NtJtot tiri

Orice munca de o asemenea amploare are nevoie de o can-

dtate imprcsionantA de materiale documentare. As wea sl lenulgumesc urmabarelor pe$oane pentru sfan[ile 9i pentru

ajutorul pe carc mi le-au acordat: doctorului Gilly Carr, docto-

rului Jon Coe, lui Philip Crummy, doctorului J'D. Hill, profe-

sorului Lawrence Keppie 9i lui Owen Thompson, care, cu

mufta generozitate, rni-au oferit cu tofi din tirnpul si din cu-

nostiniele lor, precum 9i membrilor de frunte ai Companiei

Britanice de Arheologie, carc mi-au raspuns de atitea ori lae-mailurile cu lntrebirile mele profane. Multrumiri spe-ciale luiH.J.P. (,,Douglas') Amold, asronom si fost himus Pilus lngnrpul de relegiferare al t egio Secrmda Augusta, care m-a aju-

tat tot timpul prin observatii n€prefuite. Ata cum se in€mplade obicei, orice greseala @rminologica lmi apa4ine in totali-

tate, la fel ca $i interpretarea datelor car€ mi-au fost fumizate.

De asemene4 le transmit mulfumiii lui Jane Judd, agennrl

meu, si Selinei Walker de la Transworld pentru ca a aYut ln-credere lnci de la inceput, si lui Kate Miciak si Nitei Taublib

de la Bantam SUA pentru ajutorul li entuziasmul lor.

Mulpmiri speciale lui L€o, care m-a hvafat sa vad visul,

si lui Carol, lui Hillary, lui Eliot si lui Ken, care, Printre alfii,m-au lnYA1at cum sal tiiesc.

vlctwnl.l

JJTIJ)N]iTNInlOInl:II

xoYIN

zt Qv 'Is3A 3C VdOUnS

o 3Y A lrCJ

.\4i,{i

32D.

PROLOG

HR. -TOAMNA

Atacul avu loc inainte de rasfiL Fata se trezi din cauza fu-

mului inecacios scos de flacirile care cuprinsesera acoperigul

de paie si la auzul tripetelor mamei ei. De afara' din luminisul

din spatele colibei, auzi rAspunsul tatllui ei gi zgomotele ar-

melor de fier si de bronz in incle$tarea luptei. Cdnd se auzi ti-patul unui alt barbat. arunca pieile care o acopereau 5i se

ridica" intinzindu-se in intuneric duPa cufituI de jupuit ori'mai bine, dupa toporul ei, insl nu gasi nimic. Se auzi din nou

Fpanrl manei ei, diferit de data asta ingrozita' simlind cum

focul incepe sa-i p&leasca pielea, se apuca sa pipaie rcpede

prirnprejur, $i, de parca ar fi fost injunghiati cu un prunnal'

simti fiori reci pe sira spinarii. Cu o fo4i specifici varstei, ca-

lita si prin orele de pregitire, apuci sulfta de vanatoare a tata-

lui ei. Dintr-o singua miscare o trase repede, eliberdnd-o din

teaca de piele. Lumina o orbi c6nd pielea din u$a fu inlituratabrusc. La fel de repede ins!" in locul ei se ivi o umbra. Contu-

rul unui nup umplea cadrul ugii. Lumina rasaritului se rcflecta

in lama sabiei. in apropiere, tatil ei ii striga numele:

- Breaca!

tl auzi si iesi din intuneric. Razboinicul din cadrul usii r6nji

si se rcpezi inaint€. Sabia lui oglindea lumina soarclui, orbindu-i

12 MANDA Scorr

I

pe amandoi. Fara sa stea pe ganduri, fata facu a5a cum se an_trenase in micul tarc penbu cai si, odata. in padurea din spate.Se dadu inapoi $i avu nevoie de infieaga forfa a brarelor, ;spa_telui si a picioarelor pentru a-Si lansa arna. tinti insprc singruulpetic de piele p€ carc il punr vedea. Virful sulifei paftunse ;xactin zona dintre tunica $i coif, iar s6ngele t6sni imediat. Sufo_candu-se, barbatul se opri, insa, din cauza vitezei cu care na_valise, sabia pe care o avea la el fu azvarlita in fatA. penfu case dadu in latud prea 6rziu, fata nu reusi sa o evite si fu ranitala mana. Dadu drumul sulilei. Barbatul se prabusi in paxreacealalta, tras de geutatea manerului sabiei. Cadrul ugii se lu_mina Si se intuneca din nou cand intra tatal ei.

- Breaca? Pe toli zeii, Breaca!

- S€ opri. Barbatul de pe jos incerca si se ridice cu ajutorulbrafelor, Tatal ei azvirli ciocanul Si-l opri, o daa pentru tot_deauna. O inbrad$a cu putere, ii m6ng6ie obrazul gi-gi necudegetele mari de fierar prin parul ei.

- L-ai omor6t! Razboinica mea, fata mea dragi! L_aiomorit. Bine ci s-a tntampht a$a. N-af fi suportat sa vA pierdpe amendoua-

O legana inainb $i inapoi, ca atunci cend era mica. Mi_rosea a sdnge gi a acid gastric, Fata ii pipai trupul, ca sa vadadaca era teafa.r; in partea din faga a corpului nu simgi nici orana. Ircerca sa se elib€reze ca sa-i cerceteze si resnrl trupului,dar el se lipi si mai mult de ea. Ritrnul respiraliei i se sctrimba-iar Breaca simli ceva umed si cald alunecdndu-i h jos pe gAt,p6na la subsuoara 9i de acolo pe suprafala plata a pieptului

Barbatul inca mai plAngea, iar ea il lAs6 si o imbrAfigezefan sal inhebe de ce nu venise gi mama ei. Mama ei, femeiacare ii purta copilul in pantece.

Acidul gastric era al mamei sale. F€meia zacea acum jos,Unga usa. cu o suli6 in mAni- Degi era insArcinata $i misciril iifusesera geoaie, se luptase bine, insa a!,usese doi adversari.lama sabiei o despicase din capul piepnrlui panajos, fAcand sa sercyerse tot ce avea inauntu. Brcaca se ghemui langi ea Soarcle

Boudica: Visul r.ulturului

bcmai rasarea si invaluia in lumina locul cufundat p6nd nu de-

mult in b€zna. Fata atinse bucata de came zbdrcita care ziceaalaruri de mama ei si o intoa.rse. Tatal starea in spate.

- Ar fi fost baiat, spuse ea.

- $tiu. igi puse mana pe umarul ei. Degetele ii erau im-pietrite. Nu mai phngea. ingenunche, o imhafi$a cu putere $iigi sprijini barbia pe capul ei. Cdnd ii vorbi, glasul lui ii stra-

batu rupul:- Ce nevoie am de un fru cind te am pe tine, fata mea? Ai

tinut singura piept unui razboinic.

Mama ei fusese conducatoarea Eceniei, prima nascuta infamilia regala 9i, prin urmare, primi onoruri in moarte asa

cum primise 9i in tirnpul vielii. Copilul ii fu introdus din nouin pantece, iar trupul ii fu inve$manht in penzeturi fine si inpiei de animale. I se construi un altar din lemn de alun 9i de

ulm pentu ca hupul sa-i fie adus cat mai aproape de zei, dar

la adapost de lupi si de urfi.Pentru ca incalcasera legile zeilor ucigAnd o femeie in-

sarcinata, dar $i pe ale batran or, prin omorar€a in lupti ne-

cinstita a sefului unui nib vecin, cadavrele celor trei razboinici

din tribul Coritani fura despuiate 9i duse in padure, prada ani-

malelor salbatice.Drept recompensa, Breacai ii fu daruita sabia celui pe care

il trcisese, insa nu vru sa o primeasca $i i-o dadu tatalui ei, care

o rupse la fierarie, promitindu-i ca, atunci cand va cregte, ii vaface una mai mare si mai rezistenta. in locul sabiei, Airmid,una dinne fetele mai mari, ii oferi o pana de corb vopsita inro$u, legata cu un fir albastru d€ par de cal - semnul ucideriiunui razboinic. Tatal ei ii araa cum sa-si impleteasca parul iisa-$i atame pana la tampla, a$a cum fac razboinicii cand se

pregatesc de lupm.Spre amiaza, Eburovic, rlzboinic ai frerar al Eceniei, igi

duse fata h rau pentu a o spala de sangele luptei, ii bandaja

rana de la mdna gi apoi o duse acasa, lasand-o in grija Machei,sora mamei ei gi mama lui Bdn, primul 9i unicul lui fiu.

Prima oara, Bdn avusese visul acesta la oPt ani' in prima-

vara ln care Breaca igi pierduse marna 9i cipitase rana de la

mena- Se trezi brusc, asudat sub attemutud, cu ochii scrut6nd

intunericul, cauAnd alinare undeva lnspre acoperiS. Pentru a-l

apara de rele, cu mult timP in uma, cand era mic $i se temea

de intuneric, tatal lui Ii cioplise in grinda stramba de deasuPra

capului un cal, un urs 9i o Pindice. Petrecuse multe nopfi albe,

vara, incercand sa gi le deseneze ln minte, simtindu-le aura

protectoare. Acum zicea ln lini$tea aPAsatoare rugandu-se sis€ faci lumini, dar nu se lntamPh nimic. Chiar daca rasarise,

luna nu lumina coliba in locul in care se afla el, iar liciririlestelelor nu pammdeau Prin acoperi$. inaunnu, jarul aproape

stins lmpra$da o dara de fum, lnsa nu se vedea nici urmA de

foc. EIa noaptea cea mai neagra din cite vazuse. Se simtea de

parca ar fi fost orb sau inca h lumea viselor.

Nu voia sl mai viseze. CliPind, lncelca sa gaseasca o alta

cale prin carc sa poata ramAne in lumea celor vii. Fumul uscat iigidila uSor narile. in fiecarc noapte, mama lui a$t€mea deasupra

jarului o legitura de nuiele pentru ca fumul sN ii calauz€asca

familia in siguranp in lumea viselor. Pe masura ce crescuse'

incepuse sl lnfeleagr limbajul fumului. fi sagea adanc in piePt

$i lasa diferitele mircsme sa-i pamnda lll minte, potrivindu-le

ha-o anumita ordine: atingerea asprl a ierbii arse de soare,

Boudica: Visul vulturului l9l8 MANDA Scorr

inveligul mai dur 9i mai cald al alunelor prajindu-se, cioplircaunei roci ude gi mirosul distinct, pahmzator al taninului folosirla uscarca pieilor de animale. Acesta din urma ii fu de ajutor. iiaparu imaginea unei fete adormite, intinse sub o ploaie de petale

albe, impra$iate, iar, mai apoi, imaginea unui copac inrogit dincauza fructelor de culoarea sangelui uscat" despre care i se spu-

sese ca nu tebuie sa le manance. Maces. Asta trebuie sa h fost.

tSi destinse trupul. Acum era mai calm. Inima nu ii maibatea a5a de tare. inchise ochii 5i se lasa in voia fumului, careil pufia inapoi la inceputul visului. in cealalta lume era ziua.

Calarea un cal ciudat, care nu semana cu nici unul dinne caiitaElui sau, ci era o iapa aramie, ca o vulpe. Era inalta si foarteputemica. igi trecu m6na de-a lungul coamei care, sub m6ng6-

ierea degetelor lui, straluci precum o moneda noua" Galopaucu viteza visului. Calarea gol, fara sa 9i sirnpa fiecare mugchial iepei pulsdnd la fiecare strangere a coapselor. in timp ce se

lupta intre cele doua lumi, vedea aburii p€ care ii eliberau na-

rile ei si ii auzea guieratul respiraliei in goana copitelor care

imprasdau apa din iarba uda, Curand, calul parasi zona lumi-nata de soare Si inha int-o ceaF asa de deasa" cA Bdn abiaputea sa-i vade yarfrrrile urechilor. Ceala venea in valuri, orbin-du-I. Trase aer in piept 9i simli mirosul de sudoare al calului,miasma stltuta a r a$tinii si aroma inlepabare a frunzelor de

min strivite sub picior. FaIa motiv, ridica o man4 o facu pal-nie la gura $i striga un cuvant - un nume - catre albul ameli-tor. Vocea ii suna strident, ca a unui corb, ia numele nu-ievoca nici o imagine in minte. Ecoul se raspandi gi facu cale

lntoarsa, dar cuvantul rostit tot nu avea vreun inleles. Renunta

sal mai caute si, in schimb, se rcpezi inainte, cintandu-i iepeiro$cate, indemnand-o sA gabeasca pasul, promifudu-i faima,viaB lunga si arnasari putemici, daca yor invinge primejdia.Cu siguranla erau ameninlati de pericol, amdndoi simleauasta; ceva rau, dnut la distanF numai de galopul lor. Iapa igiciuli urcchile pentru a asculta, apoi, brusc, le in&epta inainte.Mersul ei deveni nesigur, baiatul simti asta pi privi in jur rnai

.-u bagare de seama. in fala lor' trunchiul unei tise cazute

Uocaiecerca- Calul se ghemui, i;i cobori capul 5i lncetini pa-

sul. Cu degetele de la ambele m6ini, baiatul pdnse stans

,-oama incalcita 9i sirnli pe palme atingerea firelor aspre' Iapa

facu un salt elegant 9i astfel patrunsela impreuna in etemitate'

De cealaltl pafte, se Parea ca aveau sa fie in sigufanla' IaPa isi

hsa in jos picioarele din fa1a. Baianrl mai slabi stransoare4 se

indrepir i,t sa si, pentru prima oara, exulta de bucurie la gan-

dul "a

uu pou".ti toate acestea Breaeai $i atalui lor' iar mai

rArziu, c6nd va fi pregatit' si mamei lui'

Odata ajungi jos, lumea se schimba Ceata disparuse $i se

insera. El nu mai era un baiat care calarea o iapa' ci un ba$ai

un luptabr inarmat, calare pe un cal de razboi' pe mnga care

iapa parea doar un calut pricajit. Animalul se lansa in febra

luptei, atergand cu sufletul la gura, imprastiind in goana bul-

gad de pamant laolalta cu Pietrele de pe drum' Fo4a cu care

i"topa "goOuia Pamantul si smulgea copacii din radlcina'

batti sdn isi tt""u .dna de-a lungul gdtului negru acoperit cu

par gros, Palma lui zgAriatl se urnplu de sudoare 5i de sAnge

proa'spar.'Cana rase aer in piePt' simti mirosul propriei

transpiradi umPlandu-i narile si il cuPrinse brusc groaza'

fu aAt Oe'inspaimantat incat era cdt pe ce sa cada" dar

simf bralele cuiva prinse srans de mijlocul lui si lsi dadu

seana ca, pe cal, ali'turi de el, mai era o pe$oana a carei via-

F era chiar mai imPortanta decat a lui' Brusc, lnFlese ca Peri-

colul nu il pa$te Pe el, ci pe celalalt, 5i fu limpede ca numai

inaint6nd puteauiamane h siguranF Tocmai se apleca si-i

spuna asta, cand calul calca intr-o groaPa 9i se impiedica' se

rasuci violent, incercand sa-Si recaPete echilibrul, i$i intoa$e

capul enorm 9i fu de ajuns doar un moment naucitor pentru ca

Bdn sa fie vrajit de ochii animalului 9i sa citeasca in ei ceva

ce facu sa-i inghete sangele tn vine' Anrnci, o voce Parca de

dincolo de lume il avertizl 9i' chiar daca era pe jumatate ador-

mit, corpul ii tesari $i zvicni cdnd oisul unei sabii ivite din

senin rani incheietura mainii.