VIAT A ECONOMICA A SATULUI DRAG US , ,

0 forma de echilibru economic

1. Hotarul Dragu~ului nu este egal ca intindere. 2. Hotarul Dragu~ului nu este egal ca productivitate.

Sporul productivitatii cu ajutorul gunoiului. raranii au parcele in toate hotarele (parcelarea excesiva).

Problema ce nu prive~te economia individuala, ci a satului. Hotarul nu e tot al dragu~enilor. Dragu~enii au pamant in alte hotare. Casatoria endogamica, intrarea 1n gospodarie ~i mentinerea

pro prieta til or. Parcelarea prin na~tere: - Produq:ia de cereale: suprafete ~i gunoi. - Gunoiul atama de numarul vitelor (vaiiaza numai). - Numarul vitelor atama de pa~une (interventia fanului de la Sas din

Ardeal ca volan regulator). - Cantitatea de gunoi pe vita. - Valoarea gunoiu1ui. Prepararea gunoiului. - Valoarea data vitelor (drugane). - Numarul vitelor. - Cantitatea totala de gunoi. - Randamentulla hectar. - Productie probabi).a a satului. - Productie pe cap. N-am vazut Dragu~ul de treil ani. Fata de iuteala cu care se prefac, de lao vreme, stmle de lucruri d

noi, e mult. A~a ca nu ~tiu daca insemnarue mele s mai potrivesc stari'i d astazi.

L-am cercetat insa in doua randtlri. Tn tliu o 11 2 , n d ua nr o 1932, cu gandul de a intr gi ins n n 1 II I n I ll ' ,

C r ct rea v· pi c n 1. l It ~'' ' IIIII 11 111 u11 I r' 1t11'

f 1 us 1 ' I (1 / ' 1111 11111 ttl 111 •1 lllllt I HI v t!l I I

pleaca, sistemul culturii pe trei tarlale, insearnna regasirea fiecarui soi d cultura-n acela~i hotar, adica putinta de comparatie dintre cicluri. Dar inseamna ~i neputinta urmaririi viaria!lllor acestei vieti de la un an la altul, 1

interiorul fiecarui ciclu, sub influenp schimbarii culturilor de hotar. aceste hotare nu sunt nici deopotriva de intinse, nici deopotriva de [produ tive?]2.

Pentru a putea lamuri deplin viata economica a unui sat care, la £ 1 ll

Dragu~ul, are culturi umblatoare, cercetmle acestea ar trebui purtate d • 1

lungul unui ciclu intreg, adica vreme de trei ani, unul dupa altul. Mi-e !impede in minte acest neajuns. Dar n-am ce face. II insemn

pentru acei care vor relua candva cercetarea acelora~i stan 1 sau a alt r 1

asemanatoare, multumindu-ma de asta data cu ce am putut reconstitui ,inti rect, din spusa altora, despre aceste varia!ll.

Am spus ca dragu~enii 1~i cultiva pamantul pe trei tarlale. Sa .J ~n1ur 111

aceasta informatie. ' Hotarul satului e 1mpllJI:it in trei sectoare, trei tarlale sau trei hotor , Primul sector, asezat la mihzazi, e ,hotarul de sus", ,din sus d tl 11

,

cuprins intre drumul care duce catre Sambata, spre rasarit, I til I

Dragu~elului care vine din munte, dinspre miazazi, trece prin m~gin n tlldll ~i curge apoi catre Olt, mspre rniazanoapte, spre Oltet, unde se ~i vars . A I

hotar se·termina, spre rniazazi, sub munte, printr-o depresiune ml ey tln 1 t

necultivata, ,mlacile". AI doilea e ,hotarul de jos", dinspre rniazanoapte, cuprin rntr· til I

Dragu~elului, spre rasarit, ~i drumul care duce din Dragu~ spre Sfun I t cl US, pana ln hotarele Sambetelor. . ' r

AI treilea e ,jari~tea", sau hotarul ,de peste vale", care cuprin I pamantul satului a~ezat la apus de Dragu~el pana 1n hotarele Vi~t i d J <

d Sus.

II I II t II f111 ttl

SOCIOLBUC

Razleti stejarii care au supravietuit acesfei curatiri, sau - judeca,nd dupa varsta lor - mai curand au renascut din cenu~a pe locurile ocupate altadata de padu!e, mai ales din sus de sat, mtaresc spusele amintirii populare.

In vremea 1n care am cercetat Dragu~ul se petrecea tocmai ultima treapta a disolutiei influentelor vechii economii pastorale 1n configuratia hotarului satului. ,

Sub influenta nevoilor bane~ti, partea din hotar, hotarata sa ramma , ogor", necultivata, scadea qecontenit 1n detrimentul culturii ovazului, desti­nat 1n parte nutretului, dar 1n cea mai mare parte dobiindirii banilor necesari gospodanei.

Dar cum satul era mfiintat pe la sfiir~itul veacului al XIV-lea, pe ciind porumbul nu s-a adus 1n Europa deciit dupa descoperirea Americii, adica dupa sfar~itul veacului al XV-lea, e de presupus ca la mceput agricultura dragu~enilor, ca ~i a celor mai multe, daca nu a tutulor a~ezarilor agricole de sub munte, ale populatiilor cu ocupatiune seminomada (forestiero-pastorala) s-a facut 1n regimul nurnit 1n Vechiul Regat ,in moina", adica al culturilor alternate de paioase, cu ogorul, altemanta fiind dictata [ ... ]3.

Astazi mea, 1n partea ,rece" a pamiintului a~ezat 1n hotarul din sus de sat, bmaaoara pe ,pisc", culturile sunt, ,umblatoare", in mtelesul ca nu revin pe aceea~i bucata de pamiint deciit dupa 3-10, 1,2 ani. Aceea~i imprejurare da aspectul de parloaga cimpiei mla~tinoase cuprinsa mtre hotarul de sus al satu­lui ~i piciorul muntelui, popular nurnit ,rnlacile".

Din cele ce se ~tiu din alte parti, 1n care pamantul e sarac sau, cum zic oamenii, ,rece", ~i omul folose~te mijloace rudimentare de cultura pentru ca sa poata scoate din acest pamant recolte succesive, ~i care, pentru a putea pro­duce mdeajuns, pamiintul trebuie lasat ,sa se odihneasca", cum zic oamenii adica sa-~i recapete puterea hriinitoare prin schimburile azotoase aduse d~ plantele de nutret ( dupa cum a lamurit teoria restitutiei lui Liebig).

Dragu~enii au trebuit sa lase pamiintul lor periodic necultivat, 1n ogor, atat pentru odihna, ca ~i spre a-~i pastra loc de izlaz.

Cmd s-a produs trecerea de la regnul acesta? Tot cu neputinta de hotarat altfel decat prin hrisoave e ~i vremea 1n car

s-a introdus prin aceste piifti cultura porumbului. Acest sistem de cultura e cunoscut, 1n morfologia istorica a organizati i

agriculturii, sub numele de ,dreifelder wirtschaft" ~i este caracteristic, pe d o parte, vietii economice a oricarui grup de populatiuni de origine germani , , pe de alta parte, vietii economice a oarecaror regiuni cu pamanturi sarac in materii azotoase ~i, 1n sfiir~it, oarecaror populatfi u a tivitat simultan past • rala ~i agricola.

Cum s-a facut trecer ad la 6 l ,. lH d • tlllllt culnuii?

i o ' i lt h nult in f'ht n1 \ v ttl d, ch p h ( II ,

probabil anterioara defri~arii J ari~tei.

*

Economia unei populatii care traie~te sub munte nu e niciodat. llll tl agricola.

Indeletnicirea de capetenie a acestei populatii e cre~terea vit 1 ,., 111 1

potrivita firii pamantului. A~a ca, economia acestor populatii are mai todeauna un caract J' lH I,

ciind forestiero-pastoral, cand pastoral-agrar. Dragu~ul face parte din a doua categorie ~i probabil din vrem a . • 1

jari~tei, ciind a mcetat de a mai fi 1n cea dintiii. Chiar ciind, prin perfeqionarea mijloacelor de cultura, agri nltllt 1 v t

deveni precumpanitoare ~i populatia se va a~eza, transhumanta dtn 11 nd 1

simpla amintire, msemnata pe harta de numirea vechilor roiri al 1 primitive, economia agrara va pastra pecetea exigentelor vietii past J' tl •

SOCIOLBUC