RE»A C Ţ IU N E A Ş I ADHmSTRAŢUISEA:

BRAŞOV#, piaţa mare Nr. 22.

e an« a n â 12 fior., pe şâse luni 6 fior., pe t rei l u n i 3 fior

lioErânla şi Btrăjnătatc:

Pe an fl 40 fr., pe ş6se l u a i 20 fr.. pe t rei Iun! 10 franci,

,GAZETA“ IESE ÎN FIECARE DI.

SÉ PRENUMERÂ:

la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

ANULÜ L. Á N U N 1 1 Ü B I L E :

0 seriă garmondă 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare

$s»He.e?T nafrariaeiB nu ae prlmsaou. — Samssoripte nu «o retrămltfi.

m ie s Vineri, 28 Augustü (9 Septemvre). 1887.

Braşovii, 27 Augustü 1887.Ungurii dela putere arestézá pe câte unu

preotü séu dascâlu, Dumnezeu scie cu ce dreptü, şi apoi strigă în gura mare prin foile lorii, că ţâra e plină de agitatori periculoşi statului.

Şi totuşi nu suntü pe totü rotogolulü Ar­dealului şi a Ţârii unguresc! agitatori mai peri­culoşi şi mai neastâmpăraţi ca înşişi Ungurii dela

putere.Cu tótea aste, ori tocmai pentru aceea, ei

strigă necurmaţii: prindeţi pe agitatori!.. .Acésta ne aduce aminte de-o „nostimă“

anecdotă. Unu cavalerii de industriă furase odată unü obiectü preţiosu. Elü fü záritü şi luându-o la fugă fii urmăritil de paguba^ü, care striga mereu „prindeţi liotulü!“ Cunoscéndü acesta cri­tica situaţiune, în care se afla faţa cu trecétorii, şi aven du presenţă de spiritü, începii a striga şi elü în gura mare „prindeţi lioţulu,u aşa că tre- cétorii erau amăgiţi şi nu mai sciau, care este

fácétorulü de rele.Intr’o asemenea situaţiune se află naţiona­

lităţile asuprite şi scurtate în drepturile lorü faţă cu asupritorii ungnrî. Déca Romanii, Slovacii, Serbii, Germanii ş. a., maltrataţi şi loviţi în drepturile lorü cele mai sânte, strigă, că se calcă constituţia, se violézá libertatea cetâţenilorfi, se nesocotescü legi şi aşe4ăminte din partea stăpâ­nirii, Ungurii dela putere réspundü strigándü şi mai tare, că statulü e în periculu, că ordinea şi liniştea interiórá este ameninţată din partea agi

tatorilorü naţionali nemulţămiţi.De este vorba de vr’unü abusü de putere

din cele mai condemnabile séu de vre-o încăl­care de dreptü flagrantă séu de orl-ce nedrep- tăţire strigátóre le cerü, organele stăpânirei un­guresc! nu réspundü decátü cu strigarea: „Prin­

deţi şi nimiciţi pe agitatori!“Aşa se face în Ardealű şi în Ţâra ungu-

réacá agitaţiunea de süsü în josü, acésta este sistema de regularisire a „hoţiloru ds păgubaşi.“

Nimicii mai uşorfl decâtu a pune vina pe celü mai slabü şi când se plânge de nedreptă- ţire a-lii mai pedepsi încă — decă ai noroculü

de a fi celü mai tare.Ungurii se bucură a<Jí de acestü norocü în

aşa mare măsură, íncátü se póte <}ice eu dreptü cuvéntü, că tótá puterea statului se află a(Jí es-

clusivü în mâna lorü.Acésta putere — precum ne putemü

convinge — li s a şi suitü la capii cumpntu, aşa că a(Ji vé4endu-se stăpâni pe tóté au ajunsü a crede, că statulü este numai alü lorü şi că

numai ei suntü statulü.Dér noroculü vine şi se duce şi celü ce nu

scie sé-lü menajeze cum se cade îlii pierde mai curéndü decátü l’a câştigatii.

Ungurii dela putere arü trebui sé se gân- désca la acésta şi póte că s’arü şi gândi décá nu arü fi atatü de îngâmfaţi şi încreduţî în for­ţele lorü, cu cari potü sé facă paradă când con­stelaţia le este atátü de favorabilă, dér cari încă nu s’au probaţii în timpuri viforóse c? destulü de destoinice de a-i scăpa de peire, fără ajutorü

stráinü.Grraţiă sistemului de escludere practicatü cu

atâta dibăciă şi a agitaţiunei de süsü în josü pornită şi susţinută cu o tenacitate démná de-o causă mai bună, Ungurii dela putere au ajunsu sé le aibă a(}î tóté maghiare în statü. Ministeriu şi parlamentü magliiarü, administraţiune şi jus­tiţia maghiară, instrucţiune maghiară susţinută din

viateria statului şi aşa mai departe.

Nu este o urmare logică a acestei porniri de maghiarisare absolută, décá aceiaşi Unguri, cari au dobénditü în cursulü deceniilorü din urmă resultatele amintite, voiescü acum sé încoroneze opera lorü, declarándü şi pe Rege ca Maghiarü cu sentimente şi aspiraţiuni specifice maghiare?

învingerea ce au dobéndit’o Tiszaiştii la a- legerile trecute — cu ce mijlóce şi pentru care preţtt o scimü cu toţii destulü de bine — a fă­cuţii sé le créscá aşa de multü crésta, íncátü şi-au propuşii sé se foloséscá de cálétoria mo- narchului nostru la manevrele din Ungaria de nordü şi din Transilvania, spre a agita ârăşi în stilü mai mare de süsü ín josü ín favórea siste­mului lorü de guvernare.

Ni se spune, de cătrâ foile cele mai de frunte ale guvernului, cu multă naivitate, că monarchulü, ori unde se arată „în mijloculü credincioşilorfl séi Unguri“, p0rtă uniforma un- guréscá; că ori ce deputaţiune o întâmpină nu­mai în „limba statului“ ; că ori şi unde ar a- junge „ţine tare la folosirea idiomului naţionalfi“ şi că în tóté alocuţiunile sale cătră diferitele con fesiuni capulü statului accentuézá „alipirea cătră statü şi cătră idea de statü.“

Aceste tóté ni se spunü cu scopü de a ne capacita, că nu mai este iertatü sé avemü plán geri ín acestü statü „constituţional“ contra sis­temului de guvernare, pe care Tar fi luatü în scutü domnitorulü cu putere şi înţelepciune. („Pes- ter Lloyd“ dela 4 Sept.)

Ciudată manieră de a identifica lealitatea cătră coróná cu scopurile şi tendinţele partidei dela putere.

E clarü că nicăiri pe astă lume nu va cjice capulü unui statü cătră supuşii séi: sé nu fiţi credincioşi statului. Dér ce are credinţa şi lealitatea cătră statü şi coróná cu credinţa şi lealitatea cătră o clică, care guvernézá în statü?

De unde şi pănă unde ar puté pretinde dela noi, cei asupriţi, domnitorulü ca sé séru- támü vérga, cu care ne isbesce regimulii tiszaist ? De unde şi pănă unde ar avé îndreptăţirea Su veranulü unui statü constituţiunalfl a pretinde dela supuşii séi ca sé renunţe la libertatea lorü cetăţenâscă şi la drepturile lorü, pentru că aşa îi place puternicului ministru-preşedinte ?

Alta este lealitatea cătrâ tronü, alta patrio- tismulü şi 0răşi cu totulü alta suntü nedreptă- ţirile, abusurile de putere şi violenţele comise de cătră cei ce au frénele guvernului în mână.

A susţinâ, că capulü statului s’ar puté de­clara solidarü cu fărădelegile guvernului séu este mai multü ca absurditate, este o infamiă.

Bine că a<Ji este încă Tisza la putere, bine că monarchulü nu vrea sé se abată întru nimicü dela linia prescrisă de acestü guvernü pe temeiul constituţionalismului esistentü, dér tóté aceste nu îndreptăţescfl pe nimeni de a ne declara de ne- leali şi nepatrioţi atunci, când noi nu facemü altă decátü a ne apéra, limba şi naţionalitatea în contra celorii ce ni-le atacă cu atâta cutezare

şi sfruntare.

La biografia lui T. Cipariu.Bl aş iu, 7 Septemvre.

Ideile salutari au íneepufü icî-colea a afla şi între

noi adicţî. Atari bărbaţi pătrunşi de semţulO umanü de-a

presta ajutorü, unde védü, că este necesarü, suntü, potü

cjice, mai toţi canonicii locali, fácéndü acte de binefacere

încă în viâţă, reservându-şi cu tóté aceste ínsé dreptulu

a-şî aréta bunăvoinţa, de care suntü conduşi, în testa-

mentulü ce-lü lasă după mórte. Lucru naturalü, că de

atari lucruri suntü numai omeni cu abnegaţiune şi filan­

tropia capabili.

Şi apoi unü filantropü perfectü a fostü repausatulü

T. C i p a r i u , ce se reoglindézá din încordata şi neîntre­

rupta sa activitate: Dovadă ponderósá este împrejurarea,

că dénsulü s’a adoperatü a-şî însuşi 14 limbi, cu deose­

bire orientali, şi acésta nu o făcu dénsulü, decátü numai

din motivulü, ca prin sciinţa frumosâ, ce-şî va câştiga,

sé devină folositorü naţiunei sale; dovadă însemnată suntü

opurile sale neperitóre, din cari transpiră iubire de né-

mulü séu, nobleţă şi înţelepciune; dovadă învederată de

abnegaţiune este mulţimea cea mare de cărţi, auctori re-

numiţî vechi şi noi, clasici antici şi moderni, manuscripte

preţi6se, documente indispensabile pentru istoria n6stră

naţională şi pentru sciinţă în genere. Şi n’ai decâttl să

asculţi lamentarea sa pentru cărţile perdute, răpite şi

nimicite de mâni răutăci6se cu ocasiunea revoluţiunei

din 1848 (vecji „ArchivO“ p. 669), pentru ca să te con­

vingi deplinii despre inleresarea sa viă pentru sciinţă,

pentru ca pătrunşii de durere şi compătimire să pronunţi

condamnări eterne asupra nelegiuiţilorâ deprădătorî.

Nepier^ândQ din vedere cele imediaţii premise, tre-

bue să constate fiecare, că averea rămasă de repausa-

tulâ învăţata nu pote fi mare; precum se dă cu soco-

tâla potO fi vre-o 20,000 fl. Erede este constituita Ve­

nerabilul«} capitulă, care are să administreze averea, nu

pentru sine, ci ca fundaţiune spre scopurile ânume de­

terminate de cătră fundatorulO in testamentulii şi res­

pective codicele lui. FiindO însă documentele referit6re

la lucrulfl acesta mai multe, aşa nu se p6te sci apriatii

carele dintr’insele va fi decifjătorâ ? Numai atâta este

securii pentru totâ casulQ, că averea r ă m a s ă este

d e s t i n a t ă spre s co pu r i pub l i ce . Din aceste se

cunoscfi pănă acuma următorele:

Pentru parochulO, învăţătorulâ, biserica şi

scola din Pănade (loculQ natalii alţi fundatorului)

pe a n â .............................................................. ..... 200 fl.

Stipendie, pentru s tu d e n ţ i.......................... 300 fl.

Pentru 2 teologi, când se aşâ(Jă în parochiă 200 fl.

Pentru biblioteca propriă (de hârtiă etc.) . 40 fl.

Pentru descendenţii fratelui său . . . . 60 fl.

Pentru scOla de fetiţe din locft . . . . 200 fl.

Pentru roti v a le ...............................................8 fl.

Discursü funebru,rostit de profesorul gimnasial I. Germanü la mormentul

lui T. Cipariu.

»Omnta cum pereant, virtus est sola perennis«.Ovid.

Tristă adunare!

Sórele răsare şi apune, răsare şi apune, şi de câte

ori apune, totdéuna îşi aruncă radele sale índéréptü preste

muritori, întărindu-i în sperare, că elü nu apune pentru

totdéuna dinaintea ochilorü lorü, ci numai pentru câteva

ore, ca ei cu atátü mai tare să se bucure de lumina lui.

Acesta e cursulü naturalü alü sórelui pusü de Creato-

rulü séu.

Unü casü analogü aflámü şi în viăţa bărbaţilorQ

erudiţi şi binemeritaţi, căci şi aceştia suntü unü sőre

pentru omenime.

Demni de stimă şi veneraţiune suntü acei bărbaţi,

cari iubindü binele şi progresulü omenimei, se silescü şi

lucră din tóté puterile spre răspândirea a totü ce e bunü,

frumosü, nob lü şi salutarü.

Pe bárbatulü dotatü cu talente rari, care face lu­

cruri mirabili, fiă ca omü de statü, fiă pe terenulü ar-

ţiloru şi alü sciinţelorfl, suntemü datori să lü stimámü şi

venerámü; suntemü datori să arătămti că-i scimü preţui

calităţile cele bune, décá pre lângă a;elea are şi bună­

voinţa de-a lucra pentru binele şi progresulü omenimei.

Aşa ar trebui să fiă, dér durere! în fiă-care 4* vedemü

cátü de ingrată e omenimea faţă de bine-făcătorii ei

Acestü adevérü a fostü cunoscutü şi la cei vechi, de aceea

străbunulfl Horaţiu 4*ce:

»Virtutem incolumem odimus,

»Sublatam ex oculis quaerimus invidi« (Lib. III.

od. 24), Va să urímü pe ómenii virtuoşi pe cátü

*impü suntü în viâţă, îndată însă ce au muritü, îi do-

rimü cu lacrămi.

Aşa este tristă adunare! Meritele ómenilorú mari

adeseori numai după mórte suntü recunoscute şi apre-

ţuile.

Bárbatulü nobilü şi binemeritatü trăesce şi după

mórte în memoria posterităţii. Elü nu numai că e ad-

miratü de posteritate, dér are şi o influinţă binefácétóre

asupra ei prin învăţăturile şi adevărurile cuprinse în

scrierile sale, prin faptele şi opurile sale cele neperitóre.

Unü astfelü de bárbatü bine-meritatü de Biserică

şi naţiune fü repausatulü ín Domnulü T i m o t e u C i ­

par iu , fostü canonicü şi prepositü capitularü, ale cărui

Nr. 189. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887.

rămăşiţe pămentesci astăcp le cuprinde în sînulfl său

mormentulfl rece.T im o t e u C i pa r i u , părintele filologiei române,

apostolulfl Românismului, asiâciî nu mai este între cei

v ii; nobilulfl lui sufletO s’a mutatO la locuinţele eterne.

T i m o t e u C i pa r i u , regenerătoriulO limbei ro­

mâne, care a formatO o epocă nouă în literatura ro

mână, s’a născuţii la anulO 1805 în comuna Pânade,

apr6pe de Blaşiu. Studiele şi le-a făcută la şcolele dm

Blaşiu; elfi încă ca tînără şî-a câştigată stima şi iubirea

tuturorQ. Mintea-i ageră şi memoria tenace, însoţită de

o diliginţă laudabilă, erau admirate a'âto de profesori,

câtă şi de conscolarii săi. La anulO 1823 absolvi cursul 0

filosofico cu celO mai strălucita succesO; er la anulQ 1826

absolvi şi cursulO teologicO totO cu asemenea succesO-

îndată după absolvirea cursului teologi :0 fu numitO de

profesorO, mai întâiu la gimnasiu, după aceea de dog­

matică, mai târziu de filosofiă, şi în fine de studiulO bi­

blico şi limbile orientali, cari le propuse pănă în 1855,

când fu numitO de directorfl gimnasialO şi ca atare a

condusO cu tactă şi înţelepciune rară acestO institutO în

timpuri grele pănă la anulO 1875,

Tactulfl finO alo directorului T. C i p a r i u a scutitQ

gimnasiulO Blaşiului de multe rele, de cari era amenin­

ţată ; dânsulO a delăfuratO multe pedecî ivite pre calea

progresului. Precum ca profesorO aşa şi ca directorO,

T. Cipariu a fostO pururea la înălţimea misiunei sale.

StimatO de corpulfe profesorale, iubito de tinerimea stu-

didsă, T. Cipariu a fostO lucefărulO conducătorfl alo gim-

nasiului din Blaşiu, care astăzi îlO depiânge. i'ânsulfl a

stăruitO din tote puterile spre îmbunătăţirea stărei gim-

nasiului, precum şi a profesorilor0, cari varsă lacrămi de

recunoscinţă pre mormentulfl său. Pentru meritele câş­

tigate pe cariera prof. încă la anulO 1842 fu numitO de

canonicO la catedrala din locQ.

Tote ocupaţiunile cele multe şi grele n’au fostO în

stare a-lo abate ca se nu se îngrijască şi pe alto terenO

de binele şi înaintarea naţiunei române. In timpurile cele

mai grele pentru naţiunea română, T. Cipariu apare ca

publicistO în „Organulfl lurninărei*. E10 i-a parte ca de-

putatO la Senatulfl imperialO din Viena, precum şi la

dieta din Sibiiu.Activitatea literară a repausatului T. Cipariu este

cunoscută toturorO RomânilorO, cari se interesăză de

limba şi literatura română. »Principiele de limbă*, gra­

maticele 1. rom., »ArchivulO pentru fi'ologiă şi istoriă«i

precum şi alte opurî ale sale suntO totO atâţia tesaur,

preţioşî pentru limba şi literatura română; acestea suntO

monumentulO eternO şi neperitoră, cari îi vorO esîernisa

memoria şi-’i vorO face numele nemuritoră.

Pe repausatulO în DomnulO T. Cipariu ilO deplânge

»Associaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura

poporului română«, ca pe demnulfl şi distinsulO ei preşe­

dinte; îlO deplânge Academia română de sciinţe din Bu-

curescî, ca pre celO mai meritatO şi activO membru alo

ei; îlfl deplânge Biserica şi întregă naţiunea română ca

pre celO mai preţiosO clenodiu alo ei.

Cine va da ochilorO miei o fântână de lacrămi, ca

să plângă, nu ca leremia nefericirile Ierusalimului, ci ta­

lentele, virtuţile şi calităţile em nenţî îmorment ute deo­

dată cu repausatulO ? !

înainte de a plec* repausatulO spre calea cătră

eternitate, corpurile profesorali dela institutele din locO,

In semnO de stimă şi veneraţiune, îşi esprimă prin mine

condolinţa tjicăndfl: mergi în pace suflete nobilO, pauseză

In sînulă adevărului, unde nu este durere, întristare şi

suspinare, ci vieţă fără de finito. AminO.

Blaş iu , 5 Septemvre 1887.

FOILETONU.(47)

Misterele Veneţiei.de Edouard Didier, traducere de Ioanii S. Spartali.

XVI.

Cei Doi Foscari.Interogatorulfl începu. Jacob mărturisi numai de-

câtO că a scrisO scrisorea ducelui de Milan.'— Cu ce scopO ai scrisă scris6rea aceea? întrebă

unulfl din senatori.

— Cu singurulO scopO ca să mai vedă Veneţia....Acum ml»am ajunsO scopulO! răspunse acusafulG.

— Ce probă poţi să dai ca să se potă crede ce spunî?

— Scris6rea pe care am scris’o tatii totodată cu aceea pe care am trimis’o ducelui de Milan.

— Scris6rea aceea trebue înlăturată din desbaterî!— <Jise Loredano senatorulO. — Ea n'a fostă scrisă de- câtfl pentru trebuinţele causei. Ş’afară de asta a fostO nimicită. De aceea, mai nainte de a merge mai de­parte, propunO să se pună Jacob Foscari la tortura ces- tiunei pentru ca se fiă silit0 să-şi mărturisescâ cri­mele.

UnO senatorO făcu observaţia că ar fi o cruzime să-lă mai supue torturei pe câtă vreme acusatulO măr­turisise că scrisese scrisorea ducelui de Milan.

— Nu numai crima asta apasă pe capulfl său. Jacob Foscari a conspiratO în potriva Vaneţiei. Legea este formală şi stăruescO pentru ca cestiunea să fiă a-

Afacerea Lucáéin.Sub titlul ă „agitatorulă arestată“ şi „agi-

tatorulu valahă arestată“, reproducă 4 are e un" gureşei următorulu nou comunicată, ce i se tri­mite din Baia mare fóiei „Szatmármegyei Köz­löny“ :

„Arestarea lui Vasilie Lucaciu a adusö în mare fer-

bere pe preoţii gr. cat. din părţile nóstre. Mai de multe-

ori au ţinutO adunări, declară ca ilegală procederea

contra Iui Lucaciu şi, după cum se spune, con teză la

a j u t o r u 10 v a 1 a h 0 şi m u s c ă 1 e s c 0 (!!). Nevasta

şi katele arestatului s’au dusö la episcopulo din Gherla,

pentru ca să mijlocescă intervenirea lui. SpunO, că vorO

cere intervenirea EpiscopilorO Metropolitiloră, eventudă

în casulo esfremO chiar şi a P. S S. Papei dela Roma

şi la acesta şi contézá ei forte multü. Credo, că ares-

tarea unui preotO este din partea autorităţilorO civile

a ten ta tO con t ra b iser icei , şi de aceea se va cu­

tremura întreguledificiu alo ordinei lumesci.

Interesaţii preoţi gr. cat. şi-au şi începutO lucrarea

cu credincioşii ce au fostO de faţă la adunare. Cumna-

tulO arestatului agitatorü, preotulo substitutO IoanO Cos-

tinO din Tăuţii de susO, lî-a eşîtfl înainte »martorilorO“

(contra lui Lucaciu), cari au fostO ascultaţi, şi înaintea

bisericei i-a íntémpinatö cu cuvinte aspre şi murdare,

PreotulO din Satu noulü superiorö (Felső-Újfalu) a ame-

ninţatO pe învăţâtorulă-cantorO ConstantinO MădăraşO cu

perderea oficiului, fiind-că la citaţiunea judelui instruc­

torii a fasionatO ca martorö; astfelö a ameninţatO şi pe

socrulO său, care e jude comunalO. Preotulo din Tăuţii

de susă a adunatO din două comune, ce suntO sub mâna

lui, ca la 30 de Omeni, cu cari ţine convenlicule câte­

odată şi nóptea şi astfelö înainte îi instruăză pentru in-

vestigaţiune.“

La acestea „Kolozsvár“ mai adauge:

„Foile din Budapesta au scrisO despre fratele lui

Vasiliu Lucaciu, că acesta a fostă arestată în Cluşiu şi

că s’au aflată la elO scrieri compromiţătore. Despre a-

căstă arestare însă n i c i p o l i ţ i a d in CluşO, n i c i

p r o c u r a t u r a r e gés cá n ’ a r e sci re şi a st fel i u

•nt răgă f a i ma despre a r e s t a r e şi cu s c r i e r i l e

c o m p r o m i ţ ă t o r e este n e b a s a t ă . “

O nouă dovadă despre conscienţiositatea a- cusatoriloră!!!

SUIRILE PILEI.La începutulO anului scolastică 1887/8 a concursă

atâta mulţime de studenţi pentru cl. I. şi II. gimnasială

în Bl aş i u , încâto acei ce au venito a se înscrie în 1

Septemvre n’au pututO fi înmatriculaţi decâtO numai

vre-o doi, de ore ce s’a împlinitO numărulO de 60 pen­

tru o clasă din cele numite şi profesorii câţi suntO nu

potO propune la mai mulţi, fâcendO mai multe despăr-

ţăminte. Ar fi de dorită ca să se facă clase paralele şi

să se înmulţăscă profesorii, pentru ca să nu sufere ins-

strucţiunea poporului.

— x—

ţ)iarele din Bucuresci publică următârea scire sen-

saţională: »In Br aş ovă .s’au primita ordine pentru

strîngerea unoră mari can t i t ă ţ î de fur ag i uşi t r an ­

s p o r t u r i de m u n i ţ i u n î de r ă s b o i u sosescO pe

fiă-care di în acelaşi oraşâ. Se vorbesce chiarO de o

chiămare a reserveloră sub pretextă de manevre.“ —

Noi nu scimă nimică despre tote astea.

— x—

Societatea Alianţei Anti-Isvaelite din România s’a

plicată acusatului pănă când Consili 10 va scote din gura sa o mărturisire fără de restricţiune.

Consiliulă deliberâ şi majoritatea hotărâ să se în trebuinţeze tortura de rigore şi ca acusatulO să fiă su­pusă întrebării chiar în sala Consiliului.

Păn'aluncî nenorocitulO părinte nu (Jisese nici o vorbă; însă când vătju că s’aducfl instrumentele de tor­tură se scuiâ cjicendu:

— Nu! nu în faţa mea*

— Tată, să nu te temi de nimicQ. Ai să ve^i cum o să fiu de curagiosO!... . cŞise Jacob cu o voce dulce.

Dogele înăbuşi unfl gemetO şi şe^u er. Tortura începu.

Cătă vreme ţinu tortura, adică pe când 6sele i se frângeau, Jacob Foscari cjîmbea mereu uitându se ia ta- tălă lui. Odată însă nu mai putu îndura: durerea-i în- frânse curajulO şi i smulse unO ţipătfl căruia dogele îi răspunse printr’o tresărire.

— Mărturisesc!?...... îlO întrebă senatorulO Lo­redano.

— MărturisescG/.... răspunse Jacob.— Că ai conspiratO contra guvernului Veneţiei?— Mărturiseseă că adorO Veneţia! dise suferin-

dulO cu vocea iui dulce.

Loredano avu unO gestO de nerăbdare şi unulG dintre senatori ceru ca cestiunea să fiă întreruptă până după deliberarea Consiliufui.

Deliberarea se făcu chiar în şedinţă. Membrii Con­siliului nu stăruiră pe lângă bătrânulO Foscari ca să ia p^rte. Ş’apoi bătrânulO părea cu totulu sdrobitO şi pote

constituitO defmitivO în basa statutelorO congresului din

Bucuresci, şi în şedinţa dela 23 c., la care au luată

parte 185 membrii, s’a votatO şi comitetulO naţională

compusă de 30 membrii, ér biuroulO comitetului s’a

compusă astfelü: Preşedinte: EduardO Gherahelfl. Vice­

preşedinţi: Bimitrie Butculescu, deputatO, SionO Gherei,

din Brătesci, mare proprietarO. Membrii accesori: Gri-

gore Jipescu, advocată. IosifO Popescu, profesorO. N. D.

Dimitrescu, studentö. SecrefarO generáló Dr. Brăilovă,

S’a votată ca cj'arulă „Alianţa Anti Israelită« să fiă or-

ganulO soeietăţei. BiuroulO întrunindu-se în şedinţă la

25, a alesO casieră provisorO pe d na Efemia Brăilov.

Ungurii au închisO scóla germană de comerţO şi

industriă din N eo p l an t a . Causa închiderii nu e cu­

noscută şi nici nu póte fi alfa decâtO maghiarisarea.

»Neusatzer Zeitung« cjice că Germanii de acolo suntă

fórte consternaţi şi curioşi totodată a afla motivele în-

chiderei.

— x—

După cum spune »H. Z., gendarmeria a confiscată

în SebeşulO de josO m a i m u l ţ i c a i cari arO fi fostă

importaţi — (Jice-se — din România ca contrabandă.

—x—

Poliţia fruntariiloră României, ce se făcea de că­

tră autorităţile vamale române, a trecută dela 15 Au­

gusto în mâna autorităţilorO militare române, care vorü

avea dreptulO să vicjecje paşap0rtele la graniţă, scrie

„Răsboiulă“.

— x—

E s c u r s i u n e la S i n a i a în 11 Saptemvre c. n.

Pentru comoditatea participanţilorO la acăstă frumosă es­

cursiune, se primescO înscrieri pentru prânejire la Sinaia

în biuroulO orăşenescă din BraşovO alü C. F. U. (Strada

Vămei nr. 10.) PreţulO unui prânejo este fl. 2. 5 cr.

séu 1. 45 de personă. (In ambele preţuri se află deia

socotitö: vinO, pâne şi cafea năgră.) înscrierile se pri­

mescO numai pănă mâtie, Vineri la 5 őre p. m. TotO o

dată suntO rugaţi participanţii, în propriulO d-loră inte-

resO, ca înainte de plecare să se presinte la staţiunea

din localitâte în salonulO de aşieptare cl. II. cu docu­

mentele de drurnO. — In urma informaţiunilorO primite

in privinţa măreţelorO pregătiri ce se facO in Sinaia din

incidentulO aniversării luărei Griviţei, acăstă escursiune

promite a fi câtO se póte de interesantă şi m«rită a fi

încuragiată.

In cjilele aceste va apăre în editura Ini H. Zeidner

librară în BraşovO :

1) „Fisica peutru sculele poporale“ lucrată pe basa

normativului şcolară din 1882 de Dionisie FâgărăşanO,

profesorO.

Cu peste 70 de ilustraţiunî intercalate în tecsto.

2) Geografiă pentru scolele medii lucrată pe basa

planului ministerială, după d. Laky, de Dionisie Făgă-

r ă ş a n O şi Andreiu B â r s a n 0 profesori, torn: II. Eu­

ropa, afară de regiunea Mării-Mediterane.

Imediată după apariţiunea acestei părţi să va pune

sub tiparfl din geografia pentru sc61ele medii, tom: III.

geografia Asiei, Africei, Americei şi Australiei.

Cestiunea bulgară.

Corespondentulu „Agenţiei Havas“, într'o întrevedere cu dr. Stransky, ministrulti bulgară alu afaceriloră străine, primi declaraţi unea ur- măt6rea:

Avemă încredere în soluţiunea cestiOnii n6stre. De

că inimicilorO acestora de bronsO Ie fusese milă o clipă.

Cei 4ece se puseră la locurile lorO şi celO mai îa verstă dintre denşii declară că Consiliulă în maioritate hotărâse că era de prisosO să mai întrebuinţeze cestiunea şi chiar să mai mergă cu procesulO mai departe. Luândă în consideraţiă mărturisirea făcută de Jacob Foscari cum că elă a scrisO scrisorea ducelui de Milan, Consiliulfl îi va lăsa viaţa. Jacoo să se întorcă în Candia, unie era exalată.

Pe când se citea declaraţia acesta, dogele păru că ese din toropela în care căzuse dela începutulă intero­gatoriului fiului său. Ridică capulă şi întrebă:

— Jacob trebue să se întdrcă în Candia ?— Da.

— Trebue să plece chiar ac|i? întrebă dogele ară* tândă cu unO gestO de o teribilă elocinţă pidorele mu* tilate ale nenorocitului tenărO.

Consiliulfl, fără să vrea să înţelăgă groznica ironiă conţinută în vorbele dogelui, deliberâ încă odată şi, după ce se schimbară cei cjece câteva vorbe, celO mai în verstă dintre membri cjise în numele celorlalţi:

— Jacob Foscari pote rămâne în Veneţia şi chiar în palatulă ducalG, sub acelaşi acoperemăntO cu tatălă său, pănă când se va însănătoşa deplină.

Vai! clemenţa acăsta venea prea târziu. Tortura luase lui IacobO puţina putere care i mai remăsese. Cum fuse adusO în palatulfl ducalO, căcju într’unO leşină cum- plito din care nu se deşteptă decâtO cătră n6pte. Des- chitjendă ochii, vă4u pe tatălă său şi pe fiica Adriaticei stândo lângă dănsulfl, şi, arătându-le cu ochii o ferăstrft

Nr. 189 GAZETA TRANSIYLANIEI. 1887.

o parte, Porta, însărcinându se së supuiă puterilorö

propunerea relativă la generalulü Ehrenroth, nu înţelege

prin acésta së se facă solidară, dér e gata numai sé

esccute propunerea care ar întruni unanimitate;! pute-

rilorü. De altă parte, noi scimă că Austria nu aderézà

in principiu la (Jisa propunere care s’a făcută de prin-

ţulâ de Bismarck, în calitatea sa de preşedinte alö con­

gresului dela Berlinö. Austria ridică cu dreptate ces­

tiunea de legalitate şi declară că asemenea misiune nu

e de locü prevë(Jutâ de tratatulă dela Berlinö şi că, în

ori ce ca.sű, alegerea prinţului de Coburg şi luarea

io posesiune a tronului, suntă mai puţină contrarii a-

cestui tratate în care nu se (Jice că adesiunea puteriloră

trebue së precedeze întronisarea prinţiară.

Putemfi deci spera că proiectulă de a se trimite

uuü generáld rusă ca comisară nu va trece dela teoriă

la practică. Se scie de altmintrea că simţământulă ge­

neráld este că guvernulă bulgarö trebue së refuse in­

trarea în ţără aorícárui personagiu însărcinată cu o ase­

menea misiune. Din punctulă de vedere interioră noi

Yoimü së dămă Europei o nouë probă că ţâra nu e sub

lovitura arbitrariului şi că e stăpână pe destinele sale

cu tótá oposiţia ce se pregătesce prin tóté mijlólele la

alegeri; ridicămă starea de asediu şi vomă lăsa së se

producă tóté atacurile afară de acelea îndreptate contra

prinţului şi carï suntü contrarii Constituţiunii. Astfelă, décà

viitórea adunare va aproba purtarea guvernului, Europa

va fi edificată asupra adevăratei stări a spiriteloră în

Bulgaria şi nu se va mai puté trage din aşa (Jisulă ar­

bitraro, ce domnesce aci, unü argumentă contra stabi­

lirii stării de lucruri actuale.

Acéstá probă dată, sperămă că Europa va părăsi

tóté combinaţiunile diplomatica de acum şi va sfârşi prin

a accepta guvernulă ce Bulgaria şî-a datű Intr’unü

modö liberă.

Aniversarea luptei delà Sedan în Germania.

Germanii au serb&toritü ëstü ană <Jiua bă­tăliei dela Sedană (2 Septemvre) cu mai multă strălucire decâtă de alte ori.

Pe lângă banchete, festivităţi de tiră etc. s’au organisată în onórea ei în diferite oraşe pa norame, carî represintă scenele mai însemnate din desastrulă armateloră francese.

Acésta dovedesce că Germanii au trebuinţă de o aţiţare periodică a spiritului rèsboinicü, şi d nu se aştâptă tocmai la vremurî pacînice. Etă în adevără ce spune o f0iă din Germania su­dică, „Schwab Merkúr“, despre raporturile din­tre Francia şi Germania :

„...Nisce raporturi cari n’au existată nicî o dată timpă îndelungată între doué mari popóre vecine ce se găsescă oficială pe picioru de pace, raporturi carî treptată, treptată, vorü face cu neputinţă orî-ce comunicaţia, cum se obişnuesce între nisce popóre culte. In timpuri atâtă de primejdióse, cine ară puté privi în viitorü numai cu câtă de puţină siguranţa ?

Raportă poliţienescâ. — Alaltasérá a fostă în

cârciuma lui I. Cosma din Oliţa Schoilorü bătaiă între

birjari şi calfe de cismar!. O calfă de cismară a fostă

uşoră rănită la capă prin lovire ou ună pachară. Patrula

poîiţienâscă a pusă repede capătă bătăii şi pe escedenţl

i-a predată autorităţii competente spre a fi pedepsiţi.

Unö canară scăpată din coliviă a fostă prinsă.

Proprietarulă şi-lă póte lua dela d-nulă comerciantă K

Fabricius.

Avisü.

Reuniunea „Mariană“ a învăţătoriloră din fostulă dis­

trict ü ală Năsăudului şi giură va ţină adunare generală

în Năsăudă la 25 şi (Jilele urmátóre din Septemvre

1887. st. n,

1. Membrii asistă în corpore la serviciulă divină.

2. Deschiderea şedinţe' prin preşedinte. 3. Cetirea ra-

po:tului anuală. 4. Alegerea comisiuniloră. 5. Tractate

teoretice şi anume: a) Invăţământulă stilistică în -scóla

poporală, b) Ce să facă învăţătorulă pentru a-şi puté e-

lupta o posiţiune considerabilă în societate şi specială

în comunitatea s:\. c) Epistola în scóla poporală, d) Cum

este de a se propune limba maghiară în scólele popo­

rale române, e) Autoritatea învăţătorului în scolă dela

ce e condiţionată? f) Cântulă în scóla poporală, g) Re-

muneraţiunl şi pedepse in seólá. h) Importanţa curăţe­

niei în educaţiune şi crescerea scolariloră spre acésta.

i) Este memorisarea mecanică necesitate indispensabilă

pentru seólá? 6. Tractate practice: a) Din învăţămentula

intuitivă: »Scaunulă* b) Diu compută: „Numărulă 24«

c) Din cetitulă română: Tractarea bucăţei 94 „Lupulă

şi mielulă“ din Legendariulă de Vasile Petri, cu privire

la cuprinsă, d) Din gramatică „ Atributul ă tt. 7. Raportul

comisiuniloră. 8. Pertractarea propuneriloră. 9. Constitu­

irea prin alegerea amploiaţiloră şi a comitetului.

In legătură cu adunarea reuniunei, pentru a se

introduce o organisare şi uniformitate în cântările, ce se

practisézá în scólele nóstre poporale, se va ţină şi ună

cursă supletoră din cântă. Şedinţele reuniunei împre­

ună cu cursulă supletoră din cântă voră dura celă mult

8 cjile.

N ă s ă udă, 20 Augustăl887.

Comitetulă Reuniunei „Mariane*

Gregoriu Moisilü, vicară for. Petru Tofană,

preşedinte. secretară.

Dare de sâină,asupra contribuirilorü incurse în favorulü scólei românescl gr.

cat. din Lápusulü ungurescü.

(Fine).

Lista Nr. 4 din Lăpuşulă ungurescă, prin d-lă Va­siliu Mustea v. protopopă: luliu Mihalca 1 fl., Augustină Popă 1 f l . Schiilingor Károly 1 fl., Papai István 50 cr., Jánosi Gerő 20 cr., Vékony Ferencz 1 fl., Gajzágó Vil­mos 50 c r , Vasiliu Muşte 10 fl., Floriană Nechita 1 fl., Hauschild György 1 fl., Ioană Moldovană 5 fl., Ştefană Selesceanu 10 cr., Ioană Trifu 1 fl., George Haragâţiu1 fl., Alesandru Cosma 1 fl., Kupás Dani 50 cr., Lénái Pal 1 fl , Serg'ts György 1 fl., Hollosi Kajfán 1 fl , Ger­gely Samu 1 fl., Scharfstein Jakab 20 cr., Moldovan Jo- zef 1 f l . j Bá^di Károly 1 f l . , Berkovics Mendel 20 cr., Teodoră Bodea 1 fl., Alesandru Popă a Nucului 20 cr., Varcu Alexandru 1 fl., Székely György 50 cr. Alesan­dru Cohană 1. Cost. 5 f l , Dumitru Rednicu 20 or., Va­siliu Toma 40 cr.. Lovász János 30 cr.. Topán András 20 cr., Csend élik Márton 10 cr., Csiszér Mihály 1 fl., Hellebrauth Iván 30 cr., Hauszman Albert 20 cr., Virág Samu 10 cr., Kadar János 50 cr., Balloné 50 cr., Szil­vasi Pal 1 fl., Beseusky Antal 1 f l , Miklós Albert 1 fl., Fürst S. 20 cr., Schreter Eduard 25 c r , Fuchs Jacob20 cr., Schmid Adolf 1 fl., Bitner Gyula 50 cr., Moldo­van—Uray 1 fl., Kozma Gyula 10 cr., Suma 49 fl, 95 cr.

Aceste contribuiii în sumă totală de 327 fl. 53 cr. v. a. le amă primită şi administrată la loculă destinată, despre ce cvitămO, dândă acestă raţiociniu publică şi a- ducénda cea mai profundă mulţămită marinimoşiioră con tribuitorî

Din nou rugămă pe d-nii colectanţî angajaţi să

binevoiéscá a ne trimite listele, ce le au la mână, ca sé ne putemă pe deplină încheia raţiociniulă şi a da semă înaintea comitetului scolastică şi a publicului.

Lăpuşulă-ungurescă, 25 Augustă 1887.

A. Latiştt. Ioană Cohană,control, şcolară. casară scol.

Telegramâ part. a „Gazetei Trans.“B u c u re s c î, 7 Septemvre. — Junimea ar­

deleană universitară din Bucurescî şi laşi îşi es- primă adénca durere pentru pierderea ilustrului li­ter atü şi luptătorii alü naţiunei române Ti/WlOt€/Vl C ip a r iu .

Ultime sciri.Constantinopolü, 7 Septemvre. — Cercurile

diplomatice pară a nu se teme de o complicare a situaţiunei. Cu tóté că Pórta nu se opune, în principiu, la trimiterea unui generală rusă în­soţită de unü comisară turcescü in Bulgaria, se crede a fi încă departe de o soluţiune practică a încurcăturei bulgare.

Berlinü, 7 Sept. — Cu tótá desminţirea lui „Nordd. Allg. Ztg.“ fiarele, „Post“ şi „Kreuz zeitung“ stăruiescă a considera ca probabilă în­tâlnirea ímpératului Wilhelm cu Ţarulă Rusiei. In casă când se va face, împăretulă se va duce Duminecă la Stettin şi întâlnirea va fi Lunî.

DIVERSE.Crudimî orientale. — In India circulă cele mai rele

relaţii despre cruzimea Emirului Abdurrahman ală Afga­

nistanului. O fóiá din Calcutta povestesce despre execu­

tarea lui Taimur Şah, capulă revoltei din Herat. Taimur

a fostă dusă într’o piaţă publică, unde i s’a smulsă

barba, apoi ofiţerii superiori ai armatei l’au omorîtă cu

pietrii. Parwana Khan, guvernatorulă oraşului, a arun­

cată prima pétrà. Se (Jice că Taimur, ună bărbată prea

robusta, n’a murită îndată, de şi a fostă acoperită de

pietrile cătjute asupră-i. După două (Jile sentinela ob­

serva că se mişcă ceva sub pietri. Apropiindu-se, au(Ji

pe Taimur (Jicânda : „O, făptură a lui Dumnezeu, vino

şi më om0ră, ca să scapă de suferinţe !* Relatându-se

acésta Emirului, elă porunci ca Taimur se fiă ucisă. —

O altă versiune spune, că Taimur ar fi murită în aceiaşi

<Ji, în care a fostă lapidată, dér nepotulă său a trăită

încă doué (Jile sub grămada de pietri.

Teatru arşii. — Teatrulă »Exceter« din Devonshire, în Anglia, a arsă pe timpulă representaţiei. Numărulă

cadavreloră scóse trece peste 130. Suntă fórte mulţi

răniţi.

Celu mai bunii muştaru se face cu bőbe uscate de

muştară albă séu şi mai bine cu bóbe de muştară negre.

După ce se macină şi se cerna fórte subţire, se ames­

tecă cu zémà de aguridă şi se aromatisézá cu tarhonă.

Astfelă se fabrică vestitulă muştară de Dijonă. Décá

în locă de zémà de struguri necopţi se pune oţetă, muş-

tarulă nu mai are acelă gustă delica‘ă ală vestiteloră

muştare francese. (»Gaz. Săt.»)

Logodnă. — George Stefanovicî jun. şi Eugenia

Comşa fidanţaţl. Braşova-Covasna, Augustă 1887. —

Dr. Andreiu Monda şi Rafila Şandor fidanţaţl, M.-Cueşdiu,

Augustă 1887.

Editoră: Iacobă Mureşianu.

Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşianu.

cate era în faţa lui şi care vedea pe cheiulă de i Schia- voni, (Jise cu o voce aşa de slabă, încâta mai că nu

se putea au 41:— Deschideţi feréstra aceea!CâQd fu deschisă, făcu o sforţare ca să respire ae-

rulă d’afară şi (i‘se é r :— Suflă peste fruntea mea, adierea a Adriaticei!

Pentru cea din urmă 0ră le aspiră. Inima asta, care de când trăiescă a bătută numai pentru Veneţia, se va opri. In patria nouă unde mă voiu duce în curendă, décá voiu avea voiă să-mî aducă aminte de acésta, am sé spună că décá In Veneţia am găsită ómen! răi, pá­nién! ulă însă care-i ţine este divină şi sfântă. Décá óme­ni. ra’au lovită, am celă puţină mângăerea să mă gân- descă că membrele acestea, pe cari le-au sdrobita ei, se voră odihni într’ună pământă veneţiană . . . Rămasă bună, Veneţia mea!. . Nu mai vă(Jă! . . Tată, binecu-

vinleză-mă!

Betrânulă Foscari, fără se (Jicâ nici o vorbă, puse mânile pe capulă fiului său şi nenorocitulă tânără că(Ju ér într’o stare de slăbiciune astfel, încâtă nicî Veneiia nicî dogele nu putură sci bine la ce ceasă muri.

Dogele voi să priveghieze împreună cu Veneţia

lângă corpulă fiului său. Despre (Jiuă ínsé ata în_ duplecâ, să se odihnéscá câte-va ceasuri, fiind-că era fórte obosită.

Veneţia, rămâindă singură, îngenunchiâ lângă patulă ande se odihnea Iacobă şi începă să se róge. Deodatăi se pără că aude ună sgomotă de voci într’o cameră d’alături. Asculta şi autji atunci o convorbire ciudată. Aflk câ consiliulă celoră ţ)ece îşi adăogase o juntă com-

pusă din 25 senatori aleşi dintre cele dintâi familii din Veneţia şi că toţi împreună, după ce deliberaseră, hotă- rîseră ab(Jicerea de bună voiă orî silită a lui Francesco Foscari.

Veneţia, speriată, alergă la apartamentulă dogelui, pentru ca cei Dace, décá ar vrea să între cu sila, să între celă puţină după ce lă va pregăti ea pentru vestea asta fără precedentă în istoria Veneţiei.

Dogele tocmai se deşteptase.— O Veneţio! va se (Jică adevărată că fiulă

meu Iacobă a murită; l’au omorîtă! . . barbarii! (Jise elă cum o (Jări.

— Stăpâne . . .— Vai! era celă din urmă copilă ală meu!— Curajă, Alteţă! . .— Nu mai am curajă!— Trebue să ai!

— Dér ce lovitură mi se mai póte da acum după ce mi-a murită copilulă!

Veneţia nu avă vreme să se esplice, fiind-că întră ună ofiţeră care anunţă că o deputaţiă compusă din şâse membrii ai Senatului şi din şefulă Consiliului de J,)ece, cerea onórea să intre la Alteţa Sa.

— Să intre! Ce vora mai fi vrândă cu mine? (Jise bătrânula căiră Veneţia.

Fata nu avu curaj ulă să răspundă şi-şi ascunse ca- pulă în mâni, pe când ună ofiţeră introducea deputaţia cu ceremonialulă obicinuită.

După ce se salutară de oparte şi de alta, Francesco Foscari întrebă:

— Nobili domni, pentru ce aţi veniţi?

— Mai întâiu noi presintăma Alteţei Vóstre com­plimentele nóstre de condolenţă pentru nenorocirea care ai atins’o ! 4,se şefulă celora ţ)ece.

— Da, ştiu câtă interesă purtaţi fiiulă meu! (Jise dogele cu amărăciune. Insă credă că nu numai pentru acésta aţi venita?

— Este adevărată, Alteţă!— Décá aţi venită pentru afacerile Statului, vor­

biţi, vă ascultă, ér décá nu, nu am nimică de aurită 1

— Este vorba de afacerile publice, Alteţă! Sunt însărcinata în numele celoră £)ece şi a unei junte a Se­natului alésá într’o adunare plenară, ca să vă comunică o hotărire care s’a luată. Considerândă vârsta vóstrá înaintată şi nenorocirile recente carî s’au lovita, adu­narea a hotărîtă să solicite dela înţelepciunea vóstrá, cu toia respectulă ce se datoreşce unui suverană, ca să predaţi inelula ducaia pe care l’aţî purtata aşa de multă vreme şi cu atâta onóre.

— Ce felă! aţi venită să-mi cereţi. . . . abdicarea ?

<Jise dogele încremenită.— Da, Alteţă serenisimă.— Dér eu v’amă oferita în două rânduri abdicarea

acésta pe care o solicitaţi a<Ji; chiar erí am oferit’o cu stăruinţă şi d-vostră aţi refusat’o.

— Ieri, Alteţă, încă nu aveau calitatea ca s’o primimă!

— Şi a(Ji credeţi că aţi dobândita titluri suficiente pentru ca s’o impuneţî? întrebă Foscari supărată,

(Va urma.)

Nr. 189. GAZETA TRANSILVANIEI. 1887.

Qursulú la bursa. ă& Ÿiêaadin 7 Septemvre st. n. 1887.

Rentă de aurfi 5% . . . 100 75 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 87.40 Imprumutulfi căilorfi ferate

u n g a r e .......................150.50

Amortisarea datoriei căi- iorfi ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 98 75

Amortisarea datoriei căi­lorfi ferate de ostfi ung.(2-a emisiune) . . . . 126 —

Amortisarea datoriei căi­lorfi ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 11425

Bonuri rurale ungare . . 104.85 Bonuri cu cl. d6 sortare 1C4.50 Bonuri rurale Banat-Ti-

mişfi ........................... 104 50

Bonuri cu cl. de sortare 104.50 Bonuri rurale transilvane 104 70

Bonuri croato-slavone . . 104 75 Despăgubire p. dijma de

vinfi ung....................... 100. -Imprumutulfi cu premiu

ung................................ 122.25Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 124 — Renta de hărtiă austriacă 81 20 Renta de arg. austr. . . 82 70 Renta de aurfi austr. . . 112 50 Losurile din 1860 . . . 136 20 Acţiunile băncel austro

ungare .......................Act. băncel de creditfi ung. 286.75 Act. băncel de creditfi austr.282.70 Argintulfi —. — GalbinI

împărătesei ............... 5.9 LNapoleon-d’orî . . . . 9.95 Mărci 100 împ. germ. . . 61.50 Londra 10 Livres sterlinge 125.60

884 —

Bursa de BucurescX.

Cota oficială dela 24 Augusto st. v.

Renta română (5°0). .Renta rom. amort. (5°/0) *

» convert. (6°/0) . . împr. oraş. Buc. (20 ir.)Credit fonc. rural (7°/o) • *

* 55 5) (p Io) *» » urban (7%) . .

» (6%) * ■» » » (B°/o) • •

Banca naţională a României 500 Le i---Ac. de asig. Dacia-Rom. ---

« » » Naţională ---Aurii contra bilete de bancă . . 14.—Bancnote austriace contra aurii. . 2.01

1887.

Cuiíip. vend.

91’/. 92 V,

95I/4 95»/,893/, 901/*35— 36 -

104 3/i 105 Va89 V. 90 ‘/4

103V* 103»/*94— 95—87— 87V.

14 M, 2.02

Cursul pieţei Braşoyudir. 7 Septemvre 'üt. n. Í887.

Bancnote românesci . . • • Cim-p 8.66 Vend 8.68

Argint românesc . . . * . » 8.60 » 8.65

îiapoleon-d’ori . . . . 9.95 « 9.99

11.21 » 11.27

10.21 » 10.26

5 86 » 5.90

Scrisurile fonc. »Albina» 6% » 101.— » 102.- «

n * v 5°/0 • V 98.— - 99.-

110.— » lll.i/.

Discontula . . . » 7--10°/9 pe anü.

Bunulă comasată dela Bethlen-Szent-Miklos aprope de Blaşiu, care este proprietatea Escelenţiei Sale Părintelui Metropolită consistătoru din:

1. Arătoră.......................................... 295 jugăre 585 orgii □

Rîturi-Fenaţe..........................2.

3.-4.

5.6.

7.

Până la începerea licitaţiunei se primescu şi oferte sigilate pro- vădute cu vadiulă de 10°/o întru atâta, î nea tu în acelea se va oferi o sumă fixă, şi oferentulu va declara că cun6sce condiţiunile de licitaţiune şi le primesce. Condiţiunile de licitaţiune se potU vede în cancelaria sub- scrisidui.

B l a ş i u , în 2 Septemvre 1887. Ludovicii Csato,adv archidieces.

P ăd u r i..........................T re s tiiş ă .....................G r ă d i n i .....................Terenü scutită de dare

155 » 737 55 55

32 n 877 55 V39 55 24 55 5’

2 57 700 55 55

7 55 1074 55 55

23 55 261 55 55

Suma totală . . 555 jugére 1158 orgii □ împreună cu o móra din nou edificată cu 4 (patru) ró te, cu dreptulü regală de crîşmărită şi 'dreptulü culegerei de vamă de térgű, şi cu tóté superedificatele locuitü şi economice ţin0t0re de acestű bunü, şi îm­preună cu bunulű comasatü din Câpâlna (Alsó-Kápolna) în estensiune de 142 jugére 1158 orgii pătrate consistătorfi din arătoru, fenaţfl, păşune, păduri şi vinie se dă în aréndá pe calea licitaţiunei publice, pe periodulü de 6 (şâse) ani íncepéndű din 1-ma Noemvre 1887 pănă în 1-ma No-

emvre 1893.Licitaţiunea se va ţine în 23 Septemvre a. c. st. n. la 2 ore p. m.

în cancelaria advocaturei archidiecesane.

Doritorii de a licita au a depune unii vadiu de 10°/o dela suma

de esclamare de 5000 fl. v. a.

1—3

v in ii negrude Uegotinu veritabilii (serbescu)

se află de vendare la mine

Litru a 80 cr., er în butelii de câte Oa7 Ltr. â 64 cr.

Aceste vinO se distinge de tote vinurile negre interne conţinânde o mare cantitate de Taunin şi forte puţină acrelă, de aceea este cu deosebire forte de recomandate pentru bolnavi şi reconvalescenţî.

La cumperărt en gros se reduce preţurile proporţionale.

1— 3

CAROL NEKLES.Braşovul ö-Vecliiu, Nr. 45.

Mersulti trenurilor!!Valabilu dela I luniu st. n. 1886.

pe lin ia I* r e d e a l i i- B u t la p e s ta şi pe lin ia T e fu ş îi- A ra d ii- IS iid a p e s ta a calei ferate orientale de statit reg. ung.

P r e d e a l i i- B u d a p e s ta B u d a p e s t a — P r e d e a l ű

Trenüde

persóne

Tren Trenü Trenü accelerat omnibus omnibus

Bucurescï

Predealù

titoişfi

Feldióra

Apatia

Augustinfi

Homorodö

Haşfaleu

Sigliifór* |

Elisabetopole

M&diaşfi

Copsa mică

Micăsasa

Blaşiu

Crăciunelfi

Teiu ftAiudfi

Vinţulfi de susfi

Uióra

Cucerdea

Ghirisft

Apahidal

dafin

Nedeşdu

Ghirbőu

Aghirişfi

Stana

HoiedinS

Ciuda

Bucla

Bratca

Vadfi

Mező-Telegd

Fugyi-Vásárhely

Veneţia-0ră4ii

4.30

9.129.35

10.127 20

7 578 24 8.47 9.299 37

10 53 11.00 1134 12.03 12.26 12.421.11 1 23 2.06 2.27 2.49 256 3.12 3.46 5.01 5.21

Oradia-mare

P. LadánySzolnokBuda-pesta

Viena

4014.475.28

7.30'1.14

1.45

2.32

Trenü de pers.

j Tren j Trenü (acceleraţi de pers.

Trenü Trenü de omnibus

persóne |

6016.19

7.127.41

8.208.46

9.119.16

10.3712.202.151

5.59

649 8.35 9.02 9.12 9 56

10.3710.59 11.16

11.3712.1612,331.512.182.482 563 644 515 28 5 56

Trenűde

persóne

10.501.334.24

10.05

— — 1 2.15— | 8.00| -

N o t a : órele de nópte suníü cele dintre liniile gróse.

Trenüde

persóne

6 376.587.147.29 7.56 8.188.589.15 934 9 53;

10 28 10 47 10.57 11.07 11.19 1.16;3.29 6.33

Viena

BudapestaSzolnok

P. Ladány Oradea mare

Venţia-OrătjiiFudi-Oşorheiu

Teleagü

Vadfi

Bratca

Bucia

Ciucia

Huiedin

Stana

Aghiriş

G1 árbéu

Nedişu

Cinşiu

Apahida

flhiris

Cucerdea

11.10

7.40

11,05 2 02 4.12

2.—

4.05'5.471

7.4010.42

Uióra

Finţulfi de susfi

âiudfi

fernşă Crăciunelfi

Blaşfi

Micăsasa

Copşa mit Mediaş fi

Elisabetopole

J?igiş6ra Haşfaleu llomorod

Augustinfi

Apatia

Feldióra

Timişfi

Fr®a©&lă

Bucurescï

11.0011 1912 33 1.01 1 11 1 18 1.05 1.46 2 25 2.50 303 3.35 4.01 4.20 4.55 5.42

6.017.278.088.369-069.46

7.11

7.338.04

8.589.28

10.31

5.37

6.206.47

11.30

2.024.78

1.552.53

3.289.35

618

9.38j 12.02 2.01 2 08 2 19 2.41 3.24 3.47 4.074.33 5.155.33 5.536.C5

6.20e.38

7.087.369.169.53

10.- 10.G9 10.19 10.48 11.55 12.34 12.521.342.132.463.314.32

_5.02

6.53

7.438,239.029.52

Teitişâfc- irad ft- B udapes ta

Tipografia ALEXI Braşovft. Hârtia din fabrica lui Martin Köpeny, Zernesel

T e iu ş ft

Âibalulia Vinţuie de josü Şibotă OrăşiiaBimeria (Piski)DevaBranicïcaîliaGurasadaZamSoborşinBërzovaConopüRadna-LipovaFaulişeGyorokGiogovaţtiÄradöSzolnokB ud ap e s taViena

Trenüomnibus

11.24

11.5912.30 1.011.322.32 2 52 3.23 3.55 4.08 4.255.30

6.27

6.477.28 7.437.598.28 8.42

Tre-iü de pers.

Trenü de persóne

3.003.594.224.515.18

9.17 2 32

6.15

6.357.027.287.40m i8.469.339.53

10 27 10.42 10.5811 25 12.31

4.5°5.Í28.20

6.05

Aradü-TSiaaJçé s*a

Araduiü nonNéna8th~SághVmgaOrczifeivaMercziíalvaT lm if é r a

Trpnűsmnibas

5.48

ë.196.447.167.47

9.02

Tron& de f-orfóne

Trenumixt

6.05

6.336.587.2Ô7.55

9.08

Tls3aiş6ra-.Aii*tî.dî£

T im iş& raMercziíalvaOrczifalvaVingaNémeth-Ságh Aradulü nou A rad íö

’iVeafi de peraéne

'I’renü de ] persóne í

Trenücmnibai?

6.25

7.468.158.369.119.27

5.00

Budapesta- iradA-Teiuşâ.

V i e n aBudapesta

8*. duók

A r a ti AGlogovaţăGyorokPauli^íRadna-LípovaConopüBérzovaSoborşinZamGurasadaIliaBranicïcaDevaSimeria (PiskiOrăştiăÇiboiüVinţulă de josöAlba-ïniiaTelwşfe

Trenü de persóne

11.10

8.2011.2011.354 30 4435 075.19 5.41

6 09 6.287 25

8.01 8 34 8 559.19 951

10.35 11.11 11.43 12.1812.36 i,29

Trenü Trenü de persóne omnibe

12.109.05

12.415.45

6.—6.136.386.517.107.377.558.429.129.41 9. -8

10.17 1042 11 07 11.37 12.— 12.29 12.461.41

S ím é r t» (Piski) iPetroşesit

íifimerlaStreíuHaţegăPuiCrivadiaBaniţaFotroşenî

Trenü do persóne

Treaăomníb^g

Trenümixt

2.45 3.25 4.16 5.11 5.6.40

7.12

Petroşeul—Nisaieria (Piski)

6.32

7.026.238.018.17

FetroşenlBaniţaCrivadiaPuiHaţegeStreiuKfffi«rta

Trenü de pers.

Trenüomnibus

Trenümixt

6.10 6.53

7 37

8.20 9.01 9.

10.S1