ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI

MANAGEMENT PUBLIC

REFERAT

“OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL”

Coordonator:Lect. Cretu A.

STUDENT:Dediu Eliza-Gabriela

GRUPA: 203

Cuprins

1. Introducere

2. Ocuparea şi şomajul

3. Caracteristicile ocupării şomajului 3.1. Măsurare şi definiţii3.2.Experienta Regatului Unit3.3. Şomajul ciclic

4. Abordarea neoclasică

5. Modelul neokeynesian

6. Explicarea şomajului

7. Rata somajului in Romania 2012

8. Concluzie

9. Bibliografie

Introducere

Șomajul este astăzi unul din fenomenele cele mai puțin acceptate care afectează economia tuturor țărilor.

Șomajul a devenit o problemă, odată cu dezvoltarea industrială, începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în perioadele de recesiune, când întreprinderile industriale își micșorau producția și, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori, care deveneau șomeri.

Cel mai adesea, șomajul contemporan este abordat şi analizat ca un dezechilibru al pieței muncii la nivel național, ca un loc de întâlnire, și de confruntare între cererea globală şi oferta globală de muncă.

Şomajul continua a fost şi continua să fie definit în diferite moduri.

2. Ocuparea si somajul

Inflația a fost o problemă majoră a anilor 70׳ si 80׳ , doar că în ultimii ani ai secolului XXI a ajuns să fie în mare măsură controlată. O parte a prețului plătit pentru reducerea inflației a constat în creșterea șomajului, cu toate că, de obicei, ratele înalte ale șomajului și cele reduse ale inflației sunt asociate doar temporar. Într-adevăr, în unele țări, cum ar fi de exemplu, SUA și Regatul Unit, șomajul a scăzut, de asemenea, în cea de-a doua jumătate a anilor 90׳ la niveluri care nu au mai fost întâlnite din anii 70׳ . Dar șomajul a rămas o problemă in mai multe economii, in special in statele europene din cadrul UE.

Revolutia keynesiana, care a stabilit ramura economiei pe care azi o denumim macroeconomie, a fost legata de necesitatea explicarii si remedierii problemelor generate de somajul inalt din anii 30׳ . Solutia propusa s-a concentrat pe utilizarea pentru reducerea somajului a unor politici anticiclice orientate spre cererea agregata. Macroeconomia keynesiana initiala se concentra in principal asupra primului tip de somaj, denumit somaj ciclic, iar cel de-al doilea tip de somaj, somajul de echilibru, este de asemenea important.

3. Caracteristicile ocuparii somajului

3.1. Masurare si definitii

Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de munca.

Somerii - sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.

Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind persoana care indeplineste urmatoarele conditii :

- are o varsta de peste 15 ani ;- este apt de munca ;- nu are loc de munca ;- este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala .

Pentru studierea somajului, acesta poate fi clasificat in diferite modalitati. Somerii pot fi grupati in raport cu o serie de carcateristici personale cum ar fi: varsta, sexul, nivelul de calificare si de instruire, apartenta la un grup etnic. Somerii pot fi, de asemenea clasificati in raport cu: amplasarea geografica, diferite ocupatii, durata somajului sau in raport de cauzele care au dus la somaj.

Supraestimarea somajului apare deoarece datele masurate pentru somaj include indivizii care nu sunt interesati sa lucreze, dar care declara ca sunt pentru a beneficia de ajutoarele de somaj.

Subevaluare a somajului apare ca urmare a retragerilor voluntare din randul fortei de munca a indivizilor care ar dori sa lucreze, dar au incetat sa mai creada ca isi pot gasi slujbe adecvate.

Lucratorii descurajati sunt cei care s-au retras voluntar din randul fortei de munca, nu pentru ca nu doresc sa lucreze, ci pentru ca ei cred ca nu pot gasi un alt loc de munca in conditiile actuale specific pietei muncii.

Exista 3 tipuri importante de somaj: somajul ciclic sausomajul prin deficit de cerere, somajul frictional (rezultatul normal al mobilitatii muncii), somajul structural (are loc atunci cand exista necorelari intre caracteristicile si calificarile celor care cauta de lucru si cele ale persoanelor pe care le doresc potentialii angajatori. Somajul frictional sic el structural alcatuiesc impreuna somajul de echilibru (somajul corespunzator PIB-ului potential).

3.2. Experienta Regatului Unit

In figura urmatoare (fig. 1) este evidentiata evolutia somajului in Regatul Unit, incepand cu 1963. Atunci s-a manifestat o tendinta de crestere a somajului in cicluri successive derulate in anii 70׳ si 80׳ , dupa care tendinta este descendenta in anii 90׳ .

0

2

4

6

8

10

1214

1970 75 80 85 90 95

UE

Japonia

40

6080

100

120

140

160

1970 75 80 85 90 95

SUA

UE

(ii)Ocupare (milioane)

Milioane

Fig.1 Ocuparea somajului in tarile member ale UE, in SUA si Japonia, in perioada 1970-1998

Sectiunea (i) arata ca somajul a fost inalt in tarile UE in anii 80׳ si 90׳ , dar s-a redus in SUA si a ramas scazut in Japonia.

In sectiunea (ii) se arata ca economia SUA a creat peste 50 mil. Locuitori de munca intre 1970 si 1998, in timp ce in tarile member UE s-au creat doar 10 mil.

Somajul nu este doar problema Regatului Unit; comparatiile international sunt relevante. Exista un contrast dramatic in ultimele trei decenii intre cresterea ocuparii in SUA si cresterea ocuparii in Europa. Ocuparea deplina a crescut cu numai 10% in tarile

(i) Ratele somajului (%)

Proc

ent

UE, intre 1970 si 1998, in timp ce, in SUA, ocuparea deplina a crescut cu peste 60% in acceasi perioada.

Somajul variaza de la o tara la alta, chiar si in cadrul statelor member UE. De exemplu, in anul 1998, somajul, in statele member ale UE, a variat intre mai putin de 3,6% in Luxembrug si mai mult de 19,9% in Spania.

Intre tari somajul este cel mai ridicat in randul muncitorilor necalificati, iar muncitorilor necalificati, iar muncitorii batrani prezinta o probabilitate mai mica de a deveni someri decat muncitori tineri. In majoritatea tarilor UE, somajul feminine este mai ridicat decat cel masculine. Regatul Unit este o exceptie, cu un somaj feminine de 5,5%, iar cel masculine de 7,3% in anul 1997.

O alta trasatura generala a somajului este ca trecerea in somaj este rezultatul predominant al redundantelor si nu al parasirii voluntare a locului de munca.

Majoritatea celor inregistrati ca fiind someri sunt someri involuntari, in sensul ca ei ar accepta o slujba pentru care sunt calificati, la rata curenta a salariului, daca ar primi o astfel de oferta, acestia fiind un “rau” social.

3.3. Somajul ciclic

Termenul de somaj ciclic se refera la somajul care apare ori de cate ori cererea totala este insuficienta pentru a cumpara intregul output potential, cauzand decalaj recesionist in care output-ul actual este mai mic decat cel potential. Somajul ciclic poate fi masurat prin numarul de personae care ar fi putut fi angajate daca economia ar fi atins PIB-ul potential, mai putin numarul persoanelor angajate in mod current

Un comportament specific unei piete tipice a muncii este prezentat in fig. 2 si anume ocuparea si salariile se modifica pro-ciclic (cresc in timpul boom-urilor si s cad in timpul depresiunilor), dar nu se vor inregistra valori semnificative pentru somajul involuntar.

W1

W0

W2

q1 q0 q2

D1

D0

D2

S0

(i)Cantitatea de forta de munca

W1

W0

W2

q1 q0 q2

S2 S0

S1

Fig.2 Ocuparea si salariile pe o sg piata a muncii concurentiale

(ii) Cantitatea de forta de munca

4. Abordarea neoclasica

Abordarea neoclasica incearca sa explice somajul intr-un context in care agentii isi optimizeaza continuu comportamentul, iar pietele sunt in echilibru; asadar nu poate exista somaj involuntary.

O explicatie neoclasica a fluctuatiilor ciclice ale ocuparii presupune ca ele sunt cauzate de fluctuatii ale ofertei de munca, asa cum am aratat in fig. 2.

O a doua variant de explicatii consta in luarea in considerare a erorilor pe care le fac o parte dintre lucratori si patroni in predictia evolutiei nivelului preturilor in timpul ciclurilor economice.

W1`

W0

W2`

q1 q1` q0 q2`

Fig. 3 Somajul pe o singura piatra a muncii cu salarii rigide

S0

D2

D0

D1

5. Modelul neokeynesian

Abordarea neoclasica prezinta si unele puncte bune. Ea presupune existent agentilor rationali, care isi optimizeaza intotdeauna comportamentul. Economistii care nu sunt dispusi sa accepte lipsa somajului involuntar incearca sa explice de ce ar putea aparea un echilibru al pietei muncii in care exista oferta excesiva de munca la salariul current, referindu-se la aceasta fiind “modelul” neokeynesian.

Salariile nu raspund rapid la modificarile cererii si oefrtei pe piata muncii. Din acest motiv, oferta si cererea pot sa nu fie egale pentru perioade indelungate de timp. Pietele muncii vor reflecta atunci somajul din timpul recesiunilor si o cerere excesiva in timpul boom-urilor. Aceste sunt illustrate pentru o piata tipica a muncii in fig. 3.

6. Explicarea somajului

Socuri ale ofertei. Cele mai multe tari au supuse la doua socuri majore ale ofertei, associate cu cresterile pretului petrolului in anii 1973 si 1979. Tari cu negocieri centralizate ale salariilor au avut un somaj mai mic decat altele, deoarece negociatorii salariilor erau dispusi sa accepte reduceri ale salariilor reale.

Socuri ale cererii. Guvernele au reactionat la inflatia ridicata din anii 70׳ prin politici monetare si fiscale compacte. Lenta ajustare in jos a asteptarilor cu privire la inflatie, combinata cu socuri negative ale cererii au creat decalaje recesioniste si au sporit somajul. Impactul pe termen scurt al acestor socuri, ale cererii asupraa somajului a fost cu atat mai mic, cu cat contractile salariale au fost mai flexibile.

Persistenta. Somajul a devenit persistent in acele tari care acorda ajutor de somaj pe perioade nelimitate si, odata instalat, el a fost sustinut de efectul de histereza. Tarilecare au reusit cel putin sa-i intoarca inapoi la lucru pe oamenii care fusesera in somaj un timp indelungat au suferit cel mai mult sub forma cresterii ratelor somajului de echilibru.

10.Rata somajului in Romania 2012

La sfârşitul lunii martie 2012 rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 5,05%, mai mică cu 0,22 pp decât cea din luna februarie a anului 2012 şi mai mică cu 0,95 pp decât cea din luna martie a anului 2011.

Numărul total de şomeri la finele lunii martie, de 454.541 persoane, a scăzut cu 19.325 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 170.820 au fost şomeri indemnizaţi şi 283.721 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 20.549 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 1.224 persoane faţă de luna precedentă.

Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (62,42%) creşte faţă de luna precedentă cu 2,80 pp.

Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, în luna martie 2012, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a scăzut de la valoarea de 5,65% în luna februarie, la valoarea de 5,41%, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 4,83% la 4,64%.

În graficul următor este prezentată evoluţia numărului şomerilor înregistraţi în perioada 2008 –2012:

ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. dec. 300,000

400,000

500,000

600,000

700,000

800,000

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în perioada 2008 - 2012

Evoluţia ratei şomajului înregistrat şi a ratelor şomajului pe sexe, în anii 2010, 2011 şi primul trimestru al anului 2012 este prezentată sugestiv în graficul de mai jos:

ian-uarie

februarie

martie aprilie mai iunie iulie august sept oc-tombrie

noiembrie

de-cembrie

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

10.00

Evolutia ratei somajului inregistrat, a ratei somajului feminin si a ratei somajului masculin in anii 2010, 2011 si 2012

În graficul următor este prezentată evoluţia ponderii şomerilor neindemnizaţi în totalul şomerilor înregistraţi, în perioada 2009- 2012:

ian feb martie aprilie mai iunie iulie august septembrie

octombrie noiembrie decembrie

35.00

40.00

45.00

50.00

55.00

60.00

65.00

Evolutia ponderii somerilor neindemnizati in totalul somerilor in perioada 2009 - 2012

Concluzie

Somajul este o problema majora a timpurilor noastre. Cu ajutorul unei combinatii de instrumente furnizate de modelul macro si de noile acumulari legate de intelegerea pietelor muncii am reusit sa intelegem modul in care a aparut somajul si de ce se caracterizeaza prin persistenta. Vestile rele sunt legate de faptul care reducerea somajului de echilibru este un proces lent. Vestile bune tin de faptul ca persistenta somajului nu inseamna neaparat permanenta acestuia. Schimbarea economica normal si noile politici economice pot determina progrese in inlaturarea persistentei, care nu trebuie sa fie acceptata ca inevitabila.

In present, balanta fortei de munca ridica mari probleme la nivel European si mondial. Obsesia protectionismului care a marcat o buna parte a secolului XX numai este valabila atata vreme cat schimburile economice mondiale, marcate de globalizarea sistemului economic, inseamna intrari si iesiri de bunuri - servicii rezultate din ocuparea, la un anumit nivel, a lucurilor de munca.

In Romania, somajul si inflatia, au avut o evolutie sincronizata, atingand, in unele perioade, la cote procentuale deosebit de ridicate. O cauza importanta care sta la baza tendintei de scadere a somajului, reprezinta pe de o partein emigrarea unei parti importante din forta de munca, iar pe de alta parte, in returnarea, de catre un numar mare de persoane, ce au depasit perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, de a se mai inregistra la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca.

Bibliografie

- R. Lipsey, A. Chrystal – Principiile Economiei, Bucuresti, 2002- http://www.anofm.ro/statistica