AA

Itlrflrillnr ot; rytomTrn

Traducere din linrba englezi. deMoNrce NBcurrr

**

Agatha Christie este cunoscutd in intreaga lume

drept,,Regina crimei". A sc1i9 80 de fomane poligiste

gi volume de povestiri, 19 piese de teatru (dintre care

Cursa de goareci este cea mai longevivl din istorie) gi qase

romane publicate sub pseudonimul Mary Westmacott.Hercule Poirot, cel mai celebru detectiv din ro-

manele poliliste creat de la Sherlock Holmes, apare

lnci din primul roman al Agathei Christie, Mrsterioasaafacere de la Styles. Poirot gi un alt detectiv imaginat

de scriitoare, Migs Marple, au devenit faimoqi la ntvelmondial qi au ficut subiectul multor filme realizate

Agatha Christie a mai scris nonfic$une, o auto-

biografie, dar 9i povestiri amuzante despre rufiI€ro?;sele expedilii in care a participat alituri de solul ei,

arheologul sir Max Mallowan. A murit in L976.

CUPRINS

Parteaintd'i......,.'...;....""';""!""'.!""r!'!r"'.a"";"""""""""' 7

"""""""""' 131Partea a doua.....'.'.....'

Epilog """"" 309

CAPITOLUL I

I

+r-lngelegi, nu-i asa, ci. trebuie si moari?intrebarea pluti in aerul nemi;cat al noptii,

piru si ziboveasci o clipi., apoi se pierdu inlntuneric inspre Marea Moarti.

Hercule Poirot se opri un minut cu mAna pecremona ferestrei. incruntindu-se, inchise hoti-r6.t geamul, oprind pitrunderea aerului noptii,atit de periculos. Hercule Poirot fusese crescut inideea ci aerul de afari trebuie si rimAn d. afafi,si, mai ales, ci aerul nopgii e periculos penrrusinitate.

+ln timp ce trigea draperiile acoperind binefereastra si se indrepra spre pat, Poirot zAmbilngiduitor pentru sine.

,,ingelegi, nu-i aga, ci trebuie si moari?"Curioase aceste cuvinte pe care detectivul

Hercule Poirot le auzeain prima noapte petrecutiin Ierusalim.

10 A4"24O1""fr

-E clar - oriunde mi duc, existi ceva care imi

aminte;te de crimi! murmuri el'

Continui si zAmbeasci aducAndu-gi aminte

de o istorioari referitoare Ia romancierul Anthony

tollope, pe care o auzise odati' Tlollope traversa

Atlanticul, c6.nd ii surprinsese pe doi colegi de

cilitorie discutind despre un fragment dintr-un

roman de-al siu, publicat de curAnd' "E foarte

bun, declarase unul din ei' Dar ar trebui si o

omoare pe b5.tr5'na aia plicticoasi'" Cu un zAmbet

larg, romancierul le replicase: ,,Domnilor' vi

sunt foarte recunoscitor! Mi duc imediat si

o omor!"

Hercule Poirot se intrebi ce anume determi-

nase rostirea cuvintelor Pe care tocmai le auzise'

Probabil o colaborare in privinga unei cirgi sau

a unei piese de teatru.

inci z6.mbind, igi zise: ,,S-ar Putea ca intr-o zi

s[-mi amintesc de cuvintele astea, iar ingelesul lor

s5" fie mult mai sinistru".

Acum igi amintea ci vocea care le rostise avu-

sese un ton ciudat de pitimaE - un tremur care

videa o incordare emolionali intensi' O voce de

birbat - sau de biiat...in timp ce stingea veioza de lingi pat' Her-

cule Poirot gAndi: ,,Ar trebui si pot recunoagte

aceavoce..."

intdlnire cu moarted I I

II

Cu coatele pe peryaz si capetele apropiate,Raymond si Carol Boynton priveau in adincimeaalbastri a nopgii. Nervos, Raymond reperi cuvin-tele pe care le rostise si inainte:

+r- Intelegi, nu-i aga, ci trebuie s5. moari?

Carol Boynron se foi qor, apoi zise cu o voce

profundS.;i aspri:

-E oribil...

-Nu e mai oribil ca asta!

-Cred ci. nu...Raymond rosti cu violenti:

- Nu poate conrinua in felul ista - nu se

poate... Tiebuie si facem ceva... $i nu existi alt-ceva ce putem face,..

-Dar daci am putea scipa cumva... zise

Carol, dar vocea ei era neconvingitoare ;i chiar;iea isi didea seama de lucrul ista.

*Nu putem. Glasul lui era sec si lipsit de spe-

ranti. Carol, gtii ci nu purem...Fata se cutremurS".

-Stiu, Ray... gtiu.

El scoase un lfthot de ris scurr si amar.

-Oamenii ar spune ci. suntem nebuni - si. nuputem pur gi simplu pleca...

-Poate ci"... suntem nebuni, rosti Carol incet.

\2 Cq"Z.Oln'fr'

-Cred ci da. Da, cred ci suntem' Oricum, nu

mai avem mult 9i o si fim... cred ci unii oameni

ar spune ci deja am innebunit - uiti-te la noi cum

plinuim, cu sAnge-rece, si ne omorim mama!

-Nu e mama noastri! il contrazise Carol cu

asprime.

-Nu, ai dreptate. Urmi o pauzL, apoi Ray-

mond continui, cu o voce linigtiti, indiferenti:

$ti de acord, Carol?

- Cred ci ar trebui si moari, da" ' rispunse

Carol, hotirAti. Apoi izbucni brusc: E nebuni" '

sunt aproape convins5' ci' e nebuni'" N-ar'"N-", p.rt., si ne chinuiasci in felul ista daci ar fi

normali. De ani intregi spunem: ,,Aga nu se mai

poate!" - si s-a putut! Am zis: ,Va muri la un

moment dat" - dar n-a murit! Nu cred ci va muri

vreodati daci nu...

- Daci nu o omorim, continui RaYmond

decis.

-Da.Carol igi incle;t5. pumnii pe pervazul din faga

ei. Fratele ei continui Pe un ton calm, normal'

in care doar un tremur slab arita neribdarea

interioari:

- ingelegi c5. trebuie si fie unul din noi, nu-i

a;a? Cu Lennox, ar trebui luati in considera;ie

gi Nadine. $i nu putem si o implicim pe Jinny'

Carol se cutremuri.

intdlnire cu moartea 13

- Biata Jinny... Mi-e atAt de teami. . .

-$tiu. Situagia devine din ce in ce mai gravi,nu-i aga? De aceea trebuie flcut rapid ceva -inainte si depfueasci orice limiti.

Carol se ridici brusc, dindu-gi de pe frunteguvitele de pir casraniu.

-R"y, nu crezi c5" este ceva cu adevirat gre-

9it, nu?

El ii rispunse pe acelasi ron aparent calm:

-Nu. Cred ci. este ca gi cum am omori un cAi-

ne turbat... ceva care face rau lumii si trebuieoprit. Acesta- este singurul mod de aJ opri.

-Dar ei... ei ne vor trimite pe scaunul electric,murmuri ea. Vreau si zic ci. nu am putea explicamodul cum e ea... Ar pirea atit de fantastic...intr-un fel, totul este in mintile noasrre, ingelegi?

-Nimeni nu va 9ti vreodati, o asiguri Ray-mond. Am un plan. M-am gandir la tot. Ar trebuisi fim in siguranES..

Carol se intoarse brusc spre el.

-Raymond... intr-un fel sau altul, acum egtidiferit. Ceva Ei s-a int6.mplat... Ce anume gi-a

bigat toate astea in cap?

-De ce crezi cd, mi s-a intimplat ceva?

El isi intoarse capul, privind in noapte.

- Pentru ci... Ray, e vorba de fata aceea dintren?

14 Cl4tz"d'n'f,r'

-Nu, desigur ci nu, de ce ar fi? Of Carol, nu

vorbi prostii. Hai si ne intoarcem la" ' la" '

-La planul tiu? E;ti sigur ci este" ' un plan bun?

-Da, cred ci da... Desigur, trebuie si aqtep-

tLm ocazia potriviti. $i apoi, daci totul merge

bine, vom fi liberi - cu togii.

-Liberi?Carol ofti ugor. Ridici privirile spre stele' Apoi

un acces de plins ii scuturi tot trupul'

- Carol, ce s-a intimPlat?

Carol izbucni in suspine nestipAnite'

-E atit de frumos... noaPtea, ;i intunericul'

;i stelele. Daci am putea si ne bucurim de tot" '

Daci am putea gi noi si fim ca restul lumii in loc

si fim cum suntem - ciudagi, ;i nebuni, ;i atit de

in nereguli.

-Dar vom fi... in reguli, dupi ce ea va muri!

-Egti sigur? Nu e prea tArziu? Nu vom fi me-

reu ciudagi gi diferili?

-Nu, nu, nu!

-Mi intreb...

-Carol, daci Preferi si nu.. '

Ea impinse la o parte bragul care incerca si

o linigteasci.

-Nu, sunt alituri de tine - in mod sigur! Din

cavza celorlalgi - mai ales a lui Jinny' tebuie si

o salvim pe JinnY!Raymond se oPri o cliPi.

intllnire cu moArtea

-Atunci... mergem mai departe?

-Da!-Bine. Si-gi spun planul meu...

$i igi apropie capul de al ei.

t5

CAPITOLUL 2

Domnigoara Sarah King, absolventi a Facul-

tigii de Medicini, stitea l6.ngi masi in camera

de corespondengi a hotelului Solomon din Ieru-

salim, risfoind lenegi paginile ziarelor 9i ale

revistelor. Avea sprincenele incruntate 9i pirea

Preocupati.Francezul de virsti medie care intri din hol in

cameri o privi o clipi inainte de a se duce spre

celilalt capit al mesei. Cind privirile li se lntAl-

niri, Sarah flcu un ulor gest de recunoa;tere'

zimbindu-i. igi aminti ci birbatul ii venise

in ajutor in cilitoria de la Cairo 9i ii c5'rase una

dintre valize cind nici un hamal nu pirea si fie

disponibil.

-Vi place Ierusalimul? o intrebi doctorul

dupi schimbul de saluturi'

-in unele privinge este ingrozitor, sPuse Sarah'

dupi care adiugi: Religia este foarte ciudati!

Francezul Piru amuzat.

intllnire cu rnoartea 17

-ingeleg ce vregi sL spunegi. Engleza lui era

aproape perfecti. Toate sectele posibile se cearti

;i se bat!

- Si construcgiile ingrozitoare pe care le-auridicat! adiugi Sarah.

-Da, intr-adevir.Sarah ofti.-M-au impiedicat astizi si intru undeva fiind-

ci aveam o rbchie flri m6"neci, spuse ea mAhnit5".

Se pare ci Atotputernicului nu-i plac bragele

mele, in pofida faptului ci el le-a creat.

Doctorul Gerard izbucni in r6.s, apoi spuse:

-Mi pregiteam si comand nigte cafea. VreEi

si dumneavoastri, domnisoari...

-King este numele meu. Sarah King.

-Iar al meu... permiteti-mi.Scoase o carte de viziti. Sarah o lui, iar ochii

i se miriri. plini de uimire;i plicere.

-Doctorul Theodore Gerard? Oh, sunt foarre

incAntati si. vi cunosc. V-am citit toate lucri.rile,desigur. Opiniile dumneavoastri privind schizo-frenia sunt teribil de interesante.

-Desigur?Sprincenele lui Gerard se arcuirS" a mirare.

Sarah ii explici destul de rusinati:

-$tigi... si eu mi pregS"tesc si. devin doctor.Tocmai mi-am luat diploma.

*Aha! inEeleg.