53131465 somajul si piata muncii
TRANSCRIPT
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
1/82
Introducere
Orice activitate economica, in conditiile economiei de piata
asociaza, in mod obiectiv, factorul de productie capital, cu inca un factoresential, factorul munca. Acest factor se procura prin intermediul pietei,
piata muncii constituindu-se astfel, intr-un subsistem al economiei de
piata.
Pe aceasta piata functioneaza cererea si oferta, se formeaza un
pret, dar toate acestea se manifesta in functie de specificul determinat
de obiectul tranzactiilor de pe aceasta piata.In cadrul pietei muncii se intalnesc cei ce poseda factorul de
productie capital cu cei care detin factorul de productie munca.
Piata muncii este influentata de factori de ordin demografic,
social-politic, psihologic etc.
Factorul demografic influenteaza in mod special oferta de munca,
populatia tarii fiind rezervorul care alimenteaza permanent aceasta
piata. ar, pe piata muncii, subiectii ofertanti nu sunt toti cetatenii unei
tari. In primul rand trebuie luat in consideratie factorul varsta, cele doua
limite inferioare si superioare, ceea ce contureaza notiunea de
populatie apta de munca
Pentru analiza economica, o mare importanta o prezinta
structurarea pietei muncii, ea permitand cunoasterea proportiilor in care
se folosesc resursele de munca, ca urmare a repartizarii lor, in functie
de cerere si oferta, pe diferite ramuri si subansambluri ale activitatii
economice! agricultura, industrie, servicii etc., ceea ce indica nivelul
tehnologic din economia tarii si in general, gradul ei de dezvoltarte
economica.
Principalul scop urmarit pe piata muncii este a"ungerea la o stare
de echilibru intre principalele componente. In momentul in care nu se
atinge stare de echilibru apare fenomenul de soma"
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
2/82
Analiza acestui fenomen, cauzele si modalitatile de combatere
prezinta un mare interes pentru intreg sistemul economic al unui stat.
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
3/82
CAPITOLUL 1. CONSIDERATII GENERALE
1.1.Conceptul si trasaturile pietei muncii
Premisele teoretice ale analizei pietei muncii sunt: munca si rolul
ei in dezvoltarea social-economica, teoria pietei si a preturilor in
general.
Piata muncii functioneaza dupa acelasi mecanism ca si piata unui
bun. Structurile ei pot fi analizate sub forma tuturor modelelor si tipurilor
de piata: concurenta perfecta, monopol, monopson, monopol-monopson, concurenta monopolistica, oligopol, oligopson, oligopol-
oligopson. Totodata, fiind principala componenta a pietei factorilor,
structurile si principiile de functionare sunt asemanatoare cu cele ale
celorlalte componente, piata resurselor naturale si piata capitalului. Ca
si aceste componente, piata muncii asigura derularea fluxurilor reale si
monetare, desfasurarea proceselor de productie, distribuire si consum.
Dar, avand in vedere ca in cadrul posesorilor de factori ponderea cea
mai mare o detin lucratorii salariati, ca salariul are cea mai mare
pondere in totalul veniturilor realizate, piata muncii determina in ultima
instanta volumul si structura bunurilor produse, precum si procesul de
distribuire a acestor bunuri.
In general, piata muncii reprezinta spatiul economic in care
tranzactioneaza in mod liber utilizatorii de munca detinatorii de capital!
in calitate de cumparatori si posesorii resursei de munca, in calitate de
vanzator, in care, prin mecanismul pretului muncii al concurentei libere
intre agentii economici, al altor mecanisme specifice se a"usteaza
cererea si oferta de munca.
Intr-o formulare restransa, piata muncii este expresia reglarii
cererii si ofertei de munca prin deciziile libere ale agentilor economici
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
4/82
#gentii economici$intalniti pe piata muncii sunt:
a# ofertantii, respectiv cei ce ofera marfa reprezentata de
capacitatea de munca si competenta profesionala, contra unui anumit
pret stabilit de piata%
b# cumparatorii,adica intreprinderile care au nevoie de munca,
intr-o anumita cantitate si structura profesionala, pentru a-si desfasura
activitatea si pentru care sunt dispusi sa plateasca pretul specific-
salariul%
c# intermediarii,care pot fi oficiile de plasare, specializate intr-o
gama larga de servicii, prin intermediul carora ofertantii sunt pusi in
contact cu cumparatorii de munca si care, evident, pentru serviciile lor
solicita un pret.
&ezultatul tranzactiei pe piata muncii se materializeaza in
contractul de anga"aresi in salariu. Deci, piata fortei de munca sau
a factorului munca este constituita din indivizi care cumpara si vand
forta de munca si din anga"amentele care fac posibila desfasurarea
acestor activitati.
#cesti indivizi beneficiaza de timp liber si de timp de munca. Din
punct de vedere economic timpul liberreprezinta timpul c'eltuit in alte
activitati decat cea economicamunca!. In timp ce primul permite
dezvoltarea personalitatii umane, timpul alocat muncii permite
obtinerea venitului, ce este folosit pentru acoperirea trebuintelor de
consum. (a randul sau, venitul este impartit intre consum si economii,
care la randul lor include in final si investitii productive.
In functionarea oricarei economii, piata muncii indeplineste o serie
de functii:
a asigura alocarea resurselor de munca in concordanta cu
volumul si structura cererii de munca%
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
5/82
indeplineste o functie productiva ce asigura combinarea a
doi
factori de productie, capitalul si munca, ce se afla in proprietatea unor
agenti economici diferiti%
o alta functie este cea distributiva, deoarece prin
mecanismele
ei influenteaza modul de formare si repartizare a veniturilor specifice
pentru factorii de productie combinati: salariul si profitul. Pe langa
aceste functii piata muncii mai indeplineste si unele functii de natura
mi$ta, economico-sociale, prin intermediul carora contribuie la
asigurarea de locuri de munca, la protectia sociala, s.a.m.d., cat si la
orientarea profesionala , la reconversia, recalificarea si la reintegrarea
mainii de lucru.
Piata muncii cererea si oferta de munca! se desfasoara in trepte
sau faze.
Intr-o prima fazaare loc formarea conditiilor generale de anga"are
a salariatilor se manifesta tendinta de formare a salariilor la nivel
macroeconomic sau pe segmente mai mari de piata!.
In continuarea acesteia, urmatoarea fazaare loc la intalnirea in
termeni reali a cererii si a ofertei, intalnire in baza conditiilor concrete
ale firmelor si salariatilor potentiali!.
)ferta de munca constituie deci acele resurse de munca, ce se
incadreaza in categoria de oferta pe baza criteriului remunerarii.
#ceasta se manifesta prin cerere de locuri de munca salariata, in
anga"area ca salariati.
Cererea de munca pleaca de la nevoia de servicii-munca din
partea utilizatorilor acesteia, dar conditia esentiala a transformarilor de
munca in cererea de munca este remunerarea sau salarizarea %
aceasta se concretizeaza in oferta de locuri de munca salariate.
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
6/82
Cererea si oferta de munca sunt intr-o relatie de interdependenta
cu dezvoltarea economico-sociala, de amploarea si structurile
activitatilor economice si ale actiunilor sociale si, pe de alta parte, de
fenomenele si procesele social demografice. #ceste inter dependente
multiple sunt sugerate de urmatoarea sc'ema$:
Putem spune ca piata muncii are un caracter specific care poate fi
pus in evidenta prin urmatoarele aspecte:
pe termen scurt cererea de munca este invariabila deoarece
crearea de noi locuri de munca presupune dezvoltarea activitatilor
existente si initiere altora noi, probleme care nu se pot realiza intr-un
timp scurt%
de asemenea ,oferta de munca se formeaza in decursul unui
orizont de timp indelungat, timp in care noua generatie a"unge la
varsta legala de munca si se instruieste%
+I/E
0I M2$II
M67- e8ces de o9erta- de9icit de o9erta
0o'ula:ia
Ina':i':i
+tatutulsocial
al9emeii
+oldulmi)ra:ieiinterna-
:ionale
0o'ula:ia
cu v;rsta de
munc
ctivit:isocial-economice
+cE?%E
M2$@
EEE%E
M2$@
Fiura 1.1Piata muncii-procesele demografice-dezvoltare culturala
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
7/82
oferta de munca isi pune amprenta asupra modului de
satisfacere a cererii de munca%
mobilitatea redusa a fortei de munca, a posesorului acesteia,
oamenii sunt atasati mediului social-economic in care sau format si
unde traiesc% avanta"ele economice oferite de alte zone localitati ! nu
isi exercita nelimitat rolul in ceea ce priveste deplasarile oamenilor
spre noi locuri de munca%
oferta de munca depinde si de alti factori decat cei economici
varsta, starea sanatatii, psi'ologia oamenilor!%
eterogenitatea cererii si ofertei de munca, neconcordanta dintre
structurile acestora fac ca substituirea intre diferitele ei
componente sa fie redusa.
*Piata contemporana a muncii este o piata contractuala,
participativa, in care negocierea si contractul sunt instrumente
fundamentale dereglare a cererii si ofertei de munca+. Procesele de
ocupare si utilizare sunt a"ustate si cu a"utorul altor mecanisme, aflate
la dispozitia persoanelor fizice, persoanelor "uridice si a statului. Insa
piata muncii, prin propriile mecanisme actioneaza in stransa corelatie
cu miscarea cererii si a ofertei pe celelalte piete. #ceasta evolutie
apare ca urmare a manifestarii unei serii de factori:
a! extinderea sistemului de reglementari si legi care ordoneaza
si disciplineaza raporturile dintre agentii economici pe piata muncii%
b! organizarea agentilor economici, a salariatilor si a
intreprinzatorilor. Cresterea gradului de sindicalizare are un puternic
impact asupra ocuparii, marimii si miscarii salariului, ale duratei muncii
si protectiei sociale%
c! extinderea sistemului de negocieri, de la nivelul de firma si
pana la nivelul national, in reglarea unor probleme ale ocuparii si, mai
ales, a celor referitoare la salariul minim garantat, la impartirea sporului
de productivitate la conditiile de munca si protectie sociala%
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
8/82
d! elaborare de politici de ocupare ce sunt promovate la nivelul
firmelor si colectivitatilor locale si adancirea segmentarii pietei muncii%
e! interventia activa, directa sau indirecta, a statului pe piata
muncii si in situatii deosebite, extraeconomice, dintre cele mai diverse,
pentru a sustine, dupa caz, oferta sau cererea de munca, si asigurarea
protectiei sociale a categoriilor defavorizate de lucratori.
In lucrarea sa *%eoria generala a ocuparii, dobanzii si a banilor+
enes a pus bazele macroeconomiei moderne prin raspunsurile pe
care le-a dat cu privire la privire la problemele amintite mai sus. enes
a explicat crizele cu a"utorul modelului cererii agregate, avantul
economic prin dezvoltarea productiei de masa in ramurile moderne ale
economiei, ale caror bunuri sunt mult cerute pe piata, iar depresiunea
economica prin scaderea cererii de investitii. #stfel el propune folosirea
tuturor masurilor de politica fiscala anticiclica, in vederea reducerii
fluctuatiilor ciclice din economie.
In anii /0, economistul american 1ilton 2riedman a pus bazele
*teoriei monetariste+, conform careia politica monetara are un rol
'otarator in determinarea si comportamentul nivelului productiei
venitului! si al preturilor, iar etapele de depresiune economica prin care
au trecut ma"oritatea tarilor lumii au fost generate de o politica
monetara neadecvata. De aici apare concluzia ca numai o politica
monetara expansionista ar putea stimula cererea si oferta de bunuri si
servicii. #stfel 2riedman propune o serie de masurii de politica monetara
anticiclica, in scopul reducerii fluctuatiilor ciclice din economie.
Cea mai buna solutie in realizarea unui grad inalt de ocupare a
fortei de munca ar fi acela de comparare a solutiei propuse de enes
cu cea propusa de 2riedman avand loc aparitia unei solutii mixte.
)rice economie$nu functioneaza la parametrii normali daca nu se
reduc continuu productii si venituri tot mai marii si daca nu se asigura o
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
9/82
tot mai buna ocupare a fortei de munca. Soma"ul si capacitatile de
productie nefolosite in crestere, sunt datorate faptului ca productia nu
creste pe masura potentialului sau, numit si *output potential+. Prin
*output potential+ intelegem de fapt P34 real care il poate produce
societatea in conditiile ocuparii integrale a fortei de munca, adica in
conditiile unui soma" de maxim /5. Diferenta dintre output potential si
output real, reprezinta *golul P34 real+ sau subproductia reala. 6vitarea
supraproductiei se face numai cu o politica fiscala si monetara
expansionista pentru a creste cererea agregata. ) cerere excesiva
inseamna o crestere exagerata a preturilor si veniturilor banesti, adica
inflatie, aducand castiguri foarte mici in productie si in venitul real.
#stfel rezulta ca obiectivul unei politicii mixte, stabilizatoare il
reprezinta minimizarea variatiilor cererii, adica realizarea unei cat mai
bune concordante intre realizarea sporului cererii si potentialul productiv
al economiei.
&ezultatul acestei politici mixte, trebuie sa fie minimizarea
deviatiilor de la un trend crescator, nu la o medie fixa, deoarece, in orice
economie ce se dezvolta, cererea trebuie sa creasca continuu in scopul
de a mentine o utilizare cat mai completa a capacitatilor de productie si
a fortei de munca, in conditiile mentinerii unor preturi cat mai stabile.
Printr-o utilizare integrala a fortei de munca se a"unge la
reducerea deficitelor bugetare conducand c'iar la un surplus bugetar al
ocuparii in totalitatea fortei de munca. Surplusul bugetar reprezinta
practic scopul oricarei politici stabilizatoare. #ceasta politica trebuie sa
realizeze cresterea output-ului potential, care sa conduca la cresterea
ocuparii fortei de munca si a cererii agregate.
Pot aparea o serie de factori perturbatori ai ocuparii fortei de
munca si anume:
politicianul - care ori elibereaza o politica monetara sau fiscalaeronata ce are efecte inverse decat ce se astepta, ori elaboreaza o
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
10/82
politica "usta de reducere a ratei soma"ului si de imbunatatire a
mersului economie in perioadele dinaintea alegerilor%
sc'imbari in conditiile de productie . De exemplu o crestere sau o
scadere brusca si semnificativa a pretului unui factor de productie pe
piata mondiala, pot determina importante dereglari economice%
modificari neprevazute, din ratiuni de politica sociala, sau din
alte ratiuni neeconomice, ale c'eltuielilor guvernamentale%
modificarea aporturilor 7 cresterea acestuia determinata de o
crestere brusca a cererii din strainatate pentru produsele romanesti,
duce la o crestere a veniturilor, asa cum o scadere a acestei cereri
poate diminua veniturile%
modificarea brusca a dorintelor de consum ale populatiei%
modificarea c'eltuielilor investitionale , fara a fi generata
neaparat o ratiune economica%
modificarile spontane in cererea de bani din sectorul privat,
devine un factor perturbator al activitatii economice%
comportarea salariilor .
) politica de ocupare integrala a fortei de munca nu se poate
realiza cu usurinta )cuparea integrala a fortei de munca, nu poate fi
atinsa decat in tarile foarte dezvoltate si pentru o perioada scurta de
timp, datorita fluctuatiilor economice care isi spun cuvantul in cadrul
ciclului afacerilor.
1.!. Criterii "e clasi#icare a pietei muncii
Structura interna a pietei muncii are un caracter deosebit de
complex, ceea ce a permis formularea concluziei dupa care nu exista o
unica piata a muncii la scara economiei nationala. in interiorul ei se
identifica mai multe segmente de piata. *Segmentarea pietei reprezinta
totalitatea te'nicilor de functionare a unei populatii date si care
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
11/82
urmaresc construirea unor grupuri de componenti ce satisface o
anumita conditie de clasificare, in functie de criteriile considerate+.
Segmentarea pietei muncii este determinata atat de motive
economice, de caracteristici ale fortei de munca nivel de instructie,
calificare, mobilitate profesionala!, cat si de aspecte institutionale
reglementarea raporturilor de munca , gradul de organizare sindicala!.
in general se manifesta bariere in calea trecerii de la un segment la
altul, mobilitatea fortei de munca se manifesta mai ales in interiorul
fiecarui segment, si, limitat, intre diferite segmente, iar salariile nu sunt
rezultatul manifestarii libere a fortelor pietei, ele fiind efectul unor factori
sociali, politici si institutionali cu exprimari specifice pe fiecare segment
de piata a muncii. Se stie ca in general piata muncii se structureaza si
functioneaza la nivelul unitatilor economice individuale, la cel al
ramurilor economiilor tarilor, ca si la nivelul mondial. In cele ce
urmeaza vom incerca sa prezentam o clasificare a fortei de munca
dupa anumite criterii.
Dupa cadrul locul! desfasurarii relatiilor de sc'imb se distinge:
piete locale, regionale, nationale, internationale si piata mondiala.
(a nivel local, in &omania, piata muncii este reglementata si
supraveg'eata prin intermediul )ficiilor de forta de munca si soma" si
a punctelor de lucru organizatiilor mai mici a oficiilor de forta de munca
si soma". (a nivelul "udetean si actorul principal care reglementeaza
cadrul legal in care se manifesta fenomenele si procesele pe piata
muncii il reprezintata de agentiile pentru ocupare si reconversie
profesionala.
(a nivelul regional si national actorii implicati in administrarea
pietei muncii sunt diferitele agentii de plasare a fortei de munca, precum
si diferitele organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Insa
principalul organism care supraveg'eaza si reglementeaza
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
12/82
desfasurarea activitatii pe piata muncii il reprezinta 1inisterul 1uncii si
Solidaritatii Sociale.
6conomia mondiala consta din toate! economiile nationale
autonome si specializate, legate intre ele prin sc'imburi de bunuri
materiale si servicii.
Piata mondiala reflecta totalitatea relatiilor in legatura cu sc'imbul
de marfuri corporale sau incorporale intre tari, relatii devenite obligatorii
si permanente pentru existenta acestora. 3otiunea respectiva are deci
un sens economic si nu unul geografic, politic sau religios.
6xistenta unor resurse naturale diferite de la o tara la alta ca
potential general si ca marime relativa rezulta din corelatia cu populatia!
a facut posibila si necesara specializarea tarilor in functie de resursele
detinute. #ceasta la randul ei, a condus la *exportul+ de capital uman ce
depaseste o parte din cererea interna si, ca efect al acestuia, s-a impus
nevoia de a importa capital uman necesar in anumite domenii ale
activitatii.
Distingem astfel dupa forma de proprietate! sectorul public,
sectorul privat si sectorul mi$t.
Sectorul publicreprezinta forta de munca ocupata in proprietatea
statului central, in proprietatea administratiilor locale, precum si
persoanele anga"ate in intreprinderile cu capital integral al statului.
Sectorul privat-particular este format din proprietatea
individuala, individual-asociativa, privat-particulara de familie, privat
asociativa. 2orma principala actuala de proprietate este cea privat-
asociativa, organizata sub forma unor proprietati de capital, in care
proprietarii, fie ca utilizeaza salariati nonproprietari, fie ca ei insisi sunt
participanti la activitatea economica.
Sectorul mixt consta din combinarea ambelor forme de
proprietate: publica si privata.
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
13/82
Permanenta competitie intre formele de proprietate se manifesta
in participarea lor la procesul concurential general. In baza acestui
proces, ponderea si rolul diferitelor forme de proprietate se modifica in
functie de dezvoltarea generala a tarii, de optiunile politice ale
popoarelor. )ricum, sensul pozitiv al evolutiilor respective, al modificarii
diferitelor forme de proprietate este dat de progresul economico-social,
de progresul factorilor de productie si de eficienta folosirii lor.
) alta clasificare ar fi cea dupa sectoarele in care se desfasoara
activitatea economica. Distingem trei sectoare si anume: primar,
secundar si tertiar. #cestea se impart la randul lor in mai multe ramuri
de activitate si anume: ramura agricola, cea industriala si serviciile
economice din &omania. Principalele categorii de activitati sunt
urmatoarele:
agricultura, silvicultura si exploatarea forestiera%
industriala si anume cea extractiva, prelucratoare, energie
electrica si termica%
constructii%
comert si turism%
transport, depozitare, posta de telecomunicatii%
activitati financiare, bancare si de asigurari%
tranzactii imobiliare si de servicii%
administratie publica%
invatamant, sanatate si asistenta sociala%
alte activitati ale economiei nationale
Se remarca clasificarea in functie de structura si specializarea
personalului pe meserii si profesii si anume: muncitor, miner, electrician,
profesor, inginer, economist etc.
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
14/82
In general, in functie de nivelul de pregatire al salariatilor si efortul
pe care il depun in activitatea pe care o desfasoara, proprietarii ii
remunereaza pe acestia.
Dupa gradul de organizare a ofertei de munca distingem doua
tipuri de piete si anume:
piata muncii sindicalizata%
piata muncii nesindicalizata.
Pe piata muncii sindicalizata, unele decizii privind oferta de munca
sunt luate in mod colectiv. Sindicatele inc'eie contracte colective de
munca in care este prevazut adeseori cine poate ocupa un anumit post
si care sunt conditiile de lucru. De asemenea, sindicatele pot 'otari
declansarea unei greve, retragerea completa a ofertei de munca cu
scopul de a a"unge la o intelegere mai buna cu patronatul.
Pe piata muncii nesindicalizate, anga"atii nu sunt reprezentati in
negocierea conditiilor de munca si al salarizarii. De aceea, pot aparea
anumite discriminari salariale intre anga"atii care sunt reprezentati
sindical si cei nereprezentati sindical, c'iar daca munca prestata de
acestia este identica.
1.$ %o"ele "e piata a muncii
Caracterul specific al pietei muncii se intrepatrunde cu cel derivat.
#stfel functia ma"ora a acesteia este de a asigura activitatile economico-
sociale cu resursele de munca in cantitatea, structurile si calitatea
necesare.
Caracteristicile marfii ce circula pe aceasta piata, precum si
raporturile persoanelor ce participa la sc'imb vor fi caracterizate prin
urmatoarele$:
piata muncii este o piata cu un grad ridicat de rigiditate si
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
15/82
sensibilitate, ea interconditionandu-se atat cu ec'ilibrul
economic
general, cat si cu cel social-politic%
ea este o piata organizata si mai puternic reglementata%
mecanismele acestei piete au un grad mai ridicat de
imperfectiune% de pilda, salariul nu reprezinta unica si adesea,
principala parg'ie de reglare a ocuparii si utilizarii resurselor de
munca.
(a sfarsitul anilor 890, ma"oritatea analistilor economici au
concluzionat ca nu poate exista o singura piata a muncii la scara
oricarei economii nationale. #ceasta presupune:
- existenta mai multor segmente ale pietei muncii%
- bariere in calea trecerii de la un segment la altul%
- manifestarea mobilitatii fortei de munca mai ales in
limitele fiecarei piete si mult mai putin intre diferitele segmente%
-
salariile se formeaza si sub influenta unor factori sociali,politici, institutionali.
Segmentarea pietei reprezinta totalitatea te'nicilor de fractionare a
unei populatii date si care urmaresc constituirea unor grupuri de
componenti ce satisface o anumita conditie de clasificare, in functie de
criteriile considerate.
Initial, segmentarea pietei muncii a fost expresia unei sc'eme
dualiste a sistemului economic real, acesta transformandu-se ulterior in
mai multe segmente.
Punctul de pornire in teoria segmentarii pietei de munca este
admiterea ipotezei existentei unui sistem economic dualist, structurat in
doua sectoare:
- sectorul primar central! al marilor intreprinderi
- sectorul secundar periferic! al intreprinderilor supuse
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
16/82
concurentei intre care apare o relatie de interdependenta.
Deci, segmentele reale ale pietei muncii sunt analizate prin
folosirea mai multor criterii de grupare, in functie de fiecare criteriu
existand diferite genuri de piete ale muncii. #stfel, se constata cel putin
urmatoarele criterii:
a! dupa forma de proprietate 7 piata muncii a sectorului privat si
piata intreprinzatorilor publici, in general piata sectorului public%
b! dupa dimensiunile utilizatorilor de munca 7 piata muncii din
partea marilor firme si piata muncii pentru micile intreprinderi%
c! dupa gradul de organizare a ofertei de munca 7 piata
nestructurala a salariatilor liberi si piata salariatilor sindicalizati.
#stfel apare:
piata primara a muncii- compusa din anga"amentele oferite
de intreprinderi mari si sau sindicate, iar caracteristicile sale pot fi
sintetizate astfel: salarii inalte, posibilitati de promovare si siguranta
locului de munca.
piata secundara a muncii- definita prin locuri de munca slab
platite si instabile, cat si de existenta discriminarilor.
In general, segmentul primar al pietei muncii este asociat cu
componenta stabila a cererii de bunuri si servicii, in timp ce segmentul
secundar este legat mai ales de componenta variabila a cererii.
Concluzionam ca unul dintre principalii factori ai segmentarii pietei
muncii ar fi variatia in timp a cererii de bunuri sub aspect, atat cantitativ
cat si structural.
In Statele ;nite ale #mericii s-au conturat in practica si sunt
reflectate teoretic trei sectoare ale economiei cu manifestari specifice:
economia de centru, intreprinderile periferice, economia alternativa.
&nitatile economice de centru se caracterizeaza printr-un grad
inalt de sindicalizare, prin niveluri de salarii peste media nationala,
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
17/82
corelate cu productivitatea muncii superioara, de asemenea, peste
productivitatea nationala.
Intreprinderile perifericesub raport economic sunt de talie mica si
mi"locie, fiind anga"ate intr-o concurenta foarte dura. Produsele lor
incorporeaza multa munca, a carui productivitate este redusa.
Sindicalizarea este aici ca si inexistenta, iar salariile sunt mai mici decat
media.
'conomia clandestina, lipsite de orice regula, cuprinde diversele
forme de activitate neoficiala, fara forme stabile de realizare 7 si adesea
ilegale cu o insecuritate totala a salariatilor.
)rice agent economic intreprinzator! are ca scop reducerea
costurilor, maximizarea profitului si sporirea flexibilitatii ofertei, astfel
incat strategia intreprinzatorului se lanseaza pe segmentarea pietei
muncii.
#stfel salariatii cu cea mai buna calificare, indiferent de evolutia
con"uncturii vor fi pastrati de catre firma. Ceilalti sunt anga"ati si
concediati in functie de variatia volumului activitatii. &ezulta, anumite
componente ale ofertei de munca sunt nevoie sa se adapteze, mai mult
decat alti factori de productie, la cerintele pietei. #ceasta strategie se
aplica de regula in structura interioara a firmei. De regula, mai intai se
incearca modificarea organizarii interne a firmei si apoi a"ustarea
procesului de anga"are-concediere de lucratori. In consecinta au loc
sc'imbari si in profilul de calificare, in conditiile de munca si de
polarizare a diferitelor categorii de lucratori.
Strategiile antreprenoriale de ocupare tind spre mentinerea
segmentului secundar al pietei muncii, deoarece se asigura o sporire a
adaptabilitatii intrepatrunderii la variatiile con"uncturii. #ceasta implica
utilizarea unor mi"loace diverse, ce include metode de polarizare
specifice si forme noi de ocupare si care au ca obiective multiple:
- reducerea deficitului de munca%
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
18/82
- asigurarea de locuri de munca%
- omogenitatea personalului propriu.
Cu toate ca piata muncii se caracterizeaza, ca si piata bunurilor,
printr-o concurenta imperfecta, ea poate fi privita si analizata ca o piatacu concurenta perfecta. Scopul acestei analize il constituie cunoasterea
mecanismului ei concret de functionare. Datorita diferentelor foarte mari
existente intre profesii, ocupatii, nivel de calificare, locuri de munca, etc.,
intre diferentele industriei si firme, unde este utilizata forta de munca, in
viata economica exista mai multe tipuri de piata a muncii. Pentru
intelegerea mecanismelor de determinare, pe aceste tipuri concrete de
piata, a marimii salariului si cantitatii de piata ceruta si oferita, trebuie sa
pornim de la premisa unei concurente perfecte.
Modelul concurentei perfectepresupune urmatoarele conditii:
toti lucratorii au acelasi nivel de calificare%
exista o concurenta absolut libera atat intre ofertanti, cat si
intre intreprinzatori%
exista un sistem informational perfect privind cererea si
oferta
de munca%
nu exista nici o restrictie in sc'imbarea locurilor de munca
de
catre lucratori si, in modificarea numarului locurilor de munca, de catre
intreprinzatori%
nu exista nici o deosebire intre conditiile ofertei diferitelor
locuri de munca.
In acest cadru, concurenta dintre ofertanti determina scaderea
salariului, iar concurenta dintre intreprinzatori cresterea salariului. Ca
rezultat, marimea acestuia este determinata de raportul dintre cele doua
forte ale pietei si anume la nivelul la care cantitatea ceruta este egala cu
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
19/82
#cest model de piata se caracterizeaza prin:
numarul mare al firmelor care concura intre ele in vederea
obtinerii unui anumit tip de factor de munca%
numarul mare de muncitori calificati, cu calitati si abilitati
identice, care-si ofera serviciile in mod independent si individual%
imposibilitatea influentarii ratei salariului pe piata de catre
firme sau de catre lucratori.
Fiura 1.!.Cererea si oferta de munca pe o piata cu concurenta perfecta
In figura $.< se prezinta cererea si oferta de munca de pe o piata
cu concurenta perfecta, unde =me, reprezinta numarul de lucratori
anga"ati, iar Se constituie salariul de ec'ilibru. #vand in vedere acest
model, daca salariul ar fi la nivelul S$, ar exista un surplus de oferta, iar
la nivelul S< un numar insuficient de lucratori. In ambele cazuri salariul
tinde spre ec'ilibru. In acest model nici un intreprinzator nu poate
modifica marimea salariului, deci toate firmele trebuie sa plateasca
acelasi salariu.
Daca o firma acorda un salariu mai mare decat Se, ea
inregistreaza pierdere de profit, iar daca acorda un salariu mai mic
decat Se exista pericolul sa ramana fara anga"ati In ambele cazuri
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
20/82
rezultatul nu poate fi decat falimentul ori parasirea sectorului in care
opereaza respectiva firma.
Pentru a evita aceste efecte, firma trebuie sa indeplineasca
cerintele prezentate de urmatoarea figura $.>
Fiura 1.$ &ealizarea salariului de ec'ilibru
- adica sa plateasca salariul de ec'ilibru Se!, iar numarul
lucratorilor anga"ati sa fie =me. Se constata ca pentru firma oferta de
munca este perfect elastica, constituind, totodata, si costul marginal al
acestui factor de productie C12!, iar cererea este reprezentata de
venitul marginal produs de munca ?1P!.Modelul de piata monopolistpresupune ca toata forta de munca
sa fie reprezentata de un sindicat care apara interesele lucratorilor dintr-
o anumita categorie profesionala sau interesele tuturor lucratorilor, dintr-
o anumita industrie. Principalul rol al sindicatului este cresterea in
anumite limite, a salariului, in scopul cresterii sau cel putin mentinerii la
un anumit nivel a bunastarii economice a membrilor uniunii sindicale.
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
21/82
Desigur ca, o crestere a pretului muncii poate avea loc numai in
conditiile in care, se produc modificari in cererea si oferta de munca. Pe
piata muncii sindicatele nu pot influenta decat in mica masura cererea
de munca, deoarece aceasta depinde de situatia de pe piata bunurilor,
de raportul dintre cererea si oferta de pe aceasta piata, de evolutia
pretului de pe piata diferitelor resurse economice, precum si de
conditiile productiei. #laturi de aceste conditii o importanta deosebita o
reprezinta nivelul si rata de crestere a productivitatii muncii.
Pe acest tip de piata, cererea poate fi considerata o variabila
independenta de puterea monopolista, exercitata de sindicat ca si in
cazul monopolului producerii unui anumit bun. Cu toate ca nu dispun de
parg'ii directe de influentare a cererii de munca, sindicatele pot apela la
metode indirecte de exercitare a puterii monopoliste, cum ar fi spri"inul
acordat politicii protectioniste a guvernului, de exemplu cresterea
tarifelor vamale pentru bunurile similare importate. Totusi, este o
influenta scazuta, deseori nesemnificativa, rezultatul fiind mai degraba
stoparea declinului decat cresterea cererii pe piata muncii.
&ezulta ca, la o oferta data de munca, ma"orarea salariului 7 prin
cresterea cererii depinde de politica patronatului si nu de cea a
sindicatului, c'iar daca acesta dispune de o putere monopolista. In
sc'imb, sindicatele pot reduce oferta de munca si realiza, pe aceasta
baza, o ma"orare a salariului, recurgand de regula, la doua metode.
Prima, este o metoda prin care sindicatele pot obtine o crestere a
salariului, o constituie restrangerea directa a ofertei de munca. In acest
sens, ele pot initia o serie de masuri cum ar fi:
reducerea numarului maxim de ore de munca pe saptamana%
limitarea numarului maxim al membrilor sindicatului%
refuzul de a acorda aviz favorabil de munca lucratorilor
nesindicalisti, etc.
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
22/82
#ceste efecte pot fi evidentiate cu a"utorul urmatoarei reprezentari
grafice figura $.@!.
Fiura 1.&
&ezulta ca urmare a reducerii ofertei de la )0la )$, cantitatea de
munca anga"ata scade de la =m0 la =m$, iar salariul creste de la S0 la
S$.
) alta metodade crestere a salariului o constituie restrangerea
indirecta a ofertei de munca. 2igura $./.!.
Fiura 1.'
Presupunem ca, in urma acordului dintre sindicat si patronat, se
stabileste un salariu minim la nivelul S$, care este mai mare decat
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
23/82
salariul de ec'ilibru Se!, format pe baza raportului dintre cerere si
oferta pe piata muncii.
Ca rezultat al faptului ca acest salariu minim nu poate fi micsorat,
cantitatea de munca anga"ata se reduce de la =me la =m$. Deci, creste
numarul lucratorilor care cauta un loc de munca, crestere reprezentata
de diferenta =m< si =m$. Sansa acestor lucratori de a gasi un loc de
munca scade si mai mult in conditiile aplicarii primei metode, de
restrangere directa a ofertei de pe piata muncii.
Modelul de piata cu concurenta de monopson1 se
fundamenteaza pe urmatoarele premise:
- factorul munca anga"at de firma monopsonica reprezinta
o cota importanta din intreaga oferta de munca de pe piata%
- tipologia factorului munca ramane relativ nemodificata,
c'iar daca procesul te'nic duce la aparitia de noi meserii si c'iar
calificari%
- rata salariilor platite variaza direct cu numarul de lucratori
anga"ati.
In cazul monopsonului, ambele oferte de factori de munca, la nivel
individual si de piata, vor fi identice, curba ofertei avand panta
crescatoare 2igura $.9!
1 V Ionescu E Gavril C Elemente de macroeconomie Bucureti Editura Economic 1!!! 'a)ina 141
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
24/82
Fiura 1.(&ata salariului si factorul munca pe o piata de tip monopson
In figura $.9. curba C1( se situeaza deasupra curbei )(. 6galand
curba costului marginal cu cea a cererii de factor munca in punctul #!,
monopsonul va anga"a un numar ($ de lucratori spre deosebire de (
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
25/82
CAPITOLUL !. %ECANIS%UL DE FUNCTIONARE
A PIETEI %UNCII
!.1. Cererea "e munca
!.1.1. Trasaturile cererii "e munca
*1unca+, pentru un economist, este rezerva de resurse umane,
atat fizice cat si mentale, care este disponibila a fi implicata in productia
de bunuri si servicii. &ezerva de munca depinde de doua lucruri:
a! totalul fortei de munca disponibile, adica intreaga populatie mai
putin categoriile populatiei care muncesc%
b! numarul de ore pe saptamana in care populatia este pregatita
sa munceasca.
Cererea de forta de munca reprezinta cantitatea de eforturi umane
de acea speta! pe care intreprinzatorii sunt dispusi sa o cumpere, la un
tarif salarial corespunzator nivelului general al preturilor in perioada
considerata.
Se stie ca cererea pentru fiecare factor este o cerere determinata
provenind din cererea pentru bunuri si servicii. In cazul muncii aceasta
are ca rezultat o curba a cererii care este descrescatoare in maniera
obisnuita% mai multa forta de munca va fi ceruta daca pretul ei este mai
mic, cu conditia ca celelalte lucruri sa ramana nesc'imbate.In general forta de munca depinde de doi factori:
a! productivitatea marginala a muncii%
b! conditiile generale ale activitatii economice, inclusiv anticiparile
con"uncturale si previziunile privind marimea cererii globale.
A#
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
26/82
(a un anumit moment si intr-un anumit stadiu de dezvoltare
te'nologica, intre volumul resurselor de munca utilizate si volumul
productiei se stabileste o anumita relatie. Potrivit legii randamentelor,
fiecare unitate consumata din factorul de munca are o contributie din ce
in ce mai mica la realizarea productiei$. In 2igura A. se observa ca,
pentru cele $0 unitati de munca, salariul este de
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
27/82
daca muncitorii dispun de mi"loace de productie mai multe sau mai
performante. Spre exemplu a se compara productivitatea unui
excavatorist cu productivitatea unui sapator care foloseste lopata, sau
posibilitatile de lucru ale scribilor medievali cu cele ale secretarelor din
timpurile moderne.
In al doilea rand, productivitatea marginala a lucratorilor mai bine
pregatiti sau instruiti este, in general, mai mare decat cea a lucratorilor
cu un *capital uman+ mai modest.
Putem arata intr-un exemplu mai clar cum curba cererii de forta de
munca este identica cu cea a productivitatii castigului marginal.
Intrebarea care se pune este, cat de departe de originea graficului
2igura productivitatea marginala a muncii, care variaza fie cu pretul bunurilor,
fie cu productivitatea lucratorilor. ) modificare a preturilor poate sa
apara datorita unei modificari a cererii pentru produsul considerat. Daca
pretul produsului creste, aceasta va ridica productivitatea castigului
marginal al muncii, iar antreprenorii vor fi pregatiti sa anga"eze mai multilucratori.
Fiura !.!6fectul unei modificari a productivitatii marginale a muncii asupra
salariilor.
A!
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
28/82
In concluzie putem utiliza anumite observatii.
$! curba produsului castigului marginal este identica cu curba
cererii pentru munca.
>! Posibilitatile in acest moment sunt:
a! 1uncitorii existenti =, vor castiga salarii mai mari, salariile
crescand la si salariile ar ramane la $,
deoarece curba ofertei ar fi orizontala.
Daca pretul ramane constant, dar productivitatea muncitorilor
creste, astfel incat costurile pe unitatea de produs sunt micsorate, acest
lucru va ridica din nou castigul marginal utilizat si va incura"a
antreprenorii sa anga"eze mai multi lucratori. #stfel, un sindicat precum
6lectrical Trades ;nion ar putea foarte bine sa sustina o politica dereclama care incura"eaza pa consumatorul casnic sa utilizeze aparatele
electrice de incalzit ca metoda de incalzire casnica, indemnand in
acelasi timp pe membrii sai sa abandoneze anumite practici care reduc
productia. Prima, ar muta curba cererii pentru munca inspre dreapta prin
cresterea profitabilitatii industriei. )ricum, efectul este de a creste atat
salariile cat si numarul de oameni anga"ati vezi 2igura .!
Cererea de munca nu depinde insa numai de productivitatea
marginala a muncii. Cu alte cuvinte, intreprinzatorul nu inceteaza sa
incadreze mana de lucru exact in punctul in care salariul este egal cu
venitul pe care I-l procura ultimul muncitor incadrat, independent de
modalitatile de fixare a nivelului salariului. Dimpotriva, cererea de munca
3
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
29/82
este mai mult sau mai putin elastica in raport de rata modificarii
salariului.
De asemenea, elasticitatea depinde de structurile te'nice ale
productiei, adica de posibilitatea de substituire a muncii cu bunuri
internationale si invers.
Cererea de munca depinde, in general, si de pre)i*iunile pri)in"
marimea cererii lo+ale, "e anticiparile con-ucturale, etc.
In numeroase cazuri, variatia salariului nu are consecinte asupra
marimii ocuparii in intreprinderi. De pilda, daca intreprinzatorul nu are
alte obiective con"uncturale decat maximizarea profitului, atunci el nu se
raporteaza la cresterea salariului. Sau, daca se desfasoara o
reorganizare a productiei cu o componenta umana fixa, atunci efectivele
de lucratori raman constante, independent de nivelul salariului. In aceste
doua situatii, intreprinzatorul nu se simte obligat sa se incadreze intre
cele doua limite, variabilele in timp, ale salariului real!: inferioara 7 ce
reprezinta minimul de resurse exprimate in bani! care permite
lucratorilor si familiilor lor sa supravietuiasca% superioara 7 venitulbanesc corespunzator productivitatii numai medii marginale!.
6lasticitatea cererii pentru munca este de asemenea de o mare
importanta in fixarea salariilor. Daca cererea pentru munca este elastica,
antreprenorii vor fi in stare sa paraseasca cu usurinta piata si de aceea,
va fi dificil pentru forta de munca de a-si asigura marimea salariilor.
Cererea de munca va fi elastica daca:
a! cererea pentru produsul final va fi elastica%
b! forta de munca poate fi inlocuita cu alta forta de munca%
c! alti factori in special capitalul! pot fi inlocuiti cu forta de munca%
d! costurile datorate muncii reprezinta o parte mare din costurile
totale.
31
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
30/82
Elasticitatea cererii pentru munca si cererea pentru
produsul final.
2urnizorul care acorda o crestere a salariilor trebuie sa mareasca
preturile consumatorilor. #sta inseamna ca la fiecare valoare a pretului,
cantitatea disponibila va fi mai mica si ca s-a produs o modificare a
conditiilor ofertei.
Elasticitatea cererii pentru forta de munca necalificata.
Substituentul cel mai probabil pentru orice fel de forta de munca
este o alta forta de munca. &ezulta ca muncitorii necalificati gasesc ca
este dificil sa obtina mariri de salarii in fata antreprenorilor 'otarati,
deoarece alti muncitori pot cu usurinta sa-i substituie. Cu conditia ca
cererea pentru produsul pe care acesta il face sa fie puternica, cererea
pentru serviciile pentru un muncitor calificat va fi neelastica.
In consecinta, pozitia sa de negociere va fi una puternica, de
vreme ce el poate oricand sa se deplaseze spre o pozitie de mai mare
avanta" personal net.
Elasticitatea cererii pentru forta de munca care poate fiinlocuita cu masini.
Cererea elastica ar putea fi intalnita acolo unde este posibil sa se
substituie forta de munca cu alti factori, in special cu capital. Politicile
salariale agresive din partea muncitorului ar putea sa-i determine pe
antreprenori sa cumpere utila"e puternice, fapt care reduce considerabil
cererea pentru forta de munca. Cererea pentru forta de munca va fi si
mai elastica daca astfel de utilitati sunt ieftine. (a cumpararea unei
combinatii de factori ec'ilibrate, un antreprenor ii va selecta pe acestia
pana cand produsele lor marginale raportate la preturile lor sunt egale.
3A
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
31/82
Fiura !.$.6fectul elasticitatii asupra vanzarilor dupa o marime a pretului.
Se remarca cateva observatii:
$! Datorita unei marimi a pretului, curba ofertei s-a deplasat inspre
stanga.
putin, iar cererea se contracta mult, la =! Pretul produsului pentru care cererea este neelastica, crestemult, dar cererea se contracta putin la =>.
@! &ezulta ca un furnizor pentru al carui produs cererea este
elastica va rezista la costurile de salarii mai bine decat un furnizor pentru
al carui produs cererea este neelastica. Daca el este fortat sa mareasca
salariile, el va reduce cererea pentru forta de munca.
Elasticitatea cererii pentru forta de munca acolo unde
costurile cu munca reprezinta o parte mare din costurile totale.
In aceste circumstante, orice crestere a costurilor cu munca
inseamna o crestere considerabila a pretului de vanzare al produsului
final, si o reducere a limitelor de profit, daca cererea pentru produs este
foarte elastica. #cordarea de astfel de mariri de salarii va insemna, de
33
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
32/82
aceea, reduceri serioase ale productivitatii castigului marginal al muncii,
iar antreprenorul isi va reduce de aceea cererea pentru ea, la preturile
mai mari pe care trebuie acum sa le plateasca.
!.!. O#erta "e munca
!.!.1.Trasaturile o#ertei "e munca
Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama resurselor
existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus, in
perioada respectiva, de populatia apta.
)ferta de munca depinde de numeroase trasaturi ale societatii in
discutie. #poi sunt obiceiurile si legile legate de educatie si anga"are,
disponibilitatea fortei de munca de a lucra pentru salarii si celelalte
stimulente care i se ofera si gradul de emigrare si imigrare permise.
Insa pentru a discuta despre aceste trasaturi se impune in primul
rand definirea termenului de oferta de munca.)ferta de munca, mai precis de servicii umane de un anumit fel
este cantitatea de munca, de aceeasi calificare, pe care lucratorii sunt
capabili si doritori sa o furnizeze la un anumit tarif salarial, dat fiind
nivelul general al preturilor in perioada respectiva.
In general, oferta de munca se refera la numarul de ore pe care
populatia doreste sa le petreaca presand activitati aducatoare de castig
in fabrici, ferme, institutii de stat, intreprinderi, etc., sau activitati
nelucrative.
2actorul esential in dezvoltarea economico-sociala a oricarei tari il
constituie resursele umane potentialul uman! de care dispune aceasta,
resurse care constituie totalitatea populatiei tarii respective la un
34
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
33/82
moment dat. #cest potential trebuie privit in primul rand ca un
consumator colectiv, lucru ce se identifica cu populatia totala, si ca un
producator colectiv, lucru ce se identifica cu resursele de munca, adica
cu numarul, experienta si gradul de pregatire al acestora.
&esursele de munca, existente la un moment dat in societate,
exprima numarul persoanelor capabile de munca, respectiv acea parte
din populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si
intelectuale care ii permit sa desfasoare o activitate utila.
In general, fiind exprimata prin numarul de lucratori, oferta de
munca se deosebeste de cea a marfurilor printr-o serie de particularitati:
a! 2iind atasati mediului economico-social din care provin, lucratorii au
o mobilitate spatiala si profesionala redusa%
b! 2iind interesati atat de conditiile in care isi desfasoara munca cat si
de cele in care vor trebui sa traiasca, putem afirma cu certitudine ca
marirea salariului nu este singurul element care determina lucratorii sa-si
ofere serviciile lor unor firme%
c! Serviciile umane sunt eminamente perisabile, efemeri, nu se potconserva, pentru a profita de o crestere ulterioara a pretului lor de
vanzare%
d! )ferta zilnica de munca are, in buna masura, un caracter rigid,
obligatoriu%
e! )ferta de munca nu se realizeaza, in exclusivitate, pe principiile
economiei de piata.
(ucratorii nu sunt crescuti de parinti ca pe o marfa, scopul
specializarii acestora nefiind acela de recuperare a investitiei sau de a
obtine un beneficiu de pe urma acestora. De aceea putem afirma ca
alaturi de legile economice, mai actioneaza si cele demografice.
35
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
34/82
In situatia unui lucrator individual, munca prestata incumba doua
dezutilitati$:
- sacrificarea timpului liber cu toate functiile lui%
- eforturile si eventualele neplaceri aduse de munca.
Deci, fiecare ora de munca in plus care este prestata reprezinta
pentru muncitor dezutilitate aditionala dezutilitate marginala a muncii!.
6a tinde sa creasca pe masura ce programul de lucru se prelungeste.
Pentru ca salariatii sa fie mai motivati, salariul orar marginal trebuie sa
fie mai mare. &eprezentarea grafica a celor prezentate o regasim in
urmatoarea figura:
(a acest nivel oferta de munca este influentata de urmatorii factori:
a! marimea salariului nominal, real!%
b! raportul intre utilitatea si dezutlitatea muncii relatia dintre
efortul individual si costul de oportunitate!%
c! nevoia de a subzista a salariului si a familiei sale.
)ferta de munca a lucratorului depinde si de natura muncii, de
securitatea ocuparii, de gradul de independenta economica etc.
1odificarea salariului provoaca relatii mai putin nete in oferta de
munca decat in cazul unui bun economic obisnuit. Curba ofertei poate
1$. %ro&ot C Economie 0olitic, Bucureti, Editura Economic, 1!!#, 'a)ina 3*"
%MM
%e=utilitatea +alarii
orare +M
re lucrate re lucrateFiura !.&. &elatia utilitate - dezutilitate
3"
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
35/82
lua o alura descrescatoare, in sensul ca la o scadere a salariului orar
oferta de munca va spori. (ucratorul va sacrifica timpul sau liber si va
presta mai multe ore de munca, cu scopul de a-si asigura un venit minim
efect de venit!.
Se remarca si efectul de substitutie, care presupune substituirea
timpului liber cu timpul de munca.
1arimea efectiva a acestor doua efecte va determina forma, alura
curbei ofertei individuale de munca.
6lasticitatea ofertei de munca are trasaturi specifice.
#naliza acestei probleme presupune formularea de raspunsuri
adecvate la intrebarea privitoare la intensitatea modificarii la o anumita
modificare a salariului. &aspunsul va fi urmatorul: oferta de munca este
inelastica slab elastica!% coeficientul de elasticitate a acestei oferte este
subunitar.
3#
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
36/82
CAPITOLUL$. ECILI/RUL PIETEI SI OCUPAREA
FACTORULUI %UNC0
#naliza ec'ilibrului pietei muncii poate fi privata atat prin prisma
analizei clasice cat si prin analiza Eenesiana a ec'ilibrului pe piata
fortei de munca
In analiza clasica se pleaca de la ipoteza ca cererea de munca este
problema firmelor, iar pe termen scurt stocul de capital este considerat
constant si productia nu poate fi modificata decat prin variatia cantitatii
de munca .
In acest caz firmele isi vand productia la pretul stabilit de catre piata
si ac'ita lucratorilor salariile care se considera a fi singurele costuri.
6le anga"eaza atata munca, cat este necesara obtinerii profitului
maxim.
In acest caz firmele isi vand productia la pretul stabilit de catre piata
si ac'ita lucratorilor salariile care se considera a fi singurele costuri.
6le anga"eaza atata munca, cat este necesara obtinerii profitului
maxim.
)ferta de munca priveste lucratorii care isi maximizeaza utilitatea ,
alegand intre venit si timpul liber. Pentru lucrator, apare mai intai efectul
de substituire. Individul este determinat sa munceasca mai mult, sa
consume mai putin timp liber, pe masura ce salariul, ca pret al renuntariila ora de timp liber a crescut. Dar intrucat cresterea salariului il face pe
individ mai bogat, apare efectul de venit, individul fiind determinat sa
ceara mai mult timp liber.
3*
-
8/12/2019 53131465 Somajul Si Piata Muncii
37/82
6c'ilibrul pietei fortei de munca se obtine la salariul real F p !0 ,
nivel la care cererea de munca este egala cu oferta de munca, iar
numarul de anga"ati este 3G. (a un salariu real mai ridicat decat F p!0
exista un exces de oferta de munca neocuparea!
pe cand la un salariu real mai mic, se manifesta un exces de cerere de
munca. figura >.$!
Fp
Fp!$
Fp!0
Fp!