ANUL TI No. 327.

ANTIEA EDIT UNE

15 BANI N}LJMERUL

ABONAMENTELE

NCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LVNI SI SE PLATESCTOT-D'AUNA INA!NTE

iV BUCURESCi: La casa Administratiune,Iv TARA: Prin mandate postale.

Pentru i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.IN STREINATATE: La toate officiels pos-

tale din Uniune, prin mandate postale.pentru i an 50 lei, 6 lunt 25 lei.

fAANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A

GRIti0RE VENTURAPrim- redactor responsabil

MERCURI24 9RE

5 ANUAR 1887

ocAPARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU

AFACEREA STOICACOLECTIViTATEA TOLEREITA

Transcurramus solertissimas nuyasEvenimentele interioare se desfá-

1rtlrá si sé precipiti unul peste al-tul c'o iutealá ametitoare.

Ori unde te duct, eu cine te'ntîl-nesti, la spectacole, prin cluburi, latribunal, ori In drumul de fer, n'auzide cat aceste cuvinte : «s'a bolnä-vit, e In pericol, e 'n agonie colec-tivitatea.»

Rumoarea aceasta esteintemeiatá.Cu tot misterul, In care s'a as-

cuns pâná acum starea bolnavultii,adevérul a transpirat si este asta-zicunoscut de tosi.

Inghitise atîtea medicamente casê'sr prelungiascá zilele, Intreblein-tase atîtea espediente, ca sé 'si cica-trizeze renne, In cât chiar acesteremedii supreme'í fac ultimele mo-mente mai dureroase, mai crude.

Re.nile In loc se se astupe, ad de-generat In cangrenà; organele. Inloc se se vindice, ad ciizut In des-compunere, E sinistru si scârbosaspectul colectivitátii.

Nu te poti apropia de dinsa de câteu batista la nas ; n'o posi atingeeu mana descoperitá.

Fára voia noastrá trebue sé in-LrebuintAm ouvêntul adevérat:

Colectivitatea e in putrezire, co-lectivitatea a Inceput sé miroas

facem dazi inventariul.Asteptám sé inchizä ochir }n du-

rerile ce si le a produs singurà : 'isunt de ajuns si acestea.

Dar, pentru-cá sen freläsat nimicuitárei, când ziva va sosi, se inregis-träm numai. spre Finere de minte,toate misce.rile si toate cuvinteleI.ngânate In preziva agoniei.

In parlament colectivitatea aine-titi' strigà: «abuzati de tolerentamea.»

Inaintea juriulul, ministerul pu-blic, vézêndu-si cauza perduta siopinia public& indignata esclamà :«justitia e tolerenti eu apárarea.»

Colectivitatea tolerentáIat& un specimen de alucinare !Sé nu sé uite cuvêntul, d. Vasile

Lascar, vorbitorul colectivitätii Inultimele ei momente, l'a pronuntat.

D. Maiorescu erea tocmai sê'sidesvolte interpelarea ; presedintele,generalul Leca màrturisise cä a-ceastá cestiune e la ordinea zilei ;regulamentul impunea Camerii da-toria se asculte pe interpelant. Eibine nu, d Maiorescu n'a fost läsatse vorbeasce..

Tocmai in autiste situatiune, d.Lascar a gäsit momentul favorabilca sé se plângà de tolerenta colec-tivitàtii ! Tocmai asupra unei ase-meni cestiuni, ministrul Bràtianu seface solidar eu dênsa si cere Inchi-derea discutiunei 1

Colectivitatea e tolerentáCum nu 1Colegii deputatului Oroveanu, tari

de dreptul ce'l acordà constitutiu-nea membrilor parlamentului, cerdosarul afacerii si liberarea lui IosifOroveanu. Calmul si simpatioul mi-nistru al justitiei, seful parchetulurdin tarit, refuzà dosarul ; socrul primarului Capitan", un alt calm juisor,cu dr. Râmniceanu, un altpacinic co-lectivist, cer tnchiderea discutir îna-inte de a fe deschisà.

Orov^qnu remane tot la Vàcàre,ti,si Coleciivitatea e tolerentá

Peste doit zile, un membru al ma-

ioritátii, dar eu toatea astea un omstápân pe constiinta lui presedin-tele camerii de punere sub acuzatiedeclarà de onoarea lui ce. Oroveniinu sunt culpabili, si cere liberarealor si a tovaresilor lor de suferinte.

Colectivitatea se indigne, forteazäpe cei l'alti dol colegi ai d-lui Poe-naru-Bordea sé nu revie asupra pä-rerii lor ; tine pe Orovenii la secret;ministrul justitiei 'i numeste cul-paLilí, parchetul nu'r lasi nici sécomunice singuri eu apirätorii, po-trivit legil, nici sé vorbeascä singuriCu Stoica care voeste dupé ce afost bätut së'r traga dupe dênsul.

Cu toate acestea ultimul cuvêntal Colectivitätii a fost :

Suntem tolerenti

A I floare fine. a juisorilor, tinetimult se pare sé vé le.udati eu darultolerentei ?

Se vede ca nu'í titi tntelesul.Ce este tolerenta, cine sunt to-

lerenti ?Së ne transportäm la infamiele

ce de 6 zile se dad la lumini !nain-tea Curtii eu Jurati, ca sé esplice.mci aceasta.

Aci cetätenir onorabili din toateclasele societätii vin si dupé ce punmeula pe cruce jura oä vor vorbifarà fricá si vor spune tot adevêrul,declar& rindpe rind, tn fataunui pu-blic consternat :

comerciantul, ce. toatii lumea seplânge de dàri grele, meseriasul,cä un särit, un betiv, un punga debuzunare e bine vêzut de adminis-tratie ;

omul de legi, ca la Râmnic sebate lumea la alegeri si sé fur&urna ;

be.trinul ce. n'a mai vézut asa vre-muri ;

iar o bétrâna venerabili, dupéce suferä sé stea tnchisa ca mar-tore patru zile tiitr'o odaie undenu poti respira, face semnul crucelsi sé roagà lui D-zeü sé luminezeconstiintele oamenilor.

Intr'un cuvint, la jurati In acestedin urmä zile nu s'aü auzit numarmärturisirile unor suflete oneste ;

la jurati %n timp de cinci zile a fosto procesiune de cetäteni, cari ad ve-nit, dupé ce ad jurat inaintea luiD-zeü, sé protesteze in contra neo-meniilor si turpitudinelor adminis-tratii colectiviste.

La jurati, a fost o procesiune deprotestatori, In contra ilegalitátii sipersecutiunii.

«In aceste din urma cinci zile, amtnvêtat Rimnicul pe degete» ziceaeri un onorabil comerciant care a-sistase la depositiele martorilor.

«Mare ràbdare are lumea; ràbdä-tori sunt românir» adàogä un altcetätean.

Da, räbdarea térii e un semn detolerentä.

Da, românii räbdàtori sunt to-lerenti.

Ei bine, dar toate astea n'aü unsfirsit ?

Inca putin si veti vedea; încä pu-tin si veti auzi, acesta e rêspunsulnostru.

Sandu.

MOLE AGENTIEI RAYAS"

Londra, 3 Ianuarie.D. Goschen a priimit postal de cancelar

al esiquierulul.Lordul Harlington a aprobar aceaste a-

legere,

15 BANI NUIVIERU:

ANUNCiURILE

8E PRIMESC RIIMAI LA ADMIITISTßATil

nunciuri pe pag. 1V, linia 30 bani, anuncitsi reclame pe pagina treia P lei linia

LA PARIS: Se gaseste jutnelul eu S G Ce:n amerul, la Kioscul din eue IGontmartre 41

Bulevardul St. Germain No. 84.

50 BANI UN NUMER VECHIU

REDACTIA SIADMINISTRATIRo. 3.--Piata Episcopiei.No. 3.

ALEXANDRESCU- BRATIANULondra, 3 Ianuarie.

Delegata bulgari aü prenzit la lordulprimar. Conform dorintei ce exprimasera,tntrunirea a avut un caracter intim.

Viena, 3 Ianuarie.«Corespondenta Politica» primeste din

Constantinopol airea ca sosirea deputa -

tiunie bulgarestl In acest oras nu e astep-tata de cât pe la a 2 -a jumetate a lunil la-nuarie. Se crede In general c& Poarta nuva face fnainte de acest termen nice un de-mers noü in cestiunea bulgareasca.

Berlin, 3 Ianuarie.«Gazeta Germaniel de Nord» publica o

scrisoare ce 'I a adresat-o un tnalt perso -nagiu politic din Constantinopol. Aceastascrisoare blameaz& viri limbagiul putinrespectos al ziarelor englezest! si ungu-restl fata cu Sultanul, de când e vorba deo intelegere tntre Rusia si Turcia. In a-ceasta scrisoare se mai zice ca Turcia n'areniel un motiv ca se faca o politica de opo-sitie cu vederl scurte fata eu Rusia. Cutoate astea, aceasta nu tnsemneaza caTur-cia e dispuse a sacrifica interesele salecele mai de capetenie.

!toma, 3 Ianuarie.Sultanul a conferitd -lui de Robilant ma-

rele cordon al ordinulul Osmania.Sofia, 3 lanuarie.

tirile sanitare sosite din satele in caris'aïi constatat mal multe casurl de holera,continue a fi bune.

Se crede ca tn curând guvernul va luamésurile necesare pentru a ridica taran-tina.

CESTIUNEA ZILEIDosirea partei civile

Inca un noü document de adaogat lalungul dosar al afacere Stoica Alexandrescu-Bratlanu.

Dupe ce curtea a admis cererea d -luiIon Lahovary, ca partea civila se se mArgi-neasca a vorbi numai despre Stoica Ale -xandrescu In pledoariele sale, partea civilas'a grabit a se desista.

Adica d. Robescu nu Linea ca se fie con -damnat omul care l'a ranit. El si cu avo -catit sel, tineao numal a adaoga si el piatralor la monumentul de infamie ce '1 cladestecolectivitatea In ultimele '! zile, spre vecinica amintire.

Ce relatie aveaü frati[ Oroveni si ceil'alp acusad cu rana d -lui Robescu ? Nictuna. Complicitatea lor nu s'a putut stabilichiar în privinta asa zisulul atentat In contrad -lut Bratianu. Dar în privinta parce!civile ?

Este in aceasta afacere o parte care ar ficaraghioasa, daca resultatul acestut caraghioslâc n'ar putea fi condemnarea unor i-nocente. CACI, In sfarsit tata teoria parteicivile, degajata de toate argumentele juri-dice cu care a irpodobit'o pentru a o a-para.

Seapte oament, dintre care Iosif Oro -veanu, se unesc, se consfatuesc pentru aunelti un atentat în contra... cataramet d -luiRobescu. Daca nu se poate vorbi de corn-plici... catarama n'a facut nimic, partea ci-vila numai gaseste pe nimeni Inaintea el sise retrage.

Da, pentru Dumnezei, domnilor din co-lectivitate, daca vrett se Inscenati o farsaasa de sinistra, inscenati -o bine, dati -I o a-parenta de adever, distribuiti rolurile malbine. Fie -care se 'st desvolte infamiile larândul sei, si dupe importanta sa.

N'ati înteles ca d. Robescu, legându -sede alte persone decat Stoica Alexandrescu,din caraghios ce era, devenise chiar odios.Stiam ca sunteti infami, dar cei putin cre-deam CA unir din voi nu sunt tocmai pronte.Ne ate dovedit contrariul si chiar vol Infi-gete din zi In zi mal adânc în peptul vostru,sâgeata Inveninata care all aruncat -o.

Afacerea Stoica Alexandrescu- Bratianu se

iarata, din zi In zi mal mult, sub adeveratu -iaspect, adeca sub aspectul relee mai colo -sale infamie a regimulul colectivist. Dar re-sultatul nu va respunde asteptarilor colecti-viste. Nu voim a prejudeca verdictul. Dar,or -cum s'ar pronunta juratif, arel care vorremâne osinditf Inaintea tribunalulul opiniu-neo nublice sunt: Bratianu, Statescu, Radu-

Mihat, Moruzi, Câmpineanu, etc, etc, caautori intelectuall.

Ear acusatif Populeanu, Cocias, Andro-nescu, Dobriceanu, ca agenti materiali: cari110 sevërsit faptul.

Acesti domni pot ride acuma de decisiu-nile acestul tribunal ; dar se'st educa aminteca, mal curând sai, mai târziü, ele ail osanctiune.

APARAREA OROVENILOR

La Curtea eu jurai procesul StoicaAlexandrescu-Bratianu a intrat in onoue faza.

Se dete cuvêntul apärarei celor cincipersoane ttrite din bunul p!ac al par-chetulul Inaintea juratilor.

Dupe o prealabilà intelegere luarti. laInceput cuvêntul cei mai tineri dintreapärätori : d. Grig. Crisenghi si duped-sa, d. deputat George Paladi...

Cei mat tineri deschisera focul, si totel, intr'un singur salt inflpsera jaloa-nele victoriel.

Cu multa claritate, cu destuls inima,d. Crisenghi demon9trä, j.uratilor ne-culpabilitatea lui Tanase Muscalu.

Requisitorul procurorulul generalabia ca mentionase despre acest a-cuzat. and parchetul nu formuleazanier o acusatiune, nu aduce nier o do-vada, sarcina apärärei devine usure.

D. Crieengiai, demonatrAnd sliibioiu-nea celor ce vor st; Ip.,ptice cu ori-cechip In acest proces oament nevino-vati, a constatat in acelas timp ten-dinta nestramutata a parchetului de ada faptulul odios a lui Stoica o culoarepoliticà si d'a desemna vendictel jus-titiel, personalitstile marcante dinRâmnic.

.

D. Crisenghi incepu lupta.D. Paladi o continus.Cel d'ântêiü e un tinër de talent ; la

cel din urma, puterea argumentarel,täria cuvintstorulul convingëtor suntin deplinà desvoltare.

D. Paladi e un orator desavêrsit.Multe servicii s'aü adus causel bi-

nelul si ctdevërulul de talentatul depu-tat al Bêrladulut. Cu devotamentul o-muluf convins, cu respectul datorit a-devërulut, cu focul prietesugului ce arepentru losif Oroveanu prietesug dincare 'sl face o onoare d. Paladi aa facutIn tscerea respectuoasà a unulpublic Ingrijit istoricul vietel Oro-venilor. si a lui George Protopopescu,a unor persoarte onorabile, muncitoare,cari se bucura de consideratiunea sirespectul concetàtenilor lor.

«Pune¢i medalia munceï» esclama d.Paladi intr'o superbà peroratiune, pepeptul acestor cetäteni, iar nu'i trsmi-teti inaintea juratilor, onorabili repre-sentanti aï ministerulul public.

«Tênërul, csruia venerabilul Dumi-tru Bràtianu'ï Intinde mana sil zice :bàiete aleargs In judete, avem nevoiede concursul tëü pentru binele aceste!tërt, nu este, nu poate fi capabil de in-famia ce i se imputa.»

Si mai la vale :«Parchetul care se ascunde noaptea

intr'un dulap, care pune In fruntea u-nel trupe de martori corupti, pe un ac-tor corupt ; parchetul care deschidelnchisorile spre a'si angaja din cel cer-tati cu legea si cu constiinta lor, mar-tori cari sé acuze pe Oroveni si pePompiliü Stanescu ; un asemenea par-chet trebuie së'si pue capul in pamântsë'si ascunza fata ele racine.»

«Onoare magistratului independentcare'si a pus In balantà constiinta si po-sitia lui si cumpsnindu-le bine a zis :

«Nu, de mil de ori nu, Oroven:Tnusurit vinovatf».

Apërarea d-lui Pala!di a adus lacra-

1

mile pe fata auditorului.D. Paladi nu e mimai un orator : e un

servitor al constiinteT, un flü al trii ctreia'i inchina toats anima si viata SC

Onoare d-lui Paladi 1Onoare talentului si caracterului s

cestui valoros tênër I

BULETIN EXTERIORA1IM:1RILE MUNTENEGRL:LUI

Un alt nor pare a se ridica pe orizonul european si a ameninta pacea dejadestul de compromisa. De cate-va zilfse vorbea de niste inarmäri ale Muntenegrulul; se zicea chiar cA principelkNicolai se pregäteste a encepe o actiu-ne contra Serbiel, In scop d'a restabildinastia Karageorgevicl. Aceste sgo-mote aü fost desmintite In mal multerindurl dar, cu toate acestea, ele s'at:mantinut si aü devenit destul de te-meinice pentru a motiva o actiune di-plomatica.

0 depesä de mine comunità cà Poarta a adresat principeluI de Muntene.gru o nota in aceasta privinta.

Depesa zite :«In urma unor stiri oflciale ce men-

tionaü inarmäri si ridicarl de trupedin partea Muntenegrului, cu scop dea trimite in Serbia, mai intêiü câte vabande de muntenegreni pentru a atâtala revolutie, si apoi trupe de Muntene -greni cu printul Karageorgevici, sprea proclama pe acest din urma rege alSerbiel, Poarta a notificat printului deMuntenegru, ca nu va tolera nidi o tre -cere de bande saü de trupe muntene-grene prin teritoriul otoman. Poartaspera ca printul de Muntenegru va Iri-pedica or ce act succeptibil de a tur-bure patea ».

Principele de Muntenegru a rëspunsimediat acester note desmintind formalaceste sgomote. El a asigurat ca nu vaface nimic farà voia Sultanulul. El adeclarat ca Muntenegrul face pregätirInu contra Turciel, dar numai in preve -derea unor evenimente ulterioare, càde altmintrelea si Serbia face tot asa,concentrând trupe chiar la granita.

In fine principele crede ca aceste stirisunt rëspândite de agenti! Austriei.

Aceste asigurari ale principeluI Ni-colai nu sunt fäcute spre a mari pro -babilitatile In favoarea parei.

Inainte de toate este de observat caprincipele do Muntenegru nu neagainarmarile si pregatirile sale derësbol.El se margineste a zice ca aceste inar-mari nu sunt fäcute contra Turcie1,dar in prevederea unor evenimente ul-terioare. Mal mult Inca, el reproseazaSerbiel ca concentreazà trupe la gra-nita.

Nimic mal strania de da aceasta im-putare fscutà Serbie!. Granita ser -

beasca nu are nicàieri contact cu ateaa Muntenegrulul. Intre Serbia si Mun-tenegru este teritoria turcesc. Afarade aceasta, cine poate crede ca Serbiase voiasca vr'o data se atace Muntene-grul, cu munii sei si cu valoroasa saarmata ? Si ce ar cauta Serbia sé cuce -reascà in Muntenegru ? E dar evidentca rëspunsitlprincipelui Nicola' nu estede cât un pretext. Dar ceea ce da aces-tui rëspuns un caracter Inca mai gray,este ultima observatiune prin care elzice Porrei cà stirile despre armsrileMuntenegrului sunt rëspândite de a-gentii austriaci.

Se stie ca Muntenegrul este privitca un post inaintat al Rusiei tn penin-sula balcanica; prin urmare atitudineasa e considerata cu drept cuvent ca oogliadà fidels a ideilor ce domnesc lapetersburg. Se nu se uite cà din Mun-tenegru a isbucnit in mai multe rin-durl prima scântee care a aprins ma-rele incendia oriental. In imprejursrile

i de asta -zi rolul miculua dar rësboinicu-I lui principat, poate fi Inca mai insem-

nat In cazul unui conflict Intre Austru-Ungaria si Rusia,

EPOCA -- 24 DECEMBSE

intervenire a Muntenegrului ar fi

arte pericoloas& -pentru Austria. Cutosti disproportiunea fortelor nu trebuese se pearza din vedere ca Hertego x i-

na. Bosnia. Krivoscia, Dalmatia ai Cro-

atia sunt locuite de popoare slave carisimpatiseazA cu Muntenegrul si cariTntr'un moment dat, ar sili pe AustroUngaria se distragà o parte Tnsemnatea fortelor sale spre meaza-zi si ar sle-bi prin aceasta pozitiunea imperiuluidualist fat& cu marele set) adversar dela Nord.

Prin urmare cele ce se petrec in

Muntenegrul merit& toate atentiuneanoastre.

Ele pot deveni puntul de plecare alunor complicatiuni grave.

INFORMATIUNI

'.

ll,echisitoriul de eri al d-lui Po-puleanu a Meut o impresie deplore-bili. Toatà lumea zicea, esind de laaudientà cá nu este cu putinl;,â casé se condamne niste oameni, Cu

asemenea probe.D. Stoicescu, "nsus", zicea dupé

ce a sfirsit procurorul-general. «A-eeasta este numai un truc, d. Po-puleanu îsi reservà toate argumen-tele pentru replica.»

Colonelul Cafarel atasatul militarfeancez la Constantinopol, care fu-sese insarcinat de guvernul sêü d'aface un report asupra fortelor mili-tare ale Bulgariei si ale Serbiei, aprimat ordin sê vina si In Româniaspre a indeplini aeéiasi misiune.

In cereurile malte colectiviste iri-tarea contra d -lui preeuror generalPopuleanu e mare.

1 se impute. cà din, causa lui aajuns afacerea atentatului contraprimului-ministru se la o înfàtisareeu desévêrsire defavorabilá coleetivitete ".

Azi e netägaduit cà curentul sim-timentului public este pornit ln fa-voarea pretinsilor complici si agent"provocatori, adeverate victime aleune" acusatiuni proa zeloasá si cutotul neîntemeiatá.

Stir" sosite din Odesa ne anuntâo miscare de trope rusesti spre gra-nita Bucovine" si a Poloniel. Se con -centreaz& mai ales mase mari decavalerie, se fee tabere si se adunideposite enorme de aprovisionâride tot felul.

tCitim in Romdnia Liberà de eri

seará.Magistratura cea noue a d -luiStátescu nu are noroc.

Tre" dintre protejatii d -sale de a-proape, un consilier de curte, decurênd venit In Bucuresti, si dotmagistrati de prima instante, mem-bri" unel familii colectiviste influ-ente, candidând la clubul Tinerinzü,ad fost respinsi cu o mare majori-tate. Ce este ciudat, e cà un alt ma-gistrat din Bucuresti depârtat de d.Státescu a fost primit eu aproapeu nanimitatea voturilor.

Nu avem nevoe de comentarii.

icD. Elie Bozianu, tatäl tinérulu"

Bozianu care a depus Vieerea tre-cub-4 ea martor al acuzärei in con-tra fratilor Oroveni, a esit Sâmbàtádin inchisoare.

ln ziva de 7 Septembre 1886, cur-tea de apel, reformtrrd sentinta tri-bunalului Ilfov, rPdusese de la 2 anila sease Juni osânda fostulu" direc-tor al Bence" Prevederea.

DEPESI NAVASLondra, 3 Ianuarie. Se crede In

general ca d. Goschen a acceptat can-celara Esichieruluï.

«Times» afirma existenta une" alien-te ruso germane pe basa neutralitatiiRusiei In cazui unua resbel franco -ger-man si neutralitati Germanio" In ca-sul unul resboiü austro -rus.

CRONICATREANCA-FLEANCA

Sunt mai multe felurl de a vorbi ; si mai

multe limbi.Avem limba frantuzeasca, cea nemteasca,

cea engleza, româneasca, turceasca, gre-

ceasca, italieneasca, sârbeasca, bulgareascasi nu stitr care inca.

Pe urma vine limba pesareasca, cea java-

neza si limba mutilor care se vorbeste cudegetele. Atare de aceasta din urma limba,

toate cele -l'alte se vorbesc cu o singur

limba,care se gaseste In gura, and obosea!a

saü alte ï.rnprejurart nu a scot de un cot afana.

Felurt de a vorbi sunt asemenea foarte

multe : unii vorbesc pe nas, alti peltic, alli

zAzâind, alli horcAind slova r, alti fluerând;

studiul cel mat d=plin In amista privinla se

poate face in corpurile legiuitoare.

D-nu Cocias, procurorul Insarcinat cu

acusarea In procesul Stoica Alexandrescu a

dibuit o alti limbi ai un not) fei de a vorbi.

lata cum s'aü petrecut lucrurile :TArcovnicul procurorulul general, in tim-

pul când se ascultaü martorii s'a apropiatde acusatul Stoica si 't-a vorbit la ureche.

Apërarea a protestat indata, a cerut pre-sidentulut se constate acest fapt si sé'l In-

semneze in procesul-verbal.Atunci d-nu Cccias, sculându-se In pi-

cioare a jurat ca nu e vinovat cad... «a?orbit cu acusatul, insà ferret" sè 'i spuenimic !»

A vorbi fara a spune nimic, e negresit o

limba noue care a început se prinza radacina

in ¡ara la noi, si mullt oament politict siintIn drept se zica cuvintele d-lui Cocias.

Spre exemplu, de mil de ori a fost Intre-buinlat acest limbagiu de presedintele con-siliulut de ministrit. CAnd Il Intreaba vre-unmembru al oposiliel din Camera: «Pentru

ce s'a retras ¡ala Naftalina de la Domene?»D-nu Bratianu rëspunde : «Relaliunile noas-tre cu puterile strëine sunt foarte bune I»

Acest respuns insemneaza pe românestecurat : «Treanca-Fleancay adica a vorbiCara a spune nimic, cum zicea deuna-zi târ-

covnicul d-luT Populeanu.Dar d. Codas nu e om politic : atunci

pentru ce naiba a adoptat acest limbagiü ?D. D. Sturza, and IT amintea mai de

una-zi d. Maiorescu ca pe la 1£375 purta nu-mele de baron Hahn, nu gaseste alt-cevade respuns de cât : «Ei! de geaba credelt

ca o venitl la putere !»Iar Treanca-Fleanca, iar a vorbi ferA a

spune nimic.Dar d. Cocias nu stie nemleste, n'a

fost corespondentul nict unui ziar strein :atunci pentru ce naiba a adoptat acest lim-

bagiü ?Am fost dar cu drept cuvént surprins si

am voit sé desleg enigma. Am resfoit carlisciinlifice, am citit zi si noapte, am alergatla d. Hajdeü om competent In cunostinlalimbelor, m'am adresat si la d. V. Urechia,si la d. Tocilescu, nid unul n'a fost Instare se me faca se înleleg ce limba a vor-bit d. Codas, cum a putut vorbi farli sespue nimic, si pentru ce ?

Era se eomunic faptul invëlatulur Hum-bold, dar am aflat ca a murit de a-proape doue-zect si sease de ant, si cA prin

urmare nu mai poste comunica de cat cu to-varagil sëi din tad saü paradis. Era cat peaci se me împusc de ciudA, and pentru fe-ricirea mea am dat peste o carticica cu zi-cator" românesti In care am gasit deslegarea

enigmeT.ZicAtoarea care 'mT a atras privirea si

concentrat bAgarea de seama este cea ur-matoare :

Limba boului e mare, dar nu poate se

vorbeascäET ! se vede cA de aceia, d. Cocias a

vorbit fail se spue nimic 1M'am pliroforisit !

111 ax.

CURTEA CU J U R kTI

AFACEREASTOICA ALEIANDRESCLI-BRATIANE

SEDINTA DE LA 22 DECEMBRE( Urmare)

Sedinta se deschide la orele 2 si 3/4.

A -sear& dd. jurait aü cerut se as-culte pe pe comisarul Torcärescu, dinRimnic, la care acuzatia renuntase.Torcärescu a fost chemat telegrafie sae ascultat, ça informator.

G. Torcarescu. Martorul zice cä eIn rivalitate cu Stoica de aproape unan. L'a gesit o date furând do" puide lup; si l'a arestat ; Stoica a recla-mat contra lui. Acum 3 ani, martorulmanca la Stoica.

I. Cunosti pe Matta Nikita ?R. Da.I. Are prävälie ?R. Da ; a deschis acum o prevelie,

mobilierul nu still dacä trece peste o

sutei de lei.Uz dome jurat. AT fost intim cu

Stoica ?R. Da. and politia era In fata,

mâncam la el. Dar de tre" ani nu maiam mâncatacolo.

I. Ai vezut pe d. Iosif Oroveanu pela Stoica ?

R. Nu.I. Ce idee a! de Stoica ?

R. Nu pot se zic : nu still.I. Cum de Stoica a zis Intêiü c& l'ai

pus d -ta se. comete atentatul de la 4Septembre ?

R. Poate cä din cauza urel ce aveape mine.

I. Apol nu l'al vezut de un an !R Stoica a cäutat numai ça se

resbune pe raine./. Cine a spus instructiunel CA Maitä

Nrkitre stie ceva In afacerea de fata.R. Ed, m'am dus la Mite se me bär-

bieresc, si el mi -a vorbit despre unult che d -nit Oroveni, Si m'a Intrebat dacä

se scape.Depunerile martorilor find termi-

nate, se Incepe desbateri!e procesulul.D. Presed nte d+ cuvtntul p4rlPï ci-

rite .

DESBATERiLECestiune prealabila.

In privinta aceasta, d. I. Lahoraricere st" depue niste conclusiunt Inain-tea curtei.

D -sa cere ca partea civil;[. find datmodul In care s'a fäcut cererea, se semärgineascâ a vorbi numai de Stoica,autori" intelectuali ne având nimic aface cu cela ce i s'a intAmplat d -Irrt Ro-

bescu.D. Cantili, spune cd asupra punctu-

lut acesta suet doue teoril care se potfoarte bine sustine. Dar find dat spi-ritul hoteraret camere" de punere subacusare, nu se poate limita discutiu-nee p &rtes civile numat la Stoica A-lexandrescu.

D. Procuror Cocias. is conclusiunltinzând ea partea civil& se stea In in-stants si se discute culpabilitatea tutoracusatilor.

D. 1. Lahorari, zice cá nu trebue fA-cuteiipotese,ci c& aperarea se afl& In fatauno" dispositiv precis, care consider&c& agenti" provocatori n'aü fost in co-relatiune de at in cea ce priveste ped. I. Bratianu.

D. P. Grädijteanu, zice c& cestiuneanu se putea ridica Tnainte de asculta-rea martorilor, act nu se putea sti di-nainte dace Intrebarea ce se va adresamartorilor priveste pe Stoica saü paeel- l'alta.

Sedinta sesuspende si Curtea deli -

bereaz&.Dupe ce a deliberat Curtea, Sedinta

se redeschide.Curtea asupra cererei aper &rei, o

accept& si limiteazä rolul pärtei civilenun-al la ceea ce priveete pe StoicaAIexandreseu.

D. Cantali declara ca partea ci-vila se desista. Curtea is act.

Rechisitorul procuroruluigeneral

D -sa spune at de la Inceput s'azis de jurnalele opositiel, ca s'a puspasiune In aceastä afacere de cetre a-cusatie. Vede aci fruntea baroului dinBucureeti si Iaat pe bäncile aparärel.

Cere de la jurati se. se desbrace deor -ce pasiune dupe cum au jurat. Sid -sa declare c& nu va face alt -ceva decat se desfasure ceca ce este In dosar,cum o Intelege d -sa, natural !

In seara de 4 Septembre s'a rëspân-dit sgomotul despre atentat. lmediatprocurorul s'a transportat la fata lo-culua.CAnd s'a comis crime nu se stiacine e Stoica, dar eI indata a zis, er-tati-me, m'a pus alfiì, comisarul 7'or-cäre.scu. Apol In urmä declare ca l'apus Ion Oroveanu si Pompilie Ste-nescu, si a vorbit de o polite care arfi Yî3ntfo-Dupe aceia Steel" reVMe astapradeclaratiunei sale si face alta zieêndc& l'a pus deputatul Iosif Oroveanu.

De and a venit Stoica in Bucurestiprocurorul general se Intreabä ce -af &cut aci si daca a vezut pe cine -va.Stoica vine la 1 Septembre si comitefaptul la 4 Septembre. De ce atâta In-târziere ? El spune c& nu s'a Intâlnitcu Iosif Oroveanu. Dar find eu Mus-calul In gradina Episcopiei, II paraseste si vine dupe 15 minute, zicând c&a fost la spitalul Colteï.

In aceiaal zi a fost la lulian Oprescu;el era turburat, nerabdetor cere odulceat& de prune si pleaca,

Procurorul general Isi explica visitaasta, prin un rendez -vous dat acolo ;Stoica Ins& zice ce a fost se 'i ceara pa-ralele pe care i le datora. Procurorulgeneral zice eta e ln drept se creaz& cädaca politele se aflaü la d. Iosef Oro -veanu e ca aceasta i pletise.

Exista legeturi, zice d -sa Tetre d. Io-sef Oroveauu si Stoica, si ele exis-taü prin G. Protopopescu. Stoica ins&In tot d'auna In rëspunsurile sale a zisc& frate-sed nu e vinovat. Protopopes-cu a fost pe la Stoica In dimineata anda plecat.

Daca ar fi lost Protopopescu debune credint& s'ar fi ocupat se stieunde s'a dus fratele seü Stoica,

Protopopescu e Gel care a mers laStoica aces& si a sustras polita dinlade.

Martoru! Eraclie Petrescu o märtu-riseste.

Dar ziceti c& judele de instructie sieü procurorul gen. l'am pus pe EraclePetrescu se märturiseascä asa. Nol nusuatem capabili de asemenea lucrurl.

Eracle Petrescu declarä ca a merseu Ion Oroveanu la gara acum dol ani,ai pe la gara trecea d. Ion Bratianu.In atea zi crea acolo si Protopopescu.

Atunci Eracle Petrescu a vezut imediat cä Protopopescu are intentiunead'a omonl pe primul ministru.

Cine putealndemna peProtopopescuse comita aceasta crime?

Protopopescu este intim eu Oroveniiadversari Inviersunattald -lut Bratianu.Iosef Oroveanu merge din judet In ju-det së provoace Tntruniri publice.

Iate legaturile Intre Stoica Alexan-drescu si Protopopescu si entre Protopopescu si Orovenil.

Procurorul general Incepe se facepolitice.

N'aveati zice el, de eîtt se restur-nati pe guvern prin càile legalecace traini într'o taraconstitutio-nala.

Atti inceput printia oare Cu eu-titul apoi Cu revolverul.

Acnsatil citeau gazete care nu-mai atzàtza la crime.

Trecând de la Protopopescu la IonOroveanu, procurorul general Il arateca pe un om foarte red.

El vroia moartea primului ministru,precum a spus'o tënerul Bozianu, si elstia ce erea sé se faca.

Ce este Pompilie Stanescu ?

E este In leg&turi strinse Cu Oro-venii si cAti-va martori declar& c& mer-gea pe la Orovenit.

Pompirie Stanescu era destinai sedea el Cu revolverul; dar pe urmia s'airgâudit acusatii ca prea eraü le=.räturimulte Tetre densii si Pompilie ; atuncisau adresat la Stoica .

In timpui drt;ntiuniï, primul procu-ror ftind chemat de un anume NicolaePetrescu, pentru,destainuiri, s'a dus laPenitenciar.

Acest N. Petrescu a declarat cA In-tr'o conversatie ce a avut cu Pompi-Iiu St&nescu cu care sedea in aceiasicamerä,Pompiliul'a zis: nu stricäm noidaca faptul n'a reusit, slricä Stoicacare n'a stint sé tragä.

Acelasi Petrescu a declarat judecä-torului de instructie ce «Orovenit suntamestecati si c& a fost vorba de o po-lite.»

Acesta e adevërul si nu vá puteti In-doi nid de judecatorul de instructienid de directorul Inchisorif. (murmur)

Ca se se dovedeasca si ma" bine a-cest rapt, primul procuror se InchideIntr'un dulap dintr'o camerA a directo-rului penitenctarului si find adusi a-co'o Pompilie Stanescu si Oroveanu,acestia crezându-se singurl, PompilieStanescu a spus lut Oroveanu ca se nuse tfm& caci nu e adeverat ce a decla-rat lut N. Petrescu ce nu trebuia sezica.

Atunci ese primul procuror din du-lap si constata ceea ce a zis Petrescu.

«D-lor jurai Imi reserv dreptul dereplice, conchide d. Populeanu, panaatuneI ve zic gânditi-ve bine ce faceti.De la d-voastra atârnä se panel' cap&tunor asemenea crime.

Daca credeti ca prin ascmeneacrime trei>,uie sa se aï¡unga laputere, osîinditi.

In cas contrar achitati pe a-cusati.

Rechizitoriul procurorului generalterminat, curtea suspenda audienta la6 ore pânä la 8.

"73/4 OREInaintea sedintei

Politia prin toate mijloacele st&rue-ste pentru a nu permite accesul salede cat cunoscutilor seï. D'aci se naseprotester'', nemultumirT, fel dN fei deincidente. Ce! car" pot forts consem-nul suiit foarte putin".

Pân& acolo merg lucrurile In atchiar d. G. Vernescu, Decan al ba-rouluï, ap&retorul acusatilor, este opritd'a intra In sale. D -sa in zadar IST de-cline numele si spune ce e aperätorisoldátul postat la use nu vrea se stiesi tl isbeste Cu patul puscaI in obraz.

Imediat ce aceasta se afe, indignareae generala In sale, si d. P. GrädisteanuTmpreunä cu eel-felt" aparatori pre-senti reclam& d-lui prim-procuror.

-icesta referä casul d-lui major Gher-ghel care se afla In sala, si un ofiterde genüermr vote dBleget pentru aconstata faptul.

. '.D. Dumitru Brätianu vine dintre cei

d'ântêiü si ia loc In incinte. Presentad-sale face mare impresia In sale.

r

83/4 ORESedinta se rede §chide.D. Presedinte Tntreabe cum 'si ad

Impartit aperarea avocatiti aparárei sicat" din dumnealor vor se vorbeasce.

D. Vernscu respunde cä ordineaapareret e regulate. Fie -care a cusatare aparatorul set" deosebit.

D. Presedinte de cuvêntul Intêiüaperatorulul lui Stoica Alexandrescu.

PLEDOARI t D -LUI BOSSLE

Aparatorul lui Stoica AlexandrescuIncepe prin a zice, cä a esitai se pri-meascä sarcina impose ex oficio, d'aentire pe acest autor material al unulatentat odios comis In persoana emi-nentului om de stat care conduce des -tinele acestei tern.

D sa declare c& va pleda pentru aobtine indulgeata juratilor, adite cir-cumstante usuretoare. Stoica Alecsandrescu e un nenorocit dupe perereasa. Pentru a demonstra aceasta, Il facebiografia. Reaminteste c& Stoica 'si -aservit tara ca militar färä a fi pedepsitvre odata. Ce a càpetat pe câmpul debatae decorati" romene si ruse si gra-dul de sergent. Esind din armate,Stoica a Inceput se face comert ; a fostins& nenorocit si a fàcut faliment. Aju-tat ins& de frate -sell, Stoica a relnceputIn urma din non a face nego[ la Rimnic.

D. Bosie se Intreabe daca dinexaltatie mintala, Stoica 'si -a Inchi-puit a vedea In d. I. C. Bratianu unsugrum &tor al tore" un impiletor al eisi s'a hotarit a'1 ucide pentru a sc &patara de dênsul, saü daca a cedat uneabolnevicioase dorinte de celebritatevoind a calca pe urmele vechilor haiduc" si a venit se comite aceaste odi -oase crime pentru ca se si face unnume ?

Nu, zice d. Bosie, ell sunt convins cäStoica a fast pus de alii se comfit&aceastä crime. Stoica nu e nebun, eln'avea nidi un motiv d'a uri pe IonBratianu, Stoica e un nenorocit caren'eateapta achitarea. El stie c& nimeninu'I poate seepa dar spere in indul-genta juratilor; ceel n'a fäcut din ca-put lui crima ce i se impute, ci numaiImpins de alti!.

D. Bosie face apoi o lunge digresiunecontra ziarelor opositiel care suresci-teaze spiritele multimei.

Sfdrscste zicènd : «Stoica Alexan-«drescu m'a autorisat së spui inaintea«d- voastra ca toatei nenoroctrea íuï i se

«trage de la d. Iusif Oroveanu».El singur n'a putut face asemenea

crime din capul set", f &r& se fie pus la

cale de alti!, repeta d. Bosie.

D-sa conchide deci cerând juratilorcircumstantele atenuante.

ID. Bosie a vorbit In total 15 minute.

ri.EDnABiA 0-111 CflRISE11G111

Ca apäràtor al lui Iordache Tanasescu (Muscalul) nu am venit aci pen-tru a pune cestiunea pe terâmul Inve-ninat pe care s'a pus ministerul public,$i dace ne -am fi pus pe acest tërâm amfi discutat cu procurorul general eufruntea sus.

Dar nu pentru aceasta am venit aci,ci numai pentru a face lumina In a-ceastä afacere.

Avem de luptat in contra a dol acu-satori.

Avem a ne apera in contra d -lui pro -curor general ai in contra lui StoicaAlexandrescu,autorul unul Indoit aten-tat in contra primului ministru si Incontra celor l'alta acusati pe care Inmod infam'i -a acusat.

Ministerul public a vorbit de com-plici, de umbre care ar fi In dosul luStoica Alexandrescu pe care viitorulni le vadescoperi.

Acele umbre, sunt umbrele celorfait" cinci acusata, care, temeti -ve senu se scoale an contra voastre, si sevie sé vë tulbure.

Tot rationamentul procurorulul aPost acesta : Nu este eu putinta se fieun Singur acusat. Cum I Se atenteazäla viata Cancelarulut, si se fie numaiun Stoica Alexandaescu autorul aceleacrime?

Aceasta nu se poate. Trebue se fie

si alti''.D. Chrisenghy Arate toate contra -dictiile lui Stoica Alexandrescu. MaiIntâiü declare ce comisarul Torcärescul'a Indeirnat se comite trim ; peurmä denuutä pe Ion Oroveanu si pePompilie Stänescu, pe urma pe Io-sif Oroveanu. Apoi acelas Stoica Afe-xandrescu neaga toate merturisirilesale.

Pe urmä Ins&, dupe multe torture,declara tar cA Iosif Oroveanu l'a In-demnat se comfit& crime.

Stoica a acusat and pe unul and pealtul, din eel cinci acusata, dar nielo data nu'I -a acusat de o date pe tots.acusati.

Pe tots coi tint! Ii vedem pe bancascusare!, numai pe unul nu '1 vedem,numai pe comisarul Torcärescu nu 'Ived. Nisi ca martor nu l'au citat. Si atrebuit ca unul din d- voasträ, d -Iorjurati, se cearä se vade pe acel comi-sar, ca se zerim macar figura lui.

Trebuiaü complici cu or -ce pre[, sis'aü ales acesti complici dupe plac.

Ast -fel s'a ales si Muscalu.Admitând chiar ca tot ce a zis pro-

curorul ar fi adeverat, nu este eu pu-tinta se se admit& culpabilitatea sa Inatentatul de la '4 Septembre.

Muscalu afând de planul lui Stoica,crezând cA pentru esecutarea acestulplan trebue sll sibe multe parale, a ve-nit eu el se 'i arete pe d. Bratianupe care 'I cunoatea, cu scop de a 'I furaacele parale.

El a venit In Bucuresti, dar nu el ciun sergent de oral, a arata[ pe d. fire -tianu lui Stoica Alexandrescu.

D -]or juratf, ave[" se respundett laaceastä Intrebare : Este adeverat ceMuscaltei a ajutat pe Stoica la sevâr-sirea crimel de la 4 Septembre ? Eibine, nu este adeverat aceasta. El n'aluat absolut niel o parte la sevârsireacrime!.

Si un martor a venit aci de a decla-rat, ce. Muscalul a la Râmnic, Tnaintede sevârsirea crime", ce el vine In Bu-curesti numai pentru a lua atele pa-rale de la Stoica ai a adeogat categoric,ca pentru nimic In lume nuva ajutape Stoica In executarea pia -nului sell.

Sfârsind d. Chrisenghy cere un ver-dict de achitare. ,

93/4 OREPLEDOABEA D -LUI PALADI

Aparaloral d -lui G. Protopopescu

«Nu cred, zice d- sa, ce a fost proces«in care misiunea juratului se fie mat«mare dar an acelas timp ma" usoar& !

«Nu cred ce a Post proces In care«verdictulijuratilor se aiba a sterge nu«puma" Invinovetirea adusa acusatilor,«dar Ina o Invinovatire generala Tnsi-«nuate contra tutulor adversarilor u-eau" guvern.»

Dupe acest preambul onor. aparätorarai& ca din Tntregul dosar nu reese deat Intuneric si tar Intuneric.

Dar In urma cercetarei amanuntitaa acestul dosar, un magistrat, prese -dintele Camere" de punere sub acusarea declarat ce nu g&seste probe contrapretinsilor complici ai lui Stoica Alecsaudrescu. Aceasta e un fapt foarte im-portant.

Párerea acestul Walt magistrat esteo raze de lumina In tatunericimea do-sarului si este o feririre ca s'a gasit Inaceastä tare, pentru onoarea el

Presedintele. Ve them la ordined -le Paladi. Respecta¡,i opinia majori-tetea Camere" de punere sub acusare,care este tot atât de respectabile ca o-pinia preeedinteluI sell.

D. Paladi. Am vrut se zic domnilor ce e o fericire si o onoare pentrutara noastre ca Intr'ensa nu existe a-sasinatul politic. In tara Româneasce,pentru onoarea ei, partidele politicen'aü ajuns la aceste nenorocite deprin-der!.

Dar lásând dosarul d'oparte tinêndseama de probele produse Inaintea ju-ratilor, prin martori si acusatiune,ce gasim ? Vorbe I Vorbe 1 si numaivorbe I

G bazäe intr'adever se poate punepe declaratiunile vecinic schimbätoareale lui Stoica ?

O singurä eat& Stoica s'a g &sit tntr'ostare sufleteascä d'acelea In at adeve-rul a tIsntt din anima sa,

pUBLICITATEA

ZIÁRULUI , , EPOCA.`<

Tiragiu 6.000 de fol

ANUNCIURI SI RECLAMEAnunciuri pe pagina IV, linfa

30 baniAnunciuri ci reclame pe pagina

III linia 2 lei.

Acea a lost la G Septembre, cândpentru prima oar& a fost confruntatcu Iosif Oroveanu, ci când aceste, l'aconjurat, cu lacr &mile In ochi, se spueadeverul. Atunci Stoica a spus lemu-rit. «Ce am declarat pane acum a fost«minciuni !

«Adeverul,e cä eü, eü singur, am co-«mis faptul! Dac& am spus alt -fel, dac&«te -am spus , pe dumneata, d -le Oro«vene, este din causa usturimelor ce«am suferit....»

In aceasts declaratie Stoica persistéde la (3 Septembre pane la O Octombreei d. Procuror General, in actul de s-cusare, vorbind d'acel interval, zice unmoment.

D. Paladi, analiseaza, figura rece eica marmora de neschimbetoare a luiStoica pe care a observat In timp de 6zite de and dureaze procesul.

Pare ce acest om ne zice ; «N'am ceface. Atdta ve spus, fund -cä anta trebuese spus !»

Intr'adever, Stoica stie c& va fl con -demnat si ca va avea a sta îtt inchisoare,ei vorbeete cum i s'a zis se vorbeasca,ca sé 'si face positia sa mai bunk InInchisoare.

Examinand eeafodagiul treat de a-cusatie.

D. Paladi se Intreab& :

Cum? Eac& un frate Protopopescu,care a dat dovezi c& e un bun fratepentrti Stoica, care is Meut bine, carel'a sc &pat de la faliment, ei acest fratevine, aga, de ofers lui Iosif Oroveanupe fratele sett ca agent de executare aune§ crime care atrage In urma elpedeapsa muncei silnice ? !

Dar admitand c& Protopopescu a fostun frate monstruos care a sacrificat peStoica la scopurile infernale ale luiIosif Oroveanu, is se vedem care stintpromisiunile, care e targul prin carel'a putut decide? Ni se vorbeete de oInchipuit& polite de 5000 lei. Apol esteadmisibil ca pentru o polite se se fidecis Stoica ? Dar polita remenea Ine...eeee. lAeï pe cánd el stia ca vamerge de srgur la ocne. Ge socotealaar fi fost aceasta? Vedem ins& pe Stoicacumperênd revolverul pe datorie. Ilvedem la Bucureeti mancand cu Mus-salu la o carciume ei pletind prenzul90 bani. Apoi s'a mat pomenit vre -odata om pl &tit se omoare care se n'aibaeel putin la dansul un acompt de chel-tuiale?

Dar ca se convings pe Stoica ei se'ldecida a comite crima, se zice c& a Postla dansul Iosif Oroveanu, se 11 vor-beasca :

Stoica zice aceasta. EI pretinde ca avenit o singura data ci a stat o ore sijumetate la deusul acasa.

Mare convingator trebue se fie IosifOroveanu cä In aea scuri tinep se con-vine', pe cine -va se face o crime. aeade oribil &.

Dintr'un om onest, In o ora ei jumé-tate sé post& face cine -va un criminal,mi se pare un mare miracol!

Dar martorul acusatil, Maifa barbie-rul, zice ca a vézut pe losef Oroveanuintrand de treï ori d'a rêndul la StoicaAlexandrescu. Sé Il credem ?

Stoica el Insuei, spune c& Mait&minte ! El Stoica, care acusa pe IosefOroveanu, declare ca Meit& e martormincinos 1

Puteti sé vé pângeriilo constiinta pu-nand vre -o base pe zrsele lui Matta,caruia, d'altmintrelea chiar instructiae silit& a'i da desmintire ? Aduceti -veaminte de depunerile martorului Sta -nescu 1

Ne acusa d. procuror general ca amfi de meserie conspiratori, ce. Inc& dela 1882 am format planul d'a ucide ped. I. C. Bratianu I Stranie acusatie in-tr'adevér.

Dar pe cine se reaz&mé aceasta acu-satie ? pe martorul Heraclie Petrescu,pe acel actor gazetar ce ate putut ve-dea jucand drama sa piing de intrigeinait,ta d-voastra

Vé aduceti aminte de dênsul si rr'ateuìtat otìoarea ce a resimtit de mrnciu-nile sale, cel l'alt martor, confruntatcu el, onorabilul d. Pecetescu.

D. Paladi trece in vedere acele pu-tine, dar ridicole insinuerí ce s'aduce,In lipsa de or ce prob&, In contra luiProtopopescu.

Nimic nu exist& in contra sa.Toate insinuarile an cauut In tata ex-

plieatiunilor tutulor martorilor.Trece apoi la acea parte a actului de

acusare in care d. Procuror general acrezut de cuviiirta a arunca oprobriulasupra lui Iosef Oroveanu, hind -ca afost, In copilaria sa, baiat de prevalie.

Et el ! e rugine d -lor ca sé fie cine -vab &iat de pravalie ?!

Cum 1 Dupe ce acest om a luptatsuind treapta cu treapta scars socials,el prin mueca el meritul séü a ajunsBUS, vine d. Procuror General si 1Izice: eetl nedemn 1 eat! criminal, aveafin tine germenile crimes, csci al fostbaiat de prsyslie I..,

EPOCA 2.1 DECEMBRE

Apoi câtï din not, cati din d- voasträn'a inceput aga ?! Este un merit, mi separe mie, ci o dovad& morale chiar infavoarea acusatului, aceasta InsltareOne la demnitatea de deputat cândnumal onestitatei si muncet sale a-ceaysta 1niàltare e datorite.

Preeedintele, tntrerupe pe d.Paladi reamintindui ca d -sa apëra peG. Protopopescu ear nu pe losif Oro -veanu.-- D. Palada, respunde ca apér &rile

acusatilor sé.leaga intre dânsete el inuneie perii chiar se confunda, d'areacere voe a continua tot ast -fel.D. A'ernescu, declara ce avocacii a-pìir &rei n'aü venit sé se produce facandparad& de vorba, ci pentru a apëracum vor putea mai bine pe nenorocitieacusati. D'acea când ei vor crede caaceasta datoria el aft Indeplinit -o inmod complect fie vorbind tote uniidupe altii, fie vorbind numaï cati -vadin ei, nu vor obosi cu discursuri inu-tile pe onor. Curte el pe d -nü Jurati.

D. Presecllinte, explica ce d-sa n'aanteles a opri pe d. Paladi d'a vorbidespre Iosif Oroveanu, dar ce' i se ps-ruse de la Inceput ca alt -fel se regu-lase modul apérarel. D -sa inset n'arenici o obiectie de Meut, el roaga pe d.Paladi se continue.

D. Paladi facând analisa rationa-mentulue din actul de acusare ei Cudrept cuvant se.mira d-sa de straniilerationamente ale d-lui procuror gene-ral, asemenea g&seete strania intreba-rile ce d-sa a pus martorilor. Asa s'aIntrebat martorio daca Protopopescumergea la Intruniri ?

Daca el citea ziare d'ale opositiei ?«Ce are a face aceasta cu acusatia

de azi?!«Apoi fite franci d-lor! zice d sa :

«Dae&, Intrunirile provoca lumea la«rele, dace ziarele venineaz& opinia«publica, Inchideti pe aceia cari vor-obese in Intruniri! Inchideti pe ziarietì!«Ear nu ve legate d'aceia cart merg la«Intruniri ei citesc ziare.»

Dar Oroveanu mergea In districtetrimis de d. D. Brstianu ei Kogalni-ceanu, sé organiseze comitetele par-tidului liberal. Si aceasta i se imputaca o crime!

E monstruos ei ridicol. Aceasta e oadevérata inchisitie.

I). Paladi 9ntr'operioada admirabil&,in care streluceete, irr toat& splendoa-rea, frumosul see' talent oratoric, rea-minteete juratilor sfanta datorie carele incumba ca judecatori.

No aperarea precum ei d-lor a-cusatie suntem fli p&mântului, d-voas-tr& suntetl fii cerulue 1 Judecatine eipe unii ci pe altii, ertati-ne exagera-tinuile ce ne-ar putea scapa ei unoraei altora, ei n'avete in minte de catsingura grije d'a nu condemna niete

' oY.meI1I ino0euti I(Impresie profunda In Intreaga aeie-

te nta.1). Paladi foarte emotionat roag& pe

d. Preeedinte sé suspende pentru cinceminute eedinta.

Preeedintele consimte.Sunt 11 ore 1/4.

,La 11 1/2 se reincepe eedinta.D. Paladi continue.D -sa se IntreabA cum s'a comis a-

ceasta crime ? Cum Stoica a conceput'o ? Dosarul ci instructia oral& l'aconvins pe d -sa ce singur Stoica aconceput, precum ei singur a executatcrime.

Stoica Alexandrescu este un one cu-rios. In trecutul sate are mai multecapto care ne d& dreptul sé ne miremei sé ne Intrebam ce fel de om esteStoica ?

Apoi pe un asemenea om l'ar fi tri-mis oamenl seriosi ca Orovenii dacaaceetia er fi complotat Intr'adevér ocrime ?

Dar ni sé zice de acusati c& s'a avutin vedere aceast& stare mintals a luiStoica ei ca conspiratoriï iaü dat un a-jutor in Tanase Muscalu ! 1

Curioasa alegere I Cine e muscalu ?Il vedeti : El e omul care mergea sécaute comori pe la Rusciuk. TanaseMuscalu e omul caruia abia se destai -nueete Stoica, ei el, merge de spuneaceasta lui Pestritu.

Pe mainele unor asemeni oameniei ar fl dat capul niete adeverati con-spirators ? E ridicol sé se sustie unaca aceasta.

Martorio cart ne -ali dat relatií despreStoica ne spunea ca el citea nu numalziare dar Inc& romanturi Haiduceeti.

Apoi un fapt care m'a pus pe gin-duri, zice d. Paladi, este marturia ace-lui legator de cadre care ne -a spus cäStoica is pretins ca d'asupra tablou-lui fotografrilor d- eputatilor, sé Ii puieportretul séü.... Curios lucru 1

Dar acele rinduri cart le -a scrisStoicala 14 August pe carnetul see ? ?

Cá .d strie el la acea date.... .Azi m'um gdndit la planul ineu,

am scos un mare o flat, sa mi -a dal la-creimile. Ce insemneaza ? Eü vé leclarca véz In aveste, rinduri m &rturisireaserioass a crimes sale I ( Miecare)

D. Paladi dovedeete ce Stoica Intimpul cat s'a aflat In Bucureeti n'a pu-tut sé setntêlneasce cu Iosef Oroveanu.Toate insinuarile acusaties nu se potun moment lua In serios.

In zadar s'a casnit Politia sé cer-ceteze pas cu pas demersurile unuiaei a altuia, n'a putut descoperi cea cen'a existat.

De ce n'a voit Parchetul sé vaze Inaceast& afacere tea ce era. realitate ?Siarea de zepaceala de smintenie hlui Stoica nu explic& oare In destulcrime sa ? !

Apoi mat e §i o alts circumstantaStoica e- un nenorocit infectat. de si-filis, aceasta teribils boalä, o otiti

produce cate o data desordine cere-brale, el cate o data chiar nebunie.

Fare a fi ajuns In aceasta ultimafasi a boatel, apoi nu sunt destuleprobe ca s; vedeti ea omul atesta n'aPost cu mingile intregl

in alte ten asemenea oamenl aücomis asemenea atentate. Unul la Ber -lin a aruncat cu pietra in ferestrele Pa-latului, altul la Paris a tras In minis-trul Freycinet cu revolverul. S'adit cine -va tn acele torr se acuze opo-sitia ? Nu d -lor I acolo sunt oamenlseriose el conetiincioss.

s'ar fi gasit el p'aco'o daca s'arfi matte martori ca autorul IeracliePetrescu, ca Ilerecu Tobos, ca Matta,si ca condemnatul Nae Petrescu.

D. Paladi 1 i reaminteste curioaselernt rturisiri ate acestul din urma. In-trând in am &nuntele acestei deposi -tiunl el sdrentuind'o in Intregul sea,d -sa sfireeete ztcend val de societateaIn care s'ar admite m &rturiile condemnatilor contra oamenilor onesti.Daca s'ar admite o asemenea ne-norocita procedare, n'ar fi un singurom in tara Romeneasc& ori cat de o-nest, ori cat de venerabil, contra ca-ruia n'am putea gasi In ocne el tenv-nite martorl gata a il Inegri in modulGel mal cumplit._Apoi d -sa face istoricul acelel sér-mane n &scociri a dulapulut. D -sa ex-plica scena. Arata cât de copilaroaseta Post aceasta inscenare el mijloa-cele de care s'a servit Parchetul.

Pe asemenea ridicole baze se acuzeoamenil oneen, s(imatl de totip &rintilde familie cari daca s'ar fi judecat inRtmnic, oraeul lor, s'ar li ridicat tottconcetatenii lor el ar fi proclamat in-tr'o singura voce inoceej,a lor.

Aci el sunt strains In Bucuresti, dartotusi ate putut afta despre reputatiu-nea lor de la diferitele persoane cares'aü succedat ca martore.

D. Paladi sfireeete ".p)edoaria sa ma-gist.rala, din care abia^am putut séve dam o ineomplecta idee, printr'operoratie de un efect sdrobitor pentruacusatie, el foarte miecatoare pentrujurait el public.

Este 12 1/2 trecute, d. I. t alto-vari cere amânarea pe mâine dincausa ores tnaintate.

Preeedintele Curtei suspenda eedintapino mâine la orele 11.

SEDINTA DE LA 23 DEGEIIBRE

D. judecàtor Lara find bolnav, vinecu o ora intirziere, in Ott eedinta sedeschide tocmai la 12 ore.

Preeedintele de cuvê.atul d -luI IonLahovary, ap &rutorul lui Iori Oroveanu.

PLEDOARIA D-LUI I. LAHOVARAD -tor juratï, rare ori datoria care o

exercitatr, a presintat un caracter seade gray, ca to capul de fate.

Stint 5 acusati cu familie, eu copie, eil -104#~ ~rea4 vß- ilt_4..ffino Traps, iibvr-tatea, onoarea acestor oamene.

D- voastra trebue sé Intrebati pe pro-curor: ca se -te dam ce ne ceri d -ta, cene dai, ce dovezi ne aduci 1

Procurorul réspunde : Am pe cutaresali cutare martori fate! or far& credit,am presumptiunì am ei marele necu-noscut care planeaza d'asupra acesteiafaceri, ei eu acestea vé rog sé -ml datipe aceeti acusati.

Dupé ce v'am amintit in cite-va eu-vinte tesa procurorului; acum voi pupefata In fata sistema aparsrii si siste-ma acus &rii; d- voastra veti judeca.

D. procuror general s'a Intrebat dece ne -am sculat not tote ca sé ap &rampe Oroveanu. Gaud s'a sévlrcit atenta-tul lui Pietraru niel unul din noi nu s'asculat, caci se adusese Inaintea jura-tilor numal adevératil culpabilí.

Ast &zt am venit eu totil se aperem peOrovenii, find, ce am vézut aci nietenevinovati ei am writ un perico! social.

Indata ce Stoica ei -a sévireit crima,crea natural ca justitia sé se Intrebedace. Brea cine -va In dosul lui Stoica.

Procurorul general a venit cu ideeapreconceputa c& Stoica n'a putut facesingur trama de la 4 Septembre.

Zice aceasta? Nu s'a vézut alte ca-suri identice in tére unde fierb pasiu-nile politice ?

Dar mai intèi la noi Pietraru ? Nu s'adovedit ca el a sévireit crime sa neim-pins de nimeni.

In 1820, un om Injunghie pe ducelede Berry, moetenitorul tronului. Parchetul frances cea mai perfecta justitiece poate exista, cerceteaza.,ei descoperac& autorul este un curelar, L,,uvel, carea lovit In ducele de Berry ca sé o-moare dinastia Burboni!or.

La 1835 Ludovic Filip trecand calarepe Bulevard, viete bnmbe cad dintr'ofereastra ei vre -o 18 oamenl sunt ornorlt!

Imediat s'a zis cä partidul republi-can a sévêrsit aceast&. crime.

Se face instructia ei sé descopera eaauto'ul principal Fieschi un cioban aurzit atentatul, avend de complicie unb &can ei un lampist.

Dar atunco ni se va zice ca gazeteleopositiunei ali impins prin violentelefor pe oamenl ca Stoica la crime.

Dar admitand ca ar fi violente, vio-lente sunt dintr'o parte ci dintr'alta eicred ca ali lost mal multe din parteaadversarilor nostri, fle and ereaü Inopositie fie când stint la putere, ceci a'ti vézut ce seria mat de- una -zi Trom-peta Bucuresytilor care fndemna pe ce-tateni sé sparga capetele miserabililor.Miserabilir suntem not, eel din opo-sitie.

Aid! d. I. Lahovary face apel la chiard. procuror genera! Populeanu, careerea prim procuror sib guvernul con-servator : nu crea rial violent tonalpreset opositioniste de pe vremeaaceia ?

D. Populeanu ingslbineete.Fie care face politic& cum stie, ur-

mrazá d. Lahovary unul se plAnge cacaracterfoe scazutca libertateae con-fisc-da. Stoica sé plange c& nu mal arece se ben.

lnstructia si martorie ne arata pe Stoi-ca acusind pe d. Brátianu cs vrea séscumpeasce licentele ei n'o se mal poatese bea. Alta-data él vedem comandândun tabloü multicolor inf&ticand gpro-clamarea Regatului ei lipind d'asupraportretul sëü.

Intr'alta zi, el serie pe carnetul sed,ei acest carnet s'a gXsit. $ezând la maskm'am gandit la un lucru mare si oftand'mi a venit chiar lacriemile in ochi.

Dace In complot eraü oamenl inteli-gentr, este admisibil ca sé hotarascasé mearga In Bucuregti cu o petitie,pu-tand sé 'ci Inchipurasce eä Regele orprimul ministru are sé 'I primeasca.Vedete c& crime a fost urzite de oa-meni inculti.

Daca eraü oameni deetepti tn com-plit. n'ar fi trimes sé omeare pe BC&-tianu, avand busunarele pline cu actestabilind identitatea sa. Oameni inteli-ganti l'ar fl trimes cu lozinca d'a ziceca e din Ploeeti or Severin, ei pan& séstabilea identitatea complicit aveaütimp d'a risipi toate probele.

Dar procurorul zice : De ce a spusStoica Indata dupe atentat : «Ertati-mé,nu sunt en vinovat 1» Aceasta nu esteexact, el a spus : Ertati-me, nu me o-mordfi» Aceasta o declare sergentulde orae care l'a arestat.$i aceasta e co-roborat de d. I. Bretianu.

Pe urms, aü Inceput msrturisirile,contradictiunile sale.

Dar nu se va zice : De ce pc urina azis Stoica Aleaandrescu, ce a fost pusde alti?

Fiind cA a fost btatut ei maltratat.Fireete ce e greü d'a dovedi miste-

rele ce se petrec In beciurile politie-neeti. Totuet avem dovezi care aruncaputin:i lumina asupra lniunericului a-cestei afaceri.

D. Robescu a merturit ce l'a betut.1). Leca a declarat ce a mat fost betutei trintit la pamânt de un jandarm lacasarme. El singur a declarat c& a lostbetut, iar pe urine, fare' a sti cum sipentru ce a t&g&duit ceia ce marturi-srse.

Apoe ate vézut aci un om care flindla politic a declarat c& a auzit Intr'oearners alaturt ca sé betea un om carese vaita. Si acelue om s'a zis ca se be-tea Stoica Alexa..ndrescu.

Un legiuitor a zis, pe and existacasna, ce nu trebue sé se cread& tot cemarturiseete un acusat, c&cl casna facemulte sé se zice.

E! bine cana s'a desfiintat ? dar arémas bataia, dar lntre ca.sne ei ba-taia e o strinse rubedenie.

Celt d'ântèiü acusatie care s'a dus Incontra lui Oroveanu, a fost a lui Po-pescu, primarul de la Minnie, care evr&jmae personal al lut Ion Oroveanu.

Un altul acusa iar pe Oroveanu, a-cela este Nástase Dornescu, care a fostdat afara din slujb& de Oroveanu. Iat&a Gu careinamidi lui Oroveanu vreaü sé stri-veascs pe vrejmacul tor.

lata de unde a pornit denuntarea.late de unde a plecat acea sageat& In-veninatA care a strapuns inimile acinci oamene cinstiti.

Prin aceste canale necurate an a-juns la parchet acusatiunile in contracelor cinci inculpati.

Dar mal sunt acusatiunile lui Stoica.Daca aceste acusatiuni aü ajuns stal-pul ei temelia actulue de acusatie, a-tune' ce cauta aid Protopopescu, IonOroveanu pe care nu'e acusa Stoica.

Dar zice procurorul, luati cutare orcutare merturie. Pricep 1 E vorbs deIosef Oroveanu, ascultati pe Stoica.E vorba de Protopopescu, auzito pemartorul No. 1. E vorb& de Ion Oro-veanu ; iat& martorul No. 2.

Vedeti sunt martori pour tous lesgouts.

Las la o parte denuntArile, ei vid laalta cestiune. Procurorul zice : iata odovada, Oroveanu a dat parale luiStoica. 'I a dat o polite.

Unde e polita ? Nu s'a ,gasit maimutt. Chiar Stoica asupra declaratiu-nea ceruia se baseaza parchetul chiarStoica deelara pe urma ca si s'a faga-duit numai o polita.

Dar ar fi fost un orn deetept destulde nebun pentru ca, iscalind o polite,sé-ci iscaleasca propria sa condamna-tiune ? Si aceastá polite. sé o dea unulom care nu-ei ascunde identitatea pepetitia in care e seris numele set*.

Dar ziceti : i s'a fagaduit parale eun asasin pe datorie ! Ie se fagadueste 15,000 de franci, ei nu II se de, me-car ca sé'el plateasca revolverul. Ce séface cu banrr, cace etie ca va merge lapugçarie ? Cel patin, pana a nu co-mite ,rima, daca Cam vedea chefuind,traind in desfatari: Dar I1 vedeti in Bu-cureeti mâncand la cârciuma, cu Mus-calul, pe pretul de 95 de bans.

Ah I dar, zice d-nu Procuror, IosifOroveanu era in Bucureeti atunco !Si ce ! Dace el punea pe Stoica, veneael atunct in Bucureets I S'a fAcut cer-ceteri, aceeti oamene nu s'aü Intalnitun singur moment.

Dar, zice d. Procuror, find ca IosifOroveanu n'a dovedit ca nu s'a Intalnit,trimeteti-1 laocns I Cu ast-fel de ra-tionamente, se se deschize pentru elportile ocnei ? Apol atunci 'mi-e team&si pentru mine, ei sé ve fie. teams sipentru d-voastra.

Si'aü dat rendez-vous la I. Oprescu,vi se zice Stoica a fost acolo. Serios eca el sé-ei fidatintalnirepentru aceastaIntr'un loc, uncle d. Oroveanu, mergeaIn toate zilele ei era cunoscut.

Lucrul e simplu, probat, nelndoios, ec& d. losif Oroveanu era In Bucurectlpentru predarea de oaz la d. Luther.

In timpul cederei In Bucureste, dedimineatà pane seara, e ocupat cu afa-ceri; la gara, la I. Oprescu pentru sae,la Boros ca sé plasese un b&lat ucdnic,la banca Prevederea.

D'abia tntors la Rtmnic, pleacs laFoceane ; pl &teste orzul d -lui Margeri-tescu, ei cand se intoarce ei se calca,ei sper se geseasea odihna. e sculatdin somn de procuror.

Iata cum intra nenoroeirea In casa ISi de atunci, ce sir de suferinte pentru

Iati cum a Post el adus aci.Ati! Ni s'a adus Maita! El pute min-

eiuna cat de colo.M'am cutremuret, and a venit C.

St &nescu, si ne -a spus cum judeeetorulde instructie, a f &cut constatarea, cums'a pus agentul la uga lue Ekert, in lotsé se pue la uga Ina Stoica, ei cum eln'a vrut sé iscaleaseA procesul verbalde cat cánd s'a serfs Intr'ènsul cá tnuse mctea vede de loc. De nu era el, sepatea sé vi se educe un proces verbalzicând ca se poate vedea.

To coi l'alti vecini spun ce. niel odate n'sü vézut pe Iosif Oroveanu laStoica.

Rémane Stoica care a zis: m'& pusIosif Oroveanu.

Intreb pe d nu Procuror : Ce interesavea Iosif Oroveanu se omoare pe d.Br &tianu ? Ah ! Aci intervine ace! ne-cunoscut, aces umbra I

Domnilor, vorbesc cu durere dar amIncredere in verdictul d- voasträ, cacinu cred ca pe aceste Wince sé se g &-seasca creetini, care pentru o bsnniale,sé face ceca ce -I cere d-nu procuror.

Ce -i lipsea lui Oroveanu? Plecat dejos, a ajuns prin munca sa, sus, onorat, deputat.

Capabili de ast -fel de fapte, sunt nu-mat apelpisi pii ei paraponisi pii ; caretend e guveruul for la putere se Om-ha In birje ei manânca bine, ear cândstint tu opositie umbla ca coatele rupte.

Dar I Ion Oroveanu 1 Ah I mai Intêiüe frate eu Iosif ! Iate o probe! Apoi laAnvers, a zis ce Br &tianu trebue o-morlt.

D. Bilcescu, a spus ce a vézut o scri-soare din Anvers, cetre d. Brátianu.zicênd ce Ion Oroveanu e periculos.

El a spus asta In Ianuarie, ei scri-soarea e din lelaiü

Atunci d. E. Bozianu era arestat, erase fle judecat.

Tlnerul Bosianu, Sarakitopolu, spunca n'a dat nici o important& vorbeiluI Ion Oroveanu, sc &pat& intro dis-cutie violonte.

Stili c& In Frarta, unde am trait findtrier, un camarad ar 11 lasat sé i setae capul mai bine de cat se face o de-claratie contra until camarad al see, casé'! trimeat& la ocne.

Mai fac un suprem apel la cuno-etiinta d- voastra, sé nu intrati acasa,In aceste zile de sérbatori. putandmacar avea in inima d- voastra, indo-iala ca ati putut condamna note neno-rociti.

Veti intra In camera de deliberare;acolo nimeni nu poste patrunde, nicinoi nici acusatorii, dar ea fl cine -va,Judecatorul Sul>rem, ei temeti -vé eaIntr'o zi nu socoteala I

La 2 ei 1/2 sedinta se suspenda pen-tru cinci minute.eedinta se deschide la 3 ore fera 1/4.

Un incidentUnul din jurati supleanti, doctorul

Balean cere ça d -rue Sutu sé exami-neze pe Stoica, ça se vazA dace. el e ornebun or maniac.

D. Vernescu cere asemenea ça sése face cea -ce ter d -ni jurait cu conditia ansé ça procesul se nu fie amAnat.-

Presedintele accepta aceasta eizice c& imediat sé va cherna d -rue Sutu.

Sé de cuventul d -lui Vrebiescu.

ULTIME INFiOO.MATI1

In urma neintelegerilor ivite laCamer& Intro d. I. C. Br&tianu §idd. I. Câmpineanu §i Nacu, primalministru §i a remis dimisia in rnâ-nele regeluï. Acesta ins& a refuzat'oCu toate stáruintele d-lui Ion Bre-tianu.

Eri In foierul teatruluï national,d. Stoicescu zicealu gura mare eu-vintele urmátoare

Sunt convins, ce Orov.enii suntculpabili, mai malt inca, sunt con-vins ce In dosul loi sunt alti cinci-zeci de culpabili mai mari de catdîncii.

Som &m pe iscu.iitul fost- apâratoral partes civile sé denunte pe unuldin acesti cinci-zeci de culpabili.

411Numërul din lotâria Ateneului

care a câetigat 25,000 fr. este pro-prietatea a douà persoane. Unul eun lucrator la gara de Nord, cel-l'alte un mic comerciant din Dealul Ski-rei. Ambil aft cumpârat numërul rntov&rásie. Pânà acum nu s'a pre-zentat nici unul din ei cu ttiletul.Sé zice ce acela care II posedà nuvoeste a irnpárti cu tovaràsul séü.Singura dovadií< ce exist& pentru aproba tovàrasia este faptul cà a-mândoi tovarael aü semnat biletul.

E probabil sé nascà un proces.

Ni se comunica o §tire triste. Ge-neralul Cantili venind de la Bacáüla Focsani, a Intllnit la gara Adj lidpe medical nevestel sale.

Nu sé tie din ce cauzà, genera-lul lovi eu sabia pe medical si'icàuzä rániri grave.

EPOCA 24 DECEMBRE

C\SS\ DE SCx1Mlt

JOANNIAN & NICOLESCUNo. 33, Strada Lipscani, No. 33

Cursul pe ziva de 23 Decembre 1886

V A L O R I Comp. I Wnd.

5 0/0 Renta amortisabila. . 931/2 94 t 2

5 0/0 » romani perpetua.6 0 /OOblig. de Stat,Rur. cono. 861'2 87Impr. co prime Bucur. ,lei 20 385 0/0 Impr. Munie. Erais. 1883 51,2 761 /450 let ObIig.Casei pens (1.3001 210 2155 0/0 Scrisuri funciare urbane 84 841/270/06 0/O » » r 102 1021/2i 0/0 » rurale 87 871/27 0/0 105 í05I'2Aur contra Argint sau bilete. 171 /2

UN GRADINARApt In toate speciaiit& ile GrAdin&rit

atilt Theoretice cat $i Practice, de21/2 ani exerseaz& profes unea sa deGr &din &rie tn Romania cant& un locpan& la 1 Februarie 1887.

Orl -cine va It amator a avea un Gra-dinar, este rugat a se adresa la :

Karl Ettig,Gr &diar in Rlmnicu- Vélcea.

#7*-1!!!!;114.44$OIPOR.INSWsNEFIW$sisNEsINKW*.PREÇIURI FOARTE REDUSE

S11111111 L DEPOSIT AL iDE1 ERiTELOR SOBESe g&seste numal la su-

M E I n I N G E R-O F EN cursala general& tn Bucu-H E I M `R $ti, strada Lipscani No.

96, lang& Banca Romaniel.Fabrica peniru SORE- 1IEIi)iNGER

H. HEIM, Viena - Dobling(eicaNk-sweasoQaitarc[Q111l113Ct

AVIS IMPORTANTSalon pentr ,. tuns, ras si fresat la briciu lui

VLAD TEPES

No. 92, Calea Victoriei, No.92.

Am onoare c- aduce la cuno$tinta onor. public ca,am o perlectiur.e, at&t tn tAiatul perulua cat $i in rasetc. etc. pentru care onor. public va remane pe deplinsatisf &cut,l.

Abonamentele se prime$te Cu pret,uri reduse. 12

rasurl lei 4. Cu stima.V. N. OLTEANU

Coafor.

W4,PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE

S. EMANUEL !l No. 4, Str. Luterana, No. 4 col zul Stirbey-Voda

AEfectuiaz& ori-ce mobil& sculptat& $i nesculptatA pen-

Ir u Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. $

0 SPECIALITATE DE LAMPEURI 0$f

1Deposit de mobile cu pret,uri esceptionale.Comandele se efectueazA prompt dupa modele.

4NsSIISIESl1111B14C IPS1R64 941415 141B WI it.

CAD OTJRIP E N T R U A N U L N O U

Musici de musa de la 4 pan& la 10 calitece $i musicide copil (manivelles) precum $i un mare asortiment de

ARISTOANE SI CLARIPHONEcare cant& peste 1,000 cantece duly& notele for respec-tive adicà CAntece Nationale,Uausurl, si Opere etc.

Se afl& de vénzare en gros si en detail cu peeturilefabricel.

M. SCHIFFERStrada. Carol I, Ne. 2, etagiul de sus.

PRIMUL IOAGASIN DE MANUS!

Y. NOVAKFURNISORULCURTIi REGALE

BUCURESTI

Cal. Vict. 74, vis-à-vis de Palatul Regal

Mare asortiment de mànu$I de Mir-bap, dame $i copii. Recomand noul asor-timent de manusi de piele de cal de Ru-ssa. Singurul depositar pentru toatARomania.

F. Novak74, Calea VictorieI, 7

M. WAGNERCALEA VICTOR IE

MAGASINde

Bijouterie si ArgintarieExpnsitiune de Ceasornicarie pen-tru Codouri de Sérbatori primeste$i ori -ce comanda eu prel,urilecele mai eftine.

PUBLIC,ITATEA ZIARULUI EPOCA"W. 3. STRATA FPISCOPIIE, N°. 3

st'"r;,'' tr .y.

ANUNCIU IMPORTANT

Reeomand cu deosebireMagazinul

N. BRAUNSTEINNo. 50 Calea Victoriei, No. 50, vis -a -vis de Pasagiul Ronui7I

CASA DE CONFIENTA

Bine asortat cu tot felul de Bijouterie de Aur $i Ar-gint lucrate cu Brillante $i Diamante etc. Ceasornice deAur,Arginf $i Nikel. Pandule Descept&tori garantate pen-tru soliditateaa for cul pretura reduse. Cred c& onor pu-blic $i onor. met clienti me vor visita spre a se convingede adever.

N. B. Cadourl pentru Anul Nou de la 4 lei.

AVISLA BRICIUL LISI NAPOLEON

SALON SPECIAL DE TUNS, RAS SI FRESAIAcesCsalon este aranjat cu totul din

non si foarte elegant.N. B. face abonamente a la carte cu

patru 4 lei o carte cu 12 cupoane tot deodata ve recomand $i un mare asorti-ment de parfumerie, pudr& Velatine,Gearmandrie, pasta, ap& de lubin veri -labile etc. etc.

Sper ctt onor. public $i onor. met cli-netl mé vor onora cu prezenta d -lor.

Cu perfect& stim&St. lorgu Costandinescu

No. fa. Cal. Vic. No. 142vis -d -eis de ministerull/tnancelor

si demente.

Singura SceRla de musicavocala si instru-naentala in tart, autorisata si aprobata deinaltul guvern a d-lui profesor

ANTON KNEISELBUCURESTI

No. 12, Calea Victoriei No. 42Aceasta scoala find prevazuta cu mai

multi profesori se pot preda lectiuni demusica vocala si de or ce instrument pen -tru modesta suma.

de 15 franti pe lunade la 1/13 Main va fi si un curs separat in

lie -care Dominica dupa ameaza pentru pa-tru maini trios quartele etc. la care nu seprimes° de cat Elevii cei inaintati

pentru acesta 10 fr. pe lunainscrierile se tac in toate zilele de la 8 -9

a. m. si de la 3-8 dupa ameaza.

RENUMITUL MUSEUAutonomic Istoric Mecaulc

al lui

EDUAR BRAUNse va deschide in ziva de 25 Decembrs

cor. in ediflciul Bailor EforiaCu onoare face cunoscut onor. pu-blic cil In anul curent a pus laexpo-si4ie o mai mare colectie de anato-mie de cat tn cel- l -altl5 ant expiraitcare n'are concuren to pin& to present.

M. SCHWARTZOPTIC

STRADA CAROL I No. 22

Ochelarl cu sticlele cele mal fine, fa-bricatl dupa indicatiunile medicilor o-culi$ti.

Conserve de toate nuantele pentruindulcirea luminel, asemenea $i tot fe-lul de Barometre. Termometre $i grademedicale. Diferite mesura metrite etc.cu preturl foarte moderate.

CUMPARATI CADOURILE DE SERBATORI LA

DARMETBucurestï,No.51 bis, Calea Victoriei, No. 51 bis.

Pentru cil este Cass& care vinde milrfurile cu pre-turile cele niai eftine avênd in vedere Superio-ritatea produselor sale.

Este foarte u$or a se convinge cine -va vizitândmagazinurile acestel Casse, a carel reputatiuse n'aronevoe a fi discutata.

E'r:ti%1W *NI% VSSEN*K 1414116 /ii6tB14 /4

O MOARA DE VÉNZARE8'AU DE INCAIRIAT

in Têrgovtste instalatä cu toate accesoriele pentru fa-bricafiune de gris fi de Mind.

Asemenea e de vénzare tot to acest ora$ o casa nou &,solid construit& cu 2 Etagiurl, continénd 18 the &perl, co-ridoare, comodit&ti, pivnit& mare boltita etc.

Doritoril a se adresa proprietarululIOSIF KULLE

in Têrgoviste.*ivsiiisFì,*s5iwstw*Niss issii;*itAssis,-*Nessicit

AVIS IMPORTANTSub - semnata tnfiintând o fabric& de

sp &lAtorie de albiturl precum : perdele,dante e, gulere $i man$ete, me gr&besca avisa onor. public asigurându -1 de-pline multumire atilt de bunul servicincat $i de pretura moderate.

Frederica Ruef10, Strada Regala, 10.

n frumoasa Camera elegant mobi-U lata In centru orasului. A se adresa laredaclia ziarului Epoca.

CADOURI ALESETot muritorul, t$1 procura, cu casiunea serb&torilor,

plAcerea de a oferi un cadon, persoanelor subite lui ; $i'1

domina idea c& acel cadon, nu se va perde nicl odata, ça$i afectiunile sale I In toc de -a da banc pe cutis cu bom-

boane, cari dupa ce aü fost de$ertate dispar, ori cortielegante prin aurul de pe margini, ce adese nu se citesc,

san pe bijuteril, cari se vénd, ori le fur& slugile etc. etc.

este mat nemerit de a oferi un frumos album cu aril veclilpopulare, ce sont adunate, din toate terile Romane, acestcadon, cu timpul va deveni, tot mai pretios pentru cinel'a primit, $i va 1 &sa prin raza cristalulul sen cele maivil culori, amintindu -ne, prin cântec, de cel ce nu malsunt I I Iat& o scul& ce merit& de a fi conservata de tot

RomAnul.Vol. I. Balade, Colinde, Doine, Idyle, voce $i piano

No. i aril.» II. Horele noastre piano 500 aril.» III. Jocurl de bran. 250 aril» IV. Texturile de la vol. I.De vénzare la librariile Socek, Grevedsil altele.

HAINE BARBATESTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT

BARR D'ENGEITERABUCURESTI

3 COLTUL STRADEI GABROVENI SI ,SELARI 3

Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clienteleinoastre magasinul nostru, bine esortai cu tot felul destofemodernede comande mai cu seama pentru Sesunul de lana. Asemenea amprimil un bugat asootiment de haine confectionate dupa UltimulJurnal. Comstume Sacot la Dernière Mode, Redingote cu veste Dia -gonal, Jaquete cu Veste Chaviot, Partcsiuri de Coachmen, Pantc-loni fantaisie, Veste Brocate si Piquet fantaisie. Asemenea avem siCostume de copii cele mai moderne si cu preciurile tourte con -venavile.

De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a neonora cu Visitele d -ter, asigurdndu -ve ça vor fi pe deptin sa-tis facuti.

HAINE BARBATESTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT

MAR ELE

HOTEL DE FRANCEBUCURESTI

No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.

Gel mal mare si elegant otel din Tara, situatpe talea Victoriei in fafa Stradeï Lipscani, dinnoü clddit, avênd patru fafade, ast -Tel in cdtCoate ferestrele respdndesc in strada. Cu desa-vêrsire noü montat, dupa stilul eel mar modern,avênd restaurant si ca fenea loarte spacioasd, be-rile si alte con forturi, curdlenia cea mai exem-plara. Salon pentru soarelele, nunfi, bancheturi fi altele. Toate lucrurile de consumafiade prima calitate, prefurile moderate fi serviciulcel mal prompt.

PH. HUGOANTRSPRENOR.

PROP!ETARUL HOTELULUI HUGO DII BRAILA

NU MAI ESTE DURERE DE DINTZIprin întrebuintarea elezirului dentifric

AL

P.P. S.S. MINTi BENEDIGTINIdin Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)

Don MANUELONNE, Prieur2 MEDALII DE AUII: Bruxella 1880, Londra 1884

tele mai malte recompense

INVENTATA I 3730E PAR. PIERREIN ANUL BOURSAND

Intrebuintarea zilnic8 a Elexirulul dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictina, cu o dos&de cate-va pic &turc In apa, previne $i vindicackreia dintilor, pe caret albe$te, consolisân-du-1, forticand $i tnsan&to$ind gingiile.

CASA FONDATA IN 1807 SEGUIAt ..T GENERAL

N 3, RUEBORDEAUX

HUGUERIE, 3

Deposit la tuste l'armaciile, parfumeori si Coafeori representante pentru Ro-mania, Serbia $i Bulgaria; Agentia Comerciaba Fràneezà din Gal àtii sSucursalele ei.

se g&se$tede vénzare

la d -ni farma-ciI ti W. Thu -

ringer Calea Vic -torii 126,Bruss Cal.

Vic. 26, Drogueria 0-vessa 8 Str. Acad. 39,

la Parfumeria «Stella»Pis -à -vas de Palat, la Ma-

gasinul a la Menagér Cal.Vic. vis -a -vis de Bis. Sarindar

si la Reuter Coifeur Bulevard'lisabetha Hotelul Bulevard.

UW LA ORA S UL VIENA !Cal. VictoriI vis_a-vis dc

Pal. Dac.-Rom A LAVILLE DEVIEN N E .ib. S a e e

Recomandam onorabilel noastre clientele pentrul tefttnatate Ki solidicate urma-toarele noutatI :

Rufarie pentru Doamne sl Doran!.Fete de masa, servete si prosoape de panza.Olanda veritab. de Belgia si Homburg.Madapolam frantzuzesc de toate calitatile

si latimile.Batiste de olanda si de lino albe si colo-

rate.Ciorapi de Dame si Domni de Fil d'Ecosse,

de bumbac, de lana si de matase.

Flanele, camasi si ismene de lana dupasistemul pro[eseralai Dr. G. Jaeger.

Gulere si mansetede olanda ultimu fason.Mare asortiment dócravate ultimu fason.Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.Trousoari compleete pentra tidautati.Layettes si Trousonri pentru copii.Troasnrl peutrn pensionate, otelari

Ni reostaurautari.

Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a aparut CATALOGU 1VOSTRU

ILUSTRAT SI VA FI TRIMS ORI-CUI VA FACE CERERE.

LA ORASUL VIENACALEA VICTORiEi, PALATUL «DACIA- ROMANIA

vis -à -Vis de libraria Socec

auk

Bucuresti, Typografta ziarululEPOCA Piala Episcopiei No. 3