MITROPOLITULANTONIE DE SUROI

Despre{r.rrrrusele

TruJn""r. J;tr l*ttu engl"za Je

I)i.n- St;ncirrl"""r,

E;t4Bucuresti

CUPRINS

Teologie gifrumusefe.... ....5SchimbarealaFafi ....67

in toiul furtunii. . . . . . .75

,,Purtali-vd sarcinile unii altora" . .81

BiruinfaOrtodoxiei .... ....87

Redactor: Diana-Cristina Vlad

Coperta: Cathisma Graphics

l

@ Editura Sophia pentru prezenta edifie

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiANTONIE DE SUROT mitropolit

Despre frumusele / Mitropolitul Antonie de Suroj;trad. din lb. englezd de Diana Stinciulescu - Bucureqti:Editura Sophia, 2019

ISBN 978-973-13G588-3

I. Stbnciulescu, Diana (trad.)

2

TEOLOGIE $IFRUMUSETEl

I

Sd vd spun drept, cAnd am avut

nesdbuinla de a accePta sd vor6esc

pe tema teologiei gi a frumusefii, miamegeam cu gAndul cd am niqte idei

clare, chiar dacd nu prea multe, pe

aceaste tem5, insd de atunci am incer-

cat se imi imbogdlesc cunogtin{ele 9i

am mai citit cate ceva legat de acest

subiect. Iar acurn md aflu in jalnica gi

derutanta situafie dq a fi gdsit materi-

al nou fdrd sd fi avut timp sd il gi inte-

gtezindiscursul meu.

tConferinld susfinutd pe 6 august1976'

5

MITROPOLITUL ANTONIE DE SUROJ

Prin urmare voi incerca tofugi sd

discut pe aceastd tem5, dar vd previncd vd voi dezamdgi.

Mulli dintre dumneavoastrd poateali citit cartea scrisd de Paul Evdoki-mov intitulati O teologie a frumuseliil.Este o carte despre icoane si nu con-stituie subiectul de fa!d. Ag dori sd

discut despre cele doud pdrfi ale sale,

teologia si frumusefe4 gi sd incerc sd

surprind relafia dintre ele, dar fdri sd

md refer neapdrat la icoane qi nici md-car la arta religioasd, in general.

in primul rAnd, atunci cAnd ne re-ferim la teologie, o putem aborda fieca gtiinfd, fie ca experienfi qr, cred, inambele cazuri putem observa relafiadintre ea gi frumusefe. Ca gtiin!5 -altfel spus, cAnd o aborddm din pers-pectiva definifiilor sale dogmatice, a

expresiei sale in slujirea liturgicd, a

expresiei sale in arta liturgicd *, des-coperim fdrd indoiald armonia, struc-tura gi frumusetea. De asemenea, si

l Apdrutd cu titlul Arta icoanei. O teologie a fru-muselii la Editura Sophia, Bucuregti, 2014.

TEOLOGIE $I FRUMUSETE

Dumnezeu despre Care vorbim, lu-

mea iviti prin actul Lui creator, che-

marea noastri citre acea implinire ca-

re este impdrdlia lui Dumnezeu - toa-

te sunt o preinchipuire a frumusefii.Pe de altd parte, dacd ldsdm la o

parte toate mijloacele de expresie,

teologice sau artistice (transpuse insunet, linie, culoare...) cAnd suntern

in fala lui Dumnezeu cel viu rugAn-

du-ne, adorAndu-L, slujindu-I, atuncicAnd aceastd inchinare ajunge la pro-

funzimea ce poate fi atinsd numai inticerea contemplativd, ne confruntimcu o experienld pe care nu doar un

autor, ci mai mulli au definit-o in ter-

menii frumuselii mai curAnd decAt ai

adevdrului ori in alte moduri sau for-

muldri, pentru cd suntem prea obig-

nuili c4 atunci cAnd vorbim despre

adevir, sd ciutim o formulare inte-

1ectua16, iar atunci cAnd vorbim de-

spre altceva decAt despre adevdr, sd

il reducem la expresii materiale sau

lumegti. Priviti astfel, teologia poa-

te fi definit6, dupd cum a qi fdcut-o

MITROPOLITUL ANTONIE DE SUROT

SfAnful Grigorie de Nazianz, rtu cainformafii despre Dumnezeu, ci ca ocunoagtere a lui Dumnezeu qi tocmaidin acel moment Dumnezeu poate fivdzut ca frumusefe, ca sfintenie, ca

Cel Ce este.

. Dar, daci vorbim de frumusele,trebuie sd incercdm sd infelegem de-spre ce anume vorbim. CAnd am in-ceput si cercetez rnaterialul scris, amsperat cd voi gisi ceva semnificativ inEnciclopedia Britanicd. Aga incAt am c6-

utat cuvAntul,,frumusefe", ca sd des-copdr cd de fapt nu existH. Fiind cu-rios din fire gi totodatd nevoit sd pre-gitesc acest discurs, m-am gAndit c5,

poate, cdutAnd ,,estetic6", ag gdsi ce-

va legat de frumusele gi intr-adevdram descoperit cum inainte esteticaera consideratd o teorie a frumusefiisau o ramurd a filosofiei care trateazdaceasti temd. O mare eroare, pentrucd estetica nu se ocupd cu frumusefea,cea din urmd fiind o nofiune pur su-biectivd care nu poate fi nici studiat5,nici definitd.

TEOLOGIE 9I FRUMUSETE

Pe de altd parte, existd in Enciclo-

pedia Britanicd lucrsri interesante gi bi-ne de gtiut despre alte aspecte ale es-

teticii, insA frumusefea pare sd fie li-satd cu totulin afaradiscufiei. Estetica

se ocupi cu procesul creafiei artistice,

cu raliunile ei sociale, cu efectele sa-

le psihologice sau psihiatrice asuPra

privitorului, asupra procesului princare trece artistul gi aga mai departe.

Dar, dupd cum spuneam, frumuselea

nu intri in discufie, fiindci este ceva

prea subiectiv.Apoi mi-am pus speranla in alte

surse, gAndindu-md ci s-ar putea gd-

si ceva despre frumusefe intr-un tra-

tat de psihologie, aga iricAt m-am ori-entat spre doud tratate bune, unulin limba francezi, gi celdlalt in limbagermanX. Am descoperit cd nu men-

lioneazd termenul,,frumusefe", ceea

ce m-a gocat mai mult decAt o fdcuse

Enciclop edin Britanicd, deoarece crezu-

sem cd experienla subiectivi ar putea

foarte bine sd fie obiectul de studiu al

psihologiei. Aq indrizni sd spun cd -

MITROPOLITUL ANTONIE DE SUROJ

dupd cum vdd eu, fdrdsd md pricep

- psihologia se ocupi cu foarte multeexperienle subiective.

Mai departe am crezut cdmetahzi-ca m-ar putea ajuta.

intAmplarea face cd am o singu-rd carte bund de metafizicd, un tratatgermarL gi am fost rdspldtit oarecumgdsind aici o notd de subsol desprefrumusefe.

$ti!i, nu vd povestesc toate acestea

pentru a umple timpul sau ca si amun alibi cd nu Etiu nimic pe subiectulpropus..., dar nu vi se pare un simp-tom al timpurilor noastre cd frumuse-

fea nu-gi gHsegte loc intr-un dicfionarcAt jumdtate de raft, in care altminteripofi gdsi numeroase informafii de-spre foarte multe lucruri?

Nu vi se pare un semn al timpuri-lor noastre ci in doud tratate de psi-hologie nu gisegti nici micar un rAnddespre frumusefe, iai intr-o carte ger-mani despre metafizicd nu gdsegtidecAt o notd de subsol - qi trebuie sd

vd spun cd este una lungd, de apro-

10 1l

TEOLOGIE 9I FRUMUSETE

ximativ o pagind gi jumdtate/ cu unscris atAt de mdrunt, incAt abia se poa-

te citi...?

Nu vi se pare ceva straniu gi nucumva este rezultatul fapfului cd,

de-a lungul secolelor, am ajuns trep-

tat sd considerXm frumuselea dreptnimic altceva decAt o experienfd su-

biectivd, fdrd nici un alt raison d'2tre -ceva ce eu percep, care nu are obazE.

obiectivd, care nu are nici un criteriugi, prin urmare, este irelevanti, o acti-

vitate captivd in sine ins5gi?

Nu conteazl, cd aceastd activitate

,,captivl. in sine insigi" este totodatd

foarte rdspAnditd. Tofiputem sdne de-

lectdm cu acest gen de reacfii subiecti-ve gi, totugi, par sd fie de neimpdrtiqitgi lipsite de sens pentru autorii diferi-telor cdrfi despre care v-am povestit.

$i totugi este o experienfi pe care o au

foarte mulli oameni qi joacd un rol de-

osebit de important in viala noastrd;

multe evaludri sunt nu doar evaluiriale frumuselii lucrurilor pe care le ve-

dem, ci fin oi de aprecierea morald pe

MITROPOLITUL ANTONIE DE SUROJ

care o facem asupra lucrurilor. Astfel,vorbim despre purtdri frumoase, vor-bim despre valori privind frumuseleaqi urAlenia iar acestea sunt nigte va-lori de alt tip decAt cele ce fin de per-cepfia lumii exterioare.

CAnd incerci sd afli ce infeleg oa-

menii prin frumusefe, descoperi cd

existd diferenfe mari de abordare. Aqaminti, pentru inceput doud eseuridin opera lui Edgar Allan Poe, doudeseuri despre frumusefe, despre filo-sofia sau concepfia lui asupra frumu-sefii. Ele au o temd comund, de faptsingura: nu se poate numi frumos ni-mic din ce depigeqte scala umanului,cd orice ar fi prea mic fa{d de aceas-

ti scald provoaci o stinghereald celuicare o intAlnegte. Prea este mdrunt gi

nu te lasd sd respiri, te simfi ca intr-ohaind prea strAmtd gi, prin urmare, nuare cum sd {i se pari frumos. Iar, lacealaltd extrem6, care mie mi se pa-re mult mai gravd, spune cd orice este

prea mire! sau prea mare, orice ne fa-ce sd ne confruntim cu ceva mai mare

12 13

TEOLOGIE 9I FRUMUSETE

decAt noi ingine nu poate fi numit fru-mos fiindcd ifi trezegte un sentimental terorii, al unei admirafii paralizan-

te, fdcAndu-te sd te simfi mic, vulne-rabil Ei ameninlat prin urmare trebu-ie inldturat.

in cele douX eseuri ale sale, descrie

cele doud stiri care constituie pen-

tru el expresia unei frumusefi concre-

te. Eseurile lui sunt destul de lungi, gi

cele doud stdri mi s-au pirut extrem

de stingheritoare gi fulburitoare, aga

incAt nu voi intra in detalii privindstructura lor, dar principiul ar h c6,

daci existd un drum, ar trebui sd aibd

o cotiturd gi un capdt inainte de a te

cuprinde teama de spafiu.

Dacd vorbim de indlfime, ar trebuisi fie in aEa fel incAt sX delii contro-

lul asupra senzaliei de indlfime; da-

ci vorbim de perspectiva unui spafiu

mai larg, ar trebui si fie limitatd, incAt

sd nu te confrunfi cu nici un fel de ne-

mirginire, cu alte cuvinte, si nu cum-

va sd te confrunfi - in nici o situafie qi

nici mdcar pentru o clipi - cu faptul