campania romÂniloru in bulgaria · elt sate -ceva de la mai vechil lul ; ens& in curand a...

TREI SERGENTI ,

CAMPANIA ROMÂNILORU

IN BULGARIA

DE

ALESSANDRU PELIMON

BUCUREscI

24. NOUA TYPOGRA. NA'fIONA.L:I!l, C. N. RĂDULESCU, STR. ACADEMIEI 24.

PARTEA ANTkI

I

OSTA§UL ROMANU

Am putea sa Intitulam opul acesta, Eventurile a trelsergen0 §1 1ntemplArile a treT fete, despre a le cgrorainfortuni avemU a vorbi. Der, fiind-ca cu acesta ocasiunese nareaz6, evenimente §i Impregiuritri osta§escY , dintrecari, lectorula se intereseaz& mai mult a sci pre cele ceprivescti pe armata romans , !neat se gasescd descriseaci, IT 16,slinu tot titlula care 114 are. Ca s1 Incepemu, neredicitmd ochi! mai anteiA cAtre casarma.

Pucinele vorbe ce voma dice despre acolo , decurgridin simcimentul de frate §i parinte, pentru ca acesti juuTbarbag, fracil no§tri, sAirtti Mori, chiar de la celeMile a le casarmeT, sa dea essemplu ;1/tti'm mare ordine ,

precum suntU chiama0 d'a apera, cu Intrega naOune , Pa-tria §1 a sus One respectul legilord.

Ore-cari alunecari, cum am dice, abater! a le unora ,

este gunoiul dupe u§5, ce nu trebue inut §i acoperit incasti... or! tine vdrti fi ace! cari le comite!

d'antii

4 TREI SERGENTI

Recrutul der, sit 'lit cunoscema cu micele lui peripetii.Dupe tragerea iortilort, recrutil se distribuesca dupe

vointa lora la corpuri , mai cu sem& dupe ocupatiuneace as ayut-o ; spre essemplu : cei cari as fost cu vite,cod el cunoscii cum trebue s& caute tail, II trimitit lacavalerie ; cei cari santa industriasi, dogarl, ferarl, se tri-mita pe la pompieri ; lemnaril i feraril se daa la artile-rie, cod feraril ajut& la potcovitul cailora , pentru carias ateliere speciale ; plugaril ciobanii se trimitti lainfanterie, precum : linie, dorobanti, venAtori, genic etc.Tiganil mai ales stinta bunt cornisti musicanti.

Aducerea recrutilora se procede cu acestO regula : a celsortiaii de prin pregiurul capitalei, santa avertiti de livacand trebue sa mergit singurl la corpa ; acel al citroradomiciliil e necunoscuta, salt nestabili cu locuinta, se a-.duna pe la comisii, sal subprefectura judetului, cari itInainteaz& la corpula unde santa destinati, Insociti de cl-litrast Cind vinll cu trenula cheltuiala privesce pe Statti.

La vre uit crate -va chile el santa Imbracati cu uniforma.Aceste ImbrOcIminti li se daa noul, deo, In magasiea com-panfilora nu se gitsesca de cele remase de la soldatii li-berati. imbrOcamintile cu cari ati venita, regula ar' fi sale depue In magasii ; der jidanii hrtinari i speculantii deasemenea vechiturl, &fiat aci fndat& ca sa, le cumpere cupreturi de tot salute. De utt pre pucinl important& a-cesta ; der care urmez& a se sci! . .

Le trebue bletilora banT! mai alest celorti deprinsi cubeutura fumarea tutunulul !.. Ei dal pe nimica camerai Imbracamintile tesute de malcuta acask cojocul i c&-

ciula cari le a purtat mai 'nainte.

¢t ¢i

¢i

¢i

CAMPANIA ROMANILORtf IN BULGARIA. 5

Mal ante' li se pare un ce peste maul uniforms, catrebue a fi tot-deuna incheiati cu bumbi, cand ei erasdeprin§i a umbla deschi§1 la pepta, §i pantalonii ce li sedri, , cand ei purtaa mai 'nainte , mai ales serbi de pelanga capitals §i unii terani margina0, dulvari largi, cumporta Vlascenii §i cei din judetele de pe Wig& Dun/ire.Cat despre incaltaminte, dal de grew, ceci trebuesca cis-mele lora vacsuite §i lustruite in t6te clilele.

Aci remane lucru §i la omeniea vre until soldatu vechig,acela care li se da sit '1 Invete cum sit punit vacsul §1sit frece apol cu peria pena, se face cisma dupe cum ise pretinde §i §ede frumosa, ca la oglinda. Se Intelege,qicema acestea pentru teranil cari n'ag fosta deprin§i cuast-fell de lucruri. Cu mancarea earit§1 e ua nevoe ! Elsanta deprin§i cu ma,maliga §i cu ce-va udatura ; §i aidsupa §i ciolanele marl de prin hardaele de mancare, lise pare de uarcamdata ca, ar' fi un lucru care nu estecuratg. E'nsa cu ce nu se deprinde omul? . . Vre la duoeOle la inceputa nu pre se uita la ast-felt's de ospeta ;der dupe ce II ajunge bine famea nu '1 mai poti satura,cerenda de cate due on castronula plin cu acea zeama.Cu painea enca o patesca bietil novici din casarma ; caci

find regula sa o pune Intr'un saculetl numita : mitt depesmeti, (in care se tine castronula de fera, tacamurile,servetul §i painea) soldatil eel vechi se 'ntampla di le ofurl §i le o vinde , cu chipul acesta ei o cumperit de lasoldatil aceia, cari clica ca este a lora. In cele din urmaveclendu-se in§elatt de mai multe-ors, cumperanda paineacare li se furase, alerga §i ei la un chipti de asigurare,pens ajunga §i el, mai tarlig, la esperienta celorti de

6 Tim SERGEnt

mai susti cu al0 recruV cari vort veni. Unil manancapainea dimine0 aprOpe tots cu portia de rachit, qi latimpulu mesel is supa gal.; alit, mal de§tepti, gasescAvre un locu d'a o ascunde pe sub saltele, sat unde willel mai bine,

MuniOunea recrutulul i se de, mai 'nainte d'a fi Inv&OM scola soldatulul; i se de, §i arma cu muniOunea tat6,spre a se instrui cum trebue A ingrijiasce, de densa.Saldacil cei vechi §i caporalil sAntti Mori a le aretachipulti pachetagiului, intrqinerea el in bunt, stare.

Ens& soldatil cel vechi cari stintti numig ai lorti ingrijitori,saa din alte caprarii, ascundA, de la recrutii, cite unti o-biectti din muniOune , pecknd elti nu scie cate §i carisfintA efectele date lul in priimire, §i aptil numai-dechtse duce la densul §i ii spune a lipsesce cutare salcutare obiectu , §i Iti ameninp, ct. va fi pedepsitiidem nu'§i va complecta cat mai curend aceia ce 'I lip-sesce. Recrutulti atunci, ingrozita de spaima ce i o facesoldatii vechi, e in stare sk dea tot ce are dupe sufietulset, se, pate a '§i complecta obiectele din ranita sa.pe and ell cumpertt unele, soldatul vechiti flu pandeseedud ela nu bag. de seams, sal cand se mi§cit pent,unde-va, §i ear/0 II ascunde vre-un obiectt. Acosta seintempli mai cu semi recruOlora pe cari II simte ce, auvenit d'acasit cu ceva ban!. Abusul cu ignoranta se 1,intipe un toiagu ! . .

Ail velut un june roman, un flacttiandru pazind oile,sal in urma plugului cu boil injugati, indemnandu-I lalucru pent, in cliutt; a citrui cautrtturit sening apropie peomit §i: indulcesce inimt, orl cul l'ascultit, prin vorbe fru-

CAMPANIA ROMARILORO IN BULGARIA. 7

m6se pline de intelepciune ? Yn fisionomia lui se descrienisce °chi marl caprui, obrasulti fi e plin albti cu pucintirumenialfi, cu nisce plete ce se Mgitnti, imbuclate chgendilde sub pelttriora sa cea cu cordea roscata , sari criciulanegrg de 6ie; ame§a lul e de chnep5, grog, Mats dreptiipe peptu , cu gulerul ingustii inodatil la gtitu cu u6,ads grOg rasucit& din ca,neph si la virfa cu us floricicitde arniciq tricolors ; cu 4ari precum 'I e portal, satcioaricl de dimie cu opinci Ork'nesci inc54atu, §i cuunit minteanii grog aruncatA pe umere ; cu us curea

cu un chimirag de pele imprimatti cu florlpre millocul sea legatit bini§orfi, cu fluerul viritd subchimirg Ast-fel era un recrutii , numitit Mitea cio-

banulilPe acesta flu adusese la Craiova, unde petrecu anteile

Vile la. casarma. Fusese indestula de bine dpuitA debanl ce 'I a dat Soare ciobanulit din munti. A pAtitu §ielt sate -ceva de la mai vechil lul ; ens& in curand aaflat cum A:0 ingrijiascrt de munitiune, arma tote o-biectele, si cum banil sel a trebuit 'I ascunde de laochil cel lacomi cate ug, data al celord cu grade. In-vestin in plina sa uniforms, cu cismele frumog lustruite,tunsd, peptenatA, curatith, incheiat4 la peptu, cu bum-bil de la tunics frecati i stritlucindti ca auruld, 'Area afi un alt omit ! . .

In trel luni, recrutuhi venit din rarunchii munOlorA, carelepitdase opincile itaril, cum am Vis, fusese ostag for-math ; ela invetase de rostri teoria, se deprinsese cusereitiulti, §i se juca in cele din urinl cu arma, precumar' fi umblat in mains cu fluerula cu care data adese -orl.

alba;in-

§i

sit

si

es-

¢i

dust, said

si

1i

8 TREI SERGENTI

Ela fu admisii antei la corpul de geniu, la pluton, pen-tru care s'a transferata din Craiova la Bucuresci. A fostdat pentru cate-va luni la compania de pompierii capi-

talel, in timpii dud nefericiOloru Arge§eni li s'a intern-platt, inteua prillaverA, de duoe ori incendiuri insem-nate, §i poliOa capitalel a trimsti, dupe cerere, WI, partedin pompieri sel la Pitesci, ca cei de acolo sit pet& mergela Arge§i. Eln fiind deprinsii din munti a se lima pechte un bradu uscatii cu cradle table, ca pe un catarttiIAA, in virfulu lui , facu minuni intre cli§ii pompi-eri , cand se urea pe cord& §i se bisa in josti dinstra§ina cea inalta a caseloru cu duoe etage a vechelpolitli.

Elii s'a cerut mal tat-0u s, tred, ]a un batalionu de ye-natori, a crtrora arml §i uniforml ii pl6cea pre mult.In all duoilea anti ilti vegluramil sergentu la acestii corp,in Galag §i Ismailti, unde era stationatu. Pe-canda fu-sese la pompieri era numal caporalii. A fostti mal tar-oti trimisii instructoru de acesta armA la unii regimentade armatii, teritoriale la nordul Moldovel, pentru cit elti

se ceruse, cu ocasiunea formArii earii0 a opt regimentede dorobanV, in anil mai din urma, cu cari s'al mAritticadrele corpurilorti celora patru divisiuni a le o§tirei ro-manesci; se ceruse ca sl aibg ocasiune srt cunescii, bine

Intr'acolo .cera §i diferitele obiceiurl a le Romanilorti. Ast-felti in anulti din urm, ilfi vegurAmil sergentti adiotantrila una regimentii de dorobani,i, cel cu c6ciula negra cupea. de curcant, pentru care el se numia : Curcani §iCaciulani! . . In intervalul de trel ani de serviciu a avutocasiune sa cunOsce athtea corpuri a le Ostel §i a visi-

CAMPANIA ROMANILORt IN BULGARIA. 9

tat Ceara de la ua estremitate la alta, muntil §i albiaDunerel One, la mare.

Romanule pestore plugare advine une cavalerd braveprin arme inveViture de carte ! in camaraderie si fn-

tre familii era cu manieri dulci'; la postul see, dud erade sentinels sail sta sprijinite cu mana pe baionete, se-vere, impunende 1ntocmai ca aces ostasi antics cu visieraedicate, de la coife, rezematti pe lance, cu ceutetura fic-sate, i cu piciore fermii asteptande pe inamicu. Ast-felevequreme pe ostasul romine! . .

Militarule, afar& de pasiunea ce o are din copilaria case, ante in momente de recrea0e cu fluerule dulcile lulsuveniri, in timpule ocupaciunei ele se instruesce meree,se aplictt la esserci01 si la carte, cum liserlme, find do-ritore de a sci, a se desvolta si a se lumina. Sergentulnostru nu perduse un minute de a se folosi de acesta.Eli citia mult, dupe ce ense in corpul de geniu incepusela carte, cod, tote corpurile aste-41 tine scoll pentru

si mai cu osebire geniu, a ceruia numire se in0-lege : instructiune, sciinO! Eli se aplicase la citirea i-storii patrii care e pentru fie-ce popOle cartea cea maiimportant1. S'a interesate de tot ce a gesit scrise i pu-blicatt despre Romani ; banul cel din urine, fle dete pen-tru cumperarea astore certi. Dece disciplina militaruluiflu opresce d'a discuta, sae a judeca chestiunile politicea le gild', ci e detore a se supune orbesce ordiniloreGate de c i, asupra cunoscin#lore istorii patriei i fapte-lore stramosesci, ele p6te rationa, judeca i discuta catde mult. Si, afar de ceia ce a citit, eli putu vedeamonumentele, edificiile diferitelore epoche can ni le aretgi,

§i

col-

ds*,

10 TERI SEBGBNTI

istoria. Incependa din culminea muntiloru, ela a veclut §istudiat pe randa tote aceste urme istorice, in ruine §ilucrari de pamenta, cetati surpate §i §anturl de Wahl,precum : la Sibil, Gradiscea-Hgegu, Tirgu-Jiului, cetaV,ca §i cea de MO Stanesci, cavele cele zidite cu petrede ria marl cioplite, in marginea lisulul ora§d, Hug&apa u§ita la Barsesci; calea lul Michai-Voda peste plaillla Vtdcana, aretata, peril de cel din urma mu din po-porti; §i in diferite locuri §i puncte a le plaiurilorti §ipre campii in WA Ceara , la Severin, Celeia, Caracala,Craiova, Campu-Lunga, Arge§u, Arifu, Teleormant , Ni-copole, i§tovu, Giurgiu, Galatii-Tiglina sail Tireghina,Ismaili], Chilia, Barladu, Racova-Vasluia, Ia§ii, Hirlau,Cotnarii, Baia, Suceava, Cernauti-Cecina; §i prin biteparOle monastiri, monumente, cruel, colone marl de pea-tra, in cari strata scrise gravate faptele acelora herol §iDomnitorl, cari s'aa sacrificata §i ail conservatu cu pre-cal sangelui lora essistenca patriei Rominiloral... Ela lev6clu §i cerceta tote aceste ilustre rema,§4e cari strata uaviue marturie despre trecutul acestei Ori, instituOunile§i stralucirea fapteloru stramo§esci! . . Cercetanda monu-mentele , visitanda mai de multe ori pichetele de pe gra-n4a, in§iruite pe marginea Duntirei §i. In tote directiunilecu cerile invecinate, citindil cele descrise §i vegAnda ata-tea lucruri despre trecutu, i se paru ca gasesce ua la-cuna in istorie; ca nu se ark& chill ce a facut acestapopola dupe retragerea legiunilorti Romei din Dacia, incare timpil s'aa succedata incurgerile barbarilort,_ pena lavenirea lul Radu Negru §i Drago§i de la cari istoriadateaza fundarea principatelora Romaniei. Eli] a vejut

,

CAMPANIA BOMANILORtr IN BULGARIA. 11

monumente maT numerose decat aceia ce ne vorbesce isto-ria. DecT istoricil nostri n'ati complectata opera lora! .

Acela ()rasa descoperita lang& piciorul podulul lui Traian,la Severin, se intelege ca, a fost in era crestina,, fiind-cg,

se veda biserici d'a le nostre In ela; de dad s'a Ince-put formarea luT si In ce epocliti i ce impregiurgri acausat desfiintarea lul, istoricil si archeologil nu ne vor-besca indestula. Apol biserica Bucovatul-vechia,marginea Hula conserva, figurile a maT multora Do-mni pe cari nu 'T numesce istoria ; Bucovatul fiind tot asade vechiu precum este St. Dumitru, biserica cea ruinat6,din Craiova. Pe MO acesta, cuget1 ela, Mircea Do-mnu, care a fosta un organisatora intelepta si heron inluptele cari le a avut cu inamicil seT, cum in aliantelesale cu puterile crestine, dupe ce elti a fost invingAtort,a preferatu a pune 'ceara sub suzeranitatea inaltei-Port?dad batalia de la Rovine nu o dstigase Baiazet,Mircea ar' fi putut s& intinde mama vre unel alte puterTdin ace' timpi?.. Si marele Domnitora Stefan, care a pur-tat patru-leci de Wahl cu difer41 popoll; dupe cea sdrobit armatele lul Mahomet la Racova si in maT multeOAT, a consiliat In cele din urmA pe fiiul sea Bogdan,

urmeze essemplul Jul Mircea, s& pune, ca densul,Moldova sub suzeranitatea Porti. Otomane? Glsesce totin istorie pe Vlad, acea fisionomie spitimantitore incar-cat& de heroisma §i de cru4ime, cum, dupe ce infransepe inamicT, preinoesce acesta tractatu cu Turcia ? Michaiiimarele herou, In incurgerile bittnile cu care a begatgrozii, pen& In senul Balcanilora, in contra Turcilord, re-petit In cata-va InOlegeri cu vecinii, §i nu anuleaz& cu

MO

si

si,

si si

. .

si

12 TREI SERGENTI

inita-Porta fapta predecesorilorU sei Domni? .. Dupe i-stork, din cele petrecute in vechime cele urmate intimpii moderns, pOte ori-eine judeca, cari au fostti, sfintti,sail nu, midi Romanilorn, cari sfintu sae nu alia4ii na-turali ai lora? ..

Osteanul roman, cu inima cu sufletul intelegeade a sa detorie a sta cu arma la peptu i gata de aimbranci pe inamicu incalcatorulu hotaruluT i violatorultilegiloru ysi drepturilorA patrii sale.. Sergentul, facend partein corpul Caciulanilorti, acs se gasia cugetandti judecandiicu istoria in mans, i asa creclu ca trebue sa urmezelucrurile... Emu vede pe Theodor Vladimirescu , Gor -jan ca densul, martini patriotismulul romanesct, carepriimesce morte cu resignatie ca sa scape Ieara sa ; acelaensa nu facu causa comuna cu eel cari II promitea multela inceputil, si nu voi sa strice legaturile ce le all fa-cut betranil de essistenta Romaniei! .. In acesta stare siast-febl gasimt cugetandu pe Romanulti adus de la car-nele plugului si de la vite, exit din opinca, care e origineacelort mai insemnati si mandri cavaleri romans, neco-rumptil end, neinstrainatt cu inima cu sufletul de lafratii seT cu unti adeverat amorti pentru patrie!se instrui si se lumina, de a fi Roman osteanA, intarin-du-se la minte i formanduse, precum se lamuresce,se intaresce si se formeaza prin foci (*lulu i ar

§i

§i fill

§i

§i

§i

§i

§i Eli

gintula!

CAMPANIA BOMANMORtr IN BULGARIA.

II

13

CAPORALUL SI DUOI SERGENTI DINAINTEA CASARMEIDE CAVALERIE St. GEORGE

Se afla, in Bucuresci, unil birtuletti, pucin mai sus debisericua care era numitti, a Farmasonului, spre barieraPodu-de-p/mentil. Numirea acgsta o dete poporulti, in cre-din0 sa, pe la inceputula secululul in care trAimii, funda-torulul astul templu, pentru c5, elti citletorise in Europa,vorbia limbi straine si nu postia mercuria si vinerea . . .

Mal taxcliii, se prefacu numele astul foburgti si al bisericuOiin : Malmeson. Aci, in facia bisericel, Domnitorul Bibescu,asternu fundamentele si se edificl casarma de cavalerieconsintindu-I numele St. George. Pe dinaintea el estesoseoa plantan pe de mgrgini cu salcan-ii, care s'a numitil mai in urm5, : Belvedere. Casarma are in facia elun locti intinsii pentru essercitil militare, si la spatele elcurge Dimbovita.

In curtea cea sp4iosl dinaintea poqii celel marl acasarmei se gh'sirA sergentulii Viscol de la pompieri si ca-poralul Mitea, care atunci fticea parte la corpulti de ye-n5,tori. Acesta se preumbla cu mMnile la spate avendufluerulii in mans, pentru c6, elti altl-datli precum scip afost ciobanti,

14 TREI SERGENTI

Fiind birtul cam in dreptu portil casarmel, la giume-tate distanta, ei ail vorbita.

Caporale? u slise cell' de mat susa.Sa trkiti domnule sergenta, ordonati! respunde

caporalula remanenda, ca cum ar' fi fost la vre-un oficera,ca uk statue drept divaintea militarulul ce era maT ve-chia cleat densul in armata.

Sa 'ml cicI de§c1,(*) dud santema a ark din servi-ciu, aT auclita? adaoga sargentul de artilerie pompiera.Spune, to aT bani?

Amenduoi incepuserk a suride ca camaracli.Pre pucintei, respunde celklalta.A§a der, der& , e ramdul tea sk plktesci ua oca

de vin, alta-datk o sa to trateza ea.ET plecark spre birtuletul clisa.Acolo, subt uk stra§inti, intinsi ca un umbrara , unde

era vre ua due trel mesciare acoperite cu pima §i cuscaune de lemn p'impregiura, venial oficerii inferiori depransiaa §i civaa; ear mat peste 4i era visitatti, birtule-Wit acesta, §i de caporal' §i sergenti, pentru ca, acolo,un vintt porfiria de Dealu-mare, fT didese ore-care reputatiune p'intre corpuri.

La una din aceste mesciere se aflaa duo' betrani §e-lenda, cars, dupe ce se preumblasera. pe §osea, venira,

sk se repause ce-va §i sk bea cate un pechara de apg,rece. Petrache birta§ula cu femeia §1 cu, dinele sea stallIn u§a easel, celel apelete §i pe josu pardositk cu cara-midl, ear l'ang5, unul din stalpi prispel era IA mA46, slab

(*) Nuraire ce daa militarii intre ei, adicl eel noui venitl laeel betrtml cars 'I instruesce.

CAMPANIA. BOMANILORt IN BULGARIA. 15

jiggrittt, venitd de prin vecinatate aci, care Linea capvl injosh. Cand militarii nostri ajunserit i War& Med pe u6,lavitd dinaintea ferestrelorti sub strasind. anteiul lucru fusa cera de beat. Acel duol betrk'ni se sculaht ca sitpiece. Nu se putea cumisce care dintre ei era mai te-nerd, sad mai cu bung posi0e, cod i unul altul eraticitrunOV, imbrIcamintile pe densi pre malt usate ;,cismele unuia avead dte tree petice. Birtdsita merse deredid, , de pe mesa undo el seluserA, ua tdviO, cu duepechare marl. Until dintre aceia dicea celuilaltdcDumnecled a dat, Dumnesled a Mat! . .1 Celd dare care11 licea vorbele acestea tacu.

Viscol in ast timpil, trecendti pe Mg& animalul bol-navtl, ce veni, se opri picioruld caloviasca sg, arunce departe de acolo. Mitea flu atinsepe umere, voindd sa, 'ld °phased : Ce al cu astd ne-norocitit fiinta ? Pentru ca mkla e dobitocd vicleandca ug, muiere InrCut6,tita! respunse Viscol Intoreendu-secatre camaradd.

Domnilorti , fi tntrerupse Petrache birtasul , sciV

domnia-vestry tine santfi acel betrani cari seclurd aci dese repausard? Unul a fost propietarul unul mare hoteltiaprdpe de St. George ; eld numera alta-datd milione cucare facea mare comercid in Ceara ; celalaltu, un meste-sugard, care, de si nu era milionerd, avea ensa pre de-stuld ca sa traiascd, si era proprietard de case pe Po-dul-mogosoiei, in facia theatrului. Acum amenduoi sttnttimai sdraci decat mine; vedetif cum stintil ? . .

Der ce au flcut averea? intrebd Mitea aulindu demilionaruhl sdracitti.

§i

§i

:

'I §i rtdicti,1'

sh 'Id

16 TREI SERGENTI

La not rominT, ca sh ne servima de

essemplulii acestora, s'ad shracitti prin duo chipuri :unit tot punenda Ceara la tale ca sti se fact el Dorm',alit cu femeile! . . respunde priceputul birtasu.

Nu intelegti cum s'ar' putea sh risipiasch omul unmilionti cu femeile? adhoga Mitea caporalulti.

Dumneta, descule, esti penh acum cu dintii delapte, lash a o sa scil asta chnd vet fi inselatti de vrenä, femeie, cum am fost ea!

Caporalulti se uith cu ochi marl la sergentd, si adhogit :Apoi, de! . .

Da! dal.. eti am phtit-o cat de bunk cu uh femeieindritcith!.. continua sergentulfi care %al sewn cu maimbirtasulul, celti ce intelese si plea ca sh le aduce deb6util. Per imi spune tu Mete, tu care esti penh acumun copilil, ti a alunecatii vre uh-dath ochil pe ua thinefrumash care era dincolo de rig si n'ai putut s'o iai ?Al iubitil vre uh'-dath, ua, copilh cum al iubitil pre mama-ta care te a purtat la senu-i ; acolo fn munti, uh fecierhcu ochil ca de ciuth , cu inima de mielusa blendh, fra-geth, cu vorbele mangaiese, cu chipulti dulce, care sh teatragh chtre densa precum atrage pe copil smioretulti,i chria tu at cantat eu fluerul la umbra vre unui bradfi,

si la care tot te gondesci, a si Ong, acum porti flue-rulii cu tine? Ia! ImI canth si mie colea, cum fi cantat elin muntl, duminicele si senile laugh foci" Mitea tacu. .

Der te va insela te va frige ea si pe tine, Mete,precum mi s'a intemplatfi mie! . .

Socotesci ca inselh tete? observh Mitea desculuiWI mat betrantt,

capitalistif

'ld

'i

si

CAMPANIA BOMANILORt IN BULGARIA. 17

Cum nu! . . Deca tot ce ni se spune, asta-cy esteminciunh, ca sa ne insele pe not ca, pe nisce prosti?!

Nu credd, respunde junele militard, ca ea sa-mIfie ast-fell.

Asa,. ve4I! acum vorbesce? Spune unde este ea ?ce-feld e? este frumusica? i a qisil ca to va asteptaatata penh veI esi in reservistl, ca sa o iai2

P6te! adhoga Mitea.Asa! imi spune de densa, si apol chip

cantecul acela :Cate stele sdntd pe ceridPen' la lila tote peril ;Numal luna si c'ud, steaScie de patima mea!

Eu credit cd, are virtute, pentru ca i a insuflat-ophrinti el!.. adaoga, caporalulti.

Si ed crelusemd alta-data tot asa, clise Viscol.Der, ca acy Imi facuse juraminte ca ea numal la minese va gondi in viata, si cum ar' fi maine, adica duoa-cli dimineta, am veclut-o is ghici de unde ?ghici! . . din cash de la un capitan, sad maior, ha !.. ha !..ha! .. holteid!

El nu, descule! a mea este cu moralitate, are unchip asa cue dulce si nisce ()chi precum fl are angerii,trebue ca si sufletul el sa '1 fie frumosd precum este ea! ..

Hal! spuneml der, unde al lasat-o, si cum 11 e nu-mele ? Este negresit ua romancuta de la mun0? e cauh lebada, ca uh ciuta, alba rotunda, cu ochil negri siplin1 de farmecd ?

Numele el nu i 'lit void spune , der cat despre

sg, 'ml

a.

18 TPEI SERGENTI

frumusqe, te pot incredin0 ; despre inima el, died ca nuWON,.

Ti a dis, i a facut jurdmentii te va astepta?..Am Vorbitii fOrte pucin cu densa despre cele ce did,pentru ca eil, ca militard, tine scie ce gee void avea!

nu voiescil sd, cerd jurdminte, ca ua femeie sa, se in-chide in monastire, decd. eil void peri unde-va ... Maineva fi resbeld 'Ate!!.

Hel! descule, ens& spuneml in care parte a 1,ereislide ea ? cod scid ca esti munteand, mi se pare!

Am velut-o chiar astd primit-vard, la Turnu-Seve-rin, cand fusesemd cu compauia acolo.

Ilei! ciudath istorie ! respunde esclamandd Viscol,ysi diavolul care m'a inselat pe mine tot acolo este . . .

Nucumva? . .

Ea nici nu scie incotro e Bucurescil, descule. Amv6clut-o pentru antel in muntil eel inalti din Gorjl, apolam legatd cunoscinta cu (Musa i cu mama ei la Severin,precum i am spust.

Nefericitule !.. (Ilse sergentul pompierd, §i i a Osea cd, te iubesce?.. c te va iubi?..

N'am intrebat-o acesta, r6spunde ciobanul de alt ,-data i acum devenit un cavaleril, investitu cu tunica demilitaril, cu p61dria pe frunte de v611101.4 cu cocarda

cu penagit. Mama el se aretase fOrte voi6sa dud eastamil alitturl, si copila cu ochil cei de angeril, cand imisuridea, dud pleca cilutAtura in josd, de cate-ori II fl-ceam vre-ud intrebare. On cum, ea este frum6s6, §i

sufletul el trebue sA, fie ca al until angeru.Spune -mI, Miteo, de unde la tine atAtea vorbe cu-

ca

Si

CAMPANIA ROMANILORU IN BULGARIA. 19

cornice §i atatea lucruri cari to le qicT ? Ar' fi trebuitte fad popit! EA nu sant asa, cu tote ca tata me Meuseircovnicl dud erama acasa.

Ascultit, ea am remasa de mica copila fare, pa-rinp ; pe mama-mea n'am cunoscut-o , pe tata l'am per-duta in anii mat din urmg,, §i am un mesa frate cu bu-nip, care e- forte betrana ; se afla acum schimnica la unschita departat in munti. Eli de cate-ori me vedea, mesfatuia licendu-ml: Vubesce pre Dumnedet1 fi pe apro-pele to fi cu acesta, sli nu te term de nimica I ., Amurmat tot-d'auna invetatmile lui; ea am crescut cu ace-sta. in Este, mare! trebuie sit fie °multi si mal bunt! ..

Hei! Miteo, der pe mosul tet de cand nu Palvelut ?

De (Ind am intrat in ostire nu l'am vedutt, res-spunde Mitea cu un aera ore-cum infragedita. Am in goad,cand voiii capata cel d'antel congediu , se. merga acolo]a schitt.

Departe e ?Tocmal in rarwichii munOlora pe Jil, respunde ea-

poralulA, la schitu Lainici. Der, D-ta, descule, nu 'ml spu-ses1 din care parte a terei esti ?

Ea sant Bacaoan, respunde sergentult, ce remitsesepucin in &dire, ca un oma care cautit sit rechiltmememoria despre trecuta, de anii copilariel. Sant laseutinteuit comuna intre apele Taslau §i Trotusul. D'a st'angaTrotusului se aft& un sill de dealurl cu pitduri i mal'nainte murqii cei marl al Berzuntulul. Aprope de acestimuui se afiit ua monastiOra comuna ce '1 porta,numele; acolo e locul nascerel mele. Ter& frum6sa riurl!

ua

sa

gi

I

20 TREI SERGENTI

multi! phduri ! nu 'I potti ulta, pre unde mi am pascutcopilaria, de la Bern* si penii mai in sus de Peatrape unde curge Bistrita infrumusetatl cu termii i cu plu-tele cari yin in josil peat ce dau in Siret si la Dunrtre!..Gaud eram flacaiandru mersesemu la Galati. P'atunci eraDomnitorul Cuza Parctilabti al judetului.

Ferita Santul atunci ca cArciumarii sO, vin yinti cuoca mincinosa, mAcelaril sa dea lipsg, la cantart, or! jidaniisO, vindh cu cotu neadeyeratti! Umbla cnua i noptea

ca sA, le afle i s5, le vecIA cu ochii tote, §i sO, faceusurare, dreptate poporului! .. La cinci an! de pre timpuldud s'a urcat elu pe tronti , am intratti si ell in ostire.Hei! p'atunci eu eram numai un copal! Ce clile mandre!ce timpuri p'atuncI dud scOse la luminO, i improprietgripe teranl!

Petrache intre astea adusese utt caraf1i, cu yin de Dea-lu-mare, colore porfirie, ysi turn prin pechare, cari eratipe ua mes5, dinaintea ferestrelort unde secluseri cel duo!ostast

Sergentulti Viscol, lul cel d'antel pecharti i incepu ainchina. Mitea facu asemeni.

Poimaine batalionul de venOtori pled la Galati, i T u-rest], Miteo; sti fii sanetosti! sa petreci cu bine !fii mai fericith decal mine! miresa care ti o vet alegesg, fie cum gondescl! .

SO, fii i domniata sanetosii! si bunul Dumnepti shajute tuturort ! . .

Si acesti duo! militarT atinserit pecharele cari facu unusure sunetil, duke pentru inima lorti clutandti el cu o-chil placutu i cu busa Agenda, frail de arme, fra! fosti

i sa,

..

..

CABOANIA ROMARILORt BULGARIA. 21

camarall lntr'un acela§i serviciu, §1 iubindil de ul-potriv5,pe Romani : pArin01 §i fraOl loril, Si ei beura, in srtneta-tea atatorti lucrurl ce §i le urara.

Abia el terminarA d'a inchina cu al duoilea pecharg,§i se at* cat colea tiOitura unul lthitAra§ii, care veniacu ua grupa pe langa densul, despre barierl. Asti militan se redicarl in susti ca sa ve46 cine e.

Unit pArinte, de bucurie 'I a nilscut consertea un bti-et,e16, plecase cu plosca cu vinil §i cu un lgutkra§ti , casit dud, plocon cumetrului set", un comercianta mArgina§t,§i sale anunte, ca s6, '1 boteze pe celu non' nascutil. Plo-conulu gist', se compunea din cate-va lemai, cofeturl §iua azimg, cu forma de colacti, alba precum e fulgulu. Toteacestea puse pe ua tub', §i invelite cu ua marama alb5,cusutti, cu fat pe de margini §i cu Cate IA flore la crt-p4tii, le ducea Orintele copilului , cu lautarulu §i cu pa-rada dupe nisce baeti Carl venial in urml-I.

Cata mirare pe militari, dud recunoscura in barbatulpe fostul sergentti Marian din regimental No. 3,

eel -ce era liberate, se insurase, §1 femeia ii nascuse un alduoilea copilu, pentru care se ducea la cumetru-sea, pre-cum aretarainq mai susti. Ei venirA dinaintea lui.

SA'ti tritiasca ! gise plin de voie bun ViscolVe mulOamesch fraOlorti ! Am un baiatu care o sa

serviasa -cera! respunse fostul sergentu in a citruia faciaera descrisa bucurie.

Der cine? cine o boteze ast feciora§t ? in-treba. Mitea, cine va fi na§ul lui?

Deo, era Gorjul mai aprope, adAog6 MArian, a§111 lui Soare cel din mums, sa mi boteze elA...

nr

ca

elit,

Ilk

clis

sail

22 TREI SERGENTI

0 sti avema resboia, to gatesce, Mariane, cand velfi chilimat sa vii la regimenta! ii clise Viscol liumetateseriost, cliumetate ripndil.

Sa 'ml traiasca nevasta §i copii !! Dap mana colea,fraplora! . . adaoga Marian, cel-ce cu ua Juana 1inu tava§i cu cealalta stranse pe a militarilora. Stint gata pen-tru el ! pentru Ieara mea!

Hal! sa dams cate§i trel colea in chipti de jura-mentu mina frgesea! clise Viscol, celu ca mal maturadintre el, ca vomit pastra dragoste §i facie neclintith'in tote impregiurarile §1 intemplarile, ca Romani , inviitoru! . .

PASTORII IN SERA DE LASATU- SECULUI PENTRUPOSTUL SANTEI MARI1

Eats cum s'a intemplat sa cunosca pe lisul osta§a,alts -data ciobana.

Muntil Romaniei &Mita pitoresci, imbracap cu vegeta-iune, plini de isvore din can se formeza fluvil ; se ga-

sescu frumose cascade repeclindu-se de pre stand in adan-cimele vailora ; el ascunda in senula lora marl §i nenu-marate avupl! . .

In vera anulul 874, ne urcaseramil , ua buna, compa,-

-

CAMPANIA ROMANILORt IN BULGARIA. 2 3

nie de barbati §i ferret, pe muntil cel Ina lg al °He'llintre altil se gaga ua familie care fusese stabilit& decat-va timpii In Severin. Ea era despre partile MoldovaIT& copila ca de cinci-spre-dece ant; atuncl, facea bucu-/la si mingierea asteI familil. Parintil cugetandd despreviitoruld fiicei lord, Incoronad sperantele cu cele mat ma-gulitOre ilusiunl : ea era de ug, rare frumusete. Tata alel aruncat de s6rtea functionarismulul Inteund °rapid laIA estremitate a tereI, era cam suferindd ; si, eld, prii-mise congedid, in luna lul Julie, ca sit merge sa respireaerul sanetosd din mung. Eld venise cu socia si cu fiicasa In cel &AIM orasu din Gorjid , si d'aci, precit neaducemt aminte, trecuse inainte pe muntil Novacilord,cu ua societate precum menOonaramti.

in aste escursiunl fusese Insocitu de un cunoscut al settcare venise din Constantinopole.

Fuca acestuia era u& creature ce inspira admiratiune,si care, pe ling& gratil, spiritd, desteptaciune, 1nsusia uasburditlnicie ce era incorageatit de ate mama et ensanu desplacea acelora can o vedea. Tata al et voia A omodereze. picea eld : acesta 1nainteaza si maturiza prerepede gustuld la stravagante, care deco, n'ar' fi, ar' ucu-ra pe paring cind et voescd d'a regula in conduit& pecopii lord... Femeia observa barbatului despre acesta camaspru. in calitatea el de mama, se Intelege di iubia premult pe fiica sa. S'aril putea A nu iubiasea, u& mamapre fiica-1? Si dna o acoperea cu ua uitittura a ochilord,mered 11 dicea vorbele : angerule ! ci lumina ochilort ! . .

Sociul el, pin parentesd sa aretamti acesta, 11 dicea

ca ea vorbesce pre multd.

24 TREI SERGENTI

Cu tote astea sa lAsImit aceste amenunte ; §i, vorbindA

despre copill, on cine ar' fi ve4ut -o nu putea ca se, nuclice, : DunmeleA care a dat frumusetel ua Waite, perfec-tiune, nu a lipsit pe Susana de darurile ei. A st-felit senumia clisa copila. EnsA pArintii de aceia ar' fi trebuittise, OA ue, mai mare ingrijire de formarea inteligintel el;ca prin educatiune, moralitate, modestie se, intAriascA a-cestil sufletit, g dirige acestA spiritti §i sA inlAture dela densa infortunele ce le ascunde viitorul. La rAndul seuo vomit vedea! . .

Sa urmamit de ul-cam-date,, cum cliseramii, cursul ace-stei escursiuni.

Mi§cati din adencul sufletului, inimile nestre sAltati deplAcere, ochil emit multiamiti privindti acele virfuri ro-tunde in§iruite la orizontil §i inalte pen' la nuori , steiu-rile muntese, pAdurile de brach', stAncile §i cascadele cele gAsie",mti inainte , sorbindti profumulit de prin plaiti, §i

auclindit murmura interelorti §erpuinde cari esti de prinpetre §i se perdu sub erburi in adencimea vAilorti.

Dupe ill cAletorie penibilA, der forte plAcuta,, sosirAmA,a duoa cli pe la diva giumetate, in muntele Puru, dupece petrecuserAmit neptea la marginea unei paduri; codnisce nuori intuneco§i ne oprise d'a trece poteca care seface pe dinfacia Papu§ei, acelti virfti de munte TenumittiIn Novaci ; care e forte periculeg cAnd e timpul turbu-ratti de vijelii §i ploi. 0 trecurAmit infine a duoa AliOne, In (lila. VeclurAmti acolo resArihdti serele , dupe cee§iramil la culme din stremterea acesta cu bine. ScAparAmil§i din ripele Urdelorti; §i costi§aramti Costa-benghei, avenditmereti acelti pomposti spectaclu dinaintea ochilorti. La Puru,

CAMPANIA RoMANILORt IN BULGARIA. 2 5

aceste priviri deveniati §i maT interesante ; redicaturilestancese cari se veda, vaile in josa profunde, padurileseculari, cursul Lotrulul §i munOT ceT amestecati cu nu-oriT , cari santti dincolo de hotarul ereT in Transilvaniafacil tabloula maiestosti , placuta §i admirata de toV vi-sitatorii In Romania! . .

Aci, sa clicema ce-va despre viata In munte.Gaud ajunseramti acolo, dupe ce se potolira cainii, cari

dupe obiceiu lord ne asurclia urechile cu latratura, de laturme §i pal dinaintea stanelorti, inteiula sunetti ce l'au-liramti fu acesta :

'Hula ! ! . Miteo! . . IntOrna oile , ca este aprOpe na-miaqia!, licea cu ua voce detunatOre Soare pastorullui Mitea ciobanul, care atunci conducea vre la cinci-sute de manzare la pascutti pe cOstele inverlite a le muntelui.

Intregulti cioporti de oT acoperise dealurile inverdite,cari se intinda impregiurul ripel celel profunde, de undeis scurgere un riulqa, ce, la Ore-care distal*, se mare-sce prin padurea de bracil, §1 merge sgomotosti pens se-arunca in apele Lotrulul, ria insemnatti in acea parte,care curge prin senul a nenumeraci munp. Oile der semi§cara pascendti §i venindii randuri, randurl, fin-temnatede dulcea cantare a flueruluT ciobanuluT, care le cunosceape tote §i le striga pe nume. Acesta dadea nisce chiotede resuna muntele §i valea pen& in fundul el. Mitea mer-gea Inaintea oiloril ; ear Soare trecuse de costa in sustipena in dunga dealurilora. De acolo elti vedea, ca §inor, ua, suma de munti acoperip cu paduri verdil §1 u-scate de incendiurl dupe fillip', §i ajungea uitatura luipena, peste Tampa §i muntele : Fruniosu, in Ardealti.

,

26 TEEL SEBGENTI

Societatea nOstra atunci sositrt a fost bine ve4utl; noTfuserama priimiti Ospi al acestora bunT Omeni ciobani.

Puru e una frumost munte; are ue, abondanti vegeta-tiune de War!, costele-I santil acoperite cu erburl s'alcrtruia virfa se 'nsemnrt maretti la orizonte, acoperitafind adesea on de nuorl, ear costisurile lul se cobOrit innemrtrginitl codri de Wad pena in apele Lotrului. Vi-dra este la pici6rele lul, un punctti la granitL In stingae Bora si Miru, in drepta Petrimanu. Peste lArcul dindrepta se vede virful Petrimanului, ca min capii ca co-rona de petre pe densula ; ear in sus e alaguta. Stan-cile, in Puru, stintii situate la capetul vail celel pAdurOse,si strunga oilora e ce-va mai in susil de la same.

Una strigitta al manzerarului fitcea A resune stlincilesi codril, asa ca era auclitt f6rte departe in same. Ba-ciu, femeile $i bathe alergau cgtre strung& , cat milletpe Soare cel ca Ili voce ca tunetuld. El duserit Oletipentru =Nu, velenda a oile santa aprope sosite, auclin-du-se fluerula ciobanului rnergenda in fruntea lora.

Vip,liile cele marl, ploile torentiale §i grindina el leinfrunt5, berbatesce ; acolo ninge si viscolesce uneori inmigllocul verei. CAnd trasnetul, sdpAranda din negurileintunecose, face a detuna muntil cu urletul sea, $i foculacare mai antel luminezl atmosfera prin nisce licitriri inzigzage , lovesce si distruge arboril seculari, nu inspiti-mantl pe acesti 6meni si nici nu 'I impedici de la ocu-patiunea lora cea indestul de aspre,. In nopti, prin ploiesi negura rece, el alergrt s6, dea pepta cu ursul fiorosti ;pastoril si brtcitele deopotrivrt veghiaztt §i as grijii, deturma care el o paste. and resare ens& sOrele stalu-

CAMPANIA ROMANILO aU IN BULGARIA 27

citord §i departeaza negurile cari mai 'nainte invelisevane §i dealurile, se respandesce, in Julie §1 August, unaert duke, ua aroma placuta se essala de prin bra4Iceriult se vede 1uminost senint ; atunci &kith compensateostenelile cari le at petrecut neobosiil pastori. Aceadura imbalsamita de profumult bralilort §i alt florilort,recorea cea placuta MAIO. riulete, la umbra stancilort §'aarborilorti, fI chiama la repaust In frumusecea ; seaude In tote parOle numai cantece, glume §i bucurie !

Deci, In tot locul pe acel timpt, se au Zia, prin mul-fmea ciobanilort , In Puru , cantarea din flueru a JulMitea §i vocea cea tare a Jul Soare manzararult.

Inteua chi, Soare plecase din munte ca s. mergt, pent,la tirgt ; remasese numai Mitea ca sa vegheze lang. oi.`VW ce o sa ne facemt deca nu va veni Soare ?,sera femeile ingrijiate, can erat deprinse s. se de§tepteforte de &millet& la strigatul cel resunatort al acestuia;Mitea nu va fi In stare, adlogara densele, st se stole a§ade nOpte sit aduca la strunga oile precum %tea marelemanzarart. Mitea cu tote acestea , pe cand se luminade link pe tang& nisce strigari ce dete din mi4locul mun-telui, apoi, la u§a fie-caria stare, lovi tare cu maciucalui ferecata, di se de§teptara toT cel din munte, §i strainiieel a§elaV p'in nisce cast4e invecinate.

Mitea fu admiratti de acesta a lui de§teptliciune §ibt,rb4ie.

Este bun de a fi militart baiatul acesta! lisera unitde aci.A§a era §i Marian care de mult a intrat in 6-ste §i a remas p'in Bucuresci, adogara femeile.A! Ma-rian, flu scimti , clisera vre u. duol ciobanl de utt-data ;

cal-

4i-

2 8 TREI SERGENTI

elA se prinsese Ore-cand frate de cruce cu Soare? A fostde la not din uit comunA in Mechedinti ; earn despre pA-rinti lul, ei se trAgeati din muntil Vrancei, cari stint a-prope de apa Putna!

Venise in asttt-laltit-qi Borceanul, arenda§ul muntelui ;§i indath sosi §i manzAraru Soare.

Era atunci cliva din urma, a dulcelul, adic& lhatu-se-cului de postul St. MArii ; §i in stana cea spatiosg, caun §opron, construitii, de barne, cu nisce patceaue §i

laviti inlAuntru-1, cu focuri la micllocil, §i yen-tul cu fumul se intelnescu in ea redicandu-se §i suflAndii dintote par ile, ceata pastorilort pregtitise un mare ospetapentru sera aceia. Soare §i Mitea erail heroil astul spec-taclu, intre atati flac61 pAstori, betrani , femel §i fiice

cari umpluserA stana cea mare.Dupe ce ingrijiseil de vite, dupe ce se pusese tote la

tale pentru ospetulti acestel serf, precum qisertimii, carli-gile cele mail §i afumate erati unul dupe altul prinse,dud cu cazane in care se ferbe jintita, dud de dada-rea cu lapte, cand cu cele de mainAligi ; §i toti compe-trecetorii aster serate se aflaii in§iruiti pe Tanga foal spu-nendti ghicitorT, femeile muntene impliniau una din celemar insemnate ocupatiuni, pregAtindii menagiulg, precumse scie, de jintitrt, ca§uri §i came de Ole afumat& pentrumultitimirea §i serbarea pAstorilorti.

Soare era atuncl in cel mar frumo0 anT aT junet,ei;ensa, se insurase pre de tinerti §i avea duol copiT. Elufusese d'ua etate cu Marian, cu care se prinsese, precums'a cps, frate de cruce, care atuncl era de patru anT ino§tire.

p'impregiurd,

CAMPANIA ROMANILORU IN BULGARIA. 2 9

Mitea se 'Area un feciorasti care n'a implinit opt-spre-(pee ani. Cel d'AntiI era virtosti tare ca un Ercule ; cel d'alduoilea, de si un copilt , in fisionomia lui vedea cineva116 prematurit desvoltare ; In vorbele lui descoperea uajudecata care era in acordti cu barb&cia si faptele luicele de coragiti. ilti vomit privi!

Se Intinse mesa pentru pAstorl; fluerul inbucura ospilprin ua dulce cantare; ua plosca. cu vino se dedea in rondotrecendil din mans in mang! .. Se ospetar& el cu totiI ;§1, dupe ce cei dIntei se redicarl de la mesa, cari esietla vite, veni apol §i randulu ciobanilorti eel' de afara, sg,intre §i el srt mAnance, ca, cu chipul acesta, sa nu r'emttievitele singure. Pastorii isi Indeplinescii detoria acesta cusantenie .

Amu asistatu cu to01 la astit petrecere.Ciobanil, la asemenea ocasiuni, se intrecti facendti tot

felulti de mi§cArl gimnastice , precum sariturl peste foctide cetinA, intrecere la fugl, la luptri, si a r6dica greu-titti marl pe brat.e. Soare a r6dicat duol pg,stori facutiberbece pe d'asupra capulul seu. Mitea a danot pe bataun dantA care 1' obicinuescti Romanii eel din Halegti.Femeile i. fiicele luara parte la dantti. Multimea prtsto-rilorti se prinsese ca unit lancA, ocolinda §i facendit stiri-turI cadentate p'tmprejurulil foculul, si, la fie-care duoipasi, vorbe versificate, la care femeile le respun-dealt Mitea s'auli qicend intre alte versuri cu ua voce forte

`M'a facut mama feciorufiu tati d'ajutorti !. )

Huiuti H. se mill de col° un Jinar, ce era de ori-gine dintre vechii graniceri din Ardeal , care. purta ua

qicead

(S1

;

30 Tam SERGENTI

palasca Nesati pe curea cu bumbi, peste peptt, si a-yea la pelarie duoe pene de paunti.

,Cucuruz cu lois, 'n susti,,Sarut ochil cu' l'o pus !, Cu' l'o pus cu patru bol,&rut ochil amenduoi! ..,

Si elii saria si lovia din piciore dantand4.

Un altul dintre ciobani :

, Scil tu mandro ce ti am spusti,La cules de cucururt. ?1

,Unde-or fi omen' mat mull',ITu la min' sa, nu to uiti;)Unde-or' fi mai pucinei,Ochil tel sa fie-al mei!,Jinarulii sarindu si lovindu in calciie :

,La ferestra mandrel mele,Curge un periutu cu jele.

1Esi mandra sa se spele ,Vela ca 'et lacrimile mele! . .,

Salomia, una dintre barite, adloga, ca respuns, Jinarului :

,Mergl noroce, mergl cu binebine,1

Ca tu nu esti pentru mine! ..,Jinaruld, earn dandt chiote :

Albo ! Albo de la munte!,Ce ti al pus fescioril pe frunte,,

,C6, ti a exit vorbe multe ?..

CAMPANIA ROMANILVRt IN B17LGARIA.

Salomia :

,Las A, ias1 el nu'mi pasl,CA s'a dus BAdea la c6sA,,SA 'rni cosiascl Milt cu florl)SA'mi fie de serbAtori)

,La brat" si la cinght6ri;SA 'ml cosiascl Mini cu ma,)Rupe-i-sar' ' cOsa 'n' dime) /

SA vie la alta noun!)

31

Lui Soare II veni 'indult a dice si elg, tot dantandu :

Cine n'are dolt pre vale,),Nu scil luna cand resare,§i nOptea cat e de mare!Cine n'are doll.' pre luncl,)

,Nu scil luna and se culcA,,$i noptea cat e de lungA!..

IJA-datA cu dantulu dialogile acestea represinta unttheatru rusticti.

Salomia, cea mai juul dintre bAcitie, continua :

,Jelui-m'asi jelui,

) Jelui-m'asi si n'am cul,,Jelui-m'asi codrulul.Codru-e verde §i nu'mI crede!)

) M'oitt lAsa pen& la verl,,'ohl esi la camp afarA,

Cand voril cresce dAdAtei,),§i m'oiA jelui la el

3 q TREI SERGENTI

1Ca la fratiorii mei,Gaud vort cresce viorele,)Si nfoit jelui la ele,Ca la snrorile mele ! ..,

Soare:Cucule cu penA surti,

Ce tot cant' la no' pe surg.?,Ati ti-e fume, sail ti e sete?OA ti-e dolt de codru verde? .1

Respunde Ianosi Jianul, un al treilea piistort :

Nu mi 'I fume, nu mi 'T sete,,'INiel mi dord de codru verde) ,

Der mi 'I dolt de satulii met,,C'am 16,sat trel mkndre 'n elt ;)Una 'n dealt' si una 'n ;vale ,,

) Una 'n capul satulul.Cea din dealt, ca un pechart,,Cea din vale, ca u Hare, ,

Cea din capul satuluT)) Pune morte capului! ..

Cantecile fluerilort, loviturl din Weak, calaturile celecu tropotil a le dAntuitorilort, risuri si bitteile in palme

_se amestecad facenda un sunetil pre sgomotost.

Era meliul-noptii, si festivitatea isi urma cursul el ...intre acestea intrit un Matt, si lise BorceanuluT care

sta reclematu pe un path de blani grOse : A venit su-prefectul din Hirisesci cu primarul de la NovacY, si catl-va sateni! . . ET sfintt afartt! . .

)

CAMPANIA ROMANILORO IN BULGARIA. 33

Ce va fi cantina elti acum aicl? S'a %cut doaravre ua hope? .. Este vre ua cercetare cum-va ? Vise

Borceanul celfi cu un pepth de trel palme i qiumetate,cu chimiruhl acoperitii cu bumbi de alama, sarica lui la-Visa pe densuln, i cu ua pelltrie Mvechitg, rosa care iicadea pens pe ochi.

Subprefectul ? ! . lisera cu ua voce, pastorii, carila ora aceia, incepusera sa fie cam amepp. Soare remasepe gonduri. Mitea continua cu alegretea sa , aretandu-sedin ce in ce mai aprinsii la dantil.

Chestiunea pentru care autoritaple din plain venisera p'acel timpn in munte, fu ca ele cautan recrup pentruOste. Pe ciobani numal la stani it pringi vera.

De si cel mai mull pastori eran venial de peste gra-aveail pasa-porte, Soare ensa era din Bengesci,

eln fusese detort, dupre legi, sa trage la sorp. Eli n'avenit dud fusese chiamatn. Trasese parintele sell pentrudensuln ; i eln se vede ca atunci n'a caVut la sort.

Cei cari nu s'at conformat detoriilorn catail sa se tema..El top inlemnira, top inmarmurira de acesta.

Nimeni sa, nu fuga, san sa se ascunde c'apoi vafi ren ! Vise subprefectuln intrandil In millocul pastorilorn.

Din femel 1ncepura sa piing& ; betranii, schimbati lafete, se gondira. Junil atunci stature locului.

Pentru Soare era gra, ca era Insuratil avea copil !.Mitea de colo, fare a sta mult la gonduri, voiosti

surilendn, inainta catre autoritap, i elti Vice:&Int Romani"! Voescil sa merge en pentru tern si pen-

tru frapi mel!.. ye rogn sa me ltiap pe mine! Voiescilsti, 'ml clan sangele caud va fi trebuinO, ca sa, apern pa-

nite., ¢i

gi

gi

3 4 T REI SERGENTI

mentul strImosilord i pentru ralrirea naOunel intregl!..Fill domni-avostrl sigurl ca o sa aveg un bun si cre-dinciosii osteand!.. Mitea e cu inima! Mitea este Romanii!.

intr'un momentu naivitatea si buna voie a acestuiaschimb& facia lucrurilord dinaintea celoril

Cu tote ca tata luI Mitea venise' de mult in Ceara cu pas-porta, in vedere ensa ca acesta trlise aid de micu copild,din p&rin0 era adeverat Romand, dupe incredinOrea fa-cutl de atati pastorI, eld fu admisu. Mitea de aci, plin deentusiasmd, se pregAti d'a insoci pe subprefectii la tactii,unde i se forma actele cerute, ysi d'acolo sa merg& laresedin0 judeOlui.

Soare remdne de u&-camdatl.Mal ales, eld avendd numal tats omit betrand ¢i nepu-

tinOosfi, cAta s& fie de ajutort tatine-sed in betrilneci-le sale. Eld va intra ens& la reserve, pregAtitd de aveni la ud, a duoa chi&mare, decd va fi necesitate.

Borceanul se gati de aletorie; i eld pled, a duoacu cal full-cap, la tirguld de la Hatega ; i, dupece se va inturna de la aceld tirgd, s& se duce spre Craiova,

reguleze acolo, cu un proprietard de la MoOtei, pen-tru iernatul oilord, impregiurul Calafatulul; §i tot-d'data sa vind& burdusile cu until neguOatoruluI Hechim,musulman de la Vidin.

Aci cat& sit nu uithind c6,, precum inima are simtireaudd ce o face a Mato, de musica, ochii ad IA limb&

a lord de a vorbi. Vorbele santd slabe pe Mug& aceiace scie a spune Dchii ! Ul-dat6 mintea atintit& la obiectuldce iubimii, inima nostrA formeaz& un cultil pentru Un-said, Nicl u& condiiune sad vre alt& putere nu pote

fngrijia 1.

§i

§i

cati-va

SiMi-

'11

u&

CAKPANIA ROMANILORt IN : ULGARIA. 35

ordona othilord d'a nu vedea s'a vorbi, inimei d'a nuiubi! Mitea der, acell ciobanti de mat 'nainte ci In urin6devenitu ostasu pentru a ap6ra patria cu pretul sb,ngelul

preckt timpti a vedut pe fiica disuld functionarti,nu a incetat intr'una a o privi s'a o admira, asemenand-ocu deitele, (piffle ce pastoril ati obiceiti d'a povesti In

basnele lord. Cat despre frumOsa Susana, deco, va fi a-tras junele acesta atentiunea el, a fost numai intr' a-

tata, cg, fi pl/cea sg, '14 asculte cand ell canta cu flu-erulti. Ell canta cu acestti simplu instrumentti de miscainima si scotea lacriml, precum face un artistti. Petedensa, nu '111 va uita asa curendil!..

SI nu uitImu, intre atatea personage can le vedemtiaci, sa vorbinui i despre D. P cell cu u figur4 im-presionabile, cu capul caruntitti, cel-ce venise tot din Se-verin cu acestl functionard ; un bIrbatti care luase partein tote miscarile, in Romlnia, de la 35 penI la revolu-tiunea de la 48. Ell a trait mult timpti in Varna siIn urm6 se stabilise In Constantinopole. Ell nu era nascutlin Romania, der desele relatiuni cu RomaniI, inteutt ternatat de ospitalierl, ill Meuse sa fie mandru numindu-sefiloromanti, §i in urml se surnumi Rominul P

Locull nascerei sale fu un sItucl in Macedonia. Ellservise, pe la inceputul formIrei militil in Romania, vreua cati-va ant in Oste ; esindl, se apucase sa studiemedicina. Ens& nu escelase In acesta carierit. Se ocuplin urm/ de inginerie, i mat facu i comercil. jn Turciamat cu semit face omul de tote, ca acolo se trece. Asader, ell, din cand In cand visita Romania pentru afacerI decomerciti, pe care o privia ca mama sa. Avea un orgoliu

§i

sea,

ca,

si,

3 6 TREI SERPENT

numindu-se, cum am clisti, Roman, si chiar traind In Con-stantinopole. In Bucuresci mai 'nainte fusese strens legattiIn relaOune cu reposatul Capitan D. Cozacovicl,cel -ce alucrat cu tot dinadinsula si cu tote micllocele pentru alumina si a redica Romani' din Macedonia ! ..

La Bucuresci, Iasi si Galap era, acela, pre bine cu-noscutti.

Avusese cu slisul funccionaril IA veche si intimit cu-noscin0 ce data din junetea lord.

Elti admira Cu. ua nespusa ardere privindit padurilecele marete din Gorjl, cursurile riurilorti, apele si cas-cadele Galbenului, Gilortulul, si albia marginita de stanci simunti inalti cu multe sAnuri formate pe Tanga paduri de brallsi fag' secular' a le Jiiului, si admirabila esire de substand a Sodoolului si Jealesul la Runcu, precum si defi-leul pitorescit a munticeilora la Tismana, pescera de laPolovraci, in gura Oltetului etc.

Dupe dune septemani, functionarulu se inturnase laSeverin cu socia, cu fiica-i, si cu a amicul sell P...

In una din Bile vorbindu cu acesta despre nestabilita-tea in functiuni, la no', elt se planse de greutatile sineajunsurile de a putea trai, ca, este platitil §i trac-tatti ca un salahorti.

Esti der ca si muritorti de fame find funcOonar6 ?IT observa, P .. Lasate de asta cariera, §i ha' sa, facemacomerciu ; vino cu mine sit ne apucamg de comnrciii !

Vino deca vrei cu mine in Constantinopole. Sper ca voidlua ua 1ntreprindere cu reparaia soselei, in Bythinia, maiIn sus de Brusa.

Al putea sa fii folositA bine ...

CAMPANL4 ROMANILO/Itt m BULGARIA.. 3 7

Cam gred acum, stint Impovaratti de famine, §i

unde nit void duce cu atitea §i atatea greut141 carile am? .. Si, afar& de acesta, Romanuld mai anevoe sedeparteazd, de caminuld §i mormintele parinOlord sel!..

Deca nu vel putea sa fad asta, copii dumitale voltveni vre unuld acolo unde dice, adttoga P...

Copii mei... respunde funcOonaruld, am numaiult fats.

Cine 'ite sa scie ce se va Intempla? Et tot-d'a-una void fi amicti adeveratd §i ca unti parinte urma§ilorddumitale, chiarti cand void fi depate de aid. Fiica dumi-tale, ens fiica dumitale , se va putea Intempla ca savine acolo !

IV

CUNOSCINTA BSI VISITA FACUTA. LA SEVERIN

Ua eventurista, nu scimtl prin ce Intemplare se Intro-dusese in casa acestui funqionard. Densa predomnia spi-ritul sociei acestuia, §i data mai mult sa predomine fatjunei Susanei, insuflandu-i gustuld pentru mode de tot fe-lul §i galanteril. Ora§ul Severin a putut vedea stritba-tenth! stradele ua femeie ca de 22 an!, avendu pe capulei ult berets a le aria for! violete se albiserd, de sore ;ea era potrivita la status, avend cate-va semne de bu-batu In obrasd, cu facia mai mult Oche§d, bung de gurateleleica, InOlegea pucin nemcesce §i cateva vorbe gre-

2

38 TREI SERGENTI

cesd, de pe timpul de cand fusese la Giurgiu §i la Ga-lati. Densa frecuenta mai mult magasinele modistelorade a putea aduce nuvele prOspete acelel familil unde ea a-desea intra. Mai rare s'ar' fi intemplat sit, lipsiasca, de acolola timpul mesel. Conversatia el interesa §i cu acesta pesocia functionarului , cod ea spunea tot ce se petreceaIn ora§a prin familil, cati straini barbatI §1 femel veniaacu vaporult, §i ce se facea serile pe la numer6sele gra-dini §i beraril.

In ima din clile, intinse conversatia, acesta eventuriera,pens §i asupra parintelui familii, ca de avaritie nu voe-sce sa merge serile sa, petreca, la aceste gradinT, unde epre frumosu, §i se daft mid representatiuni theatrale, sailconcerte de arphoniste ; §i socia numitului , cam u§uricacum era, asculta la acesta cutezatOre Para a 'I dice ce-va.Atat numaT -a nu era de facia, §i Susana cand fuse a-cesta conversatiune. Amy ! ce voesce di, face boieruldumitale? -adloga cea de sus, tot ora§ul vorbesce, ca, voe-sce sa marite pe domni§6ra dupe unti Wan cu marelemagasin cu masline. Ciudatal..De unde scil asta Paulo?intreba functionaresa.

Lectorula va crede ca, vede in femeia ast-fel numitavre uaItalians, sail vre IA NemtOica? Numele acesta nu fuseseal el cel din botezu; ea flit luase audinda lectura vre u-nuT roman, ca sa '§i. dea 6re-care aera pe acolo undenu era cunoscuta.

Da, top'. vorbesca de asta nepotrivita alegere pen-.tru mult gratiosa dumitale fiica. Ea trebue sa is vre unitfunctionary inalta, vre-un oficeru, sail vre unti strain din-tete', nobila familie ! . . Maritand-o dupe un omti de josti,

,


se asemena cu ace! parintl can aplica pe MeV la niscemeseril grilse , in loch sa '1 dea sa invece declamatia, aproduce din el genii artist!.

In adeve'rii barbatuld vorbise In acea dimineta cu femeialui, ca bine ar' fi sa dea pe Susanica dupe unto avutcan si proprietart, un barbat cu milloce, care o va facefericitit. Prin ce intemplare nu putemd sci, ca, diavolu fe-meia intriganta, a aflat de acesta, i voi sa ametiascaantei pe mama, i apoi sa retaciasca mintea copilei caea sd, se opune vointei tatalui. Mama, deci, cunoscenddi vointa fete! ca este contraria, a respuns sociului In-

tr'unti chipu negativd despre acesta afacere ...Cine sciece se Intempla maine poimaine, i nol n'o sit traiind catlumea ! . Vise barbatult sociel sale, de aceia bine ar' fisit nu umblamil dupe lucruri can nu le putemd sa le a-jungemd, si mai bine sa maritamd pe Suslinica dupe unticomerciantii onestd care acum o cere.Cum? Dumnetal..clise femeia care aprOpe nu sciea ce vrea ce faceacandd se opunea sociului ei care s' II4elegea mai bine po-sitiunea sa de functionard. Ce zestre putemil sa nandfiicei n6stre ca sa gitsimd ua partida mai bunk cleatcea care acum se presinta?Fata nu 'Id voesce!.. audit?addoga femeia cu n6, cautatura acrd asupra barbatului el.

Bietul cant, cat era eld de mare si cu und chipti are-tosti, a trebuit sa tact dinnaintea femeei care era pucingslaba, ensa care avea ug, gurk ca uk sabie. Eld nu scianimicti, ca,, femeia care venia tot-d'auna pentru lucru incasa lui, era ceia ce Vice romanul, talpa-iadului!

Acea Paula intrase la Susana care sta pe gonduri incamera ce avea privire spre Dunhre. Cum se deschise

aT

M-

$i

gi

40 Liar SEBGENTI

usia, copila Intarse capulti, i vellendd a este acesta, ser6dica si 'I dete unti scauntt Juna femeie veniseca sa 'I vorbiasca, i avea pre multe de vorbitt, de aceiaincepu mai intel de la mode si alte nimicuri , ca maipe urma, A. vie la ceva mai importantti.

Privirea spre Dunare este admirabile din acele ca-se situate pe maid. Severinul °rasa nod, care nu dateazacinci-cleci de ani de la fnndarea lui, are let forma, Ore-cum europeana, i ascunde In senul sed urmele istoricede mai multi secoll, de la Romani Forteretapeciorele podulul %cut de Traian pe Dunare este aci: intote par tile se gasescd urme istorice monumente , sinumele acelord ilustri herol sfintt scrise pe lespedele depiatra. Caramiclile cele marl i petrele din edificiuri , seal% espuse vederel. Statue de diferite taieturi §i marimi,atragii mirarea visitatorilord. Puncturile principale , ce leprivesce ochiulil ysi atinge inima , se vedu, Inteua mareta,suvenire, mai cu soma, In gradina publick cea format&din drumulete cu aleiuri, pe antica fortereta romans,In care se aglomereazit bite acele pretiose descoperiri;In ore -care departare, picioruld podulul lui Traian, careeste situatil la capetuld din josd al orasului, pe 1ermult1Dunarei, vorbesce despre venires coloniilort romane InDacial.. Pucin d'asupra acestul s'a descoperith decurend un orast Intregt, care a fost Ore-candu, der s'astersd din suprafacia pamentulu. Ca unti metru i ce-vamai adancti, se vedd fundamentele caselorti i bisericelord :episcopia de Severin se cun6sce Intrega aci , precum simuril cari Incongiura, curtile acestorti edificii.

Orasulti Severin este talat In duo printr' ug, valcea, in

§i

§i

§i,

loch,

ad

Dad... si


albia aria stinta fontanile din cari se alimenteaza tOtapopulatiunea, §i a le carorA apeducurl dateaza de la Ro-mani, conservate 'Ana in dilele n6stre. Una pods de petalcu forma arcuita, unesce aceste duoe ON a le orasuluicari santa populate §i infrumusetate cu case §i gradini.Dunarea care desparte aci pamenturile Orel nOstre d'ale Serbii, formeza, mai de la vale, nisce insulete acope-rite cu paduri. Vederea el este incantatore, cand yin ba-stimentele cu aburI din tote directiunile, luptandu-se cu-valurile ce le respinge inspumate pens la terml ; .§i, lamarginile el, pescarii, cu nisce luntri§Ore ce alunea ped'asupra undelort, cerceteaza icl §i colo carligile §i mre-jile lora in ape. Mai cu soma serile e §i mai inantatOreprivirea acesta, In mugirea valurilora audit& de pe malurl,and reflectul radelora lunel cade pe ape, §i de departeeste veduta and sosesce vre mid bastimentii, care porta,dinainte -1 duo6 lumini ro§ie §i verde.

Acestea t6te eras zarite din apartamentula easel func-tionarului, cea situatil spre mala , in facia agentii yap&relora austriace, de unde copila petrecea privinda, avendIn mainile sale nisce spiturl §i ua Une-ori, serile,stand IAA, tardia In Intunerica cu ochiI pIntre zalozele,vedea de la ferestre incantatorula cursa al fluviulul ,

cum diseramt ; §i, ea, par'ca ar' fi simtita nit neliniscire,nefiinda In stare a '§1 da nit sema ca ce 11 lipsia de afi fericita. Alte on cu tot& frumusetea locality il, simtiaun urita, din care se facea Ere -cum melancholia. Save-nirele pares a se reinnoian pentru imaginatiunea ei. S'aobservat ens& c& fiica era schimbata din ceia ce era mai'nainte. Cand intra In al §epte-spre-decilea any Sl perise

:

iglitd.

42 TREI SEBGENTI

acea sburdillnicie care o avusese, it plitcea sit fie seridsa,si dint" singurttatea de a putea cugeta.

Cand Paola intrit, ea era ast -fehi, si numai-decat seredid de a Imbratisa p'aceia care venia tot-d'una sit '1spune ce-va nod, ceva d'a le modelorti !..

El bine, draga mea ! am venitti sit te felicitit pentrununta dumitale, II qise femeia cea cu semne pe °brazil,dumneta n'al voitu sit mT -o spill, enst am audit -o de laaltil ; si ed, ca IA sort a dumitale, yid cea d'antel sitmi facts detoria. Cat al fost de ascunsit!.. adtogt densacu ore-care ironie.

In acesta, respunde juna lath, me void lasa pe a-legerea ce volt face pArintii ; ed n'am audits end nimicilde la densi, prin urmare nimicti nu sciit.

Ba nu, adaoga femeia, dumneta esti in dreptti sit a-legi. Unit Wand, de! .. e tot bacand!.. Se va gasi &artalt cineva, vre-un agentti, vre -untl functionard, tine -va maide susd pentru dumneta! ..

Copila titcea flirt a respunde.Ascultit, deca te Increli in mine, este unli strain, care

a venit de curInd cu vaporuld ! e ca ling fel de agentd,june frumosti, cu avere ; eld a esprimat atre cine-va do-rint,a et voesce sit te cert. Mal antes dumneta cats sitte areg nemultumitt cand ti se va vorbi de cel care vindeuntdelemnu si stafide, sit stria Impqirea cu eld , sit re-spingl acesta cu totuld, sit te 01 tare ; fiind-ca, del dum-neta o sit trtescl cu eld, dumneta at tot dreptuld A alegi.Si, cand se va strica de tot aceia ce cant& sit fact tai-ca-ted, dad se va uita de vorba asta, atunei IV facti eu

CAMPANIA ROMANILORD IN BULGARIA. 43

vorba cu acelit strain nobilii, care nu cautA alta zestredecAt ca fi placi.

Susana earAsi tAcu.In acelii timpti, din intemplare, tocmal venia despre

agentie, pe citrare in susti , unit bArbatA roscatfi la faciA,cu ce-va pestrui pe obrasit, cu pelitrie de colore inchisA,cu imbritcAminV strimte pe densulft, i cu parasola in mina.

Winne ! ce minune ?.. Uite, yell acelti bArbatii galantace vine pe poteca despre ageMie? Elt e, bArbatulit de care

vorbescii. Decl pe sort o sit vent. la gradinA, flu

gitsip acolo. St fad cunoscintA cu un asemenea cavalerd;dupe ce veti face cunoscint,A, elu o voie ca sit

ye face visits. Numal dumneta nu priimi inpetirea cuvinde untdelemntl i lumtnAri!

Ca sit lsmurimfi mat bine chestiuna , este nevoe a sesci tine era astA femeie ce fi toca asa gura, si care dincAutAtura ochilorti, se cunoscea ct e us viperA rafinatit

periculash pentru astA copila,.Acestea le puturAmii do, din gura tmui sergentA de

la pompieri; ensusi omulti pe care deusa ild idolulisase.In unul din foburguri, din capitall, dem nu ne

limit, cam pe langA casarme in Spirea, era at biatA fe-mei& care trAia cu lucru mainiloru ; orY tine o chiAma,ea era voi6s1 a merge, ca ss aibA pAinea Fiicaei, atunci ca de 18 ani, se vedea in tote dimineile tre-cella la cismeoa din facia casarmel, cu duoe cofe inmini, ca st aducl apt acash.

Ea era rumen& la obrasi, cu nisce brate virtbse, a-vendii mAnicile rochii suflecate pent la umeri. Se vedea utfat& voinicA si nu neinteligintA. Cu portult el simplu, In

sit 's1 Gera

si

clilniel.

flat

si,

inse-

44 TREI SERGENTi

rochith, cu unit rill) alba pe dinainte, frumuselt in-chltath, si de multe orT cu picierele spalate albe In pa-puci, ea fusese admirath. Sergentult de la pompieri, Vis-col, vegend-o ast-felt, hothrise st. o cerh la mama el, shi o dea Iii casiltorie. Unit militart in retragere, cu gradude maiort, de ate orT o intelnia nu se putea sh nu 'IzImbiasch, §i sh nu 'I gict. : bunt. dimineta fatti frumosh! .

Dupe un limp. h ea nu se maI vequ trecendu cu cofelecum gisertant. Femeile ce ea le frecuentase marnainte,i pentru care mama eI o certase cu nu sedea cu lu-

cru acash, child o auto, o ghsia hoinarg, tot pe lavecini, insesI acele feme! se Intrebat una pe alta ; Ore

Nita nu se maI vede ducendu-se la apt. ?.. Las'o Incolo!respunde una din acestea, ea acum s'a ficut maioresi !Sergentulu, petitorult el, a ve4ut -o wind inteuh dimineta.din cash tilde sedea maiorul care de curendt lhsase ser-viciult. Atata, si a fost de ajuns sh fact ca sh o de-sprquiascit!..

Nefericita fah aduse la mama el patru monede deaurt !.. Mamh-sa a Inteles ca vorbele cari le qicea femeiledin foburgt .erau adeverate ; si ea nhbusith de un torenttide lacrime IT veni sit o blesteme, der nu 0 fAcu. Preotultde la biserica de acolo, betrant i orbt, chihmi la den-suit pe femeie, auqinda vorbele ce se qicea in contra eTNu v'am gist eu tot-d'auna: Ingrijitl de copil !de rele ntravur1, nu le dati drumt ca sh se strice i shse perli, .coci pecatul e al vostru, parinti nemintosi! far&prevedere f a r % compittimire de fii fragetele vestre lasta-re ! . . Ce aT Ica filch ? qise preutult betrhnu cu uhvoce tare. Femeia chlu In genuchl dinaintea omulul bi-

nit

'ld

feriti-1

si

, .


sericel, planse cu amaru auclindti vorbele 1111 careo certa. Am pecgtuitd, pgrinte ; e drept, nu 'ml am&cut deajuns detoria de mamal.. El bine, ca sa fiTertatg de Dumnegeil si de omenl, cautg de ip mgritg fatasi o mantuesce ; da totil ce pop si aT, ca sit o rogripsit o yell fericitg, la casa el!.. Ast-telti a vorbit preutulti, sifemeia pled cgtre cnsa sa cugetandti, deco, nu e pre tar-

ca sit stergg rusinea ce facuse nesocotita el flick.Cum a mers lucrurile nu se mai scie, atata s'a aflat,

cg, fiica acelel femel a mers la ug modistg i apoT la ugcroitorie femeiascii, ca sa invete , ens& era cam tarlit ;ea nu voia sa mai asculte. Mal in urmg plecg in oraseleGiurgiu i Galati; ensh ea t l dete un alt nume, ca sanu o cunoscg cine e. Ea iubise pe sergentulu §i eluasemeni pe (Musa, care ar' fi luat-o de legiuita sa con-sorte, der gresiala a fost a el. propuse, in acestrt cg-dere, (Musa, ca inavupnduse va putea sa '1A induplecevre ug-data, si de aceia hotgrise sa facg banl cu orl cechips va putea; bani cat de mull sit strenge, qicea (Mu-sa, in tag minutulti unde se gaga. MaT antel in-trase la vre ua duol stopgni; adicg aceia craft supusl laordinile el!.. Plea maT in urmg la Severin, ca sit cautefortuna la uti estremitate a erei, in care locti maT nimeninu o cunoscuse. Ad se numi precum au4irlp , i frecu-enta casa qisuluT particularfi, cel-ce ocupa ua mica func-pune, si care avea astg fiicg, cum aretargmti , forte fru-masa..

Functionaruld sta in pragul usei dreptil in pici6re cumainile incrucisate, cand esi Paula din apartamentulti fiicelsale, si densa, IT facu ua reverend,, cgriia ela

§i

diu, 'I

lists,

10

§i on

vedendu-Iii,

46 TRES SERGEW'I

ii multiami cletinanda cu capula. Dupe ce se departa ca,elti vorbi cu femeia sa : Nu'ml place ca 'ml intra incash In tot minutul asta femeie stravaganta! Ce? onal voi, it respunse femeia acestuia, sa nu vie nimeni lauol ? Ea lucreza cusaturl pentru Susan4a. Date mal bine

vegI de scrisa, §i nu to amesteca In trebI femeescia le caseI.

Barbatula tacu §i intrh In cash, ca sh nu pre'noiascitcerta cu femeia lui. Ela creclu ca cu alta ocasiune 11 vaspune ce intenciuni are, ca, ii convine sa dea pe fiicalora in casatorie dupe acel comercianta, despre care vor-biramu, un Mean inavucitti.

Dupe amia4l fiind un timpa forte frumosa, e§ira lagradina publics, care era la call -va pa§I aprOpe de ca-sa unde el locuiau.

Susana fu admirath' de visitatoril ce percurgett in gra-ding, viindti din acele impregiuriml §i drumule0 umbrosecan cob6r6, inpregiurulti fortere0i Turri-Trajana pent), injos la Dunare, unde stationeaza vaporele §i bastimentelede comercia.

La vre us trel pa§1 Indaretti, era Paula cu acel strainadespre care am gist.

Nu fu grew ca acesta sa face cunoscinta cu familiafunctionara! Elti ceru permisiune ca sa vie uh-

data sti, face visits, care nu i s'a refusata de catremama.

Parintele Susanel nu OiseA duoa 41 la orele olece punctti, precum acela promi-

sese, intra elfi pe porta la funcOonarul acash. Femeiacea cu pelariOra cu florI spalicite veni §i densa.

nimice.

CAMPANIA ROMANILORtr IN BULGARIA. 47

Dupe cat statu de vorba , strainulti se recomanda ca,este impiegatit la ua ambasada din Constantinopole, si caatunci trecea de la Viena, si a trait mult timpt. la Iasi,de uncle scia romanesce, si ate si mai cate elli

si se ruga sa i se permite a mai veni sa repete visitasa ; si 'n acestti timpa elli mere! tinuse ochil pe juna

cu care asemeni schimba, cate-va vorbe impresintamamel sale. Dupe ce apol sand& mana dOmnei, plea,si promise ca va mai veni.

Eata observatia ce Mouse asupra acestul personagitimama sociei, functionarului, care era in etate de sese-lecide ani Ore acesta domna va fi botezat crestin ?

Cum nu! respunse Paula. Este un europet, prinurmare crestina.

Dintre aT easel numai betrana mama se inselase maipucina : elti era unul din aces fil cari inundeadt Ga-litia si Moldova. Ocupatiunea lul, e una din speculile celemai curiose de pe pamentii. Cineva va rosi augind-o .De tote totula pentru bani ! . .

In Severin Oil nu a visitat mai mult asta familie.

V

ISMAILU

Duoe impregiurari pusese pe functionarii in cea maigrea positiune : una, agitarea populilora din Turcia, dina careia cans& se facuse concentrari de ostire spre par-

flickelu

insira,

48 TPEI SERGENTI

tea de la vesth a terei, cari a scumpith tote lucrurilepre multh, si, al duoilea, ca, guvernul care atunci venise,distituise pe toti functionarii pendinti de ministerul fi-nancelorh.

Omulh despre care e vorba, era mill verificatorfi lamil, cu unh salariu abia numai eau sa '$l tie viata, cuua familie grea : femeie , that, si soul betrana, care otinea in case. Forte amarti pentru densul ! remasese pedinafara fruit serviciu? Elii turba de manie vedendusenedreptatith, sciindh ca nici-uadata n'a abusat in detoriilesale. Mai pa urma, tot acelh guvernii, pe multi din di-stituitii functionarl i a restituitti in posturile lore .. .

i end, un evenimenth caclu greii barbatului sus-dish :socia sa se bolutivise, si cu cautarea el cheltuise pre mult.Ea emit din acea malaclie remasese cam paralitica , si

numai betrana sacra cu flica sa ingrijia de menagiul Ca-sa Omulh alerga cu cheltuiala la Bucuresci sa solicitevre tint( alt posth. Elti se duse de se rugh, se umili pre-tutindeni si pe la top, se prosternu , ca sa, qicemil asa ,lucru care nu era de caracteru lei, si celul mai din ur-ma parvenith la putere, ca sa capete vre-ua ocupatiunecat de mica, sa pal u6., bucatica de paine In patria lui.Nisce domnisori, a le carora titlurl nu merite : midloceprin cari el au ajuns ca sa dispue de s6rtea terel In-tregi, celorh mai multi nu ne suntti necunoscute, si nici nune miramti dupe cum mersera lucrurile; acesti, abia caua gratie, lasara sa vorbiasca bietul omh despre nevoilesale ; si, dupe ce elil termina, intOrsera copula fail a 'Ida vre unti respunsti. -ail II soptira, functionarului disti-tuith : De ce colore al fost, frate?...Ca Roman, re-

CAMPANIA BOMA/MORO IN BULGARIA. 49

spunse bietul omit, mi am facut bine detoria in postulcare l'am am avuth. Nu este a§a, amice! spunemi dece colere at fost?.. acesta to intreb.N'am fost de nicila colore ; iti spun ca gal' Romani, ce mai vrel alta?..Apol nu! sub ce guvern aT servith ?.. Am servita Orel,ear nu Omenilorit can s'aii succedatit la guvernit, res-punse functionarulit cel lasat in disponibilitate.

Hel! lid! amice, greit! grett de tot iT va fi demn'aI tinut de partida! . . .

Chipt §i sena functionarulit nostru, bupe multa staru-inta §i rugaciune pe la toti, fu trimisit la Ismail inteunitmica post'. Eli a priimit : antei, ca se mai apropia deloculit nascerel unde avea amid §i cunoscuti, §i, al duoi-lea, a L... fusese unit barbatit stimatd care a fost §i de-putat in camera. Eli sperase mult de la L... cu caredespre femeia sa incat-va se rudea ; venia cu densul veil'al treilea. Deci, creclu ca cu vre u5, alta ocasiune, eli,ajutatit §i de rudenia sa, o sit, salte din locul unde abiaincapuse. 41 transporti cu mare greutate familia dupece o litsase cat-va timpit sa stea la Severin, 'Ana ce '§ilug, salariula, dupe trecere de mai multe luni In noua safunctiune. i aci, in cele din urma, se agravara lucru-rile ! Se tlicea ca Rosia o sa declare resbelit Turciei, caua. Incitiare va avea loci pe termii Dunarel, §i totide acesta se ingrijisera ; fie-care se gondia seriosu ce osa fie §i ce se va petrece. Se vorbia belt ca §i Roma-nia va da optleci de miT amens In campania acesta; der6menii cel mai serio§i nu o credea... FunctionaruM se in-grijise mult de familia sa in acelit loci, §i ar' fi volt sit

§'o mute alt-unde va, la vre un or mai inlauntrul terei.

5 0 TREI SERGE/ill

Dupe ce sthtu ca vre ut, liumetate an acolo nelipsitade la postu-I, cern unt congediu. Elt voi sh mergh saveq6. pe L...

Ce se petrecu In cele din urmh cu L...? tint btrbatiiforte stimatt,. WI capacitate ales6,, inteunt °rasa pepartea de dincolo de Milcovil, omt cu intinse cuno-

scinO, ceia ce este mai rare, unt barbatt cu caractert,din nefericire elti i T perduse mintea. Dech bola acesta aatins pe mai mull, 'land pe unil a fi pre vorbitorl ft,rha se gondi, altil cutezhtorl periculosi hasardanduse innisce lucruri de cari mintea omenesch se spari6,, apolL... din contra nu vorbia, intr'una thcea. Sufert4a lulera de IA negrti melancolie, nu clicea nimicu si nu cerea ni-mulul nimict.; elt mama, sail bea dud iT dedea altil, fart, caelt sa cent,. Amicii i consingenii lul, pre mahniti de acesta,meret lit visitat. Doctoril le 4isese sit nu lase nic1-u6,dath,

singurt. Elt era slabt, Invinetitt la facil, MAI IT e-ra turburi. Toci ilt ingrijiat, flu chutat ar' fi doritilInshnetosirea lui. Medicil nu lipsiat de pe lengt, elfi.El recomandat, deco, L... va vorbi, se va Indreptadin astt atacd, va reveni incet incett la starea sanormale.

Amicii sei i doctoril voirt, sh face u6, incercare. Eltalth-datt, se ocupa pre mult de politich, Eld le scia tote ;qiarele le citia fix& ca vre unul lipsiasc6, phrea csnumal pentru acesta tr6,esce... ET ilti provocarl. L... t6,-cea si nu respundea la Intrebt,rile ce 'I ft,ceat amicil.

intent, di fiind earhsi adunati, acei can priimiserl 41-are si discutat asupra felului de guvernti care e maibunt, intrebt, pe bolnavd despre acesta. in acea di toe-

si

'111

$i

si

sg,

ct,

1

CAXPANIA. ROMANILORtr IN BULGARIA.. 51

mai se afla aci i funcOonarula mentionata ; cel-ce,In contra sperantelora sale, gasise pe L... inteuri, ast-fella de stare. To1,1 remasera inmarmurig veclendu ca, L...se scold de pe pata si vine sa sela, pe un jeta intre el,i cautanda cu ochil ca cum voia sa asculte.Spune pa-

rerea dumitale, ce clici? care forma de guverna e maibun& inteua, teara, constitutionala, on monarchica? in-trebara amicil pe cela care cautaii a 'la provoca.

Dupe omens!!. respunde acesta, care de mult timpavorbise.

Este semn Nina, bolnavula pare a rationeaza si areforte mita dreptate in ceia, ce a lis , §opti incetti unitbarbata mai d'uaparte.

Unit altul ii mai lice :Al aulit ca noT vomit lua parte in resbela contra

Turcilora?De ce?.. respunse earasi acesta, s'a le caruia vorbe

a umplut de mirare pe tog.N'am dori decat insanetosirea celora can sufera

de acesta bola, cliserit intr'una amiciT si cunoscutii, dadeste vorba de asemenea lucruri insemnate.

Ore fail minte sa fi vorbit acela bolnavai ?..Functionarulil se Inturna la locu-i in familia sa, fara

sa, atinge scopulit care si 'la propusese facend acea ca-letorie.

* *

Ismailul, alta data renumita, avusese ua fortereca in-semnata, spre vesta la marginea Dunarei. A fost luatade Rusi cu asalta la 1789 in resbelul contra Tucilorti;

:

52 TERI SERGENTI

§i prin tractatul de Paris, dupe resbelulg PuterilorA Oc-cidental! in Crimeea la 1856 fu anecsath cu uA, partea Basarabii, catre Moldova, la vechia sa dominaOune.

Ormulti acesta are ura, intindere forte mare cu numerOsesuburbil, avendii biserici remarcabile , piqe lungI cu ni-sce aleiurl prin miqlocul lorti, numite : bulevargi. Stradele

sUntu largl §i liniate, ensg. Mr5, pavagiu, casele cele ma!multe cu unti etagiti, derit stain spa06se §i au cupmarl ; posede sum& de edificiI publice, unele ensl ruinate ;comerciula de comerciautl g,reci, roman!, bulgar! §i ru§i ;portul 11, e renumith prin esportulti de cereale din tot&

Basarabia Teara care fitcea parte din Moldova,are campiI productive fanecurI, locuri de pAscuta vite§i mult pesce prin b chile ce concine ... In facia Ismailu-lui, peste Dunitre, este Tulcea, ora§ti principalu in Dobro-gea. Intre aste duoe orate se afla un ostrovii de IA ma-rime forte intinsa, clis : Delta-DunArei, care produce marlveniturl. DunArea inainte formea, trel cracur! §iprincipale, unulu numitti canalul Suline!, Santul George,§i al treilea al Chiliel, spre Valcovu. In marginea mare!Negre, e Tusla, salinele de mare, posesiunea cum amclis a Romaniei...(*) Suburbiile §i impreg,iurimile Ismailu-lul, cari prin marimea lorti siinta ca nisce orA§ele aparte,se afIA., in susul Dunkrei, spre vestil : Urgeanca, Broscasi Nicrasofsca-noul; spre nordti: Saftianu, Trubaifca, So-fianu; la esti! §i in josul fiuviulul , Nicrasofsca-veche,CopAnalbalca; impregiurimi car! mAresce indestul acesttiimportantd ora§ti. Pre lang5, Trubaifca §i Sofianu este

( *) Acestit dominatiune a essistatti pent, la 1878 Octombre 9.

it

sus-lisrt.

gurl


unit lacii care e ca ua ramura a Ialpucului. La valede ad, sere cursul Dunarei, este Bugeagu-mica, §i maiin joss Bugeagu-mare. Peste fluviu, e Pardina, und satucade ru§i §i lipoveni, cu urt bisericuta de ritul OrthodocsaIn Basarabia care confine trei judete remarcabile, anec-sata Bomaniei prin tractatula de Paris, find ua suma debelts precum am aretata, prin cele mai multe aceste lo-calitati locuitori1 silntu cultivator) §i pescari , §1 se faceun insemnata comerciu cu pesce. Pre campille d'acolo sitntttsate §i ora§e, capitalele acestoril judete, precum Ismailu, Bol-gradu §i Cachul, in cars sitnttl a§elati coloni§ti Bulgari,ce se numesca : Gagauti. Ei sfinta bunt iconomi cultiva-tori, §i parte din es vorbescu limba turd in familiile lora.La Cachul sttntti mai multi Romani.

Itt centrula plate! Ismailului este cathedrala, bisericagrandilisk cu unti turna Ynalta, cu orologia §i clopote mail;ea se numesce : Soborula. La 1 Octombre, de serbato-rea : Acoper&nentula Mica Donnulu'i, chramula acesteibiserici, se face pe plata Soborului una tirga anualti caretine vre-ua, duoe septemani, §i se mi§ca, acolo un insem-natil comercia.

Lucruri de v6;lut §i de studiata ale acestora locuriDunarel-de josa , santa , din cele mai principale, for-teretele.

Dunarea care merge facenda mars curbe , marginitacum cliserama de balti insemnate §i stufaril fare sfir§ita,este dominate de aceste cetati, cars, astagi, nu represintadecal grame4I enorme de ruins. Cele pe partea sting&a insemnatului fluviu, numai essistk sag, §i dem essistke in memoria celortt cars cunosctl faptele petrecute in

54 TRH' SERGENTI

vechime acolo, la Ismailu §i Chilia. Acesta din urmit, intimpiT lul Stefan §i alV DomnitorT, forma portul princi-pale de comercia al terel, precum e asta-d1 Galatit A-cum ruinata, desfiintata, numal cate-va biserici dintrecan una e chiaril fundata de Mamie Stefan, pare a faceinsemnittatea locului §i insufletesce credinta until tirgu-pit care este alaturi. La Chilia vorbescii ruinele de im-porta* ce a avut-o acesta punctu sub Domnil Romani,§i mai 'naite in timpii canda Genovesil predomniati cucomerciula lord marea §i termil astul fluviu ce traverseaza,§i lega Europa intrega cu Orientula. Se da acestora dinurmit edificarea astel cetati. Ismailul are ua positiune do-minants precum e a Calafatului in Oltenia. Da tinuse,despre Dunare, un al duoilea ranga intre cetatile celetarT. Fu resturnatu din temelie de Ru§i dud ila Ora-skit, dupe convenOunea dintre PuterT la 1856. i, ela(cetatea) ca un omit care uita in betranqile sale adencTintemplarile §i evenementele din via0-T, peri remanendaca nisce mung de caramiql §i petre, fortereta, casarme,parapeturl, casematele, tunurile tintuite §i sfarim ate,asverlite din locula lord, §anturile luT largl stricate des-fiintate ca §i mural cela tare care ila ocolia. Tete dinla-untru-1 magasinT, citerne pentru apit, grajdurl, bucatitril§i multe alte edificiT numal santa ; alma numai de vreurt due biserici, cari, precum cele de la Chilia, stall in-tregT. Una din ele, cea de la marginea Dullard, a fostgeamie, apoi s'a transformatti in templu orthodocsti, a-venda alitturia uit clopotnitrt veche de lemnu in care santa§i asta-41 marl clopote. Termul acolo se redica cu niscemaluri gigantescl. Cursul fluviulul precum am aretata, for-

CAMPANIA ROMANI:LOWY n BuLGARIA. 5 5

meaza uit insula mare cat and districtd, Delta, pe care locu-esce abia nisce pescari. Are IA privire pitoresca vedenduse fndepartare Tulcea cubisericile minarelele geamiilor stralucindIn radele grelui. Nave le cu panzele albe se vedd plutindilIn tOte directiunile, §i vre und bastimenta cu aburi, la-sandd in urma-I colOne de fumd negru, vine de catreValcovd Chilia, sad de catre Galati aducendd marfurii posta. Spre sera este incantatory audindu-se sunetuld

valurilord, si cum despica lotcile (batelurile pescarilordlipoveni) undele miccate de venal ale fluviului apr6pe defermi; $i, la lumina stelelord, cum acecti pescarl chiama,prin ua strigare acuaticit afunda, produsa din loviturileIn apa a Ore-cari instrumente, prin care el fn ela moru-nuld si somnuld, sit iasa din ascundetorile lord undoase.

Lume adunata de t6te starile ci t6te costumele se vedede ocasiunea tirgului, precum ci in alti timpi, pe piatelei stradele Ismailulul. Ua multime de card gi citruciOre

se gramadescti pe la ports cu cereale. Ua numer6sa so-cietate de barbati i femei se preumbla pe bulevarde,

In timpul caldurilord WI, umbra placuta de ar-bori acacia.

insemnandd aci cate ce-va din obiceiuri, pe lenga ce-iuld care se bea pre mult fn t6te casele, painea cea binecrescuta, alba ci de W. marime monstra, avemd cea d'antela nota; care se framenta si se vinde de femeile ruse Inpiata. Apol aceia ce e de usd poporulul rosian precumi romanilord, fiind fn contactit cu acesta, toil rodd se-

menta flOreI-s6relui, incat numai cate and stritind se scu-tesce de acesta continua ocupatiune. Se vede une -orl fe-mei investite de moda cea mal nourt, cari vin sa asculte

gtsindu

gi

5 6 TEE! SERGENTI

musica militarii in vre unul din bulevarqi ; ele tine inu& batistior& disc sementit. Amit putea dice, di, dupe acesta, se !Ate distinge unti strain a de curend venit dintre indigent.

inteuti, li, spre sera, u& multime de barbati §i femeialergarit se vela pe termi o§tirea adusti, cu bastimentuluStefanu-cel-mare. Acesti militari emit ca vre uti, duoe.

companil de venatori veniti de la Galati. Sosirea lora fusalutat& de notabilitIti a le ormului, §i full priimiti cu mu-sic& la debarcadera in portg. Omenil §i aci ca in totepartite, se preocup& §i se intereseazi de ate ce-va noti.Casarma cea situat& mat in susu de la term' §i monthde aleiurl, incurend scotea unit mare sunetti, piing fiindde acesti military.

A duoa-li pe la amiacli, unit june osta§ti mergendit alit-turi cu unit barbatti care dupe caciulti, §i imbrachminteasa se cunascea ca era unit omit de la munte, ph§ia peste§anturi §i peste gramelile de tunuri sfArimate a Je cetatiicelel distruse. El vorbiait preumblandti chut&turile lorain tote partite cu nit nespus& mirare. &Vele era susti ;§i. ferbintela, de §i simtita in acelit timpt, fiind-ca erain Augustit, o mat potolia ore -cum unit u§urelq ventu caresufla despre ape.

Acolo, la Ore-care distant& la umbra unul salami", unitmusulmanit '41 a§ternuse pe &bit vestmintul sell negruglitInittl, pe care sta ingenuchiatit §i plecanda din cindin dud capul in josit pe main'.

Cine va fi Ore acelti omit care stit acolo?.. §i ceface elit? intrebit militarulit pe teranul de care era acorn-paniatti. Teranul acesta 'Area c6, fusese mai de multe-orlpeste Dunare.


Este and Turcil care se 'nchina, respunde pastorulticitpraruluT de venatorT cu care visita cetatea.

Cul se inching eld? adaogg, cam rilendii junele cuochil ficsaV la pastord.

CuT ne inchinamt ne rugamt noT, colo in migloculcampieT sati pe virful de munte , uncle n'avemd biserica,i ingenuchigmt dinaintea uneT stance de petit, ort pe

erba mole, si ardicamu ochit mainile catre cerid?..Der sa lasamu asta. Tu acum al facut duoi ant in

este, mai at sa, fit ma* duoi, i apol te liberezi, treciintre reservisti; mita cand te vet insura sa nu iaT fatade pe aid, ci sa vii inapol acolo unde at mat traitit.Not cu toci o sa te ajutamd sa prasesci vite si sa teTad gasda bunit la noi in satii, sad la tirgii, cum 41-vaplacea. Mosu-ted eel de la Lainici iii va da bine cuvin-tarea luT.

Cat despre asta, iubite Soare, o sa vedemti cum osit fie... Der spunemi cum se intempla sa ne gasimd nottocmai in Ismail, dupe atitta timpii de cand nu ne matvecjuramtt din Craiova? Tu esti bine? Acasa sfinteVi cutoOT sanatosT?..

Eu lipsescd cam de mult de acasa. Priittiescti ensa,tot-d'auna scrisorT ; sell ca simtd bine cu totii sanetosT!..Anil fostti cu nisce Silisteni in Dobrogea, unde el alta-data iernat oile, i acum santil siliV a le preumbla p'inBasarabia. Borceanu face Mg& Chislita cascavale cu carese duce la Constantinopold de le vinde.

Fratele med Soare! fratele med!.. cat iml parebine ca te veld! cat& bucurie imi facusI tu!.. Cand te veddpe tine par' ca santd cold pe munti uncle pasceam not oile?.

ai

si

58 Tam SERGENTI

A§a, sa tii minte ce ti am Os, sl nu cautl sa te Insorlaiurea! Deca al nevoie de ce-va bani, ill vomit da a-dAogA romanult cel cu cAciula de hie albA pe capt. Tual lAsat pucine vite acasA; nol avant grijA de ele...

Dupe cind minute el se intelnirl cu Turcul care seredicase de la pAmentt, ill scuturase vestmentult , plecA

cAtre -ternati, §i In tale se vequ cu cel de mal sust.Bunk' liva jupan Hechim! dice pAstorulti acestul

Musulmant.Sa fii sAnetost! respunde Turcul celui t,ereanu. Si

aruncandt ochil spre Mitea, pe care 116 cunoscuse de pecAnd elti venia cu oile impregiurult Calafatului : Bre! mi-nune! adhogii, elf, eatt. unit voinict aschert L. i tu Soare?intrebl Musulmanal, §i tu e§t1 unit osta§t?..

Si et, respunde acesta &hula cu ochiul cAtre ca-poralt. Mal scil!.. adIogA elt. Cine scie ne vomit vedeaamenduoi pe cAmpu de bAtAlie!..

Bre! ImI pare real! Nol am fost tot-d'auna pri-eteni, §i tu, §i pgrinti tel au traitt bine cand a venititla dugheana mea, In Vidin. Acum s'a %cut amestecaturl,cA numal cunosct omenil pe adeveratil prieteni. imi pareret din sufletu de asta! adlogl Turcul.

Adeverat, jupAn Hechim e unit negustorA forte cumse cade, tot-d'auna a plAtit omenesce mArfurile cari ile am dat, urmt, Romanul cel cu caciula de Ole pe capt.Der scum ce-fel te gasesci D-ta aid, tocmai de la Vidin ?..

Am fost, bre! la Stambul, respunde Musulmanul ; §ila In Intorcere, cant sa cumperd orzt uncle volt gAsi.Trebue pentru o§tirea Padi§achului ne vedemS sl-nato§i adaogi Musulnianulti.

... Sa

...

CAMPANIA ROMANILORt IN BULGARIA.. 59

Multiami dumitale japan Hechim, respunse omulilcel de la mung.

Der unde ?.. adloggi, caporalul care de cand era mi-Mara se fAcuse cam comediost, crt Stu §1 elti cu ochiulcktre Soare.

Bre! uncle o fi!.. srt ne vedema saneto§i!.. res-punse Hechim, eelce cam pricepu sensul vorbelora aces-ton baet1 pe can fi descriserkma...

Cam la orele patru, canta banda military in bulevar-dul de josii, spre biserica St. Dumitru. Aci e uk piatetaocolitk cu magasine si se gasesce unit casinu In facia a-leiuluT. Ug, sumk de barbati §i femel se preumblail in totedirectiunile, si militaril de curend veniti se amestecaap'intre multime. Caporalul Mitea nu inceta d'a se pre-umbla cu colegul sea de altit-datk , pastorula Soare.Cu cAtI-va pasi Indkreta venia duoe femel Hclenda si vor-binda despre diferite nimicuri. Cea mai junk avea millaera copilkresca, blondink cu imbrAcamintea forte curatii,§i cu gusta peptenatk, dupe cea din urnik modk, si are-tAnda uk denturk incantatore cand ridea saa vorbia. Mi-tea Intorse capulu §i remase ca uimitt. Ely ar' fi voit sitstea ca stt astepte acea ghprt, der Soare 1111 trase dupede nsulti si mere* 1naintark. Aste femeT trecurk pe dina-intea barbatilora 141; si, la utt distal*, crtclu de la unabatista. Mitea se repecli de o redid, si o dete aceleia careo perduse. Ea 11 multilmi cu malt& gratiositate, der ne-gre§it se uitk lunga in fisionomia astul military. Acestaprecum si companiona eT se cunoscea eh nu erau de fe-lul lora din asta orasa. Mitea o cunoscuse pre bine ;&A amicu lul 1111 1mpedica d'a se tine dupe densele, si

6 0 TRF.I SERGENTI

a putea vorbi celeia care era mai junk. Elii Inturnan-duse dupe uit qium6tate ora singura, densele disparuseradin drumuletele bulevardului si se dusesera sa seda in-teua parte pe ua banca, Peng& ua, betrana ca de sese-deci ani, i cu acesta, pucin in urrna, se departara sprepartea din SUSti a pietei. Ele at parasite pre indata a-cesta loca de petrecere. Cand ele s'ati dus era numaipatru i diumetate orele.

Mitea remase confusiatil avend Intiparita in mintea-I o-brasul rotund si alba aceleT june copile, pe care ensit nu omai putu sk o gasiasca. Ela era until june military placu-tit. Militia este uh' scO1a, care destepta, lustruesce §i for-meaza pe omu. Ela scia vorbi bine, era indestul de In-drasneta, stimata intre camaradi, un alesu dintre gra-dele inferiOre la corpuri, i prin urmare, cariera iT eradeschisa d'a inainta In viitoru. Acea fisionomie nestersiidin imaginatiunea sa ilii Insocise pretutindeni, acumilu umpluse de u& nespusa bucurie ca o gasesce unde eltinu se astepta. Elii doria ca negresit sa o intelnesca. Dupevre uk dte-va cjile ar' fi fost pr6 tarsal ; cad era de-cisiune sa se trimite chti-va venatori alesi ca instructorsla diferite districte, i densul, era hotarita, dupe cerereacare o Meuse, de a se duce la Dorohoiu. i tilt-data eladepartatil de aci, tine scie ce se va Intempla cu fiica a-celul functionara despre care vorbirama, pe care ostea-nul o adora din sufletti? Ela spera ca o va afla; erasigura de acesta. Merse ens& la casarma si se regulapentru ca sa nu fie acolo la timpul de apelii ; acesta eua treba de sergent-adiotanta, cel-ce invoise congediu.Pled mai tarclia earasi cu fratele sea Soare; i, in nop-

si

CAMPANIA BOMANLLORtr IN BULGARIA. 61

Mudd, el craft p'in strade, fiind Mt sera lini§titti precumfusese §i diva. Elti avusese invoirea sa remane in oraocu omul acela on cat IT va placea. Amenduol se dirigeadspre partea catre portd.

Se innoptase de ton. Luna nu aparuse la orizonte, findin scadere ea atunci, §i pentru ca ora§ul este red lumi-nattl, tote stradele eras invelite de ua profunda intune-ricime. El audira sunandit clopotu cel mare al Soboruluidin minutu in minutil. Cand se aude tragendu a§a, negre-§it s'a intemplat vre un accidentd de care se insciintea-A populatia. incurendit se audi §i alarma data din cor-nurl de la casarma. Pe Ling popolul care era redicatd,osta§iI cata sa alerge cel antes audindn eI tocsinulft.

Ce este ? Ce este? intreba mulOmea care fugea in tu-multi' dare piMa cathedralei de unde se audia aceld su-neat lugubru.

Arde!... e focti mare in piata de suss!... respun-sera unit cars vedura antes redicanduse ua colons de

fumil cu scinteI pe d'asupra caselord din apropriere undeera incendiuld.

Arde un hoteld!.. disera pompieril cars alergatibittendti can* sd merga maT iute, asemenea §i cal -va sa-cagil alergara, sa umple curend sacalele. Teta lumea trebuiasa vie in ajutorti. Spectaclul acesta e ingrozitorti, cu catva fi nOptea mai intunecata. Dupe cate-va minute colOnacea de fuma se preface inteurt flacarii, de care era lumi-natd ()rapid. Se audd ipetele in tote pdrcile, §i 'ngrozi-torul sunetd lovia mered. Incendiuld mistue §i desfiin-

teaza, cele mai marl edifice, pericliteaza familil; ardd cailin grajduri, se risipescd §i se prefacu in cenu§a tote pens

6 2 TREI SERGENTI

uude este intinst, Si cat se maresce muge §i trosnescein aera aruncandu in marl distante scintel §i lemnele ar-gende. Toil dati ajutora sa suite de prin case ; surpa in-velitorile, dobora la pamenta magasil §i despartitorile .descanduri dintre curd, hornurile de pe case se arunca josa§i chiar peretil inflacarati ; gradini, arbori, clai de fana§i lemneril de provisiune tote pelt. Se pune mul to ac-tivitate atund spre a mic§ora reula. Este cea mai maremi§care de popolu care pune umerul §i bratulu. Pompi-eril cu pompele, eu machinile, cari se espunii d'asuprainvelitorilora cu topOrele in mains, ei fact' §i mai mult,ca intra inlauntru camerilora arclenda sa, suite victimile

din acesta mare §i nemarginitti desastru. In acela ora§iifiind mai multe case a§elate siintti forte spapose, §i celemai multe acoperite cu olane, sal cu stuff' de trestie.Casa ce se incendia coprindea WE mare largime, §i eramulte camere inchiriate. Focula irumpsese de la estreMi-tatea din susa, de la ua painerie, care se mistuise an-tel de flacari ; §i apoi se lapse §i coprinsese camerile tote§i impregiurimile acestei curd spatiose. 0§tirea formaseuna cordona ca sa apere de furl bagagele ce omens leputuse scote §i cautaa a le duce mai departe de foca. Pompi-eril cu pompele lucraa din putere; Omenil cum cliseramadaa cat puteati ajutord. Atata era bine ca, nu sufla ventuliica ar' fi pustiita ua mare parte a oraplui; §i a§a s'amarginitu incendiula In vre ua duoe proprietap cari emumai apropiate.

to amestecula acesta, in tumultultt spaimantatoru §imiqlocul flacarilora can e§iaa din ferestre §i d'asupra in-veli§elora ca dintr'unu coptoru, s'au4ira nisce strigarl §i una

In

CAMPANIA ROMANILORtr n BULGARIA. 63

Infiorltord tipatd ce petrunsese In inimile tutulorii. In unadin camerile din josti, spre care parte flachrile coprin-sese faciada, uh femeie remasese innabu§ith acolo, carenumai putea sh iash ; pentru densa toil strigati §i cerealajutord. Parin0 el remanendti ca §i mort!, Omenil IT du-sese in uh alth cash mai departe, §i numai 0, biath b6-tranh I§1 smulgea perul aci §i 1§I frangea mainile, stri-gandii §i tipandu cat putea, ch pe nepOth-sa a coprins-ofocul in camera care incepuse acum sh arde.

Spargeti pe d'asupra stra§ina §i intraV!.. striga uh

voce intocmai precum resung tunetuld prin munV, adre-sath chtre Pompieril cari thiad Inveli§urile pe d'asupraflachrilord. AutoritAile locale erati presinti: prefectuld, pri-maruld §i politaiuld. Audindd de acestit nefericita victi-

ma, striga prefectuld catre pompierl:Opt-deci de franc!, baiep, se dit acelui care va pa-,

tea sa scot6 pe biata teal% din cash!,Mitea care era aid dimpreung cu Soare, p'intre negu-

rile de fumu §i detunhtura pompelord ce aruncatt aphpe stra§ini, cunoscu Indath pe acea botrAnh, §i cipetele

eT le audi mai an decat vocea §i promisiunea cea deban!. Nu perdu eld ua, secundh, arunch lu! Soare tunicasa, §i ceru numai uh cergh ca sh se Infh§ore §i sh '§i

acopere facia la flachri. Soare inu bine uh barn& careera sprijinita de stra§ina. Tocma! cand Mitea punea pi-cioruld sa se sue ca und fost pompiert, und jidovd betrandild opresce, sa 'I did: ca, In camera d'aleturi, care e asa, eld a uitatd and mica cufh'rd in care avea 500 lireotomane §i inscrisurl de la mare valOre, care era pustipe mid scrind; de '1 va suite cuffiruld qium'etate aural din

6 4 TREI SERGRNTI

elt II va da lul. Acesta fusese ca unit fel& de easier&unel societ&ti ascunse de contraband& numith: Moneda. Ca-poralul& ven6torfi, surprins& de promisiunea betranului carel'ar' fi flcut sl intarlie nu& minute mai multt, interse fa-cia, apuc& lemnulit cu amenduoe While, se resucesce peelti, §i dintr' ul, puternia repecliturA fu sus& pe inveli-tore, sere spatele case. Pompieril cu toperele in mailflcuser& uti mare sp6rtur& aruncandit liglele §i lemuelecapriorelei ; el' spArged acum §i tavanuld. Aruncati pemine mere& ap& L. Vise Mitea, care, tinend& inteta man&unit fel& de Invelitere de lan& gres1 se infArra cu (Musaprecum un copil& care s'ar' juca ; §i el& intl.& inlhuntruprin fumulA care se redica de pe gura acelel sparturi.Tog inlemnirA velendti purtarea cutegtore a acestul mi-Marti, §i insu§i comandantele seu, unit capitanu, care a pu-tut s& 'lit cunoscA din fruntea soldatilort.

Pompele aruncail cat putea apl improrandil cu sgomotupe d'asupra focului, §i sacalele se auclia& urnindil de de-parte alergand& sg, umple continut acele vase. in ase-menea Impregiuriirl minutele stand pre lunge, se parea c&acest& osta§i1 int&rlie mult, §i mill chiar& incepura a seinduoi ca l'ar' mai vedea e§inc14.

Dap apa.! dap ap& acolo sa stingeti flacarea carese l&tesce d'asupra sparturei!.. Striga inteuna multimea, In-tre care cel mai tare s'aulia Soare, desperate fiind §i creclenduca acela care i era ca un frate nu va mai e§i. S'a obser-vat ca §i musulmanul Hechim, cel-ce auclind& de fool, spA-riatu de incendiile cari le veluse in Constantinopole, nuse putuse opri s& nu fie §i elti, §i sa strige cu multimea,sit dea ap& acolo... FlacAra coprinsese de tot inveliterea,

CAMPANIA. ROMANILORG n BULGARIA. 6 5

esind de prin olane can sitriaii fncinse %dab. mare sgo-motg, si se impreunase cu acea esitg de prin ferestreafarg, ca nisce lief de focii.

bite acestea tocsinulti nu inceta a se augi mereti de laSoborii si de la alte biserici invecinate, si Omenii intr'una veniau...

, A murit? a murit?..' se amp de-u&-datg, ug vocecare era a teranului cel-ce Linea end, josh sub flacgribarna pe care se urcase fratele lui.

Mitea in adeverii a fostti esitg, purtandil pe bratele lulIA femeie care numal misca, ca cum era mOrtg ; der ehtimbracata fiind inteug, garlg, de apg, care venia asupr5,-I,nu fusese veclutii de ochii multimei care repeta , dupeSoare, vorbele : IA mural!' ?.. a muritti ??.' In cele dinurmil pompieril venirg, in ajutorulii lul, cknd elii se luptacu povara, precum due pgstoril Oia mai mult mOrta cg-guff), peste stand de pail sub vijelie si trgsnete ca in-teug mare turburatg de peke.

Acestg, impregiurare atrase cgtre densul aplaudele mul-timei, laudele spectatorilorti si admiratiunea tuturoru ,

dike care &it spusese : ci, mai bine ar' fi murit acolointre flgcgri si sub ruine, decitt s'ar' fi inturnatti singurii,dupe ce a gasit pe acea titer% flint& acolo lesinatg.

Catg, uimire fu pentru densula si cal mirare, dud ,

in femeia pe care o seosese ca din mormentti , veclu cae acea fiica cu fisionomia dulce, domna visurilorti sale,cgriia elg se Meuse mantuitorul el; der cite simti du-rere si CAM, II fu jelea cand se apropie de densa betranamuma mamel eT, dupe ce elii o lgsg josu din bratu-I, sio gg,si Pail resuflare , lipsitg, de viatA si rece ca IA IA.

6 6 TREI SERGENTI

trA. Ea a fost dusk Indatit la ospitalk ca sit i se deatot ajutorulti putintiosk de a o readuce In Soare,amiculk §i fratele sek, a fost marturk is astit Intemplare.Omenil ilk laudara pre multit, §i Insu0 musulmanul He-chim, trecetork prin ()rapid acesta, avusese ce srL pove-stiascA, dupe ce elk se Inturna la Vidin.

Incendiulk a tinut 'Ana dupe miedul noptii, §i tocmaldespre diu, s'a stinsti de tot.

La tree dile dupe acestk evenimentil, Mitea de la ye-nittori, care fusese recomandatti mai dinainte, fuin gradii de sergentk.

VI

INTRIGA PRIN SISTEMA

Dem inseramk aci amonuntele acestea, o facemd casit aretamii pent, la ce gradk de desvoltare §i politeteajunsese pentru societate In conduits militarulii nostru.Precum este vedut, elk era unk omk de inima, care dupecatastrofa ce venise familiei. care perduse tot prin incen-diu, a compatimit-o din sufletk qi ar' fi dat chiarit viataca sit fie In ajutoru-I. Elk venia. adese-orl de o vedea.Se intrista cit vedea nit mama bolnavit, tata nu scia cesa mai face In neavere §i cu atatea greutatI, §i desprecare se dice, ca, din acea nefericita di, aloe la patimabeuturel. Betrana, de §i fusese bine conservata, pucinputea sit face pentru juna el nepeta de a o vedea feri-

viata.

Inaltata


citit. De cite -orl ea veclea pre juncle acesta, i§1 aducea

aminte cu lacrime in ochi, 61 a avut §i (Musa un6 fecioriipe care l'a perdut filind in oste, si d'aceia, or cand eltivenia, ea credea ca vede pe fiiul ei.

Cat despre juna fficit, Intocmai ca 0, flore care a prii-mit grape spre a place, inspira din ce in ce unit inte-teresit junelul acesta, cg n'ar' fi pAriisit-o una minutiltemenduse ca vre nit suflare necurata, un ventil corump-tivil A nu vateme delicatele el' nuance. Eld ensit, ca unitomit care ar' fi priimit ul inalt§, educaiune, nu vorbinici uh-dat6 de facia cu (Musa despre cele ce se petre-cuse, ca sit nu o umiliascl; ci numaT Maim cat amin-tia gresiala ce o facuserit ei cu top, di nu apucase sg,qicit fficei sa iasii, ea foculit coprindea partea din faciA acaselorA incendiate. Mitea §i mar mult din bunt% conduitit,pentru respectulti cittre asta familie si simOmentul nobilitce conserva aster feciore, dem I§I permise vre -us datitunit dreptil, fu acela cit, il sitruta de vre IA dime on mai-nile, ca si marvel sale betrane.

Elit voi sit arete si s5, IndepliniascA urmitrile unul ade-verat cavalml. Isi proiectase, ca, pe asta fficit -far& tiltalth avere decat virtutea, va putea ebi sit o face fericitit,dud, dupe pucinq timpti, II va espira terminuld in oste.Cu a sa bun& voin0 si aplecarea ce simtimentul nit-scuse, Isi promitea lucrurile cele mar frumose, speranttle celemar mggulitOre II suridea de fericirl. Si fiind-ca Soare, cel ceII era detorti mult, se aflase atunci linglt elt, till rugase sit 'Ttrimitit de acasit vre-ua trel sute lei noui, de pe vinclarea par-01 sale de vite, ca cu acesti bani sit vine de-uacam-datit cu ceva In ajutorulti aster familil. intirlierea nu va

6 8 TREI SERGENTi

.fi deal pena, Soare va merge in plaid, §i d'acolo sd,

strengi §i sa trimite acesti mini. Se intelege ca du a-vusese unit scopd, ca juna Susana sa fie prbmisa sa. Elilingrijia precit II era en putinti de acesti iubita flore,cugetuld nu i se departa de la (Musa, §i o credu precumdensa i s'aretat, precum i se rumenia obrasii §i precumvorbele et flu incredinta, a, densa flu iubesce. Eld aputut aucli uu asemenea vorbi din gura of ! Se Meusef6rte familierd in casa acesta ; eld une-ori istorisia feld-de-feld de intempliri din viati-1, §i canta doine ca pemunti. Betrana mama ild asculta cu plicere, fiica ase-meni, rechiimandit in minte4 multe din acele intempliri§i suveniri, la can densa fusese marturi, cand eld a fostadus intre recrutl la Craiova, cand venise cu regimentuldin Severin, sd, se imbarce pe bastimentulti care 'Id tran-sportase de acolo la Giurgiu, §i chiard, cum sciti, de candeld fusese pistord la ol. Tate acestea ea le sciuse, §i decite orf i se infaci§aii in minte acele suveniri o ficea sase uite la densuld luandu-I bine seama §i termina

Despre acesta nicl nu putemd dice alt-feld, decit caSusana, mai alesd de la evenimentuld cand ea a fost sc6sidin incendiu de citre acestd june, simtia ua viue pasiunepentru eld ; §i, densa era lid, fiinti fir& esperienti, firitvre unit cugetti straind, deck aceia ce se piru in faciajunelui ei petitord, cel-ce Ru lisa sa treat ud, di find, aveni sd, o vela §i farit ca -ea sa, alerge inaintea lui a-rettindu-i-se din ce in ce mai interesante, mai gratiosi.

Ea se deprinsese vedit in tate Vele; §i decd,

ar' fi sciut ca vre uii-dati a e§it de la casarmil, find, atrece pe acolo, and elil venia era indatit intrebatu. Ceia

Agenda.

sa 'lit

,

CAMPANIA ROMANILORU n BULGARIA. 69

ce era spre lauda lui, In anil Bei de serviciu nu se in-registrase nici ua, cli macar pentru densula de aresta, siacesta o sciea toti, prin urmare §i juna sa impetitii; asader deca s'ara fi intemplat lipsirea lui de duoe sail treiStile, ar' fi fost pentru (Musa III suferinth.

inteuti, qi Mitea intreb5, pe feciora cea cu unit chipa ange-lica: Am auclita vorbele until betrina sergenta caresciuse mai multe decit mine despre a le vietei. Ore sa fiede crelut vorbele care mi le clicea? Ore sa fie asa, caintr'ua li femeia in care to inchini ca unui angers dum-leesca sa uite detoria el, s5, insole, sa, nesocotiasca on -ce

sacrificil ei acute, s6, se degradeze si s6, ajunga, neferi-cita, din nesocotinta el ?.. Ore 0, credit vorbele acelui omitcare a fost inselata, tradata si batjocurita in cele mai sautedin simtimente care avusese pentru femeia ?.. Ore sa, fieasa? . .

Pentru prima ore Susana se aret6, necizita, ; lug, ataparinta, libel% dinaintea junelui, si 'I clise :

Santa vorbe de nebuna acele ce le qicl!AO dori cu tote astea A flit unit nebunti $i sti, nu

fie adeverate vorbele cari le a vorbita sergentul Viscol,care ea le am ascultata, si nici uti-data, acesta, tristit es-perientil, sa, nu me pote ajunge... Tradare! amagire!.. fi-vafntr'unit chipt frumost ? Ore A, credit ?..

Unit timpa ca duoe luni §i ce-va se trecuse In cele maidorite ilusiuni, in asteptare si promisiunea unei sOrtebune junilorit acestora cari erait impetiti prin vointa lorasi a pirintilora. Dupe trecerea acestui timpa, junele seveclu preumblanduse la brata cu fidantata sa pe bulevar-dull eel de josh. Precand ei umblad vorbindtt si suri-

-

7 0 TREI SERGENTI

4enclii, ug femeie, care nu se parea trecuta in etate, in-nainta repede p'alaturia, §i, fail a lua seamy cu cine densase gasesce la brata , facu cu degitulu tinerei, care cutote acestea continua a ride.

Duo fete sprintene 'nalti§Ore, Wanda mandrute canisce capriOre de prin plaiurile din Niampi , una fiindbalitiOra §i alta cam oche§ica merged p'alaturT cu ace-stg femeie care se pgrea preocupata de ale duce unde-va.

Cine e asta femeie ? intreba Mitea sergentula carevela in ar6tarea degitului unit semna, unit fela de mustrarefacuta tinerei sale mirese din partea femeiel care trecuse.

El tocmal se inturnal atunci spre casa.E madam Schiopatu§i. Ce nu o cunosci? imi pare reit

ca, n'am oprit-o ca to recomanda.Der fetele acele cari merged alaturi ?.. adlogg ser-

gentula.Nu le am luat sema, nu scia cine santa, respunse

Susana.Madam Schiopatu§1?! observa junele cam strimbanda

din nasa ; cel-ce §i decd nu cunoscuse p'acea femeie, totu§ifelula portulul §i mersula el IT spunea ce-va nu pre avan-tagiost pentru densa. Nu wit, nu o cunoscal.. Mi separe!.. Si elf' apoi tacu.

Ea a fost cusator41 alta-dattt, ilti intrerupe junafat5,. Acum se numesce madam Schiopatu§i. Densa se lute-lege pre bine in a le model, alege materiile de rochil cugusto, §i oil ce gateala, mai noun ea o scie gaol.

De asta, adaogg Mitea, ii sta, ca diavolu imbra,-camintea §i pelaria pe capula el!.. Atgtea mode ?!. termi-ng dicenda sergentula.

CAMPANIA HOMANILORt IN BULGARIA. 71

Negre§it ! nit femeie simtitOre cautg st alba mod_ amai antei ! .

Lipsa de ug bunk educatiune femeieT §i contactuld intr'-ua corumpta cu alte femel red ngravite, striaminten, tinerilord in nesciinca-le, can puad din tote maipresusd moda pentru fericirea femeiel. Se vede cg acestabOla, decd acesta va fi essistandd ! nu se putuse sit nuatinga §i pe juna despre care vorbimd ; care acum mer-gea algturi cu fidantatul ei §i repetandd: negre§it! negre-§it trebuescii mode !.. Densa dupe and minutti earg§1 flise :vreI sa cunosci pe madam Schiopatu§i?..

Ca sit vorbimil de Moneda (societate) vomd dice ce-vadespre nut.' personagiii venindd in scent cu nuinele care

Sciti cg partea din Basarabie s'a anecsat terei din careea ftcuse parte (RomanieT) pent cand nu se facuse uni-rea definitive intre Muntenia cu Moldova ; prin nrmarefunctionarii p'atunci se trimiserg de catre ministeriul dela Ia 1. Drept, nu pre aveind ce lice avantagiosti des-pre null functionari cari §'ad impluutu red datoriile lord!.Vorbimd de un ore -care functionard Avemd deci subocltii no§tri und personagiu de la Ja§T, functionard in Ba-sarabia... Al cul fiid e? positivd tine pate sit scie. Derse (lice e fiid... de' la Talpalari, §i ca, elii se atinsesela inceputt de vestminte §i nume de seminaristd... Ilu ga-simd cg a fost intrat in asta, carierg numal cu portuld,§i nu cu faptele, precum se cade sa, fie morale. lid ye-dep une -orI umblandd purtandii nisce ochelarT, cu ut faciaro§ie ca cOja de mat, §i cu criacatura cam schiopatindt,fiind vatamatd la und piciord decand alergase sit in§ele

societate

flit au unit.

*ca

72 TAM SERGENTI

guvernul ca sit is salariu de la duoe funcOuni! Dn;),

nasd da banuiald a cam iubesce romuld pre multi; ce-iulii Sly Incalgesce sera binisord, si se Inchina maT multilSn mancare decat in on -ce. Ca sa arete ca, este in cevabuild cresting, cauta vino sit 'Id gitsiasca cat se va pu-tea maT vechin cu gusty build. Este Invrajbitd cu toterudele sale ; tuturord le gasesce defecte, numai eld secrede bunt 1.. Cu orT cine a avut vre u& afacere, maTrard sa nu id fi inselatd S'a amestecat si in politicacand a fost ocasiune; a redactat §i liarn, ca sit servia-sca vre unit omit de la putere!.. Ens/ Sld veluramd totnechivernisitd; cod, cand se Morse rota lucrurilord i fu datafar& din serviciu, incurend vindea la jidani obiecte din caskmobile si chiard chartele de prin pared, ca sit manance;ens& tot-d'auna red si invrajbitit cu toil, precum areta-ramii. Si, deca eld ar' fi avut vre uit putere, fi stri-vitu pe to1 aceT cu cari maT 'nainte fusese in contactd...De voiti sit '1 sciti taliea titlurile, sem &n& cu unit bur-ta-verde. Nu lipsesce de pe la judecatarie de pace. Segasesce la unit ministert unit dosarid cu numele sea de con-flictele, certurile i incurcaturile ce he a facut cu colegiseT, fiind, cum aretaramd, functionard, precat ne adu-ceamd aminte la Cachul ceval.. Eld se numise Ore-canddirectord... Alegeti la vre una din cele maT multe mese-ril unde s'aril afla cite unit directord, ca sa 'Id Si

cand scria eld atunci cui-va, nu se Asa maT josd deck,unit ministru, avendu chirtie tiparita cu eticheta: dincabinetuld directorulul!..., VeV sci ca a fost de tote §i

p' In tote, si a avut pretutindenT unghit lung!, sad ghi-aril lungit, cum se ;lice e lucru diavolului cand II ese

scip...

i

it

si

1..

of

CAMPANIA. ROMANILORO IN BULGARIA. 73

cui-va nume red, si tot nepricopsitu e!.. Cat despre intri-gantd, zavistiosd si calomniatord, on cat de mult sh ch-utati un altuld mai rarit yeti gitsi ca cid, si tot asemenea matrail sit se gd,siascit unul ca sit 'lit Intrec& in a lingusi, a seinsenui,

.st sit rttpiascit mintile ca sl pune pe unul sipe altul sit solicite posturi pentru densuld... Cand apuc& deintrit in vre unit serviciu, ve puteti imagina ca ce are sd,fie si ce o sit se petreca acolo unde unit asemenea omiteste Impiegatd.. A resunat pen& la Ploescl de rApiri si dene'mplinirea detoriilord L. Eeste si pensionard, ca a ser-vita ; ens& pensiunea -1 este vendutl pentru vecie la jida-nil usurari.. Pre unuld ca acesta Ild pune tot-dauna Inmiscare si la serviciuld el Moneda...

Per ad unit lucru comediosu! gitsimit numele sed caretrebue s& 'lit pOrte legitima sa consdrte cd, ul alt& femeiese numi asa. Cat despre acea legitimd, ni se spune caera IndrIcitl ; si el a indemnat pe fiicl-sa, ce era ma-ritatA, sit 'si lepede barbatuld L.

Moneda este unit diavold care incurcd mistificit, ciudl-esce si preface chianti nume... Se vede ens& ca nu ese

fumd fall sit fie ;Coed, si tot asa este, cit: tine s' ase-mend, s'adund,!.. AO velut prin acest& capital& unit ase-menea personagid? sit sc41 cit se numesce Schiopittusi. Catdespre femeia clisit, i a luat Wit vre unit dreptit numele.Ciudat !.. Cam mult& cutezare ?!. Biata Basarabia! a a-vut nefericirea sit aiba mull de asemenea despoietorl !..Speramil di guvernuld roman la ocasiunea d'a trimite fun-ctionari in vre uit nourt provincie va lua Inte acesta se-riese mesuri...

Moneda ensa, societate care fitcea multe intr' ascunsit,3

74 TREI SERGENTi

ba chiar lucrurl can siantii contra legilora, i t avea a-derenti el pretutindenea si era Nita ca unit intinsa co-mercia. Se vede ca, clisa damn juca aci vre arta rota : luai densa parte in acesta, societate.

Pungasil cam inmultit,I p'acolo, talchariile cu vitecontrabancliI, cari treceaa treat marfurile preste hotarelevecine , d'acolo in alta parte fara sr, platiascit yam& ,

se conacescii si se acopere faptele lore pe lenga niscehangil saa carciumari jidovi de prin sesurile Basarabiel,

'n mai multe puncturl la marginea Dunarei. Elail incorageatorl complici, advocati, sa 'I aperesand di vre unul in copcana. Barth, verde ii servescein ac6stal..

Aproposito avema a ;lice ceva notanda aci desprecarciumarl! ne mirama cum autoritatile inchida ochil laocesta, ea, dregerea vinurilora cu zachar de plumbu,amestecula vitriolulul In rachiuri, precum eel mai multi o-bicinuesca la not, este pentru consumatorl ua inveninare,e mOrte Cine le a introdusa astea in tera?.. §i tinese ocup6, de a le controla??.

Apol alta i mai mare. Cu vre al gece ant indir6td,s'ar'i descoperitti de catre autoritati nisce stabilimente in-tocmite, precum pe la Galati pe la Satul-nou , al ca-rora scopit era de a face infamul comercia de gage umana...chipulu furaril odraslelora de la parinti, nenumerate fiicevictime din tote, Ceara pe fie-care mu, cum le trecea dinpunctti in puncta si din mina 'n mama 'Ana le du-cea la Constantinopole, sail la Alessandria in Egipetd?..Cite nefericite fiimp §'au &Uri acolo mormentula!!. Cel in-vestiti cu puterea, cei-ce pazesca grauitile inchida ochii

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i


cum se opereaza atitea crime faptuite prin acel seer-latanl ! . .

visa femeie, din cat intelegenni si s'a aflat, vena demult in fiica ce o descriseramti, ug, gasculita pentru carei se promisese, de dare negustorul Smilache din Constan-tinopole, ua, pungulita, cu ug, bung, sumisera de galbeni.Acesta, investitu ca unit nemtisorA dandu-se, dupe im-pregiurarI, de diferite ocupatiunl, pentru care umbla me-ret cu vaporulfi pe Dunare, §i schimbandu numele cati nationalitatea, facuse din Visa femeie unit instrumentit

pentru comerciul lul... Smilache, temendu-se ensa, pre multde militari sari pazian la granita, in diferite puncturY,

le da moneda, ca marfa sit trecii, inainte neobservata...i femeia sus numita grtsesce, tot in militarfi, unit oh-

staclu la planurile i scopul el. Va gasi densa ug, monedaacestuia! Va sci ea pre bine sti. se folosiasca nasco-

cindii vre ua dievolie ursindit vre ug, intrigal..Susana fusese mai 'nainte insciintata prin femeia care

11 recomanda pe strainu, ca e unit impiegatti la nit am-basadk ba §i 'I adusese fel- defelit de vorbe §i multe pro-misiuni din partea acestuia, la care fiica nu dete antesascultare. Aceia intrebuintase finete i promisiuni ca sit

ademinesca acesta copilti ; II Visese in cele dupe urmk ca,strainulO o cere In casatorie , ca o is precum se gasescesi o va imbraca in aunt i cu diamante. Fiica rosinu '1 dete nicY unit respunsti. Viclena aspida invelia ye-ninul el cu nisce forme angerescl vorbindu-1 intr'uiiapromitendu-1 mal multe. Dupe aceia, a lasat-o un timpitfara a'I mai Vice ce-va de baronul el. In cele d'auteinefericite Vile dupe incendiul intemplatti fiica dormise vre

§i

si

gi

si

7 6 MEI SERGBNTI

let due clile In cash la densa. Atunci earh§l fi vorbi.Militaruld care se Inamorase atilt de mult de astit copal ,

adusese la desperare pe acea talpa-iadulul. Ea ar' fi voitticu on ce prep sh 'lit sc6th din inima flicei; ci, atuncldad ea Ild vedu e§indu cu densa la bratd, turbh demane, §i II Mat aceld semuu cu degituld, de §i prefit-cenduse ca suridea...

Pe la Inceputuld luI Octombre , venise in Ismail fiicaBorceanulul de la Silisce, din Transilvania, cu und frateal eI maI mica, sa, caute pe sociul el , care In anul a-cela pAscuse oile pe lengh bhltile ci comuna Chi§lita, sadmal departe pe la marginea marii. Acesth femeie era mhritatrtcam de vre ud duoi ani ; era una din acele romhne cu ochiiduld c1. cu facia alba MIA sit fi Intrebuintatd vre uh-dathalt-ceva cleat aph limpede de isvord dad se spa la. Eapurta ua maramh alba cu flora de borangicti f6rte sub-tirl pe la marginea chphtlilord , ce scia pre bine a o a§eda,ci und valnicil pe densa de tOtit frumusetea, cusuttt cumhthsuri de insect mhna el, atritgea admiratiunea tree&torilord. Fhrit sh se fi Ingrijitd ea vre uit-dath de mode,cu aculti ci cu tesetura avea atatea lucrurl %cute in cash,cu care se Impodobia ; care dedea a Intelege, ca portuldsimplu der curatd face IA femeie pre frum6sh; §i, ca, de-.prinderea la lucru menagiulul, va tine locul antes tot-d'auna In educatiunea femeiel!..

Mitea cerch O. mare bucurie c vedu dupe cats -va anipe fiica ci feciorulil Borceanului, fostul sell stepand Inmuntl. Se chdea neaperatd ca elti sh vie inaintea acestorticopil cunoscuti, §i sa nu'l pgrasiasch In timpti de vreduoe Bile cat all fost ef in astil oracit.

uit

CAMPANIA ROMANILORU IN BULGARIA. 7 7

Sergentulu si femeia cea cu peptula ca al lebaditei,cu ochiula ca al cgpridrei si viersul sonora ca ug musics,veniserg de la porta, dimpreung Cu fratele eT, feciorasulaBorceanu, in unul din clisele bulevarde. CeI mai multitrecetorl se uitaa la eT, si nu se puteau sit nu se opria-scg unit minutit s'a intreba : ere astg romans frumdsg vafi sora, set femeia militarului?

El pa,siau, acesta, grupg, cu unit pass regulata ; §i, inastir thnpa, fitrit sit se uite la eel cari IT observa de de-parte, urmaa conversatia lorit, prin care rechigmaa plg-cutele amintiri ornate cu flori si cu cantece a le copilgrieT.

Duoe femeT ensa, dintre cari cea maT =tura, se ur-case pe treptele din usa unel modiste, aretanda cu de-gitula grupa din aleia, vorbia acelei mai june care s'a-reta aprinsit si de tot turburata, la asta, privire. A fostdestul acesta pentru ca sa, face pe Susana, fiind chig-mat& inadins , de cittre cestg-lalta, tovarasitg care se ur-case pc pragula modisteT, sa, cerce ua, profundit turburarein sufletu-1 atitatg de gelosie.

Din cat se intelege, intriga incepu a prinde radecing,si vorbele cu care terming 4isa femeie versaa focu siveniml. Eatg-le :

;WO, draga mea ? acum esti Incredintatit cit ea nuam mintita, si cit militaril sAnta nisce cioflengarT cari,

In'au statornicie! Eat& ce face iubitula dumitale pe care)ila crelusi di este unit santa, care acum to va parasi!..IVeli-la?..

Copila nu respunse , der se uita, cu nisce ochi marlvelenda pe impetitul eT algturi cu ug femeie strging cucare se depgrta mergenda spre cathedralg. Ea n'avusese

7 8 Tames SEReENTt

erica esperientt de via t, si judeca dupe cum i se paruselucrurile, sail dupe cum ii gicea ast Mina de guilt fe-meie !.. Se Meuse de tot alba si galbena la facia, sipeptul II batu de mane. Atata voise s'acea fntrigantit,care, la inturnarea é! spre curt, II Ilse : sit vii pe lamine draga meal..

Dem fiica Borceanului si cu baietelul ar' fi remasa maimult timpa in ast °rasa, de sigura di eraa sa 'I intro-duce militarulii pe la cunoscuV, der ea trecuse pentru ase duce la ChisliVt dupe barbatul el. Dupe plecarea elcu vre ua duce familii Silisceni, cu care a fost venit laIsmail, Mitea se duse la fidanata sa sa se scuse de ne-venirea lui in acele duce Mile. Urt gasi bolnava... Numalbetrana ila priimi si statu de vorba cu elli. Ela venia duoa-cli ; ea era mai bine, ens& avea ce-va durere decape, si 'l clise a trebue sit stea linistita... Mitea se minade acesta. A treia 4i, ea statu inchisa iu cast, si bietulajune nici nu avusese ocasiune ca sit 'I spune cine era a-cea femeie siltina si cu ce afaceri venise acolo.

De cite on ensa pleca militarulit din cast, in urma luierat indatit femeia acea insemnata L.

VII

RAPIREA FECIOREI DE LA GALATI

' Trebue sa, to hotaresci ; va fi pentru binele dumitale !.. II

lise aceia uitandu-se cu nisce ochi de cerpe asupra tine-

CAMPANIA. ROMANILORCT IN BULGARIA. 7 9

rel fiice care sta pe gonduri. Uita pe acelu impuscfi lune,care nu o se, te face, fericita L. Vino de veql ce ti a a-dus blirbatuld care adeverat te iubesce! Vino numal perilla mine!.. e tineru galantii , ci mai multi'', ca te isffire, se, 'I dal vre ue, zestre! Uite, se, te grilbesci se, pledcu elu dud pornesce cel din urine, vapor4 de la GalaV,ca apoi se stria timpulu si este refi de a mai aletoripe Marea-negri One, la Constantinopolii. Lase, aci tote ;ci de siguril ve1l face acolo tormele, darurile i nuntal..1ti spun, cam cu grew o se, mai gasesci ua, ast-fel de o-casie buna! Vedi, pe lenge, ca mergi se, te mariti inteue,tear& unde e tot-d'auna primfivera florl, apoi, inavu-tindu-te, o se, pots se, fad bine ci pfirintilorfi dumitale, carisfintil lipsiti de avere, trimiOndu-le de acolo bani ci on ce I..,

Copila nu crelu de ue,-camdate, acele marl' promisiuni,ena, desgustata velendii miserii In case, tata al el desuperiiri, am ;Hsu cam bea, mama sa, bolnava paralitica,betrAna care o supera cu multa el morale, si care ii totspunea de obiceiurile de mai de mult, tote acestea o a-duse in stare se, face aste, Voi ui-date, mficarse, dea ascultare acelei bane amice, clitre care ea 1c1 versaseadese-ore foculfi dud eraii amenduoe. Se duse la densa.CAsi in adeverfi acolo pre bexbatul despe care ea it vor-bise in ate,tea randuri. Lucrurile erafi intocmite ci regu-late de cfitre gisa femeie. Acela, mai antel II sfirute, maimcu politete, ci apoi II vorbi, glumi, rise, si dupe cate-vamomente presinte, junei fiice unit inelu de aura cu brill-antit, de care ea remase fn uimire dud 1111 vegu. Miteanu '1 detese nimicfi de acestea, cod ostasuld n'avea decatsimtimente.

Elli

:

8 0 TREI SERGENTI

Ca cum astd, bijuterie tort mintile Susanei , simti invinele el und focil ce nu 'ld cunoscuse pend atuncT, par'cii,uit fortd noue i se imprit§tie in corpul el, dorintli,

despre care nu era in stare '§i dea uit seml fT co-prinse sufletuld ; ea atunci crequ, amiigitrt fiind, cit pd§e-see pe treptele fericirel

Ce sit ye mar in§ird multe! Militarulti in astir timpdvenise pe acasit, der negAsind-o, a plecat.

A duoa-qi, amica acesteia II propusese din partea ga-lantulul dumneei noul peptord, ca sit mergd impreund cualte pers6ne la Galap, cu vaporulii Orientuld. Ce frumosdo sit fie acolo !.. Baronuld va tracta pe top cu ult mesa pevapord precum §i la Galati, lise Masa... Din partea junei fiicecine va fi? Pexinti eT nu pot merge, §i nicT nu trebuesit, cent voe de la den§i dud ea merge made -va... Ea e a-cum majors!.. Emanciparea este in spirituld seculului :femeia are drepturl Acestea erati amestecate in consi-liile ce le da lisa femeie aster copile.

Susana spuse numai mamel betrane, cit nisce personefamilil onorabile , a invitat-o sit, mergd la Galati, §i aduoa4i se va inturna. AT intrebat pe tats -test? fi risebetrena femeie. Lasald pe tata! respunde mame! saleMane fiiea cu unit zimbett, ail a avea vre unit alteugetii.

Der taut -ted o sit, scie !.. adAogh bunica.-13-6 cit-

letorie de ud 41 pent la Galati, ce red p6te sit fie? . .

A duoa 41 pre de diminept pleca bastimentul austriacti,in timpti pe cand Mitea era la casarmit.

Persenele ce compunea societatea cdletOre eras : dimefete cari se cunoscead dupe portu lord cit emu din nor-

uit

sit


dul Moldove! §i veniserd, pe la M' §i Cachul, omul celcu ochelari cu pantecele ca burta-verde, §i femeia care11 pinta numele s66, ca fac6ndd parte din cunoscinVi Infamilie §1 amid cu copila lisulul functionard.

Pre de dimineca plecara el, pe und timu umidli §i rece,der ma varlia, und soare dulce Wend sa, straluciascanatura in intinsuld fluviulul, cal6tori simcira multi,placere privindd acestd spectaclu. Bastimentuld naviga tre-cella prin facia atatord orap situate pre term! §idu-se de departe turnurile bisericilord d'a stanga Dullard§i bisericile cu geamiile prin ormele d'a drepta, locuitede Musulman! §i Crestinl.

Pers6nele aci numite pransira la ua mesa. Pre dup6amiacp pusera piciorulti in GalaV, §i traserit la ua case unclese vedeu stOpanii 5i servitoril nisce strain!, in strada Por-tului... Acolo ear a dat mesa acela pe care femeia cea insem-natil, illl numia barond. Burt/I-verde se inveselia av6nd undvind albd vechid de Odobesci ci mancarI grase dinaintea

.-INTOptea, acele duoe fete dormirri, inteurt camera mobi-

lata, impreuna cu Susana.De §i, inteund randd, Masa intrandd in camera, le

suprinsese vorbindu : 'Ore, Anco, bine facemti noT ca mer-geind departe de Lora nostril, dupe nisce fitgaduell nesi-gure?.. Ea m'am indemnatti dupe tine!.., §i ele tacuravet endd ca alt tine -va le aude, nefericitele !..

Susana nu le mai intreba de uude §1 tine santd, §i

densele tacura...Ea asta-data se gasi preocupata ; se mustra in sine a

a plecat fart sa '§i core voie de la tata al el; &A crecluca se va re'nturna precum i se promisese...

vel@n-

luT..

(AO

8 2 TREI SEBGENTI

Ce lici, draga mea ? al dormit bine ? o Intrebl aduoa-41 femeia cea cu semne de bubatu in obrasul el, esti mill-tiiimitk cum al petrecuta ?.. Esti acum hotitrIta? Voesci s5,plecl?.. Ce nobila barbatal.. Al velut ?.. 0 sa flu fericitA L.

Unde s5, plea ? vomit merge cu tool Inapoi ? ob-servg copila.

Nu, draga mea, vaporula cel mare de mesageril pled,astA-qi; sil, mergi §i D -ta !..

Thapoi la Ismail o A' fima astil-4I? 0 s'amergema cu tots ?.Ba nu, iubita mea, ea o at mai Intarliia p'aicl

cu dumnelui!..0 sa, merga singurit pe vapora?..Cu acele duoe tinere tovitrA§ite, §i cu domnulti ba-

ront. Ce nobilti! ce delicatu blrbatt L. al vequt ce minicurate are ?.. 0 sit fii ImbrAcatA cu stofa de aura §i osa, porti numal petre nestimate pe capfi L.

Copila aci zIpacita crequ ca merge la porta sti se Im-barce earn pe vaporult care se duce la Ismaila. Plecarl,cu totil, dupe ce luaa liva bung, de la casnici, pentrua merge la porta.

Domni§orula ro§catu la faciit fusese mai 'nainte, scosebilete pentru fete §i pentru densula.

Unit bastimenta mare cu helice fuma In porta, undepen& In OA, ill multime de ameni desctrcafl §i karmaWI cu marfuri §i nisce butaie. Incgrcarea se terminase§i multi pasagerl se strensese la porta. Lanturile facurg,small rediciinda ancora ; §i dupe tote preghtirile se detesemnalula de plecare. Pasageril se urcaserl, bArbati §i fe-mei ; intre acestia nu lipsi §i omul burt6.-verde, cu vreint duol iidovi,

CAMPANIA ROMAKILORtr IN BULGARIA. 8 3

Copila intrd, tremurandd itimitit de vederea multimeiamenflord din echipagid, §i era ca Inmarmuritd, de utt-data vecyendit forma cea monstrit a bastimentului care na-vigheazd, pe mare. Semnaluld se ausli §i a duoa §i a treiaOrd, §i lanturile cu tot bastimentuld urmad detunittoruldlord sgomotil. Pend sd, is soma copila privind In tote Or-tile §i cu aceld galantd cavalerd dinaintea el, cel-ce seservia cu vorbele cele mai frumase §i infitciOndu-I celemai delicate politete, se veclu cit §odiera ardea mai cuputere redicandd u& colOnd de fume, §i bastimentuld semi§ca de 1010 fermi. Acea femeie Msg. §i omuld burtd-verde §i vre ud duoi jidovI e§iserd...

Dumneleule! astd copila ce face?... unde ea va merge?..Niel and omd cunoscutd, nu era nimeni pe IOTA densaca sd o previa, sd o de§tepte din ametire?..

Sergentuld Mitea aflase din portu la Ismaili' de pleca-rea ei in acea qi, §i alergd indatit acasd uncle vorbisenumai cu betrana. Eld care nu luase nici a-data con-gediu In atatl and de serviciu, obtinu acum pentrtr cinciOle de la comandantd. Plecase Intr'ud cdruciord din Is-maild, de a nu perde timpu, §i merse tot& aptea pe §o-seaoa care duce spre Galati. Pea, In liug, ela fusese laReni, §i d'acolo, fir a se opri cinci minute, se dirigedcatre Galati. Ajunse acolo la porta tocmaI In minutulitcandd bastimentuld intra In largula apelorit. Abia se pu-tea cunosce personele ce erad pe bordn. Mitea vela pecopila, §i fl striga: ,Unde?.. Unde ai plecat??. Nu scimti.din ce simtimentil densa ii facu semnd cu batista. Pentru eltatunci universul futregd se pitru afi negru; i se turburase ochilIn capil §i 41 venise ca u& nebunie sh se arunce In ape.

84 TREI SERGENTI

Una marturd oculard a spus ca a vecjut, in momeri-tuld dud era sit piece bastirnentuld, ca, jidovu Smil, caretrecea de negotiant) §i insarcinatd cu diferite afacerl pela ora§ele porturT, s'a scobortt und minute la ernit ; §i,

vorbindd ce-va cu femeia cea insemnatl, i a intins in a-dev6rd ug, pungit phial cu aura care acesta a luat-o cumelts adresit. Negre§it argintuld vingAril pentru acele trelfiice... vise vorbele acestea rem'anendt ea pe uscatd §i

cu ochiT spre ape: ,Dute, draga mea! (h4ele-,gendil pe Susana). URA, virtutea, §i nu crede ca total ceIstralucesce este aura, totil ce se vorbesce este adevril!.. Nuorei fi to maT bunit deal mine ca sa remAT casts subacoperementul tell de on6re!.. Si, terminandd aceste vorbe,

se um% de und risu satanicu care se descria in ochiT

§i fisionomia el cea insemnatl. Demonuld Infernului n'ar'fi aparutd sub ult alai, forma in acele momente...

Earit und jidovd betrand care se inu de many cu a-celd personagill cu caracteruld scarbosd, pe care noT tillnumiriim4 burtit-verde, veni a vorbi tin6rului osta§t, caresta mehnitu privindd dephrtanduse fidantata sa, p6te pen-tru tot-d'unal..

N'aT voit sa scoVI din focu banil de cari iii am disc,aveaT clium6tate din eT acum ; aT cautat sa scotT pe uafemeie?.. ea a plecat la Tarigradit HO! tinerule !!.

Si eld, jidovultl, dimpreung, cu fostul de altl-data, dire-ctord pe la maT multe meseriT, se bucurad amenduoi denefericirea intemplata, sermanului osta§ii.

Niel numai perdu timpt, Mitea sergentul, sa stea inGala T, §i pled, cu und altd vaporii, tot in acea di, ca-tre

linendu-T

Ismailia.


Mild ajunse cam innoptatti, i se spuse de la porta, diflit citutase impArtitorulti de scrisorT, av6ndu una pentrudtinsultt

A duoa-chi la opt ore, lutt de la post& Ili scrisOre §i

unto gropa cu 300 fraud, can IT trimisese Soare, dupecum flit rugase. Acesta II amintia scrindu-I : , and te vel,libera. Miteo, §i. vel voi 0, te insori, sit cauti uit femeie,pe potriva ta, care sit fie lucritt6re i cu minte, ca sitfii fericitti In viatii!..,

Acesti bani fuseserit destinati mai dinainte ca sa '1dea In ajutorulti sermanel acelei familii, care acum fuseseIn mare lipsA §i in jele...

Betrana, bunica fetes, prepusese un minutA, cl, Susanafiindti IntelesA cu militarulg, ela a scos-o din mints §1 apus-o la tale sit pitrfisiascg, casa pArintilorti. Candu vequensit ca tIn6rubl veni singurd §i spuse, cu ochil In la-crimi, cele ce s'ar'i petrecutti, b6tritua incepu sit plingtt,sit tipe §i apoi c4u le§inatgt ca mortit pe pfimentu.

at pentru militarii, ocupatiunea este medicamentult.celmai bunti sufleteloru bolnitve; ela pled la destinatia ser-viciului sett.

Mai tarot, betrana a aflat de sdrtea Susanel, prin IAscrisOre care i s'a trimis...

PARTEA A DUOA

VIII

CALAFATUL SI OSMAN

Nu putema sit facema alt-fela, ci, sit ne permita, lecto-rultt A dicema intrecata ceva despre Inceputulu resbelululdin anul acesta 1877. Este a nuoa campanie cu careRosia s'a rklicat contra Turciel; duelul dintre aste duoePuteri dateaza aprOpe de duol secoll. Mai de multe onresultatula astel lupte fu intinderea teritoriulul celel demai suss, in Asia §i Europa. Ili singura data s'a Intern-plat de a cedat de la densa, §i acesta numal pentru mo-menta !.. Prin latirea 010., influentel §i marirei unul im-periu cre§tin, coreligionaril sel din imperiula turd' a tre-buit sa a§tepte, din rivalitatea §i ciocnirea astora puteri,ore-cari *toil de desvoltare... Ele au sperat acesta...

*i, indecursula a ua diumetate secola, vorbinda despreRomania, 1ncependa de la revolutiunea lui Vladimirescu,evenimente mail §i numerose s'ati succedata Iii acesta Cearafluid sub suzeranitatea POrtel- Otomane, in care timpa seemancipara unele state...

CAMPANIA BOMANILORa IN BULGARIA. 87

Ne voind margini ens& a schita numai cel din urmitevenimentd sub care ne gasimd.

Credemd ca ye este cunoscutd ce-fel se incepu sit seagite Chestiunea Orientului ?..

Pe la finile anului 1876, dupe resbelulti Ertegovinei,Montenegrului, Bosnii, Serbii §i insurerecOle Bulgarilorticontra TurcieT, orisontele politico se turbura §i se intu-neca mereii spre acesta, parte. CO de la posiiuni inaltepreveded, ca, in curendti, va irumpe ua vijelie belica te-ribila, care va ameninta pe toms. Si fii Romaniei, bitrbatide stat a'l ei, erad Mori sa fie atenti, i sa pun' Cearaprecat s'a putut pre und piciorti mai sigurd, sa fie laadapostd de aceste evenimente, ca sit infrunte acesta vi-jelie, de a e§i mai pucin pagubitit, §i chiard de a cas-tiga, deca se p6te, din resbeluld a duo' puteri marl limi-trofe. El se pusera alaturi cu celd mai tare!..

piaristica a spus indestuld ce-fel au mersd lucrurile indecursul anului din urma, §i nu este, credemd, individdpen& la copild ca sit nu scie §i s& cun6sc& tot ce s'apetrecutil in politica §1 arme, in acest anti 877.

Deca nos ne permitemd aci sit atingemd acestit ches-tiune, o facemil numai cat sit putemd a descri pe junelemilitard din cunoscinta n6stra, in tote peripeOle §i im-pregiurarile in can sOrtea l'a aruncat.

Pe la inceputul lns Noembre, anul espiratd ilil ve-gurand in Bucuresci cu ocasiunea concentraril 6stei. Lainceputul cestuilalt and 77 s'a simtitti necesitatea case mobiliseze corpuri pe la granicd, §i elti fu trimisti, dim-preuna cu unit corpd de dorobanti, la Giurgiu. Der dupepucin timpd, e§indti vorba despre pace, cu tOta, nereu§ita

sa

88 TPEI SERGENTI

conferinOlorti a represintanOlord Puterilord Europel laConstantinopole, guvernuld nostru retrase trupele, ci chiarincepuse a le desconcentra.

Atunci vequid pe Mitea, junele nostru militard, earlin capital&

La tnceputul lul Aprilie, guvernuld remand chiamit dinnod reservele _sub arme §i se Pam concentrttri - mai marlde oste, avendil ochii aOntiV la duce puncturi strategice,BArbo§ii, unde e podul peste Siretd, §i Calafatul, pe carimai dinainte le fortificase. Ostirea cea numerOsii, a dife-ritelorti regimente era hicartiruitit pe la particular) laincepatuld acestul anti. Romanil deters concursti pentrufratiT lord octeni. Prin rechisitiune, in cele din urmlt, s'aadunatti din tote, ieara cal, producte,. §i de Ix:It& cite adtrebuit unel campauil. Asemenea §i tot felul de oferte inbani §i diferite ajutOre s'ati adunatti de la patriot),

Militarulti, a citruia cunoscint6, dateazit de dud l'amveclut in mnntii Gorjulul, l'am avutd la mine in cuartirti.

Atunci avaseid ocasiune se, scid tote aceste amenuntece le am descristi.

nu era and momentu ca Mitea 0, nu vorbiascit defosta fidanOta sa, de acea copilti nefericita prin impru-denta el, de miseria §i calamitatea ce a cttlut pe prt-

rin0 ei, de gre§iala ce a fticut -o densa ci de barbaria ce sepetrece in acea tearA, locul unde ea era captive,. Nu '1 eraensit cunoscutrt indestul ci perfidia acelel femeT insemnate,care, dupe ce di a venduttt cu chipulti cel mai vide!' pebiata copilrt pe aurti, cum s'a aflat mai in urrntt, apoT oci batjocurise cu calomniile ci tot felul de vorbe inven-tate de densa.

Si


Ceia ce observasemti in eld era, ca, in randul d'antel,find ranele sufletuluT set tot nevindecate, vorbia cu ma-re dort despre acea junk, perduta pentru care avusesealts -data cele mai frumOse simtimente. In urma ensa,cat fusese la Giurgiu si a avutt ocasiunea sa intel-niasca acolo pe acea eventurista cu semnele pe obrast,care denegri i calomnia pe fate cat putu dinaintea ju-nelul, elti creduse vorbele el, se umplu de mit scarba

raril mai pomenia de ea. Mitea, cum era far' de espe-rientit necunoscendt bine r6utatea Omenilort Zcuti de acalomnia, dise ca asa este dOca nu blestemit pe aceajung fate, se aprinse de mare furie in contra tiranululcaptivitati eT, jury din adancul inimel a lid s'a despretuitot ce este musulmanil, tot ce este turct pe lume, pen-tru ca asa i se spusese ca TurciT o furase, de o ye-duse tend se departa pe vaporti. Slabiciune, er6re!..

Animositatea sa, vorbindu despre persona lui, ilt facuseturcofagt ; and audi ca Rusii treed, salta, de bucu-rie. Ely cu tote acestea nutria in ascunsa Ore-cari spe-rante. Amorult are tinerete i indurare de cel nefericiti, a-tunci dud am avea dreptult sa nu ne mai gondimt sa ster-gemt din inima 'Astra numele uneT fiinti denegrite pentrucare alts -data asa de mult ne interesamt. Ar' fi volt chiar safie Inselatt, bietult june militant 1.. Era momente tend eltinu credea acele ce i se dise despre d6mna inimel sale

socotia, ca, pate, prin acestu resbelt, purtandu-se co-ragiosi ¢i facendu-s1 detoria de brava, 'Ate, va gasi vreua ocasiune, intr'ul di, vre unit chipt sat milloct d'ase face, prin lupta , macar atata, de a fi i asta-datamantuitorult el..

§i

§i

; §i,

§i

§i

§i,

§i

;

§i

9 0 Tii SERGENTI

Sa venima acum la fapte seriose ce se petrecurti.In adevera o§tirile rusescl trecura, prin patru punc-

WI In teritoriula Romaniei. Ua proclamatiune imposantaInsciinta pe Romani de venirea lora, subsemnata de Ma-rele duce Nicolae , comandantele superiors Imperatesceiarmate ; areta ca lutra ca amid §1 voitori de bine, legileterel §i teritoriula volt fi respectate, locuitoril sa remaielini§titi in Indeletnicirile lora, §i tot ce se va cumperase va plati cu band in numeraritt.

Multi dintre cei mai serio§1 bill-bag se cam Induoirad'a crede, OBI ce veglura cu ochii intrarea Ru§ilora §icitira gisa proclamatiune.

Indata organele publice anuntara acesta intregei 1 en1;§i corpurile legiuitore desbatura cu mare sgomota

unel conventiuni, care s'a priimita intre guvernularoman §i eels imperials rasa : a se volt respecta totecele mai usu Elise, §1 teritoriula nostru va fi aperata desanger6sele urmari a le resbelulul. Acesta demerst dinpartea guvernului Romaniei, care ceruse mai 'naintede la Puterl neutralisarea teritoriului terei, §i neobti-nend-o, a gasit acesta singura miclloca d'a asigura ave-rea §i individualitatea el, film pre Inalta-POrta sa treeape Romani ca contrail al sel; §i guvernula SultEtnului

dete ordine la comandanti cetatilora Invecinate, d'a sepurta catre Intrega teara ca cum ar' vedea In ea unainimica. Turcil v6;lura pre inamica, farit a face distinc-tiune, Ru§i, on Romani, pe termuld stanga al Duniirei...

Drept, ormele n6stre de pe langh Dunare malt sufe-rira cu inceperea ostilitatil. Proverbula lice: Ca e vatde brOsce In lacy unde se tavalesca bivolii!..

CAMPANIA ROMANILORII IN BITLGARIA. 91

Armatele Tara lui venial precum viii nuorii de teninh ,

ca suflarea §i ninsorile despre Orali , veniad §i curgedprecum cade ploile In Aprilie §i umflh rturile §i fluviile

Ele acoperirA, ampule, vhile, dealurl §i paduri, canu se mat vedea In tote locurile dead este pedeqrh §i

corturl, carhle transporturi de munitiune i pro-visiune, cazacime, artilerie cu tunuri de campd §i de ee-ttiV, machine §i Wird pentru podurl, ambulante §i totserviciul al intendentei, precum §i nenumerati antrepre-nori de depourl de provisiuni , speculanti , jidani mar -

chitanl etc.Precum numirhmd, ph§indd ei pe la 1nceputul lul IA-

prilie In teritoriul in-curend umplur, toth ,era1naintandd repede regimente, corpurl, divisiuni,.§i nenume-rate escadrene ; de la Ungheni, despre nordul Moldovel§i penh, la Oltd, tinendu-se §ird tabere de tabere, adusecu trenuld calei ferate, cum §i pe josti, pe chile principale§i laturate, can umplura, cum aretaramd, campiile, satele,capitale §i, mai too, marginea Dunarei. In Maid sosi §iensu§1 Maiestatea Sa Tarul cu Maril -duci §i aprope cuWO. casa, a§eclendd cartieruld generale la Ploiesci. In ca-pita15, se facu marl preghtiri d'a priimi and autocratdespe. Se petrecu tot felul de ceremonii, proce§iuni §i ma-nifestari cu arcurl triumfale §i acoperinda stradele popu-latia cu buchete. Sosindu Maiestatea Sa Tarul, Maria SaDomnitorul §i Domna fin priimi la garg, cu multh (more,§i fu dus la palatul de veil la Cotroceni. Sera s'a flu-minatu °rapid, s'a dat representatiuni §i s'ad facutd ma-nifestatiuni cu torte §i cu music! la palatd §1 prin piete.Dem Maiestatea Sa Sultanul n'a voit vre-utt data sh visi-

marl.

cal n1,

Romanii,

92 TERI SERGENTI

teze Romania, popWulti capitalel a avut dreptate a se bu-cura v6lendii in miqloculti sett pe Maiestatea Sa Ale-xandra II. Venirea marelui Imperatord al tutulord Rosii-lorii fu salutatit cut serbatoriri dupe cum se face untilasemenena inalt Ospe.

De ad lucrurile se intocmirit, se intelesera, , se regu-lars si se flea seriose pregatirT de a trece Dunarea ; careacesta se efectua ceva mai tar lid, pe dud incepu a seretrage apele cele marl din ploindele acestel primaveri.

In curendd lupta a si inceput ; ostilitate militant In-datrt de la venirea rusilord fa desfasuratit crancent in-tre aceste duoii puteri beligerante, Rusia cu Turcia, maianteii pe Duntre (la Braila , intre monitonele turce cubateriile rusesci aseqate lie maid, apoi inlk'untru Dobro-gei, Bulgariel etc.

Aci sa ne oprimtt unit momentd ochil pe Braila. Mar -turil ocularl, despre faptele celord d'antil qile de osti-littiV, ne a putut relata cele urn-More :

La 9 Aprilie luta, celd d'antil corpti de ostire, cazaci,condusi de generalulti Scobelef fiiul, pe la punctul Tabacu,in Basarabia, $i inainta in acea cpi pent la Reni. La 12,Rusil all ()cupola bateriile lucrate de Romani la podul ca-lei ferale Barbosi. La 13, ad venit in Braila si tot ua-data s'ar'i push de a forma bateriile de langa ospitald pemaluri, si mai in urma s'ar'i %cut cele de mai in josh,din vii, pe loculd numitti Catagati. Dupe aceia ei con-struira bateriile cele din sush, la Lanarie, ce vizad a-supra Mecinulul, si can nu avura nici unit roll. Cele

din malurile cu vii CatagaI §i de la Lanarie, le ad ar-matti cu tunuri de calibru mare.

CAMPANIA ROMANILORti IN BULGARIA. 9 3

Turcia adusese, puns a nu incepe conflictuld pe Dunare,cateva vase de resbelt, nisce mid fregate, prin amira-lul Obard-pasa, pe cari le insirui in diferite parti laporturi, i cele mai multe furl postate in dreptul

si Gala 1. Obard-pasa fu chiamat de a opera in Marea-negra, i monitorele furs lasate sub comandanci turd.Cand sosirl Rusil la Blrbosi §i armara bateriile de acolo,Turcil se glsiail sondandd apele la gura Siretulul. A duoaqi velendd ca se construescti bateriile de la Braila,protestarit contra acestel urmlri, licendg ca ei voescd arespecta ()rapid ; i cele mai de frunte din monit6re sepostara acolo de uncle le putea veni ataculd. Bastimentelede comerciu fuseserl, avertite, cele mai multe plecasera.Fluviuld remasese ch,mpu deschisti belingerantilord. Ade-v6rul e, c& Turcil nu deters nici unit tang Ona nu ince-purl intel

Nefericituld orasu Braila fu espusd la schimbuld bom-belorti obuselord inamice, precit timpd bateriile acesteerati construite dinaintea lui. Piata, casele, magasinelelocuinOle pacinicilorti locuitorl erad ameninate. in cu-rendd panica coprinse tote inimele, si eel mai mull dinlocuitori §i comercianti se Odra d'a evacua orasuld.

La 21 Aprilie se facu antliulti atacd intre Rusi i mo-nitorele turce, ce erad stationate pe cracul Dunarei de-spre Mecin la punctubi numitu Cotu. Turcil aruncarii, cite-va bombe cart calura in Braila, in:foburguld despre ca-sarma, prin gradina publics, unele dincolo de garl,far& ensa a causa marl striciciuni. Cate-va obuse fursaprope s& loviasca, trenulti tocmal in momentuld cand susi-se Marele duce Nicolae.

lei

ci

si

Basil.

si

¢i

94 TREI SERGENTI

La 29, monitoruld celd mai mare, cu und echipagitide 180 soldaV i armatil cu 4 tunuri, bastimenta cuira-satti i pregittitii cu u& provisiune suficientit de muni-tiuni., se afla la aceld punctit intre Ghecet i Mecin, fd-cendit facia spre bateriile de pe malul Brdi lei. Eli ensd,nu respundea, inamiculul care incepuse a'li't bombarda. Eliastepta s& Ting comandantult sit care lipsia atunci, cel-cegrabia sit sosiascit de la Mecin, pe unit vapord m'anatiicu cea mai mare iutialti Monitorulti- acesta se pregAtiain acea 1i de u& lupttt seriestt scoborise cosul sild in-chise, dete josh aperitrile de la sabord §i deschise guratunurilorti ; echipagiuld intregd II sta preparatt. Era a-cesta inainte de amiali. Ca vre ud. 25 de obuse ploitdin bateriile rusesci ha% putea nemeri. Elu ensd, infie care chid minute I i schimba positiunea miscandu-sein loct. Comandantuld seti nu sosise, der era indestulde aprope venindli cu tout puterea aburilord ; i 'n ceamai turbid& desperare veclu cu ochil grozava catastrofd.Pentru monitorulti celil mare, numit Lefti-Gelil, era scrisil

fatalitate ce urma sit call asuprtt-T, ca acea a in-tregei armateT turce !.. Pe dud era deschisd trapuld ,

care ensd, avea defectulit ca nu era blindatd, de a se motedin magasina de erbdrie 1adiele cu proiectile, unit obusitde la inamicii cdlu d'asupra pe bordd ; care redid illdale de fumil albd ce era brdsdatti de mil de sitgeti de!bed ; eld eclatase aprope de trapuld care era deschisd, ,silesne a putut foculd comunica la magasind. Unit minutddupe ce eclat& obusult, fu u& detundturd, care s'a audit inBritila In orasele p'aprope ; unit nuord negru de fumdfu vequtil, ce se redicase pen& la cerid, i precum carduri

ud,

WHY

si

si

CAMPANIA ROMANILORO TN BULGARIA. 95

de ciorl cari sberii, p'In aerd, ma sbura multimea Omenilord e-chipagiulul §i tot 'felul de obiecte can se nimicira. Basti-mentul fu sfarimatti drept in millocd, din care, in curendudupe acesta esplosiune, nu se mat veclu cleat fanionuldcu Semiluna plutinda d'asupra apelorti, §i ca I-va neferi-citi cari baltacaiad prin valurl. Vre ua, cate-va bard fur&trimise de Ru§1 fntr'acolo. Ele all adus unil prisonerticare scapase de m6rte, find fOrte gred ranitd, §i fanio-null. care 4iseamti, ce mai 'nainte filfiise pe bastimentti...

Dupe vre uii, cate-va clile se mai petrecu alta! Catremegiul noMeT, pe unti timpa Intunecosti §i cu coca, undvapora§d In care erad vre-ua cati-va oficeri ru§i. §i unulroman, Maioru comandantulti bastimentulul Stefan cel mare,§i vre-ua duoe bard cu marinarl, plecasera in susul Du-llard, §i ocolira intrandd pe ua garla care scotea dareDunarea-veche. Ape le erad forte marl , cari permitednavigarea pe acele garle craculete a le fluviulul.

ET se opririi, la and puncttl de unde puteti zari mo-niterele turce. Unuld find mai mult In direc4iunea lord,und bastimentii ce-va mai mica decit acel de mai 'nainte,der inarmatti ca §i acela , §i tot atat de amenintatord,care se numia Hevzi-Rachman ; pre acesta se deciseraR41 a Id distruge. Fapta era cutezatore, se cerea cora-giti, §i a se espune ; §i neptea, Intunerichnea, OW, §i sgo-motul ce facea oracaituld brOscelortt le venia In ajutord,ca el sa nu fie descoperi0 §1 aucliti de Turd. Totuld eraintocmitu ; §i se InOlesesera ce sa respunde, In limbo. tura,In cash deca volt fi veluti §i intreb41 de sentinelele a-cestul monitord. Pornira din aceld punctti ua bard, cudud dintre cel mai coragio§i §i devotaii §alupari ru§I.

9 6 TREI SERGENT

El duceah p'in aph duoe turpile cari erati indestulti demarl, sustinute cu plata, a le clrora hgurl erat legatede una cabin, pe care ilu desfli§ura unulti din oficeri, prinbobintt, din qisulti vaporti. and barca, in puterea nop-il pe intunericula cel mai profunda, cum giserhmti, a-

junse aprope de monitora, sentinela putu una minutese amagiasch crec,lendtt eh e vre u, bard de la celelaltemonitore, §i eel dintrensa dintre ai lore.

Ea a intrebata : tine e?.. §i aceia respunsert in limbaturch...

Child barca fu lipith sub bastimentti , acesti §alupariremasera aci in ape, parap cu cele spre plutire, §i cutorpilele, ear barca o lash in josa in voia apelorti. Acoloindath, s'a audit unti mare sgomota, inlhuntrul monitorulul,der care in urma se potoli. a1uparil crequrit atunci

au fosta descoperki §i ch se detea alarmh. Der nu;venise ora d'a se schimba sentinelile. Dupe incetareaacestul sgomotti, ru§ii putura vedea, privinda in susti, presentinela de la timonti care §'aprinsese tigara, tragendauna chibrita de yenta, §i se puse a fuma lini§titti. Bar-ca trecuse in josti in cursulti apelorti far& a lophta ci-neva in ea, care merse u, distanth §i se opri la ermtft;

ear eel rema§i, se ocuparh a lega tivrpilele de uh parte§i de alta laugh machina cu helice, §i apoi plecarg. §i eldupe bard,. Ca vre u, cinci-spre-c ece minute de la tre-cerea in josh a barcel a fost de ajuns de a se efectua:last, operatiune; bleat, timpa, de §i in intunericti§i tardiu dupe miequl-noptil, Turcil, in negligentli §imarea lore neprevedere, nu sciati ench nimica ca cese petrecuse. and §aluparil fuser& departe incat erail

s6,

di

CAMPANIA ROMANTLORU IN BULGARIA. 9 7

Wguri nu'i ajunge vre-us loviturd, incepurd ss strigetlin tots forta : hura!! . hura!!.

Semnalul acesta nu putu fi aulitd de oficerii rusi earla,steptad pe vapord, fiind distal* pre mare pen& la den-

Turcii ensd deteserd alarmd, incepurd a trage fo-curl spre partea unde aulird strigdrile.

Oficeril, cari pe vapord erad pregAtiV, auclindd fucilada,deters focti cu machina electro-magneticd, prin cablu, latOrpile ; i d'ud-data us detunare infricosItOre s'aulittiTermil urlara de sguduiturd valurile turburate a lefluviulul ca in cutremurti Turpilele sub monitortifacuserd esplosiune... Pentru tot echipagiul acestul ne-fericitti bastimentti de resbeld a sunat , ca i celul cucite-va qile mat 'nainte, finitul lumel I . .

Elti fu distrust afundatd.BrAila asa fu scapatti!...Cele-lalte monitere, dupe aceste catastrofe petrecute,

fugira splimentate, pe Dundrea-veche in susd, cdtre Har-sova, unde furs urmarite de Rust si le inchisese calea cuturpile...

tug), fiind-cd cadruld acestel scrierl e pre ne'nsemnatude a face cu de amenuntuld istoriculd campanii ruso-turcd,a le croft amenun,cimi mintea omenescs nu le pete lesnecoprinde i imaginqiunea cea mai forte cu gred si le vadescri, vomt cduta a schica aceste fapte numai cat seatinge de lagdrulti concentrate impregiuruld Calafatulul,unde vequiti pe militarulfi nostru plecand cu mutts inimd, vo-iosti i plin de entusiasmti., decisti fiind a lupta pentru o-nerea lul aperarea patrieT, a 's1 face detoria sa bineca Romano.!..

d'a

si

¢i

si

si

9 8 TREI SERGENTI

Facend aci ua mica digresiune, eat §i ce se petrecu.Se intemplase, fit acele Bile de mi§carea trupelorti fn

tbtl Ceara §i pornirea celora din capitala spre Craiova,ca, una buns arnica betrana se bolnavise reit; me ru-gase sa nu 'in las singura noptea aceia, §i remaseia ladensula.

Pena In lila una copilu batu In u§a la casa acelularnica. Elti venise forte de dimineata sa me anunte clMitea plea, §i ca pot sa yea la gara Tirgoviscel.Me imbracaia iute §i alergaiu acolo. L'am gasita. Elame imbrati§a ca pe parintele lul card m'a veclutt, planseuna minutt depunenda dinainte-mi §i 'n inima inea sim-timentele §i suvenirula trecutulul, §i eu asemenl ilu Inco-ragealii vorbindu-1, §i lacrimaiti Imbrati§andula §i privin-dulti ca pre fiiulti met.

Cat timpa defilara aceste regimente pre din facia ga-reT, Inteuna l'ama privitil §i nu '14 scapaitt din ochIpenti,ce 114 veguiti urcanduse In vagona In miqlocula camarali-lora seT, §i se facu neveluta plecanda trenula cu acemilitarl. In mend, cat audit numai flueratura locomoti-veT, uruitula eel grew pe §ine, §i unti nuora de funiti §i a-burl Invaluinduse spre orizont ; eau a disparuta dimpre-unl trenula calei ferate, numita: PiteseI-Verceorova.

Sl notama ca corpurile can au plecat lintel In acestaespeditiune stinta: Regimentul I de linie §i batalionulde venatorl, carora, la plecarea lord din BucurescT, leati cantata maT multe musics la gara. Earl la 1nceputulaliii Aprilie, spre serbatorile Pascilora, se continua succe-siva pornirea celorlalte corpuri, artilerie, cavalerie §i ulcompanie de geniu. Acestia se repausara pucin la Cra-

'la

cu

I

CAMPANIA BOMANELORt IN BULGARIA. 99

iova, §i d'acolo merserit A se uniascit la Calafat cu altetrupe cari se aflait mai dinainte stationate acolo.

Calafatult e unit ora§t not, situate pe nisce malurimitrete pe termul sthngit Dunitrean. Stradele la siintiilargi §i liniate, casele cele mai multe solid construite *ide u5, forma, Incat-va europend,. Portu seit e bine situatit, §icu unit aleiu umbrosit pe dinainte-I. Comerciul inflorinddde producte ; stint(' aci magasine a le comerciantilor sta-biliti in elf. Are mrtrete stabilimente publice, precum: lo-caluld scold publice de WO §i de fete, §i biserici in stiltfrumosd lucrate artisticit. Notitmit intre acestea biserica,localulit de §c615, §i casele Teodoru, fiind situate la estre-mitatea despre vestit a oraplui, pe IA ,positiune domi-nant,, vtlutl din depitrtare in cursul fluviului. Partea ceade la Nordtt §i Estit formeaz, InAltimi §i costi§uri; acolostntu construite unele redute §i bateril, §i mai in susdlagrtrul 6stei.

Peste Dunitre este Vidinu, unit ora§d numai cetate,bine intAritt cu forturi, baterii, canturi §i zidti mare.Partea despre Vestu §i Sudit coprinde mahalalele lui cuinsemnat numdril de locuitori : Turd, Bulgari, Evrel etc.lnlituntru cerculul inchisit de muril ceta.tii stintd stabili-mente publice, geamil cu minarele inalte, casarme, casein care locuescii comadantii, ua moil cu aburi a guver-nului, pentru o§tiri, ospitalu osta§escd, unit penitentiard,pe l'angl care se unesce unit atelier(' de meseril pentruarestanti, sada bulgarrt, israelitit, spiterid, serviciu tele-graficd' §i magasine de comercianti. (*), Confine nit ore -care

(*) Aceste le descrimil fiind inainte d'a se incepe resbeluld.

10 0 TERI SERGENTI

mica industrie, mare entrepositti de tutunurl, fabricarealulelelord §i unii renumitd argintartt Bulgarti

Dintre acesti comercianti turd cei mal multi Bunn re-servistl ostaci, redifi, §i mai cu sem& artileristi.

Yn afar& de raionul inchist cu zidfl al cetatil, se aflacum ciiseritmt mahalale. Acestea tote ocolite de intariri §iforturl bastionate. Casele mai mult barace construite descandurT ; pucine cu due etage. E piata, de legume, abondan-ta pescarie de morunit §i nisetru, vre ua, duoe osteril depriimitfl pasagerl, cafenele ; §i in facia Dunarei fortuld celtare, cu bastimentele In portt, §i und cheiu de curend cons-truitti la marginea fluviului.

Fortereta acesta desfa §ura, in facia, spre Calafat, Incursul fluviului, parapetele intaririlord garnite cu baterilde tunuri, avendd inlauntru-1 casemate, magazine cu pro-visiuni de proiectile, erbariile §i tot ce serve, la apera-rea unei cetati; plus castelulfl bulgard, cetadela, vechia.Cele mal marl case, bisericl §i geamil incarcate cu pro-ducte. Despre Vestd la dre care distant& are und fortdavansatd care e in forma de stea. Despre Sudd, sprespate, sftntd alte forturl §i intariri, §i pena, la cele d'in-tei sate dimpregiurd se gasescd redute fortificate §i ape-rate cu ostirl pentru orl ce casd. Yn dre-care distant& deCalafat, in marginea Dunarei, pe termul stangd, este co-muna Cetate. In facia el se vede Florentinu.

Ca comandante al trupelord otomane §i comandante alcetatii Vidinului era, in acel timpd de concetrarl de osti,Osman-pa§a, Mu§iru, generalislind armatel de la Timocu.Eld trebuia sa, scie §i sit cundsc6 tau ce se petrece petermuld stangil al Dunarel. Pentru aste afaceri avea in-

stlutdaii,


strumentii de aprope pe un ore- care negutitord si ostasdtot-deuddatd, in reserve, cel-ce se bucura de favarea pa-pi. Acesta era gata d'a espune si viata pentru a 'lit servi.

Cine n'a cunoscut pe Hechim comerciantd care scia Iletote si se pricepea la t6te, si cam dochtord gearafd, carecduta, descanta de ghlci si scotea glOnte de la impuscati,si mai presus de tote musulman?. Cari din Calafateni avisitat vre-urt datd, Vidinul fard, sit intre in magasinu-T,priimindd elii cu afabilitate pe toti? i dud vre-uadatrta trecut ma! multe ;hie fail ca eld, Hechim-, sd, nu fieIn Calafat? -nu vapord speciale trecea visitatorii astordduo orase riverane de ate duoe trei ori pe qi, afarde batelurile nenumerate ce in bite orele plutiad pe lamargin! si In tote diiectiunile fluviulul trecendd Omen! siintirfuri.

Guvernuld nostru p'atuncl, la intrarea trupelord rusesciin Ceara, pad la intrunirea corpurilord leguitore, ce eradchilmate sa se pronunte In acestd grea afacere, dideseordinfl ca armatele A se retrage la 6re-care distanth indtiretd. Calafatu fusese de-uddatd desertatii de oste ; totelucrdrile si bateriile fuseserd lasate.

Hechim era In Calafat. Nu se Incepuse encit ostilita-tea Intre ambele aceste Puterl, si nimeni n'avea dreptuldA atace p'acestd Turcli venit pentru afacerl de comer-cid. Politaiuld ensa se cam Linea pe urmele lui.

inteurt tutungerie d'asupra portulul, trel sergenti ye-qurd intrandd pe astir comerciantu musulmanti. Eld areaaeru voiosu si glumetd, fuma ca und osmanlid §i iubiapr6 mult cafeoa. Flori si p6me nu lipsia de pre liingddensul. Eld dete bunk liva ; si fard mult vorbd se a-

102 TREI SERGENTI

§eqa pe IA lavita Incruckandd piciarele. Cu mina 41 detefesulti mai pe ceafa; ceru sa 'I aduca din cafeneoa depeste strada cafea; scese dupe obiceid din senu-1 ua ta-bgchera, I§I facu tigara pe care o aprinse, §i privi cuochi marl pe acesti militarl.

Mitea, cu tote ca personagiuld acesta nu'l fu necunos-cutd, Interse capuld ne voind sa intre In vorba Cu eld.

Asti sergenpi din diferite corpurl, incin§i cu centuronuld§i cu tesaculd, cu pautalonil resfranti sad bagati In cisma,pregatiti ca de drumd, remasesera pentru a essesuta tran-sportulti depositelord §i bagagelord &tel care se retrasesemai multe chilometre in launtru, pe la comunele dimpre-giurd. Vomil vorbi de asta.

Musulmanulu deschide 6,ntei vorba :Bre! bine to veqd sanetosti baiatu al prietenului

med! A§cherti voiuicti esti to L.Bine aT venit sanetost! Ii respunde Mitea de mare

sila, pentru di, acesta Incepuse a 'I vorbi.§i musulmanul scose trei mere dinlauntru braului §i le

intinse sa tracteze pe cate§1 trei militari romani.Mitea multiami §i nu voi sa priimesca.Viscol, care faces parte cum schnti din artileria de

Bucuresci, Vise :Tutund al, turcule, sa ml dal?Pre bun tutund este al met ; poftim sa ial cat voesci.

i eld scese apoi und pacheta§u cu tutund care lld ti-nea In send, cam feritti.

Viscol fumatord betrand cat §i cunoscetord de vindblind, a fost cam liberti d'a lua tutun din acestti pachetdpe care Hechim fin puse gratisd la dispositia astord trei


militarl. Mitea nu voi sit priimiasca nimicu. Cel d'altreilea; Marian, lila merele cari eraft de tOtti, frumuseteabine conservate.

Comerciantula stoptinula magasinulul, spuse ca asta turcae artilerista reservista. Viscol Ii intinse nit mina candceelalta, o avusese Incarcata cu tutung :

Deca e a§a suntema carda§t amenduoi, §i ea sfintaartilerista ! Bite ca. Wine poimAine o sa ne trimitemaalt-fela de mere de peste Dunare

Hechim rise. Mitea In contra obiceiulul sea sta seri-osa. Marian Incepuse sa rode ca copit mere.

Turculut nevenindu-I la socotell ca Mitea junele ser-genta sa nu prihniasca nimica din mina WI, Intinse tuba laua Aida ce o avuse lengit ela, In care era vre-uil tretgal:We forte frumose §i cite -va micsandt'e mirositoreInvolte cari Infloresca In Aprilie : Na! asta e pentrutine, bre! astheral.. Tata al tea a mincat pitine la mine§i et la densula, §i to copifu bunulul mea prietenti saial aste flort din mans, mea

At dreptate, ela nu e ca mine Insurata cu duol co-pit a casa ; lul sa 'I dat fort, (Ilse Marian. Viscol, carear fi mat Incarcat enca ua, mina de tutuna decel din Vidin, dise lut Mitea sa, is florile.

Inima unlit june ca §i alit lut represinta florile. Eledica vista §i speranta, rechiama In sufleta bucurie ca qiprimavera dud ele apart.

Bre! at vedut pe Soare? adaoga Turcula dupe ceMitea fara voia ha fuse nimita de frumuse0a floriloracari le lua multiamindu-I.

Soare fratele met de truce? esclama Marian, care

L.

L.

uit-datail

104 TREI SERGE r'

remase cu ochil marl rotindu-i spre flori si pe trecu, In-trebandula : Unde este Oil ?

Ela a petrecut iarna cu oile spre Motatei. In anul a-cesta comerciula este slabd!.. adloga turculd care erapre familierd cu top locuitorii si cunoscea bine ce semica si se petrecea prin satele fntregului districta pens,In susd de Craiova.

Mitea angina. vorbinduse despre celii pe care flu iu-bia ca pe unit frate, II trecu ca unit fulgerii pe dinain-tea ochilord suvenirile sale din munti si nu mai pucinacele din Ismail. Elti ensa nu putea stima pe unit tura,cu tote ca acesta fusese unit martura pentru sacrificiile cefacuse ela acolo. Rospunsu lui, chiar priimindd florile dinmana acestuia, fu rece si silita : Soare 10 vede de tre-bile lul, ea n'am amestica cu comerciula ce 'III face L.

Bre! voinice! bre 1 aschera! ed te am velut pe tineca esti virtosa, nu aT firica, de foci L. Ed Iti uresa maTmita voe bunk si frni pare ret1 cu acum te vedd superatti L.

Sa lasama asta , flu 1ntrerupe Viscol care era maTbetthria, mai otelittl si mai sireta. Spune, tunurile vostrebath din Vidin 'Ana d'asupra orasului aid? Ed n'amafost cam de mult p'acolo...

Turculd voi A, respunde, der velu pe politaiu Invirtin-du-se p'Impregiurd §i scia ca asta nu mirese bine pentrua lati vorba; aci tacu la intrebarea ce '1 Meuse Viscol.

Marian temenduse ca nu cumva din vorbe sit iasa altce-va, Vise camaralilora :

Sit plecama mei frati. ! ca. carale ce am pornit e-sisera din bariera afara si vor fi ajuns la Golentt acum.Sa mergemil !..

CAMPANIA ROMAKILORt IN BULGARIA. 105

Hechim flcu cu ochiu tutungiului cjisu, ca cum 1' ar'intreba, ce lucru este ? unde se duc?.. Tutungiu1l respunsemiscandd din spranceng, ca cum i ar' fi ()is, cit mai peurmA o spue.

SA ne vedemil sAnetosi! adAoga Mitea adresindiiscurtA vorbA la multe ce intiebase Turculti, si care iirechiamase din suveniri.

Sit ne vedemii, Turcule! ti (Ilse Viscol vor-bindit cu ore -care luare peste piciorti pe Musulman, dertot-cle-u ldatA si mulpmindu-1 pentru tutunii care fortemult ti placuse.

Den, nu venia politaiultI nu se curma asa curend con -gresulti aci inceputti.

PlecAndtt ei, Hechim se adresa, cAtre tutungifi :PecatA, bre! Nol o sit ne batemii cu voi! imi pare

r6 A1! Der o sA ne batemA In curendit!.. Hei! Moscov! !.apoi

In Kurth, Hechim esi din tutungirie, merse traversanddorasuld spre partea de la Nord-estA, de unde, cu u cA-utAturl putu vedea bateriile tote lucrArile formidabilea le redutelorii atund pitrAsite de 6stea roman. Acolo,la estremitatea orasiului stittu, atinse cu degitile bArbiai mustqa, se uittt, privi In tote direcOunile, i apoi co-

bort In vale ctitre fontina cea noun din marginea fluvi-ului in dreptul insolei, unde stAtu si se sp6,11.

Politaiulit dupe cate-va momente cAuta pe astir TurcA.Elfi ensb, nu s'a mai ve4utu.

Osman, in acelit timpti, esercita asprit energiemultA vigilentil in tot coprinsul Vidinului. In afar& si

ilAuntru cethtei se petrecea cea mai mare activitate in

then.

us si

00

'lli

privindu gi

gi

si

10 6 TREI SEM:IFNI'

shpaturi, reparatii, umplerea inpregiuruld bastionelorti asantului de u6, largime monstra cu apa, destupandd ca-nalurile despre Dunitre; rOdicarea tunurilord vechi si in-locuindule cu crupurl pe bateril, rOdicarea bombelorilvechl si aselare prin casemate a tot felul de obuse siprojectile ; priimindu mered transporturi de cereale si devite pentru consumatie a orasului la and casd de Impre-surare; asigurandit garnisona cu cele necesare pentru unumai lungti timpd; st6,ruindil ensusi in persona la tote a-cele lucrari, alergandd calare din punctd in punctd, sprea visita redutele si baterffle din nod construite, si maide multe ori aflanduse pe parapetuld fortuluT de laNordil, vizandd si essercitanda artileristil ; precum si inlag6.ruld apc,atd intre forturl, asistaudd, Incongiuratil deoficeril sei superiorl, la manevre ; si alte -orl la conacul setde comandante superiord, statea incongiuratu de chartesi diferite opere militare. Eaperienta si cunoscintile cas-tigate din mai multe campanil, in Candia, Bosnia §i Ser-bia, trainda prin cetati ca Sumla si Vidin, continua saocupatiune abunda si desvolta spirituld sea militard. Mu-sulman din unit oraseld din Asia, studiile si le a %tutin scola militara la Constantinopole ; precum stIntil totiomeni inchinatori Profetului, Osman nu era alt-ceva decat Turct. Nu '1 putemd contesta merituld bravurel...Eld, dq stature mai mult de mkpolti, ochesu la chipu,rotunda la obrasi, incadrati cu u:), negra barb& si

cu trasmi placute, cu peptu si cu spetele late bine le-gatd, bine facutt, impunea mult ostasilord set cu presintasa. Vorbia pucin , se consulta cu barbati vechT militari latot felul de impregiurari; si '§i simtia n6,scenduse intren-

CAMPANIA ROMANILORti IN BULGARIA. 107

sul forth §i vointa in aperarea cetatilora §i intregulul im-periu Otomana. Cel pucinit eltt o credea acesta. Nu so-cotiti a ela n'avu defecte, sail nu facu destule gre§e1I.

Abdul-Cherim, numit atunci de curenda Serdar-ecrempeste Mil 6stea din Turcia-balcanica, lucra si densul d'atine in bunk stare cadrilaterula cetatilora din coprinsultiBulgariei; §i, alegendti Sumla de re§edinta, de unde sadesfa§Ore fortele sale spre a asigura a duoa linie de ape-rare, aceia in pelele §i pasurile Balcanilora, comunica a-desea-ori cu Osman in acela-§i scopti §i plan al resbelului...

Hechim singura ar' cuteza sä, intre in cabinetul lulOsman fare a 'lli incomoda §i a lti gasi ast-fel lucrinda.

Alah! Stephnula ceriului §i al pamentulul! s1 a-jute poporului sea credinciosti, §i sa indelungiasca Alleleescelentii vostre fazendulti peste du§mana cuceritorti!.. OiseHechim presintAnduse lul Osman care tinea ochil pe illcharta intim& d'asupra und mese.

Osman, alte-ori pre seriosti, de §i ocupatti acum, .erabine dispusti de a asculta pe Hechim, care, intranda, factisalutarea cuviinciOsa aducenda m'ana la frunte pe festi §ila gura, §i statu nemirata ca utt statue langa u§a.

Comandantele ilk privi cu ochi marl, §i flit intreba pe-trecenduse pe busele lul unti mica suristi, aceia ce inco-rage& pre mult pe osta§ulti reservista la artilerie.

Tu care te servesci cu tutunil, floe( §i fructe andte duel peste Dunare sit sonedzi acolo spiritele, ()Ise Os-

man pa§a, spune ce este in Calafat?Escelentia! respunde Hechim repethndti de treI oil

salutarea sa pa§ei, sa pul sit me spinqure deca nu e a-deveratti ce ye spun, in Calafat nu este nimeni, nu giti-

1 0 8 TREI SERGErt

sesci piciora de ascher1 ghiaur4 Moscovl, nici Vlachil.El aa Witt tabiile i ail plecat. Deca ordonaV, lece mildin brava 'Astra ostire, inteuA nepte lake ocupa ostro-vult chiarti posiiile Calafatului, si se va intari acoloprecum alta-date. a mai fostti

Osman redid, in sus sprancenile ascultandil, perumintea lui el era inveluite, de ate:tea cugeteri cari se pe-treceil in creeri sel. Atunci seriositatea fl inu loculti sari -sulul de mai 'nainte. Und fulgerti de idel proiecte trecuprin capu -1 i pe dinaintea ochilorti sei. Privi earl peomul acesta mesurandu-lii din capti One, la piciere cu o-chii, der tAcu.

Pe credin0 de adeverat musulman ye facti jurementaca ce am dis este adeveratti! repete, Hechim.

Adeyerat ? al vedut cu ochil ce ? flu intrebitcomandantele.

Pre adeyeratt I respunse Hechim.Acum, destul L. stint mulOamitt de tine!.. fl dise

pasia. Dupe ce elti statu cat-va pe cugetitri, continue,:Ense., aceia ce au &cut ei este utt curse., murmurit fnsine. Iml yoin perde capulti :dece. voiti periclita Osteal.. Desigurti, apoi elti dise tare : Calafatul este minatt L.

Dintre acesti duol, cu tote. capacitatea strategice. aMI Osman, Hechim se. inselase mai pucin Calafatulti nufusese minatt.

Dupe ce a trecut mai multe chile, comandantele a-cesta a ; der era trtrdit. De aceia elti avu utt

mare incredere ca unu felti de stimA pentru acelti mu-sulman care tot-d'auna II fe.cea descoperiri importante.

inteue, di Osman IT dise : Hechim, am cunoscut cre-

Inteles-o

Qi

I..

si

si

:

gi

CAMPANIA ROMAN-MORO IN BTTLGARIA. 109

dinta §i harnicia ta, itl (lieu ca tu A, me urmezi pe cam-pul de luptit In tot loculd ; §i ed void sci sit resplatescdmerituld tell. NoT vomit avea Mt lupta mare, crancena, §io sa ne facemd detoria pentru Banta nostril, cause... Dcc-ca din nefericire ed void cadea mortii, ranitti sad pri-sonerd, lucru ce nu 'ld putemii sci, aid In Vidin numaTtu cunosci averea care o am §i catil sufletul med iubesceasta cetate. Ordiile potd fi invinse §i sfarimate, cum Alah!va voi ! i deca acum n'aveind Calafatu, precum alta-data, in puterea n6stra, Vidinul este cetate neinvinsa L.Tu veT da pentru mine in asemenea easii, familieT §i fra-tilorii mei, deslu§irile trebuinciose. Tu imi sell inima §i

averea. Hanima mea, incat time .va fi resbelu va stala Constantinopole.. Hechim %en salutarea sa, §i promisesupunere §i fidelitate comandantelui sen in tote greleleimpregiurarl, pentru care atinse barba In chipd de juramentd.

Osman avusese Mt mare incredere, dupe maT multe fixer-earl facute despre devotamentu le, ca:vorbi ast-fell acestuia.

De aci el pa§ira amenduoT pe parapeturl, uncle OsmanIn pers6na mesura din ochl distanta §i dirigea timid tu-nurilord indreptate asupra Calafatulul.

Lucrurile luarli and demersd mai seriosd!..

Ix

TABARILE ROMANILORU

Eata ce se petrecuse in Romania dupe pucine Ole de4

110 TERI SERGNNTI

la intrarea Rusilorit. Corpurile legiuitere, Camera si Se-natulti, fiind convocate, deliberate asupra chestiunilork decea ma! mare Insemnatate. Tunurile ensa fncepuserit aresuna do pe ambiT iermiI Dunitrei, intre RusT si Turd.Porturile i orasele nestre de pe marginea DunitreT fu-serit isbite de aceste ostilitatl Si cercark strieficiunI Si

pagube. AtuncT corpurile !mite votara de si Romi-nia este parasitit de sprijinul Puterilorti In nisce momentepericulese, ea va urma essemplul stritmosiloril eT, invocadttajutorulA a tot Potintelul Dumneclee, si se va sprijini pepatriotismulit fillork seT, si la nevoe chiar pe bracele lora;i asa Impreunk DeputatiT i SenatoriT votara mic loce gu-

vernului de a apera drepturile interesele Romaniel fa-cia cu resbelultt Inceputu.

Guvernulti dupe acesta Bete ordin ca trupele ce seretraseserk, st reocupe Calafatul Intarindu-la maT moltcu redute si tot felul de lueritrl militare. Atunci, pe langtCite acele regimente, curserk mereii allele de prin ea-pitalrt si din t6te marginile Ord. Ostasil betranI, oficerilde diferite grade inferiori si superior!, pensionaril, venirela chiitmarea Patriei sit is loch in fruntea 'n rondurile tru-pelorii ; §i lagkrulit din Oltenia se concentrit cn mare re-sunetrt la fruntariile Dunitrei, si se 111§frUi de In sus deGruia pent aprope de Bechetti , formandti unti mare se-micercti in care intra mal tote comunele marginase in-tr'ut Intinsa distant,. Trei divisiuni erati acolo concen-centrate.

Numimit aci cate-va fapte cari justifier', atitudinea ceRomanii o avurit in Impregiuritrile astea : din TurtucaiaTurcil Incerearit sit trecit de a face ut recumiscere pe

et,

si

:

gi

gi


termul stingti la Oltenia, prin und monitord §i tripeinfanterie; &tea romine, care era in acea parte prinsede scire, ci, prin unit tiril justd al bateriilord ci cu ti-raliorl de infanterie, nimici aceste, incercare din partea,adversarilord. Si la Corabia ear duoe monitere ture,dupe ce unul la Islazd provocase prin boinbe aruncatepe Romani, §i acolo fu °Morita cel d'intel soldatil ciclutd,sergent- majoru Blitjan, se cercad a ataca acestd portdCorabia cu trupe; der Rominil prin artilerie §i infanterie le puse pe fungi, producendu-le striciciuni inliuntrulord, can se retraseri la Rachova, de a repara avariilecari Ie suferirli. La Lompalanca neamiculd avendd duoebateril cu cite und fund, a§e4ate la estremitatea din susti§i din josti a oraculul, Rominii, de la Rast, fiind 1)re-voc41 de acele bateril, le ad demontat unuld. Numal vor-bimd de Giurgiu, care fu mai de OM distrusd de curetunurile din Rusciucd. Ba§ibuzucii turd cercari la cite-va puncturi d'a cilca teritoriulti roman pentru leafing ;solda it nostri f1 respinse tot-d'auna de cite orl .venird,la pepttt unil cu altiT §i le luari pre,* inapol: De laBechet luara nisce vase a le unord comerciantii incircatefind cu producte Tote astea, fie di, inalta-Porte, adat nisce asemenea ordiue, sad ca unil comandanil le fit-curt de la sine, au lovitil in amoruld propriu aid fie-ci-ruia romind §i natiunea fu indignati

Cu inceperea der unel asemenea spiimantitorecorpurile legiuitdre alt votatd ruperea relatiunilord

din trecut cu inalta-Portit, declarari, de ocasiunea,lei 10 Maid, Statul Rominiei independentd.

Turcia sere respunst in manila el, a revocat actuld

.

°still-WY,

si li-

112 TBEI SERGENTI,

de Investiture, a persona Mdrii Sale Domuitorul Carol I,alesti de natiunea intregd.

NaOunea de aci, flird voia d'a se Indira cuBirth, era provocate. §i cata a veni la luptli cu densa.

De a servi istoriel patrii aceste amenunte, eats ce fels'a urmat, de la Inceputtl, concentrarea de trupe §i con-struirea de redute §i bateril la Calafat.

1876 Noembre 8 sosesce In Calafat I brigadd micstit;comandantd Col. Sachelarie. Si se incepe sub dirigeareaMaiorulul de artilerie Popescu , redicarea bateriilordCarol, Elisabeta, Mircea §i Michal- bravul. La decembrepled Col. Sachelarie §i brigada remane qiumetate.

877 de pe la I Aprilie incepu a sosi reservele briga-ded I corpd, de reg. II dorobantl, IV line, ua baterietunurl, until escadrond citldra§1, IV bat. venittorl.

In neptea de 7 spre 8 Aprilie o§tirea evacuand Ca-lafatul, prin mar§urI §i contra-mar§iari, s'a restabilitii inPoiana.

Popula0a Calafatului golesce °rap' sub cuventd elvolt trece Tura Aci remitsese nä despartire de citlera§T,§i cdpitand Manu In misiune. Dupe cate-va chile inceteaze,§i navigatia pe Dunitre, de ore-ce in jostt Incepuse luptacu tunurile de pe untl termd pe celillaltd intre Turd §iRu§I. Intre Calafatul §i Vidin a urmat ence, comunica4iaprin bexcl duoe-tre chile, apol s'a Intrerupt cu totul.

La 21 Aprilie, brigada I ocupd din nod Calafatul, pemargine, unde bivoacheazit Cate-va Ole In dosul oraplul, a-poI incepe a sosi trupele necontenit §i se formeazit divi-siunea I comandantil Col. Cerchez ; re§edin0 Calafatul, o-cupand §i satele Ciuperceni, Piscu, Poiana, §i tabdra

Inalta-

:

CAMPANIA ROMANILORtif IN BULGARIA. 113

duoT chilometri fn spatele Dirlsiunea II co-mandaa de Col. Logadi ocupand, a duoa zong, sateleGalicea, Cetate, Garla-mare Salcia, Rontlina-BanuluT, Morenii, Hunia, Golentii, Maglavitu ; §i acesteatete formeagt Corpul I active, comandantit generalu Lu-po. Se armez/ bateriile, §i la Elisabeta se WO, tunuride calibru forte mare. La 26 Aprilie, Turcil din chiarsenin Incepa din Vidin bombardarea contra Calafatului§1 se respunde cu vig6re, la orele 1 §i 30 minute dupeamiali. Nu mutt dupe acesta se redicari bateriile Indepen-denta, 26 Aprilie, Cuza, Bogdana, (la Ciuperceni) §i altediferite lucritri militare pe camptl, In tabitrli ci al turf.spre Poiani. Asemenea se lucratt la Intiriri la Cetate §ila Rast, nude opereaz6 corpul II §i III, re§edintasci. Tete bateriile stintu legate prin fire electrice CulagArul unde este cartieruld generale.

Cat scim der corpurile cari flu% stationate pe timpul ye-rei la Calafat stInta regimentul IV linie, batal. IV ye-nittori, I, III, IV §i VI dorobanti, companiile I, II §i IVde geniu, artilerie fOrte numer6sL §i 80 Omen! ale§i dinpompierl ca artileristi, unit pluton de flotilk, cari &easerviciul bateriilort de costa, (fortificatiunile de pe termi1)unit mare numeru de Omen! pent= serviciulit sanitariit,ostaci c1 civil!, precum doctor!, barbieri c1 servitor! cariera5 ocupati la ospitale §i infirmerii. Comunele de prin-pregiurd §i In josul adicit; Poiana, Ciuperceni!,Tunarii, Desa erail pline de diferite regimente din celesushi descrise, infanterie, cavalerie ci artilerie, peat ma!In josh de Rasttl. In Poiana, care e u6. comuni Insem-natg, prin numerultt locuitorilorA, cu case marl proprie

ora§u110.

Motittei,

Baile-

:

fluviului,

114 TREI &AGENT!

Wesel (palato) i gradina, pared frumosti, biserici dou6,scOle de modelil pentru baietl si fete, si cute alte multeImbunatgirl; fiind-di, In acea comunit s'a asegat marelecartierii generale, brigada rosiorilorit sub comanda D-luICol. CreOarm, si eare tot d'auna fitcea garda capului su-premu alt armatel, cu tint batalionti de dorobantl os-

pitalul ostitpscu i ambulaqele societittii Crucea -rocie s'atistabilitit acolo. Spre drepta Calafatului la Cetate, Saida,Guilt etc. eratt alte trupe, ci cari meret se mobilisait Insusulit Dunitrel pea, spre Severin.

Tabitra mare ostiisiasca era stabilitit fn Calafat. Lumeaera grAmaditit acolo ca cum s'ar' aduna 4ece bfilciurI launit locu, Lag,itrulii era cu numirl de strade, liniile o-cupate de tot felulit de arme; mulcime de 6menl ci cal; ar-tilerie, furgone, ambalante, bucittlril provisiuni, depourlmagasine de producte, cire4l i turme vite de Matti spreindestulare ; nisce morl en aburi rechis4ionate, i mu4i-mea coptorelorit de la Caraula i Poiana, cari lucraucontimni ; acea activitate, acea ferbere de regimente; pre-parative In entusiamil i resunetu ; soldatil curgiinda ar-mele lora; stkdd grupaV pe sub corturl si pre din. fa-

umblAndO pe strade, alergandu la arme cand sededea semnalulit, mergendd Inarmag la schimburl de garde cisentinele; signalele, alarma, bltiile tobeloril, plus conver-saOunea detunittdre a fucilelord i bronzurilorlt din ba-teril care urma sit Incdpit cu Vidinul... Aceste tote eras deveclutO si au4itO inlauntru §i imprOgiuruld Calafatulul...

Tamil vedeti de peste Dunitre acestit miccare de nu-merose trupe spre partea Romttnid, i Romanil veluritasemenea laggrele, corturile turcilorti acetate sub cOstele

,

si

cie-le;


dealurilord §i 'n diferite puncturi a le ermului dreptd ;pe la mitrginT aditpandd tail, in forterep, umblitudd ca unitfurnicard ; i, in portul Vidinulul, umplendil sacalele cuapd, 6meni cu chipuld negru, cu imbritcamintea brdsdatdcu §ireturi rosii sail galbene i pe capd cu fesurl.

In Calafat, precum i in alte locuri, in redicarea re-dutelord retransementelord, cat si in ostrovul caree dinaintea Jul fn Duntire, c iseritmii, dmenii erail toci pelucru. Lagdrele se mitred continua, esserciVile, manevrelenu incetall a le 6stei, provisiunile i mun4iunea venialuecurmatd ; tote acestea nu remaned neobserv.,a.te de Osman.

In Vidin, precum aretardmii, pasia dirigea ensusitunurilord mortierelord de pe parapetele fortulul.

o! durere! in Aprilie fu unit inceputd schhnbare defocuri intre Turd si Romani, din aceste duoe cetdt,i ; earnIn Maid a fost u& vigurdsd, canonadd, intre Vidin si re-.dutele din Calafatu, chid asistd, si Maria Sa Domnitorulcu WU, suits Sa. In Main si Iunie nu vomit uita sa, a-mintimil ca tote orarasele, de la &dila pen& In susd pe-ste Oltd la Cetate, ill aruncard de pre ambit fermi o-buse i ghiulele, al cfirora resultatu era sit derime case,sit dea locd la incendiuri sd ucide omeni...

Crunte i vijeli6se fur/ aceste chile cu inceperea osti-litAtil, der mar crunte i sanger6se ca IA mare tragedieurmad altele dupe cum o s& vedemd.

Obusele de la Vidin cOurd mai antel, cele mar multe,in apele Dundrei, der in curendii succedarit altele carilovird, mar din susd de Calafat, Ele all ajuns pea, Inmidlocul unui ciopord de oT cari pitscead pe campit.

In cliva, de 14 Iunie, la bateria numitit Michai-bravul,

$i

Si,gi

116 TREI SERGENTI

ua obusa din Vidin agenda aci, ucise pe sergentul C.

Popescu din bateria I calar6ta, sfarima calcfliulu picioru-lui Capitanului A. Botez, si until soldata de artilerierupse de tot. piciorulti. Scenele aceste durerOse, victimilechqute pe la diferite puncturl catrani inimile ostasilora,si et jurara fn adencul lord resbunare.

inlauntru cet4i1 si orasul Vidin, cam de la inceputulabombardariT, geamil, chioschiurl, bornula de la mOra cuaburi numal ere", incendiuri s'a veduta hi ma! multeparti a le orasulul, si care continua a urmata Vita vera...

Osman, 14 inceputa, ordonase ca nimeni 0, nu piecedin orasa afara. i ell ardea de setea d'a sterge din fa-cia pamentului noula Calafat, catre care incepu a diri-gea singura druid. in cele din urma, in adevera bisericasi casele Teodoru remasera nisce ruine, casa primariei,unit hotela si altele furs rea lovite...

Pecand comandantele musulmana se ocupa de acestea,veni inlauntru cetap ua mulOme de individi nefericip,find in fruntea lora unit Evrea banchera, si care, In]ipsa titularulul, Linea loca de consul" austro- maghiardupe ce se declarase resbelula.

Osman nicI ca u vedu pe top acesti can venire culacrimile pe obrasa.

Aman! escelenO! A rupt comptabilului maimul bombl care a lovit in magasinul men. Aman! stintin periclu cu Vita familia! Santema perdu 1! fie -va, millde noI!..

Osman, apsorbitti de ocupatiune langa tunurl, abia avutime" sl intorne facia si sl respunde:

Carate d'aici!.. adaoganda si acea espresiune ce o-

11

mete

CAMPANIA ROMANILOR& m BULGARIA. 117

bicinuescd thud sAutu superati musulmanli. Duceti-vg d'a-icT c6, punts de ye rupe urechile la toti

i nefericicii acestiai drept satisfaciune la plangereaaudia ua vorbA, nepliicutg, pucin parlamentara, dupe

care at trebuitu negresitii sa se retragg.Osman ensa,, incredintandu-se ca timid bateriilorii din

Calafat este precisii, si ca vor sflirima incendia tot o-rapid, puse O., se insciinteze, cii, fie care are voie sa seretragl uncle va putea, mai ales familii, pe la marginTla vii, sad mai departe de Vidin.

Hechim fu cel-d'antei care isT duse pe ai sel la satulTatargicu, si de -acolo la Musulmana, la ul rudenie a sa.

S'a spus chiard de fugaril din Vidin, ca, mai multi 6-maul civili i militari au calutu victima obuselorU de labateriile romfinescI cod tote eclataii. Acele turcescipe la inceputA mai nicT una nu se 5pArgeit Pena la ISeptemvre nicT and monitorA turcii n'a suit Durairea penala Arcer, avanpostul Vidinulul, contra diruia se redicasebateria de mare calibru de la Bogdana cu tunurl de 18.Dintre ce stational la Vidin s'aii afundatil de Ro-maal cateva ; restulA s'atl coborit la vale atre Lom-palanca i Rachova. Pe la inceputul campanii, adiclpenit nu incepuse ostilitittile, in giurul Vidinulul se sta-bilise duo6 tabere, una la Nord-vest in dosul fortereteTpe sestl, alta la Sudu de Vidin pe dealuri, ambele pu-

sU numere la 50,000 omens. Indatl ce a 'nceputiiactiunea in josulii _DunareY, tabroile ad inceputii a sernicsora, asa ca, in cele din uring, au remasii de la 6pen& la 8 mil omenli in Vidin (in interiorti 'n veci-natate? incependa de la Lompalanca Oil la Florentin

lord,

si

sdicila

tai

si

si

118 TREI SERGENTi

Bregova). Pentru' aperarea Vidinului ad r6dicatd Turcil,precum am ma' lisu, ma' multe bateril la Nordtl, Suddsi la Vestu pe sesd si Inii4imile din spatele cetatii ; spreDunare, s'ar'i reparatu cele vechi; fare cari putemd In-semna ca mat importante : Fortul-nordd, bastionuld, si celede la Smardan...

Romani' ostaci se Intariad, se *Had In aceste esser-citi1 ci manevrele cari merd le faced. Cu t6te ca pri-mavera acesta fusese rece cu ploy, venturY, petrit, apeledebordasera, din rluri producendd inundatiun!, si de ua-data In Iunie si Julie fu seceta mare si caldurr nabusi-tore In aceste nisip6se locurl WA apa fri Wit umbra, iii'voinicil nostri octeni nu fusel% Impedicati si nu perdurarabdarea, cat timpu staturit pe marginea Dunarif, d'a seorganisa bine; si, deca cite ua-data, le venia cu Indemna,intinded cite IA !lora mare, plikerea romanasilorn nos-tri, dantandd la eantarea unuY fluerd cioblinescift ca sti, letrecli, de doll si sa treat timpulti... Fuser mar* si stra-incite Impregiuruld Calafatulul inspectarile ce Maria SaDomnitorul facu trtipelord, Gaud bateriile deschisera, fo-curile la cari indata respunsera cele din Vidinti. Duna-rea era agitate; trajectoriile obuselord o traversa des -criindti In atmosfera ua urma de focd. Marginile el eradacoperite cu corturl (tabarile) si cu paduri de baionete,cu tunurl stralucindu, cair escadronelord umplendd pit-mAntuld, si calaretil, in nemarginite colOne, stand cu sit-biile sc6se InfaOsad barbtiOe ci heroismil ; cu to01 el re-presintad ochilord ua panorama demna, de vedutd careva remanea nestersa din memorie. piva aceea era stra-lucith ; detunarea de la bateril cu fuma ci at pad de


heti se repeta merest muginda §i dettuandil forte penapeste dealurl §i in tot intinsul fluviului. Nu pucin per-sona Domnitorulul, birbata cu inimri, §i care a mostenitilde la stritbunii sei traditiuni de heroismil, de§tepta In ini-mile astorq fil de la Thinare §i Carpatl coragiulti caretrebuia si Coragiulti stritbunilora pentruRomini !...

Cam in acelil timpa a fost necesitate d'a se face re-cunasceri peste Dunire. Mai multi osta§i, cel mai cora-gio§i, se inscriserri de cu seri, eq.- fn napte sit trecit culuntrea pe partea inamicului. Mitea, din corpulU

dorobanti, alergit de se inscrise ; sirutit te-sacul §i pu§ca and intrit In luntre. Unit oficerti caretritise cu serviciu mult timpil spre prirtile acestea, cunos-cella positiunea terimului §i vorbindtt limba tura, con-ducea acesti vre u cinci-spre-dece military tot unulii §iunulti ale§i, can siriri, intr'unA batelit, ce porni din drep-tulil ostrovului §i pluti pe margine In susti, noptea Inintunericii ; §i trecurit §i desbarcar1 tocmal intre lagireleturce §i cetatea, far/ a i ziriti de pichete. El se risipiri§i se depirtari tufi§uri de mitricini §i porumburilecan atunci -era. marl. Tirdig era sit jag luna, §i eY ar'fi pututti si observe positiunile uncle erati a§edate acololagirele acelea ; §i, la Intarcere, sit pOte aduce cu den§imacar unit ascherg prinsu, ca cu acestit chipq sa pathafla numerula inamicului, fortele lui §i spre care parteera elit mai tare. Acesti coragio§i osta§i trecuri p'intrepicheturl la Vidin, se risipirit In Ore-care distanti §i seintinseri pea, In calea care duce spre mai multe partia le fortului. Mitea, ca §i ceilaltl risipiti In tiraliori cite

'hi aibl,

caciu-lanilora elit

p'ln

120 PRET S. ERGENTr

duoi, sta pe- brand cAutandti cu ochil ca vulturulti dupe.prathi. Duel ctilareti turd veniaii spre porta din susti. LWMitea IT venia bine si intinse pusca de a lua la ochi caunit buni1 venatorti pe untilti, pe celtilatti ilia va prindemai lesne viii. Ciind elti voi sii trag6, Viscol pompierucare si elti era aci, pure mina si ilti opresce, ii facusemnti c& in spatele lorti era unit pichetil, care, deca vaauqi detunarea, va, da alarmi si tetit ceata, militarilortieste in periclu.

Voiseint, numal sit incercil ; luasemil la ochi deprobii, si asi fi trash, deco, n'ar' face in asemenea impre-giuriiri arena sgomotti tend II (lag foc L. gise incen sicam Agenda sergentului confratelui sett care ilti lovi pebratu. Ce probit!.. cit, deca nu to opriamii eft, si de-deal focti !.. adtiogl acesta mai cu esperienti.

Asa der Vim% el stiindil culcati pe primentti, si alit-retii trecurti, cinci pasi p'altituri de el. Alitea cunoscu cindfuser& mai aprope, cg, acela pe care illi luase la ochi eraHechim, si se crede cti cel d'al duoilea a fostti insusi Musirulti,can esirl neptea d'a inspecta posturile. in mend s'au-oat tropotulil cailoril unei escorte ce remh'sese mai inurmit si esia dintr'uit viticea in susti. Deci ;tilde Jul He-chim se mai prelungir6, prin acesta intemplare. Miteatragetori1 cercatu siguril, tine pete sci, deco, nu l'ar fiopritti tovaresuld cel d'alitturi, Mina bine la ochi peTurcu, l'ar' fi trimis in bratelehuriilorti in lumea ceelalt?i;der 'ite a fost destinat6 , ca tin6rul ostasti sa, 's1 aduceaminte de acesta mai t5,r4iti, cu tot& animositatea lul simotivulA ce avea d'a uri pe Musulmani. Oficerulti si cei-lalti militari romani se departaseri mult , si, chnd era

CAMPANIA TIOMANILORII IN BULGARIA. 121

aprOpe sh iash lima, se grairh a se aduna os-tasi , multiamiti thud numai eh au putut vedea cumerati asedate trupele si ceadirile laghruldi dupe po-sitiunea ce fie-care ocupa. Ostasii recunoscetori voira, aocoli piclietulti allturi de punctulil unde ei desbar-caserh. Der din intemplare sentinela d'acolo era des-teptit, ; si, dupe cum se vede, ea a siantitti de demi, cadatit focA din armh si aprinse paiele somaiagu pe prii-jina infipth in facia pichetului, dupe care se audi numal-dead sunandu alarma in laghra si chiarit in cetate.Fiind numai catT-va acesti roman si indestulti de hoth-Titi, chutara sit alerge iute la luntre si sh 'Ate' trecedincoa fare vre mitt perielu. Deo, el se angageaittia luptti ar' fi fost uh imprudenth!..

Tardiu pe la miedula noptil, .a inceput ua canonadiindestulu de forte din Vidin asupra Calafatulul. S'a ob-servatti ca unit vaporti venise din susit si se oprise, lamarginea Dunhrei penh a nu ajunge sub fortereth.

Aci se comise uh gresialh, si acesta, produce tot-d'a-nna vre unit refit. Mitt), ce:

S'a fost anuntatit comandantului armatel de la Cala-fat (corpul I) ch va trece unit vaporil de la Severin.Printr'uti ciudath ne'ntegelere, trupele de la Cetate,dath ce all vedut vasulil, au inceputit a 'lit bombardadeschidendit si foal de muscheterie asuprit-1, asa ca elitfu silitti sit dea spre malul turcescii. Sosindti in dreptul Ca-lafatulul, de la pichetul Petrisu, incetandu foculti de la Ceta-te, earasi s'a apropriatti de malulil stangti unde din noti a fostasediatu de artilerie si pusci can trap% in eltila 50 metri.TurciT de asemenea au inceputu focurile asupra Calafatulul.

a

Intr'-

In-

risipitil

12 2 MEI SERGENTI

i el se In§elaserh, credendh di apera vre unit vaportial lord care le aducea voluntarl. In curendh se desmeti-cirit §i eunoscurh ch nu e d'al lore.

Bietul vaporti a trecuth cu toth, forta aburilorti prinfoculti incrucipth romano-turch ped catre CinpercenT,unde cirmaciule printed, manevra desperatit, l'a bitgatttcu botulti In prunslti acolo. Acestil bastimentii numittiClotilda, cu unti echipagiti ped, la 15 Omeni, era desti-nath se intre in apele JiiuluT pe la Bechet pentru ser-viciu de transtporth al armatel, §i cum am 4isti, ordi-nile ce se dedese numai pentru us simple demonstratiunestrategick se transformarg, Intr'nnti actu de ostilitate dincele mal violente §i pagubitere. Elti era, ca qi untt altulnumitti Ada, citruia i s'a intemplath tot nisce ast-felt's deimpregiurarl, bastimentti cumperatti de Rust , adusti dinAustria pe Dunare.

Acesta lmpregiurare a flcuth ca Vidinulh sh, inceplicanonada In timpuld nopOT asupra Calafatului ..

X

RUS11 SE INCATRA. CU TURC1I

Vobrindd de armata rush, sh nu nithme, ce, dupe so-sirea Marelul duce Nicolae, comandantele superiore, a§e-dandu-se cartierulti generale la PloescT, se regula, ca Inpartea de peste Oltti sh opereze armata romans, §i Incea dincece de Oltti cea rusescit. Incepurh Ru§ii se, face


continue recunescerl peste Dun6,re, can permise aster os-till sa, cundsce positiunile d'acolo si ce forte li se opune ;eard trecerea armateT se efectud dupe sosirea MaiestrttilSale Imperatorele.

Ca A putemd (lice ceva despre ast1 ostire, care o

veluramd trecendd sub ochil nostri in timpd mar multelunT, cu ce forte veni, cum este echipatl si cu ee pre-parative era de provisiunl, se parea In adeverd crt, sedesloa muntil prin aceste deposite nemdrginite aduse sigramddite pe la diferite puncturl ; si ca cum s'ar micapddurile de multimea Ornenilord Inarmag cari merett ve-nire,. Nu o licemd a e cea d'anteI din lume, der esteindestuld de bine echipatii : infanteria emeni juni si ofi-ceriT asernenT, artileria si cavaleria imposautk coman-dantil superiorT mar multi germanl, bArbatl instruiti, siRusl cu esperientd, si cunoscintii, d'a le resbelulul, dupeatatea campanil ce le avurd maT ales contra Turcilorit $iCerchesilord. Garda imperials e tot ce pete fi alestt Inomeni si echipamentd. Cazacil nu stIntd in nimicd schim-batl : el sdatd tot aceiasi precum erad la 1812-28 sadla 54, in campaniile petrecute in Europa si 'n Asia. Echi-pamentuld, cail, armele si portulti e cel traditionald al lord.Manevrele lord stIntd cu totuld particulare_ ET dreseaza,cail Inteunti chipd minunatd. Cazaculd fuge Ware cafulgerul pe dmpie; si, indatk dad voesce, i se orpescecaluld, descaleck si, la and semnd, calul se mild la pit-mentd. Cazaculd se pune inddretul calulul sed cu pusca la o-chi ca dupe and meterezd si drt focurl; se scela, ear In-data, cdlaretal cu calul sett, incaleck fuge in care direc-tiune voiesce 'Mande, sad inddretd ; din alerghtura mare

124 TREI SERGENV

ia cu pusca la ochi pe inamicd, i da in tote direcOunilefocuri uncle dupe altele ; se repede cu lancea ca unittrasnet1, Impunge, sparge pe adversard unde elu ajunge;se invertesce ca pe sub pantecele calulul sed;gonindu, ia uh, monedh sad onT ce obiectu de psi" ; But

orizontafil sad oblicd, cum IT place ; sburand chlare da fo-curl indhretd; si nu 'T e cu. gred d'a trece in not% cu ca-lul marl precum e Ounhrea, Volga etc. ApoT e di-baciit, elii scie sh se folosiasch din tote Impregiurdrile siin on ce loci" strain s'ar' ghsi. Fie unit regiment'', uh,

sotnia sad dud: insi, ei due cu densiT caruciorele eele deforma luntrel, cu duol sad treT cal, pe cari IT maul ca-zacul cel cu chica rotunqith, cu barba itt furculiO, cu o-brash' lathreV si cu ochiT verguT ; acesta o incarca cutot felul de lucruri care intrh, sub malia-T, pena si midi phserT de or: se mhrime. Chlhretil cu lancea lung,

cu citciula de forma doniteT, sad cu utt sapch precum ediscul, pe care o pune Cain la uh parte, nu pre se lashsh trliasch red in campanie, El dad roth prin tote par-tile, pe campiT si in sate ; Vii, precum in stepurile Dnie-prulul simte de departe uncle este apt, asa ei intelegdunde sh - isbiascd, de a ghsi castigd din pleasch, sat" inal cuT chimirit se ghsesce ceva aunt" monede. Se clued eiforte departe gonindd pe ; Vii, dud se intornh lacaruciorul clisit, pre rant se 'ntemplit sa vie flat a fiInchrcaV cu provisiuni, mai cu osebire cu chimiruld bi-nisord garnitd. Cel remasd la chruO, cat to stergl la o-chi aprinde foculd, uncle se opresce ; si, in tingirile carile duct ea ei, ghtesce de ospqd. Asa,, cum vedeff, veseha ia and puternien shord pre fecele camaralilord cel

ue, morisca

si

inamica

fluvil

si

CAMPANIA llOMANILORO IN BULGARIA. 125

de la Don, can in tote impregiurarile au voie bunk, Inlupta ca §i in repaosh, cants §i stmth cu coragiu L.

Osta§ultt rush este supush, se inchinit la ordinile carii se da; eln (lice : Dumnegeh §i Tarul L. sta perete infacia foculul inamiculul; mire voiosh in numele Tarului,§i merge cant:111dt' §i batendii in dairea cand se duce if),resbelh... Turcul este fanatich numind santa caush, ca§i cei de susti, cand merge la resbelh. A lupta §i a o-mori ghiaurultt (necredinciosu) dud e cu eld in vrajba,este uil, dkorie; ma flit inveta Coranul, cartea §i legeasacra a lui, lhsath de Mahometh Profetul. Nu vomh negaensa, ca, pe langa acesth fanatismt, eld are §i calitati.Turculh da ospitalitate ca 0, detorie sant& pentru once individit.. Este cu toteacestea vigurosii, otelith infoculh resbelului, forte iute incepe §i inceteaza mai cu-rend. Sub comandanti buni, nu o va nega nimeni acesta,osta§ula turch este capabilh de mare vitezie. Soldatulrusa, de §i mai mule .la inceputul foculul, sta nemi§cathperete candh capi de cari este condus siinth capacitaticari i§i fach bine dkoria de strategie. Cu tote acesteacad', A nu ne Induoimt, ca cu atate mislloce §i omenide can dispune armata rusa va avea avantagel..

Obstinatiunea fu mare ce ail avut colonele can trecuraDunarea ante!, de la Galati, pe la punctulh Zatoca, innoptea de 7-8 lunie, find apele _reve'rsate, §i in retra-gere lhsase balti §i nomoluri mla§tinose, spre partea a-ceia a Dobrogel. Este de miratti cum a putut inaintaacestil, armath, p'intre atatea obstacole ; desbarcurilede omen!, cal §i tunurile cagend nomoliti In smarcuri §imla§tini in can ei intrara pens la pepth? Acesta e me-

12 6 TRW SERGENTI

ritulil capilortS, cari, prin essemplu lord, scie a r6dicamoralula bravilora ce nu se retragu de dinaintea celor0mal marl greutatT cu unit asa urn timpu. Turcil se re-trasesera i lasasera nisce cete de basibuzucl pe cari incurend aceste osti rusesd le as pus pe gona. EI se lo-

dinaintea unora sate maT sub dealuri; i impras-ciindd de acolo pe asti basibuzuci, lesne grosul armatel,comandate de generalul Zimerman, intinse podu la Bra-ila trecu fn drepta Ghecetu. Mecinul, Isaccea rful-cea, cadura far' de nicl uh, aperare in maiuile invingeto-rilonl. In tote aceste locuri i ma! tn, tots Dobrogea re-masese numal populatiunea crestina, dad Turcil eraa re-trasl, impreunit cu Ostea nizamT care tinuse maY 'naintegarnisonele.

Una alto corpil de armata rush, compus de diferiteregimente, comandate de fiiubl Marelul Duce Nicolae, ge-neralul Scobelef fiiald i ma! multi oficeri superior!, pelaugh, cari era alaturat4 i unit generalii roman, &usetot& pregatirea, ca la Galati, de pontone plute, o-cup& ostrovuld din fnia Zimnice!, d'acolo porni, ne-numerate din aceste plute cu Omeni i tunur!, i isbistovul trecendil aceste transporturl sub malurile lui petermul drepth. Corpula comandatii de generalu Scobelef,cavalerie i cazacl trecura pe la Zimnicea Dunarea innoth. Garnisona de acolo, din cetatea Sistovul, find sur-prinsa, toth, resistenta ce o facu nu o folosi codRIOT, bombardandh fortulu intetnul chipii violentd, o

sili 0, se predea. Populatiunea turc, surprinsa ca i os-tirea din acesta orasil, spaimantata, a %sat casele cutotulii, in cari pe la unit era paturile asternutuile

i.

viva

sisi

§i-

nimict ;

si ssi

§i

1i

CAMPANIA ROMAN/LOWY IN BULGARIA. 1 7nedereticate, altil cu cafdoa turnatg in filigene de dimen6td. Mil a o bea, §i e§irg ast-feld , femel §i copil cu ceputurg lua cu ei ; §i emigrarti fugindd spre Balcani, §id'acolo mar departe. Ru§ii Indatit se %curl stOpini pepositiunile fortereteT, pe totd °rapid, luandii garnisonaprinsg §i tot ce mar ggsi. De aci puturg, a se desfit§urafea Inainta peng la Biela §i Rasgrad spre a face %Oil,care Rusciuct, cum §i penit la Tlrnova.

Indata §'acele enorme regimente infanterie, cavalerie§i tunurT, can se tined la* de la Galati Ong in Sla-ting, se repeqira cu iutiala trasnetului de a trece Du-ngrea la Nicopole, pe la Turnu-Mggurele, tot pe pontone§i bard ca la Zimnicea, §i pe care id atacara din marmulte pArti. La 4 Lille el fu luat de divisiunea care operain colona spre drepta, comandatg de generaluld baronKrudner, §i ajutatg de trupele romine cari erad la Is-laz, comandate de Colonelu Cantili, avend bateril cu ar-tileristi pompier!, ce erati melate in iiiile algturate cu a-cestii or4eld. Mai inter Nicopole a fostd bombardatil de ba-teriile din Islaz §i Turnu, ambeloril armate. Ele ad tre-cut Dungrea §i incongiurarg ora§uld §i cetatea cu nouTbateril. Ast-feld imbracatu Nicopolu tntr'unil vestmintd defocuri de obuse can veniati din tote pgrtile, ci impre-surata de nemarginita sums de octire, cari trecuse pesteDungre ca lgcustele, dupe ce remase eld numal spar -turT §i ruin, ormulti §i fortuld cadD, §i garnisona-i coman-data de Hasan-pa§a, cari fu luatit prisonerg precum se Intern.-plase §i la Sistovd. Corpurile de aci impreunandu-se, de laNicopole §i de la SistoNt, grosuld armatel lug aventuldpen& la polele §i. senul Balcanilord , unde se petrecurg

1,28 Taxi SERGENTI

maT multe sanger6se batalil, Mai pe urma se stabili podsmare, pentru care -se aduse cherestea lemitarie din munOTde la Lotru §i fu lama pe Oita pent), la Dunare, catreZimnicea. P'acolo se facu transportula acestel ar-mate in Bulgaria, de munitiune §i provisiunl ; la carecurgea Ca plaia carausiT miT de earl cu caT si cu boT, §imiT de palonci, cel maT mulg roman! basarabenT, cu mi-cile lora caraciore incarcate, §i acoperite cu rogojini §icu panza ceruita cu catranti, escortat1 idT colea de ekeuna cazacti §i insocip de jidani! furnisori...

Sultanulti intr'acestea, spaimantata de repeqile succesece armata rusa avu in timpa de vre ua trel patru sep-Omani trecend Dunarea, trimise prin Redif-pa§a, la Ab-dul-Cherim, care era la Sunda, sä divulge care este pla-nul sea de resbela, ca Ru§il all avansatti In tots Bul-garia.

Abdul-Cherim I§1 avea scopul d'a nu areta planul ; §i

ela sta facenda neveluta, armata in senula Balcanilora.Sultanul Ilti prepuse ca vendut Ru§ilorti, di a lasat far'de aperare- Dunarea ; ila destitui §i fl dete in judecata.Mulg as gis ca a fosttt nit bunt% parte pentru armatelecre§tine ca s'a destituit Abdul-Cherim, ca planul luT or'fi fost funestil pentru ele.

Trel barbs* e§ira pe theatru resbelulul d'a apera causaimperiulul turcti cu armele in mans, In peninsula balca-nica : Mechmet-Ali care fu numit Serdar-ecrem, Solei-man, care lug, In urma 'titlu care l'avea Mechmet, §i

Osman eel de la Vidin. Osman cu tote acestea era incat-va iniOata in planul luT Abdul-Cherim.

Cu tote acestea armata rasa, cum giserima, era fOrte

CAMPANIA ROMANILORtt IN BULGARIA. 12 9

numeresit, bine echipata §i comandata de barbaci distinO,precum Scobelef , Gurko, Schilder Schudner, Radetcht,sub ordinile Marelui Duce Nicolae ; Tarevici (Marele Ducemo§tenitora) %and facia c'ul armata spre Rusciucti; el

faceaa a resuna numele armatel Mare Rosii pe Omen-.turile ce le ocupase. i ensu§1 Tarul in persona se aflain midloculti el.

Succesult, dupe luarea Nicopolelui, era Insemnatti, re-sunatora , §i on cine credea ca acesta armata, armatarusk care desfa§urase atata activitate intre apele Lom ,

!antra §i Vida, care ajunsese a impresura usciucul, Si-listra §i a potrunde prin pasula de la ipca pens aprepeIn Cazaulice, la finitulfl verei va inainta la Andriano-pole §i chiarti la Portile Constantinopolel.

Osman El-gaziu ensa, care e§ise de la Vidin, numitMu§irti de Sultanul, ducende vre ua duoe-deci de mil Al,banesi §i nizaml totu unulit §i unule, aditogandti §i altetrupe cari le aduna din diferite puncturl §i insumandala este ca vre utt §ese-deci mil de omens, se pane dreptin calea armatel adversare ; §i, cu acesta, schimba facialucrurilora §i lutardie succesula acela mare al trupelortiruse cel pucin pentru ua qiumetate anti. Elti, Osman, seintari in nisce positiuni unde coincida drumurile intreBalcani, Vidin, §i Rusciucti, pe unde urma sti, tree& ar-mata sus -disc pentru a merge mai lesne, pe la Sofia laAndrianopole. Acesta positiune e cea de la Plevna, una°rapid cu sate -va sate p'alaturi §i ocolitti de nisce dea-lurT, cari de la natura fortifica p'impregiura teremid el.Acolo, dupe mai multe intelnirl §i ciocniri, corpul al 9-leaarmte ruse, comandata de generalul betran Baronul Krii-

13 0 TREI SERGENTI

deer, gasi urt, resistenta neasteptata. Ca (1.0 chiarit lilted,curse, voind A lua Plevna dintr'ue, data, precum se aven-taserit acele corpurl cari trecusera iute pasuld de la Sivaal Balcanilorti. Fare, a face ua seriOsit recundscere si fare,a pregati forte indestule, Generalul Schulder este trimisticu trel regimente infanterie , ne, brigade, de cavalerie,cite-va. sotnil de cazacl si Intitriti de bateril de tunarl,caxi merse asupra lul Osman, necunoscendil bine name-ruld inamiculul si positiunile ce ocupa; si la 8 Iulie fa-cendd acestu atacil, resultatuld fuse forte desastrosa pen-tru Rusi. Acum trebuia generalul corpulul A 1ntruniascatote fortele de earl dispunea, spre a lovi earasi pe Turdla Plevna. Nicopole a trebuit sit se deserte de Rust sisit fie ocupatd de Romani, pentru care cartierultt generalerusescit fitcu mi4locire pe lenge, Maria Sa Domnitorulti.Regimentul al V romanescd trecu cel d'antil Dunarea,care facea parte din divisiunea a IV, comandata de gene-rald Menu, ca sit tine, garnisona Nicopolelul... La 18 Iu-lie s'a tinutti consiliul de resbelti al generalilora la Po-.radim. La 19 MO satulil Radisovo, In 1mpregiurimeaPlevnel despre Est-Sudil, si spre Grivita, s'a faeut Inca-%rare intre aceste armate adversare cu atata Inversunarecare nu se va uita curend, si s'a petrecutd desastrOsa perderea armatel Tarului, cea comandata de Baronul Krtidner,Schulder, si principele acovscoi, comandand ua divisiunedin corpuld al XI care venise despre pantile Caragiac-Bugarschi catre acest punctd de ua lupte, generale con-tra, leulul de la Plevna Osman. Unit numerd apr6pe deua sutit mil omens operail pe 'mil frontu Mae intinsd sitie, artilerie puternice, 10 schimba ua grinding, de obuse.

CAMPANIA ROMANrLORP IN BULGARIA. 131

Cine a vedut -o asta §i nu s'a cutremuray.. Armata rust',care in cele din urma,, dupe utt lupta desperatit de uit qi,fu nevoitit sa se retrage spre sera pe inaltimea unor dea-lull, ce nu i se 'ntemplit §i suferi?.. Vequ de acolo cu destuladurere, generalulii principe, cum in vale ba§ibuzucii uci-dea §i chinuiail pre raniti §i cel prim, inteuua chipaingrozitorii, a le chrora gemete §i ritcnirl ajungea "Anala auqula acestui generalti, fail a fi In stare sit le deavre unit ajutora. Acestit loch se numi : Valea plangerei.Turcil, dupe acea batitlie, ca nisce feare selbatice facuritcel mai mare masacru in nefericitii osta§1 ru§i 1.514 §icel prin§1 §i desarmati. A. duoa qi, generalula Scobelef,care comanda spre stanga armatel, veni grabnica aducendcel mar mare ajutora astel armate comandate de gisulaprincipe. Dupe infrangerea Ru§ilora ast -feltt in impregiu-rul Plevnei, unde Osman gasi positiuni de se intarise, serespandi ill panicii, mare pre acesta armata. Marchitaniivivandieri §i locuitoril se creclura perduti, Inca acestapanic ajunse IAA la §i§tova ; dupe care desastru §idesperata confusiune alergad toti cu Imbulziala spre po-dul eel intins pe Dunare la §i§tov, cautanda care de caremai curend sit trod, la Zimnicea sit scape. §i cat se scie,d6ca atunci Osman ar' fi avut cavalerie mai multit, luaelii ofensiva §i ar' fi gonit pe adversartt cine scie pentnude! ..

Dupe acesta catastrofit intemplata, armatel Tarului ,

cel-ce se afla in persona' in Bulgaria , se schimba totplamila campanil : S'a decretat venire& gardei imperialecare este, cam am mai clisti, elitul annatei , trupele cetrecusera Balcanil fu rechiamate indareta ; generalula

132 TREI SERGENT1

Gurko fu ordonatit sit paziascit pasul de la ipca careduce la Filipopoli si Andrianopole ; maY targiti veni acologeneralul Radetchi en trupele sale. §i armata, luT Tare-vici, care opera la impresurarea Rusciuculul, se retrasedin operatiunile sale si se contents in linia intre apeleIantra si Lom sere Elena. Ear cartierulii generale flit

mutii, de la Tirnova la Biela, apol la Bulgitrenl,macala si in urmit la Gorni-studen.

Acestit catastrofii intemplatil armatel Tarulul la Plevua,dupe cum nierserg, lucrurile, atingea si pe Romani !

XI

MOBILISAREA OSTEI ROMANE, TItECEREA EIPESTE DUNARE

Mergea pe a cincia luny decind armata romttnii, eraconeentratii, la Calafat, si nimenl nu scia signrii ce parteva lua densa in campania acesta. Fel-de-fel de vorbe sisoptirl se ()keit ; si erail multe in privinta asta !.. Opiniilein teary erail diverse: unit cliceai cat cu bQmbardarea o-raseloril suntemtii satisfilcup, si ostirea va sta la graniV1 cuarma in mania, altiI din contra, cit sit trecii, Dunitrea sisit is ofensiva contra Turcilort.

Nisce corespondenp de pe la qiare, strains, qiceati :Curiosti lucru! Rominil nu ati url inpotriva Turciloril,

der este necesaru, catit sit se bate!..'Probit dr dupe athtea luny de sedere nicl capil &tel.

Ciau§1

CAMPANIA. ROMANILORtf IN 13137.0ARIA. 133

nu sciaa ce o se, se face, e ce,, la inceputula luise dedese multe congediT pentru piece cincl-spre-qece

acelora cari voiail din ostasT. Nu scima deca acestaera pentru a se face iconomie?

timpula vereT, leara intrOgh era adunata acolo pa-rintI rudenil cunoscuti aT ostasilora ; i cele maI

multe familil a le oficerilora nit petrecuta cu densi inla-untru orasuluT Calafatu, gait in satele dimpregiurula la-garului. belga ensa dupe luarea Nicopolelul se dete or-din ca tote aceste familii se, se retragt. Dinsele iii M-ara qiva buna de la fratT rude cu lacrimi imbratisarIse departara; ear cei-ce voirg, venire, de se velura$i la Corabia.

Se dice ca Maria Sa Domnitorul priimise atunci utt

scrisOre de la Taruld care era in Bulgaria. Acosta scri-sore continea promisiuni magulitore... Era rugatit se, vinecat mai curand in ajatoru-1!..

La acelil ordin, adicg, de retragerea famililora din la-incepu cu repeqicinne a se face pregatire de mo-

bilisarea &toi in josula Dunarel.Nu vomit uita aci se, lacuna mentiune despre cores-

pondenta a cator-va acte dintre Puterile beligerante, prinpresedintele consiliulul federala al ElvetiT, relative la Cru-cea-rosie, institutiune umana infiintata in favorulil nefe-ricitilorti raniti pe campula de resbela. Sublima-Porte,priimise note de la qisula presedinte al consiliulul fede-raid, cu data de la 13 si 23 Aprilie acelit anti, la carea respunsa in 6 Iunie, in privinta respectaril semnulu!Crucea-rosie despre ambulante, (densa constituindil sem-nul Semilunel pe ambulantile el) ca a data ordine co-

dile,

Insi

ma!

grtrit,

Julie,si

gi

si ¢i ¢i

134 TREX SERGEM

IA/111010M trupeloril sale sit respecte acestti semnii fndurata resbelulul. Asemeni §i D. Gogalniceanu, ministrulafacerilorii straine din Romania, a adresafti ua nota cudata 13 Iunie sus-disuluT pre§edinte, sit intrebe guvernulS. Porte, cs, Romania find in resbelii deschisti cu (Musa,armatele otomane vora respecta semnulil Crucel-rosil peambulantele romane? Pre§edintele confederatiuneT Elvetl-ane a r6spunsil cu data din 3 August, guvernulul roman,ea a obtinutil de la S. Ports us not cu data din 25Julie, subsemnata de Aarifi pa§a, in care declare ca tru-pele otomane vorft respecta tot-d'auna §i in tot loculasemnulti CruceT-rosil, ca us emblems a neutralisatiuneT,..

Primula corpa care pled, de la Calafat fu compania Ide geniu, §i in timpti de dime dile sosi la podulti JiiuluTla Craiova. Acolo se intr'uni cu compania III geniu §i aV pontonieri, ce venira de la Cetate. La podil se &jailcate-va luntre cari all fostu aduse de la Galati en tre-nun, pe cari pontonieri) le dete in JiT. Dupe aceia prii-mill tot podulti 6stei care se fabricase in Galati, slitspontonele cu calu§ile §i scandurile podineloril, cari totevenira cu drumultt feratti §i le dete jost la gara dinCraiova. Din padurile judetulul Gorjit'l se aduse ad IAmare parte de lemnarie cherestea, despre care vomA vorbi.§i, osebita de cele priimite de la Galati, se lucra In scolade meserii aci de erttre elevi, lucratotori serbi §i militarl,ramele pentru bard, carme §i tot ce trebuia, §i vre nitcate-va bard le construi acolo, adica in marginea JiiuluTla Craiova, osta§il de geniu. Dupe ce se aduse tot po-duhl la marginea apex, se mega cslusil p'in luntre §i seporni pe Jiitl In psi'.


Pontdnele construite In fabrica Galati si scola meserilCraiova, s'ati transportatli la podulu Jiului ce e 1646satulft Podari. Tot materialu podulul s'a lnc&rcatti incinci-cieci de car& luate de rechisitie, i s'a pornita petermulil dreptil al apel luAndft. drumulIl prin comma Li-veclii pen& la Ganjova. De acolo u& parte a materialului,adic& podiala alte buc§,t1 de lemne a le acestel cons-tructiuni, fu Inaintate la Corabia, trecenda prin Bechetti.

Din pontOnele cele de ferd a le comp. de pontonieri,s'ar'i asellatti duo poduri peste acestd 'lft, pentru a treceWire& ce venia de la Calafat spre Corabia.

Un podli fu construitti Intre com. Ganjova i Comos-tenii, altulft mai la vale, peste JiI. Pe cel d'iintei oftrecutti trupele pedestre §i cavaleria ; pe celAlaltt, caritleca munitiune, bagage provisiuni. Dupe ce a trecuttifarmata la Corabia, amendoue podurile s'ati redicatt'i i s'afttransportatft la Darya (Corabia cea format& acum, careiii are numele de la Corabia veche) s'a construitft acolopodulil peste Dungre.

Judetele riverane si Ceara Intregti remaserft uimite v6-lendft acestit multime de oste ; infanteria a mai multortiregimente echipate bine inarmate, Hula disciplinatl dincasarm&, toti purtindtt pe umere puscY cu baionete; alisiTCurCani, cel cu pOrtu romanescfi cu 'Ana de curcanla c&ciull, voinici, i cari craft cel mai multi din-tre fostil ganiceri teritoriali, agerl i plini de fool; ven&-torii, omeni millocil de staturti, cu pel &ril cu cocard5,cu penagiu de pene negre, cel mai alesi tragetori ;

de tearit, purtamdft bluso de pinz& alb6, cu gulerulitgarniturl pe peptic Untile la maned roil, cu nadragil

$i

si,

si

si

si

citl&-

raqiisi

136 TPEI SERGENTI

de dimie alba gaitaniti, cu caciull negre de bailie cu

fundulti rosu si cu urni MOO lasatd in forma de se-micercil pe &mite, cu cisme lunge gaitanite pe la turecti,si cu pinteni, cu mintenu de postavu, en manta §i cucurele albe peste peptd, de cari se tine cartusiera si

spada , cu tail mid , der iuti , inarmati cu carabine ;rosioril, cavalerie in forma de husari ; artileria cu IAnuiltime da bateril cu tunuri de diferite calibre, §i tuna-ril ba'rbati juni essercitati bine, si cu (*mil ingeniosi a-prinsl de entusiasmd ; apoi chesonele, transporturile demunitiuue in furgene, provisiuni, spitalurile si ambulante,si trupe de ameni in tot felulti de serviciu cum am maijisu, marchitani, speculanti, turme de vite cat s'a pututlua boi ,Si oi, si Cate se cere unei ostiri in campanie. Totiacesti trecurit peste podulti de la Ginjova si mai dinjosti, incita a spariatu ochil locuitorilorti si satelorti peuncle el trecura dile si nopti, ca la 40,000 emeni.

Cea d'intel bombs esita din tuna infiera aqui cu de-tuuarea el si otelesce inimile celora mai cercati ostasi ;

celu d'antel viforti iarna inspaiminta pe caletorti ; cea dan-tel grindina care cade vera ingrijesce pe cultivatorti deMel ca sa nu ajunga pe holda si viia lei ; cea d'intelobosiala, cea d'intei durere este mai great der in urmitse deprinde omul cu tete si nu se mai teme de ele. Ast-fel si inimile junilord precum si celorti mattiri ostasi,earl lasa4 la casele lorti paring betrani, socie si copii, se*lira si se deprinsera; si dem la anteia &lime sisunare a trbmbitei incercara unti minute infiorare, au-qindu ei bubuitulti celul d'antel tunic dat in CalafatO, siresuuetultt anteiloril focuri de arme hi Oltenita si 'n alte

CAMPANIA RONAKILORU n BULGARIA. 137

puncturl isbi, turbura sufletu lord; apol dupe ce se colleen-trara In lagare, vedenda glontele obusele la pici6relelora, se miscall spre porturile Dunarel la vale, si li se

ca et vora merge sit caute pe inamica peste liotare,nu 'I mai impresiona acesta ; i ei cu mergeaa

cantanda in marsu lord ostasescii. EI der trecuraprecum se duct, nuorii la vale cu sgomotul pasurilora,resunetula tobelort si al trombitilora, cu uraitulti cellgrey al tunuriloril, tropoituri de cat i resuflarea nemar-ginita de mil si mil barbati ostasi. In cate-va qile a-cesta armata fu insiruita in marginea inlauntru comu-nei Corabia.

tnainte de acesta, regimentul al V linie, care pe llamapetrecuse la Focsani si in urma se mali cu reservele a-dunate, coopers impreuna cu alte trupe la Oltenita, careloco fu apol ocupatil de Rust ; trecu prin capitals,fu inspectatii de Maria Sa Domnitorul, venire la Slatinape drumula mare, si d'acolo (kept la Turnu-Magurele ; tre-cuse pe plute i poduri miscatore, precum mai aretaramil,in 13 si 14 Iulie la Nicopole impreuna cu dorobanti,artilerie, unit reg. Rosiori, si aprope ton divisiuneaa IV; el4 trecuse eels A.ntel Dunarea, care fu ajutat latrecere de salupe unti bastimenta cu aburl.

La Corabia, P. S. S. parintele Episcopu Atanasie alRomnicului, a 0,10 apa cu ua mare procesiune de pre-oti i populatiune, a bine-cuvintata Ostea, fiinda presinteMaria Sa Domnitorul si D. Ministri... §i cele d'antelcorpurl de recunOscere incepura, a treco fluviula pe acelepoduri miscatdre, precum la Turnu-Magurele, remorcatede bastimentultt cu aburi romanescti ROndunica; in aceste

vise

total

i

eld

¢f

ve-tt:10

¢i

¢i

13 8 TREI SERGENTI

intrandti divisiunea III; apol grosulti armatel pe podil, con-tinendti divisiunea II, §i divisiunea I romAntmdil d'a ins-pecta pe termiT RomAniel la Calafat mi§carea Turcilorii.

In curend, precum aretartma, podurile de pe Jilt fur&aduse la marginea Duntrei in dreptul comunel Da§ova,

care vine in facia cu MAgura de peste DunAre, spre ase construi acolo unit podtt mare peste care trecu 6stea.

Malurile Duntrel eras Mahe la marginea acestuT

punctil, §i a trebuitti st se taie pitmentubl ca sit se faceunit -vada de trecetere. Podul fiindA compusit din bardcu calu§uri §i cu scanduri precum s'a mai cis, se maltin duoe buctti, unubl cu capetu de pe termula stangilpe insula de nisipt'i care este la miqloculd apel, §i cell-laltfi de pe insult pe termula dreptit duntreand. Undese lega poduld cu cap6tulil despre noT, era unit ztvoiade richitt ci staff. Acesta a fosta ttiatu de dorobantI ;§i §oseoa cea noun, la ttietura maluluT, se construi §i seintari cu §anturi §i cu fascine de nuele ; §i la cap6teiu1ttde podli fur& ace4ate gabiene umplute cu pamentd, ca O.stea intepenitg, precum §i In insult asemenT, ca sit p6tetrece pe elfi male cu poverT, cavaleria §i artileriea ceagrea. In cate-va Mile dare finitulti lul Julie c1 In Augutil,armata romans trecuse in Bulgaria pe la mal multe punc-turl: cea de la Corabia, pe podti, in comuna MAgura, §icea pe la Turnu la Nicopole §i mai departe. Ea aveaaspectulti, prin acesti osta§T cari luart unit aerti pre se-riosti de cum trecurt pe pamenturile TurcieT, precum e-rat acum duoT secoll §i c,ium6tate, condust §i comandattde marele heron al Rominiloti, o§tirea §i cu vulturiT ro-manesci!..

..CAMPANIA BOALANILORtr IN BULGARIA. 139

Ostirile der de la Magura, Inaintara trecend prin di-ferite drmnuri i coprinclenda tote punctele interesantetote comunele spre partea aceia; i strangenduse mai WMacestit ostire, dup6 ce trecuse riul Vidu mai la vale deNicopole , se intelnira cu trupele cari veniaii de la Ni-copole si tabarira sub nisce dealuri mar* formanda unitlagitru imposanta in dreptultt satula Muselim-selo, ysi apolla Breslenita. Acolo Incepura a construi sanOri Inta-Art Ele n'aa despretuita pe inamicit precum facurit Ru-01; sail ca acestora le scapase din vedere de a face ase-menea lucrari, prin locurile pe unde ei trecura. De acolo6stea roman& merse cu tactica inainte pea. In drepta Ple-vna. Ua despartire din acesta, Este a remasa la Ghighi,comuna In dreptulit Magurei, ca corpa de observacie spreRachova, Vidin.

Din cartieruld generale de la Poradim, s'a dat de ea-tre Maria Sa Domnitorul ua proclamatiune, cu data 27August, si subsemnata de D. ministri; prin care ar6t6.

Romanilord, ca, armatele au trecutti Dunarea In Bulga-ria, §i ca ele vorti intra in actiune luptanda alitturia cuarmatele ruse in contra Turcilord.

XII

SCIIIMNICULU IOANICHIE

Convenimtt cu lectoruld, ca, peal, 6stea va Inainta culucrarile sale de la Breslenita si mai departe, sa cerce-

§i

§i

*a

140 ?NEI SEEGENTI

Mina §i sit ce se fitcuri acel trel sergentY din cu-nosinta nOstk despre cari numal vorbirtinit din laggrultCalafatulni?

Marti, de essercitii si continue lucritri de cari erat o-cupati, ciind eT n'aveit nici unt lucru se vedet jucb.ndtitintarulil, fiind cu MIA atintiti pe nisce liniute insemnatecu creta pe vre ua scandal-I, pe care tot muta nisce pe-tricele ; orT, cittesi trel el, se preumblat p'in lagtirt pre-and soldatil curittiat armele, munitinnea pregAtindu-se lauh inspectie rigurosa ; sat, cll., tot se invirtiat pe dina-intea redutelort admirindt mttiestria cu care ere' lu-crate si armate cu tunuri de calibru mare, tote indrep-tate dare inamict ; ori, ca., se asegeil cAtesi trel pe vreunit malt, de unde putet privi cursult mArett al Du-narei, sat, el, se grupat p'in garliciult vre until bordeit,ca sit se dilecteze cu ate unt pechard de vind ; orl can-Una cu fluerUlt ; sat, citindt vre ua foie publicatit des-pre resbelulil Rusilorti cu Turcil essagerandit pre multitlucrurile; sat, lingl unt focsorii sera, narAndt succeseleavute cu dime lile mai inainte in recunescere peste Du-nare ; sat, Mitea, in vorbi cu Viscol, maT amintia, ca°multi despre ce tit dore pe elil, cite nuvele maT aflasedespre acea fiicit la care elt tot se maT gOndia, ca pebetrana bunica el a veslut-o p' in BucurescT. Cum ar' filipsitt el d'a se aduna, deco, ar' fi fost acolo? ca sa maivorbiascii, de acestea ate si mai cite, precfind altT militaricascatt gura bleojdiat milli la asemenia istoril poves-tite d'a le soldatilort romans straini?

Vorbindt despre ce se petrecea not si importantt, sitnu uitAmt luptele soldatilort romini in ostrovullt pridu-

afl mil

i

si


rosd Gamotarnita. Acolo in facia redutelord turce, cu a-cest nume, Clpitanuld P... ci sub locotenentul E... deterd,essemple de coragitt grin recunoscerea ce ad flcut pe ter-multi drepttl dungreand §i ataculd din ostrovd cu mizamilturd. _Asemenea §1 afacerea din insula Canapa...

Pe la inceputulu luT August, ut §alupit cu aburl, ve-nindd de la Severin de a merge la Corabia, a fostti a-

tacatit, mai josii de Vidin, de cite -va Wei cu turd.Aperatit fiind de citti-va soldati ci cu und locoteneutd, seintemplase cu se ingropase in nisiptt la capetuld ostro-vului Canapa. Locotenentul Maurodin cu mare greutateabia putu a o sctpa d'a nu fi luatil de turd, s'ad scu-fundata.... Aceste ci mite altele erad fapte cari se pe-trecurit p'atunci, pe cursuld fluviulul in diferite puncturiaprope de lagitru, de cari soldatil se ocupad... Acesteade udrcam -dati pent sd, venimd a descri §i altele par-ticulari, privitore tot la octire.

E cunoscut ca la Corabia precum ]a Calafat veniseapitrintil §i cunoscutif sit is qiva-bunt de la ostaci ce pie-ce". Si pre langd, atittea *scene de inima intre acesti fii

cu pitrinti lord, pre l'angl lacrimile femeilord ci strenso-rile de 'Mini a le cunoscutilord, se intepla cd, nu lipsiin asemenea impregiurgri §1 cite ceva ciudatd, ba chiarttde rig'. Viscol din artilerie sta preggtitu cu tail WU-mati ca 0, mergit din Corabia pe cosea la podil, spre atrece. Eli era gAtitd, cu tote ca lucrase la preparative§i era Impovaratd de caldura qilei, era ghtitd cu pan-taloni de .postavil surd avendu unit mica §nurit rocu, cutuuica de postavil civitd, cu guleruld §.1 pe la banti cu

rocu §i cu galOne de firit; bumbil galbeni, frecati, strit-

142 TREI &MERV

lncindtl; avendti peste peptu-I ua lenta de pele, de careeste iinuta cartusiera si sabia ; cu revolveruld la centu-rond ; si cu bonetu (eapela) cu unit ciucure rosu dinaintein fruntei gatita tocmal ca cum s'ar duce la nunta. Ultfemeie strain& atuncl, care avea 6re-care aparinVi delucsd In portulil 0 si cu semne in obrasd, statea alit-

turf cu e16 .tinendu-lit de maul. Ea avu aerd ca cumn'ar' fi voitd a se deslipi de eld, si cri, era gata de a trececu densuld peste Dunitre. i acesta n'ar fi fostti cu ne-putin0. Multe femel piOse, pornite de unit nobild sim-timentd, ad facutd acte de charitate si umanitate la ambu-lantele Ostei, sad Crucei-rosiI ; Ansa cea de susit aretata n'a voitsa se Inscrie in numoruld acestorti gener6se si nobile femel.

Eata, ce ar' fi voitti densa, dupe cum ne spuse omultipresinte. Cat se interest% ea de densuld, 11 propunea fel-defeld de lucrur!, bani, ajutdre si multe nimicurl numal

se Inpace amenduol, sk uite elil Ore-cari nemu4umirlce i se 'ntemplase altit-data, si sd, promita ca de si-gurd o va lua, In casatorie dupe terminarea campaniT.

Unit ce Ansa cum nu era In obiceiu lut, elti, Viscol, II re-fusa, tete acestea verde si limpede. Femeia II vorbia, II

suridea, planse pucin dinaintea lul, flu kirk II mintisuveniri placute, II promise §i aura, earn eld cam rIlendutacea si o privia cu indiferinta. Densa apol se manic, ildIAA, de mana, si II qise : co sa to caesci, der o fie

targitt!, Apol femeia earasi aparu linistita dupe ce avu-sese unfit minutd fruntea posomorita. In urma cu vorbemai domolite, tocmal in momentuld dud se da,dea sem-nalulti de a pieta artileria, ea ild intreba Mitea ser-gentulti, care a fost la Ga1a0 si la Ismail, uncle e?

sg

0,


Viscol 1'1 respunde : De ce intrebi de densul ? Eldeste superat maniosd ca find tigru, cocT a aflat de labetrana din Ismail, cum ca D-ta vtrt T intriga

furarea fetes pe care eld voia s& o is de socirt.

Cum? Ed ?.. '11 clise femeia cea insemnata schimbandduna dupe alta fete In dumneta, aditogit ser-gentuld artileristd. AT facut anti dievolescii pasd ca saiaT bans de la nisce nelegiuiti Lucrurile , de $is'al't aflat sciute. Diavolu, slice unit proverbd,

sparge ua-data opincile, dada nu remane pentru tot-d'auna fur& a se da pe Vel avea parte pentru a-cesta de Satana, drtigutd,

Densamult turburati de nit asa aspra imputare de la a-cela pe care ea creguse va imbla,Mli i induplecavre ua-data, reOnu mania adanca intrensa, aperu zim-bindii : Pre aspru i fOrte nedreptt judeci pe ua sla-b& femeia! Ori-ce fapta nemorale vatamatere socie-tatii se jaded de lame ast-feld!..

Esti forte crudd ca unit adeverat Viscol! replica fe-meia. Voescit ens& s& scid uncle este Mitea sergentuld ,

tocinai ca c,lic1 ca cud me crede ca stintd vinovata...El a fost dus In congedid, trebue sa fi venit la

regimentd.Precand qicea acestea sergentuld Viscol, trombita i suna...Yn adeverd duoi sergenV , cel din cunoscinta 'Astra,

ad fost cerut inteua aceiasi oi congediu pe timpulit sandse da congedii : Marian pentru a veni in Bucuresciveqa familia, i Mitea care voi, mal 'nainte d'a infra inresbeldr slE cerceteze i sa veld, pe bunuld sett, acel be-tam anachoretti care era la schitul Lainicilord.

i mi(lio-

cisi

obrasii.Da,

sftntit

facia.leical..

cii, 'lit

i

MOM,

41

sa'pl

144 TRRI SERGENTI

Din cat s'a velutd, acea femeie avea and interest sti,treed si (Musa cu armata in Bulgaria, Ansa, nu'l vinea a oface decit cu titlu de vre-uit rudenie, sad travestitit ; fT

trebuia negre§it unit titlu... Cat despre Viscol, ii refusasea o numi cu titlu de soda Jul.

Cu tots naivitatea ce o avea une -orl, pasiunea tutu-!mini §i a vinuluT, elil fu dominatt'i astd-datit de ud, man-drie §i tdrie de caracterd care e de mirare; fu multilmitu can'a priimit nimicit de la acea femeie, ca sit nu 'I promititce cerea densa. Lectorulil nu va sta mult la gonduride a intelege lucrurile. DOca societatea numitd, care arede scopt sit aglomereze tot auruld lumei la densa, eramultidmita cit s'a declaratt resbelulti acesta, ea 10 aveamembri el respanditi prin tote pitrtile farit deosebire destare §i secsd. Intelegqi, ca, pe Mgt cheltuelile enormecari se fact cu producte, cumperatuld a tot felul de e-fective §i transportuld lort, nu mai pucin costa pe bell-geranti sumele cu cari se pldtesce spionagiulti. Ace-std, femeie fusese precum mai auliritti, la Zimnicea, Si§-tov, Nicopole, trecu §i Oltuld pen& la Corabia, §i de acis'a inturnatd earn la Giurgiu, de unde venise.

Din cat ! se vede (Musa o rumpsese, se desfacuse de :Do»znialui ! acela de la Galati ; §1 acum citutaschimbe rolult, cat §i, nu mai pucin, se ocupa de alteindeletnicirT mai ca§tig6se

Viscol, cel-ce a aflat antecedentele vietei el, era mul-tirimitt de duod lucrurl, antel ca a scitpat de acesta fe-meie, i al duoilea cit trecea Dunarea. Sciea una §ibuns, osta§ulil trebue sit mergit la marte Bird a seteme de densa; §i, ca, trecendii Dunarea facea cunoscintd

sa 'IT

ca

CAMPANIA ROMANILORt IIK BITLGARIA.. 145

cu u& ter& unde fi pRicea tutunulti §i vinuld cel ro§iucare ese de la Nicopole §i de la Vidin.

Vomit urma de aci cursu lucrurilorti ce se mai petrecu,stricarea podului de la Corabia , dupe ce a trecut ar-mata, ca sA se reconstruiasc& la Turnu-Magurele ; §i tot-d'uadatl s& &hail pe sergentuld nostru pen& a nu e-spira congediu care l'avusese pentru cinci-spre-lece Bile.

* *

Mun01. §i ptidurile stmtd destinati a conserva aeruldcurate cat §i a inspira idei max* §i poetice. Din ace-ste idel §i obiceiurile parintesci nasce in omit amorulti depatrie!.. Acolo-in mic loculu pAdurilord seculari intre vaile peunde curge Jiiul, intre Parengd §i Wean, acesti munp, cat§i I3alcanil de 'nalti §i renumitj, lute vhile acestui interesan-td rid, este situatit schituld Lainici. D'asupra lui, spre dreptaintre stand posomorite §i ocolitti de ripe profunde, se a-ll, la adapostuld unord padurici, unit alit schitti carese numesce: Locurile-rele. Crucea de pe aceste bisericAe,in aste pArti isolate in senuld CarpaOlorti, reflect& inraciele luminel la regrirea serelui §i apusu lui ca unitfulgertl luminosd, intre aceste piscurl inalte pen& la nuori,verlinde cu pgduri de brads §i fagi, §1 cars inchide ori-zontele de t6te Clopotulti aulindu-se in micpoculdacestord pAduri resun& ca unit ore' ce denunO, m6rirealul Dumneled pretutindenea §i de§teptl in omit credintal..PopulaOunea de prin comune deptirtate vine ca s& asculteliturghia la aceste biserici, unde locuescu vre-u5, call -vaoctogenari alugheri. Mai rard este ca s& vine cine-va laLainici §1 se, nu mergl de a vedea pe Ioanichie pustni-

5

psr ile.

146 TRW SERGENTI

cult, care locuesce la Ere -care departare pe magineain miqloculil padurei, singurti elti dimpreunti, cu unt

disciplu al set, departe de atatea vanitatI lumescl.Lectorult va voi srt scie incotro stIntt aceste schitu-

lete §i care e calea spre a merge la ele? De la Tirgu-Jiiulul stuff/ duce cal cari se d6sfa§ura in sust pentrua ajunge acolo : una care conduce pe la Bumbesci, ur-candti plaiult §i scoborindt in JiT la vre -ua 15 ehilometreinainte, §i alta care trece maT indaretit Jiiul pe la Tur-cinesci, duce pe termul drept la Porceni, §i d'acolo ureamuntele petrost arsil de s6re pena ce ajunge in virfu lul,§i d'acolo incepe padurl §i a se vedea muntii Bratculuiforte ripo§i, in a le citrora stand stintt incuibati vulturii,ur§i §i capre, singuril locuitorl al acestei regiuni. Unti pe-rid curge de desubtult acestort stand in adancult valeTde la -care muntele porta acestti nume. Calea acesta , satmai bine ;Bs poteca, este a§a de scarp6sa, sui§urile §i

scobori§urile atatti de repeqi incat la tot momentulti so-cotesce caletorult ca se va prapastui cu calt cu tott inadancimile Bratcului. MaT stntt dud munti de la acestaCarl stintd acoperiti cu bracji, pe cari fT sul §1 'I scoborl,§i se vede apol spre resaritt cursul Jiiului marettl §i pi-torescu, p'a le carui termuri este situatil Lainici : biserica,chiliile cu anachoritii §i cu gradinele sale.

De qiva Sc,himbarea-la-facia 6 August, e serbittoreachramult bisericei Locurile-rele. Se vedu acolo, din Jil,de la Lainici, §i penit sust la Locurile-I ele, ua multimede visitatori, populatiune care vine din muntil invecinati,ca sa asculte serviciult diving de serbatorea acesta. A-poi el recompense, ostenela astul peregrinagiu cu mitt os-

Jiiu-luT,


petA in tot& strAlucirea, aducendA acel pio0 Omeni, pro-ducte §i de tote cele trebuinciOse.

Tera fiindu acum In resbelu, P. S. S. Episcopult dl-dese ordini d'a se face ruglciune (moleben) pentru victo-rie : §i acesta ajunsese pens la schitulA (list. Superiorultid'acolo, unti venerabila cAlugherd din Cernica , dupe li-turghie , a citit aceste rugricinni In milloculA populatiTmuntene, care sta ingenuchiatl, §i femeile ascultati ster-gendd ochil de lacrime, pentru pitrinti, socii, &MR §ipentru totT cari semta In resbelti. In miqloculA acestordromans muntenT citia preutulA venerabilA, §i alAturT segAsia und osteanA dorobantti, a§a cu caciula de nits ne-grA §i InvestitA cu mantaoa surl. De §1 era cu gradd desergeutd, era incgltatd cu opinci, can se pOrts la acelelocurT petrose, §i pentru maT multa Rurinta. Acesta eraMitea sergentulti cunoscutfi , §1 pe lingli, elti se gramAdiseterAnime romans, maT multe familil a le pAstorilorA dincunosciuta luT. Soare era acolo cu socia §i copii seT. Be-trani unche§i, bArbatI maturl §i juniT, cu care elti maTde mult pAscuse oile In muntil Invecinati, se uitat la elticu interest'. TotT ilti privia cu unA felu de admiratiune.Dupe ce e§irl din bisericl, Mitea se Imbraci§1 ea an viiitransportA de bucurie cu frati seT, §i femeile maT milli IldIncongiurau vorbindu4 §i intrebandu-lA de tote d'a lestAri lucruriloru din terA... Betriinil aretandA cu degitulula elt, spuned de Tudor Vladimirescu §i &tea sa, carea redicatA intel stindarduld in plaiulti acesta, la Tux-cinescl ; acel bArbatl maturl vorbiaA de mi§cArile de la21 §i 48, cari, furl% pornite Anal din acestli judetA, kii

acum ears acestl pandurl militieni, fiT celorA betrani, in-

14 8 TREI SrERGENT

truniti la and locd cu romanii de prin Vrancea , la§ii ,

Niamtu §1 Dorohoid, volt merge se lupte §i sl mord,pentru renumele lord din trecutd pe campuld de bath-lie. Si dug ce vorbir/ ei acestea tote, 10 luara d'acoloqiva Minh.

Precum mai aretaramd, coborandd de la Locurile-rele-spre drepta, muntil se mai deplrteazh faandd locu Jiiu-lui care merge §erpuindd pe la polele lord. Se desNura,acolo uh, vale deschisl intre munti. Potecile el suntl in-trerupte de copaci mad r6sturnati §i erburi crescute destatura unui omit. Pe valea acesta in suss' la Ore-caredeplrtare de la schitu Lainici pe marginea Jiiului,turi cu scurgerea unui periia§d care vine din susddin phduri §i dl in Jii, este corbura in care traescenumituld anachoretd Ioanichie. Aci e unit feld de spe-lunch, In crapltura stances ce coprinde acestd locd. Ueu$, mai mult nisce bu§teni de copaci c 4u 1, practichintrarea in ea. Und omit ajuns in adanci b6trinete, cu obrasiincadrati de uh, barb/ alba, macru la chipd, ensa cu uecautatura senina, investmentatd cu ue rash simple, cu andtraid de tot sobru, frugald in mancare §i pacientd, eld

este in mischrile lui vid ; earl vorbele sale stintd ascultatecu veneratiune de on ce visitatord gasind tot-d'auna conso-latiune dinaintea alti timpi, mai de malt &andfabula Linea locul luminilord ce ne dl cri.stianismul, l'ar' fi luatde vre and oracul, dup6 viata contemplalivA in asth a lui sichl-strie. Tote ocupaVunea acestul anachoret este d'a se ruga pen-tru intrega omenire §i a ingriji dealbinele a duoi trei stupice ell II are laugh, locuinta Ca. Pldurea este sumbrd, ;stancile §i malurile riului fact% tots, frumusetea spectacolu-

alt -

,

CAMPANIA ROMANI:LORI" IN BULGARIA. 149

lul ce elil privesce. Jiiul in curgerea luT continuii s'audecu murmura undelorA sale ca us musics.

Sergentul care venise sa, is de la densulu bine-cuvin-tare, fu priimit de du cu us sant& si caldur6s5, imbrA-tisare. Ce a putut 'I dea era fagurl de miere buneconsiliT. Junele statu acolo, i betranuhl fiind allturi fT vor-bia vorbele lul eraU mai dulci si mai p6trunlet6re catote. Acela ascultA atentil cele vise despre marireabunAtatea lul Dumnedell. Ioanichie la Intrebarea ce ser-gentul fT flcuse de cum petrece, fT aditogit : Calugh6rula nutrebue sit albs lipit de sine interesulA argintului: nicirisu pe busele luT, ci lacrimi In ochi 'sei elti ss sfittu-iasa, ss plAng§, si sit se r6ge lul Dumnelet pentru titsomenirea !.. Militaruhl fT vorbi In scurtti, cs va merge Inresbela pentru neamulA Vra sa. Anachoretulti fT res-punse: ,Este detorie, fiiule, ca tot omulti ss apere .teraOn care s'a nhscutU, pre ai s61 §i credinta, biserica ps-, ; asa vel face tu, fiiule! Luptit din tots pute-,rea to Impotriva vritsmasului tea Inarmatt , ensii sit fil

)blanda cu elti dui-A ce Pal InvinsA l'al desarmatil.pentru ajutit'lil pre elu dhndu-I paine, cit

asa poruncesce santa nOstr5, credin0 de crestin : sit iu-,besci pe apr6pele t6tt i ensusI pe vrAjmasul tedliubesci ! Potrivniculit care e inarmatt este us fears care,te sfasie in luptit, dem vei sedea dinaintea luT ; multi,ensit invinsu e unit frate pe care cats Witt

sci, sit 'lit luminezl s6, adApostesci, precum ne (lice,santa evanghelie. Fiiule, fiT blind cltre cel nefericiti,IsA fii aspru ss te luptl cu bUrbgie s5, hiving pre cell,ce calla rely si se r6dicit cu arms asupra neamulul

sit

si

,R6git-te ell',

'1%

irablande-, '16

1i

1i

si

si

,

sisi

150 TERI SERGENTI

Ipitrinti lord MIL. Tine, pOrtit acestd semnd prin care ade-Iveruld s'a Ind, Itatu i rumea ne'ncetat aduce cor6ne de,florI §i rug& MAntuitorului el Iisus. Acestti semnt, ua cru-

ai tot-d'auna! Fii cu credinta pironitl cittreIDumnedeu §i nu te mar terne de nimica. Acesta, truce,te va apera ; va fi scutul ten In nefeiiciri. Nu uita ensa,,vorbele mele : Crucea este semnulit credincei §i mantui-rei fie-druia crestin !..

Mitea lua ua cruciulita, din mainile betrAnului sicha-stru care elti o purta, de cornti de rinocelti. Vorbele lulens& adenc fit petrunsera. Satu ce mai stgtu In umilalocuin0 der splenditii ca natura unde traia betrAmulti a-n achorett, vorbi, se ospeta, din cele ce dmenif aduserrtacestuia; remase puOne Mile;, iit apoi ii sent& drepta prii-mindti de la elti bine-cuvintare. i pled, earA§I pe caleape unde a venit, trecendu Jiiul pe la Lainici. 1i remilsesenumai patru Mile peng espire congediulti.

XIII

IN CE STARE SE AFLA NICOPOLE

bumnedeil este pretutindeni! Ela ajuta pre eel buni§i pe chletorI I Osta§uld care era destinata pentru cam -pulil de lupt,l, armatd numal cu tesaculti, merse aprOpe

neptea prin intanecOsele paduri, sui §i scobori cAte-va dealuri a le plaiului Bumbescii ; §i, la diuk ajunse in,comuna care se intinde la pelele plaiului. ElU acolo

Iciulicl, sg,

sA'i

tots

grist

CAMPANIA. ROMAN/LORD' IN BUTAARIA. 151

d'ale mandril §i ud ceatd de cg,letorl ce merged grab-nicti cdtre ora§ti. Intre acesti era Soare care venise cu

cdti-va cal. La 91/2 ore se allarit in Ttrgu- Jiiulul. Deacolo militarult avu u& altit ocasiune. Uit citrutd, mergeala Filia§T, Soare fT mAna tail. §i sera pen& a nu apunes6rele trecuserd de Tintitreni. Aci ell se despArti deSoare care planse. Candd ajunse la Fi lia§t, unt trendtocmai sosise la gar& pentru servicia ostd§escti aducenddproducte. Mitea se urcd in ell ca unit voinict §i tocmalla Peatra se dete jost, cam la mieqult noptii. Elil eraodihnitd ; nu stdtu mai nimicd acolo, §i o luA la drumpe jost pe §oseoa Caracalulul, care e construitd In mareparte pe antica calea Romanilord din timpi lul Traian.Pe acestit tale eral imbulqite card incarcate §1 utt mul-time de citletorT cari mergead la Corabia.

Mitea luit directiunea spre Geld ; aldturi d'acolo esteCorabia. Eld se informase de pe drumd cit regimentul settera intr' acea parte.

Dupe reguld §i f6rte la timptt se presintd Mitea la co-mandantuld set, care era unit cdpitand june ; §i acestaIi dete uit insitrcinare, sit essecute transportuld de bagage§i munitiuui a le regimentulul, cari venial in until. Cuacestd ocasiune cid remase cu vre u& lece dorobanticiulani inddrett de a essecuta ceia ce i se ordonase.

La 25 August, s'a terminated trecerea armatel romanepe pAmentuld Turciel, a bagagelord §1 provisiunilort. La26, tot poduld fu desfitcutd §i a§eclatd cu tot materialulp'in bdrci pentru a 'Id transporta §i a '16 reconstrui, indreptd Turnu §i Nicopole, pe Dundre. Pornirea din drep-tuld Da§ovei, a acestort plute cu materialuld podulul s'a

ca-

1 52 TREI SBRGENTI

tntemplata sit fie pe la due ore dupe amia-41. Nu scimaprin ce imprejurare sergentulA acesta se glsia cu podultiintre soldatii de geniu §i pontonieri. El plutia t6td 4inape Dunhre cu und timpu lini§titq. NOptea @nsa incepu ua vi-jelie. Atunci el trasera cu lisa cargliesong la margineaunul ostrovii. A duoa 4i nu incet1 ventulfi, §i cu t6te a-cestea el fuser& nevoitl sit Inainteze pe cursulA fluviululla vale, mai cu seml ca provislullea de liran1 o avusesenumai pentru ua IL El luptara cu valurile amenintAtarecari se intAritarl §i mai mita prin and ventit violentilce incepuse din not a sufla §i Cu stropurl de ploie, pela cliva cliumetate. Par'd, elementele erail revoltate con-tra acestorti militarT can punen tot zelulti spre a facedetoria kill El redicara mantalele pe cape spre a se feride acestu vents -violentu ce umfla valurile §i era aprOped'a 'I afunda. Ventula 11 impingea mereti spre mituld dreptaid fluviului ; §1 ast-felii 1T sili sa termuiasc5, acolo, nepu-tendu-se ileparta cu atiitea batelurl §i cu tot materialultiacela spre largulu apel. Dupe ul chletorie maT bine deduoe-spre-lece ore, la 6re-care departare inaintea lordel velur!L Nicopole. Configuratia locale este pitoresca. Inmarginea acesta a Dungrei se redid nisce malurl de IAinAltime colosale ; ele contind ua peatre. albl §i se aretacu maT multe straturl §i cu tot felulu de forme. Subaste malurl, unde legarl plutele acestea numer6se, os-

tasil aprinserl foculA ; remaserA pucini 6meni de paza,ceilalti cu puscile In maini, pornir6, a merge pe niscepotecl 1nguste si lipase in susuld acelord bolovitnose ma-

Drumuletulu care eT gasirii, scotea la casa cea aco-perita cu olane a unul picheta turcesct, care era situatt

§i

Imi.

CATEPANL!.. ROMANIGORtr IN BULGARIA. 15 3

pe 1'16100 in facia DunareT. ET traversal% in drepta si'n stanga aste stand cari se °pulled la suisul lord ; si,cand ajunserg, la culme, puturd, cun6sce ca at:6sta rddi-caturg, era Inteug, inaltime mal mult de 100 metri. Pi-chetuld list se afla tocnial in vIrfuld dealului avendilparetil din lespecli de petra, cari all fostd pe dinlguntru

§i se innegrise de fumu; cu duod sobe acute din o-lane cu pamentd, 1n forma conics; si, in locd de paturl,nisce prispe redicate de pgmentu cu buruenT §1 cuMud asternute. P'acolo se vedea cs trecusera Cazacil ;sobele erad sparte si pichetult intregd distrust' sub ug,mulOme de bolovani aruncati pe eld. MaT de-laturi de a-ceste maluri eras nisce dealurl cu vii, si sub aceste dealurTvre us dune sate. Mitea privi cu mare atenOune spec-tacluld represintatu ochilord seT, parendu-i-se cs vedea,de ceelaltg, parte, campiile manose a le patrii sale, sa-tele, pgdurile si plaiurile Gorjului ; acesta mists sufletulseg. UniT dintre ostenT, Isi Weal de lucru redicandd bo-lovaniT de pe casa aceia si pravglia privindu-1 cum serostogolesctl cu mare urletil lovinduse de stand si de algbolovani culcandd la pg,m6utd tote Ong, ajungea In mar-ginea Dunarei, ear altil culeserg, pepenT din bostanelemegiesite si strugurl din vii, Incgrcandu mai multe man-tale si ducendu-le cu spinarea pentru frail lord, cari e-rad lipsitl de paine si on ce altg, hrana. MaT 'nainte,tot pe acele inglOmT, gasirg, eargsi us casg, de pichetdcare era In starea celel (Tanta De aci scoboririt pe po-ted la termi. Pe Ore-cad positiuni veclurit bateril a le tur-cilord, acum parasite ; aceste bateril erad cele din dreptul Is-lazulul. Purceserl in fine cu tOts anevoinO ce le o ca-

va-ru41

15 4 TPEI SEEGENTI

usase ventuld, care nu Inceta d'a sufla In susuld apel, §imerseet penI tarcjia la Turnu-Magurele, unde era desti-natd a se reconstrui poduld.

Sergentuld nostru, fat% a se opri la marginea unde o-rapid este departe mult de fermi, pleca Insocitu de pa-tru dorobanfl §i trecu, lilted, bank drepta In facia o-raplui Nicopole. °rapid acesta este situate cam pe valeIntre ul titieturg de dealurl. in drepta, pe Inaltime, estecetatea ocolitit cu unit zidd tare §i cu tot felulul de for-tificatiuni, §i In stanga e dominatil cu bateril §i redutede pe culmea dealului. Dun5,rea curge pe dinaintea lul,§i portult sell e de tot lttnga, ora§ti. Are biserici cresti-nesci §i geamil, fiind aci locititorii Crestinl §i Turd.

Betranuld §i istoriculd Nicopole, care a avut In senulsell atag generall Romani, §i a velutd desfit§uranduse Inctunpfile luT ostiri gloriOse ; unde s'a petrecut memorabi-la bittitlie IntEe ostile luT Baiazet cu Crestinil, comandagtie regele Ungarel, cand at 41 bhrbati ilustri all plittit a-tuncT cu viata gre§iala unul pland red combinatd, acumera mat mult mini, devastare ci morminte pretutindenI. Undnumerd Insemnatd de case, geamil §i magasine eras sf6,-rimate de bombele obusele ce cac)userii pe ele. Magasi-nele cu grail ardett elicit; e§ia din ele fume §i flacitri. Murilcetgei In unele parti eraii distru§i. Pe stradele lui celestremte abia se mai vedea cate lint omd red investitilducenduse cu asinuld cu duoe mid but6ie pe samara,care scobora la Dunare ca sb, aduce apL Cadavrele, stir-vurile se gitsiad pe liumetate sub arimAturi fail Inmor-mentare. Caini §i tot felult de animale sta morti din 4ivainfricos6tOre dud ele fa Invinsti §i luatu Cu asaltd.

CAMPANIA. BOMANILORtr IN BULGARIA. 15 5

Casele cele mai multe erat parasite, stradele pustil ;afara, de Crestini, ce rdmasesra In elu, numai cate-vafamilil turce, betrani , femel §i copil sta gramaditi dina-intea unel geamil, cu unit focsord dinaintele, fumanddcu cinbucile, ferbendu In nisce calddruse cafdoa,uitandu-se spariati la soldatil rusi romans ce treced.Mitea ajungendii dinaintea acelel geamil veglendii

populatiunea turd In starea cum o descriseramd, o privicu ore -care compatimire. Eld camaralii sei au ce-rutil de la acesti betrani musulmanl sa le virile ca-fea. Uitandu-se cu cautatura spariata la dorobanti, el

turna p'in filigene scotendii cu and ibriceld din calda-ruse cafea, si le Intinse (pandit : geabal.. Mitea platipretuld lord, si und bdtrand lua moneda de argintd, mul-

numal cu busele i plecandd cu capuld. Ostasiitraversarg, de aci mai tot orasuld neve4endit allele de-

cele ce descriseramt. /naintara de acolo merserd,

pe sosea In Busk care duce la fortereta. Inlauntru ce-tail Rusi. Bateriile acolo erad farlmate, tunuri deunit mare calibru demontate ; gramecji de ghiulele, cartuse

arme se gasiad aruncate prin baterii. In bucittariilece le ad avutl Turcii, In cazanele cele marl de aromasi qidite cu cotlone de caramilf, ferbed acum borsu ostasiirust. In camarile de pastratuld celord victuale, pusesera,rusii munitiuni si altele...

Ensa sergentuld Mitea cat si ceilalti dorobanti, fiind

suits pe culmea cea Walla, a cetatii, putura vedea In de-partare peste dealuld cell mare de la spatele Nicopolelulspre miala-qi, sate si orasele, dealurile cu celeacoperite cu vii, si mai departe desemnanduse la orizontd

si

tiaminda

padurT si

yi

ssi

catti gi

erad

15 6 TREI SERGENTI

plaiurile si muntii Balcani. A colo, ceia ce frtcu pe mi`i-tarii sit 'I bat5, inima, facia 10 se schimbii, in coloreaplumbuluT, si ochil scinteiara in orbita lora marl', auliforte de departe vuuirea tunurilorii cu mil sunetil infi-orAtorti. Ostirile romane ajunseserg, trecuserii, de Verbi0inainte, tabariserA in heat in bivoacurT, se puseriia lucra transeuri §i fortificaOuni, si incepuserl atacultiin contra reduteloru de dinaintea Grivitei, fortificate siinarmate de ostirile luT Osman la Plevna...

1Peng de sera, bhietT, Elise sergentulti c6tre aceT do-roban0 de sari era insocitii, sa mergema s1i ajungemil,

,cat de innoptatfi, ca acolo este regimentulit nostru!..

PARTEA A TREIA

XIV

ASALTUL DE LA 30 AUGUST LA REDUTA GRIVITA

Pilavna, sail Plevna, precum multi obicinuescti a '1lice, e una ora§4 la patru -4ecl i cinci chilometre spreSudii de Nicopole. Confine un4 num6rti ca 15,000 locu-itori ; Bulgari, Turd §i cati-va Evrei; are unit aspecttipitorescti v6denduse , in fundulti acelortt viti , minarelelea duo6 trel geamil redicenduse inalte d'asupra caseloru §icupolile bisericilortt cre§tine, dintre cari una e cathedrala.

Situatti intre dealurl cari l'incongiurI de tote pIrtilesi incruci§andu-se prin elti chile cari comunicl cu ora§eleprincipals' din Bulgaria, de §i nu s'auditti vorbinduse deelA cu ocasiunea resbeleloru ruso-turce de altii-dati , incampania acesta jud untl rout forte insemnatti, unde ar-:matele rusesci §i romane gIsir1 uI resident& puternicA ;fiind acele positiuni, acele inilltimi, fortificate, ocupate detrupe]e lul Osman. in fundulA vAil aci este ormulti Ple-vna, recunostti pentru comerciu de cal; in elA scumMare§alulti turd meclese cartierulu sea generale.

15 8 TREI SKRGENTI

Spre a ne face IA idee de important& strategica ace-stui tertmd amd putea numi, ca positiuni, vre unul dinorasele nostre muntose, a le ding dealurl dimpregiurdlunca in care este situatu sl semene cu ale Plevnel.Cand am lice Argesul, sad Campulu-lungu, n'am gresitocma pre multd ; ensa str, luAmd Piatra avendil de ulparte muntii cu riuld Bistrita, in spate garla Cuejduldealurile ce o domina din tote partite, care echivaleazA incitt-va

OreOrenumeruld Intinderea locuintelord orasului bulgar.u5 armata brava n'ar putea bitari positiunile a-

cestea si a face ne orasuld, precum Osmati facudin Plevna?

Deci, Plevna cu aceste positiuni tarT naturale, cu a-cele dealurl v5.1 cari se gramadescil inteu6, distant&6re-care plrapregiuru-I, am putea slice ca, se asem&na cuand gavand a caruia deschiptur& este spre Vesta, care esoseoa ce trece Viduld si duce catre Sofia siMild Vida curge la vre ua ca.ti-va chilometri apr6pe deastd orasd. Mai santa vre ua duo aps6re, precum, Tu-einica Grivita cari curge p'aci: cea d'antei prin

Plevnel ceelalt& ocolind-o se impreun& afar& din()rasa si se versa In Vida. Santa vre ua dime morT peaceste riulete si and podd de petrA, care hilesnesce sprecapAtuld °rapid, comunicatiunea, populatiunei 4'a §oseleIce trece prin miqloculd Plevnel, venindd despre BielaRusciucd.

Rfuld Vidu, a caruia -mitrime este ca a Argesului, ens&mai lin in cucurgerea luT, f T is cursuld din pOlele Bal-canilord si se versa In Dunitre, in dreptuld IslazuluT, for-manduse pre lting& fermi lui maT multe atin-

'nvinsa

si

paduri,

si

en

si

Vidina.

ssi mille-cull

gi

si

CAMPANIA. RomAxiLoRfr ncr BULGARIA. 159

gendti mai multe comune precum: Greta, Ribemd, Cata-munied, Susur lu, Oleagasil si altele.

impregiulil Plevnei stIntd uit multime de sate si cittune,mal mari, mal mid, locuite de cresting si turd, situatefiind prin Odle acelord dealuri a le cgrora coste snailsitdite cu vii, cu semengturi, si id cold cu cAte ug ptdurice.Ast-feld stIntd, spre Estd Grivita, la Nord d Bucova $i 0-panez ; la Sudd Brastova, Crisin, Bogod, spre Sudd-EstRadisovo, Tucinita etc. Pre din facia acestorti sate si cg-tunuri, tnAltimile ce se redicg in giurulti Plevnei, eratiocupate cum am 4isti, uncle nisce forturi de pamentd ensanturi si redute, lucrate In scurtti timpil, Infacisad ad-versarilorti, cari le-incongiurati, ug resitentit spaimantatore.Despre Pelisatu, Radisovo $i Grivita avurit nefericita in-templare armatele TaruluT, de a fi ca $i distruse, impra-stiate dupe bittitlia de la 19 Lille, si In Augustd...Acum veni si randuld Romanilord sit se milsOre §i el cuforta armatelorti si redutelord lul Osman, chigmatit fiindacestit armata junti, care se hasarda ca and copild ce

nu se spgimantg de focii, sad ca unit studentd plind devoe bung si bitrbatie, ce depune and essamend rigurosd ;armata romang a respunde in facia at&tord spectatorimarl, a Europel Intregf, ca ce e densa capabilti de co-ragid si capacitate, si ce scie ea In artti si lucrgrile mi-litare ; ug armtg end junk, ca si natiunea el ce acumuse desvoltg!.. Armata se ar6tg, la Ingltime, condusg deM. S. Domnitorul Carol I, prin faptele el coragibse, devotamentil si blrbgtia ostasilord; si mai presusd pentruscopult ce 'id avu, d'a nu tinde la cucerirl, ci a da li-bertate, si a sigila; cu pretuld sangelui acestorli bravi-

1 6 0 TREI SERGENTI

versat pe ctimpult de bdtMii, vointa naionale, votuit ce'lit a fostd (lath mandatari el, de a fi Romania Indepen-dentd !..

Deci, pre langd positiunile cele tars can Incongiurit §idoming, ora§ulli Plevna, ocolitt fiind de munticei precumaretaritmt, de tote partile Inchist, apoi se incruti§azd p'acolotote drumurile cari conduct cdtre ormele §1 locurile prin-cipale a le imperiului, odic& de la Si§tovd, Rusciuct,Biela, Tirnova, Orchanie, Sofia §i Vidin. De acestt pun-ctt strategist In resbelult ruso-romauo-turct din asta e-pochd, de rolult ce jucd ora§ult acesta, istoria vavorbi mult. Turcil flu intdrise a§a de bine cu trupe

provisionase cu muniVuni aduse de prin tote pdrOleimpaiului, Watt din fie-ce culme de dealt facuse forte-rete Impresurate cu §argurl cu lucrdri de plmentt gar-nite cu tunurl de diferite calibre, cu baterii a§edete peposiciuni tnaintate, §i tote pline cu trupe armate avendttot felulti de arme. Principalele intdrituri tmpregiuruldPlevnei stntd acestea: spre Estd cdtre §oseoa despre Po-radimt, acele redute din dreptult Griv4ei (satul), la Norddealuld cel mare numit Bucovult, a cdruia redicdturd'naltd §i dunga In lungime de unt chilometru era, de pecosta, garnitu cu baterii §i §anOrT ; mai In susd, spreVestt-Nordt, uli, magurd mare, Opanezul, cel ap6ratt denumerose trupe §i cu mai multe redute Intdrite ; despreSudd-Vestli, nisce posiOuni tars fortificate spre 1.1111 Vidu,§i dincolo de rut; la Sudti alte positiuni din dreptul sa-tului Radi§ovo, Muntele-verde; mai In susd ceva spredrepta, bateriile can erat situate langd §osea, §1 maimulte altele in diferite puncturi. Armatele aid grAmildite

'111

si

CAMPANIA ROMANTLORt IN BULGARIA. 161

de musulmani erad 6meni albi §i sum arabi negri, coman-dantil §i soldati, al cdrord aspectd Insufla ter6re. El eradarmatl, nizami cu pusci cu baionete, piabodi-martini, Cer-cbesii §i basibuzucil armati cu pu§ca sistemuld vicistern,cu repetitiune de focuri, tote de precisiune cele mai noulinventiuni ; tunurI de positiune §1 de* campil bine muni-tiate, obusiere §rapneluri, §i granate ce se asvirld dinmans, esplosive ; numal socotimd intre acestea revolverele,hangerurile, iataganele omoritere §i pen& la securl, lAnci§i angil ce tined ba§ibuzucii In mainile lord. Trupeleotomane aid concetrate precum s'a mai OA, cu pa§ialede mai multe tuiuri, colonell, capitani §1 oficeri cari fT

conducea, cu hogii lord, cu medicil, spiterie, infirmerii §icartieruld generale balguntru ora§ulni, cu musicile §i toteobiceiurile armatei turce, erad bunt trAgetori, infanterie,artileri§ti ale§1, glate de basibuzuci, imamii cari le atitafanatismuld, §i pucing cavaleriti, de a face recun6scerT. Elau utilisata acolo tote raiglocele de aperare : §anturT,

gropi de lupi, §i chiarti sarma de la telegrafti, facendddin ea capcane §i curse cu care tncurca drumurile.

Aretargind , p'impregiuruld astord Inthrituri se afladsate, al carora locuitorl, §i mai ales musulmanil, pgrasiseritlocuintele, grgmgdinduse In Plevna, §i tarinile lord ajun-seserg vatra theatrulul de resbeld : Radi§ovo, Grivita' Bu-cova, Opauez, §i pe Mug& care nu departe curge Vidu ;spre Vesta dincolo de riti, Dolni-etropold, Gorni-netro-pold, §i mai In jog" Dolni-dubnicti. Tote inaltimile der §ipositiunile cite se ggsescd In facia §i in drumuld acestordsate, altg-datg acoperite cu vii, cu bostane de pepeni §icu semenaturi a le locuitorilorti acum earn fortificate §i

162 TRE1 SERCHNTI

Minute tare de ostirile turce, purtAndd numirile can le

aved chtunele Elise.Acolo, precum este sciutd, camil de duo luni armata

rush lupta merest, der cu tete acestea, ea nu obtinearesultatula doritu; ci din contra, precum o declarit si

insusT qiarele interesate pentru rust, fusese bhtuth. Sco-pulti era, ca, sphrgenda cuibulti acesta scoOndu peTurd de la Plevna, calea apol le era deschisa, Rusi lord,

aprope Piz& nicl unit obstaclu mai multd de a tnaintaspre Andrianopole.

Armata roman& pornindu to avangarda brigata I dindivisiunea IV comandant Col. Cantili, infanterie en arti-lerie cavalerie alarm!, ce intrasera pe la Nicopole,trecendd rtuld Osma, a mersti de la Muselim-selo, peermulti drept al Vidulul, pre laugh, comunele Ceaco, Bre-

slen4a, Calisavattt Verbita. De la Verbita ar' fi fosttiaprope punctele ce armata voia sit ocupe; der fiind-c,drumulti era Impedicatd de Inthririle i avanposturile Tar-cilorti, se Interse Inapol fh,cu unit Incongiurd spre dre-pta pe la Tristinicu, i ajunse la loculd unde putea des-fasura unit atacd asupra Plevnel i redutelord

Acesta ostire se puse i form& lagard dinaintea Ver-bitei Grivitel. Grosuld armatel, adich, restuld divisiu-nei a IV si divisiunea III, comandanti Col. Ange-lescu earn unit Col. Angelescu, (cella d'intei ocupin-du-I maT tarlid loculd generaluld Racovi0), venirit tn-data pe urma celord d'Antei, desfasurate In maT multe §imarl colOne, Inthrite cu cavalerie artilerie, Ihsandacorpurl de observe iune si reserve In spate. DivisiuneaII comandath de Col. Cerchez, Inainth spre partea Vi-

gi

gi

si

1i

el.

si

1i

CAMPANIA ROILLIMORt IN PULGARIA. 163

duluI, si a luatd positiune In facia Opanezulul si catreBucovd. Corpu de calarasI cell comandatd de Col. Ros-novanu se aselese la Riben, de unde observa mal totspartea stanga a Vidulu!. AsemenI si regimentele Rosio-rilord, comandantl LocotenentI Col. Alessandrescu si Chi-ritescu, sub ordinileluT Colonel Cretianu, lid parte din ele, unitescadrond facendd parte din garda Domnitorulul, restuldImpreunit cu celelalte regimente de calarasi, faced me-red Incurgerl si Linea posturl de observatiune pea. laEtropolil. si pens le Balcani , impitnandti t6te drumurilecu mid corpurI cu vedete, cari ar' fi pututit prein-t6mpina vre ua navrtlire a inamiculul. El ad fostil chit-mat! (rosiori si citlarasi, regimentul III comandatit de Col.Polisu) de a face Irnpreuna cu Rusil recunOscerl; cat siacesti le a imprumutatd tunurl de a se servi cu ele ca ma!bune. Si asa tot termuld stangd al Vidulul era priveghiatit de Romani pen& unde elti dli, In Dnnitre si pensin rfuld Iscard.

Fara a Intarclia, luasera, trupele Romane positiune InpOlele delurilord si pre culmile Invecinate, spre Nord §iEstit, dinaintea redutelort turcesci. Se %curl aci iute van-turI si se lucrard bateril spre a Incepe artileria acciunea.Ostea romans, se WO spre drepta de lagltruld i ba-teriile rusilord. In facia eI se desfasurad nisce vM adancl

ma! multe delulete pea, sa ajungd la Intaririle redu-telord ocupate de adversari! osmanlit Infanteria, diferiteregimente erad tabarIte Intr'uit intindere mare pe va1 sipre indltimt; parcurile artileriel pe la positiunI alese $i

cavaleria tinendd flancurile , facend merest recun6sceri siasigurandd comunicatia intre corpurI.

gi

§i.

;

164 TRRI SERGENTI

La comuna Verbita uncle titbitrirtt anti trupele, sealese a fi cartieruld generale al ostirei ; acolo se construiintdriturl mad fortud; earn la comuna Poradim, gece chi-lometri in dep6rtare la Estti de Grivica, se stabili marelecartierti al DomnitoruluI, comandantele suprem al Osteiromilne i und parti din armata ruse.

Asa der fn fagia inamieului, cum se meld ostireadivisiunea IV forma aripa stanga, a III centru,

si a aripa dreptd.Lagitrulti era destuld de mare precum era la Calafat,

destuld de populatd en regimentele diferitelord corpurlcan se Intr'unirtt acolo. Puscile cu baionete formad pa-dud insiruite piramidale pe dinaintea trupelord §i cor-turilord , ce erati strdjuite de sentinele a le infauterieide linie, ventttoril §i. dorobantit Ciintarea giorilorti , su-

netuld tobelord .si trompetele cornurile desteptati ,

desfittad locurile acestea cu und viu resunetdSa nu uitarati si ca In tot timpulti, musicele regimente-lord nu incetad de a canta ; earti ostasii, dud nu eratiocup41 cu serviciu, Intinded hore dantAndu pe erbl verde,§1 Intre soldatI se veded prindtmduse si dintre oficeri.

Aceste hore ineu uue on pea, dupe meqiulti-noptil.Deca eel trei sergeng ar' fi presing, ne ar' spune ei

cefeld tabdra ostirilord romitne, care unia la sine diferitecorpud de arme, avangarda sa fiind asetletd la and chi-lometru §i 4ium6tate dinaintea delurilord cars ascundedspaimanatOrele redute a le inamiculul, contra carorti o-buse si glonte se vord pune pepturl umane ca nisce stand,laud putet fi cu. voitt-bun& acesti million ? Cu tote ace-

II

martial°.

ro-mtnd,

,

CAMPANIA Rom Ammer IN BULGARIA. 16 5

stea, acolo se amesteca la mid loca fete senine voiose,cat si cautaturi ingrijiate...

Pe lucru puindu-se astl Romani, si incepurn stipAturilede transee si bateril la posiOuni, de-'ndatii, cum au so-sitti. Colonele 6stel veniati t,inendu-se lan0 unele dupealtele de la cartierulti generaM pena la Grivia. Cail de laartilerie si cavalerie sta prin parcuri marl, si chiarncand eras priponitl la conovetn cu §elile pe densi, ca laorl ce momentu sk p6tA duce tunurile in diferite parp,precum si infanteria era cu mama pe baionetA, si cavaleriasg, p6tit lute a alerga d'a opri vre-un navalire din par-tea cavalerie) adversare, doca ea s'arn fi ivit de nude -va.Carafe cu proviante si cu munitiune ajunsesern, fiind tot-d'auna escortate de trupe, si se aselertt mal In urm11, launit loci" sigurit pe un posiOune inalth, care o intnri caredute si tripe fort) entre inamicn. AmbulanOle eranpuse la ferialn de ori ce atactt; ele urmaa cu compa-niile de sanitarl regimentele in miscarea lora. Acesteambulante si infirmeril a le 6stei, intre cari putemn nu-mera si cele a le societ4ii Crucea-rosie si alte strnine,cari indeplinian fapta de charitate umann pentru citatarearnnicilort, precum si cea IntreOnutI cu fondurile oferitede societatea israelit1 din ton, Ora si de la Iasi, subdevisa : Zionull, §i care fu depusa sub ordinile si ad-ministrarea ministerului de resbeln; t6te aceste infirmerilsi ospitale, pentru earl se construisern barace, si subcorturl marl, implilite in mal multe sectiuni, cu servi-ciulh medicilord, farmacisti etc. eran Sub administrareasi inspecOunea Generalului doctoru Davila. §i, afarl deoste, lumea cea imbulzitn, pea chiar .si femel, cari ye-

166 TIM SERGENTI

nise la cartieruld generale §1 in lagitre cu diferite ser-viciurl de ambulante, forma aprOpe unt ora§ti. Mal tar-clid clad incepu sti se strice timpuld s'a siipatti bordee,cari tined locd de barace in care trupele se adlpostiat.

La 26 a §i inceput ataculd, ensa numal spre a putearecumisce forta, tiruld §i calibrele tunurilord inamiculuT.De aci inaintart, cu lucrtirile ; §i canonada thud inceta ,

cind re'ncepea in intervale, pregtilindu-se &tea de antiatacti generale.

La 29 August tiralioril §i mid trupe se lovirii, du ti-raliorii turd can erat ascumg prin tufi§url §i porumburl.

Glisimti aci uli, coincidintt. istoricti, a faptelorti petre-cute en und pAtrarti de seculd indaretd.

La 1855 in Crimeea, fiind ostirile Occidentale aliatein luptti, cu Rosia, principele Gorceacof, comandantele su-periorti atuncT armate ruse, voi A face Tarulul al sur-prisa ; ell atact, cu t6te fortete unel marl armate con-centrate acolo, lengit fluviuld Cernaia, o§tirile adversare,la 4 (16) de ocasiunea serb6t6rel imperatorulul Napoleon III.Trupele Sardinese comandate de generalul Lamarmora allavutil marl perderl. Dupe trel septemAnI comandantelearmateI francese, generalult Pelisie, luit prin asaltd Tur-nu-Malacof, al formidabilel cetgl Sevastopole ; §1, de limaSt. Alessandro (30 August) stindardele acestord o§tirl a-liate fluturail pe muril eel fumegangl al acestei cetttl.

Capil derd trupeloril cari t6bAriser5, dinaintea Plevnelvoirli, ea, tot de cliva acesta, BA ia, prin asaltt, intt,ri-rile principale cari erail chilia pentru a cuceri clisuld o-ra§d , §i a pane pe Ong lealt care era incuibat acolo.

Deci, la 30 August St. Alessandro, era boarttti sti,


sedea asaltd de trupele romane combinatd cu trupe ru-sescl, la acea redutl din facia Grivitei, pe care alta-datits'ad ince,rcat Ru§ii, der n'ad putut a 6 lua.

Unit lied cfi, trupele romine all fostit silite stt dea a-cestd asaltd, cd, dem mai intirctad , apol Osman faceae§ire, lua elil ofensiva.

Oficerii superiori de stat majord §i ingineril all fostiistudiatd teremuld. Armata nostrl sta Bata, cu facia se-660, §i cautatura indreptatti crdre acea parte uncle eava merge et, arete bravura sa.

Aci sd.'ml permita lectoruld de a arunca O. privirecaldurosa cltre acesti militari juni §i asupra oficerilord,despre al citrora coragid §i capacitate n'ar trebui sit standand minutd la indoiall a el se vord purta ca nisce he-roT. Pena a nu aduce ensa, cunuul acelord bravi call 1§IIndeplinirl ca and santd sacrificid detoria lord d'a ln-frunta mOrtea onorand numele de romfinti, s5, ne fle per-misd d'a ne arunca ochil la comandanti §i oficerii supe-riuri. Faptele vorbescd indestuld! Pentru indeplinirea a-cestorti marl fapte, pentru a se sacrifica atat sange ver-satd, cat& a se face nisce pregAtiri, nisce studil mai se-riose ; §i, dupe ce ar' fi fostil terminate lucilrile dictatede saint& de strategid, atunci, dem era necesitate , sed& asalturl de feluld acesta la redute §i forterete. Ast-feld cea mai mica gre§ial& din partea comandantilord co-st& pre mult pe natiune, ca,ndu cadd a§a de multi sol-daT §i oficeri morti §i ritniti fitrl ca succesul sa echiva-leze cu sacrificiuld facut. Nu e de ajuns a se Susannaplanu pe chartie departe de theatra stingerosu §i a daordine, ci trebue a se espune, a studia teremul bine, §i.

168 TREI SERGENTI

apoi a essecuta. In arme precum i In politica, sciintane invata ce fela sa perdemq mai pucin i sa castigamli mutt...

Asa ltulti der era combinata sa se dea, Romaniina-data, la ora unu dupe amia-iii.

Maria Sa Domnitorul va asista cu tota suita sa.Redutele cari le ocupa Turcil erati pe crestete de

dealuri la positiuni dominante. Ele eraU de forma patrata,contineu caste ua curte spatiosa, avea lucrari forte regulate,pline de Will, cat le Linea loculii inlauntru, d'asupra peparapete si In transeuri, bleat fesurile multimei musulma-niloru erad de departe zarite ca ug, campie de mad ro-vie ; eraa ocolite cu santuri largi cu traverse, §i cu niscefiridi inlauntru -le ca nisce copt6re, cari aver' treptespre facia pe dinlauntru, ca sa pOte esi din ele s'a re-intra cu inlesnire. Aceste santuri la cate ling loch eraiicate due randuri In afara in earl, pe IAN& arme

tineti ysi tots gospodaria. Acolo Inlauntru sta ardicatemai multe randuri de baionete acelorti Inarmati ce pa-

aretandu buse negre cu dinti albi sfasiitori o-

chii Innotati In sange cu uitaturi selbatice...Privite ele de departe, aceste forturi, cadeu unuld In

spatele altuia, that par'ca erau unite, de si distanta eramare si cu nisce vai p'intre ele, care le despartia, pela uncle parti, despre drepta, ripe prapastiose. Cele maimulte Impregiurimi, fiind-ca locuitoril nu sciusera de cuprimrvera si nu se asteptasera la unu asemenea resbelii,le arase i le semenase cu porumbu. Tocmal aceste po-rumburi, crescute f6rte marl din causa ploindelorA de cuvera, Inlesnia Turcilord a se ascunde §i a se tine In am-buscada In afar& pe dinaintea transeului reduteloru.

elan,par'ca

si

si

;

Ill

1i

si

CAMPANIA. BOMANTLORt IN BULGARIA. 16 9

Am disc, de diva onomastics a Maiesitatil Sale Tarulvoira, aceste armate, printeuna asalta generala sa is a-ceste redute inamice.

Se intemplase sa fie una timpa negurosa pre intune-cata §i cam cu ploie in aces di. ui teats dose inveliapamentulii; tote acele forturi cat si ambuscadele nu seputeaa vedea.

Inginerii si oficerii de stat-majoril observasera precumca .ei volt ataca si asalta ua reduta mare dupe cum ovedusera, una singura care era in facia lore, si d'aceiase intocmi °stile, Romanil si Rusi , ca sa o atace de totepartile. Pentru acesta fusese oranduita unit oficera supe-riora de stat-majora ruse, june ante, care lua parte incomandamentula armatei romaue. Planula era t9sata sistudiata : trupele luara posiOuni, facenda mai antes van-tut cum mai diseramii, si infiintanda bateril de cari for-turile volt fi batute in timpti dud bravil ostasi volt' na-vali in asalta. Divis. IV mergea pe ua muche de dealt,a III spre drepta ; si Rusii mai din joss's despre Suda.

Turcil prinsesera - de scire despre acesta asalta si ata-call ei mai antes pre Rusi spre redutele de pe parteastanga. Rusii respunsera barbatesce la surprinderile oese cerca a i le face inamiculd. Acesta incaierare cam de-range planula la era cand era a, se dea asaltula gene-neralu. Se intardie pea, la trei ore.

Maria Sa Domnitorul fiind pe ua positiune de undeputea vedear tote miscarea Ostei, se uita, la orologiu si

dete ording comandanOlora ca trupele sit se misce.Deca vomit cauta as upra acestui campy mare de o-

mens si cu tote pregatirile %cute, fie-ce corpa in

17 0 TREI SERA Erft

positiunea unde era aselatd, ne vomd putea Inchipui fnepocele stralucite cum erad fiii de la CarpatI pentru caet sit Insufle grOzA inamicilord...

Cei trei sergentI cats sa scimil ca erati la corpuriledin cari lack et parte. Et 10 strenseril, mb.na si se Im-bratisartt dimineta acesta ; aceia ce fAcusera, oficeril lorddinaintea colonelord, and minutd mai Inainte d'a se daordinuld. Cornurile sunarl i comandantil se au4irg, co-

mandandd.Regimentele Indatl soiserg, tiraliori de a lovi pe tira-

lioril tnrci si a 'I goni de unde erad ascunsi grinsole inainte de santuri, bateriile turnad mid focti vi-

olinte de diferite obuse aruncate din tunuri cari fitcu

Insemnate stricaciunt Inlhuntru luerArilord lisei redute.Turcil asemeni respunded cu ua pleie de glOnte obuse.Pitmentuld dardaia si se cutremura, yirfurile dealurilorilvaile resunati repetandd in cea mai intinsl deprtrtare mugiride cate ort bronzuld ysi oteluld versa focu. Ostasil se apropiaddin ce In ce. Stindardulil cu acuila cu truce copula zim-brului era desfasuratu In frunte. Et merged Intr'untt In-tunerictt sub ceatA, si fumd, sub detunarea glontelord, o-buselord i mitraliI cari ft Improsca de tote pttrtile. Co-mandantil le gicea, mai alesti doroban %ilortl venatori-lord cari se miscall antes : copii, sA ova feritl, sit

gropile de lupi, ca stIntu periculese. Inainte We IL. stri-gad et. Et Incepura a cadea, i lasara, In urma. gramedtde victime. Der precum valurile Infuriate a le mares seInegrescil de vijelie si se aruncit unele peste altele lo-vinduse cu nepasare de stand, asa ostasii venatori bata-lionuld al II, §i infanteria care mergea In colene, batalio-

si

papu-si

si

si si

si

si

ocoliti

CAMPANIA ROMANILOR1, IN BULGARIA. 171

nul at II din regimentul VIII linie, si dorobanta caciu-lani de la X, IV si VI, can ducendq scarf si snopuri de co-ceni, sad fascine, pused mans, pe infricosatorele para-pate ; trecura de valcele In susd cu oficerii loru in frunte,suid pe dealurI si inaintara decisi fiind de a muri si aInvinge. Ostasii eras, negri la facia, ochil lord se Info-cased., se facusera magi; inima batea in el si nu se ma!uitad Indaretd ca sa, vega cine a calutd. El pasiad In-nainte cu armele dandd melt focurl gonindd din facialord pe inamicd. In susd.!.. in susd vitezilord roman! !..Ochil lord cautad sa pote vedea cat ma! este Ong, lasanturile astei redute, ded nu puted vedea din causafumulul esitd de prin bateril, ceta, si Intunericuld ce selasase. Fumuld acesta desd si intunecosd avea und mi-rosd gred si era. Intinsd, Inv6lindd pamentuld precum sisangele care a cursd .ca nisce Aunt Turcil ensit A au-lira strigandd: Alah! it Alah!!.

Unde mergemd, domnule ofigerd?.. unde, domnulesergent0?.. Intrebara vre us, duoI caciulanl pe sergeutuld.majord care lasase sabia, apucase us, pusca, comanda caadiotanta §i dedea si eld focurl si tinea baioneta inainte.

In susd vitezilorti roman!!.. le respundea eld. Ade-vdru e ca, eI, ostasil numal veded nimicd In aceld tu-mita de Omen! si amestecatura de strigari, racnete §idetunarea cea de arme ; ei ens& cu grameglile cad6d...

Inainte baietl! . Inainte!.. clice and oficerd june dinfruntea colonelord, plin de inima, cu entusiasmd si fru-mosd ca IA fats, mare.

Inainte! inainte!,. adaogara dupe densuld vre ul duoilocotenenp ce erad InferbIntatI ca, curgea sudore de pe

17 2 MEI SRRGE/fi

fruntea lord §i se amesetca cu picaturile ce vinia de plOie ;04, citA §i capitanulu, eraa emotionati §i Ora, ye-c endt1 unu chaosii dinaintea lortl, unq necunoscutti incare mergeu, se pitrea ca cumu I§I e§iser& din multi.

inainte! cliserii oficeril dare soldati, cari avoii u& a-ceia§1 s6rte cu ei, inainte!...

Colonele romane furl de-uttcamdata respinse indar6tti,d6r venhtoril se repedu inainte spre inamicg...

Turcii incurendd furl goniti §i retra§1 In §anturile re-dutei. Caciulanil §i venhtorii sosirl in §anturi dupe den§i,§i In curenda ei se aciitara pe parapete ca roit de albine.Acolo se flcuse unt maceld ingrozitorn, c& Turcil avur&OmenT armati cu topOre. OtelOsa baionetA, securea, iata-ganuld §i spada loviat, spArgeil, ucida, amestecati fiindacesti inamici incitirati ; era unA inferno de omorti §i

de sange unde se aulirl numai tipete §i lovituri. Min-tea e ingrozith de singer6sele scene petrecute inlauntru§antului... Ens& citciulanil dorobanti, netinendA in semltine a muritA §i tine a remast, cu Dumneleu inainte !puser& indan pe parapete scarile cari le adusese cu el,§i umplendd §anturile pe la Cate unu locA cu gabiOne,

fascine §i coceni de porumbd, spre a putea trece in sust,isbutirl, cu mare luptil, ens& §i bArbittie, de puserit mamaimpreuna cu vengtoril pe cre§tetulu redutei §i plantar& acolofanionult tricoloru. Aci se petrecu §i mai crancenit incairareca inlituntru §antului. Romanic veniail ca grindina in susti peparapete. Tumultulu nu se p6te descri ; Turcii §i Romaniise isbi4 se der&mail §i se strepungett ca cum numaitrebuia s6, scape nice unuld. El disputau doborinduse o-punendil cu bratulii qi cu peptulu tote fortele §i terOrea Ar-

CAMPANIA RomAxmoRtr IN BULGARIA. 173

melord; cea d'antei aporanduse bitrbittesce cu despe-rare ca sa, dea indarett pe acesti noui venitT, earl se a-runcaserd, ca nisce lei trecendd santurile escaladandaparapeturile pena intrara inlauntrn redutei, cestilalti lup-tanduse, Ca, dupe ce a pusd picioruld in ea si ad plan-tatil fanionuld pe virfu-1, sa nu se mai dea indardtd. Slabird,Turcii In cele din urma fortele, incepura O. se retrage.Drumulii lord era catre ceilalta reduta... Furia tigrilordar' fi pucin lucru sa o asemenamd pe langa cea cu cares'ad ardtatd Romanii facenduse stopani pe positiunileintaririle acted redute. Turcii numai puturit a se tine, ciretragerea lord era mai multd ud, desfacere, ua fug& la-sandu dna tunuri pe baterii Turcii fugindd pe valc6oacare se face intre aste dna redute, se intilnescd cu do-robantii la qiumdtate distanta i fuser& nevoid a re'n-cepe lupta cu focuri ; ensa dorobantii, venindd din josdi turcii avendd positiune inalta, se retrasera. In acestil

timpd, mai targiu cele trey bataliOne de ruci isbutiraa intra peste intaririle despre stanga.

Sortea armelord nu surise asaltatorilord i spre flan-cult dreptit. Acolo nu merse pentru Romani tot aca pre-cum a Post pe partea din facia stanga a redutei. Ingineril deIa Inceput se inselastrd, ; ea privira de t6te partile i ye-Ora, dupe cum se scie, numai ua reduta, cand ele eradduod. Acestalalt& situata in flanculd dreptd, venia maideparte deeat cea d'anteT, i remanea unit spatiu intreele, can ensa, din departare privite din on ce parte, seveded ea cum era numai una singura. Ele comunicad dela una la alta prin unit santu, ce era ate ()rasa in linie ar-culla. Pe acestti santd, cum ci afar pe valcea, velenduse

si

¢i

¢i

¢i

174 TREE SHROBNTI

Turcil cople§iti de num6rulfi adversarilorit, fugfra Incee-reduta, a chili), departare era cam de insemnatd.

La acesta redutit, care sa o numim No. 2, asaltatit cai cea d'ante1 despre facia si despre estremitatea dre-

pta, gasira ostasii, venatorI din bat. II si regimentul XIIIde dorobanti, Una loci r6u, urt vale 1.4)60, ysi acoperita,

en hatisurl §i samenaturi ; se luptarit vitezesce precumfratil lord In cea saririt i eT In santuri pline deba§ibuzuci, can it astepta de a '1 °mod, trecura In susApe parapete, pusera mana pe virfuld Lora , ca la ceadin stanga, der numal inaintara. Turcil de ua-camdata fu-gira din acesta reduta, der In curenda venirit Inteu-nitT cu eel e§itI din cea d'antel, can acum, eraU In nu-in6ru induoita de mare, ca sat respingti, pe Romani ce e-rat §i nu le venise unu ajutorti grabnicU. Celld'anteT care Infipse acolo fanionuln, preeumu se (lice, caquplittinda cu viata coragiulu i vitezia sa, asemenea i unitmaiortt, vechiA ostast, George Sontu, care muri punenderoicesce peptulli sell la focurile inamice pentru on6rea

numele natiund sale. Maioru Sontu a caqut mortapucin mg Inteutt parte de capitanul ce mersese Inainte,venindil Ware i comandandil In fruntea regimentulul sea.Multe (pie calula set s'a vas lut lungitd la catI-va pasldinaintea transeului turcesa Maioru Lipan fuse atuncIgreu ranitd. to sera precedinta caqusera ilovi T °fig. Har-tel, Mortun §1 Simionescu. Capitanil Nic. Valter Maraci-neanu, Dimitrie Busila, Roman Michail, Nicolae Mad-rescu, Gheorghevici Grigore mortI Locotenentii DimitrieNicolescu, Chivu Stanescu, Michail Surd, Ioan Tuicule-scu, Sub-locotenentl George Botescu, Alessandru Danescu,

lalta

d'intel,

§i

pucinT

si

ssi

CAMPANIA BOMANILORtf IN BULGARIA. 17 5

Constantin Iliescu, Horcea Vasile ; §i alti multi oficer1sergenti §i sunlit de soldati mor T !..

Reduta decT fusese der eT, bravil osta§T, atuncivedurit di se aflat intratl inteua alta, §i ci santu iso-lati far& sa pail, forte in de ajunsa spre a se putea tineintrtnsa. ET cu tote acestea intrara , se facurti stopanlpe teremuld redutei, strigara §i cerura -ajutord de inta-rire, der nevenindu-le, §i vedendd c& Turcil navalescu dintote partile inteunii numerti superiord ca al lord, fusernevoiti a sari indfireta §antuld §'a se retrage. Parasireader a redutei a costat perderi insemnate a acelord ofi-ceri §i soldati... in retragere, cat §i in faptulit coragiostid'a o lua, s'ati perdut sute de bravl barbati romani o§-teni cari aqua cum aretaramd morti §i raniti. in cu-rend el venira a duoa Or la asalttt sa reocupe reduta,ensa numal puturti, as o lua; precum §i Turcil navalirg,de mai multe-ori s& is pe cea cucerita. Pe dupe illiquidnoptil ens& se petrece unto evenimentd... TurciT cautara sa pro-fite de Intunericti, §i 'n adencimea noptil sa suprinde peceT din reduta No. I, punendti inainte 6meni ce vorbiadrominesce, Imbracati cu mantale §i cu chipiuri, cari stri-gad : `Nu dati fratilorti!.. nu dati ca stutemd nol fratilvo§tri Prin acesta stratagema se Vede cit ei ad pu-tut in§ela §i petrunserii inlauntru. Reduta acesta numalera in posesiunea Romanilord... Deco, acesta se va fi pe-trecut, a fost numal cat ca sa se ilustreze §i mai multunit regimerttt de Romani, ai chrul soldati si comandantlad probatd und mare heroismd spre dimineta a reca§ti-gat-o punendd tote fortele, mare coragid §1 bravura reg.XIV de dorobanti.

luata,

,

17 6 TRW SRI:WENT"

Turcil se Mai incercar, dandd asaltd pre densa , dernu puturrt sd goniascl pe RomAni can puserti, piciorutepAnd inlduntru-I, pe care, de 'ndatI ce o luara, in urmri,o intdrird §i o aperarii. bdrbatesce. Bravura, coragiuld, §iimpetuositatea in ast-feld de intreprinderi a fost de admi-rata pentru Romani in faptele acestel ;Tile L.

Vomit nary intre altele aceia ce ni s'a qis despre undosta§d vendtord. Vindem cum am cumperatd. In timpupe dud Turcil erait invin§i scotandu-I din tote unghiu-rile §i colturile redutel, ventitoruld Grigore loan, din reg.II de venAtori care era comaiidat de Maiorul CandianoPopescu, veclu pe purtatorulti de stindardu otoman carefugia(*) cu drapelulil in mains. Se lud dupe densuld, ildochesce cu arma §i ild culcd la pdmentd; iute se repe-de la eld ca sa, 'I ia stindarduld. Purtittorul de stindardilturcd, und bgrbatft ro§cat la facia §i 'naltd, era numalAmin ; eld scote revolveruld 0, '§I face detoria d'a nullsa s1 i se ia stindarduld. Soldatul vendtord II veni bine§i ild ucide impungenduld cu baioneta. Mai multi niza-ml turd velurtt acesta §i alergar6, in ajutornl confrate-lui lord nilvalindt peste vennord. Ce e dreptd , bravuldnostru era atunci perdutd, §i perdea §i stindarduld careild eucerise, dem ajutoruld a cAti-va camaracy, sergen-tuld Stan George §i caporaluld Nica Vasile, n'ar' fi ve-nit indatti, sZi, '1 scape. Vendtoril §i turcil se 'nciteraritschimbandu focurl §i chiar ajungendu unit cu al it la

(*) In ce chipil s'a procedat luarea stindarduluT de cAtre gisuldsoldatil veuttort, din reduta Grivita, cu WM reserva, nu fa-cemt. dealt a reproduce cele ce am auclitt vorbindu-se despreaces t a.

CAMPANIA. ROMANILORt IN BULGARIA. 17 7

peptd. Cel din urmit se luptarrt Inveriunati, ensrt partedin el clqure, peste cadaverule celul ucise, ear ceilalt1fugir6. Ast-fele Grigore Ioan fu norocose, remase cuce-ritorultt stegulul musulman. Ell fu presintat dinainteaM. S. Domnitorulu! si M. S. Tarului la Poradim. Ell sicu camara4i lul ad fost admirati §i aplaudatl de entusiu-smule celorti ce all vequte stindardulti verde cu semilunape densu.

Mal multi spectatori marturl ocularl pe campuld deresbele, §i cel In suita Domnitorului, cAtT-va oficerI strainsst persOne de state, all recunoscutd si all felicitat inchi-liana toasturl de bravura Rombilord.

lilt-data cu neptea t4r4ie, dupe una al duoilea atacil,actiunea s'a oprite Peste n6pte s'ae petrecut acele cer-cad seriese cum mai liseramA...

Celil care prin coragiul sell a ldsat urme ne§terse Ininimile Romanilore de admiratiune si Incoronandulit siacoperindule de bine-cuventeri fu Capitanul Valter Ma-recineanu, cel-ce merse in fruntea batalionulul al II dinregimentulil VIII linie, si lapse Wei fanionulil pe cre-steuld redutei. Elil cl4u morte sub focurl si loviturl demitralil, liana soldatilord sei : 4 Inainte mergeti bheti!!.,

lVfortil si ritnitil clqutl, din aripa drepte., nu furl re-dicati In qiva aceia; focurile inamice II tinu sub puterealord predt drupe Romauil nu luard, reduta a duoa.(*)

(*) Tamil all comis barbaria , dupe ce gi d'ue. parte gi dealta s'a redicata step parlamentard. ale Crucei-rosii , ca alltras asupra impiegatilore sanitarl can s'ae dine se, redice mortilci reniti1, dupe faptulti petrecutii al acestel qile.

.1 7 8 TREI SERGENTI

Din parte-ne tinendu-ne unit minut lacrimile, declaramitmults veneraiune §i respectll pentru acel c11,44 Sn ge-nerald. Adeverula e, care nu se va nega de nimeni, sol-datil romani s'al't purtat ca nisce adeverag vitezi. Nu-mele lort stintt scrise fn memoria §i inimile generatiu-nilort, pentru coragiult , abuegarea ci simtimentele knitnobile; fiind-cs nici unit simOmentt. nu 'Ate fi mai pre -susil decat acesta iubirea patriel !..

El at muritti fiicendu-§1 detoria ca nisc,e bravi. Parin-tele a Tot Putinte Ceresca va judeca pe fie-care. NoT

vomit versa lacrime de veneratiune §i recunoscincit pen-tru el top ; §i ceremd In ruga 'Astra ferbinte biuele

Inaltarea doritulul progrest pentru eel vii , biuele cifericirea tutulortt prin Intelegere §i concordiA frt4iascl

Libertate §i desvoltare fie unul popold , ce de secolifusese subjugatti, (fiii Bulgarii) care, din sacriflciult a-cestul singe versatt , va vedea §i va saluta lumina e-mancipAril

Zn viitdrea 4i, dupe acesta faptil, acel trel sergenti a-bia puturt, a se Intelni §i a'§i strenge mAinile ca nisce frailtrecuti prin focii. Numal glumirt, el, numal suriseri ca mai'nainte ; ci se 'Atari spAriql, se uitara impregiuril cu uscitutrtturit strains ci Ingrijiate, cl era sange in tot locult.Apa prin isvdre ss ro§ise, us padurice Invecinatt, era a-semeneil, stropitt, ; vAile §i dimpuld erat acoperite de pu-sci, rani0 §i Omeni morV In diferite posiOuni. El audi-sea §i pent, a duoa-cli gemendti cari nu s'atiredicatu ; §i pe mai mulg dintre camaracji §i oficerl nu'Tmai vedura. Cu trite acestea lupta trebuia sg, se re'ncept,.

Ca cum nisce persOne de URA gradu forte inalttil in-

si

!..

:

lul

ranitil

CAMPANIA ROMANI:GURU IN BULGARIA. 179

formate din iutiall cum li se raportase, ca s'a luat re-duta a duoa Grivita, apucasera de inchivasera toastepentru ea ; prin acesta era angageata on6rea. Fu ordindat ca negresit sa se is cu or! ce pretti!..

XV

CAT DESPRE OSPI MET D'ANTE1 YI ARUNCAM P TOTIIN DUNA.' RE

Patria gasesce unit midlocu d'a recompensa sacrificiileacestorti faptesi a indulci Ore-cum durerea ranitiloril, prin ni-see semne de distinctiune i on6re, consantite, votate de cor-purile legiuitore, decoratiunile ce se daii bravilorii! De o-casiunea acestel dile ele s'ati distribuitu multe ; i ceicari traira duce ore, din raniti, purtara Pe pepttt acestedecoratiunI : Steoa-Romaniei Virtutea-militara. Diva sepetrecu sgomotOsa cu sangele care a cursil banchetu-rile si felicitarile pentru s6rbatOrea care o numiramt.

N6ptea veni negra , infioratOre cu umiditate rece.Ar' fi urmat sit fie linistita acoperindd pamentulii cu intune-cata sa manta ; ea promite une -ori bine facerea de repausg.Cel pucin unele nopg se suspendau luptele ; se lasa ta-cere in aceste lagare, rad, a Rath vre-ua lumina unde-va ; i ostenii , ajunsi de osteniala , puteti unit minutia

sa inchida, ochil in mieduhl noptei, sate sa, cugete atuncila paring ci la fratii lord. DOr aceste in timp de res-belt cam cu gra" si raft potty fi ; acolo arde sufletul d'ainvinge, peptulti cresce la ambitiunea de onOre

5i

18 0 TRW SEDGENTi

Der sit ne aducemd aminte de cel ce,clup...Negurile si ceata gild end, servia pentru ce-va in a-

cele impregiurdri. Sub negurd mai puturd dintre cel di-cluv rAniti a scdpa de vederea inamiculul, A se terascdpen& sub unit tufist, ca sa astepte acolo and ajutord ,

cel pucin unit minutd linistitil ca se, ardice cautItura cd-tre Dumnecled, si a espira.

Putemii areta ca $i dupe lece duoe-spre-clece 4ile advenit la fra01 lord and mare numer dintre rdnip , te-randu-se pe blind in intunericuld noptii si in negurl, sicari s'ad hranit cu roe,.

"Jai June oficerd avea picioruld drepta lovitd red ; eanu se putea redica si nu se putea misca decdt terisi.In nopte cu intunerica a cercat, din acea multime decaluti, se, se dephrteze din loculd ce era dominate. defocurile redutel. Ed abia a putut sa se terasci pucincite pucin, pasind peste alg morti, la and tufisd de me,rhcini care era dinaintea sa. Ciasi in aceld ion pe unitaltuld care era de due glente petrunsd la peptu silm-punse de baionetd, care elle/ gemea.

Ce a!? ild intrebd oficeruld care nu era in malbung, stare de-decat acesta.

Oh! mord L. respunde eld vditanduse, to roga demai cu tine pucind, apd, or! rachiti, sit 'ml dal A bed came arde... Dupe vorbd, ilti intelese ca nu era nici romdne,nic! rusd. Nu cutezd a (lice ceva, fiind-ce, si densuld eratot in acea stare ca si turculd. Ori ce resimOmentd deinamicitie se stinge in momentele supreme in facia moliii.Acela era unit ascherd care vorbia romanesce, dintre ti-raliori, &pitd rdnitd din batdlia din qiva trecutd, lovitti

CAP.:MANIA. ROMAN LORD m BULGARIA. 181

mortale, §i nici cit mal era vre-u& sperantfi de scitpare.Oficeruld se mill dud se apropie de densuld §i 'Id cu-noscu ch e turcd ; OA vorbia cum liseritint rominescestricatil.Unde esti lovitt ? fit intreb& roma= qi intinsemaim spre a 'Id pipiii. Turcul era armatit, der qi ofice-ruld avea sabie ; nici unuld ensg, n'ar' fi pututti sit se ser-viasci cu ele ; qi, precum lisethmil, petrun§i amenduoi de du-rerea spitimantitere in facia mortis, mai era el inamici ?..Si Reminul §i Turcul se tinur& aprope unuld de altulitaplicand miinile pe rane. Tama §i nu diserrt nimicudespre lupta ce el o avuserg cu cite -va ore mai 'nainte.

Mi este frigd! adlogit ascheruld care pgrea mai gredramitt. Oficerul mai mult instinctivemente intinse inginile§i trase pe acela mantaoa ca sit 11 acopere, Alah! Alah L.ad&ogit densuld de dime or!, ce om blind esti a 'ml factacest bine!.. Oficerul tacu. Deca u& altit credinO, adaogield, deosebite interese pentru amenduoi ne a facutd 0,fund dumani pe campuld de betfilie, acum cel pugin re-cunoscift mare bunatate din partea ta, §i cil, aicia sttntemtifra0... Mai dise cel ritnitu cu nil, voce de tot slabitit §i ca qiespirantg. :, Dumneded 0, duce sufletul ted in bine §i fe-ricire L. Cre§tinuld fu Induio§itd, in acel momenta de du-rere dinaintea mormentului, §i uitase di, aceld care pro-ferit aceste vorbe nu era niel dintre of sei §i nici de re-ligiunea sa. Se vede cit acel omd incetase d'a mai tai,Oct nu a mai vorbitd. in astit-laltit ncipte in intunericdprofundu, far& 'a se vedea n& stea pe cerid, trei voinicicitutad A afle p'intre morci §i ritnig pe unto ciipitand pecare tumid din et ild veduse dud ad a citdut. flu di-uta, ca, deca fill va gitsi cu viail, sit 'lit ajute sit 'ld

6

1 8 2 TEM SERGEN7

scape, deca va fi morti1, sit Iti is el ca sit '14 inmormen-teze precum se cadea. Acel care mergea inainte si maicutezatord era Mitea. El s'ad fost furisatti din randuriletabitrel ca sa Impliniasca unit actu de pietate, gdsincld pecapitanul acesta Arid sad mortd. Mitea ens& spuse cama-radilord sel Viscol .i Marian, cii, in diu& culcanduse pucin, avisat unit visit grozavd care nu Insemni vre and lucru bunt]pentru densuld ; veduse In visa, ca, din isvarele acesteade sub dealt, wise ca urt garld,. si umflanduse ca Be-ica Oltului, ilil luase in valurile el, si elti striga din toteputerile titre militaril sei sa, alerge sit 'lit scape, si ni-men' nu Pampa. in acea spaimantatore lupta pe candera sit 'Id inghitit valurile, eld s'a desteptatd. Acestvisa ne privesce pe catesi trei, pentru a noi stintemdlegati ca fratil, adloga Viscol ; tine scie care din noi vacadea ucisii, sad prinsti ! St facemd der juramentd, con-tinua Mitea, ca, deca vre unul va fi morta din noi, satranitt, A nu 'Id lastund pe plimentd in partea inamica-lui Inversunatd, ci fie-care sit punemt umeruld sa cautamdca sit luamit cu noi pe cel mortd sad ranitu. Si (lamacolea mina de fratie precum cei trei frati Ora0, stra-buni nostri Romani!... dupre cum ne spunea mai alalta-eri unit ofiicerd. Ba si mai mult, adaogli Marian, sii,insemnamd fie-care faptele si imprejurarile ostei petrecutepe fie-care di , din pregiuruld nostru, si sit ne scrimd ,deca se volt desloca corpurile, pentru ca sit ne putemd scide urine, si sit putemil cerceta cand vre unnia din noti s'ar Intempla vre ua, nenorocire. Ag audit? sa facemdasta!Pe mine tata me Notarise sit flu tircov. 'lied la bi-serica In satd la noi, aditoga Viscol. Si deca nu Kid carte

CAMPANLi ROMANILORt n BULGARIA. 183

multi, am ensli, tinere de minte; volt face din parte -mIprecum al Os, Mariane ; ea al void scri tote fntempla-rile cite se volt petrece sub ochil mei pe campuld deWane. Precum umblu in maini cu stergatorula tunululsi cu cOrda fitilulul, asa void face cu vre IA pent, degasca pe chartie, cum me void pricepe in lagara subearth, sail dinaintea unul focsord.St, traiasca fratia 1..qise plin de entusiasmu Marian. Acum ensii sa cereal*pe iutunerica de 'cl daT cu degitele in ochi, A cautarnape capitanul nostru pe campuld mortilora. Ela a fost unitomit al lui llumneqeil, build ca painea cea alba, mi afacuta tot-d'auna bine ; prin ela am avut congediu de 154ile, in luna ce a trecut, si m'a ajutat in multe impre-giuritrl. Ca, yell, mare ! fapta cea bunt, nu se uita! . .

vorbi sergentult Mites titre camarasil Bei. Acesta con-vorbire o avura el mai indareta pent, a nu sui in susade valceoa care cade la Ore-care distan0 dinaintea re-transementelord turce. Trebue noT sa '16 glisimd, cod ellram audit gemenda si am ochitt eti locula cam in cedrept era, ultandu-me de d'asupra dealului unde ase4asemilsentinelile, der nu putema so, tree dincolo de dealt, codTurcil astia nu pre stinta omenosl tend te areg lord, satte vede ca inantezi spre santurile lord !.. Asa el se ti-ned de mainT bajbainda pe id pe colea si tinendd armelecu del* pentru vre ua nepreve4uta intemplare. Oficerulse vede ca a simtit ape calcatura, sate a audit cevavre ua soptire ea sinitti dintre aT sel.. Eld era de tot sla-bitu, perduse pre mult singe, on cat s'a luptata a setor' de acolo si a'sl lega singura piciorula cel ruptil care1' infasurase cu ce avusese asupra-1 , basma si esarpa.

184 TREI SiMeg, d'al nostri stinteg ? venig de me ajutag eh peltaid !Santem not s'au4i u§ord respunsulti celord carise apropiati. Mitea §i camara4i lul inaintarl pen/ la ceicare zacea pe pAmentd...

Uit sentinel/ turd putu fi auliat de departe , candvenia schimbuld, pentru-c4, in ast-felti de impregiurarl seageresce aquld. In acea nepte se ;lice ca ensu§1 Muci-rul Osman , dupe lupta din liva cee-lalt1 venise a in-specta strejile §i a observa cum stit lagitruld adversari-lorit in campie. Spectaclul acesta era durerosti, infioratord§i obscurd precum era n6ptea, care facea nevelute atateavictime ce zaced §i umpluserit pAmentultt despre dunelature a le redutel, can erail dominate de inamicti.

E Mona nostrl sa fimti vitezi, clise Viscol, §i saajutand pe frag cand salad in primejdiODeca voig,aditog/ camaraduld Mitea, ratline nepte venim sa furitmdtete armele cite se &end cilute langit trupurile a lordnostri in acestti campti.Si acesta not o vomti face L.. respundaplini de inima, Marian i cu Viscol. Si el se aplecarit injosh sa ajute a .se redica dtpitanulit dish cel gredElti ar' fi scos unit tipetti de durere incat ar' fi resu-natd v/Iceoa §i pen/ peste demi, der se tinu cat putu.Stag copii! c6, picioruld care iml amortise acum me d6re§i me injunghie par'cit imi dit cutite p'in ochl, sii'ml a-jutag legag ca intFult scoria. Dumnecleti v'aadus pe voi aid L. Oh! ce durere !..

Mitea numai Wept/ multti, se descinse iute de bra-cinile care i le a fost daruit betrana mama sociei lulSoare, tesute de densa late ci din m6le.Acum pe cesa legitmti piciorult ? pe meg, se pete ?

rinitd.

sd mild

line

CAMPANIA BOMANILORO DT BULGARIA. 185

Lual,1 sabia mea cu teaca, potriviti piciorula, pre in-cetti @Asa sa mi'la legati. Marian era may deprinsti cu acesttilucru, pentru c6, ela s'a fost essercitatil pe la ambulante.

In aceltt minutti us licaria,ls a unul felinard mestesu-gitti, cu care se servesce d'a redica mortil noptea, lu-mina din mina celui care cerca strejile spre partea ad-versarilora si se reflects ua rap, pe fisionamia acelul deTanga sentinela cea aprope de santa. Lumina acesta eranumal pentru ua clipitit de ochi i apol se inchidea.Ori cat ea fu departe in susit, asti trey military puturazari ua secunda fisionomia celul pe care ajunse lumina.Felinarulil iute s'a inchisa de capacele cecla.Ah ! cum alit fi may luat la ochi cu pusca mea peTurca! Cinci-leci de cartuse am arsa dandu lafocuri!..AI face ua mare greselit, sergent Mitea, n'a-vemil ordina, §i n'ama venitti aid sa atacam6 (Ilse Ca-maradula d'alaturi ; apol ce ne facemil cu capitanula aciranitu ? Erai ss may fad alts -data asta nebunieMi se pare, Ilse facet Marian care veclu in acea luminamay bine, deca nu m6 'melt', cs turcul nostru care l'amveclut in Calafata sta in dreptula luminei ; ela era cuobrasulti nuoriti sub festt cu mustati. Der pre vegideparte ? fl observit Viscol, cine scie ce ti s'a pitrut !Ore si ela sa fie in Plevna? Mai mil !.. adlogit Miteacare se uita cu multi atentiune spre forteret6,. Bine slidca pasa care ordona aci inlituntru este din Vidin venitcu Este. Fie! observit Viscol, nol n'am venial aci sit in-sirama multe sit spunemti povesti, may bine ss ticemai sa facema treba, legit to colea pe sabie piciorula ca-

pitanului, i apoi sit plecamt incetti ca nu cum-Na sa

Dwelt sti-

asta-4.T

§1

I

si

gi

,

18 6 TERI SERGENT1

cap, §i pe not lumina aceia c'apoi nu wig cum vomitscapa!Avemit armele la noi, o s ne batema pent cevomd chdea top ace§ti osta§i cam limbuti In astdImpregiurare, dupe ce Infa§urard cu tot ce gasira picio-raid rdnituluT, ca si nu se misce, Mara duoi de pi-ciere §i de cal:a, earl Mitea fld apucase de mi4loctl, §ise tinu cu pu§ca incareata, ca cum pentru a se aperade 'vre unit atacd. Ei trecura calcindd peste pe-ste singe, peste membrele risipite §i pe creeril celoriluci§1, suindi, In intunericul noptii, scobortra ast-feldpriporultt pens intrara p'Intre sentinelele lagarului caria§tepta Inturnarea lord, fiind In Intelegere cu sergentude schimbit. Oficerultt mai mutt mord se tinu In acestittimpu d'a tnt geme. Vorbele cele din urma cari eld le(Ilse aceste fur& : cFratilord ! me bucur ca eel pucin void,muri lini§tit Intre !.. Consolati pe mamal..,

Medicil §i emenil ambulantei corpurilorti I§I faced ud,detorie sinta, ca §i Crucea-ro§ie pentru care s'a insti-tuitil Hest& societate cre§tina, 5i sanitarii regimentelordasemeni ; der multi remaserit din emit! pe campii, nepu-tendil In acele (pie sa ajunge vre und ajutortt pena lademi. Acesti trel militari o &curl de la den§i a se es-pune §'a Inainta neptea pe pamentuld neutru, cum amslice, unde se gasiad morti din amendua partile, calutiIntre redute. Multe istorii am putea nota de felul ace-sta cari s'ar'i Intemplatd In acele teribile lile, §i cd, multi

dintre rani i putura, ajutati de Intunericuld noptil §i dece a, a veni Intre randurile confratilord sei de arme.

Osman superioru comandantti din Plevna, dupe cum ni s'aspusfi, di, In acea nepte dupe Incetarea actiunel, venire In

flit

morti,

I..

CAMPANIA ROMANILOR1 IN BULGARIA. 187

persona sti inspecteze cum staff trupele ; eld privi cu mareatenOune locul ce ocupase RomaniT, ajutandu-se, In

Intunericul nop0T de ua lantern& mascata care o purtaund omd din suita sa, dandu-1 lumina unde avea trebu-

§i acesta numaT ua dipita de °chid.Osman care era ascultat de al sel, musulmand nelipsindil de

a citi namazuld rugaciunei regulatd la conaculd sell capiosu ; n calitatea sa de cal:a al arm atei turce Mu-§iurd, purtandd u& uniforma simply der imposanta ; cu.noscendu-ld ca se vedea multi sea cu ochil agerl pe-trundatori, frumosd Incadratd sub fest' cu canafd find ;pe Teptulit sed avend lent& cu fief de aurd, §i stralu-cinda d'asupra und ni§an cu briliante §i la copse atar-Mudd spada sa de mare pretd, ce o priimise de curenddde la Sultanul pentru °mire ; insocitd de ua ore-care suitalatat la cartieruld sell cat ci ori unde mergea , e§ise saInsufle coragid §i incredere Imbitrbatandd pa§ale , colo-nelii nizamil §i glatele pe tote acele in &1tim1 §i forturlcari el be aperad...

Eli, observandd bine §i judecandd lucrurile dupe celece i se spusese cu ce impetuositate se purtarit Romani!cari all Post intratd in numita reduta, lise :

Cine i a mai adus pe astia aid P.. Cat despre 6-spi mei cel d'antei II aruncamil pe toti in Dunare !.

incti,

'le

188 TREI SERGENTI

XVI

ORDINUL DE pi AL DOMNITORULUI PRE ARMATA.ACTIUNEA DE LA 6 SEPTEMBRE

Acestil faptil a trebuitil sh electriseze inimile Romani-loril ; si eT silt uite, in acele momente de entusiasmii,perderile can le suferira in al lora flu pe dull:1111h bh-thlieT.

Maria Sa Domnitorul dete una ordin de 4i, din car-tieruili generale de la Poradim, precum eh, la 30 Augustarmata roming s'a purtath cu mare bravura si a luathdin mhinile inamiculul reduta Grivita, ce era agrath cumull& vigOre, remitnendu in mhinile el unit drapelfi sitrel tunurI.(*) Regimentele cari al luat parte la acesthstrAlucith fapth de vitezie simat: al XIV de dorobantl sibatalionul II de venatorl dimpreunh cu tree bataliOne dinarmata rush. Si aceste trofee sit se aduce in capitala ;tunurile sh fie aselete dime liingii statuea lul Michai-Bravu, si unu laugh corpula de gardh la palatii, spreeternh comemorare despre vitezia Romanilorti ; ear stm-dardulti sh se depun6 provisoriU in una din camerile ar-senalulul.

Tot cu nest& ocasiune Maria Sa dete unu ordin de

cli pe armata, ast-felh suna:

(*) Osebit de duoa tunuri can le ati luat Ru§ii, ca parteaa lord.

CAMPANLA. ROMANILORtr IN BULGARIA. 189

in bAtAlia de la 30 August, ca si in luptele can an}precedath i urmatti acestl memorabile cli, voi a i dovediteh virtutile strAbune n'art peritti din randurile ostenilorti

,romans. Sub foculh cel mai viti al inamicului, at' in-Ifruntath mortea cu bArbAtie, at' luath u& reduta, unittrapelh i trel tunurl. `era ve va fi recunoscetore de

,devotamentulii, de abnegatiunea vestrA; earl Ett, caIDonuml i comandantul vostru, siuitu maudru de voi,ve multiiimeseil. De si am avut sinititere perderi, de si}deplangh impreunl cu voi brava tamarack clquti pccampul de onere, der sangele versath nu va fi inzadarh:

,dinteensulh va rodi marirea i independiuta patrii.,Dat in domnescul Nostru cuartierh generalu al ar-

matei de Occidenth, Poraclim 5 Septembre 1877.Carol. c

Dupe ul septemanl de la cucerirea acelei redute, la6 Septembre, M. S. Domnitorul, la orele 1 1/2, ordonla se face recunescere ofensivl §i a se lua reduta a duoacu asalth.

SA nu grAbian a ne mira, sal a blama dud nu se reusesce.Resbelu e unit forte mare luern!.. Pentru Romani campania a-cestrt fusese mai mutt improvisath. Midlocele lord nu erail asade marl precum le avu armatele Tarului; i cu tote ensl,aceste armate perduse u& multime de omeni mai 'nainted'a sosi Romani' dinaintea redutelord la Grivita. Turciista bine ford inlluntru santurilorti ce ocoliau redutele.Coragiula Romanilorh nu "mite fi negath dupe cum ei seluptaserl cu cate-va Ole mai 'nainte i aft cucerith tumdin aceste redute. Ens& faptulil era pre de curendilcrificiile marl. Apoi nu trebue A ataca unit forth cu

sa,

9i

,

si

19 0 TRH/ SERGENTI

trupele cari mered ait statft in facia lui in tranril. Ur-meazd, a se aduce alte corpuri spre a se indeplini a-cesta cu success... Turcii prefacuserrt cu totuld, in de-cursuld unel septemani, forma intitririlord ardicindit ud,

multime de lucrrtri noni de plimentu, astupindu ambra-surile cari era( spre reduta ce el o perduserd, §i desclii-clendd altele dupe cum gasisera el mal bine, §i tote le in-tltrise cu trope de ajuns. i Romanil din parte-le schimbaramulte din lucarile ce el le gash% §i construirl altele ; astu-par& e§irea cea din reduta, care era la spate, §i o deschiseaspre facia lagrtrulut At spat and tran§ed, in Mile curl*a crtruia lucrare se 'ncepu din partea drepta pre din fa-cia redutel No. 2 pen& la cea d'antel; apoi deschiserlunit al duoilea, incependuld de la stinga spre drepth, cariacestea inchided vista vequt& de trupele turce. in fiecare din aceste tran§eurI puted intra cite unit regimentd.In celti avansatil se afla regimentuld I §i in al duioleareg. VII. Amenduoe emit tomandate de colonelil C...C... §i unit com andante de brigada, S...

Aceste regimente urmad s& las& spre ataca pe inamicadespre priporulit de dinainte-le, a cliruia distant& era in-destuld de mare.

Oficerii din laglru de ling& Grivita, traser& spadelefacendu-le a scinteia in raqa sOrelul §i luarit 1°0 punendu-sein fruntea falangelord ostei, care acoperia unit intinsuspatiu ca u& tiner& padure de pre delulete pend, in a-dencimile veil. Osta§il asemeni infipser& baionetele la pusci ;§i, la sunarea trompetd, colonele erait formate §i gatad'a se mira. Ele ensd, tined ochil indreptall spre regimen-tele din tran§euri. In fruntea acestora venia maioril,

a

ca-


pitanil si oficeril InferierI de a !I conduce. Canonadasi incepuse anti focA violinte d'a ocupa pe eel dinlAuntruredutal inamice. SA nu uitrtmA a areta ch la estremitateasting& a reduteloril eraA trel companil de rust destinapsg, opereze dimpreunii cu Rominil In ataculu ce vor face.To0 asteptail precum era decisiune, ca regimentele OiseBA lash din transeurl, si apol si Inainteze si reservele.

Timpulit cu tote aceste trecu; se inserase...Ambit comandanV se veclurl pe teremulA dintre tran-

purl, §i unul (lice celui-laltti : ,Esi, sit via sl ocup curegimentul tanrseuld care este inainte., Respunde acela:

PotT esi Anal cli, 'tl fact locA!..( Comandantele briga-,del, dupe ce ordonA, esI elti singurt, ca, prin essemplulAsett, sit incorageze regimentele. S... a esitd ca unit bravade cate-va on afar din transett; si, neputenthi facealt-ceva, a mers cu chipulti acesta pen& la estremitateauncle se gasiaA Rusii.

CAt despre resultatula acesteI (pie n'am avea nimiciia (lice avantagiosA ; timpulit trecu cam repede, se Intarcliasepre multi, se Inoptase si veni ordin ca trupele sit ocupetranseurile.

Turcil ensl prin tine scie ce Impregiurare era' aver-tiO cA, RomaniI voesat sit 'I atace, si eI mai malt catot-d'una start pregAticl d'a se apera.

IJA circonstantii ens& nu voma lipsi a o nara precums'augit ca s'a petrecutti spre estremitatea flanculul din dreptaal estel. Acolo s'auclirA detunAri de fuciladA. Deco, despre suc-cesul acestel Ole nu puturimit lice nimica, totusl Inca-rare s'a fitcutti. Turcil se vede di sciaii, precum areta-rAmii, dad Rominil erail sit 'I atace, cod acum incepu-

19 2 Teti SERGENII

sera el spre ua estremitate cu focurT. Incaerarile se petre-ceii tot cam pe sub sera. In strategie se face multe dea surprinde pe inamica ; une-orT se da atacii simula-cra ca sa atrage fortele lul acolo cand lovitura ceatare i se pregatesce spre partea opusa. Incairarea a venitacam neasteptata, precum unit virteja se redica in campiede ua-data si merge ardicanda in aera tot ce gasesce indrumu-I trecenda peste santurl. tine orl ua desparcirede solda1 aprinsl in 'apt& nu audit semualula de retra-gere, el merge tot inainte desfasuranda bravura, si citeuh-data acesti puna pe inamica in desordine si decide vic-toria. Dorobantil romans dupe cite s'a vecluta facend el,cam santa din numerula acestora. In atacurT, In avalirealora Weil a avea brake de otela luanda aventu peste in-taritmile inamiculul, urechea lora era cam surds candse da semnalu de retragere. Ca una batalion strersa launii loco din remasitele corpurilora de dorobanti cars aufost In ac Tune in giva de 30, voira a da eT una essem-plu... Reg. XV dorobanV, acum era OA in frunte. Mer-seri a ataca reduta ; si, dupe barbatesca lora Intreprin-dere, asteptanda negresita laude recompensa care o a-vurit In asemenea cash bravil... Se vede ca el priimiseraordinti, sciasera ca era destinata acOunea pentru acea

der nu cunoscura si causele pentru care se 'nterliase.ET aa Inaintata pene, la sancula cele avansatti care eraocupata de nizam!. Resultatula a fost, ca, una mare nu-mere cliqura. DorobanOT i venitoril, can cu ua sep-temana indireta plantasera fanionula tricolora pe creste-tuhl parapetulul reduteT, stimnlase entusimula acestora, siei voira sa, face asemenT. Numerula inamiciloril numai e

chi,

si

qi

CAMPANIA RommiThoer IN BULGARIA. 193

de vorbitil fu forte mare, si era preghtiti pe unit piei-ord fermit d'a se apera.

Romanii in impregiurari d'aeestea nici-uhdata nu are-tail el santd descorageati. Prin positiunea in care se gli-sescd, prin suferinta purtarea cc el ad avut-o, voirh

arete ea scut a muri de la oficerd si pen' la cold dinurma soldatd fdeendu-si detoria de °Masi, mai ales tendstmtd bine condusi, edit& cand capiT nu facti greselI!..

Lectoruld a pututit privi unit spectaclu durerosti, a a-Oita u& musica de jele prin care se amesteca cu lacri-mile parintesci fratesci gemetele ranitilord clicluti inaceste Mile, adusi pe la ambulante i infirmeriile de peste Du-nitre, prin ospitalele capitalel. Cat despre cei can nu s'atipututd transporta eand el *nil in tumultd urmarit sor-ter

Va tntreba eld: ore acel trel frail de arme mai santd?El catesi trel fusesera mai 'nainte la unit locit §i multe

vorbira discutara. Mesurasera d'acolo cu ochil distantadata era din transed si din lagaruld estei Ong la acea re-duta inamich, planuiati el intro densi, ca ce ar' puteasit face ca el sit se ilustreze, sh slabiasca, sa mini* peTurd dandule focd i sit 'I goniasch din aceld fortd. Deeate on se intelniad, de asta le fuse vorba, despre astadiscutarit. 1si deter& parerea i 'sI framantad mintea canisce 6steni camara4l, voindd ca ei catesi trei sh se im-partasiasca din gloria acesta. Cu ug, qi mai 'nainte deataculti care se decisese pentru dime de lose, el fuseserittop planuindti ast-fell dinaintea transeului sitpatd de curendd.ET ambitionad, ca §i corpurile din can faced parte, a castiga,bine este intelesd, and rename, a merita cu adeveratit

sit

gi

si

si

lord...

si

194 TEEI SERGENTI

inaintare §i resplata bravilord! Mitea fusese cu totul de-cist ea la cea d'intei ocasiune sit se arete demnd de a-cesta. Addoga densuld, ea numal et, Curcanil, voinici vi-tezl de la Ja§I, VasluT, Niamtu, Gorji stintu capabili deaceste marl fapte. Viscol susinea, ca, aceste nep6trunsemalurl ca nisce stand, unde sintti fesliii musulman!, §i

aceste 1ntirituri acoperite cu guri de focuri numal cu.tunurile deca se potu sdrobi; §i ca, eld fitcendd parte dinpompieril capitalel, acestu corpti care mo§tenesce unit re-nume de la 48, bateria peste care eld este pusd ser-gentil de sigurti se va ilustra cu acesto succesd mare.

ca acela ce se mai gondia cite ul-dati §i la copilacasi, era ceva mai moderatd. Eld clise cu se insdrcinea-

strijuiasci bine pe turd dupe ce 4T va lua priso-neri... Aceste discutiuni se petrecu intre el mai de multe-oil din reduta cea cuceriti §1 dinaintea tranrelord sa-pate in urmi, de cite -ors ei se puted intelni cind sesuspenda focurile...

Cu mehnire ens& respundemti cd, el acum au remasdnumai duos; eel d'al treilea, rominulti din munti numalera...

camaradulti sea, ild ciutase sit veld Gut vafi intre eel rinip, sad ca a muritd ; nu flu gasi emit' ni-clirea. Viscol se tntristii de perderea acestui militard ; 10aduse ensi aminte de visuld ce 4isese ca l'a visat. MA-Han fratele de truce cu Soare, mai sinqibild §i infocattiin suvenirulti amicip sale, ild plinse trecenduld intreeel r4osati.

Mai tirclid puturdind afla despre acesta de la unit co-respondentd,

Marian,

za sit

Marian,

CAMPANIA BOMANILORU nv BULGARIA. 195

SOrtea prisonerulul de resbeld este cea mai durer6s1!Acestd brava o§teand care se luptit aperindd cu arma

in mains on6rea natiunel stindardulul sub care mergepunend peptuld sett In facia mortil prin plOie de g1On0§i obuse, se intemplit, acestul bravd, ca rembe desar-matti prisonerd. Elti caluse tocmal in funduld §antului dinvirful talusuluT tran§eului turcescd unde s'a fost urcatilcu tat companie de dorobanV, din care remaserd numal§4pte 6meni. invisd du, dupe iitt fapti de null mare co-ragiti, cit se incercase sit smulgit stindardul cu semiluna§i sit Imp Mate in loculd el fanionuld tricolorti romanescdd'asupra §anOlui aperattt de nizami §i ba§ibuzuci, ruptdin compania camaralilor se! fu doboritti maT mult mortdacolo, isbitd de ud. proiectilh, §i remisese fare simOrepriimindtt u& brasdit pe frunte, §i la pulpa piciorululstkngtt ui rang, mare. Eta acolo, fiind prinsfi desarmatd,socotitti maT antes de mortti §i maT In urmit luat ca uauneltit umilitA, sclavd dinaintea Invingetorulul, care dispu-nea de densul precum a voit, nu se mai putu Inturna cual seT...

Coragi6s6, §i crincenit a fost acesta luptit §i astg, in-cercare eroica!

Se (lice ens& ca acolo s'att petrecutd fapte barbare condam-nate de secululd In care tritimd. Pentt la ce punctd vor

.fi adeverate acele gise, sad numal a comisil acestefapte, nu vomd lua cu a 'Astra, respundere §i nu ne pu-tout pronunta. Se (lice cit mu1 0 prisonerT precum §i ri-nitii &MI In cimpuld de singiuri s'att mficeliritii...

Stt venimti la cartieruld generald al Mucirului In

Plevna...

s'a

1 9 6 TREI SERGENTI

Ca sa, areta'ma tot de-uadata cele despre cari ne infor-mutual, Su ltanul, se lice, insciintAnduse de d'alde acestea,(pete ca avu vre ua nota din partea Puterilora)voise sa evite d'a se pune una asemenea ponosti a ar-mata otomani comite atrocitati asupra prisonerilora deresbela Ela ordona. marelui Visir Mehmet ca sa scriein acesta prinvinta dare comandantil trupelorti pre cam-pulti de resbelt.

Padisachul voise a imita pe Tarul, care n aflase inmidlocula armatel in Bulgaria, si ordonase din cartierulsea, a se tracts cu bland* prisioneril luati turd.

Deci, marele Visirti insarcinase pe uua strain care sebucura de bung, opiniune, sa incuartireze prisionerii rusii sa essecute ela transportarea lord de pe campula

de resbelt, ca unul ce fusesq impiegata la politiadin Constantinopole, si avea cunoscinta de aceste lucruri,fara a se comite vre una abusa,

Osman pe langtt priimirea mid sabii de mere cemai numirama, munitiuni i provisiune In Septembre, uuKira deca va fi avut acesta ordin la Plevna ?

Der pe basibuzuci cine era in stare sa, 'I infreneze?..Eat& una care s'a petrecut, cam p'atunc! i 'n acelti

lots, ci este cue ajuns ca sit ne dea u& idee despre crudimi.Se velu petrecendu-se cea mai ingrozitere scena, duo!

paci departe de acela prisonera, inlauntru transeului.Basibuzucii, emeni cu totula inselbateciti prin, atatea cru-dimi, viata cea aspra a lord, lipsiti de lumina si de orice speranta In lume, omeni a carora infacisare e pre mi-serabile in imbracaminte, i cu fete tot d'auna incrun-tate, fanatic! versatori de so.' lige, i cari nu cunoscti coin-

si

o

CAMPANIA ROMANILORtr IN BULGARIA. 19 7

pittimirea, traserit in tepit pre unit nefericitfi pe care is-butisera a 'lit tell la del*. Faptit nedemnit condamnatitde secolulfi acesta, el o seversiait cu uit pornire turbatitin momentele dud lacrimile victimei trebuia s& le desar-meze furia. Eatit eine era acela pe care ferele acestecu chipA de omit 1111 infrigArise, ca cu essemplu lui 0,intimideze pe ceilalt1 lupt&tori.

Spre a se da asaltft acestel redute, fusese de mare ne-cesitate ca, unit numerii de omeni essercitati 0, inaintezecu gabiene care trebuiati aruncate in santulA redutel,pentru ca luptkoril ajungendu acolo sa gitsiascrt inles-Dire de alit trece. Se facuse apelit la cel mai coragiosibitrbati cart voirl de bunt voia loril sit se insitrcinezecu acesta. Din mai multe regimente venir& ate duol trel.Esi .i de la geniu unit caporalii forte bravA ; precumerait acel soldati al bateriel, pe care Napolion I, la Ta-lon, il numise: , ce nu cunoscii ft-lea!' asa se area, eladinaintea citpitanului care fitcuse acestfi apelit. Una ntr-merit ore-care de gabione ordin. erat umplute cu lank. Prinelasticitatea land glontele nu pot trece si nu vor avea e-fectit. Acesti lupatorT cu totulit hot&riti, trebuiati sa mergitculcati impingendfi gabienele spre reduta. Indata ce a-cestea furl velute, incepurit focurile cu violent& asupragabionelorfi. Respundeii si acesti tiraliorl precat lepermitea positiunea. El merger' find risipifi rem&nendtt

Ore-care distant& intre gabiOne ce se miscall. Cel maimulti nu inaintarl pre mult, si incepurit ca sit se re-tragl. Caporalu... voi sa 1 incorageze mergendtt elit In-nainte prin vijelia acea de glonte ; der elit nu puteavedea inainte ce distant& mai este ckre inamicu. Turcil

198 Taal SIIRGIINTI

cari pe langa foculd armelord inai alergaii si la mestesu-gull de a face victime intrebuintandii capcane, in-data aruncarit cangiile ca sit 'lit apace, der dis-tant°, era tot mare cit nu ajunsera Cu acele prajini pen&la elii. Fb.cura unit mestesugd ; legarit nit cange de uitfringhie grOsa, pe care ei o arunca, cu mare adresa.Gabionuld fu agatatd de cange. Caporalul acesta simtinddea cosuld seti fuge, infipse mainile barbatesce si se opintidin tete puterile ca sit 'la tie in locti der fu cu nepu-tint% ; din saute ild traserrt brate multe a le basibuzilord.Dinaintea unel forte majore tine pOte sit resiste?..

Neferieituld fu teritd in launtru santuluY. Eld se metca sit nu 'I redice viata. Ferosil basibuzucT, cari remit-seserit de voia lord pentru cit pe citpitanuld lord ild

perduserit fiind omoritti de and glontd, intaritatl si in-versunatl atat de mult de vorbele until imam fanatich,apucara pe 4isuld romand si ild Verb la IA estremitatein transed, unde ild tractarit cu nit mare selbatacie!..Peste pucin ild aretarit confratilord seI, fiind °morn siinfrigaritd inteuit tepa pe care el o infipserti d'asupraparapetulul. De ad sfrigara el acelord coragiosi soldaticari velar& de departe eruclimea acea barbaral vorbin-du-le in romanesce :

1 Cine se mai apropie, OM ca acesta pittesce!..cSoldatii cari vecjurit si au4irit aceste vorbe, respun-

(Jena strigarit cat puturit, lovinda pepturile lord cu pu-mnil si apol redicandu4 in susii: 1.Asteptap voi caul/far' de sufletd 1 incurendd o sit Infigemd not mainile in

pepturile si gOtlejurile vestre pline de singe L 'OrOre! si cutremurd I aceste fapte s'itA petrecuth!..

CAMPANIA BO/SAD/MORO IN BULGARIA. 199

Omer-pasa la 854 a fost silitd si pune tunurile Inbasibuzuci ca si 'I domoliasci $i si 'I tine in freq.,.

Dec!, prisoneril, ce 'I luase In lupta din August $i in-ceputu lui Septembre, Musirul II porni escortaiI de cava-lerie $i sub ordinile lisului agentd, spre a'I duce, prinAndrianopole, la Stambuld. intre prisoneril moscovl seaflad $i vre-ud, cip-va roman! : din cavalerie rosiori,doroban1 lio curcani $i -din alte corpurl,(*) aceI de acirora urmi in lagltruld roman nu 'I putea sci confratiIlord ce s'ad ficutd.

Nefericituld nostru osteanu deru, Mitea, era $i eld in-tre densi, sergentd, cu galene la mantaoa de postavdsurd, cu ciciula de hirsie negri cu pena de curcan ladensa, cu nitdragil stremtl de dimie albd, cu opine! $i cucurele infisiurate pe piciord, cu saculd In care Linea

duoe bud* pesme0; $i, fiind -cd, era lovit la frunte$i la picioruld stingd de ui spirturtt de °bust , eraplin de singe, care incepuse a se Ingilbeni de colOreapuroiului pe imbriciminti $i pe cimesi. Eld se afli prinsatot atunci sera and se petrecuse crudimea ce o descriseranaEld cu tote acestea ava mare parte, in starea singeresiprecum se gisia ; ell, pe candd prisoneril rusI, cei carierau maI bine inciltatI remasesertt desculg $i a101 fillmantale, soldatilord nizamI ficendu-le nut plicere a seinvesti cu ele, u6i mini arnica neasteptatit veni In aju-toru-!, eel pucin d'a nu fi maltractatd. Eld fu dus sub

(*) CeI maT mult1 prisoneri ce s'aii flcut dintre roman!, fucu ocasiunea Intelnirel loll cu Turd! prin pXduricea inveci-nath, pe and ei se ducat a lua lemne pentru food.

2 0 0 Tam SEilannt

escort& dinaintea comandantului superiord care 'si Lineacartierul intr'ult cash mai insemnatit in orasd. Fu intre-bat ce este eh!. ? ce uniform& e a lul si din care armitface parte?.. Acolo sergentul vedu u& fisionomie fortebine cunoscuta : era Hechim. Nu scie omuld ce i se peteintempla in via si de tine va avea trebuintit L.

OA cat& urit avusese junele acesta contra Turcilord,dupre cele ce eh" veddse, si tot atat a audise multe de-spre el, ca si despre sortea fidantatei sale la Constantinopole,dupe cum ii spusese in Giurgiu acea femeie sciutit cusemnele pe obrasd ; pentru care cut se luptase cu furieinduoitit contra inamicului, inaintase pre mult peste tere-mul dinaintea santului, incoragiandd si pe altil de a faceasemenT, resturnandu cu baioneta in tote *tile, in mi-dloculd tumultului sub glontele ce 'T suerase pe la urechlsi sub fumd in intunericd precum este nepte ; loviturilede spade, detunarea si trasnetele din artilerie, ucidere,masacru, si tioaniturile toperelord ca la unit abatorid ,

tote eld le infruntase ; eld, ostasuld, atunci find si ritnitd,se ametise de durere, perduse mult sange care curgea dela picioru-1, perduse vigorea , se desconcertase cAlcandilpe morti mormane, in lad de sange, pe main!, pici6resfitrimate, pe capete sdrobite si creerl versati ; eld leperduse si le uitase tote in aceste momente, nu IT remit-sese de cat a se da, sad a se sinucide , precum &curlmill vedenduse stremtorati si 014 prisoner!. Pate citacolo IA man& vrajmasa a redicat cutituld d'asupra lui sit'Id ucide, der unit bratu al altuia a oprit-o.... Inima lulera end, coragiosit der puterile i se slitbirl. Cand eld se,destept& inlauntru santului, unde caduse surpanduse

malu

CAMPANIA. ROMANILORIt IN BULGARIA. 201

sub piciorele lul, Cu capulfi lovitit de feel §i de ptmentit,numaI poseda nici ul armit. Umilitu. o§teanulA, in astitstare, remasese ca unit copal; tigru ajunsese unit mielitintre tipetele §i gemetele fratilortt, sub aptsttorea ame-nintare §i isbire a victimarilorit...

Dete multiamitit lit! Dumnedeil d'a gasi y nefericitulitcum era prisonerd , d'a gasi puCinit apt, uit bucatide paine, dup6 ce flu duse in cartierul din 1levna, unitcolti§ora unde sit zacit pe pain'ent5, §i untl oral care incat-va se plirea a 'lit protegea.

vechifi cunoscutu. §i arnica al Calafatenilortiicum ilu ve'du, cunoscu indatt pe sergentit; §i acela careera devotat pe 'APO Osman, putu atata, st &resell peunit copilit, in starea asta, de maltracttrile §i de crucli-mile fero§ilorit, ba§ibuzuci §i cerchesl,

Dupe duo septOnani prisoneril ru§1 §i roman! furldu§1 la Constantinopole, escortatl de trupe. Os-man trimise tot atunci §i unit raportil detaliatit Sultauu-lui, despre luptele petrecute la 30 Augusta §i pent lainceputu lul Septembre.

. Acolo, in cartierulti Beiolu §i Be§ic-Ta§i, titre palatulDolma-bacce sera!, nit multiple de bitrbati §i femel ard6t1de curiositate sit vega pe ace§t1 prisoner!, precum §i no!avuraniti acea curiositate and se aduserit eel dantel prin§Iturd, oficed §i soldati luati de la Si§tov §i Nico-pole, §i intre ace§tia chiar §i pe Hasan pa§a, comandan-tele lorii; pe can velurtmit cum el trecurit de la utgarit la alta, pe marginea cap italei Bucuresci, sere a fidu§l in Rosia. Ast-fel alerga acolo multimea cascatorilortide gut, ca st vedt pe di§iI prisoner!.

klechim,

II

202 Tsai SEBGENTt

XVII

CAMPANIA URMATA. DESPRE RACHOVAVIDIN

Aci cugetarea remine inveluiti tinendu-ne mina pefrunte. Vomit nara pe scurtd.

La utt septemini din luna Octombre, cu unto timpftpre Inaintatt tomnatecd ; ploase ninsese, geruise,cu nisce chi stricate mlistinese, limit se p1rea ci Bul-garia Intregi e ui mare de noroit ; cdmunicatia cu aue-voe se Ikea, poduld de la Turnu- Mitgurele s'a ruptd, cieu ua, sump, de greutiti armatei care nu era indestul debine echipati pentru campanie de iarnti, in campydeschist, p' in bordee cu umiditatea cea mare p'in trance-

apr6pe lipsiti de hrana, i se ordont, la 7 Oc-tombre, dupe lucrarea mad multorti paralele cu _cari se a-propiaseri, s atace earl acea reduti care era tot In po-sesiunea Otomanilorti.

Cu mortierele ce s'a fost luat de la inamicti dindiferite bateril de la Nicopole ce s'ar'i gisitd in-launtru redutel care se cucerise , s'a servitd cu ele

aliturT cu alte baterii, din trancee, fiind date sub co-manda cipitanulul F... cu cari bitea inlauntru tran-seelord turce.

Earls! se aucliri tobele cu sunetu lord Inviuere.-tor* dandt alarmi, trompetele semnalina intocmi-rea si mergerea Inainte cu pasti ostisescd ; earisi se a-

mita,

u&

ut4,

i

ei

CAMPANIA ROMAN/LOIMY IN BULGARIA. 2 0 3

coperi aci orizontele §i atmosfere, de trasnete din arti-lerie §i puscile pedestra§ilord ; earit§I inairare, mitcelecrunte §i niivAlire pre dealurile inegrite cu sacrificiule aIA multime de osta§1 romini caciulani §i venatori, chlugin tianturl de a escalada pe parapete, ca sit pete intracu orl ce prete de a cuceri 4isulA forte.

Ore de ce folosil era luarea cu athea sacrificil acelel re-dute ? E chestiune de apreciare pentru berbatil competing...

Acum se incepu atacule prin unit batalion de laVI dorobang, din regimentul XIII idem, V §i VIIlinie, §i batalionul I de vene,tori, condu§e de unit junemaiort birbate inteliginte. FAO, se, '1 numimii aci ,

dinte cunoscug comandangI cari impinserl acgunea cumulth vigere spre acea parte, in aceste, cli la inceputulelul Octombre ; luta fii intraserk dupe nisce asalturlimpetuase, osta§i no§tri earA§I in acea redutii, durand luptaca vre IA cinci ore. Resultatulii fu tot acela petrecutil,cu tot coragiule luptItorilord, precum a fost cu Mt lung, in-&trete. Clare sera, dupe ce Romanii intraserli in redutg,,dupe ce pusera tote, bexbittia d'a se intlri §i a goni dinea pe Turd, dupe ce cerurl se, le vie trupe in ajutorii,nevenindu-le indatit, furit nevoid a se retrage §i a intra intran§eurile lore. NOptea rece viscolitI cu spice de neoa,II gitsi tot in stare ea in luna trecuti, cu urt, multimede morel §i. 11,14 rema§1 in canturl §i pe campe. Desprenumerule lore, Toile publice ni '1 a reproduse , mil demorel cu rinig I..

Precat se vede, dem M. Sa Tarul a avut nevoe deserviciulu armatel romine, acesta s'a indeplinite ; ce,, peMet atacurile ce armata rug, facu redutelorii spre par-

204 TREI SERGENTI

tea de la Suci §i Vest, apol aceste continue asalturl aatras tot& atenOunea i vigorea armatel lui -Osman, grk-mkdindu-se spre puncturile unde atacaa Rom'aniI la Estili Norda. Cu acesta chip guarda imperiale avu timpa

sit vie tOt4, sa, se desf&sure aci ; impreunk ea, cu Roma-nil, sa, impresore Plevna de tote partile ca 'ma zida tarede fern. Spre uli parte, despre Vesta, mad 'nainte de a-cesta, Turcil avuseserk una druma deschisii de comuni-catiune ; p'acolo, la finele luT Septembre, priimirk el tro-pe provisiune, §i chiar trimiserk p'acolo prisioneriT laConstantinopole despre care am maT vorbita ; i acesta inurma la qiumgtatea lui Octombre fu impresuratli. Nepre-vederea lid Osman d'a remanea attita timpa acolo !..

La 18 Septembre, Generalu Totleben, cel renumita indefensarea Sevastopolelui la 854, s'a presintat, la cartie-rul generale la Poradim, Domnitorului, cu care apol avisitat positiunile impregiurul Plevnei. El s'aainsocit pe urml ysi cu Marele Duce Nicolae , care sosisede la Gorni-Studen, de a cerceta si a vedea aceste for-tificatiuni, de a pregati mai repede i maI siguril crt-

derea Plevnei. Generalu Totleben de aci r6mase pe ling&persona Domnitorului consultandu-se §i lucranda impreunkla marile operatiunI ce reclama campania acesta, precum

oficeri i diferite persone de stat cu tot felul deuniforms §i cu titluri insemnate, cari incongiuraft ma-rele cartiera rominesca al Domnitorului.

Sk nu uitamii a Vice duoe vorbe in favorul cavalerieTromane de rosiorl qi calkrasii, pe cari i am maT numita ;el continua in intervalul acestora atacurl Wm% recuno-scerl prin diferite pars §i fu gata sk dea energiculii lora

i intaxirile

altl

si

CAMPANIA ROMANELOWY n. BULGARIA. 205

ajutorii trupelort card ar' fi fost atacate de cavaleria mu-sulmanti. Ast-fela dupe ce el inteunti randtt impreunii cuRuOI ail prins unti convoiii cu maI bine de 300 cartprovisiunl §i ua numerosli artilerie, destinate a veni lulOsman, renlnendu-le Omenil §i cattle prisonerl, apol la5 Septembre, s'ati intelnitii cu cavaleria turd de Cer-chesi ; s'a luptat cu den§i, a omorit pe mai multi, §i aluat de la el unit stindardit care ilu trimisea M. S.Domnitorulul... Acea cavalerie era comandata de ensu§1Caimacamul din Rachova.

Pentru ca armata roman5, sit fudepliniasca actulti el,in espeditiunea din Bulgaria, urma ca uti, parte din re-gimentele el sti, face facia spre Dunare, cittre Rachova§i Vidin, combinAnda atacurl, asupra acestora, dimpreunitcu armata care se gasia .pe marginea Dungrei la Bechet§i la Calafat.

Deci, pornind nit parte a armatei chiard de dinainteaPlevnel, care, units cu alte trupe din reserva, in curendea avu succese incoronate atre qisele puncturi.

Lasamti despre acesta sa vorbiascii, sergentul de la ar-tilerie care a mers cu bateria §i s'a luptat acolo.

Malian care tot plAnse pentru Mitea nesciind ce sOrteva fi avenda, priimi, dupe duoe luni, ca,nd veni la, Bu-curescl cu prisoneril turd, IA, scrisOre lung6,, in care sedescria detaliindti campania despre Rachova, aprope dicu 4i, ce 'I o trimisese Viscol, precum el avuseserg, invoke.Eath ce contine acea scrisOre

(Dupe ce plecartimu de la- Grivita, in urma atacululdin 7 Octombre, trecurAmil prin Verbita, Calisavat, Ri-ben, Tristinicu-bulg/irescu, §i inaintarg,mu peste riul Vidu

:

20 6 Tarr SERGENTI

peni la ua comunii. Ghighi. Acesta e situata trel chilo-metre mai d'oparte de Magura, sub dealurl marl pe cariera nisce forturl cu bateril a le Turciloril. Compania Ide geniu a construit peste riul Ister (Iscar) , apa carecurge p'alaturi, una pods ca sa putemil trece cu artile-ria, cavaleria si carale Ostel pe elu, ca sa mergema a-asupra Oreave! (Rachova). LOcuitorii din Ghighi santa cre-stini. Satul a fost jefuit de Cerchesi; ca asta-1;11 nu ga-sescI in ela nimica, nici cu banl. Paine, vinti, tutuna deHitt unele nu e. Vet sci di ostirea nOstra numal are ca-mesi si incalOminte. Infanteria a inceput sa incalte o-pinci ; uniT solda0 taie din p6lele de la manta ca sit faceobiele la piciOre.,

, La 5 Noembre, trupele adica : una bat, din reg. IVdorobancl, unul din at III idem, cate unul din reg. I sial X, restul de cate-va companil call as scapata de laPlevna din reg. VI dorobanti, trupe de artilerie bateriaIll, IV §i V, si ua baterie de pompieri nostri de Bucu-resci, geniti comp. I, cavalerie duoe regimente rosiori,Calarasil regimentul II, idem duoe escadrOne din regi-mentul IX, si dime escadrone din reg. III, precum si sa-nitari al corpurilora ; t6te aceste plecara din Ghighi, subordinile Colonelulul SlAnicieanu, avend ochil 4intiti de alua Rachova si Vidinu. La satul Vadinu, in 6re-care di-stanta indaretu de Rachova, era una mica forth ocupatade nizamY, care l'am fi putut privi ca la avangarda atrupelorti turce. Acest forth fu parasita de Turd cand tru-pele romane inaintara in recunOscere. Ostirea sosind seraTanga acest sata bivoaca acilea, si a duoa 4i urma dru-mul inainte. Cavaleria in recunOscerea ce facu perdu unit

CAXPAN/A RO11IANILOR0 DI BULGARIA. 2 0 7

sub-locotenentli §i unit sergent-major. Nizamii furl gonitiIn urmli, ce duo proiectile eclatarli, in micllocul bordeelordcari se aflatt mascate de retran§ementit. Cavaleria- fu ne-volt& sit joce rolu de infanterie, sit descalece ; cod, pedud Turcil fuged, nu putea sti, '1 goniascli, Ware din causateremului care este neregulatli, mai mult dealuri. A doua-qi o§tirea sosi la satul Galova, at cfiruia locuitori, Cer-chest §i Tlitari, as fost fugitfi ducend cu den§i ce aftputut lua. Virful avangardeI intrandu in elli §i gasindu-llipustiiti, dete foal la cate-va case §i In urmit se aprinserti§i arseril, piitulele, §ire cu paie, §i tot ce se afla pe langiaceste case. Intendiulti a durat uli, qi 0 tart noptea, citse vequ lumina flachrel pen& la Rachova. De acolo tru-pele tablixirli, in bivoac asupra satulul Salanovita, care ein spatele RachoveY. Positiunea astui ora§li e in partea o-pusit dealdrilorfi ce le priviamti. Pe crestetul acestortiinaltimi erati intiirirfle turcesci, cari dominati ora§ul §1

partile de prin pregiuru-l. Lupta la Rachova incepu lunidiming ii la 4 ore. Trupele pornirk a ocupa positiuni : celed'anteit fu artileria urmatA de regimenteTe de dorobantl.Fihid Mg de dimineta, Turcil nu puturit a vedea avan-sarea trupelorfi mistre, de ci ei sciatt cli, eramfi in apro-piere de denci. Pe data ce artileria se puse in positiede a combate, el o au vequtd, §i trasera unti tuna carenu avu nici unit efectti. Positiunea care Turcii o ocupape dealuri din spatele oraqului era asiguratii de 4 intkriricu tunuri, duoli posturi de infanterie, §i deosebit de ace-stea pitmentul plin de obstacole naturale a le teremultd,dealuri, vacele etc. Artileria roman& se puse dreg infaciit de bateriile turcesci. Mt, baterie, pompieri nostri,

208 TRES SERGENTI

bates aripa stangit, spatele batea tunurile de pesteDun ,re din bateriile de la Bechetti, aripa drepta WAN),bateria IV de artilerie. La incepere bateriile tinura cadue ore bombardarea facenda loco infanteriei d'a inainta,apoi se desfasura tiralioril din reg. IV dorobanii, can

apucara spre aripa drepta unde era la muliime de turd intr'-unil forth. Infanteria inainta pe sub deals; i fara ca Turcilsit 'mite intrerupe mersula acestora mavalitorl osteni, sepomenira a tot campul era acoperita de sirurl. de tira-liod a le ostei care veni, fortul lora la milloca prii-mind ploie de glonce. Turcil se vedura, nevoiti a parasifortult, i, furl gonici, In desordine, cod adversaril le erain spate. Dorobantil le ocupi fortula acesta din drepta ,

eara, Turcil intrara in al duoilea, cel care era spre stanga.S'a vedut cum una oficera turca find dare lovia cuspada pe soldatI ca intorne inapoi sa reocupe posi-iunile %sate ; elu caqu dupe calk lovit de una glonta

de la aT nostri. Dupe acesta urma, u& lupti neintrerupta ;lantul de tiraliori romani apropiinduse pen& la 1 00 me--U.1 de fortula turcesca, ocupand nisce gropi de pe MITAdrum cari ii favorisa malt pentru acelii atacti. Pe-datace infanteria se suise pe dealuri, sosi i bateria de poin-pied in unna4, care se a§eda in spatele inamicului ; §i ast-feld din tote colturile curgea obuse asupra capetelortiturcesci nit continua grindina de glonce care ii ingrozi.Tot& .diva vre-u& trel ore noptea a durat acosta, lupta ;apol se dete retragerea, cod acesti bravI apropia con-sumarea materialului de lupta, ce '1 avusesera, cu demi, la-sand asigurare de paza vedetele cavaleria. Artileriainfanterie se retrase in locul unde a dormit in nOptea

li 'la

§i

§i

§i

§i

sin

CAMPANIA ROMANILORfr IN BULGARIA. 209

cee-laltil, In dealurile apropiate. In lupta acestel Mile, petang& perderile ce avurAmti in 6meni, avemit a regretsmortea a duoi oficeri superiorl : Maioru Iene, Col. Mill-dilrescu, Maioru Mateescu, care fu gret

,A duoa di de dimine0 se disposa ca st se dea loviredin alte positii. and trupele inaintart spre partea aceea,bagagele buchttria companii a 4 din reg. VI de do-robanV gresirt drumul fiind negurit, si se apropiar deavanposturi turcesci; ast-fel ca inamicult le v6du $i serepedi iute de le 10,, fart ca sit fi simOt trupele no-stre cari erati cam Indepartare de acolo. OmeniT ce in-sociait carale find fagirt i ltsart totultt in mai-nile Tuciloril. Unit sergentti unil caporalA din cel cari luso-Oat convoiulu alergart antin0 duose eseadrone de alai-4,cari pe data suns alarma dicenda et Turcil ati inaintataspre aripa dr6ptt pArtsind posiOunea. ce au avut-o. Laaceste semnale tote trupele se silira a le esi inainte sprea inapoia. In arms veni scire de cele intemplate cuconvoiubl, ast-felt trupele remaserit in nemiscare pent,spre sera. Atunci se apropie eartsi de aripa gang& sideterit acolo ut puternid loviturt. Citltrasii de Gorji con-dusi de cilpitanu Leca, gresindt drumult fiind cam ne-

cu cea,t1, nemeririt de esirii, in spatele nizamilorit ;cu acesta fT puse in zapticealli si '1 ram a perde gustuldde ut impotrivire mai lungt. &tutu voinici mandri a-cestl cfilitrasi! Turcil, desperaV dupe ua asemenea aspritamenintare care le venia de la ostirea nostril, cat si dela cea de peste Duntre comandata de gen. Lupu, adu-nal% ut mulcime de cart cu fort violente de prin ora0 ;

§i

§i

§i

§i

§i

gura

§i

ranitg.,

pueinl,

'I

210 TANI SERGENTI

ci pe la orele patru nOptea pornirit a fugi spre Loin-palanca.`

acest intervals ei despoie de imbrdcitminte mortil§i rani it romanl, fd.cend barbara faptd, d'a omori pe ceicari nu se putura retrage fiind gred raniV, §i le luacame§ile de pe el ; redicarit in vre ua duos card,

pe rfiniti turd; pe mortil lord 'I a adunat ci 'I ad In-gropatd Wig& parapete, lastindd pe campd numai calmort,I ; ci ast-fell, pregatiti ci incdrctindit tote a le lord,'Isar& forturile ci 'ci urmard, calea end de nOpte. Miccarealord a fostil simOt1 de vedetele romine, §i indatd, cite-va escadrone de calitra§i Rociorl §i infanterie pornird, a'I goni dupe urmti.,

,Fugindd ast-fell Turcii din Rachova, eras nevoid incale sa treed. poduld de pe apa Hirletu (Scatu) care epucin mal 'nainte. Duos companii de dorobanti din reg.I sub comanda cdpitanului MIrd,§escu §i Locotenentul Po-pescu, apucaserd, posiciuni de cu 4iva ceelaltd, §i se retran§a-seri, dupe ordinile maiorului Mateescu, dinaintea podu-lui qis, Maga satul HArleti. Ajungend colona turd ca sdtrod podul, dorobanill o lovi cu and focd violinte dinarmele lord, ci indatrt poduld ci dimpregiurii se a-coperi de mormane de morti §i ranil. Acesti dorobancitinuri barbdtesce lupta cu Turcil in timpti de patru ore;dupe care, ad fost batuti ci impra§,tiaV, ci eel care scd,-pail. din Turd Sugira in desordine prin paduri, ci multica ura prinO, fiind urmgriti de citlara§1. Cavaleria turd,forte mina, trecuse prin apl mai 'nainte impreuna cutunurile, cari spre a le putea trece, fiind-ci era nomoldmare al &lei, fuserit nevoid a arunca cate-va cart', de

,In

termil

CAmPANli nOmANILORt IN nULGARIA. 211

corturil sad cu pesmeti ci alte bagage facendu-le ca andpodti, ajutandu cu bratt de Omen! §i punendd umerileca sIt le teresct §i sa tea cu ele prin acestft rid. Cfindfu st treed, celelalte cart cu munitiune, chesOnele cu ghi-ulele, producte ci cite le duced Turcil cu den§i, fursprinse §i luate de clItra§ii roman! cari sosi dupe ur-

TOte acestea furl aduse la Rachova, pe care, In di-mineta de 9 Noembre, Romani! se %curd, stopani intrAnduWile In ora§d. Numerulti mortilord dintre roman! acolose adunit ca la vre-ut 200, ear al Turcilord, consideranddime loviri ce priimirli, una d'asupra ora§ului §i alta lapodu, ne vine a crede ci, va fi Intreitil ma! mare. Se dice cits'ad luatti vre ua ciOva prisoneri, earn ceilalg turci sedusert ca nu li se mai putu gitsi urma.

, Se scie et s'a glsitti In caritle Turciloril, cari le allprinsd Romanil, duo! soldap dorobanti pe cari Tur-cii luase prisioned. La Intrebarea care le a fost ft-cutti ei de cats armatit romans a venial asupra ora§u-lui Rachova, unuld dintre prin§i, mai alesti fiind and re-crutt, a respunsti ca sese sute infanterie ci opt-tied detunurl. Ast-fel Tamil nu puturt nimicd intelege de laasti prisionerT.

,Rachova e und orticeld In facit cu Bechetuld pesteDuntre, este situatti pe ua panth de dealti. Locuitorilstintd Roman!, §i Turd. Cele mai multe din ca-sole §i pravaliorele turcilord sdntd de§ertate. Cu ptrerede red am velutu pe soldag rupendti, stricandli, danddfoal §i jefuindil din aceste case. Privtliile gi casele maimarl ce le posedase Turcii, acum stIntu grajduri pentrucall nostri. Mulg curio0 trecurlt printre trupele din Be-

ritnit1,

1T

ilulgarl

II

ma.

212 TREI SERGENTi

chetti venite de acesta ocasiune la Rachova prin vase sipont6ne.'

,Notez aci, tote casele turcescl de la bordein ysi 'Anala palatil aii in interior cameriloril nisce divanurT scunde,sail prispe de pamentti, pe can a d6rme. Maga sobiteste und coltg despartith uncle este baia ; pe jog' baiae tencuitit cu cimenth ; in sobi stintti asellate duoe Olede pamentfi zidite, pentru ca. in ele s& incalliasca apit.

Pe pang e numal firide §i dulapurl cu usciorele sculp-tate, can acestea Val mascata usa de la baie. In gallso vedd gritdini, chioscurl de very bolts de vile, canacum tote sfintu stricate

, trupele mistre in Rachova pen& la 23 No-embre, regimentele all lucratti in astt intervalii ua mul-time de bateril transeuri noul, de asigurare.c

qiva de 23, trupele plecarli din Rachova §i seraall ajunsa la comuna Codoslul; undo artileria, geniuambulantele all bivoacata in margine, earl infanteria fuincartirata prin satti. La 24 inaintaramd spre cibru-Pa-lanca, unde poposi numal geniu artileria divisionara,cant infanteria merse inainte. In qiva de 25 porni celeremase in cibru-Palanca §i inaintarama, tote trupele spreLom-Palanca, unde sera ajunseramil tar4i6 intraramtiin orasulti Lom, care fusese parisitu de trupele turce.In tot tirnpulit mersulul ua sectiune de dulgheri all pre-cedata armata §i an stabilitil peste riulti cibru unit pothipaserelti pe care a trecutii infanteria, ear& cavaleria siartileria ati trecutii -prin apt; tot acestl dulgheri all lu-crat6 peste riuld Lom und podtl de duoe vase, pe carea trecut infanteria, earii cavaleria urma ca §i mai susti.

§i

§elendfi

§i

,In

§i

si

ui


Trupele sosite in Lom-Palanca se aseql in cuartire. Ca-valeria pe qiva de 25 Men recundscere la Arcer-Palanca.1

,In cliva de Creciunti se dete ataculd in padurea delanga Arceru. (SA, nu uitamu d bite aceste positiunistinta in apropriere de marginga Dunarel, §i pe can Turcile avurti mai mult sad mai pucin intarite). in acest4 pit-dure se afla ill mid casarml, care era incongiuratl deretransemente cu taluzu interiort ingraditti de nuele. Eaera pucin departata de malulii riului Arceru ce curgepe dinaintea sa, podulti apel era construitu cam indeschiletura acesteT fortifidri. Si aci dorobantii se ard-tar& voinici. Tote acele intariri dimpreunti, cu nizamil carile aperail, ci cari tinOti ochil catre Lom de a face uti

surprindere, fur& invinse, i Dual imprastiati in urmaunei lupte de dune ore...`

, Cat am seklut in Lom-Palanca, in timpti de uti lunitgeniu a lucrat cincT bateriT ,pentru aperarea orasului ; treidin acestea eratt in partea despre Vidin, cart cele-lalte inpartea opusa. Acestit companie mai lucrg., in decursul astuitimpt1 unit poda permanenta pe taracT avend ua lungimeaprope 50 metri peste riul Loin, legand cu acesth chipticomunicatia orasului cu satele vecine ci cu coseoa Lom-Sofia. In acestti intervalt cat selurrt octile si se lucraricele mai susti ar6tate in Lom-Palanca, ea@ Plevna.c

Trupele de infanterie reg. I de linie, reg. IV doro-banti, reg. I artilerie sosi peste pucin timpu dintr' acolola Lom-Palanca, i ad se repausarfi sate -va Mile; in caretimpt batal. II din reg. II linie, alte trupe din divi-siunea a duoa, pornira catre oracul Belogracia Ele allpus asediu la citadela numitA ast-felt, ce e catre granita

¢i

si

214 Taal SEBGENTI

Serbii, pe care a bombardat-o in timpa de cate-va Vile.In liva de 24 Decembre grosul trupelord porni din Loin-Palanca, dirigiandu-se spre comuna Tatar-mahala, undeau petrecutd urt nopte. Si fiind-ca satul acesta e pre mid,trupele a4 trash prin satele vecine can slanta cu totulitapropriate. A duoa.4i inaintaramg spre:Arcera-Palanca unclesosirama sera. Compania de geniu dimpreunit cu trupe dedorobancl deschise §i lucra iute unit drum, d'a dreptupeste dealu catre satul Gaitanita. La 26 trupele inain-tart spre Gaitau4a. La 28 pleca cea din urma trupidin Arcerq. In acea qi sosi §i compania geniulul cam pela amia4.1 la Gititanita §i se puse indatii d'a lucra unitdrumit mal dreptil peutru infanterie catre Gladovin. In a-cea qi sera, mat make trupe find reunite bivoacarit din-naintea satulul Ivanovcea care este aprope de urt padure.00irea dormi afara pe zapada a§ternendil cad de tufecu frunsele pe ele §i facenda foetid marl din distanta indistanta. Acesta catunu avendu numal vre WI, 20 case e local-til de Romani; elu a fost fundatit acum vre urt tints -leci deaul de nisce locuitorl refugittl de la noT din tell. In Vivade 29 Decembre trupele inaintara spre Nazir-mahala ;geniu repara indatit unit podu pe §osea care a fost arsade Turd, §i podulA find lipsa nu putea trece artileria.In inseratu de tot trupele intrara in acesta comma. Nep-tea se dete aci alarms pentru incercare, de catre co-mandantul brigadei. Aci se proiectit facerea unorti tran§eesimple pe inttltimile dintre Nazir-mahala §i Vitbol ; lu-crulit continua §i a duoa-li. La 2 Ianuarie o§tirea ina-int& spre Bela-rada, pe unit drumit reparatit in parte deIlk sectiune de sitpatori; sera intrara in sate §i se puserit

CAMPANIA ROMANILONIt IN BULGARIA. 215

in cuartirt facelift parcult de tunuri in spatele lui. Di-,niiiiela iu giva de 3 Ianuarie ua avangarda turcesca veniin recun6scere esinft din satult Novoselnita Tatargicti.Turcii fura respinsi si gositi cu cate-va salve de tunurice se dete din partea drepta cea stangit a satului Be-larada.

1In dimineta de 9 Ianuarie se dete atacu satului Ta-targica si se lua far& nici utt perdere. In gin(' de 10 fuataca puternict asupra satulul Smardan care era fortifi-cata §i aperata cu energie de dare nizami. Artilerianostril, infranse amutl pe cea a Turcilort. DorobantiI

aci aretara barbatie vig6rea armelort lora .c,Smardanu infacisa, alaturi cu satula Inova, Intarituri

uriase, ca cinci chilometre aprope de Vidin. Forma for-tificatiunei este lunete legate prin santurl In zigzags, indepartare de una chilometru una de alta, pline cu ostire

sustinute de trupele din numita cetate... In scurtil,transeurile bateriile inamicului cari '1 promitea destulasiguranta de aperare, fur& luate de bravil nostri. Turciise luptara, tinurit cu tote fotele si nu voirit sa dea arme-le. EI fur Invinsi; avurit mai multi ca240 aqua prinsi in While Romanilort, cu comandatillora, prisoneri, i patru tunuri erupa ce se aflatt in ba-teriile acelea... Ad reg. I de linie al IV si VI linie,dorobanti compania 5 si 8... can at fost angagiati at per-dutii ca la 300 6meni morti §i ritniti.c

,In acelt timpt, de la 2 Ianuarie pens la 22, s'afi

facutt continue lucritri i uit multime de fortificatiuni.Companfile de geniu in timpa de 13 Bile all redicattdue forturi pe inaltimea din drepta §i 'n stanga a satu-

si

si

¢i

si si

sisi

morti si retell;

si

216 TREI SERGENTI

Jul Bela-rada, can remaseri neterminate, §i duce linil detran§ee legandd forturile acestea cu cele de la Rupcea§i Tatargicd. Unit plutonic din acestA, companie cu unitSublocotenentd, a fortificatd positiunea Rupcea en tranveAdmit" u baterie scufundatg., apoi duce podete pentrua trece infanterie: unulti pe riuld St. Petra, §i altulu peTopolnita, legendu acestea cu Bela-rada §i Smiirdan.Sectiunea de dulgherl aic lucratti duce podete pentruartilerie, la ult, mora Inapoja satului Rupcea ; ua com-panie de la XV dorobanti a lucrata noptile la inchiderea.complectit a tran§eel a veil in drepta riulul St. Pant §ila perfectionarea transeelorn din faciii §i in stinga satu-lul Rupcea ; §i alte uit sum de lucritri §i bateril carivolt reminea, despre asediuld astel cetati, pentru viito-rime, unit suvenird de calcarea armatel roman sub zi-durile Vidinulul Acesta cetate e incong,iuratit de lucritr1de bateril §i '1 pregAtimn unit ataed violentu. c

, Mai tit& armata de la Plevna §i din alte 041, (afarade u§, brigada regi. IlI §i V impreuna cu citlara§I ce aescortat prisioneril in capitalti) s'a gramitditt. aid, Wandmid garnisOne in maple cari le a ocupatt. Canonadaurmeazg, cu na vigur6s1 bombardare asupra Vidinulul...Credemil ca peste pucine Vile pOte ild vomit lua... Safi,dupe urt capitulare, dupe cum se aude, o sa ne risfa-ciAmti in eld, o sa ne preumblAmd pe stradele luY, peparapetele cetitel, precum ne preumblamd in vre unitora§d la nolo', sad ca pe daramIturile de la Ismail!..`

CAMPANIA ROMANILORt IN BULGARIA.

XVIII

CA BEREA PLEVNEI

217

Vomil Intorce a nestrA privire lute acolo unde s'a pe-trecutri Inver§unata Impotrivire, de amenduoe plilile ar-matelorti, §1 aperarea cea eroicti a trupelorri lul Osmande prin positiunile ce ele tineA. Inamiculti cel mai forte,ce urma sa '§I bate joct de tote aceste opintirY din par-tele, era timpulti de iarnri, care venia cu tote batilide

neoa, geru, viscoltt, lipsa de hrang, de imbacrninte, in-"crdtlininte, §i cu nisce adversarY cari II constrengea, in-thiclendu-I Intr'una cerci1 restrensti cu lucrArile paralelepre mult Inaintate, §i cu mai mult de una suta-cincl-cleci demil o§irl cari Impresurase pe Turd. Inlauntru in Plevna, totegrajdurile §1 casele cele mal insemnate §i geamiile eraiiindicate de bolnavl lipsitl de milloce de crtutare §i totecur ile §i beciurile pline de moll, gal, de cel acingIn luptrt. C44,1-va oficeri stritini cari fusesera cu Osman,barbap cu prevedere, se retrasera cu ocasiunea celul dinurmg, convoill care adusese prolsiuni la Plevna. Vre unitajutoril §i Inlesnire de cele necesare a§teptandu Turcilde la alte corpuri, nu se vedea venindii de nicrtiria ; §i

timpulit Inainta, Noembre, precursorula gereseI ierni.in astit intervald succesele armatei ruse in Asia fulltrOmbiate de (pare... Osman nu priimise nuvele cam de

7

:

218 TREI SERGENTI

locultt in care era inchisit fiind cernatu de ostirilesustl gise ; si tote drumurile intitrite cu lagare si redute.

Generalul4 Gurko, generalu renumitti de dinaintea Plev-nei fn capuld gardel imperiale ruse, trimite prin sentinele dealgrasi romttni unt1 plied care tin priimi sentinelele tur-ce, fiind adresattt : Eseelencii Sale Osman invingetorulfi.AcestA plied conOnea ua scris6re si unit liaru englesilcare descria stritlucitele succese a le armatei ruse si luareaCarsulul. Cam acestea coprindea astg, scris6re Escelentl!Sciind a de cand Plevna e impresurattt nu ye "Ateveni nuvele de nicitiri, am creclut ca ye fac ua pia-cere trimitendu-ve astd cliurnalti ca sA Prii-mitT incredintarea distinsei mele consideratiuni etc.Gen. Gurko.

A treia di sentinela turd, aduce unti plied cu adresa :Eseelentii Bale generalu Gurko. Escelen0 ! Am priimitcu multrt plitcere letera care mi a1l adresat-o dimpreunitcu diurnalu1it. Ye miArturisesca, ca de and stuttema asade impresurati n'am cum sit petrec serile... PriimitiincredinOrea distinsei mele consideratiuni etc. Osman.

Cea d'Antel leter6 oare da a Melege : Ce mai star? to predh!..Respunsulti, eata ce , fiind-ca tote atacurile ate se fit -curt asupra redutelorti turce incepefi pe dupe amiacji sidurati penit naptea : Nu mai void sit dap asalturi !.

Cu tote acestea nu e mai pucin adeveratti ca sta-rea in care sa &la 6stea turcit in Plevna era de-plorabile. In fie-care mipte avea peat la 50 60OmenT morti de tifosti , can cei mai multi remanettgamildip p'in cave si in grajduri, nefiinda cine sit 'I

ingrope. Pesmeti erat numal pentru cate-va qile ; por-

mull,

:

lit cititi.

'ml

CAMPANIA ROMANILORU IN BULGARIA. 219tiunea se iqqiumetati pe fie care qi soldatilorit, si nu-mai la vre-ua, cati-va prisoneri romani , cari s'aii prinsitmai In urmit, li se da portiune ,ce-va mai maricica... Ascherilturd, ajunsera in urma de tot a rode stiuleti de porumbiluscata, sail facendu-1 fioricele, care si acesta ila luau dela locuitori. Tutunula pentru fumatorit e viata lul; tutunanu se mai gasia la nimeni, se consumase totit cata l'a-Vusese in Plevna. Animalula chinele turbeaza de seteneavend apa, turcula senversuneazit neavenda tutuna ; omulse inreesce de suferint5, si lips& Turcil in asta stare;precum 'ite era si Mt mare parte din ostirea impresu-ratore, de friga, de fume, de privatiunea fumatului si deatita suferinta, se desperara si se inreira, c& ar' fi voltmai bine morte sail scapare. Transeurile, paralele cari leail lucrata in cele din urmit Romanii erait numai la vretat cats -va nietri In apropiere de santurile, lora. Unatransea alit Romanilora a taiatii unit transea turcu dupecum venia positiunea locale. Unit capitan de la IV, linie,a pututit vorbi de susa unui oficera turcit care era In

transea josu si se ma a da utt tigara... Turcii In cu-renda ail parasita si ail astupata san01 acela. Ostirearusa, garda grenadiril si dragonii se gramadise Intermitnumera eminentit. Gurko cu ua parte a gardei repurtase in-vingeri spre Orkliania... Corpulu lul Scobelefit ii impingea, taredin josii, precum si llomanii despre Est si Norda. In celedin urmit Rominii prin unit atacii ingeniosa le a luatitmulte intaritud dintre Opanez si Vidil, in cari el mctn-

tineu forte mart. Musirulii ensusi intelese ca, Inteuit cli

era sa se pomeniasca cu Rusii si Romanii intranda dintote pantile peste intitririle lora pCnit inlituntru In °rasa.

L.

2 2 0 TPEI SERGENTI

clitta de 7 Noembre, cu ocasiunea seri:Are! luarelCarsului si ajunulit serbitoreT dilei onomastice comandan-telul Col. Michal Cerches, musica reg. III canto, in re-duta Grivita. Acesti festivitate fu derangeati prin detunilturaunul tun din baieriile turce care aruncti, u obus5, tocmai in mi-41ocult musicantilorii. Partea lOrrl c fiiudu ptimentul mole dinstipituri si continuele ploi cari- fuseserl, obusa se ingropitin pimentii si nu eclati. Une-orl celul superatit vinesa si ride : acesta se petrecu numaT ca urt glum& din par-tea amiritilorit. nizami. Eraii cu tote aceste momente cindTurcil se vedert si vorbiaii cu Romani!. Din paralela in-naintati, care era numai cat! -va metri ling inamicit, se pe-trecea une-ori unit jocil ca de copil, aruncaii cu pesmetisi cite unit pachetii de tutunil de la uniT la altiT. Dupeasaltulii din 7 Octombre, unit oficerU sanitaril merse par-lamentarii sa tracteze cu Turcii uti, suspensie de armecite -va ore, ca si se redice si de ul parte si de alta Mor-tit Se regulil pentru ace.sta unit timptt de patru ore ; si

duo! oficeri medic! roman! se preumblatl la bratd cu alt1 duo!doctor! turd, pe pitmentul neutru dinaintea santurilora re-date!. Soldatil turd si roman! se amestecarit de a redicamortii; vorbiat, rideu, is! Wed mina cum si aduserilemne de prin invecinatu. Ordinul ens& fu, ca,indatil dupe espirarea acestord patru ore sit re'ncepit ca-nonada. Oficeril qi§i se depirtaseri si soldatii totI intrarttin transeuri pentru ca sit fie earls! inamicl. Acesti inamiclasteptarg, fie-care de la adversaril provocarea, ensii, eanu se ivi, §1 ticerea avu ui, duratit ma! prelungiti.

Camil p'atuncl pre tote qilele s'aretari, dinaintealiniiloru routine ascherl morti de fome §i tremurindit

fi

cringula

In

CAMPANIA BOMANILORCT IN BULGARIA. 2 2 1

de ; ei aretart prin semne deplorabila sOrte.In timpulii mai din mutt, unit citipitanti din intemplare afost luat prisonert; Oil nu se area nemultiicmit di, se grt-sia la Romani.

Generalu Totleben care fiticu parte din statulg majort al M.S. Domnitorulul, o qisese : De ce acest sacrificiu perpndu-seatata lume prin asalturi? asteptati si vets vedea, pesterate -va gile Plevna cade!.. Elit a avut dreptate.

Lucrarile ensrt, precautiuni, forte se gramitidiati mereti acolo"in acest timpa cu call iarna se inaintase §i greutil-

tile §i lipsurile erati marl pentru armata romitnri, pesteDuniire, inima fie-ctiruia "Aria°, a terei intregi era acoloctt densa. Sacrificil se fiicusea marl si numerOse din par-tea popululul din tote clasile §i stitirile sncietatii pentrua ajuta, §'a u§ura sOrtea acestord fii pc ciimpula de WI-

Essemple de virtuti cavaleresci s'a velutu din par-tea junimei romiine din tOte stArile si din clasile celemaxi avute a le societatii: intre numeruld voluntarilorilcan grabir& sit alerge a se pune sub stindardn pentru

causl nationale dintre acei ce merita stimiti si marlIaude. Unit intrerupsera, studiile la ,facultate, altil lasarti,posturl distinse de functionarT, s& vino slt se inroleze casimpli soldati in resbelulit acesta. Cel mai multi Inuitloctti in cavalerie; in care, cu calu §i tote spesele de ladensi, fuser& mandri de a servi inteuntti timptl asa degreiti mama lori1Patrial.. BArbati si femel au luatn initiativade a strenge oferte in numele ostasilorti romans... Ittinitii a-dusl pe tote qilele, cel loviti de arm& unde se petrecea lupta,§i eel sdrobig de asprulti timp, degerati, sail coprinsi de ti-

ospitalele erati pregfitite in tOte piirtile de a 'I priimi s'a

lora

talie.

nit santa

fost,

frig6

222 TEES SERGENTI

le d'a buna eautare. Maria Sa Damn. Romani 1011 adat IBA mare essemplu edificandti unit locale de ospitalnaprope de palatuln Cotrocenii , unde in fie-ce or era a-colo en donmele de onore ale Sale ocupttndu-se en in-grijirea acestorn amalati. Apol ospitalele ostasesci, cele

private §i multe ambulance si infirmeril can s'a mai epsti,era] continuo ocupate. La Craiova, cute -va dOmne ur-mar& essemplulul .111arii Sale 1)6mnei ; ele formara ua so-cietate, din a le aril' cotisaCiuni i oferte 'instalara, enfondulti acesta, unit ospitaln mare, in casele unul parti-cularn, care le oferi pentru acestn scopii, 'I puse nn-mole Indefiendenta... Ofertele venira in bani si tot felul deobjecte i efecte de prin tote partile §i unghiurile te'rei, donatealtarului santit al Patriel in nice impregiurari asa de grele eaacestea. PopulaCiunea §i proprietaril au dat tot ce an putut :vite, producte, yin, branzeturi i legumi. Districtele de 6,1110concursera en productele lore ; cele muntOse en paduri decherestea, si ail pus nenumerate brate la lucru i transporturi.Gorjiuln mat en s6ma s'a deosebit prin sacrificiile facutecu lemnaria i cheresteoa pentru poduri. Ast-felii in acestiidistricts, fiindii in directiune Cu theatrulit uncle era con-centrarea armatel romane, de pre culmea munCilorit No-vacii pena la p6lele plaiurilorti era ua lame intregaaglomerata, omens si en vitele lore, Mina bra41, fagi,goruni, scoborandil grosii mat de cu very de pe plaiurTin josn ; jogarile tote de pe apele Gilortulul ere"' prinsede a taia scandurT, si se lucra continuo liva i noptea dea forma cherestea si a o transporta la Craiova. DinmunCil de la Runcn, s'a lucrat 1, 000 rame'pentru pon-One, de lemnu de fag]. In padurile Tismanel s'a lucrat

:

§i

nt

CAMPANIA ROMANILORt IN tULGARIA.

2,000 sitnii; si la NovacT s'a constrnit unit num6rti decarit tttvTL1ugT pentru a transporta cu ele pontOnele ce seconstruiriti la Craiova...

Decit Vra era atilt de ingrijiatiti, facer lit proprietariT

si populatiunea atatea sacrificil , a tutulortiinimg, era cu fii lorti eel peste Dunitre. Ast-felt si capiTarmatel attar& a lucra cu prevedere, cod, acolo se deci-dea despre sortea natiuneT, despre independinta sa, acolo,pe cilmpulii de resbelii, se determine viata, intregeT os-tirT viitoruluT Itomanei

1)6ca el aveti unit inamicti atilt de capabila cu uit o-ostire brava, de a lupta iu ctunpiile despre Vid si Du-nitre ; &Ica vijeliile violente sfarimase podulti de la Timm-AlIgurele, can opriati sa sosiascii acele ajutore si provisiunT Incimpnlit ostei, celti pucin essistenta trupelorti sit fie asi-guratit pentru on -ce eventualitate, campiile acestea a leBulgariel s'ail semenatti cu forturT, redute fii transeurT, In-eta aceste intitriturT presintati alto Plevne, intitrite de Ito-

In facia acelei ce Osman Linea sub puterea sa. Dela Calisavat ua linie pre ling, Verbita penti la Grivitaerati construite forturl cu marl intgriturT, si de la for-tula Marelul Duce Nicolae In linie 00, la Susurla cit-tre Vid si dincolo de fluviu erati altele ; tote Inarmatesi pline cu ostiri can veniail in facia intitriturilora tur-cent indar6til si inaintea osteT se tinOti legate prin dru-mutrT si transeurT uil sumit de lunete si bateril,purtIndti nume istorice si de orase a le nOstre, precum:fortultt luT Tudor, Alessandria, Craiova, Iasi, BucurescT,Turnu, Silgiata etc..:

Care finele lul Noembre, vNenduse Turcil asa constrensT,

1) 03

Romttniloriti

mani,

acoperite

224 Tim SERGENTi

s'a tindt continue. consiliuri tntre Musirul Osman si oficerilseT superiori ce este de fitcut. Mai mult sederea lora hiPlevna era imposibilit. Sit se predea, dupe cum i se M-euse somMiune despre partea Tarulul, nu o va face; elite consciintiosu in d6toriile sale militare. stea mai multIn Plevna, va peri t6t6 &tea. Trebue a se preda, sat t a muri.S'a- luat decisiune ca iasa, pe mate sau pe viatit!

Ordinele s'a dat pe datit ; tote precautiunile tote mesu-rile s'ar'i luta ca pregittirea sit se face in cea mai perfect'',titcere sit nu sim0 inamicul. S'a impitrtit pesmeti fie -citruT soldatti pentru timpil de cincT Vile ; toil tail ce c-raft s'aii destinat pentru tunuri ; cite can/ se glsirit in°rasa le strinserit pe tote, ca parte din ele sit transportebagage familiile musulmanilor6, earit parte sit face unitpodtl din ele ca treat infanteria mai cu lesnire AidVidu. Ostasil cu ittarit armele lorii, umplur6, cartusierele;Vii, osebitu, luarit nit reservit de cartuse in sacs, pregit-tindu-se de IA lupth vigur6sa. In miptea de 28 Noembrepe unit timpit invelitt de fluor' si ceatit, esiril de printote intaririle focurile arlend6, sit se veclit fumiisi diferite lucruri atarnate in marginea transeelorii, casit nu simta si sit nu bage de s6mrt adversaril de mis-carea kit ; dupe ce mai moiaser5, focurile cu vredime Vile indlrett, plecara litsandu tunurile pe loci's celegrele, si se concetrarit n6ptea in orasii i pe termii Vidului.In Opanez eraii end trope multe ca vre duoe companilLinea Bucovulti. Totleben preveduse; s'adaosera. precautiunile.

T6t/ acea armata era planulil se face in trel colone

si a se da sub conducere de comandaMI esperimentati ;una va face unit atactt simulacru in partea spre

Su

BA

sit

litsandu

a

ua

Such',

ei

gi

gi, at

ei


alta in altit directiune, ear grosula armatei va fi sub co-mandarea direct& a lul Osman, care va ataca pe Rusi spreDolni-dubnica; si, deschilenda pe acolo ua, tale rupendticercnla impresuatora, tote colonele se volt dirige intea-colo. Scopulil era, IA Incercare, esinda din Plevna a seduce la Sofia, sau la Vidin;avend in miqlocula armatelnit multime de earl cu familil musulmane...

NOptea fusese obscura, ; dimineta se gra,madiaa nuorT in-crtrcatl de neoit, si negurl de corbi anuntaa stricarea tim-pulul si apropierea grelel iernl, acoperinda ceriulti sbu-lima cu mile despre Apusti la Resrtrita... Pen& a nu seface bine ling, copula colonel condusrt de Osman treceapodula peste Vida.

Din orasti la Vida e deprtrtare ca sese chilometri. Pa-tru-tlecI de mil omenl §i cu unit asemenea mare convoiatilt se trece asa indata. 11l qiumatate diu astrt ostire erati ecutii, cu Musirulit in fruntea el ; si, cum cliserantrt, funevoita, a se incaira -en grenadiril rust cari erart posta1lintaritT in redute spre partea aceia. Restula armatelturce era dincoce de Vida.

La miqlocula colOnei din urmrt erati gamitdite aceamultime de call ce transporta femel si copil inusulmanT,cari refugiaa dimpreunrt cu piirintil si frail lora... Cano-nada si incepuse a ataca positiunile si intitririle ce le a-para grenadiril eel comandati de generalil Ganetsky, Katalei,Strottcof etc. Cu vre ui dnoe qile mal 'nainte, la acele inthriturl fusesera, Romanii, si in locula lora venirit grena-

_ diri din gardal si Romanil, pentru a fi unitate de cor-purl, se duserit mal susti a ocupa alte puncturl. Era cammare distanta care '1 despartia. Ostea lul Osman nitvitli

226 TERI SERORNTI

cu a§a inversuna,re asupra adversarului, ca ii si slitrimaanteia linie de aperare, si era aprepe sa nimiciascg, si

p'a duoa. Acum mergea Inainte cu unit pasa coragiosa,&vend(' turculti incredere In barbatia si pepturile musul-inane, in fortele sale. Canonada nu pre fu auqita din Ca-usa ca se opunil atatea dealuri can desparta lagarile depunctulti acesta pazitti de diferite corpuri de grenadiri. In-data Rusi si Romanii, insciintati despre ce s'a intemplat,alergara tots intr'acolo dupe ce detera alarm& puserg,

pe piciora de lupta Vita &tea. Romanii mai antes sim-Oserg, ca reduta turd, era parasitti, desertata, si o ocu-

numai decat, gasind in ea numai vre utt cati-vamiserabili basibuzuci remasi ca sit dea foal la mina ceTamil construisera spre adversarti. Derti si mai cutecoking, de dorobanti, artilerie si venatori ati alergatd lapositiunile despre Bucovti. Aci gasira nucing, resistenta.Bucovulti fu luatti de Romani si Turcii din WI se deteraOpanezu apol fu luat cu asaltti, intari ingrabit cu tu-null de calibru mare. Din acele posithini putea pre binesa batti, in Hama estea lui Osman, care atunci era in-cairata, ce pusese tote fortele se sfarime liniile de in-trtrituri a le Rusilork Tot atunci i ostea romana, carecedase Rusilorti positiunile ce le atacase Osman pe unclevoia a deschide druinulti, alerga indata despre Susurlusi Bivolari, si 'I taie calea dincolo de rItil Vidu. Turcilerati der luati tare Aci pena cea mai iscusitg, cugrea ar' putea sa descrie scenele sangerese petrecute

lupta a duce armate can erag decise a invinge salta ped ; Garda imperials punendil tote puterile d'a nulasa sa scape vigurosulti Osman cu &tea sa, si acesta

§i

ua

priest.§i '14

'§i

iu-

part

tomtit..

tr'ul

CAMPANIA RomAymoutr IN BULGARIA. 2 2 7

inainttindit inversunatil de a deschide cale pe undesg, pete fugi ; si, acestl musulmani, sit pOte scuti de fu-nestele inteMplitri familiile femei si copil can le duceain miclloculil 1or'i, se luptatt cu cea mai ingrozit6re fu-

rie. Si cu tote cti cele-lalte frac01 indreptate cittre parteadin Sudii nu &cull mai nimict , valvirtejil venirl gramaditcu RusiT si cu Romauil gonindule dup6 urma Ong, sub o-rasti. Osman ensit sfitrimase redutele grenadiriloru, si p'aciaprOpe era sä scape face vent(' peste atittea ob-stacule. Anteia linie fu saramata, si a duoa a le intari-rilorti si bateriilorti asemeni; la a treia gasi dragoni gardelsi trupe rusesci cari venirit in grabnicil ajutorii grenadirilorti.Chiar cand ar' fi sciipat de acolo, tot era stt fie urmaritti!..

Cu tote acestea Musirult desvolta ua energitt essemplarit,urma ua luptii, de tot desperatti dimpreunit cu al sei. Tu-nurile ensti de la Opanez a le Romknilorti precum si re-gimentele de florobanti si linie, duce divisiuni : a II §i aIV , comanclanti Cerchesti si gen. Cernat, cari inaintarit

lease cu focuri despre spate, flu filcue incongiuratti si Wail din tote Nici acesta nu Par'fi de tot descorageatti, eng veni ui fatalitate si mai marecare ilti facu sit se deconcerteze si sa cap precum cadecopaciulil MO mare in miqloculti dimple' sub trasnetti sivijelie... Tunurile Itomitnilorti iT fOrimase tea aripa dreptita ostei ; grenadirii si alte corpurT ruse IT culca sute si miTde ostasi la ptimentft. Asaltti der inainte!.. strigati co-

mandaMii, cari e musulmanu adeveratu sti, nu se sp arie,can cade remttie, cari este vitt BA merge sO sdrobiascape dusmanil !!. Osman ca slincorageze &tea era in frunte co-mandand cillare, deschigendd cu spada In mina unti drum('

i sa '§I

§i lilt sit vedA capartite.

at

2 2 8 TREE SERGENTI

lastindii in urma sa gramecy de morti. Ens& reultt celtmare, obstaclult ne 'nvinst pentru armata sa, giseramti,era tunurile cari o bittea In tete directiunile din inalti-mile de la Nora : tunurile, dragonil, clizitcimedorobantii roman!... Durg, der lupta de cum se luminasede ()lug, ca vre nit cateva ore. Grenadiril cgluserg, In

pre mare numerii si Turd! asemen!, mormaueca nisce movili de morti earl nu se mai putetitalege in tumultult inversunatilorn luptittori de amenduoepar ile. Patru ma de luptfitori at calutfi din corpult co-mandatii de generalu Ganetsky eargsi atAti din os-tirea lul Osman. Era ua este intregg, tot felult de uniformei fesuri cari zAcet pre pamentt in singe Fumult ca

nisce munti, focult cari acoperise campult i consult, de-tunarea continue a armelorti, tipetele femeilorit si al co-

gemetultt celortt nurin;IT si al ritnitilord i urle-tula infiorktort al ciiinilorti, cari urlat ascungendu-seprin visuini in curtile cele Aline cu Omen! morti pe cari fTliisaserh Turd! esindu din orast, era tot ce e mai grozavt, maifunest pe lume!.. lntr'acestea scirea descorageatOre se respindicare in adevern Inlemni pe Turd! Osman era rtnittgret la piciorulil stingy!. De acum totulti era perdut pen-tru Ostea sa...

Artileria i puscile Wet a cidea plOie de focuri dttr-(Mina prtmentult Si dealurile de multa detunare, si ostileincairate se sdrobiat continut, (Ind Osman partsi cganpultde lupta si se retrase, insocitt de medicult set, Hasib-Bel,inteuk els* terrtnesct, care se gaga situate, sub dealtla marginea orasului, se fie pansatt; cod sangele curgeadin grava sa rang, Oat, si era ametitil de durerl. Osman era

ostid, si

inflicisandilsi rant!,

si alti

piilorti,

si

CAMPANIA. ROMANILORt IN ,BITLGARIA. 2 2 9

galben i invinetitt la facia ca unn morn r6masese fara,simOre pe mainile mediculul sett i ca4I-va servi cari daajutorti. Eli'' fusese pusii pe path.; sta rezemata de pe-rete desbracata cu mediculn lucrandn la ranele lul, tendintra Adil-Pala cmd. de divisiunene i f1 4ise: Musird,6stea numai Inainteaza; °stash se retragn cadendn premulti, ordOna ce e de facuta? Eu numai potti de du-rere, sfintn perdutn!.. respunde Osman care ar6ta pi-ciorulil On de sange. Vedep, deco, nu se va putea alt-fel, sa ne retragemn earns' in retransementele care le am avutnysi sa ne aperamn precat vomil putea, adaoga elu suspi-nandu i lacrimandu.

Pre pucina cavalerie, ua mica, escorts ce o rota' avea,cari insocia armata, se repedise iute catre Acoloera totul confusiune, turburare, resturnare!.. Calaretil nicinu opucara a intra in orasd si se Inturnara numai de-cat aducenda scirea ca Ru i1, corpuln lul Scobelefii,cu Romanil an ocupatil orasuln i tote positiunile. In-trand sa spune acestea Musirului : Facet' precum Alali!va va povatui!.. respunde elu locotenentulul care 'I aduseacesta nuvela.

Ostirea acum era sfarimata, sdrobita, si ce e mai multdescorageata. Ea r6masese intocmai ca nisce turme fareconduc6torn, cari se mists, in tote paalile pre costele dea-lurilorti, sfasiate find de ursi. Comandantele locotenentnpuse sa sune Incetarea de focuri; Tevfic-Pala lull, le-gatura cea alba de la uvula unui aschern artileristacare o legs de vfrfuln spade' sale, cu care Mai semninaintea grenadirilorti, acel ce priimira, pe parlamentarn.CapitulaOunea s'a facut de catre capil ostirilorn. Gen.

t1

orasti.

;

2 3 0 TREI SERGE:NI!

Ganetsky insareina pe Stroucof sit m6rga, la casuta undoera Osman._ Turcil depuna armele!..

in migllocula acestort sangerose scene ceia ce era maidurerosil pentru musulmani, familiile lord femei, copil,batranii slabi, gramaditi p'in carale arabale cu bagage, seaflaii in micllocula campului unde pada fi espu§i jefuirel§i maltratarilora; §i mai presusa de tote pentru aste in-fortunate fiinti, dupe loviturile proiectilelora din timpuld lup-tel, ploia care incepuse tare cu fulgi de neolt §i v'entula celarece anunta mai pe urma viscola cu germ teribilti. Deca§i ar' fi plecata ele atuncl sa se inapoieze in ora§t1, s'ar'fi intelnita en fero§ii gazaci inaintea lora...

Una parinte se repeli, pe &And detuna cea mai dinurma arms, catre femeia sa care era cu unit copilii inbrate ; ea era perduta, plAngea §i tipa, §i copilul ei in-vinetitit de MO flu inabu§ise inviilindu-la in nisce ve-linte, alaturi cu ua negresa servitorea sa §i cu mata easel.Acesta parinte luanda copilula §i sarut'andu-la 11 tine unilminuta strensti la peptulil sea, redicanda spot ochil fnsusa Elise: Aman! Alah!.. §i, plangenda, flit dete in bra-tele femeel care se jelea precum ariltarama, in multimeaaceia de arabale de unde se scotea, nisce tipete §i ge-mete spaimantatUre. Acela parinte intOrse capulti ca sase departeze ciind femeia flit striga, Ce ne fa-cema?.. 0 sa murima ?.. Flu facu cu miina de a sta

§i, Mt a vorbi mult pert de dinaintea tablireifamiliilora desolate. Fara a perde elii unit minuta a in-trata lute in casa unde era Osman. Acesta cum ila veclu,in durerl precum era §i prin cautatura ochilora espri-manda amarula sea din launtru-T, II vorbi: Credinciosulti

Vicendu4:

nistita;li-

CAMPANIA ROANILORt IN BULGARIA. 2 31

ineti Hechim ! to sa scapi cum vei sci d'aicl; esti inteli-gintil, noptea, grin potecT peste munp, cum vei putea,sa mergi care Stambulfi, sd aretT acolo sociei mele celeintemplate. Ea va fi acum multu desolate ! Tu vel yorbica unit cu minte... Deta vei putea, intrl si in sera -iulu ; vel vorbi Siniorulul meti, veT miirturica. Osman s'a facutit indestult1 detoria pe campuld de la-

Unu minutti sit nu intarqii, pleca, fidelulii meritHechim!.. Si ast-fel vorbindu -1 fi intinse manapunend-o lainim6,. Medial]. Habib, Husein-Pala, Edem-Pala erati p'impre-giuruhi suferindulti, cand Hechim inbrrAisa pichirele astulcApitan, si de aid' esi cu facia niibusita in plansete.

Trantitti 1ntre grrtmeqile de mortT, ajutatti In nopte deintunericti si furisatti cu iscusint4 'de ochil -sentinelelori1

ortuiduite de giurd Inpregiurti pe dupe dealurT si Din vM,Hechim nu se grtsi mai multti lutre mulOnea acea marede prisonerl caluti la Plevna.

Ciucl minute in urintt, duol comandanti superiorl Ro-mani Col. Cerches si Col. Anion erati in colib4 alitturide patulft luT Osman. Medical abia apucase de '1 pan-sase ranele. Omul de spiritti isT domolesce cat pate du-rerea. Eli ;Iise, cam riclCndii : Creclusemti alth-dat& c6, o saflit servita la mesa de vre unulti din bravi cu cari m'am lap -tatti. S'a schimbatu onsa lucrurile ; si 'ml pare bine m5,-cartt atita, c6, voiti fi prisonerti la amici met... RomituiiII intinsea mina. Eld le adgoga : Nu eau nimica pen-tru mine ; der v6 rogit de ajutorti pentru brava mea ar-matii, care malt a suferit6... Voiti sit luatT sabia mea?..

Nu e nevoe de acOsta, respunserti, acel comandantl.Grli. Ganetsky, Scobelefl parint. cu fiiulu venirti aci ; si,

omit

Padi§achului

Mlle.,.

2 3 2 TREI SERGENTI

dupe ce 11 felicitarit pentru bravura cu care s'a purtat,ild Invitarit a veni cu den§i.

Turcil ad depiisu armele arunctindu-le ca nisce grit-mull de stanjeni lemne neregulati pe dmpu, sub pazaarmatelord ruse §i romane, de cari eI ad fost ocolitY §i

invin§1. Tot feluld de arme, puscl de cea mal noue per-fectiune, revolvere englese, spade, iatagane, lAnd §i totce a avutti asuprit4 acestg, este erad aruncate la pitmentt.

Ca la patru-leci de mil 6meni era 6stea turd fieldsacum prisonerii, cu vre WI, opt 4ece pa§ale §i oficerl dediferite grade, §i Walla 77 tunurl §i dte-va drapelurl.

Adil-Pa§a §i Tevfic, and a parlamentate, raportase su-periorulul comandante al invingetorilord, cats cantitatede pesmeti ail soldatil turd, §i tracts despre chipuld unde§i cum A, depune armele... Ca,mpuld priu positiunea savariatg neputendd permite, iu marginea Vidulul §'a o-rmulift, us Intindere pre mare acestorti tabare , Turcilprisoneri, §i familiile emigrate in miqloculd lord, se git-siat adunati Melia cordond pre restrensd pentru aceamultime de Omeni, §i unde erail tote acele munitiuni a-runcate. Cazacil, dragonil §i tote trupele romAne §1 ruseII Inchided ca pre nisce oi In tared. Tot In aceld locii

erail grImell, precum am mai aretatu, calutil §i rdnitiT,cal morti, rupturY din corpurl, farimAturi de arme, tu=null cu rotele rupte, cavalerie sdrumicatl, bateriile, clie-sOnele cu munitiune resturnate §i farimate, OmenT gemenditplini de sange pro§ternuti cu facia la phmOnte, sad cuochil ficsati dtre cerid ; miff reel nepdstitorT, altil jelinduca femeile ; §i amestecandu-se la mid 100 inteta durere re-suflarea multimel Omenilord cu nichezarea §i ragirea de

CAMPANIA. ROMANILORtf nr 13IILGA1 IA.. 233

vite; in tot spaOulti acesta sctildata de sane se vedeitaceste scene, in lunca Vidului pe costele dealurilortiIn cimpu, ca i in °rasa de unde se miscase astit ostire,erag mormane de dmeni mor T ; colo de tifosti care se-cera cu violentii, aci cei caquii atunci cu arma in mans;unit ritnicl rOmasT pe strade cu cei bolnavi, intinqend ma-na cerOndu leimosina ; a101 espirA,nda rezemaV de cateuu petra p'in drumu, cu una aera ens& mitretti ca cumar' suferi martiriulit pentru amorulit catre Profetulu curuiaei se inching ; era intr'una spectaclulu inficuittorii, qivacea de peire a desolatei armate turce !.. Ambulainele gra-bill a. da i acestora tot ajutorula putinOosti...

Tote notabilitltile comandanV ai armatelorti rusesciromane se aflati acolo, fiind anuntate despre catastrofaajunsa ostei luT Osman.

Alteta Sa Domnitorul Romanilorii Carol I comandantesupremti al armatel romane si unei pArti rusesci la Ple-vna, Marele duce Nicolae comandantele supremti al tote!armatel ruse in acestit campanie , ce venise din cartierulgeneralu de la Poradim insocitA de mare suits degenerall, oficeri i trupe de diferite corpuri, can le ser-vial de gard6, au asistat cum acesti prisoneri defi-

lath pe sub °dill lore in timpil de septe ore.In a duoa dimino u, s'a facut preglitire sole/mitt a se

canto, unit' Te Deum In preseqa Maiestiitii sale Tarul,Altecei Sale Domnitorul i mariloru notabilitu r, generalT

gi ostirea tots, si mar mull visitatorT aflatI acolo din in-templare. .A cestit serviciu divin, fiind-cg, biserica cathedraladin Plevna era prinsa de muniOune a Turcilort, s'a efec-tuat Inlauutru unel redute a Romanilortl.

i

art

2 34 TRW SERGENTI

De sine e intelesa, ca, deck acesta catastrofa au fost(pie de doliu pentru IVILtsltlntaiii, pentru armatele ce auluptata si au invins Plevna eraa grbatori... MajestateaSit Tarn] a imbratisat pe. Altetea Sa Domnitorul Carol,multiainindu-T de concursula i succesula cela stralucita,precum si generalelul Totleben , care e tut ilustratinnepentru armata rusk, '1 a multiamit asemeni.Gen. adiotanta Stroucef a adusti spada luT Osman, Osmaninfortunata caduta. prisonera! ce a fost dat-o generalultilGanetsky, comandantele grenadirilora de garda, i acestao Inainta MareluT Duce Nicolae. Majestatea Sa Tarnl stimabravura astui capitan, precum Spaniolil Ore -Farad regelui Ma-ur Almanzor, in vechia Castilie, si 'I o trimise inapoiqicendu-I, sit o porte spada, ca merit pentru titria decaractera i vitezia ce a aretat-o.

Chiaril in area qi, Osman; abia legat la rank, eu piciorulinfasuratii i asedat Inteua calesca, cu frumosT cal, escortatade nit mare suits din oficeriT stil, Intre Cazaci dragon!rasl romanT, plecanda de la castita unde caduse, fu dusclinaintea inaltelora personage, cari Ilk astepta cu pa-rada. Marele Duce priimi salutanda pre rnaresalu tunafacendu-1 tote on6rele militare ; ast -felil mersera fm-preuna, la marele cartierit unde fu tractata potrivita curangul i se Clete total ajutorulti de a se Insane-tosi, si apol a se transporta in Rusia...

TOte trupele romane, cari aa fosta priimite de care -catT-va cetatenT i copil cu paine i cu save, in diva cadereTPlevnel, fury aduse i percurseril prin orasa, spre suvenire;earti generalultt Cernat, comandantele uneT divisiunT In-semnate, petrecu nOptea In casa In care seduse Osman,

si call-

pi

still, pi

CAMPANIA ROMANI:LOWY IN BULGARIA. 2 3 5

Notiimfi ensa ell in acea qi intrandri ell Rothanii §i o-stiren, rusa, la venirea Cazacilora acolo nu s'a Sind toe-mai pre mull scrupul al ordinei, si cam se fitcit Ore-carijafuri, Ore -cari ertulimi. Barba SA si femeile cu copii lortiIn kale , crestinl, evrei, si parte din familil musulmanecari nn plecaserit din orasii , Ca sit nu sOIA inchisi Incase, esisea In usk dinaintea pragulai, salt p'in privd6re,aii avutii nefericirea d'a suferi consecinSele acestui oraganvenit de la inceput d'asupra capuluI lore, si in urmil, fu-ria inversunatei ostiri care intra invingetOre... Era inde-stulti numai sa se fi uitat vre nnulii din acestI§ittori zaporojeni la acele fiinil, si ele singure scotanelele de la degite, plinga, sari orologiu de la brad ai 'le dea. Infortunati locuitori aI Pleynel, ce de sufe-rille?!. Dem ensrt nu s'ar' fi luat precauSiunea din par-tea comandanSilorii, ca familiile cari se gii,siati in miepo-cul tabitrei d'a se Sine acolo in locil trei Vie si a nu seviola, victimile si jeaful nu s'ar' putea descri penit la ce-gradii sail pullet ar' fi ajunsu, esind ele in acele momentedinaintea fluid acelorti ostasl.

Multi dintre oficerii turd arelarg, preferinSii, pentruRomAni ; cu., inSelegenda ca eI fiind prisoneri parte voritfi luaSI de RusI si parte de RomitnI, clutarti a se prole

acesti din urma, mulSiAmiSI fiind a se afla Intre el.P6te si pentru at era mai aprOpe in Romania...

Armata rusk de aci arundndu-se cu tote fortele sale d'a im-pinge fu,ru intargiere invingerea preste celelalte corpuride armata turd, la ipca si in Orkhania unde Gurko mai'nainte se dusese si isbise, a lasat in mare parte aidpe Romitni sa transpOrte prisoneril dincoa de Dunitre.

infrico-i-

Ulna

2 3 6 TEES SERGENTI

Familiile, precum am mai qisti, s'au liberata dupe cur-gere de vre u. trey dile , a se inturna la aminurilegasdele lorti, dupe ce se mai asedarti, lucrurile ; earn prebrtrbati iT porni sub escorta de trupe dorobanti, din re-gimentele al III si V de linie i calarast

Frigulu ensit viscolulti iernel, (puternicu aliatti nu-mai al Rusilorti) a fostu unit flagelti teribilu pentru top ;

prisoneril cel can II escorta au suferith pre multi a.Espusl in midloculg intre dealurl dile si nopti,pea. a intra in cele d'antel orase la marginea Dunttrei,ostirea prisoners, fiind pre numerosk care s'a impartittiin mai multe tabare, prin satele mid negasindu-se a-tatea case ca ea sa incapa dimpreuna cu ostirea de es-corta; apoT Turcii fiind pre u§orti imbriicati , cei maTmulti f5,ra incaltitminte in piciorele lorti, pe acele viscolei gera de u5, iarna siberiank precum fu anulit acesta,

sertea ce ea a avut-o, ostirea prisonerk va lasa us pa-gine cu totulti de lacrime in istorie. Campine, calea dela Plevna pen& mai incoa, insuflara cutremurd de spaimacaletorului care a mers in urma armatelora , semenatefind de aceste corpurl inghecate , remase far' de viatti,i fitra inmormentare, din causa viforeseT, geresei i ne-

'ndemanarilorti iernel I..Pre cand us parte a 6stel roman cucerise Rachova,

Lom-palanca mergea asupra Vidinulul, acesta Mile du-reresa a avut ostirea turd de la Plevna !..

Cine e in stare a judeca in adancu faptele vointa luTDumnedeti? . .

si

§i

si $i

dimple' si

si

si

si

si

PARTEA A PATRA

XIX

DE LA GALATI LA CONSTANTINOPOLE

§ese luny mai 'nainte d'a se declara resbelulti, vequ-ritmti, cum scitt fiica care a Orbit casa pitrintilorti...

S'ara pArea cit nol anti ascunde unit depositt, dup6ce ni l'a incredintat tine -va, deo, ilti vomit them Mate-ria actSsta tine uuil sirti, pena vomti afla unde este ser-gentulti celti perdut de la Plevna.

Puturamti afla dinteub, gurti sigura cele petrecute dela plecarea acestei Ariadne din Galati, mi se pare, pebastimentul : Messagerie.

Ca uil fiintit lipsitit de ori-ce esperientit, ea nu lute-lese indat6 eursa in care citluse , si socotia in adeverticii, sortea ei se va ameliora mitritandu-se dupe unit bar-bath avut si cu influiencrt, dupe cum II spusese femeiace o descriseramu.

Alt-felti ensti erait lucrurile !..Bitrbatullt ce 'hi vedea dinaintea eY, nu lipsia a se areta

cu surisulti pe buse, retinutu in mauieri, preocupatit de (Musa,

2 3 8 TREI SERGENT1

vorbitord, glumindti, si care la on -ce minute ii facea intrebaredeco, II lipsesce ceva, deco, II place se, se repause in cabinacafe i o destinase, dem are sete, sad urea sa menance catde pucin mai 'nainte One, la timpuld dejunului care se apropia.Ea ense, se afla WO de uimita in momentele acelea, canu scia nici ce sa respunde galantului cavalerd si flito-ruluT el' mire, dupe cum ea ild crequ. Ea era atunci cumam ()ice ua privighetore prinsa luteue, colivia d'auritit a-vend acolo alimente, zachar si apa. Mered cautand eacu ochil in tote par tile si incomodate, pucin de sunetelece scotea macaralele, otganele, lanturile, precum si flue-ratuld celd aspru de lange, sodiera, cu bataia clopotululde cite -ori era zaritti in departare vre and bastimentdcu panzele intinse, ea 41 astupa urechile cu delicatele cimanusite. Earti galanfuld barbatd o preumbla ca sa odeperteze de acele aspre sunete. Densa nu bagase deseine, ca elti adese on era distractti si calcula pe degiteca untl telald ce cautit s& afle socotelile de castiguri pefie-care cp... Unit ventti usord umfla valurile, osebit decele produse de miscarea cea forte a bastimentului carele imbrancia pen& la marginea tormilorti rostogoliudu-seinspumate. Miscarea cea multi a pasagerilorrt si echipa-giulul matrozilord era end, urt ocupatiune pentru minteaei ; cod i se represinta bastimentuld intrega ue, lame, cumarfurile, coletele si balercele cele cu vin, ce erad canisce munti in elti. De pe bordti intrand in cabina, sid'acolo in sala de mancare, si apol earasi esind sa pri-viasca termil si orasele pe unde trece , este tia, distrac-

tiune prin care tate, cine-va urituld and caletoreseepe ape,.

CAMPANIA ROMANIIORII IN BULGARIA. 2 3 9

Si cum s'arti fi putut sa shut& acestd uritti ul jun&femeie fiind insocita de cavaleruld ce qiseramil ? Nu las&nit flit& pe mama ei si pe tata alti eT ca sit urmeze pesociulti ei macar unde ar' fi, §i fn departarea marilord §1a oceanului ? Ea asa crede si 'n acestd, credintg, timpultitrece iute !..

Mesa era pregittitg, de dejund. Mai multi pasageri lu-ara locu. Grupa cea fericia, sit iliCeind asa, se asecytLang& duce servitil forte curate puse. Domnisora obser-vase c& acele duce fete, can maseserd, nOptea cu densasi pe cari le veguse suindu -se in vapord, nu venire §idensele.

Se gondi, pentru ele Vote este und alt loci" destinataca stt manance, de a ceia nicl nu intrebi. Cavaleruld isTfitcea detoria de a servi dama sa §i a '1 turna aph sailyin in pecharii. Dejunuld fu abondentd, pre gustosd, §i

urmatd de cafea cu pucin roma. Pe meg', era fructe, prit-jituri, carafe de cristald si servete forte albe ca fulguldde neott. Pransuld negresitd avea sit fie si mai es-celintti !

Dupe mese, esirit earasi pe bordif ca sit respire aerulcurate. Care qina, qiumetate bastimentuld trecuse pe dinfacia Isaccel, si in curend era sit fie dinaintea Tulce!, §id'acolo avansandil ponit va intra In mare. Galantuld cava-lerd lease tote precautiunile , n'ar' fi voitd s& resarit uittempest& de scandald, pe cand bastimentuld ajungea indirectiunea Ismailulul. Chigana der pe timida §i frumosacopilit In cabina ce 'I era destinatit. Acolo II presinta untisipetd ; in eld era und said forte frumosd de Francia ,

u& rochi& de u& stofe, alesit, obiecte de toaletit, citltuni,

240 TREI SERGENTI

profumuri si batiste. Copila tresitri velend aceste galantepresenturT, si nu putu a 'si ascunde bucuria multAmindapre mult tinerului el petitoru. In acestea bastimentulfl 1A-sase in urma-I clisele orase , si el puturA esi earAsi li-nistici pe borda s'a privi varietatea peisagelora danubiene.Pe dupe amia-cli s'a urmat uA mesa si mai incArcatA ,

§i mal lucsosit ca cea de la dejuna. Pena a nu apunesorele erat pe din-facia orAselului Sulina, situatul premulit despre drepta. Comisiunea danubiana sttgionatAaci facu din acesta unit mica orAsela europeana. Mai'nainte de acolo se vede fanarula din Insula-serpilora carelumineazA bastimentelora noptea. La intrarea in mare pecanalula Sulinel era unit spectaclu admirabila. Teta lumeaesi pe borda sa, -vegit, cum apele fluviulul dal asalta pe-ste a le marl in mare s'a intemplat sA fie, aceia ce ecam rara in luna lul Octombre, unit timpit senina. Ma-rea linistitA nu inspAimanta, pre mult ochii junei citletere,veglendu-se de ua-datil, departatA de uscata si in miqloculaunel campit de valurl in care se reflecta colarea ceriululsi neptea lumina stelelora. Mares, e de IA colOre alba-strA vinetit fiind ling, si valurile el all crestele albite despumA; and e intAritatA se face negrA si se simte unitmirosa greu pe ea. Rana icT si colo, pertlendu-se privi-rea in spaciu unde nu se vede decht apit §i ceria, deco,se insemnA vre unit punctii, vre uA insulA depArtatit, saaredicAndu-se fumula spre orizonta de la vre unit orlselamaritima. Singuril tovares1 de aletorie , in aste valuridestuld de posomorite si chianti pe timpa linistita , ere'delfinil can se Joel si se tina. pe dinaintea bastimentuluTnaviganda. Dupe ce merger& IA Ali pe fluviu, dud se

CAMPANIA ROMANILORft IN BULGARIA. 2 41

inoptase eT ajunserit in largulii mgrii trecendd pe dinain-tea aceleT insule nelgcuitg. cu faruld aprinsd. (*)

Pasageril erad a§eclag prin cabine. Galantuld sociuconduse pe juna siren, in cabina sa, §i indatg e§i reco-mandandu-I a include up pe dinlauntru, §i 'I pofti napte*rd. Copila aci singurg, roti ochil pretutindeni, sit veldnu cum-va e vre ug u§5, ascunsit de unde tine -va sg in-tre peste napte §i sa o incomodeze. Darn dupe ce se a-sigurg despre asta, se desbracg §i se puse Inteund a§-

ternutd forte curate, in care dormi peng a duoa di dimi-nets,. Ar' fi crelutd cine-va cg o va glsi reuld mitril,precum se intemplii la multi, der nici-de cum. Cu catilea se aretase la inceputd tristg, preocupatg de nisce On-dill, In urmg cu tots balansarea bastimentulul, §1 tros-nitureT ce se aulia din and in dud lovinduse de valuri,fuse neturburatg §i comodg ca §i cum se afla acasg.

Trecu naptea, §i bastimentuld continue navigase cu o-bicinuita lui regula pe und timpit calmil. Sarele resdria duoa -4T inteund orizontu inflitcgratu care infaci§a ma-rea §i ceriuld ca und oceand aprinsfl. Spectaclu era premitre ii, pre incantatord, §i d'aceia copila a trebuittl sit

se scale dud vocea bunulul amicit o thigmh. Numal undIrate ar' fi fost a§a de bung §i cu atitta ingrijire pen-tru densa. Elie, ce e dreptd se purtase atunci maT binedecittil unit frate. CU, sermana fiintg! in amdgirea eT secrequ fericitit!.. Nu scia ensg ce este!..

(*) Acolo sfintit urt mulVme do §erpi pentru care i s'a datinsulel acestil numire. Reptilele acestea ens& sAnta mg buni ,

maT bliincji ca unit Omeni, ctSci nu fact' nimulul nisi un rOti...

242 TREI SERGESTI

Timpulii acesta linistitti si frumuselea spectacoluluT mit-rii bucura forte multti personele strense pe bordit, derunit matrosh Vise: ,timpubl are sit .se scliimbe ; numal de

ar' vent vijelia dupe ce vomit fi in Bosforit.',Catre liva qiumkate incepu sit se zhriascii, dare ter -

ml la drepta, Varna. Varna fortificatit si ocolitil de

stand ce o face neinvinsk avend in portu-i IA sunlit debastimente si nil, parte a flotel turce. Mai anfei s'a ye-;luta forturile pe inillOmi, turnuri, minarele, orasulti. Despreacesta, cetate istoria ne area, mite; si mai cu osebireca. Amurat II invinse sub muril sel pe Ladislas V regeleUngariel la 1444, si ilti ucise cu cbiarti lama sa pedep-sindulti pentru crt a fost spergiurit

SA trecemtt inainte de Varna, tot sere mialii-Vi, in a-celit chaosfl agitatti al nitwit', in care bastimentulit plu-tesce ca nit planetit in cursulti ci, si ne-velendil oclulultichletorului alt-eeva decat apit si ceriulti. inlituntru bas-timentului se petrece tot cele din liva cee-laltii.

Copila privia cu ochii inchntatori pe omul ei, pe pro-tectorulti el, in acelit desertti chaosit in care derma fitritelii ar' fi fost perdutk si nu inceta de a Iti numi: scum-pulh el! si densulit 1.1 respundea tot cu acestit vorbit:scumpa meal..

A treia qi se inseinnti de departe vederilorti CapulitEminel. incongiurandii acesth capti care inclaie lantulilBalcanilorti, se opri, vaportilii, in golfulii Burgas (Pyrgos)in al citruia fundil se Vice eh se ghsesce tirgulil cu a-cestti nume. Mai 'nainte pre nit stanch se ivesce ca dinsenunt apelort nit monastire St. Anastasia. TermiT Mil-ril-Negre formand unit semicercti, cu muntil si cu orasele

CAMPANIA. ROMANILORt IN BITLGABIA. 243

ai Bulgaril i Rume hi, se intinda mareti i incanta-torT se ajunge la gatula pe care intra spre a fithis! pena la Constantinopole, Bosforula.

A patra qi se insemna de departs vederilora muntiTpe can este situate Constantinopolu : cetate grandiesi, re-numita, pentru frumusetea positiunea sa paradiasiale,chruia i se (lice: Cetatea-cetatiloral..

Cu cat se apropie cine-va spre acesta parte, marea seingustiaA si termil a duos continente incept." a nu fi de-partatt Aci la capetula stremtoref se afla duos farud celumineazit caletorilora ; unulti pe termula Europel, §i al-tulu pe termulu Asia Cela d'antei se numesce : Rumeli-fanar (fanarachi) celalalte : Anatol-fauar, unde este capul :Cumburnu. Malurile de granitil pe can siluta situate ce-tiLtile din Asia, disputa in magnificentri, cu eel aT Euro-Pei, at operiti fiind de oraele de placed, cu dumbravi,gradini, vile, chioschiurT, palate- si urt multiine de mo-numente...

Unit accidenta vine. Gaud eraa caletoril uostri sa, in-tre In Bosforti, se starui ua vijelie ca cum ar' fi esitade-ua-datit din fundula apelore. Marea care pena aci seareta verde si lucie, se turbura si se innegri redicandu va-lul tat nisce inunti. Bastimentula trosnia sub gramadi-rea apelora cari incepusera al se lufurie sit tree& cumarl talasuri pe d'asupra lul. Ua sguduire puternica simuginl infioratOre se aucjira, din tote prtrtile can facurrtpe caletod a se inchide prin cabbie, numal marinari%,

aresti ostasi in lupta tot-d'auna cu elementele, se aflati pecopertit, impreuna cu capitanula ce le comanda cu uafluerita detoriile lord, inlauntru tote se cletinaa, tote e-

el,

pena

§i

§i

§i

244 TRET &MEM

rati sguduite §i resturnate. Cali -va pasagerl, si mai alesdintre femel II gitsise grOta mariI; el gemeti si vomalIn nisce lavoare cari santti destinate pentru acesta. UnilbarbatI stab. cu caputh Intre maim ca cum II dorea ckpult, altii ingenuchiau, femeile se Inchinati, si fie-careera cum se gasia sub impresiunea acestorit momente degrdzit pentru omenire.

,ROga-te! fa semnulti crucel! clise tinera fiica, ace-luia care, velend cit ea se Inchina si chiitma In ajutortinumele Maicei-Domuului, se depart& de Maga densa si olasa singura in acesta ocupatiune fad', a 'I lice nimicd.Ea ens& si acum,. asta tinerit fats, fusese scutita de 1.6-ultt de mare. Nisce caletorl englesi, destupasera in aceltitimpti butilil cu cognac, si le ducea la gull fitrit sa tiesocotela de cat beti. Ar' dice cine-va cit tempesta inmare, pentru unit bietit bastimentii surprinsil de ul-datitfar& 0, pot6 sit 'si asigure iutrarea in vre unit portti, efinitulu lumei pentru densulu si cal6toriI cari II duce.

Asta-data tempesta, ce o prevtiquse matrosulit, chiartide la resaritulti sOrelui din qiva cee-lalta, era violenta,amenintatore, si abia inceta dupe (pee ore. Bastimeutulti,surpriusti tocmai and era sa iutre in stremtOrea de Cou-stantinopole, In data inapoI multe milurI; $i, ce mai facia§i ce se petrecu, tocmaI a treia-li putu sit vie cum deteBrmulti Dumneletl, sit atinge termii de la, Galata.

Constantinopole Incanta, §i uimesce privirea avendu nitforte mare Intindere, situatit pe septe dealuri ; ast-feltdi, palatele, casele, casarmele, fortificatiunile, mai alesticele despre mare, monumeutele lui, capil, insulele celeflorinde, gradinile de prin gregiuru-I pururea verqi, si unit

CANPANiA tOMANELORt IN BULGARIA. 2 4

milion de frumusetT Banta vegute de ua-data la intrareaprin Bosforti. In portil sfmta bastimente marl, fregate sibricuri de resbela, nave de comerciii a le maT multoranatiuni, cari formeza padurl de catarte cu pavilOnele, corda-giurile si panzele, ce santa insiruite p'in tote partile pelaugh termi, la Scutari, Galata, Cornu-de-aura etc. si

IA multime de vapOre si vaporase cari se incrucisaza Inacesta mare, precum si nenumerate caice si batelurl, fa-cenda serviciula comerciulul si ppulatiunei forte nume-rOse aci... La debarcadare se ametesce omul velonda aceaactivitate respandita in tot locula, strigatula caicciiloritvorbinda tote limbile si infacisanda fel-de-fela de costume,cari vin sa treat la Galata, sail la Pera pasagerii, bagage simitrfurl de prin tOte navele si vap6rele cari sosescil sistationeaza acolo din tOte partile lumei. In miscarea a-cea dinlauntru bastimentuluT, cu sgomotula si iiuerulamachineT, In imbulziala Omeni lora, strigarea matrosilorils'a caicciilorit pentru eel car.i yin cu gramada a se scoboriprin batelurT, veni si rondula acelel grupe ce o descri-'serama de la inceputd, a se do, josa din bastimentulaOA Copila, tremuranda $i perduta in acestil chaosil cumaretarama, In acea lame cu totulti strains pentru densa,tinea de bratu pe omul eT si ochii IT avea plinT cu lacrimeatintitl in ochil lul. Asa e ca me iaT de legitima so-cia dumitale?.. Te, roga sti. 'ml dal adresa, ca sit scriaparintilora sa 'ml dea ertare si bine- cuvmntare; prin a-cesta eT sa scie unde me gasescu si ca glad fericitii 2..

Negyesita L. respunde acela preocupatil cautandti cuochi! la Galata, si trecendu-I prin minte vre una drago-

2 46 TREI SERGENTI

Juana de care piata i stradele sfintil One In adstrtmare si remain, cetate.

Infortunata fugitivii, sari de pe nisce sari aninate pebordil In batelii, en acelil personagin ; §i Maud vedu sipe acele dime fiintI scose ea dintr' 'mil arestt, cu ba-gage si lucruri, pentru a trece la termit ce era la tutmica distantrt'. La marginea Galatei, asteptaii 6menT, ru-dele celortt sositi, comercianti turd si crestini, jidanIcan asteptatt tacsiduri de femel amrtgite aduse cu -vapo-rultt de prin Romania, despre al &kora pretil disputa eila terms acolo si se ciorov6escii ore intregi, fricendu-le devindare ca pe nisce obiecte... Soldatii politii in ordinea.IIamali si catirari alergtt pentru atransportapersOnesi bagagela osterii, hoteluri, saii pe la, case de particular'... Galata

comerciulii, piata aster renumite ceteti, i d'a-ceia in tot timpula e lume multrt i nit nemitrginitrt miS-

care pe strade, In portii i prin magasine. Mitrfurile se tragfl,se descant), la vami care e in dreptultt Galatei.

Vorbimii de nit cam-data despre Galata uncle

prase piciorulit pe uscatil fiica adsta.S'aci, precum In alte orase turcesci, stintit case cu

mar multe etage, cu privdorele elite in .afarrt, ensrt con-struite din lemne, cu forma si dupe gustulu orientald cammicute, cu tavanele jostt, si cam indesuialii, pentru multi-mea Ricuitorilonl ce sedd An ele. P'intre aceste case, Infacia stradei, se gasescii magasinI §i diferite dughenite.Stradele costisate car' sal to scobori, do a merge dela 'ma cartierti la altulil, suntil tot asa de nereg,ulater'eti pavate, incat pe la unele locuri cele de la Rusciuctinu potti fi de tot umilite pe langa aceste d'aici. Nu vomit

infacisaza

antei

sisi

CAMPANIA ROMANILORII IN BULGARIA. 247

(lice tot ast-felti despre pietele can contin monumente is-torice 5i capuri de opera a le artei bisantine, geamiile cele

cu cupolile i impregiurimile lord ca nisce casarme,i bisericl ca St. Sofia, prefacutit in geamie, palatele se-

raiurile Gran-siniorului, gradinile pururea verclii, dumbrii-vile de cipri la chimitire, precum i vederea spre Bos-ford, sad spre Cornu-de-aurti. Cat pentru acestea aveindtia mare i venerabile admiratiune, pentru care vomit re-_serva mai in urma, unit capittl.

in cele-lalte cartiere forte lungi cu stradele incurcatelocuescd Turcil, la Fanar Grecil, Armeni, la Balata Evrei is-panioll, si la Pera consoli i mai mult Europei ; in Ilas-chioT jidovimea cea perduta ; cine mai cumisce num6rultilorti Sa nu uitrund pe Tanga acestea ca, in acestdtimpti (876) imperiulti otoman dupe schimbtirile ce se pe-tresuse in intru de atati Sultani, resbeluld cu Munte-ne-grenii, &HAT asteptandu-se si la unti nod resbeld Malmare, facuse concentrari in tote partile provinciilorti si incapitals de nenumerate trupe regulate §i neregulate, alcarora ceutru bud, de operatiune li se destiny de a-colo. Asa ca dupe ce casarmele Si posturile din Stambulerail pline, apoi cele afara din orasu, precum la Baud-Pasa si Ramid-Ciftelic, casarme ca nisce citadele, edifi-chid marete pe in l irT muntOse, afarti, de linia fortifi-catiunilord murulul cetatii, i ospitaluld militaril, numalavod ca si pre piete si in strade erad tabarite glo-tele de ostirl. Deci, stradele i foburgurile cele mai de-partate gemed de multimea acesfora adu,T de prin fun-durile AsieT Africel. Pre Tangs splendorea, grandosita-tea si incantatOrea privire a monumentelord cum dise-

marl

§i

§1

loch ;

§i

si

2 4 8 TREI SERGENTI

vedute in marginile §i in centru cetlttiT, apol aceapregatire §i concntritri de armate dadea C'onstantinopole-lnT aspectil selbatecil §i tnfioratora, ce ingrijia premult pe pe ceY noui venitT, §i cltiar pe comer-cianti...

Pasageril find e§iti pe uscata, in dreptula TopchaneleTcii acele edificiuri §i casarme marl, nu departe de seraiuri, eratocmal la timpulu ctund imamil cfintart pe minarele lauda,ca §i in mediula noptil, eatre cele patru partl a le lu-mei ; §1 dervi§ii intorn ua-data in septemana in-intrulatecheelorit valsul lora inteunil calchia , care, dupre ere-dinta lora, insemneaza rotirea stelelorit... La acelii mo-mentti, mai toti musulmanil se spilt pe facia §i la pici-6re-, §i '§i facii ruga lord citindit namazu grin case §i

orl unde se gasesca, ingenuchianda pe unit covora§a, sailpe vestmintula lord cel -a§ternutd pe pamenta.

Der sa, venima la copilit, a citriia mirare era estremavedenda acela amalgama de costume; nisce fisoinomii ciu-date, femel in iasmacurl cu feregele §i cu obrasula in-

oficerii turd In uniforms ahtturL cu vre unit e-fendi, ciorbagil, soldatil nizami, ba§ibuzuci §i CerchesiT encatiula de bland, pe caps, cu patrenele la peptit ca duo6naiurl §i cu vestminte lungi, PersianiT cu chciuli inalte§i cu barbile negre corbii, Arapi, TurcomanT §i seisi ect.Apol aci, pe langit EuropeT : FrancesT, Englesi, Nemti,Croati §i Americani, can pre langit costumuld obicinuitaal lora adaoga §i cate ceva din cela orientalit, se vedilnumaT fesuri §1 cealmale, turcime, contrastulti trecutululcu moda actuate. §i intre hamalil cari cel maT multi sunlitBosnegi, Turd', Armen! §i Bulgarl, dragomanil nu lipse-

r mil,

velitii,

unitJoruitorl,


nu rid multime ce se oferd la serviciul tutulord cari lepldtesce. Ud, multime de catirl acolo si asini inciirca0cu poverl insemnate, pima si cu sandurdrie §i cheresteade construcOuni, te 'Ate pre bine lovi de nu vei lua soma.Apol mai e si nenumeraV purtittorl de nisce scaune a-coperite, brancarde, in cari se pun si se preumbla cel cariLiu pot merge pe josti, cal de inchiriatti si altele. Comer-ciantil ArmenT, Turd, Greci, Chefaloni0 cari stag seriosidinaintea magasinelord si dughenilord de tot felulu demArfuri si de legumi, cei-ce mered strigd, : buono! e eftinb !..asemeni si salipgil, paceagii, pilafgil cari umblii pe stradecu tingirl si tablale; ve46ndti si atItea strade necur4ite,stremte si incurcate, cu casele de lemne §1 cu dini multitolog41 in tote partite; si cite ud-datii, de la ferestreleacelord case areldndu-se, intre perdele, ate unit capd de fe-meie cu sprancenile facute, cu fa0a sulemenitd si cu unghiilecdnite dupe mods, locale... eats cam ce e de a te surprinde deud-camdatit in Galata precum si in tot Constantinopolu... Apolacea multime de Este, cea mat mare parte omeni re ti hail-cap, rea incaltati destinati de a combate pe inamicu la Du-are, si mai ales in timpd de uPi, grea iarnit, se vede intote acestea, adeveratti obiceiuri din orientd inapoiate cusecolil disputdudd la unit loci cu progresuld moderna. §iCu tote acestea aid e cetatea in care se incrucisazdinteresele tutulord Puterilord, ale lumel intregi L.

Tiara copila, se ameti velondti tote acestea, tinutd §ipurtatit in uuuld din acele brancarde, si mergendd p'a-laturI dragornanuld cal cu unit festi ldsatd pre ceafit sicu barba rdtumlitd, care vorbesce multe limbT,_ IAA siromttnescet pentru cd eld a fost 6re-cand la Galql. A-

2 5 0 TREE SERGENTI

cestuia II recomandase domnisoruln pe care la descrise-lima, de a 'I duce marfa acasa, femeile cu bagagele lorapunendu-le a se urca in aceste fiacre purtate pe bracede catre hamalI, si, inaintanda de la portu, suinda si sco-borAnda in acele strade de la Galata... Una hamala betrAnqcu piciOrele nude in nisce. iminel, legata la capa cu ualegatura galbena peste fesulit rosu, cu ismenele albe cauisce salvari scurcl, cu una minteanti de p5,nza vtuita sicu ilica pe d'asupra gaitanita, °ma inaintata in etate,cu ua barba rotunda alba, purtAnda in spinare bagagegrele, privia pa aceste infortunate, si mar alesii cum mer-gea thud in dreptula unel din aceste fete, cea roscata lafacia, care se parea nepasatOre despre &Sao, el ; ela cufacia intristata cline in sine : ,Dumnelea sa aiba ,milade aceste nenorocite!.. Acesta era Velicu, unit Bulgara re-masa p'in Constantinopole din copila'rie, si care din pa-rintil luT find dinteua comuna de pre ltinga Dunare spreVidin, simpatisa pentru acestea, al carora porta II amin-tia invecinarea spre hotarele loculul nasceriT sale.

Jima fiica Susana, simti fag voia el ca 'I pica uii,lacrima din ochiT; ens& ea se resigna sorter cum va voicu (Musa_ Ea repeal, aceluia, domnisorului cu care a ve-nit, enca de la porta, ca cloresce de a seri la parin0 el:

Bine, bine !.. II respunse ela surilenda, astul angelicce perduse aripile si 'I remtinea numai grail si frumosilochT de a se inuuda in lacrime. Acela recomanda. s'ace-sta lucru dragomanuluT, de a scri si a pune adresoL lul,pentru C ftS tt de priimirea respunsului din Romania.

in Galata este MI strada dosnick si nu atilt de curata,care se numesce : Saduchei. Acesta caravans, -de fund

CAMPANIA ROMANILORrf IN BULGARIA. 251

aduse in scaune portative si en catiri ce cart bagagele,se opri la una' din neele case cu duots etage, construitadin lemne Si selinduri, boita, faciuita pe din (Ara, cuperdele rosii si cu uti, suma de femei tinere can priviatila ferestre. De desubtule acestei case era ua cafeneluitputuresii, inegrita 1e fume, si din care, prin at, micascars, comunica cu partea de susti. Mai avea alaturi, cam instremtdre si p'in mare- necuratenie, ue, use, in boat de 'Arta,pe uncle visitatoril puteti intra si esi. LTA femeie micader gresa, avenda nisce ochi umflaV marl, cu unit zinibetti.lingusitorti pe buse, ce era stopana asteT case, esi depriimi pe nonile venite. Se urea, cu densele pe ua scantIngusta la al duoilea etagiu. Acolo erail camere mobilatedupe maniera orientate , vre ue, dime salonase , si unitberbate, ca unit Cavazti en fisionomia de eunuch , pa-zindti la usa intrariT. piva si neptea acesta cash tin erainchisit. Den in acelit anti, pena a nu se incepe resbe-lulti, diplomatja europeana care s'avusese ochii cu totulaatintiO asupra acestei ceta0, si care trimise plenipoten-liarT d'a se inteuni ca sa se reguleze afacerile sit nu fiemarele conflicts, fitcu sit fie in Constantinopole mat multistrains, impiegatiT si cel din suita plenipotentiarilorti, pe

suma aceia de ostire ce se concentrase, cu atatemai mult casa acesta era frecuentata de strainT, de ofi-

si pent si de Greci, cel cu fesulit culcatti peparte ca caciula frigiana.

Copila suit OA si celelalte duoe fete fart priimite deacea femeia scurta imbralisindu-le sa'rutandu-le pe facia.Susana fu dust inteue, camera separate, cu sofale, tan-turi, cu asternutil, cu peschire, cu tavil pe mesa., pe care

Mug%

ua

§i

ten,

252 TREI SERGENTI

erad depuse serbeturl, bucheturT, ape de florl, mirose,apti de beutd si tot ce serv& la toaleta femeiei , care ca-mera i se destinase el. Densa credu de ua cam-dat& c&astii damn e vre utt rudenie, sad sora pecitorulul el,fetele celelalte servitOre. Deci s'astepia sit fie recomandatlsi a fi iinuta in consideratiunea unei rudenil de aprope. EaWept& ca mirele el stt vie s5, face detoria, s& o pre-sinte pe donsa , sail tot& acest& lume a fi el presin-tatl. Ensa eld fu cat se aret& unit minutd, Ilia a dicevre uh vorba, i apol numai flu vedu...

Castigurile cele marl, sciti, pe cine n'a atrasil cltreDunlre cu ocasiunea resbelulul ruso-turcd? S'ar fi pututdca uhf membru din societatea monedeT sl nu fie de lainceput acolo?

Tot ce putemd afirma e ca, in August 877 era laZimnicea, numituld personagid, cu acea femeie fuse-mnatd, care a fost voit sit treed. Dunarea.

XX

UMILITA. CA UNt1 CULPABILU CARE SE PENITENTIAZA

U5, capital& da atacl str4inT frecuentatil, recunoscutd,de magnificeni& i dim& frumos& ca a Constantinopolelul,cine pete stt 'I afle petrunde indestuld, ca intre-gile ce se resit pecatele viciile in care setiv&lesce ?..

continulmil ensa a descri cele petrecute infortuna-

si sit

inlituntru-1,

Sit

gf

sisi

CAMPANIA ROMA NELORtt IN BULGARIA. 2 5 3

tel copile de cand ea a intrat tilteua case strains, necu-noscuta el, in Ora strains.

Ce 'Ate sa fie ? Ilse ea in sine de cum a ajunsa. Incasa asta se simte una aeril infectata ; s'audil vorbe de-§anVite, §i adesa off una rise batjocuritorit se cunOscepe busele astora femel sari de diferite nationalite* segasesca aci?.. Velenda numal ca ele petreca urt viatii,trandava §i ca in tote mi§carile lord santa Ara, pudOre,facea pe biata inocenta a i se ro§i obrasil §i a '§l lasaochil in joss cand le intelnia.

Juna ilia, fusese priimita acolo, i se dedese urt camerape sema sa ; stopana o trata curat ca pe una 6spe lahotels. Dimineta, la prinsa §i sera o servia cu uit mesacu felurl de mancari aduse pe sine, peste li avea fructe§i cafea; qiva, nOptea ea avea libertate sit face ce ar'voi, a se culca in salona§il pe uil, sofa mile, sail sit pri-viasca de la ferestre in strada cum treed cer§itoril, sailvinletoril de rachatii, rivani §i corabiele.

Une-orl o facea ca sit se retrage in camera el velendaca intra cite una barbata , sail §i ma! mutt!, cari eraaintempinatl de acele femel, cite unele e§ind cu senuladesfacutil §i aprOpe nude, dinaintea lora... Cand ea erasingura, nisce cugetitri negre §i mustrarea de cugeta nuo slitbia. Cu tote acestea adanca cunoscu ca ea era a-colo del:di-Wit de ochil §1 inima caldurese, a pitrintilora§i de mama sa Mama care o iubise §i o ingrijise cape fiiea el% Ce 'Ate sit fie? §i ce va resulta din astavia trandavit §i de§itntatit ce o vedea la atatea tinerefemel perdute cari se gasesca acolo cu caii era sit traiascaimpreuna? De sigur ca ele 'Idea de virtute, modestie §i

8

254 TREI SERGENTI

pudore! Nicl una ensd din aceste bacante inmorale ,

ca cum erad vorbite intre ele, nu venia sd '1 spune ceserte 9 asteptd, si nici stopana acea scurtd si cu °chilca de sopirld nu 'I lisese nimica ma! multe dile, in in-tentiune ca sl o deprinde cu incetu in astit via des-

moralisatti. Ea petrecu vre -u, patru chici dile in astitstare monotony, ; si cu tote astea, lipsitd find de on -ceesperientd, nu scia end bine unde este. /n noptile matdin urma ea a audit pasii acelei stophne care a venitde a incercat clantacle la usa el' si s'are tras inapo! 0,-sindd usa inchisd cu zdvoruld. Adesea on se facea larindIn salond de femel si bArbatT; alte-orl dantad pe liume-tate despoiate inteutt orgie desfrenatd, ape! se repeta ri-sunl cu hohote, si in urml nisce gemete Infundate se au-dial din camerile aldturate, produse din betia fail mar-gin! si nesinrtire...

Unde sttntti 0? qicea 'In sine juna filed desteptan-du-se noptea din somnd cand o gdsia mai tare mustra-rea InfricosAtorulul tribunald alt. consciintel!.. Dupe sesedile de ud ast-feld de viatd, veni dimineta stopana, si ointrebd, me inteit cu obicinuituld el surisd, cum aI dor-mit ?..He !.. cam asal.. respunse juna flied , care aveaochil rosii pentru-cd tOt5, neptea plansese si intr'una ble-stemase pe acea nelegiuitd femeie care o ainggise sit piecedin casa parintilorti el.-- Der dumneta cu ce oranduialdestl venita?.. adhoga, cam de u", -datti, stopAna, care sciabinisord romanesce, pentru a era de origin4" de la Herta.Pe mine, si feresca Dumneded pe orl-ce omit de chipulcum am venit !.. m'ad amligitu cd me is de socie Mr-batult care m'a adus, si care acum !..

CAMPANIA ROMANILORC IN BULGARIA. 2 5 5

Cine ?.. iutreba cu seriositate femeia.°multi acela care m'a luat de la Gala T, respunse fiicit.

Cine ?.. OrI vrel sa did de barbatula meti?.. Elu e barbatulmen copila dragit!.. Dunmeta, aI vent de la Moldovacu cheltuiala, te a imbracatu ; uite rochia din cufarii, sa-lula care 116 por i, inelul din degita , tote acestea costaparale. Cum vrel sa cheltuiasca a101 pentru D-ta?.. Haidade! n'am credut sa fif asa de usurica la minte!!.Santavinovata, recunoscu, am gresit!.. Ela m'a inselat, dOmna ;elit mi a dis ca me is de socia Jul legitima, si acestelucrurI mi le a dat ca uisce darurl din partea sa. Dam-neta, sa fir amagita la versta care o aI?.. Dumneta? tinescie al duoe-deci de anI?., Iii maI bine, adaoga stopanacu ironie, a placut sa fir asal..,Oh! Donne IisuseChristose !.. Pitrinte! mama 11. ertaci fiicel vOstre gresialaneascultarii care a facut!,. adiloga fiica Incependa ast-felasit plange divaiutea aster femel care o privia din ochicu ua citutatura, batjocuritOre i plina de indiferenta laplangerile eI.Ce spuI astea ?.. (Ilse femeia lu-audit una aera si mal seriosti. Banl s'a cheltuil Ong,aicl cu dunmeta pe drum t, si se cheltue6ce sit acum. AIcasa, mesa si tot ce trebue, cum vrei D-ta sa

no! pentru ca sa te tinenni? Te prefaci ca, nu in-telegI pentru ce of venit !?. hal!? ErI si alalta-erl am cer-cat la usa dumitale, si era tare inchisa pe dinlauntru!..Nesocotito ! orI credI ca, nor siintenit nisce prosti ca saue invertescI cum vrel pe degite?..Sa vie aid ela, saspune elii in frica lul Dunmedeil ce mi a promis, ce

chipuri a intrebuh4ata si priu ce midlocire a mid fe-mei m'a adus de la Ismaili... sa scii cum m'ati amagitii Oita

ce -felt?

ca 11

d'al-de

'ti ehal-

tuimS

2 5 6 TREI SBBID-ENTI

citnd am ajunsa aicl!..Afcea eil stintg stoping, aditogitfemeia cu ung aerg impunetorg , bitrbatulil meth malldupe negustorie, elil s'a dus... Val! Dumneleule drepte !unde me gasescg eta ! esclamit earitsi copila fu desperareaeT, au4ind vorbele ce i se 4icea, pe dud cele-lalte fiicefgritpudere ascultag la u$it §i Incepusera sa ride cu holiote.

Sit tAcemfl acum si se. ne Ia si neInOlegemil cu frumosul, atlaogg, femeia de ug, asemeneameserie, se, vedemtl isvodulg de socotelit a dumitale. Eat&aci, cu totu ce s'a cheltuit penrt acum pentru dunineta ,

se adung, suma de trel-lecl lire otomanicesci, osebit deimbritclmintea i alte cheltuelT... Ca sit te platescl, cautrtsg, yell ce feed fetele can le amil aid ; ear deca te veTimpotrivi, atuncT numerg, baniT tot ce s'atl cheltuitg, dainditretg sculele hainele, te du unde poftesci, cit nute din cu sila.Pre bine, tote le dali!.. Cel pucin lasiimitimptt sh, scriii acasg, prtrinOlortt mel ; el vorti face ce voltputea ca srt plittiascit si sit me scape dumitaleail aflat unde esti cit li s'a scrist hidatg, cum al vent.Scrie-le earit deca voiescl !... Si stopana esi din cameraaster fiice fiind aprinsg, la facia, de mtmie pentrupatinarea, cum cjicea densa, aster dobitoce

A dua-4i veni ear stopana caseT, cu unit aeril prefit-cutu de bonomilt, 4ise nefericiteT acestia : Deco, nuvrel sit sell la mine, ti am gasit unit millocit et sit es1;unit domnil Englesu va numera baniT pentru D-ta , sipentru acesta o srt servescT sese lunI. Este tatg, defamilie elt ? are femeie §i copil.. ? bucurosti voiti servi fncasa lul ca servitore; alt felt, ferescit-me Dumneleil !nu!..EstI pre incitpitOnatrt ¢i capriciesit! adttogit femeia.

impitcamg...

¢i si

1..Pitrintil

inch-

¢i

uit

fling.

'IA

CAMPANIA ROMANTLORtt IN BULGARIA. 2 5 7

Si apoi sa 'ti aduci aminte ci cu cut va trece timpuld,cheltniala merge si socotela se adaogt Void muri derde fume!.. Te rogii sk nu 'mT maT aduci de mancare,(lise juna flick phingendd. imblkndesce-te to

vise femeia arettmdfi earksi dintil In fell de surisd,care apoi

Ore numal veguid acele duoe fete cu care ne amdat josh in piadell dad intraritmti la porta? (pose Su-

sana remknonda singurit. Dem asi vedea vre una din ele,ca sk pot vorbi macar, pentru cit nu cunoscil alt pe ni-menT aid !.. Ea stktu mult pe gondurT, i apoi esi In

nefiind atunci nimeni dintre strkini.Fetele acestea erad, cum cliserrtmd, de diferite natio-

nalitIti si de prin diferite aduse : nemtdice, maghiare,lesce, arabe romitne. Ele faced adese onT Odd intredensele precum dud erail bkrbatl; esiad thud voiatipe strade, Investite cu portuld europend, sad grecescii;si de multe on ele statead ca nisce trantore trantite p'a-cele sofale. Cel mult le era ocupatiunea de a da cu car-tile. Si, orT dud trecea cine-va pe strade, ele serial cutOtele la ferestre cu nisce gesturi pre libere, sad fitcenddcu mAna besele... Ele aninatt unit panerasd cu ua. sfOritde unit scripete, prin care cumperad din straditcorabiele, halva, cataifti poricale, pe cari le redica pescripetil In susd penk la ferestre.

Unit minutd Susana fiind singurk, a audit In stradd,planger6sa voce a until cersetord. Ea se duse sit se uitepe ferestre. Velu pe uii mirt6git de call, slabd cit i sevedea c6stele, avendd In Iced de sea unit scaund de lemnIn spinare, ca ua mesciOrit rotunda, pe care sta, cam pe

sa-lonasg,

tort

halvita,

di liniste-see!..

di

di

2 5 8 TREI SERGENTI

uit renA, unit Defericitit lArbatii care nu se 'Area prebetranii, der, pe langa imbriicitmintea lui trentitrosit, eragalben4 la facitt i slabit ca unit mortil, ce demonstraera petrunse i ruinat4 de Nile chronice , i cu elit unitbitietelit cu unit fesu soiosil pe crestetit i cu nisce po-turi ruptT, ducend de apitstru jigarita mirtoglt cu cerse-torulti gist. Acesta cliiiima compittimirea emenilorti la nc-fericirile luT, vorbindu cAntandd in limbo, greca., cu a-ceste vorbe : unit pecittosa puschT, care in copi-

, litria mea m'am tgvalitti In desfrenare i ticiilo§iT. Uita-semu atuncl sfatuirea pttrintilorti i 6menilorti bunt; amcrilcat in piciere, pt in faptit scArbesa, santa dragoste a

,bisericeI si am fost despretuitit ranele Mentuitoruluilisusu care s'a versat s'angele pentru luminarea man-,

,tuirea nestril! Am gresit i mult am pechtuit Erta-,ti-me, fratilore! si me ajutatT in miserabila stare in care,me gasescii!.., TrecetoriT, auclind acestea, fie-care 11 in-tindea mina, ysi ferestrele se deschidett de pe la case casit '1 arunce ce-va.

Copila sta cogetandA ascultilndit vorbele astul ne-fericitti fail a le intelege.

TocmaT intrit pe uslt duoe din femeile easel' ; una eranit greca i alta romans, amenduoe fusesitrit la Bazar-cear§i i terguiseilt .de zariflicuri. Rom'ana eracochetit §i voiesit, investith, a la franca, §i cu ua pelitrienumai florT pe capt. Pe acesta o cunoscu Susana ; erauna din acele duoe fete cu cart ea venise, acea roscat&la faQiit. Ce facT draga mea? II (lien aceia Intl-Ana peusit.Ascult pe unit cer§etort, ens5, nu Intelegil vorbele

respunse Susana mirandu-se cit vedea pe acesta, tot

,Santa

fel-de-feld

lu!,

ct

gt

gi

gi

CAMPANIA ROMANIF,0101 TN BULGARIA. 259

de IA sorte cu a sa, a§a de voi6s5,, ridondti Oren-du-se multihmitii. Amenduoe aste femei esplicarA senstthivorbeloril cer§etorului, can audindu-le cea de mai susil,o facu a se ingitlbeni §i remase ca morta...

De unde esti dumneta, Anco ? intrebti pe aceia careavea pelaria numal flori pe capti, cg, to am vedut la Ga-lati respunse fata care de cum a venit contractase o-biceiurile easel, stmtti tocmai de la una satti de lingA Nuoe-sulite, unde se hotitresce Bucovina Moldova cu Basarabia,earn vary -mea Angelina, care e tot aid cu mine, este dela Cibota-ro§ie. Cum ati venit vol ?.. De la Ia§i,ne a lust cu vorbe cg, o sa ne facemti fericite... Susana,audind lag), ochii in josii, §i inganti, ua rugliciune caresemena ca o face pentru sufletele cele perdute... Apoi then,numai intrebit , nu dise nimicti §i se retrase in camera sa.

Der nu scii ca eu o sa me mitrit , adAogg, Anca ,

am gasitu unit omit care me cere? cautg, §i dumneta deWisesce gise ridendti fata, cand aceia se departa in-trAnda in camera.

di, serbtitOre pentru Musulmani, dupeinturnarea Sultanului de la moscheea Sofia-geamisi , §i

cand tOt6, lumea se potolise , fiind dupe amiadi, §i cetti-tenii pe la casele se petrecu unA evenimenbl. Deacestit di, yeti sci, cA, in timpulti bariamulul, Constan-tinopolu edificiurile §i minarelele stinta splenditu iluminate,amenii prenouiti la vestminte mergti in grti,dina seraiuluisa grute poala imbrAchmintei Padi§achului ; petrecu mg-reta serbtitore cu musics, spectacule §i tot felulA de re-presentatiuni, dupe cum e obiceiuld locale. Nu de malttrecuserh serbittorile §1 scum se urma ca tot-d'auna cele

?..Ett,

lora,

1i

'tlI.. it

Intr'ul

260 TnEI ShRGENTI

din sq-A6milni. Cel mai multi eras pe la portd, la grit -dinT, sail cafenele unde se ascultil povestitoril de basnearabe, nisce gliebosi ce sada cu piciorele incrucisate sinareazd; sad ca handinele si cadinile furl cliefuri, in margi-ilea, mtirii, unde suntan cipri pururea veil! cu lid placutdmarl, sad cu ditintuitorele cari dantd cu chiocecuri si}Atha din tobe cu clopotet. Acolo se bea inteuna cafele,serbeturi, sail sa mtinanca pilafil, care '111 vindd pe stradevenptoril eel cu tingirl §i cu tablale pe capd. De urt-data lumea fu turburata §i spilimantatd auilind strigdtelecolulilord pazinici ce, dri, de scire ca este unde-va focilovindd cu nisce bast6ne de feat prin care el dad sem-naluld acesta din distant in distantrt, din cartierti incartierti. Musulmanil eel cam indolenti, deprin§i cu ace-ste catastrofe intemplate de multe oil, stain cel mai pu-cin pdsiltori cand audit de acesta. Cel mult ei d6ca in-tr6bd unde arde? Si tocmal a duoa qi de se intereshrt aset cite case s'ad arsil? si aqua ca numai cote -va

sutimi, li se pare unit nimicti pentru unit orasil cu uilintindere asa de mare §1 mai mult cu case de lemne.Deci, alarma ajunse §1 pend in strada Saduchei; der fo-cull nici fumuld nu se vedea. Incendiuld acesta era f6rtedeparte. Susana, auclind de incendiu, se sphimanth unitminutti aducendull aminte acea teribild, napte in Ismailidud era sit Ord intre flacdri. Aceld june ensa, , aceldbravd militard veni sit o scape numai si numai ca ea sittrage mai tArliil ul amara infortuna. Aceld tin6rd sibrava romAnu unde este?.. cugeta (Musa, umilitd si ru-sinatd de pos4iunea ei, §i, dud ea i§1 mai aducea amintece a flcutii, nu se putea stdpani d'a nu plange cu a-

,

CAMPANIA ROMANILORO IN BULGARIA. 2 61

mard. El II reminea ul speranta, ea, Intinpudu-se in-cendiulti si In acest foburgu, pate va scapa cu vre undchipd, sad va muri, una din duos. Incendiuld era fortedeparts; si tote mesurile poli iei s'a fostu luat sa aperecartierele cu_ palaturi insemnate cu moschee marl si car-tieruld Besic-Tali, unde e seraiul Dolma-bacce.

Pentru ca, acesta s'a petrecutd, ne facemd ua detoried'a o reproduce, ca lectoruld s'o scie, si neesperimentatelefiinti a avea dinaintea ochilord ua lecOune...

Neptea se facu ua orgie In casa numita, a Anetel ce-lei mid ; (numele ce avea stopana). in salonasii, se puseul mesa intinsa cu mancarl, prajituri, poricale, beuturi,ponciuri, cafele si zacharicale. Mai multi barbati si cuacele fete aprinse la facia, incongiurad mesa mancilndd,Una' si negondindu-se la infortunile din viata. Dintrebarbati erad marinari de pe la bastimente de curenddsosite in portd. Vre ua duol sta inchisl prin camere, sicari, cand. esiau, treced prin salonn. Aci se vorbi de ne-fericita ce sta ascuusa in camera el tractind-o ca e ne-buna. Ast-feld o numia gisele femei. Angelina certa, peAnca care, pergendt mintea de beatura, vise vorbe uritecontra celcd'autei. Ce to r141 de compatriota to ?..replica Angelina. Anca s'a yenitit In.data In simcirlceru ertare. Una marinard de la unit bastimentu din com-pania austriaca Loid, de origine Croatii, (Ilse ca va mergein camera fugitivei, si pe prinsere ca elfi o va imblangi sio va 114elepti, si se redid, numai de-cit de la mesa cuunit pechard de yin in mink. 'inainta eld catre usa ca-mera unde era Susana, pe care densa nu o putu includepe dinlauntru, cool stop:Ina pusese de '1 scosese mai din-

'lit

§i '§i

2 6 2 TREI SERGENTI

nainte zitvorult. Croatulti gag copila standa ingenuchiata§i plangenda far& O. interne capula s& vega, tine intl..Niel una nici duo, eltt redica, pe fata cu unit bra aforte de matrosa, §i se Incerca sa o face a vorbi, dupe ceimbranci u§a In urmit-i. Asa! a§a! strigara intr'unacote -va bacante de la mesa, can acum erati mai toteturbate de beutura romului §i ponciurilorti ce ardea pemesa; aid nu e virtute, nu e biserica ; va fi IA insultapentru noT sa remane In societatea nostril, ua femeie Ca-stal.. Degradare §i mai presusa de umilire §i miserie sec-sului ! acolo, uncle, pentru gre§iala ce a facuta, ochiulaparintelui nu priveghiaza, §i legitimuld brat u al sociulul §ifratelui lipsesce, nu 'I da sprijinula sea morale; ci e cal-can in piciore, aruncata precum se maltrata una otrepti,asa e femeia care!.. Omenil vora avea vre u&-data coMpa-timire de densa ? ?.

Copila se lupta din putere cu acela °mu grobian carecu ua man& 11 Intinse beutura, ear cu alta o mototoliasi o tracta ca pe uil trenVi prin gramecjile de perue defulgi a le easel. Ea era slab& si debila de atatea plAn-sori, §i in acea 4i. §i mai mult, ca ajunase. Ea ensa nuperduse coragiula la ua, glum& a§a de prostay- se lupta sistriga din putere. Matrosul data sa 'I pune puninula ingura, ca sa o face sa taca. Ea §i mai tare striga, §i ca-tre fine semana vocea ei cu regusita rAgire a unei vite.Era nefericita file& ca morta.

Una- Francesa tocmai e§ia diutetta camera, si se opriIndreptuld u§ei auqinda aceste tipete §i mugirl a le fii-ceT si grintarea dinOlorti Croatulul, care ensa ila covir-vise beVa. Francesulti se Interes& sa afle ce este acolo,


tine plange, tine se vaita ?.. ySi, v6 end ca unit omit selupta cu ua Math tinera femeie pe care o maltrateaza, §iea strigit din tote fortele cat ti permitea vocea : ajutorit !saris!.. talcharit !.. precum e natiunea lui cavalera §i ge-ner6sit, Francesulti, se amesteca §i aci, chiarti in loculaacela, §i intra sit opriasca pe Croat de a face uti ase-menea infamie de maltractare nedemna de unit omit cumse cade. Acesti barbatl schimbara mai Arita nisce vorbe,apoi se firma de tot inamici. Acela ensa nits se uita laFrancesti §i 'I respunde bruscti. Pune mina, Francesul,pe Croat sit moderese. Fiica intr'una striga §i plangeacerend ajutorti de la acest barbatti. Croatul pune minape unit pumnalit ce avusese asupra-i. Eata, se facu scandalu!

Una matrosit englesa, omit Wain, uscatit la chipti §i

cu ua pelarie cu cordele pe cresten, se redid, de pescatinu, tacutti §i lint titit, §i veni de se puse laugh Fran-cesti, curiosit §i elti sit scie ce este. Elti incepu '§I su-met6 manicile, tot lini§titti, pregatindu-se sit adreseze cate-va de bocsa Croatului care s'a aretata, dup6 pe-rerea lui, ca unit asasinti in facia Francesului, §i nu caunit cavalerti in ac6sta impregiurare.

Cel de la mesa, sh,rira cu tocii ; femeile ipaa spaimin-tate, cart, vgendti asta incairare in cask se trezira dinbelie. Mesa fu resturnata, bucatele, sticlele, pecharele serostogoliati §i umplusera scandurile. Stopina alerga tre-murinda §i galbena la facia, pazitorula de la u§a venicu unit baston in mina,. i a§a, in asta turburare §i con-fusinnea limbilora celora ce strigati §i se Weil, casa a-cesta sem6na mai mult ca aprinsa de unit incendiu ; eraunit sabata dracescit din tote aceste lucruri ce se petre-

lti

'1d

sh

lovituri

264 TREI SER GENII

curd, attinel. Cu mull a greutate se potolira, dupe ce En-glesul mi-ti regulase pe Croat ce scosese Mitula ; earnFrancesul II (Mese IA lectiune inv6tandu-hi minte si pen-tru alts -data, sa scid cum sk se pOrte, si dud trebue setnu sa scot6 pumnalulu.

Aneta-mica, dupe ce se linistira acel barbati, Iwo-varil, pe copilti, en ua sutra de vorbe injuritise, si o ameninVi ea o va da pe mana politieI, ca MI femeie faracapatil si faptuitotre de scandala in casa eI.

Susana caluse ca morta lesinata josh pe scandurI au-clind acestea, si cele due fete, compatimind-o., alergara, oluara de josh si o puserit pe path dandu-I ajutora. Eapetrecu ua trista si amarn nOpte pens la (pun,.

Lectorulii va Intelege Indestula sortea acestei infortu-nate fiice care mult s'a era ca a pitrasit casa parintilornfail yolk, fara a priimi binecuvintarea lora... Ea se hota-rise d6r a 111101.0*, chiar In astn cast de miserie siprostituare, sOrtea anachoritilorn, cad, pentru mustrareacugetulul de faptele lora trecute, se ascunda prin pustiiurl siindura %ma cautanda pocainta, si prin rugs si postireeI spent si asteptit de la Bunula Dumneqeil mantuire.Ea suferia, era amalata ; ea se penitentiase, si numaI a-cele duoe fete romane veniad din cand in cand sti o vega.

La deco Ole dupe sosirea el In Constantinopole, dra-gomanula pe care 'it descriseramn la inceputa, i aduseua scrisOre. Asa cum era ea amalata, sari din path si

priimi letera pe care citi cu O.' nespust bucurie scri-suit adresel dare densa: era din Ismail. Cat multiamiluI Dumneleii si parintilora ei ca o Invetase catusI de pu-cinil a citi si a scri.

CAMPANIA ROMANMORt m' BULGARIA. -265

DesfAeu dupe ce dessigilii epistola, cu nisce editmarl se Ilia maT anteT la subsemnAturA, era a bunichisale. vise dragomanului s& secia, dupe ce mai Antel 11

multiAmi de serviciulil acesta. Elii se scusil eh are trebi,si pled. Copila lacomA de a citi si a sci ce coprindea astAleterA, 10 stergea fruntea de sudore, si o petrecu cu o-

repede. Der uA durere omoritere ii sfasie inima,el se invinetirtt fAcendti uni1 cercAnil impregiuru-le

ca al mortiI, sail celui din urmA momenta de viath, falcile ITtremurarA ca i Juana din care II calu letera... Ce coprin-dea astb, scrisOre pentru care infortunata se bucurase unitminuti1 dud a priimit-o? Ea aducea nuvela tristA cif tataal ei a muritil de multA mehuire la treI clile dupe ple-carea dense!, mama sa era tot in stare de paralisie,numai betrana remAsese amitritA si desperate plangendtiin tote partite pe la tot! cat! 1ntelnia de nefericitaserte a nepetel sale.

La astA nuvelA ea cillu ca lovitA de trAsnet6, plitnsedin not, se rug& In inima sa de:ertare, ertare de la Dumneqeiisi de la Omen! cerendu : ertarea pecatului neascultArei el!..

Ea intr'uni puterile i scrise 1ndatA .bunichi de stareacum ea se gAsesce, cerendii intr'una ertare, rugilnd-osit caute cum va putea sA cent de la toth societatea a-jutorit pentru (Musa, sa i trimite grabnica suma de banIce este More, ca sa se interne map curend inapol. Seri-rerea acestA se dete la postA, s'a priimit la Galatl,de uncle se InaintA la destinatiune.

Dupe cererea ei lucru n'ar fi fost tocmaT pre greti de in-deplinitd. AceI trel sute de franci da'i de sergentul sussnumitil, betrana II conserva enck ca cu el vre uA-datil

chiT o-

ail

si

5i 11

si

5i

2 66 TRx i SERaErt

sa vie In ajutorulti infortunatei sale nepete. Mai trebuiaCinch p'atat §i ceva, ca sit complecteze banil cu cari sao pote schpa din captivitate. Ea alergh la comercianV,la prelaV §i la toV cunoscuO, can o ascultara cum ea seruga, nefericita betranh, o chinarh pre mult de cele ce s'a in-templatil, der in cele din urma, tots au tii.cut §i nu atidat nimice. Betrana vendu ce 'I remhsese ore-carejuva-ericale cari le avusese do la parintii ei, sa adune acestasumh. Ii trebuia ens& unit omit de credinp, cu frich deDumnelee, pe care sa insarcineze cu trimiterea ba-nilorit a aduce pe fiica inapoi. Der unde 116 va gasi pe acesta?

Unit chpitanti de corabie, unit omit stain der pornit sprefapth, umanh, aucli de asta, impregiurare §i promise elu case inshrcineaza cu comisionulu acesta. Elit avea frati §i

mama betray/ in Constantinopole , §i era preghtit6 sapiece dupe pucine chile cu nava sa inarcath cu porumbt §iorzti. Din nefericire in Noembre se stricase timpulu detot incat se facu imposibil navigarea pe Marea-negrh.Elii trebuia sit mai int/Arlie, §i ast-felti se amana §i tim-pule pentru sermana captivh. Anti nefericith §i inchreatilcu tote relele! In capitala Sultanului era turburare, §i,cu cat se vorbia de pace, se opera cu cea mai mare iu-

preparativele de resbelii domnia acolo unit fele. despaimh, §i nesiguran0,... A fost §i relaciunile guvernuluiRoman', cum se scie, intrerupte cu a le gavernuluiTurd', de pre timpulii cand acesta proclamh constitutiu-nea prin care atinse susceptibilitatea astei i eri autonomeRomania. Tote ensh era' nisce invelueli §i ua pedich casa ghsiasch juna filch nit proteciune §i ca sa ajunge pen-tru (Musa clisii bani la limp , de aceia ea sta tot acolo.

'la§i

1i

tiall

CAMPANLA. BOMANILORO IN BULGARIA. 267

Se dise de chtre uni-altii, nuvele cari aft circulat mai in urmit,ca ea s'a imphcatti cu stopana easel, §i ca s'a vedutu e-§ind cu densa la bazard sa tirguiasch ; altif adhogaii, caa intelnit-o mergendii cu acele fete romine la apele dela Balucli, trecend inteuml caicu spre apele dulci. MAIinreutatiti scorniserk ca, plAcend ea until chletoril englesti,a scos-o din casa aceia; §i tot' gurile rele ate dis §i s'a-auditu pe la Giurgiu §i la Galati, a, unti Insemnata pa§ha introdus-o In haremu-i, fiind cu voia el...

AdeverulA eat& ce fela a fost : AAA fiich repusa, per-duta, avendu inima sa umilith, moralisat& ca unti gre-OW care se penitentiazh din adenculti sufletuluT, afl& par-tea sa de mantuire. Pre cell penitentiatti ast-felit iiiscaph Tat5,16-Ceresc6- precum pe cela &WA din grepacu leii... Dem ea ajunse s& face parte din uh cash alcariia nume va aduce cutremuni fiintelorti inocente, ace-sta 'I a servit ca s& scie a pretui mai bine moralitatea,precum e omulti care, dupe ce a dat cu capuld de tetenefericirile, devine perfectA la minte. Capitanulit de navijce purtase pe bastimentultt sets bandiera tricolor& a Ro-mania, avea precum am mai dis, pentru familia sa, cashproprietate In Constantinopole lAngh Balata. Elul Linea a-colo pe betrana sa mama, consortea sa §i cu duoi copi-la§i; u& sorh care o avusese murise. El4 scrisese untilaltil frate al sea, mai maturti §1 familistti ca §i densalti,chruia Ii trimisese §i uh polith In afacerea disel copile.

Acesta, dimpreunh cu D. P... romanu, care se informasein acestul ora§ti de sortea eI, plhti detoriile Susanei, o

scese din casa jidancel §i o duse la betrana grech mamaacelui. Crestinii chta sh se aj ute In ast-fel de inipregiurhri!..

2 6 8 TREI SERGENTI

Pretiosfi §i &Intl simtimentu a] amicitiel §i marinimiel ! P...care promisese uä-data ca, va da tot d'auna sprijinul sefiacelei familii, cum a audit despre idea acesta, emigratafara voia el, a fost pentru densa acolo ca unti parinte...

Barana great gasindit in fisionomiea junel fiice ca aveamulta asem6nare cu reposata fiiea sa, prinse atata afec-thine pentru densa ca nu voi sa o mai deslipiasca de

Tanga sine. Acesta, precum stintfi cele mai multeera evlaviosa, mergea tot-d'auna cu densa la biserica dela Patriarchie, §i mai de multe on la apele sante de laBalucli, la marginea oraplui, la biserica numita IsvorulMaicei Domnului. Acesta fu totulu, ca ea mergea adeseon la biserica cu aghiasma §i cu pescil secular? la Ba-lucli !.. §i uncle se afil unfi chimitirfi de ingropaciune O-thodocsilorfi.

Credinta aduce mantuire §i ajutorti!..

b6trb,ne,

PARTEA A CINCIA

XXI

CONSTANTINOPOLE. UNU CHRONOMETRU DESTINATtPENTRU OSMAN.

De §i c' nii iarnri grea, pe langit termii Bosforului seIndulcesce clima... In luna luf Ianuarie tneepe a se iviqile in care sorele dti ua, caldnr1 plitcutii, de primkveritla Constantinopole.

AcestA cetate, construitA, cu §ese secoli §i qiumetate tn-nainte de MantuitoruTh Iisus, al curia fundatoril, until

generalti alil Greciel antice, Bysas, (generalil al Megarie-nilort) i a dat numirea de Bysantiu ; care, dupe ce a tre-cutti sub domnirea a mai multi populi, petrecendu-se marlevenimente preste densa , §i sub Septime-Sever fu dis-trusit, apoi s'a reconstruitti de Romani; sub Constantincclii mare f§i luii stritlucirea in redicarea a mai multorilmonumente, deveni a duoa capita15, a Romei, §i i se detenumirea care o are pen& ast6,-41: Constantinopole. Turcilo numirl : Stambula.

Positiunea in care este situatt, pe unit capil al Thra-

2 7 0 TERI SERGENTI

ciel (astii,-41 Rume li) acoperindii §6pte munticeT, este seal-(lath de apele a duos marl can se 'mpreunk aci, Pro-pontida, (marea' de Marmara) §i stremt6rea Mitrei-negre(Bosforuld).

intre vechia cetate Bysantiu, undo se afld mai tote e-dificiile monumentale istorice remase de la Greci §i Romani,seraiurile, moscheele §i techele, monastirl §i casarme cu for-me pitoresci, precum Seraiu-burnu, Ghiul-hane, biserica St.George la patriarchie, Sta. Irena, Sta. Sophie, prefacutdin geamie, Palaturile ministeriale: Sub lima POrtd ; si Intreua stung, de bisericl crestine §i ospitaluri, apol nenume-rate §i falnici moschee cu cupolile ca nisce semisfere, a-coperite cu plumb §i aramd, Cu minarelele albe §i cu in-velitOrea de fern in sus ascutita, cu nisce privddre §i ga-lerii privindti In tote partile ; §i mausoleurl edificate, final atein memoria a mai multor Sultani, SultaneValide, §i Visirl,precum: moscheea Baiezid, moscheea Bultan-Achmed, gea-mia Sultan-Meemet , moscheea Soliman , Ieni-geamimoscheea. Seim , moscheea Sultana -Valide §i altelemulte incongiurate tote de edificiurl pomp6se marlcu mai multe etagiuri, cu galeril pe dinlduntru, cu pilastri demarmura, cu bolte construite solide, pavate cu lespecli degranite, cu cesmele pe din facia lord, §i cipri ce nici-uddatd, nu stultti desbracati de verd60 §i can Infrumu-seteaza aceste edificil. Apol ospitalurile tot asemeni ma-retd edificate, seraiurile in mare numerd In tote partilecu gritdini, cu chioschiuri, destinate a se 16cui In diferititimpi; Intre aceste vedem : Eschi- Seraitl, Serai-Burnu, Ac-serai, Dolma-Bacce §i nenumerate altele. Constantinopolu,intinsd, largd, nemdrginitd, §i care parte, vechiulti Bisantiu,

,


este inchisa de dare Vesta, despre St. Stefano, de untimurg Ina kg grose cu mai multe randuri de bastione, are uit

multime de forterete, turnuri intarid anevoe de invinse,casarme iii afire, i ospitale pentru ostire, depouri

Acesta, periferie, a vechiului Byzantiu, se des-parte de cartierele cele marl, mile& : Galata, Pera, Cassim-Pasa, prin unti sena al marii, care are ug, largime si In-tindere Insemnata, numit Coniu-de-aura (Chrisocheras).Pre marginile astui golfe, ce desparte Constantinopolu Induoe, stintti, ca i pe marginile Bosforului, stabilimenteleStatului: arsenalulti, inchisorile (bagno) admiralitate, sc6lade navigatiune, fonteria, fabrica de pusci, de chartie, por-tulu militarti carenagiulti, pentru reparatura navelorg.Vre-uri, duce poduri can se inchida si se deschida la in-trarea navelorg, Inlesnesce comunicatiunea pe ambelele a-ceste partl peste Cornu-de-aura. Turnud stintu observatore defoett. Stradele costisate, casele cu mai multe etage, stremtelndesuite precumg s'a mai (pa, fare, curti si fat% comoditateacerute, unei asemenea numerOse populatiuni se yea ca cumar' fi gramadite prin tote pantile. Eara apa pentru Intre-buintarea caseloro, osebita de acea adusa prin apeducurisi se respandesce pe la cesmele, in mare parte este deplOie, conservata, In citerne. Locurile publice precum mos-cheele, seraiurile i alte aseleminte, §i mai cu osebirechimitirele stInta plantate en dumbravi de cipri, platanisicomori, can sante pururea vertu si de ult forma, piramidale.Formandti ast-felt's Constantinopulu (Bysantiu) unit triun-ghig, la estremitatea de la Sud a fortificatiunilord saleeste acea fortereta cu septe tunuri (Iediculeler) edificiu

vechiti, ca atatea turnuri cu ua aparinta InfioratOre, a-

1i

:

ssi

1i

si

2 7 2 TRY'S SERGENTi

vendtt mum grosti cu cresteturi pe virfu-1, ruinatil In

unele pitrti si mucigttitil ; porticele si carcerile dinlitun-tru lul astA-41 nelocuite neutilisate, nu se auda altegemete decat acele ce le repetti, pururea valurile spar-gendu-se la pici6rele lai. Acolo, nu putemti uita pe Vasi-lie Lupu si Constantin Brancoveanu, ilustri pentru Ito-=MI si intregei crestinAtitti ; can att dotatu patria lordcu multe aseleminte pi6se, monastiri, ospitale, scoli, bi-bliotheci, si altele, a,A suferitil martiriulti, In aast5, inchis6rebastilie a Orientulul, si au muritti precum nisce noul martirT,nerenegAndtt credinta, religiunea p.rintilorit lortt!.. tutor-cendu-ne cu grozg ochii de la acest4 edificiti al chaff a-spectft ne indica ter6re de crugimi din trecutil, inima nise dilectti, veqendit edificiuri pompose la margiuea mtariTde Marmara, ospitalurl, inittuntru Byzantiului si In afarit,,si asylurl intretinute prin pietatea crestini din ore -cars,fonduri, pentru ajutorultt si usurarea bolnavilorq, betranTinfirmi, si pentru copit orfani.

Dincolo de Bosforti, pe termi AsieT, in facia centelConstantinopole, este Scutari. Distanta e f6rte mare penft,acolo ; deptirtarea e plinI de varietittl maritime ; si chteutirdath unA abure usurehl de ce0, ascunde vederilorti e-dificiurile astui mare cartiertt, forte IntinsA ca unA ore*,si tot asa de orientale, cu stradele strImte si intortochiateca in vechiulii Stambulit. Locuintile cele grAm6.dite urn-brite de verdura ciprilora si a platanilorti , d'asuprarora se r6dica minarelele moscheelorti, indica indestultinumeruhl populaOuneT. §'aci siinta palaturl si chioschiurl,seraiulA Sultanulul siS-neT. Valide, stabilimente ale statulul:posta, casarme, unit ospitaltt ostiisescti, biserici crestine,

0

di-

CAMPANIA ROMANILORt IN BULGARIA,. 2 7 3

chimitire, dintre can unu eels mai Insemnatti, cu paduride cipri, e acoperita de morminte (*) a le Musulmanilora ;avenda. ei credinta ca Inteurt 41 volt parasi Europa. Pil-ch' mai spre Sada, tot pe Bosfora, e Cadichioi, istori-cula ora§ti alt Bithyniei : Chalcedonia ; In elti se facu al5-lea consiliu ecomenica in secolula V-lea.

Marea aci intinsa formeaza, dinaintea Byzantiului, duoecorente ca cum aste dime marl s'ar versa una In alta,trecenda ele p'alaturi; este acoperita de multime navele §icaicele, piadelele, ce Inlesnescti comunicatiunea §i trans-porturile In tote partile pre Mg& cheiurile §i sta,ncilealbe can o termuescd. Edificiurile §i chioschiurile ce sereflecteazi In undele ei line writ incretite de yenta,da oehilora u& privire IncantatOre. Apoi este dominatitdin tote partile de fortificatiuni §i baterii, Inchisa, fiindade nisce nepetrunse lanturi. P'acolo stints preumblarile,cafenele, debarcaderurile. Vaporele sosinda de pe marl stati-oneaza 'n margine; §i mi§carea comerciale e nespusa, cu uamultime de ameni §i de lucratori cei-ce repara navele.

Byzautiulti spre partea Cornului-de-aura apare cu Inal-timile lul In forma de amfitheatru, privity ca una Intinsutabloti cu locuintile, domele bisericilorti, a ,turnurilorti depre langa seraiuri, minarelelora, §i tote magnificenta sarecunoscuta de tot& lumea.

Cartierula Galata, precum am mai vorbita In capitultiprecedentti, este ua vale Imbacsita de dughene §i fel-de-fela de marfuri cari se vindii acolo. In facia de Galata

(*) Chiraitirele -stinta mai multe ale Musuhnanilora la Con-stantinopolu in Europa §i 'n Asia, precum ;t'ale Creqtinilora.

274 MEI Six§i dinaintea podulul de comunicaiune cu Byzantiu esteportulu comerciale, In care se gramadescu nave §i yap&rele cele de mtrimi ca nisce cetaV flotante, can legtcomerciulil a tote lumi cu punctulti acesta, sosind& §i

plecandu. pe fie-care ji cu miile, cu fel-de-fehl de bandiere§i sub diferite protecOuni. Tricolorult Romtniel end sevedea falftindit Intre acele nave!

Pera, care e Inainte, in sus& spre Tophane, positiuneeminent& pre fermi Bosforuld, e partea locuitt de Cre-§tini §i Europei, consoli, comercianti, bancherl, comptoarele§i canQelariile agenVilort...

Acolo sftntt case marl ca nisce palate, hoteluri princiare,theatru, (care in urmit s'a incendiatit) uncle mai tot-d'a-una juca opera italiant. Acolo der se ferbil §1 se testintrigile politice , §i se invirtesce marea machinit a diplo-ma4iei !.. Stradele II sftntti liniate, frumosti pavate §1 lu-minate cu gasA aerianti. Pia a, casinurile §i osteriile aiicu totuld ut aparintt europeant. in alte pitill siantil ha-nuri pentru pasageri de tea mane.

Multimea Omenilorti §i mai cu sernt a lucrttorilord, canse pornescu in tote dimineOle din tot Constantinopolu a-tre portil, umple stradele curgendu ore Intregi ca unitnemarginitil torentu, §i sera asemeni, dad& se Intorndcittre cast de la lucru, sat de la comercia lora ; numalpucin §1 in Pera inundeazt acea multime de strains dintote Wile cu fel-de -felft de costume §1 fisionomil. -Eine-

m-1 din acesti se formeazt bande de sute de indivili, omensPar& capetli de diferite natiuni, §i miff scapaci coke de prin ga-lere, cari iinti peptil contra gendarmeriei policiei, §i can

comitu jafurl §i asasinate. Apol tine mai pate socoti scer-

CAMPANIA ROMANILORer EN BULGARIA. 2 7 5

lataniile, in§elittoriile §i falsificittoriT de monete , cal-pusanil ?..

Spre ua, parte a Pere!, maPnainte, privirea nostrit seopresce cu devotiune! Omult se moralise privinda ; vici-ile §i pecatele din via gitsesca nit port& unde se 'n-chidil. No!, asemenT membrulul und familil dutindti s5gAsiasci remit§itele fratilorn sei, contamplAmu umbrele a lordnostri in acestil locti. Este unit mare chimitiro, numita :Grand-campo. in acele part! Romanil de la 48 NegulicT§i Iscovescu furti, inmormentatI. Memoria despre e! ca §i de BM-

cescu §i altil, remane ne§tersa din inimile Romanilorft L.Casim-Pa§ia este uti suburbie mai in susil care e lo-

cuitA de turd. Incetidiurile dese cari se 'ntempli la Con-stantinopole §i care une-orl stinta date inteadinsa, RimA is WI, mare prefacere aceste cartiere, in linierea stra-delorti 0. constructimii de case , pre Wig& ceia ce eraalts -data.

Haschioi, care e §i mai departatil, este IA Infunditturb,puturosa, mi§lnita de locuintl jidovesci, precum ar' fi laIa§1 in Tatara§1. Acolo nici guvernuluT nu este cunosutnumeruld locuitorilord §1 locuintelord, §1 se comit tot fe-lulti de fapte in ascunsti...

Dealu lul St. Dumitru, Tatavla, in acea parte e cellma! dominantli. Din inaltimea acesta se vede ca nit pa-noraml incanatorele tablouril scinteinde ce desfit§urit Bos-forula, Byzantiul cu tote frumusetile, cu muntiT §i clitu-nele din Asia , muntele Olympu , §i insulele din mareade Marmara.

Fanarulti, ce a dat in timpq de unit secolil atatl Domnlin Valachia §i Moldova, e unit cartierA in marginea de-

276 MEI SNRGENTI

spre Chrisocheras, in Bysantiu. Cea mai mare parte dinpropriety 1 sdnta a le comerciantilord bancherl armentLocuitoril aci santd greci, can se in de vechia lordmeserie, mesitl si dragomanI. Pe id si colea se afld, sicomerciantl greeT sail *Rani de nave. Patriarchia, scaunuldbisericel Orthodocse este aci, avend biserica cu hramuldSt. George. St. Sophie, cu domele el strMucite cu colonemarl de marmurti, Inlituntru-I si pdretil ImbrdcatI cu mo-saicd, bisericd grandi41; edificiu-I Inarcatil de incdperlcat unit munte si avendd patru minarele Impregiuru-I;care a fost fundatd, de imperatorele Constantin si reedi-ficatit de Iustinian, asta -IT prefticutit in geamie mahometand,(Sofia-geamisi) atrage admiratiunea visitatorilorit pentruconstructiunea si a el splenddre, si produce lacrimi Cre-stinilord, ceT -ce, din intrige si corumptiune, perdurd, monumentulti acesta santd, ca $i cetatea asta maretd, cdclendtiIn mkinile Mahometanilord. Aldturl cu acesta este p ala-tuld : Sublima-Porta, , Babi-Humaium, Babi-alie , Pasa-Capusu...

Atmeidan, hypodromuld, coloseuld none! Romi, In carese da spectaclele, luptele cu feare si gladiator! ; si s'adpetrecutd In eld ud, multiple de fapte istorice sub impe-ratori Bisantini si Roman!, precum si In timpi! Sultani-lord ; pare a sevedea In umbra petrelord si SphinxuluI adusdin Egipt, injustitia care litsase pe Belisarie cersetord; si maltarcliA ele s'ad inundatti de sangele ianicerilorti, de chtreand Sultan care cugetd la reformele Turciel !..

in palatul : Sublima-Portil, se reguleazit afacerile dintot imperiuld ; d'acolo se trimitti ordine guvernatorilortide prin provincil, se mentine administratiune, iustitia, si

CAMPANIA ROMANILORO IN Bina-ARIA. 2 7 7

strengerea ditrilord. Fiind si ministeriulti de resbeld, se-rascheratulti, aci, tete lucritrile lul se espediaza din nee-stu palatd, prin vointa si sanctiunea PadisacbuluT. Astiiipalatd e divisatd in make sectiuni, coprinde sale marl,cu divanurl, cu rogojinl fine si cov6re asternute pe josti.Acolo de la inaltiI functionari si pen' la inferiorl scrid pemesciore rotunde tinendu-le dinaintea lord pe divand, se-gendd cu picidrele incrucisate si relemandu-se Cu cotuldde cate ud, pernd tare, si umblandil cu mestil in piciere,lasandd la usa incilltdmintea-le. La usi pazescd garcll in-vestig cu uniforms, armati cu spadd, si cu revolverd. A-semenl sentd servitoriT sari ofera ciubucile acestord lune-tionari cat si visitatorilord, pentru care santa stabilitebufeturT cu tot feluld de beuturi recoritore si cafea , siface serviciu inlauntru palatului. La Turd formele sentdpucine ; decisiunile, sentincele se facd repeqi si espeditive.S'a observatd Ansa ca el, in judecatile lord , au bunultisimcd; hotdririle adesea on cm4in IA nephrtinitore iustitie.Und procesii se caseaza din pucine vorbe...

De la Pera spre resdritii este cartieruld Besic-Tali;acolo e palatuld cell renumitd al SultanuluT, cu u& a-parintd magnified stralucitere. invelitOrea it e din placTde arama si marmure, cu portile d'argintil In forma deturnulete. E ocolitit de parcuri si gradini de rose si ia-somil, seraiuld Dolma-bacce, care se Intinde pen& In mar-ginea Bosforulul cu cea mai placutd privire , scutitd iarnade venturi si asprimea timpulul, in marginea maril ; dernu si scutitil de ud, multime de .teseturi a le intrigel, Hi-comie si superbie, care mg rant se 'ntempla sd nu fieincuibate acestea pe langd. curtile...

278 TREI SARGENTI

Nu vomit uita sa adaogamii cti, guvernulti are intrealtele, In acesta parte a Cornulul-de-aurq, ua scela mi-litara si cea de medicinit, in care stmta priimiti inter -nati elevi fare esceptie de nationalitate.

Si ca sa ne facema urt, idee de intinderea Constanti-nopoleluT cu tote cartierele sale si cittanele de pre langitBosforti, populatiunea sa, osebitti de AtrainiT, emigratia gra-madita venita In timpulti resbelulta, se pete numera decinci on p'atata cats e in capitala RomanieT. Si, ca sti,

ne putemit face al idee despre comerciulti ce se inOr-tesce acolo si castigurile de pe fie-care di, ve puteti hi-chipui : unti singurti lord Englesii, se intelege, barbatilde Stat la Constantinopole In timpulti framantaturilora po-litice din acesti anT, avenda cu sine la suit& de 600persene, can ocupa unit hotelti, si avendii unit vaporacare este cu foculti permanentsi arclendti, tinendu-lit nu-mai pentru persona sa in porta, cheltuesce pe fie-care qipens la 12,000 galbenT...

Si cu tote acestea, din aste scurte descrierT, nu vomit aveadecat ul mica idee despre importanta comerciale si fain-derea astul mare bulevardil acolo intre continente...

intrevorbirea a duoi, barbati, cu ocasiunea uneT repre-sentatiunl de concerto, tntr'0, salg, la Pera, va da ore-cari deslasirT asupra acestel istorii.

Tra'imti ca In timpiT precand se faced minunile bi-blice ; aulima si vedema petrecendu-se pe fie-care qi mi-null! Elise sir Edgard... stand de vorba cu 1). P... In-teua sada, cum liserarati, a until mare hotelti , pe acelatimpa cand se petreceti framantarile, cum le numiramti,a le diplomatiei, der nu intrase spaima in seraiulti de la

CAI PANIA ROMARILORtr IN BULGARIA. 27 9

Dolma-bacce, despre succesele adversarilord comb&teaddin midloculd Bulgariel, si nu detese end, iarna in carese urmi funestele intemplirl armatei turce In Balcani,care nu va fi curendti uitati in capitala Sultanilorit.

Sir Edgard... lord Eng lesti, petrecea din luna lul Au-gustu, anulti acesta, la Constantinopole. Eld e unuld dinacel turisti ciletorl ce nu lasit nici und coltisord d'a nufi visitatd de (164 In Orienttt. Birbatd de litere, inchi-nitoruld Muselorit de !flake sciint1, pe ling& urmele es-sistente de mirirea trecuta a EgiptuluT, alergi sa veld,si a le Grecie clasice, Termopilele etc., pre care le avisitatu pe randn. Era decisti, ca in printivera viitoreadicti p'in Fevruarie, s mergi in Arabia si veil , monastirea muntele Sinai, unde Dunmeded s'a aretatti instrilucirea omnipotence Sale, intre nuorl luminosT i tras-nete, i a vorbit TuT Moise... Peng atuncI visita pe rancidtot ce ad lucrat imperatori ca Constantin, Iustinianiniperatrice ca Eudocsia, in monastirl montunente de cancapitala Bysanciului, pre C6rmi Europe si Asiel, este plinki amintirile din timpil de superbie ale Sultanilord Solei-

man ,i Amurat...Eld, sir Edgard... nu cruta cheltueli cat de insem-

nate peutru a 's1 indeplini aceste mttlt mirT, nal en semipasiunea luT cea mare fiind peutru lucruri rani, estraor-dinare ciudate... In priimiT anT aT juneCei sale eld M-euse parte ca cipitan In corpuld de cavalerie usord, careera sub comanda lordulul Cardigan, in Crimeea. Avuseseocasiune sa cunosce d'aprope pe Rusi, din ataculd carel'a avut aprope la Balaclava. Suvenirile sfmtd tot-d'aunaplacate cand se gOndesce cineva in trecutti...

si

si

si

2 8 0 TREI SERGENTI

inalta de stature, cu favorite marl si cu mustatilerase, la facia brunt's, cu tot& seriositatea de care era Ca-racterisatt, avenda tot-d'auna ua, cautittura dulce a °chi-lord, nu lipsia a se vedea, in maretula sea chipa, aceiace areta busele sale suric,lende, 0, buna umore §i spiritacand ela vorbia. La curatenie estremti, in ori-ce fela decostum s'ar fi investita, turcit sal europeanti, gulerularesfranta al camesei sale lasa a se vedea unti gatti minalungu si spetele lul aratatt ua, tarie atletica. Ca nobiloii placea &and promitea ceva, sa afirme cu vorba : parolamea de gentleman!.. Ca avere avu inclinare d'a se punede multe on in campulti de batalie alaturl Mg& celamai slaba. Nu s'ar' fi turburata ca sit perla cu IA prin-sore mil de livre sterlinge, destula A fie pentru vre unalucru rare, sate, cum am lis, ceva care va atrage curio-sitate... Iubia multa caletoriile, iubia marea si Oceanula.La Constantinopole era mai in tote gilele pe Bosfor, dela Turnulul Leandru, in marginea Scutari, pen& la Bu-iuc-dere si la farurl. Serile, privind orasultt acesta, ve-dea tablouri de a carora frumusete fermecatore rarti semai 'Ate gasi ; luminile caselora si stradelora ce sestraveda in apele Bosforului data aparinta unei eetati caree permanentu in serbatorire si iluminatiune. Orientula ifinsufla idel p. oetice ; cercetanda in elti cum a mers trep-tata desvoltarea genulul umanil; citia in acesta trecutultisi presentultt, in multimea faptelora cari se gasiaa sub o-chii sal. Cat despre miseriile suferinclilora Orneni, nu Ittmai impresiona ; ear cat despre miselii si tradarea cape-telora marl, numal era unit lucru nal, sail rare care seface !..

CAMPANIA. ROMANTLORft IN BULGARIA. 281

Atunci, ca unri lucru pentru pasiunea sa, i sepitru, in resbelula actuale, defeusarea trupelorti otomanela Plevna.

venise §i ideea de a merge cu orY -ce pret4 acolo,sit vedit teremula §i ce-felti sUntii construite fortificatiu-nile de pitmentii, din care Osman s'a d§tigat unti re-flume. I se prtru asemeni curios4 audindti, din iu0alit, caCurcani al bltut pe Osman... Ce -fell de lucru, ce ostire va fiacesta Curcanil ?.. I se pArn ciudatit asta dicere, care circulaca ua nuvela peat la Constantinopole, §i chiaril la seraiii,ciind Sultanulit nu voia sa vorbiascit nimicu de-Romini,nici de bine, nici de rat. Elti g tsi, precum am mai are-tatii, in asta unit ce ciudatti !..

D. P... am mai vorbitii despre persona sa, este sciutde unit barbatti stimatti la Constantinopole. Elu traesceacolo din timpulti emigraciunei. Se vede ca cu grecii ce ti-neti de protec4iunea romA,nit eltl a respanditil vorba asta. Elitn'a Impiirth§it opiniuuea unora §i altora, ce se dicea despreresbeltt §i partea care a luat-o Romttnii In asta Impre-giurare , ensil s'a interesat a sci loth ce se Meuse peclimpultt de luptit, de catre Romttni, §i inima sa a sill-tatil audindti ca numele acestora voinici se ilustreazit prinbravuri. insu§i Turcil eel cari au fosta In luptit cu deny nu ovanega... Deci, gilsindu P... ocasiune, in conversaOune ceavu cu sir Edgard... esplica cu deamenuntula tine sitntd ace -stY luptktori Si de ce s'ati numitu Curcani, cari s'al di-stinsA In diva lultrel redutei de langit Plevna, precum §ila alte atacuri §1 'n mai multe puncturi unde bittutd.Der Turcil lul Osman au avut, In Curcanil Romttnilorademni adversary, In strAlucita defensa de la Plevna 1..

demnii

Ii

seal

2 8 2 TrEL SERGENTI

Voisemt, adtogt, sir Edgard, st mergil acolo sit

privescti tnthririle cari el le at lucratit, der mi s'a spusde catre unit oficert compatriott, ce wise din Plevna, ctsituatiunea este nesigurt tine -va s'ar' espune sit fie prinstde Rusi. Proiectasemt cu tote acestea, pentru admira,ti-unea ce am avut-o pentru Osman, a '1 da unit mitt su-venirti ; nu ut, spadt, der unit chronometru cu lantu deaura cu daoe initiale pe eh formate de briliante. M'acostatt astt bagatelt patru sute livre sterlinge. BietulOsman n'a avutll parte!.. §i aceutt bijuterie?.. iiitreba cu interest D. P... S'a perdutt, cu cutia incare era asedatt, din gresialt, mea dud am pus-o in posu-nart, respunde lordult. ceia ce me supert maimulti e ct a fost pe langt acesta i unt bilett. Deballet? intrebit eartsi D. P.., Ba nu. Asti biletti iltprimiisem de la mttusa mea din Londra, care me in-sciinta despre Ore-cari afacerl de fanfilie, de ut partidt...Eacit! le am perdutt, cutia cu orologiu §i scrisOrea,cand me dusesemt la apele cu pescii seculari de la Ba-lucli. Ce 'mi venire acolo st citesct §i ceia ce e maimult, n'asi voi st intre astt scrisere in maul' stritine...

Al simtitt tarditi ct nu le al mai avutt?Din nebtgare de seamt le am pus alitturl cu po-

sunarulii in indoitura pardesuului. Acolo la Balucli, caree dinaintea portiloru despre Andrianopole, era aduntturide bitrbati i femei veniti st, se inchine la biserica de a -'col(); eine scie a cal va fi fostti partea sa, be gAsiascl!

Sir Edgard, esti indestult de avutt, sciit ct estigenerost

aand vei afla persona care a &HA astt bi-

juterie ce promitI et 'I dal? Nu socoti el m'a tur-

Ensg

si

CAMPANIA ROMANILORt IN BULGARIA. 2 8 3

buratil cat de pucin perdendu astir chronometru, der lascrishre tind pre mult! respunde lorduld englesd. Ce

voesci ss dial aceluT care le a ? addogd P...Pe qiumeIate din valore, urma sir Edgard, cam ri-

dtluld, vorbindd cu acela. Am payola dumitale, sirdEdgard, sfintii pre sigurd cs o tii. Persona ce a gdsittiastd, bijuterie o sciu de vre ua trel dile, este us fatilnefericitd care Ode la Fanar ; i, ceia ce to va surprinde,veT afla cd este us romans, lid flied retdcitd, aici adusitfurs voia el de la Galati. Cum? ul fat& de la Ga-lati? uri, refugia, aid in Constantinopole? i tocmai acumin asemenea timpi?.. Da, sir Edgard. Acosta amilaflat-o precum ye spuseid, i urma ss ue intelnimd aidca ss potA sit ye vorbescti. Dupe ce ea a &Rd astd,bijuterie a aretat-o? n'a ascuns-o? Nu! sir Edgard.Este uri, fatd, pre nefericitd, aici, der se vede caare fondd de virtute ; muncesce, lucrezd ce gdsesce decusdturi p'in casele hanamelord, trdesce pre MO udbetrand greed, si nu abusd.... Asa der orologiul dumitaleceld incrustatd cu briliante se aflg, la acea flied care l'agasitd, la biserica Isvorul de la Balucli, precum singurdvorbisi. §i ea l'a aretat? Nu se va fi dus la vre unitgiuvaergid sii, 'Id dea sit 'I schimbe petrile ?

Precum ve spun eh este, sir Edgard.Eats und ce ciudatd! esclamd lorduld ampule

in Constantinopole, unde e multi, amestecdtura de strain,uti, fan strand gasindit briliante de asemenea valbre,le arete sd, se publice. Asta e mai mult ca ceia ce mi s'aintempla,th in iarna ce a trecuth, dise Englesulil. MC In-turnasemd din Grecia, pre cand visitasemd Termopilele ;

gitsitil

stating,

sa

si

284 TRRI SIMAIRNTI

§i, pentru cit recisetnit, me bolnovisemil din ctiletoriefusesemil agusitil ca abia puteamil vorbi, voisemii sit iaitIn cash, la mine nit cameriera, numal femeile thinbine menagiulit scie sit ingrijiascit de unit bolnavii. Mis'a spusil c it fat6,, tot asemeni neferitit precum cea caremi o qise§i, era More secuestrata in casa unei jida-uce, si nu putea pleca d'acolo pt nit nu va p15,ti. Ea cit.-nta una loch ca stt serviascA. Am cis dragomanulul caremi o recomandase, s arete sit vie la mine. Ea mi a tri-misa respunsti, ca, deco, sfintit Insuratil si am copil, vinela mine ca nit servitdre de rand a me servi, ear alt-felnu. inchipuesceti, cum eram atunci bolnavit suferindit,trebuia sit me insoru ca sit vie nit femeie In casa mea.Tdtit detoria el era sit Ingrijiascil, de a 'mi casa,a cituta de unit omit bolnavi, a face ceaiula, a ingrijide mesh, atittu numai. El bine, ea a refusatit propunereadragomanuldi care l'am trimis sit mi o aduce.

Acea fatit, nu e asa, sir Edgard, era In casa jidanceiAneta-mica? Tocmai la densa, i d'aceia m'a prinsumirare, respunde lordul uittindu-se cu °chi marl la D. P...

Apol da, ea este!.. respunde acesta.Cum se intempl& ca dumneta scii tote? intrebl

lordulil vorbindil In limba francesa cu numitulit perso-nagi it .

Sir Edgard, bine voesce de spune, ce dal aster fete?..Pentru-cit ysi asta este nit raritate, it promitil cit va a-

vea de la mine pentru acest orologiu 200 livre sterlinge,plus unit premiu pentru scriserea ce a gasit-o.

Sir Edgard, aceia ce promi0 va fi nit Californie, nit

minune, unit ajutorit providenOalit pentru acea nefericitit

fiind-cit

curl4i

sit

gi

pi

pi

-

CAMPANIA ROMANILORt IN BULGARIA.. 285

fiica! Pre parola mea de gentilom! am promisfideplinescil promisiunea pentru asta fiica. Ea merits a fiajutata, mal ales cum mi al spusfi a este venial de laGalati, din tera unde suntil Curcanl!.. Te rogit nu-mai sa fil interpretulfi i micjlocitorulit mess, ca sit am aceascrisore. Pucin imI pasa decd nu gasiamii chronometrul;ear cat pentru scrisOre, ye spunfi, tints Mite multil ladonsa, cod este de la matusa mea i contine interesede familie!.. Tine, scumpulfi meu, deca voesci, de acumAl pot da ua pol0 catre baucherulil mefi, sa numereqisa sum& pentru acea fiica. i sfi, facI laudele mole,

cod conduita el este una dintreD. P... barbatu probti , recunoscutfi de lumea mare

in Constantinopole, :indeplini cu essactitate comisionulticu care l'a insitrcinatti sir Edgard.

Susana, prin acesta intemplare castiga ul mica fortunain 'era strains, in casa betrand grece unde ea sedea,iutre Balata i Fanaru.

Putea face densa ore-cari fapte de pietate prin mill&cele cari le avu...

XXII.

INVINGERILE RUSILORC.EMIGRATIUNEAMUSULMANILORU LA SERAIU

Ne gitsimfi Mori sit facemti aceste descrieri, cautandiisa afirtmil numai urmele unul militarit ettlut prisonerti.

§i in-

li§il

'I

286 TREI SEEGENTI

Ud-datd aflandu-ne in capitala si intrAnd In seraiublPadisachului Otomanilord, atingemtl nisce Imprejurdri pe-trecute, sit avemd cunoscinta/ in estracta, de actele sale.

Turcia cu ptim'euturile si resursele el naturale e ca ar-borele cu mere la drama; se 'nvirtescit toe I pe Iangitell, vord sh 'Irt Ingradiascd, si sa 'la despoie...

Ambasadoril plenipotentiaril InsarcinatI de Puteri pelanga Malta-Porta, tocmai el cdte ua-data, atita, pe subDiana luerurile, si de LOA In forma areal et et vord bi-nele si prosperitatea astui Stata.

in aceli timpii la finele luI Noembre, fusese nit agi-tatiune estremd la Constantinopole ; partilile mai alestidupe perderile cele mart In Asia, voiaa sit detroneze peSultanu si A 'la Inlocuiascit cu Murad V, der acesta incercare n'a isbutita.

1nalta-P6rta se silia prin tote chipurile sa inpace vo-inta popOrelord cari acum cadea sub puterea armatei ruse,ce le promitea desvoltare rationale...

Din ordinula Sultauului, Mamie Visira adresk Eulga-rilora, mal multe proclamatiunl In cari le amintia , eit :

sub guvernula parinteseit al Sultanului, el s'ail bucuratade libertatea cultulul, all traitit in usurinta, si le a fostgarantate drepturile lord nationale ; ca numai uni dintredensi, amagiti de cittre instigator!, s'ait depttrtata de ladetoria de a se supune legilora si ordinel, si atii fitcutafapte necuviinci6se, dupe cari furl. silit'; sit parasiascd ca-minurile lore. Asa der cel mal multi vora fi cu minte, sivolt continua a trai in pace cu confratil lora conlocui-torl. Majestatea 8a Sultanuld le drt amnistie si acelorapentru crimele ce le as comis, in sperautd cd ei se volt

CAMPANIA ROMANILOR17 IN BULGARTA.. 2 8 7

corigea ; se voril tnturna la aminurile lore , volt fisi se vorti opri de la asemenea abated In

La inceputula 1uT Decembre, Padisachult, deschide ca-mera, adresandii discursu : D. Deputati si D. Senator! !...In acesttt discursu ela fiicea cunoscuta situatiunea grea In carese gitsesce imperiulil pentru asta stain chiAmati,

aceste corpurl legislative., de a se lua grabnice mesurT

relative la impregiurgrile actuale ; i sa, urmeze a ela-bora reformele In ramulli administrativii, financiarti si itt-stitiel; i srt, se formeze 0 gendarmerie, compusii, din toteclasile socieUitii far& deosebire de cultu, pentru a esse-cuta aplicarea acestorn legi...

Tote In acelti timpti Mamie visira trimise atre re-presentanti de pe la tote cabinetele, in stainittate, urt

In care descria, c& : e cunoscutii Europe! cumit s'ainceputil ostilitatile in imperiulil Otoman. Precum cit gu-vernulit Sultanulul s'a feritu de on -ce provocatiune.

Rusia ar6tandit cit voesce d'a imbunAtifti sOrtea cre-stinilorn din aceste imperiu vent. ast-felti ; and MaiestateaSa Sultanulti a lucrat marnainte la aasta-, and nit con-stitutiune, din a le aril drepturi toil supusil s& se imptir-titsiasa de 0 potrivA. Se vorti face reforme satisfacetore;

no0 legislatie i administratie va fi; si se va regulachipulu essecuttiril legilorit constitutional!, despre care re-,sbelultt nu dete timpti d'a se Indeplini. Si a, cu tote a-cestea guvernulii Sultauuluf, ca i populatiunea care seluptA pentru drepturile eT ; fara s& sleitu ena, miq16-cele sale de aperare, c6ci u& natiune nu sleesce nicIdat6 resursele and se luptg, pentru libertatea sa, totusie dispusti de a mArgini versarea de shmge, si a priimi, deco,

viitorq...

ca

cir-cetera

la

fi

nit-

lini-stitI

ei

CI

288 TREI SERGENTI

Europa bine voiesce sit fie micllocitore, d'a incheia pacecu Rusia, cu nisce conditiuni onorabile...

Mai 'nainte de acesta Colonelu Velleslel, find delegatdin partea Cabinetulul Engles la cartierula genera% altsTarului a depesat maT multe note Lordulul Derbi, are-tanda ca,, Tarul n'are alte intentiuni prin campania ac-tuale contra Turciel, cleat, a imbunatAti sot-tea crestini-lora in Orienta, si cit nu tinde la cucerirl de alte pitmen-turi, afar/ numal de acela care i s'a luat la 1856. i

cu tote acestea nu va face difieultitti, cand Turcia va dauit satisfactiune convenabil6, d'a incheia pace.

Conditiunile convenite, se volt regula de cake unitcongresit europeant etc.

P'atuncT end, Rusil nu eraa invingetori, nici in Eu-ropa, nici in Asia. i lucrurile, dupe atatea schimbitri denote a le Puterilora, nu puturit ajunge la doritula .resul-tatu. Turcia se Linea tare ; armatele sale combatea cuheroisma in tote paxtile. Armatele Tarulul din parteleluptail asemeni.

Puterile enca creclurl cit Turcia se va putea mantinemai multa timpa penit volt ajunge la intelegere cu Rosia.

In urmit, agenda Plevna lucrurile se schimbarit cu to-tulii si forte grabnica.

Sultanula se adresit la Puteri, si mai ales la gayer-nula RegineT Mord Britanii si al AustrieT, cerenda uit mi-qlocire, gitsindu-se inteua, stare de neajunsil, d'a intervenidensele a se incheia pace.

Cam gret! dud veT nazui la ajutoruld vecinuluT L.Lordul Derbi, dupe atitea discursurT tinute in camera

Lorcjilora, respunde, unel deputatiunl ce se manifestase

,

CAMPANIA Romexu.on9 IN BULGARIA. 2 8 9

de a sustine pe Turcia, precum guvernulA Reginel vaplizi stricth neutralitate pent, Meat interesele Engli-tereT nu vorti fi atacate...

In Austria, cu totii manifestatiunea popoluluT Maghi-arfi Turd si uniT deputatT PolonT can tunatifulgerati contra Rosii , Presedintele de ministri, mai alesdupe intrevederea ce a avut-o in luna luT Septembre,la Salzbourg, Comitele A.ndrassy en D. de Bismark,adaogit cele rostite de Lordul Derbi, Austro-Ungaria va seOte sabia numal atuncT tend se va vedeanevoitk i silitA pentru interesele sale...

Caderea Plevnel schimbit indati facia lucruriloru. A-tunci vijelia belicit, cu s'ar' fi phrutd cii, se va po-toli cAdend punctalu acesta, din contra ea ameninta cuunit oraganif i maT teribili care va atrage cu densul petote puterile Europel...

St intercemit acum ochii eared spre Balcanl.Soleiman -Pala desfiisurase, mai 'nainte, ul mare activi-

tate spre partea riuluT Lom.Ostea sa a avut in multe puncturl incAirAri insemnate

cu armata lul Tarevici, mai en serail la Meca, Tristinicui Pirgos. Ea emit a fostti respinsA de Rust. Dupe aceia

fu u§, hipt crancenA, In acele regiunT muntOse intre Tir-nova, Mariani si Elena. Brigadele luT Resid-Pala si Mus-tafa Remzi-Bel, atactindu pe Rust In positiunile ce le o-cupail, repurth Invingere , apoT cu tote trupele de caridispuneil Turcil, Intre can erati vre IA 3,000 Cer-chesT, bAtu pe inamicA si fAcu sh pArlsiascl orasulilElena cu marl perderY.

Soleiman a voit sA face si astA incercare, sl pune tote9

ca,

pentru si

ck

catt

'It

ul

:

si

2 9 0 MEI SERGENTI

follele ca sti vine in ajutorrt 1u Osman la Plevna, der,era pre tarp...

Dupe acele sAngerese batAlii petrecute en perderl tit-

semnaie despre ipca, elu fusese chirtnnate se. is Iona10 Mechemet-Ali care comandase dare Lom. Pe acestaIle veclurAme maT in urmA ocupAndu-se d'a organisa unnoti corpe de armatA In Orkhanie.

Inte legend Soleiman ca succesele repecji a le genera-11110 G-urko era sA, schimbe theatrul resbelulul, crtutA cucea maT mare iutialA de a trece tote ostile de la Raz-grad dincolo de Balcani, si cetAtile principale marirA gar-nisonele lore. Turcil atunci pArAsire, Elena. In locul lul

Soleiman lug, comandamentulu spre Dun Are Fazli-Pasa.Armatele 10 Tarevicl tinge facia, spre Ru5ciuce, care cuinamicule nu a mai avut cleat nisee ciocnirl de avan-posturi...

Dupe cAderea Plevnel, aceste formidabile ostirl rusescl,pornirA repede sA cbprinde guile Balcanilore, peste caritrecende, sA impinge succesele lore gloriese peste ostirile10 Soleiman si cari se mai gAsiae in calea lore. Bal-canil, inunti inalp scarposi si plini de obstacole naturali,numai putert fi aperati de ostirile turce, cu tete cli

grAmAdirA tete trupele lore cele din cadrilaterrt sA a-pere aceste pasnri, fiind ens, obosig de atatea lupte,lipsurT, si pete ca si ree eoudusi de generalii cari 'T co-manda, tete forlele lore, a le Turcilort, si vigorea careo orluserli dinnaintea inamiculul se sdrobi si se nimici. Ar-matele Tarului, fAcurri a se destepta de hura L. si de re-sunetulti armelord Balcanii , aceste pasuri numai prtipA-stii, stand grele de suite si de scoborite, si pe la uncle

CAMPANIA ROMANMOR1, IN BULGARIA.. 291

locuri cu, nisce poted inguste pe uude urma sit tree a-ceste armate, cavaleria §i tunurile cele grele, Inteuna timptspaimandtora de jam& cu ninsere, plot, poleiud §i gerhcu yenta Otrunletort, omoritora, proclusa din corenteleacestora munti. Ostirile der cari se aflaserg, In giurultiPlevnel, (cari inuserg atAta timpli asediula acestui punc-ta) se espediarg Indatg ca sg imputerniciascg pe luri-tgtoril condu§1 de gen. Gurko, In Etropol-Balca,n, .ope-

ratiunea din drepta a armateI ruse.Pe la qium6tatea lul Decembre , acesta generald prii-

mind trel divisiuni cari II venirg le Ms& numai ug Visg se repause, le ImpArci pesmetl pentru 7 Vile, §i Ini§cit

cu densele inaintg de a trece Balcanil. A format trel co-Mile marl : una de a ameninIa pe Turd de prin Intitri-rile cari le avea pe dinaintea a mai multora sate §i org-§ele prin mnnI, alta sg, se dirige drept spre Sofia, de a diacalea armatei turce de sub comanda lul Sachir-Pa§a, ceinea garnisona In asta ora§a, a treia s impingg trupele

turce cari eraft a§elate spre sdnga. Repart4iunea trupe-lora prin colone era cea urmgt6re : colka prineipal6 ,comandatg de Locotenenta generala Katalei, coprindea re-gimentele de garda Preobrejensky §i. Ismailovsky, brigadavengtorilora de gardl, tOtg, divisiunea HI infanterie garda§i regimentula Cozlof din a 31 divisiune de infanterie.Artilerie era a 3-ea, 6-ea de la 1-ia brigadg artilerie a gar-del, ug baterie de la 3-ea brig. a artileriel §i de la 8-a bate-rie a Cazacilora de Don, In tau vre ug, 44 tunurl. Ca-valeria se compunea de brigada Cazacilora de Caucas,de regimentulii dragonilora de Astrachan, ea vre uit 16sotnil §i escadrone-.

292 TPA SERGENTI

Co lona din d/repta, comandatl de locotenentu% gene-ra% Veliaminof, era compusl din regimentele' TambofPenza (de la 13 divisiune de infanterie) de 1-ia si 2-abrigade de la 3-ia divisiune de cavalerie a gardel si de2-a §i 5-a baterie de artilerie calitre0 din gardl.

Colima din stanga, comandata de generalu-maioru Dan-devil, compush de a 2-a brigada de la 3-a divisiune in-fanterie si de reg. de infanterie Voronege cu ua bateriede 4 de la 51 brigade d'artilerie , a 19 baterie a Ca-zacilorti de Don §i reg. dragonilord Caterinoslaf. Osebit

end trel colOne ce ineit faciii, spre inamica pent= afnlesni miscarea coloneloru susti qise.

Cea principal, era compusa de reg. Semenocovskyde venatoriI de gardit comand. de principele Odenbourg.AcOsta era insiratii spre estu% soselel. Divisiunea 2-a deinfant. a gardel comand. de generalu §ouvalof II, era a-selatti la vestA de sosea, si brig. de la 5-a divis. infan-terie servia de reserve dare §osea. Artil. 3 bateril dela 1-a brig. a artileriel gardel cu ate 4 tunurl de la16 baterie citlitreta. Ua alth, colons la Slatitza, coman-datl de gen. Brock, se compunea din regimentele de gre-nadiri gardel, de 6 companil din reg. Noua-Ingrie, de 2tunurl de la 19-lea baterie a Cazacilorti de Don §i

de duoe sotnia din brigada micsta a Cazacilor. Cea despreLuticovo, comandata de generalg-maior4 Pokhitonof, com-pusA de 1 brigad& de la 5-a divisiune infanterie, 3 ba-terii pedestre de la 5-a brigad6 de artilerie §i a 3-adin a 2-a divisiune de cavalerie , cu 6 tunurl de la a3-a baterie de art. cglaretit a gardel, formandit lulu to-tald de 30 tunurl. Unit batalion din reg. de infanterie

§i

§i


de Arkhangel fu trimisd la Oumourdag, ea sa ocupe ca-lea ce vine despre Ianoblonita, §i a se tine in facia Tur-cilord cari erad In aceld satd.

Turcil asemenl se gasiad ca vre ua 45 tabore pre va-lea 'n positiunile retran§eate de la Comarta ; la Slati-tza, erad pea, Ia vre-ua 15 tabore ; apr6pe de Luticovoca vre uit gece, §i impregiuruld Sofia §i drummile Pi-rotu §i Bercovatu pen& la vre-ua 12 tabore,in totaldcam pena la 80 tabore, §i u» numer6sa artilerie.

La qiumelatea lul Decembre se incepu fOrte de dimi-nett% operatiunea. Nu era ens6 drumd facut. Nisce spiii-mantatOre inaltimi in facia o§tirilord cari trebuiatl trecutecu cavaleria, bagagele §i numerOsa §i greoa artilerie ; pentrua se sprijini, a se ajuta saiil a se adaposti unde-va osta§ii nuera nici unit lock, de cat munti §i stancile scarpOse, prapi-stii marl §i adancimi. Pentru a se face unit drumd, a tre-buitti sa se amploieze bataliOne de o§tiri §i saperi cariintr'una lucrad. Nen invelise campiile §i dealurile, §i pela adaposte era gramadita de mai multi metri. Nu semai cunoscea unde este drumuld ; ca sit se cun6sca deo§tiri pe unde ad trecutu alte corpuri, erad infipte, introeni de neon, pusci cu baioneta in susil §i lopeti, dindistanta in distal*.

Viscolile incepurg a sufla cu turbare, gerulti cresceadin ce in ce ; noptile erad ingrozitore , §i nefericitil o-sta§1 ru§i nu gasiait locti unde O. se adapostiasca. Ace-sta Wire, pe Tanga lupta Ia care se pregatia de a da pept4cu inamiculti, avea u5r lupta mai crancena, d'a invingegreutatile cari le intepina la urcarea §1 scobori§uld astordprapastiOse calm!, prin nins6re, plot, frigk, §i, atunci, ace-

§i

§i,

2 94 TATA SIBEGENTI

perite numal de gliiacia §i poleiuri. Pentru a trece eu tunuriles'a destinatil pentru fie-care tuna, pentru fie-care cliesOnacate ua companie de soldati, adica ca cum ar' duce a-ceste tunuri pe umerile lord. i cu acestit g -eutate por-nind colonele cu artileria dimineta din pOlele acestordnum0,, tocmai sera ati putut sa ajunge la "fe ilia. De a-colo, scoborfsula pe partea cea-lalta era si mai anevoe,numal poteci ,strImte, repeclisuri alunecusd. Ait legatiltunurile cu otg6ne, cu lancuri .i cu fringliii gr(se , caribe Infasura pe cite und trunchid, pe cate u,i peatra, pemaracini pe ce se gasia In marginea drumu'ul, si le lasalncet cu precauOune p'intre steiurile de stand; aceste bud*marl de IA, enorma greutate trecenda-le OHO de pe ghiaciape zapada, peste stand, peste bolovanil de -petra ce nuapucasera a 'I sparge, de pe acele inaltimi, pena In va-lea numitd, Ciuriacu. De acolo alte fnaltimi mai marlsi maT prapasti6se se redicau in drumuld pe unde catasit treca ostea, munOi Oumourdag, punctuld celti mai do-minantu In Balcan-Etropol. Dimpreuna cu sareril trupeerail nenumerate cete de Bulgarl ocupati ca sa arunceneoa cu lopecile In tote partile de a face drumti. La 16Decembre, a fostil lovire cu trupele tune lane), Mircovo,can erat acolo retransate. Prin acesti1 atact colOna ge-

neralulul Dandevil atrase spre densa atentiunea Turci-lord, ca di, se pote de alta parte opera fnaintarea gro-suluT armatet fnainte prin muntf. Vijelia 6:isa cu gerd

mem fncependil si mai tare a sufla si a spulbera, ba-tall6ne de soldatI oficeril lord remasera far' de via0. In-nemetig degeralI sub troieniT viscolosi. Brigada Caza-ciloril de Caucas si petrunsese en tote acestea In cam-

si

gi

1i

si

1i

si

CAMPANIA ROMANI/AM* IN BULGARIA. 2 9 5

piile despre Sofia. inaintand catre Gorni-Malina, pe so-sea, a Intelnira net convoia de Este turd, mergend de laSofia la Tascose, en care se intairara luara prinsa,Muntele care desparte valea Ciuriacu de valea Sofiel se nume-see Cerni-Vero. Acolo erau Maxi II Mt parte din armateleturce. Spre acesta, parte isbinda trupele comandate degen. §ouvalof, ocupara aceste positiunT, ysi trupele espedi-tionare putura a se lega maT cu 1nlesnire. La satulilTaschisen, posiciune tare naturale avend nisce val lipasei stand care 115 ap6ra, Turcil acolo In numera mare

se linura, In contra Rusilora cari IT atacase. Lupta adurata aprope ua qi; §i In cele din urma, Turcil se retra-sera. Cele maT multe regimente se angageara In astit lupta. Sa-tele din acea parte, Dolni-Comurti, Araba-Conac a fostacentru de operigiune al luptatorilora, Brigada lulPasa si gen. Regep-Pasa, dimpreuna cu brigadele lulMustafa-Remzi-Pasa §i ColoneluluT Nazir-Bel altele altinuti lupta cu RusiT apol se retraserit Ara a avea

mart perderl. Dug duoe 4ile RusiT urmarinda pe inamica,se petrecu, In defileula de la Petricevo, ua escramusa pe-ste care el deters de urt-data far' de scire cu arieragarda inamica, ysi, In tncairarea ce o avura en Turcil,perdura duel generall, gen. Katalei si gen. Filosopofmultime de 6menT. Pe cand acestea se petrecura la Esta deTaschisen, colOna gen. Veliaminof cu 5 batalidne din re-gimentul Penza Tambof, brigada Cazacilora de Cau-cas a gen. Tcherevin, 4 tunurl de la a 2-a baterie2 tunurl de la 5-a a gardel callreVt, se indreptit dtreposiciunile Gorni-Bugarovo, si se retransa In acele locuri.Indati acesta colon& fu atacata de ua, parte a ostirei

Si 'la

Bacher-

si ua

si

si

ci

296 TRH' &ROAM

turce esitd de la Sofia, Venindd Turcil, peste poduldde la. Bugarovo, se desfdsurard dinaintea fontuluT si alflancului stangd al positiund ocupate de Rusi si se siliadsa le incongiure, fianculd dreptd, Otomanii incepurd aci enfoetid violente a le puscilord; sl Rusil din parte-le le res-punse bine)

A dnoa cji generalu Guko indreptd, ud colon& spreSofia : divisinnea ;Intel de infanterie a gardd, regimentuldde infanterie Riozlof si brigada venittorilord gardel. Cele,lake corpuri scoborati ened din munti.

Cavaleria, intr' acestea n'a putut sa jece vre unu rollinsemnatti din causa teremului accidentaIl1 afard nuns!de Cazacil trinaisi in recunescere si a urmari pe inarnicti.

ColOna, gen. Rauch pled de la Taschisen forte de

diminetrt, in 20 Pecembre, §i ajunse pend sera la poduldde la Ischer Mg& sa,tuld Vrajdebna. Podulti era ocupattide Turn, fiind ei in numerti de cite -va, tabore acolo sica vre -u. 600 ca,valerie, Infauteria turd, se tinea inl-untru a vre-uii, dime santuri, spate de IA parte si dealta a poduluT. Rusil indreptati cu tactics in mai multecolone, si uti parte era destinatd sh treed, tiuld pe ghia-ort, atacard pe Turd cari respunserd barbittesce la fo-curile artileriel, antei, si se pared ell vorti apera poduldacesta pend la estremitate. Pe dad ens; focurile depusci si din artilerie bubuiad cu inferbintare pe din faciapoduluT, colona pornitit spre stinga si isbutise sb, treceapa pe partea cea-laltd. Turcil dad vedurd acesta cg,Rusil au trecutu pe termuld de dincolo, grabird a fugid'acolo, si se retraserd in forthreta Sofiel, dupe ce deterdfocd podulul, si pe care ild stinsera numal decat Rusii garda

CAMPANIA ROMANTLORO TN BULGARIA. 297

familiel imperiale. Fiind-ca se innoptase nu puted skurmariascit pe Turd. Co lona bivoaca in prejma satuluiVrajdebna, pe care Turd! ild incendiase, plecandil eid'acolo.

Indata dupe acesta gen. Gurco facu recunoscere asu-pra orasului i forteretei Sofia. Turcil inteua bunk di-mineta plecasera, de acolo, i cand venire, Rusii se, ocupeSofia 0 &ill plink numai Cu bolnavi can 5e gatiadpiece in nisce care, cu bivoll. LOcuitorii de multi evacu-asera astd orasd.

Acum se, ne intercemii privirea catre urt and parte aBalcanilord, spre pasulit ce se ratine§ce Trojan, si care e inmica departare mai incece de Sipcaoperatiunea din stangaa armatel ruse. In facia aStui punctd se afla locot. generaluCartsof comandantu corpulul Lovat-Selvi. Punctuld acestaOra pre interesanta pentru Rusi, ea, intrand pe acolo, selega cu arinata lu! Gurco i putea a imbranci corpurile co-mandate de Soleiman care acum se tined infipte asupragarde! luptandu-se cu (Musa. *i tot de-ul-data spre areaparte la stanga, s t isbiasca pe Turd! lui Veisel-Pala caricautau sk inchip la Sipca drumul generalulul .Radetki.Aci la Troian, tot asemeni ca la Etropol, sitntti muntiprapastiosi drumul era inchisd de redute. cu vre-01(jece batalione tiraliori, j cu tunuri, cari abia putura ale urea, puse in sanif i With cu bivolii, cautara a sefolosi de und tinlpii intunecosit cu ceta, neptea, i ata-earl reduta care apera pasuld acesta, ensa nu isbutirasi se retrasert avend multi omen! mot-V. EY continuartcu lucrarile inainte spre a forta §i a petrunde pe aColo.

Generalu Radetki ficsit la 24 Deeembre a face thisca-

sit

i Ru1ii

298 TRW SERGB.Nr

re in Sipa, coci la data acesta cele-lalte corpuri de cit-tre Prima trebuiaii sit fie ajunse la Travno. Forms es-tea sa In dune colone: cea din drepta, comand. Locote-nentul generalu Scobelef, coprindea a 16-a divisiune deinfanterie, 19-lea, 11-lea §i 12-lea bataliOne de tiraliorl,7 batalione de Bulgarl, 2 companil din al 4-lea bat. ge-niu, 9-lea reg,imenta de Cazaci de Don, u6, sotnil Ca-zaci de Ural, ua baterie de xnuni,1 cu ctite sese tunuri,disposandu-se a le transporta ca sand. ColOna din stangapsi sub ordinile Loc. generalu principe Sviatopolk-Mir-sky, compusit din 3 reg. de la a 9-a div. a 4-a tirali-oil, 30-lea divis. infanterie, 1 companie de la 5-lea bata-lion de geniu, 1 batalion bulgari, al 22-lea reg. Cazacide Don, 1 baterie de munte si 2 bateril de camp, totasemenea dispuse a se transporta cu awl

A 14 divis. infant. 35-lea regiment de Briansk, si 2companil din al 2-lea batalion de geniu stStea asupra po-siciunei Sipcei. A 2-a brig. de la 14-ea divs. §i unfl ba-talion din regimentul Briansk eraa destina41 sa opereze uamiscare asupra satulul Sipca, prin colOnele Insarcinatede a 'la impresura.

Colena din stanga, avend sá face una drum mai lung',porni fOrte de dimineta, In ajunal Craciunului si inaintScittre tirgusoru, Travno la Gouzovo, spre drepta inamiculul,earn eol. din drepta porni tocmai sera de a se duce la Imetli,inainte in Balcani, care cAdea spre stanga Turcilord.

Dupe calculu facuta de statu-major, amenduoe acestecolane trebuiaa s5, fie ajunse la 28 Decembre in faciainamicului si a duoa -4i sa Incept", atacula.

Ambele colone cautati a ti acoperite in mergerea

CAMPANIA ROMANIT,010 IN BULGARIA. 299

lora, principele Sfiatopolk-Mirsky ocupand Magi*, pen-tru a se feri de vre una ataca al inamiculut despre par-tea UzungioyeT, Haschiol, si gen. Scobelef, ocupitnda Ka-radja, in facia flancului stanga de positiunile Turcilora la

ipca, col6na sa avend a merge pucin peat la aCeste

positiuni, ca vre nt cati-va chilometri, flinda aperatade muntele Caradja.

Scoboranda din munte, aceste dime cohine trebuiaa saatace satula ipea ; cea a principelui Mirsky, de Ia Gou-zovo, punA,ndu-se prin stanga in comunicatiune cu gen.Scobelef, cohina din drepta, de Ia Imetli, prin Scenovo,cautand a se intelni la dr6pta cu colOna principelui Svi-atopol-Mirsky. in aceste oile, la 26 col6na principeluIMirsky ajunse Ia Selti si din acesta sata inainta, avan-garda sa, peat in stremtore la Gouzovo. A duoa-di merseInainte; col6na gn. Scobelef incepu a scobort In ample,asupra satulul Imetli. Acolo dete peste Turd, se lupticu densi si imbranci afari din aceste positiun!, in caredensa se concentra. Tot in acea di col6na principelui Svi-atopol-Mirscky scobort In vales Toundja i coprinse cu

mare luptit satele Gorni ysi Dolni-Couzovo ; spre sera, ge-neral Maioru §nitnicof, trimisa hind in avangard5, de&Ilea cu u6, brigada de la 30-lea divisiune, coprinse, ea-ritsI cu lupta, satula Maglisa. In mersula acesta prinmunte Ostea aim. a lupta cu nisce greutati mai mar! simai grele ca cele din muntil Etropol. Stratula de n6ortea de I i/2 stanjena, si a trebuit sa, se sape ca niscetransee pe unde st deschide drumu. Tunurile de munte lesui cu cal maI mare anevointa, ettrutele, chesOne si Ware-tii cu luptrt mare, Ong, ajunsera unde Ostea s'a eoncetrattl.

§i

'T

si

300 TRTI SERGENTI

La 27 Decembre generalu Radetki, care ayea direc-tiunea generale a miscarii trupelorti, merse la munteleSt. Nicolae de uncle putea mina operatiunile celorti duoecolone.

Turd' ail lost liisat pe la positiunile cele inaintate de laipca, tote trupele si, tunurile cari le aperase; ei asteptati,

se vede ranforturi, sati, ca, dadea pucintt importancice 'I ataca din flancurT; credal ca atacultt principalti

o MI fie la positinnea, intarita h satultiLa qece ore, tunulu resunii, de uii-datii din partea dreptii

si stang5, a muntelul St. Nicolae, gen. RadeCki putea sitvela miscarea ce facea princip. Minsky, ce se dirigea ca-tre inamicti ; la amiaqi colOna se desfiisura pentru a a-taca si Inaintit care intiiririle Turcilorti inciiiritindu-se cu&MO tntr'ui lupta, crancentt.

Generalu Scobelef IntarOase, din causa greuttiCiloril marlce le a internpinatil in druntu-I, d'a veni cu corpulti seala timpu destinatti, Acest5, intarqiere a causattt ore -cummodificarea planuluT, mai ales din causa 4cesta colonagen. Mirsky se aflase inteuit grey incurciituri diva de27, cu s'a luptatit singur4 cu inamicultl, a perdutti u6,

mulCime de Orneni, si soldaCii remilseserit, fara munitiune,fiind ca la la Kith de metri dinaintea Intariturilortturce. P'aci ei erati sa plixasiasc5, terimul ce cistigasera.

La. 28, la 5 ore dimineCa, s'a audit uu canonada, vi-spre direcCiunea principeluT Minsky, care da a In-

Olege generalulul Radecki, cti, colOna sa despre stAnga

era atacata. Nu se putea ensa vedea nimicu din mun-tele St. Nicolae, din causii, di era IA cep, pre intune-cOsti. Confiindu-se In soliditatea trupeloru principelul Mi-

colOne-

lorii

olenti%

Silva.

in

'18

CAMPANIA. ROMANILORt IN BMAIARTA. 301

rsky, gen, Radetki se resolu ca la amiacli tT va trimiteajutora, cod se astepta negresit sa sosiascl gen. Scobe-lef, si atunci va ataca cu tote fortele Intaxiturilepale de la ipca.

Gen, Scobelef a si sosit pe la 7 ore, §i Indati a Ince-pnta ataculj, VenatoriI reg. Vladimir se repeclirii asupraflancului stanga al Turcilorti, la Scenovo, §i Cu tot foculaomoritoril cu care acestia u priimira, coprinseri colinelecari se rklica, Tanga, satula §ipca, acoperite cu redute.Dupe acest succesti, generalu Scobelef trimise regi. deOuglici si de Kazan contra flancului drepta al inamiculul.Aceste xegi. se precipitara Inainte, scOsen1 pe Turd dinliniile retransementelora OCUpara tote foracatinnile.Scobelef ducea In acela0 timpti reg. Vladimir la ataculadin centru companil de Bulgari, srt coprinde princi-pala redutrt.

In acesta timpa Rusil Incepusea atacul din fxonta,Pp la amiall gen. Radetki dete semnalul, §ilurt disposi-sitiunile urmatore al 55-lea regimenta de infanterie, dePodolia, preceda1 de 3 companil de tiraliori, ce sustinea4 companil din al 2-lea batalion din acel regimentar tre-buiaa sa dea asaltti la retransemente inaintand pre§osea; 1-iul si al 3-lea batalione din astir regimenta, 0-cupand transeurile despre dr6pta soseleT urmati sa ,ser-viascrt ca reserve companiilora de asalta. Colonelula Don-copin de la 55-lea regimenta fu Insrtrcinat cu comandaa tutulorit acestora trupe can opera la §osea.

Batalionu din regimentula 35 de Briansl: formaua colony de asalta cu a sale 1,-ia si 4-a companie, cetrebuiati sit Inaintenze prin mit transea sub stAncl,

princi-

si 5

I-itt

gi

302 T5tEI SERCIRSTI

vend in reserva alte trel comp. din batalion. Al 2-leabatalion din regimentulit 56-lea de Jitomir fu ordonati%sit atace prin ug, vggituntiturit de 'Amend', spre parteastitncilort marl ; colona sa de asaltti trebuia sit fie formats prina 5-a si 6-a companie, cele-lalte companil constituand i-mediatil reserva sa ; infine 14111 si 3-leit batalion de la36-lea regiments forma reserva generale in polele mun-telul St. Nicolae, inainte de bateria de 'Portiere, subcomanda colonelulul Bakof.

Colonele de asaltu, ce trebuiatl sa merge pe liingit tran-sett si pe langl ripa spre drepta de stiinci, nu se puteitscobort de-cat in mici grupe de eke cinci sese omenI,si ele avett de scopa a ataca din flancii transeurile turcede la sosea, si a seconda ataculit principalti ; dupe cepercurserit ca vre-uit 800 pasI ele eraii silite sa dea eargpe sosea. Trupele avansate a le fie-cttria colone se puserri,la locurile ce li se ordonase, fitri sgomottl si lAtaie detobe. SAIA,torii s'Argeti stAncile can se opuneil ca niscezidurl Orel din sosea si inainittril cittre redute.

In curend companiile de avangarda de reg. Podolie in-trail in inteiulg retransementu ; de uit-datit atunci Tur-ciT din launtru inthririlorti traserti focurl de puscl cu uinespusit iu0alii.

Si al duoilea transeu dupe eel d'intei fu luatil de lainami0, der cu pretuld a enorme perderl. Si eel can Ka-put cu via0 umplurtt indata cu cadavrele lord saniu-rile de la al treilea trawl

Turcil din litutru redutelorti se luptati atuncl cu furie sidesperare. RusiI can IT impresurase si 'I asalta mer-gat (land niivall si aruncanduse ca nisce stand repe4ite

CAMPANIA ROMANILORtt IN BULGARIA, 3 0 3

din munti peste santurile lord, sub ploie de glente §i o-buse, ca cum acolo s'ax' fi gramaditd tote trasnetele in-fernului pentru a distruge omenirea...

Ranforturl eras uecesarii acolo ; 1-iul regimentd de Po-dolie §i apoi al 5-lea indata furs trimise. Focurile eradatat de violente ca cei mai multi Omni care esiad dintran§ed caded morti; la vre-ua 50 pa§i mai 'nainte §o-seoa era plina de omens morel §i rAniti ; in aceld mo-

menta ajunse, condusd de colonelu Bakof, 1-iul batalionde la al 56-lea regimentd Jitomir, chiamatil de la reserva.

Aceste trupe prospete puted sit se mantine in tran§euri,der era peste putinta de a putea inainta, sub foculd in-cruci§atti a dece mortiere, cu urt fucilada ucigatere din&mite si duoe baterii de obusiere din flancti.

Ceta lasandu-se cu intunericd §i mai mare, nu jpermi-tea ca sit se 'Ate orieiita, opria vederea trupelord can ocupailtranseele ca sit se desfitsure sa ocoliascit pe inamicd, co-lOnele de asaltd insarcinate de a navali peste Turd e§iraear& afara pe §osea, $i se &kit in aceia§i positiune camai inainte.

Brigada acesta perdu 1,700 omens §i liumetate dinoficeri, ensit ea facu and mare serviciu, ocupand dinain-tea el vre-ua duoe-deci de tabore §i tota, artileria ina-mica, inchidendil pe Turd ast-fell ca numai avura niciua wire.

Focurile inamicului slabira pe la 4 ore, §i apoI incetade totd. Generaluld Stoletof, de la colona gen. Scobelef,raportit Indata gen eralului Radetki nuvela ca Turcii de-pun armele. Armata Turca la Sipca, avu sortea care cuua luna inainte o avusese cea de la Plevna.

804 SERGENV

melds fiind din tote pkrtile, negasindh vie unit lochpe unde sil iasA, Veisel-Pa§a s'a predat cu 41 tabore deWire, 93 tunuri §i §ese drapelurl ce aqua fn mainileRu§ilora.

Victoria acesta decisivit a costat pe armatele Tarului :5,465 omen morti §i 114, intre cari duo1 generali.

Avend scum in tot& intinderea BalcanilorA done trey pasurideschise, Ru ii puteii merge inainte peste armatele turce,earl, sdrobite §i amenintate din tote pittile, numal eratihi stare d'a mai tine ua resistenti seriesit.

La Constantinopole remaserit toti ca loviti de trAsnettiafland acesta nuvela , furs cei mar! §i celde la serain, afarA de populti ce nu scia nimicil, §i ci-ruia mere.' i se spunea c& armata Padi§achului face mi-nuni de biruinte pe cimpulti de blitglie.

Arvin ochiT nostri s& se 'nttirne de a privi pe acei ne-fericiti cari fuser nevoid, sail constren§i de a pitritsicaminurile lora §i multa pucinl averea ce au avut-o.

Precum liicustele ite 'naripate NO de dinaintea glo-telorti can le cola qi mature campiea strivindu-le §i o-morandu-le priu §anturi, ast-felit Turcii, armate §i popu-latiunea, emigrandii de la Duare, de prin ora§ele §i sa-tele din polele Balcanilorti , fugiait in desperare §i 'nstarea tea mai deplorabile, de dinaintea armatelorti ruse.

Peel' emigratiuna poporului turcil cu femei, copii, betrini,cu vitele, catiriT §i cu ce ati pututil scapa de prin ch-miuele lord, mergendii. sub ninsdre cu gerd , precum qi-"serArnii, desculti, farii, imbrlictiminte, caletori fugitivi prin

Tiu i

*

Anmannur41

* *

CAMPANIA ROMANILORtf IN BULGARIA. 3 0 5

padurl, pe p'in glodurT, plangendr., citqend, murindade fame i de gerii, ne p6te InNisa tabloulti ingrozitortiin care neamula omenescil vre-ua-data este cu des6vIrsirebiciuittl. Toth acesta lume, asta populatiune desolatiisbita asa de tare, se tndrepta cite Constantinopole ; tottntr'acolea unde inaintaa Trenurile calei ferateFilipopoli-Andrianopole, trecea continua ducendti armata Sipe emigrati en bagagele lora. Serpele acesta uriasa fugiaprin nins6rea ierneT, precum balena in valurile oceanu-luT, insemnandu-se de departe in sesurile A ndrianopolel.Cu tote acestea mergea forte grew din causa ca neoa aco-p erise sinele cari trebuia desgrop ate ; 'n tot locula, pe la starOunT, nenum6rata multimea de Omen! astepta sa apuce lochp'in vagone. La sta0uni uncle se opria trenulil, se incin-gea ua lupta, care de care sa apuce sit intre ; se Wigan-ciati, se aruncati josti de pe sae, 'mil cadet" sub ratepe sine, cari erau strivkl, altii erati aruncaV afar& findmorti degeraVi. Locomotiva fluera de plecare i multimease punea inaintea el"; se agrqa de ferele de pe la usl,de lanturl si de aripile vag6nlora. Ivan strigaa conduc-,toril si se suna de plecare; fluerulti spa, lupta era in-ferbintata ; nimeni nu putea controla, ca multimea nu seretragea, danda navala merett i voinda a A dusk , nemal putenda pacienta mtepta venirea unul alt trentl..Scenele durerOse, starea de desperare agonie era v--(jug. Pt 00 local i pretutindeni despre neferici0 ace-sti? cari, nu, gasiail case unde si se adapostiasca,nu era Paine i chiar app,, find lips mare pentru num-rosele &dull cu femei cu copil, precum nisce turmeretacite prin pustil. Asemeni §i ostasi se vedat

josh,

si Rusi1.

canted

i

haul-

si

¢i

si

306 TREI SERGENTi

lindu-se si fugindd dimpreund cu popululd, tot Inainte spreStambul. La Andrianopole , erati preglitiri marl de forti-ficatiunT cu ostire concentrate cu muniOune si provisiunl.Acolo, Mechemet-Ali, musandu-sT rmlinile eit n'a adusund ajutoru luT Osman ettnd era timpti, voise se reparead gresiala lui ; der aulind ci vine armata rush cu uftnespusd inOala, care tdia linia de comunicatie dintre BalcanTcu Ederne, si, ett Soleiman cu tote fortele este isolatd, se des-corage. Pete cit eld avu si ordind pentru acesta, arse mun4i-unea si provisiunile, stria redutele, %intui tunurile cari nu leputea transporta si se retrase cu Oa 6stea aceia sub murultiConstantinopolelui, %And In Andrianopole catl-va gendarmT,si acestia ordonaV se se retrage mal In urmit, dimpreundcu emigraOT can dintr'acolo mered fugiat. Rusil InaintarAgrabnicti pen§, ajunserit la termil Markel, si Oda An-drianopole parlsitil de ostiri otomane.

Andrianopole este socotitu a duoa capital a TurcieTde Europa. Orast en Intindere mare , trel Hurl se 'mprendlangit du. Are monumente Insemnate, populaOune nu-meresit, industrie si fabricl; din timpil cei mal dephtatIse memoreazit In eld lupte, invasiunl, Inchideri de trac-tate, prin care s'ad decisti sortea populilord si a Orien-tuluT. In eld numele Jul Andrian s'a consantitd Ong a-stall, col -ce l'a fost dotatu cu multe InfrumuseOrT, ape -duce si altele. Go OT, Hunit, Avarii all trecut pe acolea ;posede moschee Insemnate si bisericl; numele Jul Bajazet ,

Amurat se resuna, prin gura populqiel din timpuld candera acolO scaunuld Sultanilord, Ong a nu se lua din mai-nile lui Constantin cetatea cea mare, a duoa capitale aRomer.

CAMPANIA ROMAN/LOW) Ix BIIIRIIR/A. 307

Rusil der, to general! §i armatele cari le descrise-'Amu, venial aci ca slt ocupe astli metropollt a RumeleT,ca si la 1 829. De ui-camdatit el umplusera vgile para-disiale cari vera Inficisaz1 pitdurl de rose si arborl odoriferl,iarna ens& eratt Invelite de troienl de neott, Cazanlicu. Ru-sil umpluseri aceste lunci, aceste renumite campil cu

Panica der intro, si in palatulu Padisacbulul , care sespiimanti, dupe ce tinuse Indestulu ochi! indreptatl spreMediterana, dike Europa interesati sa vedi venindu-Ivre unit ajutorA neveninda de niciiria, cind era pe-riclu pentru imperil, grabi de a trimite plenipotentiarlla Cazanlic §i la Andrianopole s negotieze cu capul ar-matel rusesci, Marele duce Nicolae, despre unti

n'avuseri actele lord dupre reguli for-mate si se Inapoiari.. Alti plenipotentiari, se duseri In-graba cu chartiile In reguli. Voi prin acesta a cistiga

Turcia acum se asemena ca ua femeie ce dasitulil, delasati, precum am lisu, de Europa interesatiIn a sa chestiune. Populatiunea cu tete acestea fugiaintra din tete partite inlituntruld Constantinopolei pe teteportile, unde se inmultia miseria, lipsa si multimea su-ferintelorl...

S intramt In Ore-cari ,detaliuri ce s'a petrecut cu acelfugitivi.

Cu cell din urmi trend care sosi de la Andrianopole,pe acele Mile de foci la Constantinopolo, Inteunti vagonde rind se gisia sir Edgard... sedendti alituria pe uaband cu unit musulman ce Linea null copild In bratecu cadtna ell ; densulu privia cu nit mare atentiune§i observendl scenele deplorabile mai susti descrise.

oreziril.

armisti-vu. insarcina ii

timpti...

lingo

sftr-

91

si

308 TBEI SEBBBNTI

In midloculg ensit astui flagelil al nefericitilora emi-grati, se mai gitsiag fanatic! penit la nebunie cari 's a-mestecau cantecile cu =aril al suferindilorg.Eatit unultt din aceI osinauliI endiferentg la spectaclu cese petrecea si care se credea in paradisulg promise deProfetg, chntanda ast-felt'

,Precum stramosii nostri de bray! i ferici1,Cu spada sAngerb.nd5, not' santemit renumici !§i 'n fl6rea viteziel, la bunulfi trait' promise,Sperling uti lag viata ma! dulce 'n paradise.

,Precum stramosil nostri, asa vomit fi i no!,Purtinda strAlucitit nume de osmanlil emu,

Pe uncle vii, intrebl lordulg pe celfi alAturi cu den-suld, §i cum to numesci?

Hechim, respunde musulinanulg. Am sapattl stintgacum trel septAmini cu mare greutnte dupe batIlia dela Plevna. Am mers ca soricele pe sub pamentfi i capgserile fn aerg indreptandu-me cittre Carlovo, i m'acostat peste cinci-deci de lire de aura ca st, scota fe-meia mea cu copilg de acolo. Una bulgarfi, cgruia es

fitcusem altrt-datit multe facer! de bine m'a ajutat acumsi du.

Pespre Osman ce scil sa spun!? aditogit en-glesuld uitandu-se la musulman 6u unit mai mare interes.

'Unit! respunde acesta, este luatg prisonerg, Pen -trtl am insarcinari grAbescit sg, ajungil la Stambul.Ce sit fac? vela pa am intirdiatfi ; am asteptat penit mia venit .femeia cu copilulg!., Voig spune a sale intern-plitri la hanitma sa...

Esti ascherd nizam ? intrebit englesulg.

plansule

it

'mT

ele

--

si

1i

CAMPANIA ROMANILORtT IN BULGARIA. 309

Artileristh de la Vidin redifd, respunde Hechim ,

care fit tinea copiluld precat putea lipitd la peptdcu mantaoa sa Invechitd rose si care fusee

ciuruitd de glonte.Eatii und ce curiosd, cjise sir Edgard in sine ; cum

a pututd s5, scape ast soldatd tend Plevna a fostu cer-nata, de netumeratele trupe?

Banif mei m'a scapat pe Mine, cadfnai pe copild.§i ce near fi folosit basil acestia deco, imi perdeamti fa-milia ? adiogi Hechim, care, in starea aceia de pitmancum se gitsia, fi mat venia nne-ori sa cinte.

Femeia lui fit avea °chit rositi i obrasulit invdlitd cumarama. sub0Ke ; era invineOtit de suflarea crivitulul

care inghiaca, i vestedesce iuima i stinge cu Tiata 4ibucuria. Ca mama, it era mat multi grip, pentru copildde cat pentru densa. Pe copilti flu Linea tata str6ns inbrae. Femeia tinendd gramadite bite cite le avusese cu(Musa ea si, se scutiasei de frigit, intr'una o ducea plan-gendt, in acesti amarita, si fatal& caldtorie, i °chit a serosisera, ca cum ar' sta sa pice singe din el. Barbatultiei ca sr), o incorage une-ori canto,.

Eats -I in fine ajuusi la cea din urma, statiune la por-tile de la 8tambultt, unde se volt da cu totil josh dintrend. i d'acolo, se ingrijiitd. unde vord trage mat jute,intrind$ pe uat porta, sa ajunge, chiarti in momeutele a-celea, la vre ua case, de musulmand sad oil nude la tineva fi; cod, tote locuintile erad prime gemendti tote car-tierele i tote casele, ori cat 6 Bysautiu de mare, demulOmea ore se gramadia in tote dilele, de- grin totepar tile imperiului, a emigracilord turd. 1:11 seutiala

urt

nude-

ssi

310 Tarr SERGENTI

va, vre unit adgpostd le trebuia cat mat curendil, c6c1

copilu lord tremura femeia asemenl; frigulti, f6meaci setea 11 tortura. In timpa de iarna era lino, mica cicu copiluld In bra0, pre cu gred! nu puteu, acestl emi-grati, sit Intarslie pe strade ! De aceia ei se didesera joshla uti, stantiune mai indaretd la margine.

El traversarti, oracul, intrandd cu ua araba pe portadespre Andrianopole apucara pe lange moscheea Sul-tan-Mechemet.

In cell d'antel foburgd uncle el intrara all velutd cuochil mulOmea acea de strain! ce sta tabariti pestrade; §i ca cum acestti cartierti era juratd pentru caIn eld nu se gasia locd In nicl ui casa sit fie ospitali-atit nefericita acesta famine emigrata. Hechim sullandd mered

.manutele copilulul sod, incepu a striga :,Dail ospitalitate unul soldatu scapatd de la Plevua?,Nu este locti; avemd musafirl I e totuld prinsd In

casele nOstre! rospundea unit omit tiriachid din unit cear-dacti, sad eel cu care se 'ntelnia prin tote partile ci ildauqirit. Copiluld set plangea, femeia lul se vaita §i seomora de durere.

Ha! parintele s'aduse aminte. In asta mahala, la mar-ginea unul meidan, Hechim, sciea, pe and bietd botrandhamaltt de meserie, care traia In IA cas46, prosta, omitsaracti, ensit unit omit bunti cercatd prin tote, Bulgardde originit. veni In minte sa traga la casuta acestul,la care, pentru-ca era iarna, cu copilu ci cu femeia ci seinoptase de tot, ar' fi fost fericitd priimindu-lti. Dem ar'fi fost numal eld singurti ar' fi nemeritti si In vre ua ca-sarma. Apoi Hechim numal putea fi prejudiOosd, de a

si

sosicl

s§, incal4iascd

IT

gi

CAMPANIA ROMANILOIVer IN BITIAIARIA. 311

priimi tilt bine facere ospitalitate de la unit necredinci-osd betrand fail femeil I Baba-Velicu, bgtranuld hamalti,§edea Inteua &Iota, precumliserAmti, tocmai In foburguldceld departatil pe unde venia Hechim cu familia sa, 0-prindu-se Oil in pragultit u§e1 acestui bgtrand §i 1ntrebanddeca siinta priimiti, nu lua soma ca era ug, femeie b6-

trana care a§tepta afara.Hechim cu fruntea 1ncreOta privindd grelile impregiu-

rail cu destuld singe rece, vise mai ante! In sine acestevorbe: , Give ce face lui i.p: face !..c

Acolo intrandd vequ IA camp, saracit, pere0i afumaV,unit mangalii in milloculd camerei, In care pucini ear-bun! cu na cenu§g, albs, pe d'asupra mai tempera ceva§ifriguld care intra de prin tote pagile, din ferestrele celeastupate cu nisce tali si u§a care era amid& de citeduo degite la pragd.

WI- tint spectaclu durerosil isbi acolo vederea celorilacum sosiV. Pe und path, in co101d camerei bdtranuldhamalti, sta culcata ua biata femeie juna slabit, galbenala facia §i cu oche! du§1 In fundu capulu!, care apropenumat putea vorbi fiind consumata de maladi! §i lungssuferinte, par'-ca era unit scheletd. Alaturi sta ug, alta,tot asemenea junk care se parea ca, venise sa certezepe cea amalata, §i '1 adusese intr'und servetli lucruri d'ale mancareT, simitT mar!, fransela, halva, smochine, za-chard, lemai §i altele ; ea sta lacrimand langit patul cele!amalate §i licendu-1:

Bun& Ana, mare e puterea lul Dumnelet! te ye!face to sanetbsa L. Sa staT linktita, sa te Ingrijesci catveT putea, §i de primavera, facendu-se pace, celd d'antll

312 TREt SERGENTE

vaporti care va merge la Galati te va aduce acask!..Lass, asta va. fi in ingrijirea mea ! Deca asi putea sAvedu enc& u& -datl sOrele resarind acolo unde m'am nits-cat, respunse acea fiic4, n'asi mai dori nit alt& fericirepre pamentil! Ah! maica mea !.. vise tinera fat& ce erafn starea cum o descriseramil.

Acum te lasu, me dud, cii, se inopteaza, i in-noptat4 este frica mare pe stradele din mahalale, ca

unti banditti bintuie pArtile astea. Acesta face mule rele ;i nimel nu pote pune mina pe elii sit 'lit pritttl &.

Hechim cu femeia lul i cu copilulti tocmal Writ:Baba-VelicuL, clise ela iutr ndti, simtemu noT priimiti la

dumneta? venimu de pe drumu departe !..Cum nu! respunde betranulti hamalti, cum nu! pof-

timti aga Hechim. Numai s& erti str &cia nostrA. Poftitide sedeti, si bine ati venith

Numal Dunineleit este avutti cu SultanulU, in

a caruia umbrire catii sA ne adapostim cu toti. Derr dedeparte? aga Hechim, ad &og& betranuln hamalti.

De obositu ce &Mitt, degeratil i {banana nu scitirespundu... de la samgerosa Plevna, abia am sea-

patil cu cadina §i cu copiluln in brate.0! Dumne4eule ! Cunoscutii nostri or' fi mai sctipatil ?..

Al mei, acolo, si mai departe de acolo?.. qiS3 botranulii,i cletinandil cu capula dud vorbia. Bine cti, nu me pu-

sesi la uitare!.. Poftiti mai aprope Wig& manga]ti ca sipve apol cii, a! trash la mine, imi veT faceatita bine, Aga Hechim, s& 'ml spul despre ai mei celaprOpe la Dunare 1..

Sociea musulmanit, ciind intra in acesta cask velenda

nisi sa

§iinehlditl;

CAMPANIA. ROMANIL0e1 IN BOLOARTA 313

unti °mu acolo, 1st inveli facia precum e obiceiulti cu tul-panulti de sub brobeda, si se mire ca nu face asemeni

femeile can le gitsi inlituntru, pentru-ci a intrat unualto btirbatu, s'afarti de acesta ele nu aveii unghiile crt-nite

Hechim nefiina asa prtjudiiiosu ca socia sa, mat

alesli in ast-fel de timpi, se app. pe laviti la ug parte candBaba-Velicu tent unit scaunil dinaintea inangalului ca saOgg femeia inusulmanti cu copilulu. MicuOlit plangea.

Vail dragutulti copilti! de ce o fi phIngendil /ise fe-meia junit care sedea cea amalatit. Hechim careinIelegea binisorti acestii. Mak respunse :

De fame, cif*, venima de pe drunni, Bain am end,der pitine iml lipsesce de eri.

Anca adttoei.:Dumneleule! s'ar' putea asta? Su dumu, Braga Su-

sank, copilulut sit mtunince, uite simi T, smochine ce 'ml aladus dumneta acolo in leetturti.

Susana sari cum al*, deslegit servetulu i rupse int

mare parte din pkinea alba o 'utinse la copilu precumsi la mama hit. Femeia lutt painea, pe care o I,inu subua menu, ear cu ceelalta lutt copiluluT ca sit leincillliasci la mangalti. Densa mul0funi eu ochil junel a-celeia de bunatate. Hechim seclendil cu picierele incruci-sate pe lavit4, statu cat-va pe &duel, apol scdse taba-chera cu tutunti preettindu-se ca sa fumeze.

Cu tine aT venit? intrebit Anca pe Susana Mate-rea el de bine. Am venit cu bunici-mea, c, e predeparte 'Ana sit ajungit de la Failar aid. Atittea casteam suite §i am scoboritil

t..

laugh

$i

mainile

si

si

314 TREf SERGENTI

Bunica dmnitale?.. intrebit Anca cu mirare pe illilaacesta protectOrea sa, mi sciamil dt este aid ! Ea, e inConstantinopolii ?.. A! am uitatti sit '0 spun. Alalta-eft inturnAndu-me acasit, dupe ce plecaitt d'aici, inchipu-esceti cii, gAsescii pe bunica-mea care a venit in timp>ide barna pe la Triestl la Constantinopolil, impreunit cunisce familiT can mergil la Ierusalim. Drept, eil i amscria pentru ca sit vine si 5 trimisesemit si MIA. fin potsit ' spun Mit bucurie am avut sand am vedut-o ; ceci

numal ea singurii mi a maT yentas pe lume ; el Mamamea, aditogit fiica liicrimilndii, pucin in urma tats -meg amuritit. Per, ce (lid, betrana a venit cu D-ta? Teveclt numaT singurtt, dice cu 6re-care mirare juna ama-latit. Ea Wept& afarii. N'a voit sa intre cu mine casa nu intardiamA aid. pa sit intre, draga meal Ceto temT ca o sit intardil? n'aven1 pe tata Velicu aidcare o sa ye insociascil cat de tttrdiA. Negresit, res-punde acesta, aprindu felinarultt mit eel mare, si cu elflaprinsu umblu peril la diuit intelnindu-me cu caracolu pestradele Stambululul. Numal sta! chiamil, vaidemi-ne! 81 intre betrinal.. 0 sa mi se pare a vedii pe ma-ma mea, ult femeie betrttna din teara mistrl !..

Bunica in cele din urma intra, care tinea uit legAturg,in mill incarcatit cu fel- de -felit de lucrurl d'a le man -c .ril , tirguite de l'ingrt bezesteni. Aci, asta aduniiturA,se putea dice societatea celora Suferindi, pe care uit mita,neveduta se scoborit spre a 'I consola in durerea lord ;WI fiin0 amalatit, unit betrantt, Si familia musulmankcare atunci venise si era in starea cea mai de jele... 136-tritna fu salutatil de cittre to0, si (Musa tnulOitmi, fiind

CAIIPANIA ROMANILORt £N BULGARIA. 315

cu totulu voles& ca, ggsesce acolo omens co 'I vorbia ro-manesce.

in scurtu, Susana, cum vedetl, aducea intr'un& chip)adeverata crestinesc& ajutor& acestora la tot' din r,aica elfortunl., ingrijia de nefericita eI compatriot& dandu-Icele trebuinciese, ca la ul sor& a sa. Cu acestl ocasiuneea a atrasu stima i acelul de u& alt& religiune ; ea a o-feritd tote acele perinde sociel musulmanulul care aveamare lips&. Nu este pre p&mentu Ind unit simtimentdmai nobil4 mai s&ntii ca generositatea

Hechim care sta la IA parte fumandti, vequ cum sepetrecuril aceste tote, facu ochil marl i privi cu multi', a-tentiune pe betrana, Ea avea inbracaminti potrivite cu e;tatea sa si dupe timpti, cu brob6da pe cap.& si cu cata-veica de iam& inblAnita cum umbla femeile betrane inprtrtile DunAre1' de josti. Dupe ce Hechim 41 frec& cat-va ua sprancena, se adresh licendd Minune mare; Eato cunoscil pe dumnetal.,

Femeia respunde cu Ore-care luare aminte :Se pote!der nu sciu de unde ? A trecut4 unit an si yre urtdime luni d'atund dud venisema la Ismail& ca s& cum-per& producte. Acolo dupe lucrurl me face s& nu le uit,Unti foe& mare se aprinsese par'ca ardea tot orasul, si

unit june ascher& care a intratti inteua cash coprins& deflacari sl state u& femeie, care alt-felit ea ar' fi murit&acolo de nu era acelu voinicfi. Pe dumneta to veclut

atuncI, dinaintea caselor& ce arded, plangenda i jelimdfi

pentru acea femeie care rem&sese in focit. Mi, le aductitote aminte, cite par'ca, a Post erg. Ce intemplare! dum-neta, respunde femeia, nri aduci aminte nisce lucrurl gro-

an]

!I.

316 TERI SEEGHNTI

zave!.. Hel! mama! S. me erti el 11 asa, fiind-c&esti betrand, adkogit turculli. EA am petrecut si am velutlucruri ce face sk se cutremure mintea §i carnea pe omt !Am stat cu piciorele In zapadit amestecatit cu sange pa-tru lile de rand, bittendu-ne mereti, far& a bea, a man-Ca, sad a fuma. Si apoi and am pitrksita sanOrile Incare cjile si-nopV petrecuseritmd, a fost omorult mat pre-sust dupe cum pOte cine-va sit Inchipuiascit!.. Et, amtsckpatu din aceld loct... Velicu asculta aceste vorbe cunä deosebitit atentiune. Am scost si pre femeia mea, conti-nu& Hechim, din acelii locd Inchisd i impresurattt dedusmani, din acelt loct de peire, prin ajutorult untilBulgard citruia I am dat tot auruld ce 'lit purtamit cumine ; cod, deca nu luamd de acolo din atatea primejdifnevasta copiluld met, me Inturnam et ca s& fit. dusprisonert precum atati nefericiti confrati al mei L.

Susana remane Inmarmuritk au1ind cele Intemplate laPlevna, §i ca acestt turct cunosce pe sergentult Mitea.

Hechim pen& a nil se Intilni in vre uk cafenea, sadpe strade cu vre tumid din amid, si penk a nu mergela serail, sit indepliniasck comisonult pentru Osmandinaintea celord mat insemnati rigialuri, precum avea ingondt sä face , spunea acestea ad in au4ulti a cate-vifemel i betranului Velicu, vorbia si nu se mat potoliapar'crt versa foct din elt, descriindt pericolile i suferin -tele Jul. Si, cand cjise c pe femeia i copilu 'I a sclipattprin ajutorult unul Bulgard de la Plevna, repetg, vor-bele ; Cine cc face Jul 41 face !..

Si al cunoscutit dunmeta pe melt sergentd Mitea carea fost in ostea de venktori? intrebk fiica cu mare jute-

Vie

gi $i

'd


rest, si ea cum schimbarea de pe facia sa trada bucuriace Q simia fn inima el.

In urma, respunde Hechim ell era din alt -fell de os-tire. L'am avutti nor prinstt in Plevna si de mult estetrimis aicia. Trebue sit fie in Stambul la vre ul casar-mit; pate la Daut-pasa. Deca este adus prinsd, res-punde 'When, apol trebue sit fie intre prisonerit. RusT can

inuti in insula Principi, sad Calchi, la Marmara...Vat! bietuld copild! esclama betrana.Deca nu va fi muritd! dice fiica lasandil capul in

josh, ca alt -fell ar' fi fostd peste putinta ca el sa nu'lit Intelnescu unde-va. 0 fi 'Ate inmormentatd, adaogiea, uitanduse in °cliff bunichi, la Aghion Dimitri, In chi-mitird.Bietul copild! ce inima, nobila ell avea! Este a-deverat ca dinteund maracine ese unit trandafird; miutea laomit se lauds, fie ell scos chiard din opinca! Ell, continuabetrana, din neaverea sa, a dat 300 pentru ajuto-ruld nostru, sand tu, ffica, serial si cereal cu lacrimi unitajutord de la Dumneded si de la Omeni, pentru a fi scosade la robie !..

Hechim remasese earl pe gonduri i fuma, ea cumprin fumarea aster plante narcotice durerile lut erail ui-tate. Copiluld sell taut din plansu, dupe ce imbued, painesi din celelalte merinde cu ua nespusa lacomie a foul&Femeia turd, care si densa 1st amintia nefericirile sale,iii stergea lacrimile sedend cu copiluld langa mangald.

Cine v'a ajutat in nefericirile vostre? lige earlHechim adresandu-se catre femet. Prieteni cei adeve-ratl, respunse betrana. De astir -di inainte fiind-cavenit cu paine m'atl ajutat pe mine, femeia meat

stntt

fend

ail

:

0i

318 TRN1i Snsami

copilulti med, tend nu sciam cum si undo se, aflu gra-bnicti *tort, sit me cunoscet1 i pe mine Intro priete-nit ce! adeverati. Am socie copilil precum yedeti, a-cesta este de ajunsd ca sa ye pot* Incredin0 de inimai prietenia mea! Sa cercetezi dumneta sa, afli ce

s'a !bent si In ce stare este sergentulti care oici ca Palcunoscut, adaoga juna that. Bernal pe pace! Hechimeste In Stambul ori cat este de mare si Intinsd o-

rapid nu o sa 'mi fie cu gred ca sa aflu de cid, o

sti, ye fnsciintezll.Betranu Velicu aprinse unit felinard fnvelitu en tipla,

ca, sa duce aceste femei pend, In cartierulit Fanaru. EraIA lumina ca 4iva In acea sera, si In umbra caselordde pe dealuri earl se' intinde pent in apele lui Cliriso-cheras, omenit cu felinarele aprinse circulati pe strade,ca §i biircile ce plutia si se vedea luminile din ele

pre valurile Bosforulul Incantatorti.Cat despre Hechim familia sa, s'a zftuliamitu sit alba

ua rogojina ca sa o asterni Inteuti, parte a camereii sase culce uite nemitrginitele sale superari.

Despre prisonerii Rust Romani, adult la Constanti-nopole, precuni o qisese Velicu, erad IncartiruiV In

Insula-Principilord, In jnarea de Marmara.Sergentuld nostru Mitea, fusese din numeruld acestora.Pentru-cd, ranele sale s'ad fost obrIntitd de pe drumt, astat mat bine de dune luni In ospitaluld grecescu pents'a Insanatositti s'a vindecat bine.

* **

Sultanuld Abdul Hamid, ocolitti de curteni sel In mare si

---,

si

sit

eT

li

ei

ei,si

¢i

li

¢i

CAMPANIA ROMANILORtY IN BULGARIA. 319

stralucitore tinutii, find la palatulu sea celil renumitil, In-frumusetatt de ornamente cu tolke de marmura, si ias-pis si cu tote raritittile produsurT din Oriente, domnsuverand, caruia atittea provincii a le imperiuluT concur&a Inavuti arsenalele, museele Si tesaurul, era nemulth-min ; grijile IT ingreuia cap ulu ; repelile §i desastroseleevenimente petrecute de curendu flu spaimanta. Seraiultsell este urt minune prin positiune, multimea camerilord,mobilierula din ele i obiectele de arta cari se gasescilacolo, tot ce pate fi mai scumpq, ce e ma! grandiosti. Gra-dinile sale pururea ver4T §i inflorite precum i picturilea fresco, produse de maistri renumiti, represinta tote se-s6nele, arborii cu fructe, rose §i cele mai delicate floe,munti, campie i mama. Fontanile cu murmur& dulce versaunda cristalosa sub ling ceriti de azure care fit reflects.Ferestrele cele arcuite, ornate cu galeril i lasandu sa &-time In voie draperii de matasuri catifea cu ciucuride aurfi, In camerile de gala, producA ua lumina asa deplacuth, fnlauntrul spatioseloril su1T, precum intfuri, fru-mosa Ali a primaverei da bucurie raclele s6reluL

Mirosului ambreT disputa, cu acela al florei de lemaii portocale, essalatfi de prin teratele undo crescti acesti

arbor!, pre-din-facia palatulu!, Si umple corid6rele sale definbatatorulti profumu.

Picturile, sculpturl ci mosaiculu pe peretil acestoril sa-line, mai alesil la palaturile cele nouT, preocupg, minteaedificiurile, arta si gustulli cu can sautd construiteornate. Ochil celora can all ocasiune d'a ld frecuenta nuse mai satura privindu-le. Lemnult de rosa, cimi§irulA

lucratil cu multe color! ca mosaiculti stralucitorti, for-

§i

§i

§i

320 TREI SERGANTI

meazA parchetele peste care se asternd covare pre undecalca Gransinioruld, de pre laugh care tot- d'auua nu lipsescemarele muted.

d'acolo alAturi, inlauntru haremuluT, celd lipith deseraid, frumosT ochi asiaticl luminezA; umbld, huriile cupicioru usure gingastt in papucT cu firth margAritarei purtAndd salvarT; maT de aceiasi frumusete, sultane

odalisce, cari se supun i servescti pe Sultana Valide. A-colo cu intretinerea, lucstild toaletele incantatere fee-rice, se ingrepa tesaure infregi, precum dorintile vaged'aurite ce se risipescil. Se scaldii densele numaT In apede floe, se pepteng si se imbracg, intr'und aerd profit-math ; se aduc continud zacharicale de ocupatiunecerea acestord hurii cari locuescti apartamentele paradi-siale acolo. Se and cantece mangaiese intre dOmnele §iserviterele cu voce de filomele, InlAuntru camerilorti im-presurate cu grttdini, Inchise en zrtbrele pe la; ferestre,si bine strdjuite de paznicT. Acesta este loculii destinattifericirilord i repausulul Grand-siniorulul. Vre und straindacolo, numai dochtoruld seraiulul Vote sd, intre.

Camerile der cele de gall, Inlluntrul palatuluT, continsofale de fel-de-Feld de stofe, mrttasiriT, velura §i cugarniturT de aurd, cu coltuce perinT mol pe ltuazd,perep, ce invitti la ud, .edere odihnitere; ear pe josd,cum e usu in tot Orientuld, pardosiala parchetelord aco-peritri, cu covere de Persia si Ismirna cu rogojinide Constantinopole, tesute numaT in florT, opresce sgo-

motuld pasurilorti dad servitoril, eunucil mutii, inves-ti cu costume pitoresci, se lutrecd a aduce Padisachulul,la selamliculd s6ti, ciubuce, narghile aromatele serbeturT.

i

i plii-

§i

Fi

gi

$i

0i

gi

CAMPANIA ROMANILORD IN BULGARIA. 3 21

Visitatoril, ambasadoril ministril, cu secretaril i suitacand obtin audien0, la seraiii, d'a fi presintaci din-

naintea SultanuluT, sfintit asemeni trataci dandu-li-se ciu-buce cu emumea de chihlibara incrustatii cu briliantele,ysi catea In filigeane cu zarfurT In filigran lucrate dinauru.

Marele visiru, ministru cancelariu alq Sublimei-Porp,barbato cu uk fisionomie inAre0 ; mar de multe onT unitpersonagiii cu obrasulA incadrath de ta barb& aruncit&

cu ochiul negru petrunptorii sub nisce sprancene stu-fose arcuite, fiind in plink uniform& cu vestmintelemar mult corrode simple cu ceva garniturT de firth, st&

in sfiall dinaintea suveranuluT ski si asculta chestiunilede sari se vorbesce ; precum i dragomanulu care de o-biceia este presinte, dud Padisachul priimesce in audien0ittskrcinai cu afacere de State din straini.

garda seraiuluf, precum §i capetenia eunucilora,cede tot-d'auna de paz& la usi tacend ca nisce statuede bronztt Mug capabili de cele mar grozave faptesi can apol nu le potil spune nimului , sftntil personelece Incongiur& de aprOpe pe Padisachula.

Numal ceremoniale, parade, musics i lisp* se petrecgacolo in palaturile acelea de u& fericire aparuta...

Ensusi Visirulii nu e permis d'a intra fork ca sa fiemar Audi anutatd. Cit6 despre representantii straini, seindeplinescil ore-cari formalitk T, dud ei cerd audientA, prinVisirii. Sultanulti wind pentru a merge la moschee , priurondurile sale de ()still, insoOtii de garda sa imperiale, ceainvestitA lilted, mare tinutii ; musulmanT, c 1krT pe calnegri, sati albi , uniforma lorii fiindtl, cu tunica numaT

lord,

Mace ,

qi

3 2 2 TREI SERGENTI

aura garnitura, pe peptii si la gtitti cu essarbanturi,pantaloni,rosil cu lampasu de fire, cu armatura de oteltid'argintita, si cu fesg bine fasonatu pe frunte-le ; elg e sa-haat resunetul canonadei a forteretelord ; sag a se preum-big, la apele ducli , sag a contempla cate-va momente la Bo-iangi-chioi, sag la Dolma-bacce , in vre-unulti din chioschiu-rile seraiuriloril ;iia vede cine-va in piadela sa sub ungpaviliong cu draperii d'aurite cu duce-led si patrubarbati ales1 lopitari ce o face a aluueca cu acesta porn-pa stralucitore pe d'asupra undeloril Bosforului trecendgCu. iutiala sggetei.

Tot& comoditatea, tots, umusetea prod usa din avutiileOrientulul se afla cu ambondanta grupate inlauntru 'n afaraa seraiului: gradini, parcuri, murnulra fontanilorg, marea in-crucisata de nave si caice, chioschiuri aerate si umbrite aven-chi vedere spre cele mai remarcabile parti. Cgntarea mola-chilorg de pe minarele in megiulg noptil si de mai multeori (pa,. este audits d'aci, si a paserilorg si a marina-rilorg caiccil. Tote acestea santu velute, impartasite si

aulite de acolo ; sgutg desfgsurate ca ua Intinsa in-ciintatore panorama, in coprinsulg seraiului la Dolma-bacce...

.5i ea tote acestea, Sultanulg Abdul Hamid era ne-multiamitil, tristil, ru '1 mai placea nimicg ; era ingriju-ratu de imprejurarile chi& Fusese surprinsg de durereaulindti de acesta catastrofit intemplatg, armatel sale inBulgaria , si care dete loci inamicului seg se avansezepre tare ca sa se apropie pens, sub muril cetatei

resedinta sa. Mereti els standti cu ochil ficsati sprevalurile maril, impoveratti de durere compatimindt pen-tru poporulg sell ce emigra, intr'ung timpti asa de greg,

§i

§i

i

cetati-lora

de

C OMANI& RI:MAMORU IR BULGARIA.. 32,3

cu atatea lipsurl si en frigulii cel mare al ierneT, sufe-rea de acestea. si precat putea nu inceta de, a dajutorii.

Unita veglend ca Europa interesata In causa sa, stanemiscati, nu sciea nicT ce sa mat dice, nici ce sa creole...

Consultarile sale cu ambasadoriT, cu Viziril, Seicu-el-islam si ulemalele, si desbaterile deputatilorn din camera,astir, -qT nu '14 mal puteu folosi. Englitera avend unA mi-nistru ce tragania lute adins lucrurile, se parea, dupeVita probalitatea, ca elu servesce ma! mult interese stra-ine. 'Lite cele-lalte state, Austria amica sa, ilu lash sidensa?.. Pe de alts parte antagonistulti seu ajuns Ong.catre fermi de Galipoli si la St. Stefan, Intregul4 se4 im-periu este inundate. Si acela intinde de acolo mana sicu spada amenintandit catre muril Constantinopolelul,dicteqa conditiunT de pace cu tia mare perdere a teri-toriului. Omenii de prin preg,iuru-T, barbati de state, ma!mult sae ma! pucin TT insufla prepusurl. Constitutiunea popO-relor4 de sub dominatiunea sa, neflindil d'a se a-plica in liniste, remane ca ua litera morta. Causa essis-tenteT imperiuluT otoman este compromise!.. Abdul Ha-mid, mehnita si suparatil ca nu scia unde s'avea capulti,neavendu somn4, ne Ma! lipindu-se de elil placer! in acesttiseraia Inearcatu de Oa magnificenta stralucirea si feri-cirile ce le pote da frumusetea, far. amid sinter!, cunici ua consolatiune, lanceglia, suspina si alte -or! plan-gea In ascuns4. Numai salele cele spatidse, boltile degranite .a le astul grandiosd seraiil, puten respunde cu allore echo infundatil la plangerile sale. Cunoscu elu In-clestulti eh e grea sarcina d'a conduce popore, a le guverna

d-

II

II

timpt

324 TRET SERGENTI

si a le face fericite!.. Pee laugh bite acestea, clesbinkriledinlituntru, fratele sett' Amurat, ce tine sub privighere,care 'T disputa drepturile la tronii, este nit continua, lupti!..

Dem ar' fi avut sit imputa ceva, in aceste a le saleplingerT, era ca, trebuia sa face nisce aliati din

poporele en care imperiul sett a stat in legaturit... (cum sino! Romanii a trebuit sa ne gondimu, ca : Romania care,pe hinga alte state in luptii, cu Turcia cAnd era in in-tr(ga eI vigore, sing,ura nu ertgln sub lovirile Machome-tanilort, si IAA in alit can se gasesce, mulOmiti fieviteziei stramosesci, a stat in prejma TurcieT, nu ca if erasupusa, ci ca u& teat legata prin tractate , cum ar' fiputut ea tomnal in acesti timpi sit fie socotita ca uaprovincie?,.) si, ea, in facia acestord grele impregiurari,deo, s'ar fi aretat M. Sa Sultanul Abdul Hamid, ca Mlii a-deveratil stranepotu al lul Ilderim si lul Amurat, si ar' fivenit in persOna pe campuld de resbeld, dupe essemplulTarului Alessandru si Domnitorulul Carol, la vocea su-veranuluT, a Padisachului, top generalii si pasale cu ar-matele si poporuitt s'ar' fi incorageatit, s'arti fi redicatitsi ar' fi alergattt cu to0 inteurt barbatie, ca sa ajute sasusOne causa imperialui cu heroismd; dad alt-felii, stAnditlinistitit in seraid, lasAnd a se essercita intrigile si perse-cutiunile unora asupra altora , a trebuit sa se asteptela u& asemenea sorte d'a suferi consecintele cele amaricari le aduse cu umilirea catastrofele petrecute pe ampulde batalie armatelord sale...

Unit barbatit ens& mare va face, din senuld acestordpalate, ca uitatura lumeI intregl sa fie inteacolo aOntita,nu prin ameniqare, nu prin conchista, der prin respan-

'lit

'§I

'§l

CAMPANIA. ROMANILORt IN BULGARIA.. 3 2 5

direa, sub scutulfl set prosperu, a luminilort cerute de se-colu In care ne aflamt. Imperiulu Otoman i poporult setvigurost, desbritcandu-se de trecutele greseli i prejuditil,Inarmatil de lumini cu legi constitucionall, se va mhqine

va trai In concertult populilort Crestini. Coranulit caree unit obstaclt, slicemt, pentru desvoltarea acestui popultmusulmant, nu va fi Ott cu mult mai tare ca Oldie dearam& ce acoper& palaturile Padisachului, cod cu t6te a-ceste petrunde prin ele chldura si lumina sorelul ; nu vafi elt mai putinte dedt cerinOle gilei §i luminile pro-gresului a le civilisatiunel din sacolul al XIX, luand en-susi Padisachul

Turcia, fiind in concerto cu Europa Cresting, cat& o i-miteze spre desvoltare

Numele acelul bilrbatti care se va ilustra cu niscE re-forme adeverat salutaril potrivite cu impregiurtrile si ce-rinOle secolulul, va fi trembitatit pent, la 'marginilementului!..

Mud elii era mai linistitt, vorbia, se areta c& are lroiebunk, facea spiritt de vorbe; ci trilgea meret cu urecheas aul& ce este not, ce se slice ce se mai misc& p'in-tre populd, cat si In lumea mare a diploma ii eu-ropene.

i nuvela curios& a ajunst pen& la urechea LaPlevna bravit seT ostasi generalult set Gaziu-Os-man a fost Mutt si hiving. Afar& de Rusi, de tine ?..de Curcani!.. Acesta tit facu s ride, precum pe lordul Ed-gard ilt nedomirise licerea asta, ci nu sciu ce s5 crell.

Presintindu-se Inteu& di la seraiit Marele Visirti, Pa-disachulu fY 4ice

10

initiativa...

pg-

sa

pi

gi

sit

gi civiliaatiune...

gi

gi

;

326 TB.EI SERGENTI

St 'ml aducl in gradina seraiulul curcanii. Voidsit 'I vela!

Cei marl all si el momente and le vine sii, rip §i aglumi.

Marele Visir ild intelese , der, cu ua mare sfiala sicu ochil lass* in josti, isi permise a suride respunqendd :

Maiestate, o sä ye incomodeze aceste paseri di,

ele fad galagie!..:- Vorti tacea aici!.. 117i'1 adu!..A duoa qi, fiind unit timpti senind, caldurosd, cig §i

in milloculd iernei, in parculd de la Dolma-bacce-seraiderad prisoneril, chiar asa cum all fostii, et adu§i, cu man.-ta, cu opinci, §i taciula cu pena curcei la IA parte.

intre cei adu§i la seraiti erad unit Ore-care numerdde Moscovi §i forte pucini Romani.

In fruntea lord eras Mitea sergentuld de la Plevnat a-celd din lagaruld de la Calafatti.

Elti qisese confrAilord set pe soptite : 1FraOlord.,deca void sa ne iasa bine luau, sa me ascultati pe yevoid lice. V'aducetl aminte and, pe la Ole marl, inter& la noi, ne venia une-ors cei, mars, la casarma ?Acum me incelegi ce ye Oa 0, facei1?.,'

Padi§achul vine inconito, fart nici unit semnd 4 uni-formei, in ut redengott de postava isera cu guleruld re-sfrantd ; numal pe fesulti sea se deosibia W. mica florede briliante din care resaria d'argintiulti penagid. Eld erainsocitd de duoi trei barhaV §i yisirulti...

Romanii, de §i In mica numera, sta drepti, liniati cuochil privindu dinainte-le, cu unit aerti imposantu §i cufacia voiesa.

CAMPANIA RomAxamer IN BULGARIA. 327

Abdul-Hamid, barbatd cu statura millocie, (Scheel, bu-sele ceva grose, §i din cautatura ochilorti cunoscendu-seomd nu lipsitd de spirith, se opresce dinaintea acestoraprivindu-I atentil.

De uardatit s'aude ua detunare de atatea voci, caperas el asti prisoneri cTraiesci Maria tal..,

Acosta se repeta §i a duoa ore.Padi§achul fu surprinsd, ensa nu 'T aduse vre-ua nepla-

cere aulindd aste voce.Servitorii, curtenii sei can se gasesca de mai tote na-

tiunile din imperiuld Otomanli §i cu costume din diferitisecoh, cei-ce erad indaretd, se a§teptasera ca se veqape asti prisoneri ingenuthindd §i a nu cuteza ca sa seuite sa veqa facia Cesarului. Acosta, nu ; a statura drepcicu cautatura ficsa, privira in facia pe Padi§achul Otoma-nilorii §i salutary ca nisce osta§i Romani...

Se dice, Sultanul, care mai anted surise, departan-du-se de ad, a§a ni se spune , fi proferath acestea :

,Imi pare red ca nu 'I am cunoscutil mai 'nainte!.. A-cestia stintd Romanii?.. ge vede ca es siintii inteliginptrebue sa fie vitezi !..

brdin s'ad (lath ca, Romanis prisoneri, precum §i Ru-01, 0, fie bine intretinutl in insolile-principilor, la Mar-mara; clima e ul perpetua primavOrit, loch deplacers', de admiraiune pentru top visitatoril, caletoril §iindigenil...

:

a?a?

c

uncle-

,

328 TREI SERGENTI

XXIII.

GINERELE PREUTULUT DIN GHIGHI

Este necesitate si ditmit Ore- cari deslusid asupra vor-belorti Vise de musulmanuld Hechim : tine ce face lul10 face !

Ghighi este uA comma aprope de Dunfire, cu und nu-melt de locuitori potrivitd ; avend In 6re-care distantg,despre Vest, Invecinare cu satul §i cu 'Mures, Bilii §ica la unti chilometru §i Viumetate riul Ischer. Despise Sud,se redid null dealtt pe care Turcil construisera duce re-dute, cu a le crora tumid Med pent, peste Dunlre,Comuna acesta e locuitit de populatiune a trey nationa-litittl. La milloculd el §i ceva despre Sud erail locuin-tile Turcilorti ; spre Est si parte spre Nord Bulgaril, earnspre Vest Romanil. Sub dealuld Visd endvole, §i pe dmpiea despre riul Ischer ()garde §i sem6nt-turile. In marginea despre Sud este u cesmea dinteund,bloc de petrii, din care curge nit spa, cristalinit. Cam laNord, in comunl, este ug bisericutit. Locuintile crestini-lord sitntt maT multe bordee acoperite cu pem&ntd, dte-va case Inv6lite cu olane §i restul cu trestie §i §ovarll;cu pittulu dinainte in bltAtura, cu gritmeVile de tor, b&ligaruuscatd pentru focd ; ocolite find gritdinile sad curtile lord cunut" smith ingustd §i adanctt, cu pamentul aruncat

cu ceva rAgaliT Infipte d'asupra ca unit gardd.

grtidinile

inlit-antra, i

gt


Uit cash era mai insemilata, cam in centru, casa comu-nei, primaria. In ea s'a fost a§elat cartieru general al o-§tireT 'Ogre, cea cu destinatiune d'a observa partea de din-colo peste Ischer, i in urmit a operat asupra Racho-veT §i Vidinulul...

Preutuld din Ghighi, Bulgart, prin mdriti§uld fliedsale dupe fiiulit ciorbagiuluT, primaruld de acolo, era cudensuld in cea mai bunk relatiune ca rudenie, §i amen-duoT iubiad de urt-potrivit pe fii lord.

Ciorbagiuld omit simplu, precum e populu acesia instare de pruncie, se ocupa de micile iconomil p'impre-giuruld easel sale §i d'a essecuta, and venia vre -unti mum-ba§ird cu ordin de la Pap din Vidin, de a strengedijmat SultanuluT, sad A face cart de Leilicul de a trau-sporta producte pe timpulti resbelulul unde se cern.

ET erail treT frati, din cad, unuld se stabilise la Plevnacu miculd comerciil de caT, cell d'ala treilea, care eramai mare, s'a fost rasnitu de and era copild, totd a§adupre timpi cand a mai fostd rasmiritg, de la casa VI-rinOlord, §i ajunse pe la Constantinopole, de care s'a au-lad a este hamald. Hechim pe ate ! trel il cunoscuse.

Comerciuld Bulgarilord, afarit de vre-ult ate-va ora§eunde mai mi§ci ce-va, e Inapol, care se va impicioroga §iinainta cu timpulti; in principald vitele e cea mai marea lord resursl. Despre industrie avemit sit iliceind qi maipucind ; grAdiniiria o cultivit bine, cunoscii arta de admi-nistrarea apelord pentru grAdini §i cimele, cutitArie, fa-bricarea dimieT etc.

Ginerile preutuluT, de and cu ostilitatea inceputli sereVidin §i incursiunile selbatice a le Cerchezilord p'in sa-

3 3 0 TREI SERGENTI

tele de pre langd. Dunare, se retrasese cu femeia lul launchiuld sell din Plevna, cu socoteld ca sa traiasca pelanga elti facendii impreuna cu densulti micul comercid.Acesta casa in ora§tt dinaintea §oselei care vinedespre satulti Grivita. Cine s' a§teptase BA fie ua aseme-nea lupta crencena acolo ?..

Pe timpulil resbelului, BulgariY priimisera ordin1 datde comandantil ru§i, ca sa numai porte fesuri. ci caciullnegre de charsie, ca sa se deosebiasce, de populatiunea turd,.Cel ce caluserrt sub dominarea -ormatelord ce intrase laei, &curt, crud din 9ireturl pe vestmintele lord, pe case§i pe gardurile despre facia drumurilord , le trasese cupleura, ca sa se cumisce ca sitntu crestini. Acei ce eratiensa, sub dominarea armatei musulmane, purtat fesuri camai nainte §i uniT nisce scufe albe de Ian& rotunde peforma copula Cu chipulii acesta a eratt asta-data caservulil cu duol stepani. Ru§ii le imputeaza ca tine cu

§i acestia le dice ca in cu, inamicil lord. Nu 5cia,Abieti omen ce sa mai face ! Dinteacesta proveni ca eise fern% a da ajutord nici unora, nici altora ; ear candera vorba de niscal-ya producte, vite ysi oi de taiatd,cart de transportd §i altele, ce li se cerea de rechisitiesad cu bani platii, on tine se adresa la den§i, respun-sultt era ; nema! n'avemtl. Cu tote astea cand, erad Insocietate proprid clis de poporti bulgarit, celti pucin pentatund, preferad fesuld simpatisati, din obiceiti pOte, cu Tur-cii; cod se temed ciA schimband stopanul, Visa nu pdtiascaca boulti din fabulit cu juguld nod L. On cum, merit/ afi compatimitu, ca omuld celd In nefericire, unti popultiend pruned care perduse de secoli essistenta sa politica

s'avea

Turcil,

si

CAMPANIA ROMANILORt it BULGARIA. 3 31

si chdutu sub Omni. DreptulA si ciyilisatiunea reclamitunit ajutorit pentru acesti ca pentru tog. Progresuldeste in legea lucrurilorit, Spre mai bine dorimji

Srt venimti acum la ginerile preutulut de la Ghighicare era in Plevna. Acolo era utsi calamitate estremA pen-tru tog; nume,1 era de viatk nu era, de suferittiy lumeaperia, muria si de fOme; Tamil an permiteti nimenul aintra, sag a esi afar din raionulil orasului. Sentinelelelora veghiail cu scrupulositate in tote fp6rtile, Celti maltp6n& la morl deca se putea duce vre -unit locuitorti pen-trti a mtitina. porumbii.

Comerciantula si femeia lu1 ayefi tOt& dreptatea sit segondiascit la Ghighi, unde parintii lora, soerulti si tata, lear' fi foatti and mare spiting in nevoile aceste estreme pro-duse din causa re5belului.

Ciorbagiulti avusese urt nefericire, ca murige mama sa ,

forte b6trang, pentru care --era doliu; si ar' fi doritAdin totti sufletulu s& v& ca vine fiiuld sea cu nora ;

earl preutulit inteuna plangea ditnpreun6, cu preutesa defiica lord, pentru care s'ar' fi dus uncle eraa inchisi, le.Plevna, dem le ar' fi fostti permisti d'a merge acolo fruitvre unit periclu de perderea capulul.

Fiii asemenl se gondiat, si citutati unit chiptt de scapare.Eat& ce s'ati vorbit4 comerciantulA cu femeia lui, ca

asa sl pote esi amenduoi. vise barbatulu lhcrimanda :,Mai ante' s& frainAng treI azime din fine de gr6.6

eft& ni se mal gitsesesce; una sit o iai s& o al de drum,si duo6 s& mi le Iasi mie. Te du pea. 'n liu& la bise-

ca sf to Toe lul Dumnedeil sit ne- aide, apoI pled,luandil calea peste dealurl spre riula

insa

ricA

Isobar.'

332 TREI SIIRGENTI

Asa Wu femeia. Luii asinult punend pe samara untsitculeth cu porumbt, ysi esi din orasti. Sentinela care ph,zia la capetuld orasului vedu nil femeie mergendil cu a-sinult. 0 Intrebh:

Uncle te duel ?.. Respunde femeia :imi more copii de fume a cash! me duct la merit sit

niacin, intorn pent la namell inapoi.Drum. bun !..Mai adhoga turcul : Cand te vel inturna adumi i mie nitturth din mitlaid not. Bine, aga ! II respunde femeiacare, fail a se uita Markt, mfina Gu una be0sorti asi-nuld inainte. El a fost mult pent sit trech riulti Vidu,ajutath si de unt timpti intunecosa de cult, dincolo decordonti, in marginea unora porumburl, d'acolo litsAndtdrumulti celit mare apuch prin mi4loculti unuT crangule0i,In adancult1 chruia, se gen nevelutii, pre dupe dealurT...Dupe trei qile ea ajunse a cash la phrintele °I avendtul mare parte ch nu s'a intelnitt cu nici unit felt de ostire.

Sociulti ei pleat In cesth-lalth qi. Eli's purta, pe umeredime casmale §i cele hoe azime intent. trhistu0i. Sen-tinela turd opresce 11 'lit intreba:

Unde mergi?Me duch sit. sap la tabie. N'ati tre-cutti p'aicl ceilal0 tovaresi. aT mei? N'am veclut penimeni, respunde acelh lurch en nit facia smolie i cu fe-suit soiosti, in care iT era infandatu capultl. Der aeolo ccaT? Am duoe phini, una e a mea, una a oficeru-lui care este cu noT la shphturi. Yin multi 6meni sala-hod in urmh. Te aproprie, flit chiamit turculti, Talenit clium6tate, on imi 10,0 painea intregii? lise sentinelaaeestuia, Bucurosti ti a si lhsa-o, der una nu e a mea..Ut qiumetate din phinea mea i o &at

'I

gi me

si

till

gi

si

CAMPANIA ROMANILORtT IN BULGARIA. 3 3 3

Precand acesta deslega traista, ii cade din Intern-plare ciciula negr& de sub minteanu peste care era In-cinsh cu brag rosu de Una. Turcil afiaser& de Mesurilei ordinile date de atre RusLCe este asta, bre! giaurfi ?!.

dice turculii cu u& vorb& aspr& .nefericitului Bulgaracare remane Incremenita trhdandu-se singura din neb&-garea lul de s6mit. Caciula negril, de oie erd sciutt'i caeste dupe ordinulu Rusi loru, turculul 'I ar' fi trecuttice -va prin minte ca acesta vrea sh trech pe partea i-namiculul. Prin acesta fu supsonatti ca Alit e spionti.

Nu este a mea, respunde Indath bulgarult, am ghsi-t-o din Intemplare astti-d1 de diminech child am exit dincash... heat despre mine ye pot Incredinta c& sfinta omticare nu m'amestectt In &cud. Cheju la asta cine-scie p6teca va prinde bine pe unit timpit gerosti, sau la atninsore. Fil sigurti, efendi, mtria titlulti) ch n'amasemenea purthri, §i nu pot fi omit blnuitii! Se silia

prin aceste vOrbe a se desculpa dinaintea aceluitura care era de sentinel& la marginea Orasului. Ciau-

ceila41 turd erau la corpu de garda ma! Inlaturi.Nu, aclaogh turculti, s& staI pe locti pen& ce va veni

ciausulti. 0 sh, fil trimis cu escort& la conacil, to velindrepta acolo dem e dupe cum o

In adevertt bietuld ginerile preutuluI din Ghighi, re-mase Incremenitu gi Ingheciatd pentru cele ce i se In-templh. Il veni -In minte sh sc6te sh dea pucinil banI ceavea asupra -1 ca sa scope. ,

Una musulman scobora din sustit despre partea dr6pth.Child acesta fu aprope, Bulgarulit result& si veni pa-cin coragiti. Acesta era Hechim, a chilli femeie cu co-

fY

(eld fY

o-

multi

paid i

§i

ei

mt

3 34 TRIIII SERGENT1

pilulil seluse Inteua camera la unchiul aceluia. Ce

este? Intreba, Hechim pe sentinels velendti pe Bulgarttcu uneltele de lucru cu traista cu paine dinaintea sa.

Nu-sciti tine este acest omit, bun, satt reil, efl l'am oUnde mergi? Intrebl Hechim pe bul-

gait.Me duo unde mi s'a ordonat pentru sitpliturI la

ua tabie care acum se face, si am rb,tlicit de tovaritsi metTirania nevoia inveca pe omit sa, fie astAiosil, a

Hechim. 10 prinse firile de barbs pe cari le resuci in-tre mains i flea in susula sprancenilonl pe frunte cate-va creturt Eld cunoscea pe °mule acesta...

Ca unulti ce, Hechim, fusese pe lingh Musirulti, eracunoscutu de mal tOt6, &tea §i avea 1nfluenctt p'acoleavorba lul putea sa aiba ore-care trecere dinaintea astui tura.nit 11 (Ilse: pog a lttsa s5, se duce 1..-0 voi faceasta fiind-c6, imi gicl D-ta, der sit intrebit pe ciausil. Scilica se face u6, adlog5, Hechim.Bine, respunse senti-nels de c i, care facu semnil- Bulgarului sa plece, dupece ingriji de puse la utt parte qiumetatea pttine ce i afost lasat-o din traista. Hechim dete unit Alach-amane-tolu, batu pe turcA pe umere si '0 urmg calea 1nainte.

Bietulti ginerile popi care fusese perdut i cu inimacat unit purice de acesta intemplare, resufkindtt cat putu,o lua repede la drums penA ce se facu nevegluta din o-chil sentinelei turce, i bine-cuvintg, din tot sufietulti peacela care l'a sclipatd.

Elb, a duoa-41, a fost luat de sentinelele (Mel roma,nescI ce intelni.

4isulu

-4- Id

tabie...

si

prita.

si

minti...

CAMPANIA ROMANILOR# IN BULGARIA. 3 3 5

pusese ensa cadula negra pe capd i aruncase fe-suld, ca Romanil cunOsce ca este crestin.

Elh fu luat, dus la corpuld de garda, unde ilu cer-ceta, si 'lit inainta la eartieruld generald sub pazit.

Preutul din Ghighi fu chirtmatti, care a dat garantie inregula precum ca acesta este ginerele sell rare a esitddin Plevna... Ca prin rninune §i cu atata parte bun& bie-tuld preutil Telt' la casa sa pe fiica-sa pe ginerelesod can it produse ua mare bucurie.

Cat despre ciorbragiu, In starea aceea cum era tristii,fiind In doliu pentru mama sa, cand veni pops Iii 'lit a-nunli de sosirea fiiului sea i cu nora sa, tresarl de pla-cere. Elil sta In garligiuld bordeiuluT, in care drept t6taaverea i mobilierd era uri, rogojina asternuta pe josii,cate-va sire de ardeid atarnate afara, pucina ceapa, unitmicd sacs cu malait5, unit testa pe vatra, Incolo totelucrurile ascunse, pitite de vederea visitatorilord; elu stacu pici6rele incrucisate, avend dinaintea sa ua ealdarusecu vin stracbina, din care bea ca dinteuit cup& ;1,inend tambura In mainT, cea lunga cu cordele de lasirma subtirele, cantandil unit canted" monotont,ratord i lamentabild, ohtandd din thud in dad si cur-gendu-I lacrimile pe obrasI.

Nu pucin venirea fiiu]ul i nurorel sale aduse u5, ore -care schimbare, ua fericire in bordeiuld seri, In aceltimpi de continue lupte i amaraciuni;

Cat despre musulmand, sciV cum se Intorse rota no-rocului , dupe vre ua trel soptemani si eld fugi tot asadin Plevna, pe femeia, copiluld i negresa servitOrea

sa '1 a scapatd prin ajutoruld fratelul ciurbagiului, caruia

sit 'lit

gi

tid

fhI

hi

ghi

inviut-

hi

3 3 6 TREI SEEnwri

i a platitd cu mulOarnire cinci-cleci de lire, ,din care bantacesta dete parte si la Cozad. Hechim, cu prevedere,se iMelege, regulase mai dinainte lucrurile cu qisuld Co-merciantd bulgarti. Acesta o a fost dus, asta familie, c(indse bete voie sa, se retrage din lagiird, cu carga sa, n6p-tea, si cu marl preucatiuni ce luase, trecend peste Bal-can!, uncle astepta nefericituld socid, cum aretaramitEste ud, ProvidenVi, pentru eel buni!..

In cele din urmit cAnd priimi ospitalitate la betra-nu Velicu, care era fratele eel mai mare al ciorbagiulul ;Hsu,fi descrise tote aceste amenunte, si cele despre care avuocasinne sit se informeze de la arabagiul sod, de fugaBulgarului din Plevna.

Oki dadese scapare, prin nit vorbk, junelul negustordcare cauta sa lasa cu on ce chipil din aceld locd plinkde calamitate, gasi, si Hechim scapare, prin fapta umana,

unchiului acelui.Vorbindd old despre acesta, nu inceta din sand in c4nd

a repeta sentinta morales Cine ce face Id iqi face!.De la aceia carora OA le a fost facut binele, gasi

Tiircul sprijind si ajutord pentru familia pa...

XXIV.

PENTRU VIRTUTE CUNUNI. ABUSURILE,CRIMELE SE PEDEPSESCII

Hechim era musulman piosu, fanatica in religiunea sa,ensit onestd probd in afacerl comerciale,nepasatord in-

omit

aelit

a


diferentti la nefericiri, citldurosii in amicitie,aprinsu ri3sbraibttorii rand cino -va flit insulta, Tutunulu Sicafeoa le obicinuia ca pitinea. Era pasionatti, pentru fiefsi fru*. Beuturile spirtuOse ar' fi fostI unit abusti sg,le intrebuinteze, si mai alesil vinnlii, findit oprit de Co-ran. Eli' se Insurase cu ua singura femeie;, i, fiind-caavusese unit bi.iatii, numal era obligatu sit mai is si al-tele, adicl de a tine harema. $copulu -este ca omulit salase mostenitorti dupe mOrtea sa. Apoi e pre multe grijisi cheltueli cu haremulti ! f i licea eltl. Pentru-c4 iubiapen' la nebunie pe copilii, nu mai puqin. pretuia pe ma-ma lui. Omit robtistil, cu chipuli" prelungil , °chit negri,obrasii incadrati Inteuti desit birbie, era de departe cu-noscutO cand mergea. Pentru elu crestinulti virtuosu pre -4uia totit at'ata ca, unit confrate. TJra pe Cerchesi Zei-bechi dip causa talclrarii1Qru. §i pentru prestinii ladri,sail musubnanii pirati, s'ar' fi fitcutd gealatu, essecutaIp nrorte. edit pucin ast-felti, era Hechim...

Dupe ce remase noptea la, betrttnulit hamalu , precumsciti, se scula cand era duoe ore pen' 14 qiurt. lute seimbrita i oe prep ,ti sit iasg.

OA Cate nefericiri aretaritnatt provenite poporului dinTurcia din causa resbelului, tot mai grea ci amilritg estesOrtea prisionerului! EVA numai are urt vointg, a sa, nueste Ebert a lucra i chiarti a cugeta. De aceia Omar,unit colonelu egipteanti., velend ca va fi dus prins in Rosia,preferfi a descarca arma in peptu-i c'a 5e face liber0...

Deci, Hechim, dupe at'atea nefericite impregiuritri penala a fi espus sa m6ra de f6me dimpreunit cu familea sa,se scab,' cum liseramil a duoali voiosit pentru-cit era Ji-

Mama

d'a'l

gi

si

338 TIME SERGENTI

bern, si 'si Wit hangeruld cu care tIthnised de duoe ona fost la hagiliculd de la Meca, pe care avea obiceid a'111 sdruta dimineta and se incingea cu brduld sed ros-catd, si lit infigea sub cingetore la spate. Eld dila acumsa iasa. d'a indeplini Insitrcindrile cari i le Mese pro-tectorulti sea Musiruld. Tot inteund timpu nu luta,

sa cerceteze, precum a promisd acelord femel, de priso-nerult care de dime luni era adus la Stambuld.

CAA se lumind, de (lila eld trecea peste puntea nu-mitt Ore-cand a lul Ghizaerli, la Cornul-de-aurd.

Betrinuld Velicu esise si eld de cu nepte pentru ase duce la portu la meseria lui. In cdsuca sa remdsesefemeia pe care o descriserdmit, si 6spi NI de ud 4i, fe-meia musulmand cu copiluld si cu negresa servitdrea.

piva acesta, vorbind despre musulmand, fu fatale ; pecine elit clutase si cu tine voise s dea ()chi nu putuse agftsi la timpil build dupe cum sciea eld. Perduse maiWM qiva faro folosu. Se vede di si cel din Stambuld e-ratt atunci ameti# si nu sta pe la locurile lord, precumcei cari erad risipil de la Plevna...

Tocmal era in cliva aceia ud mare tevaturd, ud nes-pusd miscare si ferbere la seraid.

Eatd, vomit spune in pucine vorbe ce se petrecea atuncila seral, si ce se mai urmase pe Campuld de luptit Intreaste duoe armate adversare.

Mamie duce Nicolae, care era la Bogot, cum a audit desuccesele armatel la Sipca, veni Indatd la Gabro va si la30 Decembre trecu Balcanil; a duoa -4i sera fuse la Ca-zanlic. Tot, armata, se disposase a opera dupe ordinileMarelui duce si sub dirigearea gen. Gurko. Acesta WA

CAMPANIA ROMANMARtr nQ BULGARLI. 3 3 9

Sofia sub paza trupelort gener. maiorului Arnoldi, (undeasteptase trupe serbe §i nu veniri) §i cu tote corpurilece le conducea se dirige spre Filipopoli. Ui colon& dinaceste trupe sub corn. gen. Radziesevsky, in directiuneaTatar-Pazargic, la Zlocucea, se 'ncairii, cu Turcil §i tinulupta IAA neptea. Despre ipca s'a disposat ca cavaleriadin corpul gen., Cartsof sa se dea sub ord, gen. Scobe-lef I, si sa mergi grabnicti de la Carlovo la Filipopolica sa se 'mpreunit acolo cu corpuld de ,la Estd al luiGurko. La Cernogol, Cepeli si Filipopoli se facu pregit-tiri insemnate de a lovi pe turcil tichir-Pa§a ce pi-risise Tatar- Pagargicu §i ciuta sa ocupe Filipopuli, Ba-ronu lirfidner cu trupele sale, Comitele §ouvalofgeneral' se puseri In calea Turcilord de al hartui. A-cestl de ma' susd cu gen. gilder-Suldner intrara, In Fi-lipopoli; Turcil cum veluri pe Rusi se retraserit.

Cu tote acestea trupele turce, asemenia cell', bitut dercare rOdici pumnul din dad In cand, faced sa se in-multiasci numeruld martirilord mortfdu-se pe posiOunile muntese a le Rumelil, cu Rusi, laDermendere, apol la Caragaci si la Belesnita, unde iinurilupta aprope ua chi si pent la mieluld noptit.

Resultatuld ce obtinuri Rusi1 la 5 Ianuarie, In luptade la Caragaci, Belesnita si la Stanimachi a. fostu imensd,piumetate din armata cea comandata, de Fuad-Pasa fudistrusi Imprastiati.

Soleima,n-Pasa care se .retrise de la Stanimachi, ca-tre Haschioi, cu, tote trupele ce veniri do la Filipopoli

Tatar-Pasargic, se oprise pucin la caradjiliar, §i apoipled fnainte, remitnendd ma' In urmi artileria sa, ca

lui

§i ranks, inairkt-

gi all1

gi

340 TR= SEBGENTY.

vre na 40 tunurl, escortate de 5 tabore de infanterie.Pe acestea le intelni avangarda rug compusa de CaaclDupe ce se 'nchira cu densele, fu escorta sabiata fu.-

OHM ; aceste tunur!- le luara Cavaleria gen. Sco-belef, goninda dup6 urma pe cei-ce fugiat, mania de laTurd end, 13 tunurT.

Gen. Scobelef II, la inceputu lul Ianuarie plecase cucavaleria sa de la Cazanlica,` ajunse la Eski-Zaghra si adoua-li fu la Eni-Zaghra. Litinceril de Petresburg ocuparaEni-Zaghra, dragoni! ae Moscua, Semenlia, i Cizacif ddDon Cirpanu. Adunandu-se in aceste puncturl trupeleruseinaintarit 'spre Ilermeli i Mustafa-Pala. Pe drumuld intreHermeli §i Khanchioi, al II-lea bataTion de yen. din reg.Ouglic! cu 2 tumni, sub conducerea col. Paniotin, prinseuna convoiil turcescti cu provisiune inunitiune, ca 'reua 20,000 carnte.

Preceid generalu Scobelef fiiul se arund dare Ilas-chioi asupra lui Mustafa-Pala, generalu Gurko de la Fi-lipopoli se indreptit tndata catre Andrianopole. La 14Ianuarie intr6 acolo avangarda brigade! I de Ia I-a divi-siune de infanterie a garde!, cavalerie, i apol Sosi

WO, infanterie condusa de gen. Gurko.Soleiman-Pala se restrase la Sudd. Ca sa scurtamti

ma! mult , ela se intari cu trupele sale ardicand niscfortificatiunT formidabile la fermi de la Galipoli, dinainteacetatiisi oraculul acolo, Ia stremtbrea Dardanelelort, hotaritd'a se ingropa sub daramaturile lorti, In cas dema va fi co-tropitti de armata inamica. Mechemet-Alf asemeni, sub muIrule Stambululu!, intrunindu tote trupele acolocontinua la intarir! i preparandn-se de nit estrenia ape-

ai

si lucrin.da

Ru0il.

li

si

CAMPANIA. ROMANI:L.0er IN BULGARIA, 341

rare, se Linea sume0 cu acele multimi de guri de fo-curl si tabiile cele noul construite, d' a sustine Constan-tinopolu pen la uli picaturit de kluge.

hisind Ansa Rusil din succesa in succesa, avend IA-dati in mainile lora Andrianopole, care acum era plin deostirl, generali aces cu pepturile decorate, cu fisionomiilemu101inite, cu fruutea acoperitl de gloria ce le dedeseintreprinderile grele a le coragiulul si vitezia faptelora ;stabiliti acolp cu aceste amenintatore corpuri aprope de rese-dints, Sultanulul, mai putea ore Turcia sr), resiste matmultil forOlora acestora?..

La 15 Ianuarie gener. RadeVii ocupli Andrianopolu cutrupele sale, ear gen. Gurko merse si inaintI nu avangarda,pregnita de a pune in Juiscare tote trupele si corpurile,in casa deco, va fi sa, se mai dea cea mai din urmti, bti-Vilie; avangarda sa ajunse ponA Silveri, unit orilsel4 enuti, cetate la fermi maril de Marmara.

garnisona turcit din Andrianopole se retrasese la Cia-lalgi, care este unit punctit centralit ciitre linia fortifica-tiuniloril Constantinopolelui.

Generalu Stroucof venindit de la Mastafa-Pala §i in-trandt, ca avangardit forte cu reg. sea de dragoni, in Andria-nopole, gtisise, precum s'a mal vorbit, autoriti4ile plecatesi populatiunea inteuii mare fricit si desordine. Ella sesill a linisti (wapiti, a asecla ordine, cum si a pune unitcapita jefuirilora si masacrulul care se petrecuse pinsatele de prin pregiura de catre turburii,tori, precum s'afosttj intemplata in mal make loeuri, ca si la Burgas.,i

.Ahmed-Eyoub, sub-ord. lui. Mechemet-Ali, inainte d'a fie re-trage cm °stile, cletese font la erbiria si la vechiula seraia. La

342 TWIT SMIGENTI

arsenalii se facuse ua multime de jeafurl, de catre ba0-buzuci §i turcii Inselbatacitt Gen. Stroucof, intranda, 10puce energia §i silinta d' a margini Aceste bite, §i Intocmi

comisiune munieipale sub pre§identia Archiereulul dela Andrianopole , de a se stabili WI, Ore -care re-gularitate.

La arsenala era de paza, and au venitil Rusii, 2

oficeri i 73 soldati turd.Ru§ii, inaintanda de acolo spre Sud, ocuparti Inaintea

lore satele Lule-Burgas, Demotica §i Ouzoun-Kepri. Ca-tre Lule-Burgas, gen. Stroucof a desarmata ult multimepopulatiune ce fugea cu armele §i cu unit convoiti devre-ua 15,000 carute. De acolo elti se 1ndrepta spreRodosto, una punctu la marginea mariI de Marmara.

La 17 Ianuarie, cavaleria de Moscua §i Cazaci de Don,condu0 de gen. Stroucof, luara cu asalta orit§elu Ciurlu,de la Andrianopole inainte.

La Silveri, dupe semnatura conditiunilora de armistitiu,fiind-ca Turcil nu priimisera fndata ordina de la Constan-tinopole, nu voira sa de§erte cetatea, §i Ru§il olncogiuraracu tunurile amenintandu-I ea daa focti atuncl ei

e§ira.

De acolo Ruqii mersera mai 'nainte. Ast-felti corpurileacestea ocuparti, partile despre marea de Marmara, eindunti alt corpti rusesca, In susti, ajunsese despre marea-Negra asupra ConstantinopoThiul, i altele din josu se a-propiasera de marea Egeel. El se concetrara faracliere la batul St. Stefan, care e pe unti caps al marl! deMarmara, 10 chilometre aprOpe de Stambul, uncle Ma-rele duce Nicolae app eartierula sea generale.

ua

a§a

tntar-

CAMPANIA ROMANILORa IN BTILCIARTA. 3 4 3

La 25 Ianuarie, Mare le duce a dat ordind de qi pre-ste tettt armata, facendu-1 laudele cele mal eminente pre-cum heroilorti din antichitate, pentru bravura, abnegati-unea ce a aretat-o §i silinta cu care s'a purtatil, acesteo§tirl, suferindu lipsurile, invingendd cele maT marl greutti,-t1 cu indmiculd in facia §i anevointile asprului timpti §i,

priu acesta bravurit, dupe ce a trecut BalcaniT, a di-riniatd armata tura de la Filipopoli, 0, inteund timpitde ui hind, a percursd mai tea Turcia, a ajuna sub mu-ruld Tarigradumi, §i a silitd prin acesta pe inamicd S.'§I piece capuld §i sa subsemue tete conditiunile ce le a ce-rut de la densuld. Le multiamesce de aceste bravurl heroice,le recomandit a se repausa dupe atatea ostenell, §i sa,

fie gata, dud va fi necesitate, de a re'ncepe lupta etc...A doua -4i dup6 ce ajunse gen. Gurko la Silveri, s'a

subsemnatti basele de armistitiu §i punctele preliminarilde inchiderea pkcil. Ostilitdtile Incetara...

Tocmai in acea cdi era dud Turculd. din istoria nos-tril, mersese la setaid, li acolo era multime barbat! destatti, ministril deputatii, general!, rigealurl, ambasadori§i consilieri, adunatl pentru unit cash a§a de insemnatd.

Reouf-Pa§a, infaci§ase Padi§achulu!, 1111,00 inteundzarfd (ul invelitere cusut& cu flori de aura in care se punkchartiile ce se da4 persenelord Mate) actuld cu baselepentru pace §i subsemnarea armistitiului.

Ministru de resbel Reouf-Pala, ;liana :Maj estate, 6re bine facemd no! a priimim nisce con-

ditiuni a le llu! traciatd care e fatald pentru imperiu?..Avemit trebuintd acum de pace!.. respunse cu and

aerd impunetord Abdul-Hamid.

3 44 TRFI SERGENTI

Ca plenipotentiari veniti la cartieru generalit rusescii,din partea Turciel, fu Server-Pasa §i Namik-Pala, am-bil ministri earn subsemnntar4 baseloril arrnistitiu-lui, din partea Sultanulni, Nedjib-Pasa i Osman-Pasa,din partea Marelul Duce, gen. Nepocoicinski §i gen. Le-vitki.

Subsemnanduse armistitiu14, i ostirea romans, care era in-termit numerii destuld de respectabilt, ce constrensese yidi-nul a suspendat ostilitatea. Izet-Pao cies-chide portile astui oras4, Ostirea turd de acolo pledde a se uni la altele corpurT, ducendk cu densa armelei bagagele pgrtative, eari tunurile §i munitiunea le a lt-

ma in cetate., Romanii intrarn §i ocuparl. Vidinul etc...1.Tuul dintre articolile armistitiului cele de inchinerea

coprindea ; armata turd sit evacueze tote forteretele'din Bulgaria, cari apol se vorit (Mum_

In strade la Constantinopole, atunci, era hauialn §i agita-tiune precum in tot timpulii; acum "Own, mai mult, cOci Mt-§ii all fost ajunsii la St. Stefan, §i Padisachula inckeiasecu del* acest armistiu i conditiuuile preliminarii pentrupace, tam umilitere... Se dete din partea sa us procla-matiune poporuluT mahometan; i deputatii camerel, duperegimul constitutionale, find end sesiune, furl reti-nuti entre Fine, pentru a delibera asupra, mariloru che-stiuni ce atingen viata Statulul.

In intervalulit acestort qile,pens dud Englitera nuse pronuntase end ce ton. va lua in Oriente, §i nupornise seadrele, cele de la Malt; sere Galipoli i 'nMarmara, $e arms ore ,cari, curtenirl earl tinde4 la vreua intelegere din partea Sultanulni, invitandti pe Marele

in

si

pacii,

CAMPANIA TIOMANILORt IN BULGARIA. 345

duce Nicolae, sa vie a pettece cateva ;Tile in seraiultisea de pre Bosforit. Si tot cam p'atunci se respandi nu-vela a Osman se libereagt din captivitatea sa. Si Con-.stantinopolu fu in piciare, pregAtiat cu darurl de IA mareinsemnatate, de a priimi pe celebrulti capitan cu salve detunurT, in serbatorire i cu ghirlante de florT, pe care in-susT Padisachul flit va onora priimindu-la i if" va im-bratisa, oferindu-T medalia osmanie i ua sabie. Mare pa-rada va fi de venirea

Eats i ce se maT intempla in Constautinopole, ca sadescrinA nisce mid impregiurarl, cari invedereaza ca lini-tea nu era indestul acolo garantata.

Pe la cliva liumetate, ca sa venimti earasi la musulmanultinostru, inlauntru cartierelorti din Stambulti, in acestase petrecu ua alarms care retinu pe Hechim si nu seinturna indati la sociea sa unde o lasase. De prin toteunghiurile esiati alergati barbatT cti iataganele sc6se,

i au4indu -se t,ipete de copii cari faceti larmi,. Prin-deti! puneti mana pe talharu strigau alerOtorii cu sa-bile cletinalidu-le in main, eraii gardistti, soldati gendarmT

de la politil, cari ii urmati cu puscile indicate, alergand4totT in acea ditectiune, asa 61, si de la casarine mai in aprop-riere, §i de la Ghiulliane se vegurl venindu acestia. Astada aeruld resc6le ; §i care facea pe unil agenti s6

lEata ce etta Turcia f.. Hechim care era deprinscu aceste resc6le alarme, i or cat era de endifereniu,voi sa scie ce este.

Cel din urmli din cel cari alergati, era unit betrantiturca care alt6,4Thia fusese servitors la seraiu pe tim-pulti lui Sultan Machu-ad, ruginitti cu totul in 'del pre-

populatiunel

uneidied

Inf...

ti,

¢i

pi

:

pi

346 TREI SERGENTI

cum II era si portul Imbracrunintei pe densuld. Avea pecapa ud cealma cat uli, banigi, de mare, care facea und con-trasta grotescu cu talia lui, fiind-ca eld era mica de

stature; peste milloca era incinsa cu unit ball grosti inform& de taclitu, si peste acesta. care IT scotea 'Ante-cele xnult inainte, avea unit sileafa de pele vechitt, sco-rojitit, cu mai multe desparciturT Inlauntru, in care duolipistale cu cremend, ruginite, le .cinea cu ingamfare, ca $iiataganulil infiptd acolo, care se litsa In josit pend aprOpede genuchT, si unit cleste de luat citrbuni cu densuld. Po-turi sel de la genuchT streing in josti, erati Inchidiag cu,sponcl Capuld II era rasti, si numaT In crestetti avea niscesuvite citrungte de pelt In piciore purta imineT rosil $iIncaltatti cu colgini de bumbacil inegreg. Pacing, barb&cu IA formli, ca furculica areta cli, de felulti lul era camspinti. Macru la chipli, slabti din causa Intrebuintarif o-piumulul si mandril asisului, obrasi luT erait cu tctulitsbircig ; si lipsindu-1 vre trel ding de divainte, areta e-tatea ce o avea el era trecutit de setpe-leci de anT.

Alergand acesta cam sontorogd, schiopatilndd de unitpiciorti, si cu iataganula scosti descriind curbe in aerit,se isbesce de Hechim care 41. Linea clutatura spre mul-gmea care trecea inainte. Aga Hechim, pazia inlaturi !salt vino si D-ta cu noT, ca sit prindemd bandituld, cliseacesta lovindu-se in pepttl cu acela. Probl e eh nici nuvedea din causa betranetelora.

Ce este ciorbagi Mechmet ? Unde to ducT ? Undealerga acesta mulgme de Omeni?.. intrebli, Hechim pe astitbabalicd, al citrul aspectd semena cu unit accibasi al Ia-nicerilord. Sli, prindema pe banditula care pradli, lu-


mea, ca multe nelegiuirr i jeafurr a flcutd elit neferici-tilor6 nostri osmanlil ! Der tine e? cum 116 chiam6 ?ce este elit? adaog6 Este unit desertoritde la IA nava, strains, asa am auditil ; elit se numesceMat, este Croat de felu-I. Teat poli0a, cola, cara-coluumbla sa punts mana pe elit si nu 'Ate. c'a je-fuitit pe musulmani pen' la portile seraiului pre-straluci-tulul nostru Padisachti, care e dupe Profetit s6rele ce nelumineaza i ne incallesce pre pamentu? Meritk me-rits d'a fi prinsit si incarcerat6 ast-fel6 de omit bleste-matit! Oise Hechim. Ba, uite colea! respunse inechmetaretandull iataganulti, una sa, '1 dal asa apol sa 'litarunci in mare!..

Lul Hechim IT veni in minte sit intrebe pe acesta de-spre prisonerl, ca sa p6te afla unde e ce1it despre carese interesa.

Mechmet, dud ausli ca IT vorbesce de prisonert °chitsel invinetig dusi in fundulit capulul parura, a luci deua viue satisfacciune.

Nu este asa? aga Hechim, ca pre-stralucitulti nostruPadisachd hived biruitorfil a invinsa pre dusmanl inBulgaria, si Moscovil, cart se gasesc6 sub zidurile Stam-bulului, snutit ostatici can vin sa salute frum6sa cetate ?..asa ne a spus hogea cell betranti ca a citit in feia ha-vadisulur. Nor, uite, sa saximit cu toil, cu copil, cu betranil,cand vomit vedea periclu, ca sa aperamu santult scaunitpre-stralucitului Padisacht.

'add armele, Mechmet?.. Al unit iataganitlungit der tocith, stirbitil nisce pistOle cu cremenit cuoelile stricate, ruginite!.. Atata numai ?..

cell d'antit

N'aucll

si

Sa '0L.

348 TREI SERGENTI

-- Der, vecli, eti sjintu cu ele deprinsti; date la tintttmai siguril ca cu revolverile de acum, De 14 suirea petron a Sultanului Machmut le porta e4 la brtiti, Eramnumai unti bttetandru p'atuuci... Het! Mechmet! Mech-met, astea numai fact. parale in Vele nestre ! Trebuescaarme, aline bune ca sit te bati cu

Cu tote acestea pr-strtilucitulti nostru Padisachtiva fi tot-d'auna biraitorti ! i ,noi slugile sale cat& sg nelupttimii cu armele ce le wee". Necredinciosii vorti tre-mura dinaintea nestra, numai child ne vorti vedea

Hechim, care avea dreptate sa scie ceia-ce nu sciadete din capti uittidu-se i mesurindti cu o-

Cllll pe celti d'alnuri de la capit pentt la piciare, §i cacum ar' (lice cu unit provervti : Adevs&atti, Mechmet totMechmet!,.

Aga Hechim, terming acestil turcti, te gti,tesce sit

mergemti cu toti ca sa, prindemu pe banditi, mAcar deam umbla penb, in iniequlOi nop ii. Mechmet, iii feIulti demai susti descristi, apuca drumulti inainte,

Hechim rata sg se gondiascit la familieaEra cu tete acestea adeveratti unti banditti in.drAsnetti

care punea in perturbatie intregul4 orasti alit Stambululul.Elti recrutase in ceata lul cei mai desperate, matrosi, dinstrttini vagabonqi, vre-ua, cati-va Zeibechi. Eli jefuiacliva namiala mare, ctilca casele celorti avu4 i maltratape Turd. Acesta desordine cu padaciunl, se petrecetitocmai in timpulti cand end nu se terminase definitivuchestiunea resbelului cu imperiulti Otomanti.

Banditii at tot-d'auna asociati. FAH., sit aibit gasdelelorit §i locuri uncle sa aglomereze averile din furtisaguri,

inamiculal..

et

cestit-laltd,

lul.

ti

si

CAMPANIA ROMANILORP IN BULGARIA. 349

CI n'ard putea fi, n'ar trece multd timpil si politiea 'I ar'prinde. DecI, acesta era in legiturd cu indivili de celsari Each totuld pentru Wit Eld umbla travestitd , ar-math cu diferite arme ; si obrasuld sit ingrosatti de a-sprimI cat si inima -I impetritit de crime, facia MI si pe-ril capuluI tart, barba, si musthtile aved colorea Mune,sad a cremeneI, ochil seI intunecatI ca nuoruld, prin eau-atura lord denunta pe omuld banuitd de care totI citasit se feresa. Gura lui scotea trAsnete de injuri4 $i cgu-tatura II era niece pumnale sand eld privia incruntatt.lIcea Wail in tote partile, in tote foburgurile, si po-litiea care Id urmaria flit scS.pa tot-derma. Elf' numal deFrancesi si de Englesi se feria de a da peptu cu densi ;Mal cu seml de dad in casa Anetei midi i se intemplasec§, and matrosd Irlandesd il fdrimase mIselile din guracu. loviturI de bocsa. Eld nu uita ems% 0 pentrd ce s'afacutd conflictuld acela , pentru and nimica, se ati-tase gMceava 1..

De dud barbatuld Anetei-mici lipsise unit 6re-caretimpd, ea se temuse cit va fi peritd facenda negotiu laZimnicea, de la inceputuld campanii. Lectoruld nu va fiuitatti pre celd care se numise agentii de afacerl impor-tante ce citletoria cu vaporuld. pe Dunre ?

?emeia cea cu semne in obrasd, fusese si (Musa acolo ,cod toil acestl nu se land mai pe psiil dud era vorba d'a aduna imperialil junel armate, care, deca n'ar' fiavutti pe ce sit 'I cheltuiasci in pliiceri, s'ar' fi dus cuei in food,

Pentru densa atund, acelel femel, veni u§, loviturl 0-strema. A. aulitu ca, in acele Vile, ate-va case la Giur-

3 5 0 TREI SEBGENTI

gin, in pia t, Wait farimata i incediattt de obuse. Mgttau, alerga mai mult ca uit nebuna acolo, pentru caIn una din aceste case s'avusese adunattl tote fructultichstigurilorit spre care o impinsese lacomia eT pentru bani.

Cand pleat i se presinta unit cazacti ; i cumpera dela densulti unti revolverti, aibit de suvenirti, clise ea...Ell, deci, omul de mai sus, a esita ca din ptimentg, cu incepereaierneT aflandu-se in 8trada Saduchei ; cel-ce pregAtia gasde,fn Haschioi, bandituluT, i aglomerandil cii tote forta, ca unitbunk casierti de contrabanli, surnele care i le depunea a-cola de a i le pestra. Elu scase vorba spe ici pe eolo, cava deschide incurend6, la unit timpu si camu de crisit,ua banal sucursale uneT Ore-cat-a sqiettcl, care, cu unitcapitalti insemnatd, va face concurenta bancherilorii ar-meni usurarl.

Si femeia lul asemeni voia a deschide unit stabilimentamai renumita de meseria sa mai populatb, dispunendaea acum de mai intinse miglOce. Cu t6te acestea ea bla-ma in gura mare tot-d'auna pe acea fate de la Ismailitcare a adusa una derangeamenta in intreprinderile sale.Comerciantil crectinT, veclenda atatea nelegiurT, protestantla autoritaV de miselifle neoranduelile comise de acelindivigi furandti si aducencla fiice spre a le- perde ale omort acolo...- Cu totil acum, Aneta i Stull si ban -

ditulu avert nisce cuvinte d'a urmari uncle o vortiafla i o vora gasi pe acea Ismaileana. Noula entrepre-nora alit sucursalel de bancherie, cum aretaramt, avusesemi416ce st afle ca densa priimise ua bunt suma deaura data de catre lordul englest, i putu sa scie caunuld ce era speciala in aceste afaceri, precum ca (Musa

§i

saga

§i

§i

ci

gist,

'I

CAMPANIA ROKANILORt IN BULGARIA. 351

purta asupra ei cupone si bancnote englese sigure si uh,

parte monedh, sunatore. Bandituld, persecutoril el, putu-descoperi oh tinera fath venia adese-ori sh, cerceteze

si sii, dea ajutord nefericite1 amalate care era in casa b6trh-nului hamald, cel-ce sedea de IA parte laugh and mei-dan din Constantinopole. §i eats cum elti putu sh, afleacesta. Interesindu-se d'a avea us gasda spre phrOle a-acelea de blind chstigii, se adresase cu propunere, mai:nainte, dare betranulti muncitorti, ca sa goniasch dincasa lui pe acea amalath, ofticesh, si pentru acesta ii `vada insemnate beneficii, ca sh aibh eld unti cuibd de in-telniri acolo. Betrinuld, ne'ndemAnaticd pentru ast-feldde afaceri, i fricosii, cu tote cs acela II lise pe §optiteca elti se luptti, pentru caush de prieteni, '1 a refusatd.§i mai cu semi, ca, deco, ar' fi dat din casa sa itfarh, peacea nefericith, trebuia ea sh merh, pe drumuri, intr'undtimpd de iamb, §i Mr& alte resurse dead ce dhdeacomphtimirea umanh. Bdtranul priimise pe acea infortunathnumal si numai de compatimire, ca o cunoscuse ca erastrains si amalath, §1, pote, pentru ca sh mal fiefn casa lui, omd betrhad §i shracd, pe timpulti dad eldse ducea pentru lucru la portti. Ma der nu a fostii cugreti ca cei de mai susd ss scie tine venia in casabetrAnului, si cam la ce ors. 'GOA, si cutremurti sem6nadei, pe uude bandi01 volt chlca, grozh pe clue ch'petenialord este mhniosd!..

§i fiind-ch, musulmanuld cunoscutti, in acea s'a opritti inmai multe locuri, cam !titan-lie d'a veni acasrt. Elti a gasitd,child se inturna, pe femeia sa fu lacrimi, care din nodincepu sh plange si sh, 'I spund cele ce i s'a intemplattl,

tine -la

cji

wa

'Y

3 5 2 Tune SERGENTI

DuoT omeni, dintre care unulti eu tut fisionomie bra-ta161 armatti, i cu 611th:tura de banditti, o IntempinA,o insulth in pragulti usei, nefiind acas5, decat ea singurlcu copilulu i cu femeia cea Acela o apucasede braV1 cu ut milnk i cu ceelaltit amenintAnd-o cu re-volverulti, 11 lise ScOte banil cari 'T al asuprti-ti i police,cl de nu, ill redien viata! Banii earl '1 aT priimitu, cu-rend s5, mi '1 dal L.

Ea am remasil ca inortk 4ise femeia musulmanti, ; cineera s5, me ajute in acestii pustietate, cand WO, lumea e-ste dusg, la luau? adaog4 densa.

Cel care insocia pe banditti gise : Te inseli, nu e-ste ea care a luatu banil de la lordulti englesti; nu veqI,asta e u6, turd ?..

A! turd e? Turcil sAntti &Mill adloga acela.Si, llsand-o de brqii, Q impinse cu violen0 si brutali-tate, rupend4 amuletulu de la giitula copilulul, i adre-sAndu-T vorbele cele 1na1 injuriese.

.Acosta se petrecuse cam pe timpulti and generOsa Susana,alte-orl, pe la, qium6tatea gilei, venia st visitezeajute pe nefericita el compatriots.

Turculd cud consertea lui ast-felti i se plAnse, se uitllungs imprejuru-1 nevelendii pre nimeni altu death fe-meia copilulti. Ochil sei scinteiark der, precum 11 eraobiceiulu, nu gise nimicu. Sec,lu pe lavitk facuse gondi redicinft fruntea sa in creuri. Trase de dueon cu sete ingbitindu fumulti tutunuluI. Se sculg, in susti ;10 pipai hangerulti si 10 neteli fesulti pe capti. Lul iitrecuse ca unti fulgerti prin mintea sa fisionomia bandi-tuluI despre care Mecbmet IT vorbise. Cadina last copi-

cii

amalath.

sit

tigarii,

gi

si

CAMPANIA ROMANILORD nv BULGARIA. 3 5 3

hid in bratele negresel servitereT, i esi dupe eld. He -

chim plecase; se ducea ca tresnetulti pe stradele cost*a le foburgulul. Ochil iT eraii turburi de furie.

Deril precmn In viatit se petrecit totit felulti de ere-nimente, ast -felil aceste incidente i impregiuritri se ur-marl reped1 in aceiasT qi pentru musulmanti. Vomit narape tirmIt ce s'a intemplat pucin inainte de a apune sorelepe ug stradit la Pera.

Mai enteig pal una-alta cdutantil sit aflamit des-spre sergentd.

Mitea, din elite intelesertimd, fusese inuti1 la curteaseraiultd. Despre acesta ne a ineredintatii anti marturiioculard, undo cglugherti de la Muntele-Atos, venitti prinConstantinopole. Aceea ce filcu ca Gorjanul sii, fie acolo,a fostil pete maT antiT curiositatea, mat In urnilt devenimusafirulti Sultanulul. Turculd are ue, mandrie ca striti-nuld sit se hrgniascg din mesa la.. Unit omit cu minteatrage prjn conduita sa increderea i stima, si nu lase,a se perde timpuld fare, a se folosi. Eli se puse a studialimbl orientale , spre a putea sg se intelegg cu popula-iunea §i cu ceT din seraid.

Libertate saute, celul care merits a se bucura de(Musa I.. hard dumnedeescii datti omulul in viatit Cate.

plecere, cite, fericire pentru junele acesta cod devre ug done dile i se detese libertate de a face ce vOiasi a se preumbla liberli, numal d'a veni la conaculg em '1 eraoferitd de ospitalitate. Toth ast-feld fuserg si cei 1ece milde prisoneri turd, lua0 de Romani, can to inturnare.locurile lord, dupe ce s'a incheiatii in. curendd pace...

A se preumbla liberd ca In muntiT ysi carnpfile Roma-

su

la

I..

I

3 5 4 -TM SERGENTI

niel, era cea mai mare dorintit pentru unit june cu ini-mit si cu imaginaOune infocatg, in acesta ttra. la portile 0-rientului paradisale; pe acesta mare cu atittea placerI, in a-cesta orast, infrumusetatii cu navele in porta, cu casele detOte mgrimile, chioschiurii, monumente numal sculpturi, a-rabescurI si antichititti in roosaicuri, geamiile cu cipri si mi-narelele albe, biserici si palaturl, a se preumbla libertin cetatea din care Ore dud s'a rtspanditii lumina, artele§i civilisatiunea poporelord.... Acolo SanciI Ambrosie, loan,Chrisostomu si Arsenie, invetatoril clasici al bisericei Or-thodocse, at instruitii si au intemeiatii credinta cresting.,ail lumina-hi pe ignoranti ; catt si at suferitt pritimiri,coci ad spusii adevtruld tiranilorg dominanp Teodosie siMichail III Paleologu, pentru nedreptatiri si despoiereabietel turme in Christos, popolulii. A se preumbla libergsi a studia aceste urme istorice care avurg: legAturit cutrecutult erei nostre, a vedea libert, inlguntru Constan-tinopolei, lucrurl $i edificii; piata de la Oc-meidan custalpi cei de petrA, precum si cea de la At-meidan; ase preumbla la Serai-burnu, numitii Ore-cand Acropoli,palaturile lul Constantin celil Mare ; a merge la bisericacea cu apele sAntite si cu pescil secularl; la St. Antonie, undeduminicele merge sit se inchine populatiunea grecit, si, la

St. Dimitrie de la Tatavla ; a vedea la estremitatea for-tificatiunei, cittre marginea Cornului-de-aurt, geamia de laEiub, unde Sultanil Incinge spada lui Osman ; monumen-tulti lul Sultan Selim si al Califilort... A vedea istoria a-celort popoll din vechime si celorg mai din urmit; cer-cetinda monumentele aceste, precum, in Romania, ar' vi-sita cine-va urmele istorice si monastirile el, monumen-

CAMPANIA BOMANMORt IN BULGARIA.. 3 5 5

tele §i monastirile edificate de Iustiniani, precum la notcele a le Basarabilord, Stefani, Lupu Albaiiitul, §i multialai Domnitori pio§i, adica : Curtea de-Arge§i, Cozia, Std-nescii, Trei Santi IerachIl Putna, Baia, in marginea riu-lui Moldova, Cetatea-Niamtu, Campu-Lungd, Radu-Vodit§i Serendariu, can slintd atatu de pretiose pentru Ro-mani, prectun cele de mat susd pentru Crestinii §i Omenil lu-

despre trecutuld §i istoria Romanies, defensorea.cre§tinitatil In megiuld evil!,. Ast-feld Roma-

nuld dus la terma BosforulnI visita tote acele monumentece contind urmele i,storice din antichitate §i pend in dilelemistrer

4tupc acolo, cat ar' fi doritli, in aceste Bile de li-bertate, sa intelniascd vre ua fill* care sit ji vorbiasch desera, lui scumpa Romanie, vre uli, flint& marturg suferin-tilord sale, despre legaturile §i simtimentele cari '1 a do-minatd In trecutd cine-va, care se, 'I vorbiascd, de amid

despre intempldrile §i chiard nefericirile unei fiintedespre care nu putuse end sli, afle nimicil In acestd ce-tate uncle cunoscutii §i rudeniile nu se pot4 vedea cuanil; ell ensh, care de pqine Mile se bucura de liber-tate, cum ar' fi putut sa o gasiasca ? und nefericitd pri-sonerd liberatd atunci precum se deschide u§ia coliviel la ud,pasere? Eld sta ma de multe-ori pe la respantii, prepiete §i In cafenele, sa vedtt caletorii ce treed §i se deo-sibescd dupe costume In nationalitatea lord ; sta la portdicu ochii atintitl pre Tavilonele bastimentelord cars via dindiferite parts a le lumelj vedea Efendl, Ciorbagii, calugberi?dervi01 Turcomani, Armeni, (4-red, §1 chiard MocanI ye-

cu comerciu lord din Ardeald, sail inGhinittoril cars

elg,

ni

3 5 6 TEM SERGENTI

treed pentru a se duce la lerusalima, ca doarit sd intern-pine vre utt fisionomie cunoscutit, cine-va care sit 'T vor-biased de cele maT susd Ilse. Sta diminetile In politeseraiulul de unde vedea t6te notabilitAtile, ulemale ,

gialurT ostirT, nu ghsia ens, aceia ce pre densuld tliiintereseazlt. Merse la biserici precum la St. Antonie, undesoeele si fiicele comerciantilorti grecY, cu rochil de cut-nie pe talie, peptenate Modestd, cu fesu osedatd cam lautt parte pe crestetd, cusutd numal fird, se aretad, set--bittorile, cu tatit splend6rea frumuseiei lorti, nu gitsi el finicT acolo pe tine ciuta. Infine nu remase pia At, sera-iuri, satele de pre lengd Bosfor, cari santd ua minune demulOmea pitorescile lord frumuseti, sit nu cerceteze

tntrebe de (Musa.Intemplarea IT se6te tnainte pe comerciantuld dis de la

Vidin, langa poduli CornuluT-de-aura. Ar' fi de prisostis& obosesed pe lectord descriindd ce placere mi-rare a fostd pentru amenduoT cand s'ad vedutd. Hechimasa, maniosd, superatd cum era, lasd pentru pucin aface-rea ce 'la preocupa. §i eT s'ad data mama si vorbird cumultd interest. Musulmanul IT dise cam de 1:1-datd : Savil cu mine, ttnerule, nu ast6-4T, der Inteuit ;ti pe cu-rendu, unde pe tine tine -va te Wept& sit te Mi-tea 'Iseult& pe Hechim, care, decd nu era asa de preo-cupatu, chiard atuncI Par' fi condusd la casa grecel dinFanar ce nu era pre departe de acolo.

ber tine va putea a descri int6cmai bucuria juneluTroman cdnd a audit acele vorbe din gura IuT Hechim-,de Susana ce era cu betrana lane). (Musa, la care eld me-red cugetase i despre a cAriia sOrte era tot-d'auna Ingrijitu?

ri-si

sisi sA

si ctttit

vedh,..

CAMPANIA BOMANILORt EN BULGARIA. 3 5 7

Cu atatti bucuria lut fu mai mare cand a. aflat, a, dintete acele cerce,r1 lovirl pentru u& june, fata In ase-menea Impregiuritri grele ca a le (.4, ecise invingetere ;ca ea tritiesce, se aflii, acolo, cerceteaz& de den-sulg ! . .

Repede se petrecur4 tete acestea, Mitea pleddimpreune, cu Musulmftuulg, care 11 promise dt a duoa-li;sag a treia 4i, 116 va duce la casa numitl, a greed, dea revedea pe sora sa, pe mama luT.

Hechim cu tfit& placerea care produsese astkinteluire, nu 'I putu vorbi, mai 4ntl1, lul Mitea, decatildespre superarea lul, de insulta care II fetuse familiei salebanditulg care prlida ci maltrata pe tot1 uude citica pi-cioru-1.

Totl amiciT fratil mei 11 vequig ce,lenda unitdupe altulti, i el am rema,sti ca s& fig de batjocurii, cirIsula blestematilord talchar1L. petruns de superareamiirltuld Hechim.

Sergentul, In condiOunile care se gasia, nu '14 ar' fipututg ajuta Intru nimica. Recunoscu ens& cti, era de comp6.-

bietulti emu! Deca acestli nedreptate i nesigurantAe in miqloculd unel capitale, ce are sti fie, adriogrt den-sulti, de cel remacl locuitori prin provincii?..

Vai de it era untie nu se essecuta legile caH trebue s&garanteze viata averea fie clruia omit !,.

Eatli drama ce se petrecu tot in 4iva aceia, In Inse-rata, despre care mentionaramt.

Mat era, cum se vede, ling banditti de primul ordind,jefuitord ci ucigasg.

UniT pretinserg, ca, elg era incorageatti. Avea aerulti

§i

§i

,§i

Ansa,

§i

qicea-

timittt

§i

'I

3 5 8 PEEl SERGENTI

sit lice, uni-a10 din, ace! omen1 cari le place intrigile, cd,era vre tint omit politica, bandituld

Politia din Constantinopole ilil urmtria pretutindenicatd §i pe tota ceata lui; pe care numal prin concuulaunui Josepe Corsicanul, o cam InliumetAise pringlendamerea §i umplenda temniOle cu ace! indivili.

Josepe, nun bgrbatil energicti, iSu esperien0, era peireabanditilora de cand poli is ilu avea 1n serviciula el dea '1 urmari. Era utt luptg mare d'a pune mkna pe tit-petenia band4ilorti, ce '0 schimba mereu culcn§ul, §i dadfla cguta gendarmeria Intr'una cartierti s' aulia fd,icendacgicari la vre ua altd estremitate uncle nu se gOndia ni-meni cd, o sit fie ; §i acesta Inir'unt timpa dud se pe-trecuse atatea turburari, sguduiturl a le statului §i cuRu01 apropia0 sub murii Constantinupolei. Omeuii §i gen-darmeria destinaci pentru a 'la prinde, umblaa deghisa0§1 impAnaserg stradele, respintiile pe unde se credeaca ela va trece. Omenil §i en 1,anditii se urmg-riaa §i se amenin0a unit pe altii aretandu-se cari de carimai cu diblcie ei se alungad prectim 4iva dispare dad

nop01 f is loculd, noptea fuge cand se face

Hechim in ast-fel de afaceri, tocl insu0 fusese insul-tata §i cguta ug sigurd, rbsbunal4 Contra Acelui cuteza,turd, nu uita lesne, spera c6, negresitil tin va intelniunde-va, mai ingrab sail mai targiu. Cata eld rgsbunarepentru familia sa, pentru persona lui. Eli% fndrepta ,CAu-tliturile observandd pe or! tine trecea atuncr pe strade §ila ori ce mi§care s'ar' fi simtita unde-va. Conceptg in min-tea sa planula ce -felil sg rgsbune, ci i,inea intipgrite

veluld

si

!..

politiel

;

li

CAMPANIA ROMANILORt IN BULGARIA. 3 5 9

in memoria sa semnele i amenuntele cum i le descriseseMechmet, despre banditti, Femeia lul, fiind-ca Ilu vkluseasa, dG ataxia' §i ca intardie IAA in mipte, plecasedup6 elA cAuta pe strade, pea, ce trecuse de cee-lalt1 parte peste podulA de pe Chrizocheras,

roscruciulii unei strade mai dincoa, in Pera, ban-,Mat, ptnA nu se intunericise si nu incepuse sa

trece multimea lucatorilord cAtre locuintile lora, se veduvenindA din josti calcAndti cu unA pasti trufasti. ElA Lineadirectiunea spre Haschioi, pentru ca acolo mai cu shirts'avea, eltt culcusurile. Cu unu obrasti, precum diserAmt,care semena a ursti, i unA brati) indestulti de esserci-tatA in lupte si crime, eld venia tinendil pre umeri, bur-nusul s611 cu care acoperia unit turbun, de sub bratu-i,army, sigurit d'a omori.,.

Elti se opresce in locA la utt distant5 si se uitii, tinendtimans, d'asupra ochiloril ca sa potein zare a, vedea bine de-parte. Eld cunoseuse pe Josepe acelti iscoditorti pericu-lost pentru banditi care tf urmAria cu totA politia. Cum114 Odu, Mat, si se incredintii ca este elti, ca la 300pasi de departe, ardicl turbunul la °chi, eel inarcat cupulberei de ajuns si glonte raulte.

Josepe se lipi numa cu spatele de unti perete de pea-trti, din stradii i, wise maim stangA mai in susti de capti.

Mat atunci ochise si Acuse focti ; turbunulit seu detuaa,ca unit trAsnetti, Glontele sib intratti u4 parte in inttna a-celul, in perete, si la capti fu lovitti in vre ua duos locuri.Josepe Corsicanulti chlu fndata josti plin de sAnge. Ban-ditulti socotindA ca elA este moral, sad lovitA mortale,

intOrse pasuM sit se fac6 nevedutd fugindA.

indituld

of 'la

Pal

3 6 0 TSEI SERGENTI

Hechim, care tocmal atunci sosise, scese hangerultinavalindu asupra lui; cel pucin de a esi in tale demva fugi. Banditul i cu turcul se vegurit facia 'nHechim redid, bra 010 fticu a scinteia hangerult pedinaintea ochilort lui Bata sh loviasca, der II cadu han-gerula la piciere. S'aduse aminte pote ca ela nu era aidla Plevna, de a strapunge Si a ucide, ci mai bine de apune brattilt tare pe elt si a 'Iii putea da vitt in mai-nile autoritatilort. Mat ell* ca cum se impedicase devre ua peatra. Ciorbagiulti Mechmet wise in acelt minuttca din pamentg, ci se facuse, dinteua iutiala, ca unt mo-coroiu aruncandu-se intre picierele MT, de care acela seimpedica.

Hechim puse braculti ca unt atlett forte; acela sesmucia din puted mugi precum rage uit ferli. Mat selupta cu el tots catt navalira asupra p'aci aprepea fost sa scape.

Femeia Hechim, sosindl densa acolo, striga catputea : acesta e care asta.-0 a voit sit redicevia a, mi a is vorbe necaviinciese, m'a insultatt cu ne-rusinare, cainelel..

densa earn iii Nell liumetate obrasuld, dud pen-till a vorbi fusese nevoitg, a se desveli pucin. Se trasedupe aceia indarett din acelti tumultil al timenilort, grt-madindu-se i velendu-se acolo cealmale, fesuri caschetecelorti earl navalirit pre banditti, si alcii sere a redica dejoss pe celt impuscatt. Lucrurile se urmar forte espe-ditive precum sAntt sentinOle can le dati Turai ChM evorbi de a se prinde talchari, nu so pre pert& ei cuceremonie. Mat fu indata pus in lanurl. TJA, parte din

silul, si

till si--4-

si

'1

facia.si

'ml

Si,

CAMPANIA 130MANTLORtf IN BULGARIA. 361

6menT alergase la Corsicand spre a 'la lua de josti, careera grey ritnitti. Mitea Curcanul era acolo spre a da a-ajutorti de a duce pe acesta la ospitaltl. Eard nit partede lucratorT, can incepuserd sa tr6cit spre cartiere, es-cortat pe banditti cu and mare convoid, spre a 'ld ducela inchisore. Mechmet ad fusese triumfittorti, cu t6te ca,fu sbrobitll de calcilturile piciorelorti, pend sd se redicede josh sit pue §i OA maim de a fereca pe aceld prinsti.

Lucrurile se petrecurit a§a, cit, in curend nu se aludimal mult vorbindu-se de bandit!. Politia pe acute ur-mhria in t6te pitrtile de a pune maim, pe restultt ban-deT, gasdele, §i instrumentele tilchariloru. Si, ca sit nudea loch la protesthrl §i opunerT la astd, urmhrire, In fie-ce nOpte, dupe ce apunea luna, dmeni eT duced niscesarcinl la marginea mdril ; acolo, pre cite nit galerit veche,totulti se termina cu infiorittoruld intunericd al noptil §imugirea Valurilord cari '§I desflati §i '§I strenged po-somoritele §i umidile lord panze !..

Stambulul fiind a§a de mare §i imprit§tiatti, dudse petrece nisce asemenea casurT, nici cit se mar face aduoa -4i mentiuine ; qi mar alesd di, tir4iu se pOte afla in-tr'unti cartierd ce s'a petrecutd In altul, pentru-cit 6me-nil, populatiunea, continud se ocupd de afacerl, In tra-valiu §i comerciti.

Cu t6te astea in cafenele a duoa-chi se vorbi, cd, prin-derea banditulul se detoresce lul Hechim ; cod d6cd nuvenia elti la timpa sit 'Iti prinde §i sit 'T tine binebratulti, fugia §i numal punea nimenT mina pedensuld. Altil sustined cit Mechmet a fitcutd isbAnda, cits'a aruncatd cu me§te§ugu tntre pici6rele acestuT banditti,

11

3 6 2 TES SERGENTI

ca sii. 'lit incurce, sa 'la impedice de dasula si sa cadit,si allele multe. Mechmet guild ingamfatii de aceste laudesi de placere ca a esita lucrurile dupe cum a doritii elii,merse la macelarii sa cumpere cinci litre de came deberbeca, si aduna IA multime de caini p'imprejuru-I sale dea cate ua, bucalica.

!neat despre Hechim, care fu imbracisatii si aplaudatu,isi gasise, dupe' acesta impregiurare, us Mina gasduire sipriimire intre conna0onalii sei ; der ell nu putea uita 9i peacei cari l'a imbraOsata in momentele cele triste pentrufamilia sa cand a sosittl.

Dupe trel 4ile ua, impregiurare grave chums pe Ro-mani cu inima strivita a se inteuni la casa betranuluihamala. impregiurarea era trista, durerosa, si detorieade omenire reclama presina lora acolo. Nefericita Ancaincetase din viatal.. Turmentata densa asa grea de su-ferinOle el, dorula parinOlora §i patriei, §i mai mult, 'Ate,de mustrarea cugetului, pentru greselile ce facuse, ea,pre Ana, strains acolo, bolnava, nefericita? a terminatescapanda din durerile el dud a incetata de a mai simil :cand numal trail...

Deci, betrana bunica Susanei, se duse indata ca A, re-guleze pentru a se face cele din urma detorii crestinescidefuntel.

Acolo, colonia intrega acestora emigraV si emigrate,Romanii, afar& de Angelina care numal cu cate-va dileinainte parasise Constantinopolu pentru a se duce la E-gipetii, urma sit vine cu to0 ca sit o acompanieze la chimitira.

Susana, pea, nu se strensesera acolo acestT de mai susti,sta peste di singura la copula reposatel privind-o cum

CAMPANIA BOMA/MORI) IN BULGARIA. 3 6 3

mortea vestelise acea viata in nisce ani tineri si stinsesedin ochi el. lumina care il insufletise maY 'nainte. Recesi intinsii, p'ar'es era de marmura, find infasurata inteunalintolia alba, defunta, couserva nit urma de frumusete ajunetel, der care fusese consumata mai 'nainte de timpaprin ua viatal.. trista viatal.. Ea isi recunoscuse 1.60:circa ei der a fost tarcjiti !. . Fruntea el ca cum era de ceara,ochil stinsl inchisi pe qiumetate, pletele blondine a le pe-rului cari se lasaa pe lAnga, obrasi, si mainile el paecaeras de &psi], invinetite, ce le Linea intinse pe pepta,'Area ca, din busele el, ea profera end rugs .si ertare.In ochil ensa pucin reflecta ul raga de la Melia careardea alaturi. Ea a espirata acolo, departata de senulacaldurosa alit mamei precum si de lacrimile sale s'a lesurorilora in locula el natale !..

Susana singura sta amintindd atatea evenimente tre-cute, si simtia na multiamire ca tot-d'auna densa a veuitin ajutorula acestora victime a le nefericirel. Cita ratecire !cats neomenie de a teri in amagire nisce sarace fill* carin'aa esperienta! cugeta ea in sine. Densa ca si ele ve-nise pe acelasi vapors... Cugetarea el fu ua adend me-ditatiune, ce putea servi altora de lectiune L.

In mete momente una barbata roscata la facia, cuaerula vre until dragomanii, avenda pucina barbie si cufesula lasata pe ceafal intl.& acolo. Ochil seI find tintitlspre funds undo ua ferestrue lasa utt mica lumina, velude ua-cam-data mune pe Susana. Ma vorbi din pragulau§ei de dinafara : ,Baucnote de baud deca aveti sivoiti sa le schimbatl pe aura, daa lire otomane peutruele, cu unfi castiga de 1-2 la suta....'

364 TBEI SERGENTI

Susana care aucli acestit voce, a cunoscut indattt pe omit.Ea 10 raw& busele de manic, der se stopini. slit re-cunoscuse ; era dd... ,Bine, II respunde (Musa, intr.Inlituntru. Voescl a lua cupone de band §i sit 'ml dalaunt ?..1,Pentru acesta am venit... Sciit ca al priimititnisce Irani §i cunoscit pers6na care v'a transmisd cupOnea le unei bAnci englese ; potit ca sit vi le schimb decavoesci, cu lire aunt. 0 sit al ca§tigd!..` Eld vorbia dinu§it.,IntrA!.. ' repeat encit utt-data Susana cittre acesta.

D. P... protectoruld amicul Romamilord acolo in fel-de-feld de impregiurgri, tocmal ajunsese §i pii,§ia cu Mamain pragu, vre-uA cincl minute in urma venires aceluia.

Susana bitrbatA, lull, de manica imbritcitmintei pe ace-BM zarafd §i 'lit duse dinaintea patulul funebru, care erainteuit lature a camerel cu mOrta pe densuld, In acestit locitde miserie, de lacriml §i reamintirea crimel pentru densuld L.

,Eatit!.. veli aci resultatuld banilord can i al a-dunatit ?.. WO ? mai cunosci pre acesta flint,it ce a reposatfi ?..

Eld v64lu atunci pe morta; arlendd uit ache de cearitalbg, la capu-1, §i cu cate-va florl de mu§catg, puse im-pregiuru-1, la cAp6tii §i pe d'asupra lintoliulul.

Sail, cit, in adev6rit omuld a fostil atinsu penit in a-denculd sufletului, trecendu-I pe dinaintea ochilord nenu-m6ratele-victime can le a fitcutd, sail, cit, v6c,lendti ace-

std spectaclit, se ingrozise §i remu§carea gasi unit minuttilocu in inima acestul omit indiferentii la tate, afarit debanT ; cod, eld nu lise nimicti, ci ardicandd ochil marlatre Susana, §i intompinandk WI citutaturg mai asprit inea decatd vorbele care i le qicea, eld par'd perduselimbs: Juna copilit mai Wu earl'. aced, intrebare. Eld in

CAMPANIA RommqmoRfr IN BULGARIA.. 8 6 5

loch de a respunde, intdrse repede ochil de la acestitspectaclu, i porni spre usit ca sit iasit.

Fiica piing, de coragiu 114 retinu.Te du in templu ¢i te r6ge, luT Dumneqed se.

erte pecatele cari le aT facutd, si se, te paritsesci in vii-tord de a amagi finite inocente cari le aducT cu vicle-sugh din tera lord aicT, ca sit le fad sit se Ord& si sitmdra I.. Uite ! Privesce 1.. adaoga (Musa. Si sit scil binece, nici ua fapth nu remane ne-resplatitit in lumea astal..

Lituderosuld cu noua bancherie jai zaraflicd,. se smul-se de aci plecandd ochiT in josh dinaintea aceleT fete,

esi pe afarit ducendd cu densuld ua punga depanza rosie, care o Linea in mini cam ferita, si se pit-rea avendu Intr'ensa monede...

A duoa -cji se facu inmormentarea modes* la care con-tribuira si asistarit RomanR i ce-va femel straine, ye-lendu-se in umilituld acestd cortegid penit obrasevelite pe lium6tate cu iasmacurT, i fisionomiT cu costu-me grece, celord cari sciura a compatimi pe decedata de sOrteacare o avusese. Eard meld Milli omit bunt a plans-otend preutuld d'asupra mormentului fT dete temaiereultima bine-cuventare...

urma detoiiilord implinite cu care ne despertimula marginea mormentului de ceT cu cari am trititd, fa-miliea emigrate, era strensit la casa grecel in Fanar. Sionorabiluld romanu P... venise mai 'nainte.

Mitea, liberatuld prisonerd, era... Sa clicema : mortii cumortiT, vii cu vii !..

Scena ce se petrecu, schimbil, dupe intristare, in bu-curie pe top,

usit

in-

hi

¢i

1i

In

3 6 6 TRIM SFIRGENTI

Acei juni s'aruncaserit cu bratele descbise unuld catre altuldspre a se strenge §i a se imbratisa de fericire ca maitraescd, se vedd §i se int6lnescd, inteund locti unde leera reservata la bucurie si IA fericire mai mare, in stra-inatate. Cand eT se veclura, Mitea §i cu Susana, scoseraug, singura strigare pronunOndg fie-care numele celui-land ; §i, in facia atatord marturi, mai 'nainte ca ei sit.

vorbiasch §i sit intrebe despre viata lord, ochil li se urn-plusera de lacrimi. Asemeni si betrana bunica plangea.La acesta revedere a astord tined copil, b6trana fusesefacia, cat §i Turculd, care perduse din prejudiOu-i, asis-tine% cum eT se imbratisara.

Hechim, care promisese astord femei ca va afla unde este ser-gentul cunoscutil §i amicu sets de altil-data, isi. tinuse §i inde-plinise promisiunea, cu tote ca lul, precum sciti, multe i sp in-templase, cari l'a facutd. sa intargie ca vre la patru cinci 4ile.

Junele era acum liberd , urma sa fie si fericitg ga-sindd pe aceia la care se gondia cat §i la patria lui !..Turcul care avea familie, §i ca unulit ce a indurati1 as,primea a atatord calamitati precum le descriseramd, per-duse multe din prejudiciuri, §i eld asista ca unit martord,ca unit frate si ca unit bung arnica, la transportuld re-vederel al junilord, precum la Ismail a asistatd and jii-nele militard a salvatit pe asta feciora din incendiu.

Miteo ! Miteo ! cat sAntit de fericita ca to veda Itti sfintd More multe bine-faceri, pentru care recunos-cinta mea este nemarginita! tetrana IT lug. vorba adao-giindd : Trel sute de franci can 'T aT dat, Miteo, atunci afost mantuirea Susanel, pentru care no! nu vomit uita nici-ult-data, §i IV sfintema Inlecitu §i inmiitd Morn.

CAMPANIA ROMANI:Wier IN MILGANIA. 867

Pita', sit mai gondescii la argintule acesta, am ca§-tigate In adevera Inmiitti velende pe Susana care o do-riame §i pe clumneata, sknittOse; Susana, bunk §i virtuosit Su-sana! §i pe dumniata, ca mama mea! care veghezilangh densa...

Ce faci ? Esti sknetost ? Cum aT scapat? Cum aTe§it din trite ?.. AT fost rknite greit ?.. intrebh betrana cuvorbele mangaiose a le unel mame pe militare.

Respunde Mitea : Sillitti sknatosq, petrecti bine, dellpktimescu ; 1mi este dort de tera 'Astra, de cunoscutil,fratii §i camarali mei de acolo, ImI este dory cand megondescit la den§I de rill se sfasie inima! Acura emit avendilpe Susana alkturl MAO, mine, am cea maT mare avutie,am totuld pentru mine in lume !..

La acestk Intelnire atat de atingetore, amicil, cunoscutil§l chiarti rudele de prin pregiurii, a le betranei grece carededese ospitalitate- junel acesteia §i bunichi sale, veniritsti is parte la asta bucurie, ca la solemnitatea triumfu-lul de virtute §i fidantarea acestorti Iii adu§i din Intemplare§i de furtunl, de la marginile Istrulul la termil Bosforulul.

Ea ensk privindil pe junele fidantatuld el §i intelegendticat de sinceru elti nareazit tote Intemplarile ce s'al't pe-trecuta de cand el nu s'ati veclut din Ismail; despre caredensa se cunoscu culpabilk cit fusese indusk In ordre §ia dat cregementti intrigel care a fost us curs& pentruea, obra§i el se ro§irk, sufletuld '1 era mi§cattt, §i inimaamar sdrobita de atatea calamititti ce nu le putea uita.Ar' fi dorit, ca, cleat acea romans, fiica Borceanulul, pre-cum venise tats -seti In duoe randuri de a merge sk seMaine la Locurile-Sante §i se oprise in Constantionpole,ar' fi venit §i densa cu elti §i s'ar fi aflat atunci acolo,

368 TM'S

de siguril ar' fi ciiqut la genunchi el, sit cent ertare dela (Musa pentru cit cu nedreptd a socotit-o de nit rivalt.Portul acela cu care o veduse, cand ea venise la Ismail,mandru, romanescd §i pitorescil, din borangicil, fird, flu-

turf. §i arnicid, din lucru de meth harnice, stritluce in lu-mina sarelui sub ceriul Romaniei precum nisce diamantepe iiea, valnicul §i mitrama albit cari le Ora boitresaromans, ar' fi fost pentru (Musa acolo celd maT scumpitsuvenirit, despre tera §i obiceiurile parintilord seT ; ar' fistimat-o §i ar' fi pretuit-o cat nu sciuse maT inainte a opretui, pentru-ct 1T fusese capuld plin de fumulil rAtAcireidupe mode strtine!.. Ea acum iubia Ceara §i pre aTprecum top call se glsescfi deptrtati instrainati de la ca-minurile pArintesci... Acum lacrimile, mult timpit tinenddea obrasuld aplecatd pe rani, II u§urase inima §i li-

ni§tise consciinta. Mitea mantuitorulti el, bunica mamasa, §i dorinta de a fi inturnatit cat maT curend impreunitcu fidantatuld el in patrie... Ah ! patrie !!. ad disd eTcu totil...

In midloculd acestei bucuril, Mitea sc6se §i struts cru-ciulita de inorocd pe care i o dedese bunulti s6d a-nachoretulil de la monastirea Lainici, i '§i aduse pre bine aminte de vorbele §i consiliile ce i le-a fost dat betranuld...

Bunica Susanel peste pucin, aduse us epistolit care 'Io detese dragomanuld ce aducea tot-d'auna pe a le Su-sanei , sositt cu posta austriact , §i care, trecendd prinmaT multe maini, a ajuns la destinatiune.

Acesta era adresatt din Romania cittre sergentil.Mitea fu rapitti de bucurie de acestit nuvelit, in mi-

dloculd celorti cari N &jail ad. Lut scrigrea, o des-sigill §i 0 citi.

SERGYAir

seT

'1

CAMPANIA ROMANILORO IN BULGARIA. 3 6 9

Cei duol sergenti, confracii camaralii sel de arme, 11

scried de la Vidin. Marian fiind trimisu pentru afacerl deserviciu 6steT, se gasise acolo cu Viscol.

Unit minuta Mitea citi cu ua mare placer; In urmastatu seriosd.

Turculil Hechim plecase §i mai in urma eara0 a venit.Cu atatti mai mult cu cat societatea se marise , era

de mai mare interesii ca el sa scie cu toti ce coprindeaVisa epistola. El arded de dorinta ci mteptiia ca sa aulanuvele, mai cu sema Romanil, despre tera lora, cari alt-feld rara le puted afla.

Eatit ce concinea mai importautd pentru Romani acelelinil wise:

ConfratelEll au lucetatd tunurile.Pa§a din Vidin a deschis porcile §i a data chiaile in)

mane, generalulul nostru, ¢i o§tenil au intrata in ora§il.Vre ua trel sergenti reservi§ti dintre dorobanti gasirit)

fete §i se gatesca sa face nunta mare aid in Vidin.S'a intemplatd ca am &Hu pe unit Romans de la)

Banat, de meserie comisionard. Prin miglocirea lul pu-turamt1 a V scrie cu posta austriaca, adresaudd scHsOreacittre ua alta persona care sa to gasiasca in Constan-

tinopolil, unde noT crequrama cii, veT fi, dupe aretarile u-

) nord prisoner1 turd cari 'I avemti la noT.Campania este incheiata...)Intramtt triumfatori in iubita nOstra. patrie !..)

) In Bucurescl §i 'n tote ora§ele la not se fad flu-minaciuni §i serbitri !..

0 sit defilitmd in curendd in capitals, acoperiV de %Ore, do

,

3 7 0 TREI SERGENT!

laude 'n triumfal.. Tote corpurile de ostire can ad fort in re-sbela pre campiile Bulgariei, cu drapelele lord decorate, ce ail)fosta ciuruite de glOnte si de obuse, volt trece si volt)

,fi admirate de populatiunea intregei Romania.. 0 sa noIbucurilma, o sa cercama ua estrema fericire, o sti, flint'

acoperiti de glorie!.. TrAiasca, Romania iubita 'lost% t,era!!.)Lucrarile inistre, santurile si redutele armatei romane

cari lucratti pe aceste campii a le Bulgariei, vora))remanea ca nisce urine stralucite, precum se vedil penaacum tabiile de Mg& Sibii, la Selimberga, si cele de)

) langa Brasova la satulti St. Petru, pe unde ad calcatilad triumfatti armatele Basarabilora...Ast-felt, in viitoru vord privi si volt vorbi genera-)

Ounile de campania la Plevnal.,)Ensa si ceva far' de bucurie pn.tema spune in fitti-

,tulu acestei campanii.1Rusii certi instainarea a unei parti din tera nostrA,

,Basarabia, si in schimba pentru (Musa ni se va da unuittutt peste Dunare, Dobrogea...Osteanula romana privinda pe toti in ronda si tiitanduse

cu unit sinitimenta tinera clitre adorata sa, ca cum ar'observa enca frumusetea el, fragelimea, si seninatatea pre-cum era and a cunoscut-o, si petrunsa eld de mehnirepens in adenculd sufletului, dupe intrebarile cari i le fa-curt aces can eraa presinti, spuse ce este. Top f,curil,ocltii marl... Ela statu cate-va momeute cugetanda si cer-cetanda in sine lucrurulil...

Pre qiumetate din dorinti i se implinisera. Aspiratiuneasi doriuta cea mai mare ensa ii era prosperitatea patriel!..

inceta eld cugeta : Sigurd, uici unit ilia al terei no-

slat

)

, gi

Ai

,

Bi,

CAMPANIA ROMA/MOO IN BULGARIA. 371

stre) nisi and mud cu inima, de adeveratd roman nu este,care sh nu ()ice :

,Deca credinta §i sangele nostru fury jertfite!.. deo,

,cuceritorii se folosescd de ocasiune!.. deca nu fusergmiisiguri pe ce am avut al nostru!.. face Bunuld Dumneleti,

, ca in viitord sa, fie stabilitate. In lucrurl; Dobrogea care,ni se dd, in sthimbil pentru Basarabia , sii, fie uit tea,fericitd, §i nol asemeni cu densa L.

Apoi elg adgogg, in auVuld tuturord can l'asculta.:

, Basarabia! Ismaili' L. Basarabia este legatd, de sufle-,tulfi med, de istoria vitel mele!..0

Si, inteacestea, cid intinse mina §i earg§1 se uitg cumai multd interesii la acea flick ce §edea algturi langgdensuld, ale cgriia impregiurgri §i suveniri II venial de acolo...

D. P... promise tot sprijinuld §i ajutord dupre mis116-cele sale, ca and p1rinte acestord fiT, §i de inturnareaincurend in patrie §i asatoria lord le urd, prosperitate...

Turculd Hechim intra inturnanduse de la afaceri; se

pune and minutti sii §645, dupe cum II era obiceiuld ,

scote tabachera §i se ggtesce sä fumeze. D'aci se luh' vorbadespre. multe. Eld Vice cam de uh-datg, sergentului ami-culul sell : Dupe cum vedd cg se schimbarg lucrurileast1-4T , Vidinuld nu va mai fi patria meal.. Der, ed, cu fa-milia §i tote afacerile de comercid, me void a§eVa laChiustenge. Vii §i D-ta acolo sergent 1Vlitea ?

Ed void mai servi in o§tirea terel... in urmg, 'Ate, voidveni §i ea in Dobrogea... dimpreung cu iubita mea, cu socidrameal.. Si eld intinse earg§i mama pringend pe a SusaneT.

Apoi din una-in-alta, turculd spuse ce a aulitti, ug

nuv-eld, mai prepetg, cel-ce aflase §i sciuse nefericitele

3 7 2 TWIT SERGENTI

impregiurhrl petrecute asupra athtord fiinti perdute, casi acelel copile ce murise ; dise, ca, pe miseluld acela Sm:ll'a ghsit politia fiind ctiptusitt cu lire false, si, in Ha-schioi, s'a descoperitti la uh cash uh presh cu care eThfabrica monetit.

Adaogh in sine Susana : a venit sh propune ca shschimbe bangnote bune cu lire d'acelea ?..

Ce va fi ore cu elt scum ?.. intreba, bunica Su-sane, dud aucli vorbindu-se despre acel individd.

Ce va fi cu elil? adlogh Romanul P... Tocmai a-cum, cain red va fit.. ca si cu totT ceilal T banditi

Adeveratt, in miednl noptiT chnd luna apunea, in niscesad legatT la gm% si cu chte ul ghiulea athrnata de giltd,furs aruncatf toil acel criminall in fundulil

Pentru asta turbath lacomie de banl, femeia aceluT

remase veduvh. Pe eel mai devotatil membru der, socie-tatea Moneda, pentru tot-d'auna l'a perdutd.

* *

infine, duoe personage ce ati jucatd chte until roll inistoria acesta, santeind Mori a nu le da uithril.

Acele in Romania.Functionaruld abusivd este Ill plagh, urt calamitate socie-

thtiT la tote natiunile 'n trite terile, in on care postit va fi.Precum cel chid ad speculatd si all furatil societatea prinreoa indeplinire a detoriilord de functional* precum eelcars s'ad intovitresitu cu speculantii usurarl, at cumperata bonurl de tesaurd si altele cu pretiuri salute, si lead vendut celord ce detoriat clitre Stan, sh le dea a-cestea la casierie, in locti d'a versa monetit numerarirt,

'mY

mariT...

'inT

I..

*

si

CAMPANIA ROMARILORt it BUTAARIA. 373

child tera se gasia incurcatit cu nevoile cele grele a leresbelulul; precum cel can au abusatii adurandil bans §iefecte de rechisitie, de pe la locuitorl, nefiind sinceri §inepublicandd liste essacte de tot ce s'a adunat §i pe cea nume §i cum s'a intrebuintatt, ca poporul sa fie sigurn§i sg, dea tot-d'auna cu voe bun*, pentru asemenea im-pregiurarI, unit ast-feld de funcOonard nu p6te fi de-catstigmatisatit in ochil lumel §i calut despretiului

Cat despre femeia Cu semnele in obrasd, aceia desprecare s'a vorbitd indestulti, fiind, se intelege, In desperareqi ajunsa la desgustuld ce aduce cu sine viata in-morale, condamnabile ; priipastiendu-se, perlendu-se inmiseriile corumpliunei ; 'Ate ca, in urma perduse§i mintea fitcendu multe de t6te §i t6te pentru banY ;p6te, erte-o Dumneled!.. §i din vre ua patimit provenitadin escesuri, ea ea a terminate in chipul cel maY amard...

POte ca mu41 nu volt crede, der adeveruld e a§a cum s'apetrecutd...

S'a sinucisil in Dealu-Spiri, intre casarme, in timpuldresbelulul, qiumetatea 'WI August*, tragendd in capu-I duoefocurY cu revolveruld...

Cel cari n'ad cunoscutu impregiurarile acestea, chiaritplangend-o, cand o insocira la chimitirul Serban-Voda,ad putut inOlege, tzli asemenea faptg, nu p6te stt fieresultatuld care ni dit in viatd, dulce lini§tire aconsciintei !..

is1

ck,

uk'Id

374 TER,S SHROENTI

Turcia, la 19 Fevruarie 1878, a subsemnatti tracta-tula de la St. Stefan, dictat de Rosia. Subsemnatari at fost,din partea Tarului: Comitele N. Ingnatief, §i Nelidof ; dinpartea Sultanulta: ministru Savfet, §i Sadoulah.

PlenipotenfiariI Turd trebuira sa merge la St. Petres-bourg de a supune preliminarile paci1 la sancfiunea im-peratorelui.

Turcia numal era in stare d'a discuta condifiunile as-tuT tractattt, nicI d'a urma lupta tnainte, ne avenda o§tir1§i ban!. Densa abia a putut cu pucinele sale miglOce,cari '1 maI remaseserit, sa alerge d'a potoli rescdla ce seafifase spre hotarele Grecie!.

Estragema ce este mg principala, pentru noT, din punc-tele cari confine tractatula.

Articolu 5 stipuleaza : Romania independent;. Pena laincheiarea unuI tractata tntre S. Porta §i Romania, su-pu§i1 roman!, in Turcia, se volt bucura de tote dreptu-rile cari santa garantate supu§ilora celor-lalte puteri eu-ropene.

Montenegru §i Serbia volt fi asemenT principate in-dependente.

Bulgaria e constituitii, in principata autonomi, tribu-taril, cu unit guvernii cretin §i cu ua milifie national6.

CAMPANIA BOMANILORO IN BULGARIA. 375

Armata otomanit nu va sta mat multit in Bulgaria, §itote forteretele cele vechl se volt dartma cu cheltuialaguvernulul localti.

Precum §i In insula Creta sa se aplice reglementulttorganicd de la 1868, iinendu-se compt de dorinOle es-primate de catre populatiunea indigenit.

Unit reglement analogd se va elabora, potrivitti trebu-inOlord locale, care se va aplica in Epird, Thessalia §i 'ncele-lalte parcl a le Turciel de Europa; reformele acesteaensa volt fi supuse essaminariI Rosii.

Atit In timpti de pace, cat §i 'n resbelti, Bosforultt §iDardanelele vord fi deschise bastimentilord cari yin §i seduc de la porturile din Rosia.

Mal adaogit sume enorme despagubire pentru cheltuell deresbelti und miliardd ci patru-sute clece milione ruble,in cesiunt teritoriale, in Asia §i Europa...

intre acestea, sangiaculti Tulcea cu districtele dinDobrogea precum ci Delta Dullard §i insula Serpilord, §i lereserve Rosia ca sit le dea in schiornbt pentru Basarabia.

Acestti tractatd compus de 29 articole precum estevelutil, e desastrosil Turciel. Nu mai pucin Anglia, prin che-stiunea Bosforulul ci a Dardanelelord, ci Austro-Ungaria,din diferite interese §i incit-va pentru gurile Dunarel,erati provocate.

De c1 art. 5 stipuleaza de a fi Romania independenta,acesta este und dreptu ca,§tigatd cu sangele atatordbravi caluti pe campuld de bittalie. Pentru tractarea der cuS. Porta de schimbulit Dobroge1 pentru Basarabia (tendRomaniT se creded ca, prin conventiunea ce o facura cuRosia §i serviciile cu preOulti sangelul cari i le a adus, este

3 7 6 Ti RI SERGENTI

garantatil teritoriu terei lord) §i, ca, Romania cooperanddaldturi cu Rosia in acesttt resbeld, trebuia si densa sitfie chigmatd a lua parte la Inchittrea astui tractatd ; apoidesprigubirl de resbeld, de dre-ce Tarulu le pretinse, nuera cu dreptu sit se cerit si pentru densa ?..

Guvernuld roman a protestatd de acestea formalti laPuteri. Natiunea, Camera §i Senatulil asemeni...

Romanil nu volt uita nits ul-datd, respunsuld cavalere-scd mdre0 al M. S. Domnitorului Carol, cit: ,Armataromand va putea fi sdrobitd, earl nu desarmata !..1

In Anglia si 'n Austria, pentru incat erati lovite in intere-sele lord, a fost ua mare emotiune... Dupe nisce desbateri fur-tunOse in camere, Lordul Derbi se retrase de la ministerd, §i'lit inlocui Comitele Salisburi. Comitele Andrassy ceru , dela adunarea Austro-Ungarit, creditulti de 60 miliOne florins,care i s'a acordat , pentru preparative de resbeld...

Englitera chain& reservele de o§tirl, lud marl dispositiunisi Dieu demonstraOuni energice, preparandu-se de und resbelduriasd. Lucrurile se complicati din ce in ce, si aveil aeruld d'aaduce unti oragan mai mare belica ca aceld care fusese...

Germania ensd potoli lucrurile.Congresul de la Berlin a modificat incat-va tractatulti de la

St. Stefan; §i, mandataril trimisi de Puteri acolo, aduseritpacea...

Dintre toss, prisonerii de resbeld, cei din Rosia, Romania §idin Con stantinop ole, se bucurarit de a fi re'nturnati in patria lor.

FINE

377

TABLA DE MATERII

PARTEA ANTEI

I. Ostasulii romiinti . . 3II. Caporalulti si duol sergenti, dinaintea ca-

sarmeT de cavalerie St. George . . 13III. PastoriI in sera de lasatu-seculuI pentru

postulti Sante! Maril , . . . . . 22IV. Cunoscinta Si visita facut5. la Severin , 37V. Ismailu 47VI. Intriga prin Sistema. . . . , . 66VII. Rapirea feciorei de la Galati . . 78

PARTEA A DUOA

VIII. Calafatul si Osman . . . 86IX. Tabarile Romanilorti . . . 109X. Rush' se incaira cu Turcil 122XI. Mobilisarea osteI romane, trecerea el

peste Dunare . . . . 132XII. Schimniculti Ioanichie . . .. 139XIII. In ce stare se afla Nicopole . . . 15o

PARTEA A TREIA

XIV. Asaltula de la 3o August la redutaGrivita 153

XV. Cat despre aspi mei d'anteI ii arun-cam pe toti in Dunare . . . 179

XVI. Ordinu de di al M. S. Domnitorululpre armata. Actiunea de la 6 Septembre 188

XVII. Campania urmata despre Rachova-Vidin 202XV III. Caderea Plevnei. . . . 2 1 7

... .

.

.

.

...... . .

. .

378

PARTEA A PATItA

XIX. De la Galati la Constantinopole . 237XX. Umilita ca um) culpabila care se peni-

ten tiaza 25 2

PARTEA A CINCIA

XXI. Constantinopole. Una chronornetru de-stinatti pentru Osman 269

XXII. Invingerile Rusilorii. EmigratiuneaMusulmanilorii. La seraiu . . . . 285

XXIII. Ginerile preutulul din Ghighi . . . 328XXIV. Pentru virtute cununi. Abusurile, cri-

mele se pedepsescil 336

OBSERVATIUNE

Riul, dinaintea al carui podd erati retranseatl dorobantii dinregimentul I, ce AA atacat pe Turd cand el so retragea de inRochova, se numesce Augusto, caruia popolul II (lice qi Sctitu.

Esirea lul Osman -Pala din Plevna, la 28 Noembre, trecendilriul Vidu cu armata sa, pe podul improvisatti din earl legate ;§i atacandti la 7 ore si 1/2 grenadiriI gardel comandantl de ge-nereli Ganetsky si Catalei, ataculd In mal In sus de Dolni-Dub-nic atm Gorni-Etropol.

.

Vd 'An%

campania romÂniloru in bulgaria · elt sate -ceva de la mai vechil lul ; ens& in curand a...

Documents