CURS 5PIAA MUNCII I OMAJUL

PIATA MUNCII 5.1. Coninutul pieei muncii i caracteristicile5.2. Oferta i cererea de munc5.3. Mecanismul de funcionare a pieei muncii5.4. Fenomene noi pe piaa muncii

5.1. Piata muncii piata specificaPiata muncii- reprezinta un sistem de relatii specifice intre purtatorii cererii si ofertei de munca realizate potrivit reglementarilor existente prin care se stabilesc conditiile de angajare, durata acesteia si marimea salariilor consemnate intr-un contract oficial (de munca).

Orice munca cu caracter salarial depusa fara contract este interzisa prin lege si sanctionata ca atare. Aceasta este denumita generic munca la negru si este insotita de multe consecinte negative pentru cei ce o presteaza.

Caracteristicile pietei munciiObiectul il formeaza munca, fapt care implica in mod direct omul, iar pe piata nu omul se cumpara si se vinde, ci munca efectiva;Este o piata derivata (primeste influentele celorlalte piete si genereaza efecte ce se regasesc in toate sectoarele ec-sociale) si cea mai reglementata;Este eterogena, cuprinzand segmente delimitate pe genuri de activitati, pe zone economice, pe profesii sau meserii, pe categorii si niveluri de calificare, pe sexe si varste, etc.Reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice care determina oferta de munca si cele ale dezvoltarii economico-sociale care genereaza cererea de munca;P.m.presupune negocierea permanenta dintre purtatorii ofertei de munca si cei ai cererii de munca, sub aspect cantitativ, calitativ si structural;Faciliteaza intalnirea intre locurile de munca disponibile, fiind principalul model de paterneriat intre patron si angajat;Conditia esentiala pentru functionarea normala a p.m. este transparenta;Aspectele demografice, de pregatire, de educatie determina valoarea fortei de munca la un moment dat;

Carateristiciele pietei muncii Caraterul concurential al pietei muncii are tendinta sa se altereze (numeroaselor reglementari legale mai mult sau mai putin contradictorii, multimea conditionarilor adoptate in diferite activitati sau de firme privind incadrarea in munca, scara de salarizare, desfacerea contractelor de munca, etc.)P.m. este o piata cu concurenta imperfecta (monopol, oligopol, monopson si oligopson);P.m. are o nsemnata functie sociala, ea implica si negocierea unor elemente ce tin de conditiile de munca si de ansamblul calitatii vietii;Functie formativ-culturala a fortei de munca, se realizeaza prin calificare, prin profesionalism, prin educatie, si prin recalificare si reconversie;P.m. se desfasoara in doua trepte: prima se manifesta pe ansamblul unei economii (macroec.) si a doua preprezinta intalnirea cererii cu oferta de munca in termeni reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor sai;In functie de parametrii de performanta: piata principala a muncii (niveluri ridicate de stabilitate si siguranta a locului de munca si de salarizare) si piata secundara a muncii (instabilitate mai accentuata, salarizare modesta);

Apropierea pietei muncii de normalitate implica un minimum de conditiiAsigurarea nengradita a dreptului la munca;Interzicerea muncii fortate;Asigurarea disciplinei in munca;Asigurarea protectie in munca;Respectarea dreptului la odihna si refacerea capacitatii de munca;Perfectionarea pregatirii si reconversia profesionala;Respectarea libertatii de asociere in sindicate, potrivit legii;Respectarea dreptului la greva.

5.2. CEREREA SI OFERTA DE MUNCACerere de munca reprezinta nevoia de munca salariala ce se formeaza intr-o economie de piata concurentiala la un moment dat sau pe o anumita perioada, exprimata prin numarul locurilor de muncaOferta de munca- reprezinta resursele de munca de care dispune societatea la un moment dat si care se delimiteaza pe baza urmatoarelor criterii: salarizare, posesia aptitudinilor fizice si intelectuale necesare pentru o munca, cautarea sustinuta a unui loc de munca, precum si disponibilitatea unei persoane de a ocupa imediat un loc de munca.Cm si Om se exprima pe domenii, calificari, grad de calificare, etc. si se comensureaza in ore de munca, locuri de munca cu timp complet sau partial in diferite proportii, sub alte forme indirecte, norme de munca de diferite genuri, pe produse, pe timp, mixte, atipice, etc.

Caracteristicile cererii si ofertei de muncaCaracteristicile cererii de munca:- se formeaza in timp indelungat;- nu este constanta, se schimba, ca urmare a schimbarii preturilor in economie si a fluctuatiilor in cererea de bun.ec.;- cererea de munca are o anumita elasticitate, determinata de disponibilitatea unor bunuri ec. care pot fi substituibile;- cererea de munca depinde de productivitatea marginala a muncii, precum si de anticiparile rationale privind dimensiunile cererii globale si elasticitatea cererii de munca;- curba cererii de munca este o curba cu panta negativa, reflectand ca firma va angaja mai multa munca daca salariile sunt mai mici si invers;- nu are o mobilitate perfecta (investitii apreciabile care trebuie corelate cu volumul pietei, apropierea de factorii de productie, de piata de desfacere, costurile de trasport,etc)- nu este omogena;- satisfacerea cererii este o problema de urgenta;- nu fac obietul cererii si nici ofertei de munca: femeile casnice, militarii in termeni si studentii

Caracteristicile ofertei de forta de muncase formeaza in timp indelungat, fiind practic invariabila pe termen scurt;Nu are o mobilitate perfecta;Dimensiunile ofertei de munca depind de factorul demografic si se stabilesc mai multi indicatori demografico-ec.cum ar fi: PT, PAM, PO, NR.SAL., NR.SOMERI, PI, etc.(efectul de venit si efectul de substitutie);O.m. sub aspectul cantitatii reflecta interesul omului de a compara investitiile pentru continuarea educatiei, formarea sa profesionala cu veniturile pe care le va obtine in viitor;O.m.sub aspectul calitatii refecta dorinta omului de a investi in el insusi (capitalul uman). >inv in CU - >Ofertei de munca;Nu este omogena;Are caracter relativ rigid, care exprima prin doua categorii de factori economici, teritoriali si factori demografici, profesionali, ocupationali;O.m.este perisabila, satisfacerea o.m fiind o problema de urgenta;

5.3. Mecanismul de functionare a pietei munciiMecanismul de functionare a pietei muncii- reprezinta un ansamblu de legaturi intre partenerii individuali autonomi, ca viitori salaritati, si patronatele autonome care solicita si utilizeaza munca salariala, precum si legaturile si negocierile dintre preprezentantii acestor doua parti, adica organizatiile de sindicat si organizatiile patronatelor, care se deruleaza

Interesul de a avea un venit ct mai mare l determin pe salariat s depun munc suplimentar, ceea ce are ca rezultat diminuarea timpului liber i creterea dificultilor de refacere a forei de munc. Acesta se numete efectul de substituie, pentru c, salariatul nlocuiete o parte din timpul liber cu timpul de munc.

Atunci cnd salariul atinge o mrime care permite posesorului forei de munc s aib condiii de via apropiate de aspiraiile sale, el renun la munca suplimentar, n favoarea timpului liber. Acesta se numete efectul de venit

Fenomene noi pe piata munciiTendinta generala ca o parte din oferta de munca sa nu se poata realiza in proportii ingrijoratoare pentru cei afectati dar si pentru guvernele tarilor;S-a accentuat foarte mult instabilitatea locurilor de munca ocupate (fluctuatia persoanelor pe post si a posturilor);Desi este fluctuant, somajul are o tendinta de crestere datorita dinamicii demografice, cresterii productivitatii muncii si instabilitatii dezvoltarii economiilor, circulatiei fortei de munca intre tari care a crescut forte mult;Cererea de munca este tot mai puternic influentata de relatiile economice cu exteriorul si in special de import si export;Flexibilitatea muncii adica adaptarea muncii la schimbarile care decurg din mediul economic ce se remodeleaza continuu a crescut forte mult si continua sa evolueze in acelasi sens;Constrangerea comerciala asupra volumului structurii si realizarii muncii este in crestere rapida; productia care este in tot mai mare masura pilotata direct de client amplifica acele componente ale muncii (preluarea cererii, satisfacerea exigentelor clientului, responsabilitatea, manifestarea creativa a salariatilor, etc.) care determina intensificare evidenta a acesteia;Se amplifica fara precedent dinamica generala a p.m.

omajulFenomenul omajului a fost recunoscut oficial ncepnd cu anul 1991, odat cu intrarea n vigoare a Legii nr. 1/1991 privind protecia social a omerilor i reintegrarea lor profesional. omajul este o stare negativ a economiei care afecteaz o parte din populaia activ disponibil prin neasigurarea locurilor de munc. omajul este un dezechilibru pe piaa muncii i reprezint excedentul ofertei fa de cererea de munc.

omerii sunt toi cei api de munc, dar care nu gsesc de lucru i care pot fi angajai, parial sau n ntregime, numai n anumite momente ale dezvoltrii economice, deci formeaz un surplus de for de munc peste numrul celor angajai.

Foarte cunoscut este definiia somajului dat de Biroul Internaional al Muncii. Potrivit acestei definiii, este omer oricine are mai mult de 14 ani i ndeplinete concomitent urmtoarele condiii: este apt de munc; nu muncete; este disponibil pentru o munc salariat sau nesalariat; caut un loc de munc.

Forme de omajomajul voluntar determinat de refuzul de a se angaja al celor care apreciaz c salariul si condiiile de munc nu recompenseaz eforturile pe care ei le-ar face cnd lucreaz Graficul omajul voluntar

omajul involuntar sau keynesian. omerii din aceast categorie nu refuz s lucreze la un anumit salariu care se formeaz n funcie de relaia cerere ofert de pe piaa muncii. Cererea de munc este determinat de nevoia (cererea) de bunuri care este ns influenat evident de preul bunurilor. Cnd preul pe piaa bunurilor crete, oferta de bunuri are tendina s creasc, dar nu i cererea de bunuri care chiar s-ar putea diminua. Dac la un pre existent pe piaa bunurilor, oferta de bunuri este mai mare ca cererea, pe piaa muncii acest dezechilibru provoaca somaj involuntar. omerii acetia accept salariul existent dar nu exist cerere de munc pentru ei Graficul omajul involuntar

omaj natural este acel nivel al omajului pentru care preurile se stabilizeaz i corespunde potenialului economiei naionale pe o anumit perioad. omajul natural include numai omaj fricional i omaj structural, ceea ce nseman c la nivelul potenial al PIB omajul ciclic este zero;omajul ciclic este excedentul ofertei de munc a crei genez ciclic este determinat de conjunctura economic i caracterul sezonier al diferitelor activiti. Se aplic pentru:- somajul conjunctural cauzat de alternana perioadelor de prosperitate i depresiune care caracterizeaz lumea industrial;- somajul sezonier provocat de sezonalitatea unor activiti precum construciile, agricultur, turism, etc.omanjul structural determinat de restructurarea economic, geografic, zonal, social, etc. care au loc n diferite ri, mai ales sub incidena crizei energetice, a revoluiei tehnico-tiinifice, a nchiderii firmelor nerentabile i a perimrii unor produse;omajul tehnologic cauzat de nlocuirea unor tehnici i tehnologii vechi cu altele noi, precum i de centralizarea unor capitaluri i uniti economice care conduc la restrngerea locurilor de munc. Procesul generator const n substituirea muncii cu capitalul;omajul tehnic generat de inactivitatea forat impus de discontinuitile care survin n procesel de producie: grave defeiuni ale unor instalaii, ntreruperea energiei etc;omajul fricional sau tranzitoriu care apare n intervalul dintre ncetarea activitii la un loc de munc i ncadrarea ntr-un nou loc de munc. Are dimensiuni mari n economiile rilor mari i dinamice;

Caracteristicinivelul omajului care se determin n mod absolut (ca numr de persoane) i relativ (ca rat a somajului calculat ca nr.someri/populatia activ): R=Nr.omeri/PAD x100);intensitatea omajului n funcie de care se poate vorbi de somaj total si parial;durata somajului sau perioada de somaj care poate fi mai lung sau mai scurt;structura omajului dup criterii precum ocupaia, gradul de calificare, domeniul de activitate, categoria de vrst, sexul, vechimea n munc, etc.

omajul provoac anumite efecte economice i sociale, precum:reducerea PIB;creterea cheltuielilor cu protecia social;reducerea eficienei forei de munc;reducerea veniturilor individuale;efecte sociale generale: creterea criminalitii, sinuciderilor, ceretorilor, etc.efecte asupra sntii psihice a omerului: stri depresive, sentimental de marginalizare i excludere social, etc.

10.5. Msuri pasive i active de diminuare a omajului.

Politica ocuprii are ca obiectiv meninerea i creterea gradului de ocupare a populaiei active prin aciuni directe sau indirecte menite s asigure locurile de munc pentru noile generaii ce devin active, omeri sau alte persoane care vor s se angajeze ca salariai.Dicionar de economie,Ed. Economic, 1999, (G.P.T.) pag.352

Msuri pasive ale politicii pieei forei de muncMsurile pasive ale politicii forei de munc urmresc s compenseze, ntr-o anumit msur, veniturile deficitare cauzate de omaj, pentru a uura consecinele personale i sociale ale acestuia. Cele mai importante msuri pasive ale politicii ocuprii sunt:ajutorul de omaj;ajutor de integrare profesional;alocaia de sprijin.

Msuri de combatere a omajului:acordarea de credite ntreprinderilor mici i mijlocii n condiii avantajoase;subvenionarea locurilor de munc;faciliti acordate angajailor;organizarea cursurilor de calificare, recalificare i perfecionare a omerilor, etc.Msuri de prevenire a omajului:Informarea i consilierea profesional;Medierea muncii;Consultan i asisten pentru nceperea unei afaceri;Stimularea mobilitii forei de munc, etc.

ntrebri?Mulumesc pentru atenie.

*