Anulu VIII. — Nr. 82. de dóue ori in septemana: J o l - a si

fttmlneo'a ; éra candu va pretinde im-irtaati'a materieloru, va esi de trei gép

de patru ori in septemana.

ffotiulu de prenumeratiune, pentru Austria .-

|putu intregu 8 8 . ? . » , dinmetate de anu 4 fl. v. a. , patrariu 2 fl. v. a

pentru Boroania si strainetate: ma intregu 12 fl. v. a. diumetate de anu 6 fl. v. a.

Pesta, joi in 25 octomvre, 6 noemvre 1873.

ALBINA Prenumeratiuni se facu la toti dd. cores-pundinti ai nostri, si de a dreptulu la Be-daotiune Stattonsgaaae Nr. 1, undj sunt a se adresa sl corespundintiele, ee pr e

vesou Redaotiunea, administratiunea s é u

gpeditur'a; câte vor fi nefrancate, nu se y o r

primi, éra cele anonime nu ae vor publici

— e ^ g » — Pentru anunote si alte oomunicatiuni de interesa privata — ie respunde câte 7 or. pe linia; repetirile se facu cu pretiu soa-diutu. Pretiulu timbrului câte 80 or. pen­

tru una data se anteoipa.

HD'

Budapesta, in 5. noemvre n. 1873. Situatiunea in Francia a luatu in .

prova epistolei contelui Chambord cu totulu alta facia. In acésta epistola de­chiara— dupa cum anunciarâmu in nrulu trecutu contele Chambord—câ nu voiesce we lasá la nici o conditiune si la nici Bou paciu cu naţiunea francesa elu voie-Kt a primi frenele domniei numai dm nanele si gratia lui Ddieu, si nu pote ce­tit nimicu din poterea ce provedintüa i o i kcredintiatu.

Din incidentulu acest'a monarchistii «nit aduşi in cea mai mare confusiune. îi tienu acum conferintie preste • confe­rintie si facu combinatiuni preste com-binatiuni. Unii sunt acum pentru can-didatur'a lui Jonville, alţii pentru d'Au-

Imale; in aceea insa se unescu toti : câ jprovisoriulu sé se amâne, si puterea lui Pac-Mahon sé se prolungésca.

In cercurile Republicaniloru pro­duse epistol'a lui Chambord o mare bu-euria. Betranulu Thiers s'ar fi esprimatu intr'o conversatiune cu unu amicu alu seu inurmatoriulu modu: „epistol'a lui Cham­bord a descurcatu situatiunea, in care se

• áflá Francia si este cea mai buna reco-Inandatiune pentu republica. Se póté. di­lié cu mare verosimilitate, câ acésta epis-lipla a scapatu tiér'a de unu resbelu ci-Ililu. Elu dubitédia forte,câ maioritatea ca-

lerei se va grupa ingiurulumaresialului ic-Mahon, pentru câ tiéra de si nu es-

i inimica maresialului insusi, totuşi ite sătula de provisoriu si va protesta contra prolungirei puterii lui pentru i siru de ani." Betranulu diplomatu p-

pdédia mai departe câ: „deca ministeriulu Iietuale alu Franciéi nu se va înlocui prin-'unu ministeriu mai liberalu, atunci

pionarchistii voru perde totu mai multu fin aderintii loru si in fine voru trebui sé »da republicaniloru." Dupa cum se

iiaecura de catra uneie diurnale Thiers jiu este pentru prolungirea puterii lui Mac-Machon, ci elu sta pe langa aceea ca [presidiulu sé remana nevatematu, came-rra de acum sé se desfiintiedie; ér asup­ra formii definitive de guvernare a Fran­ciéi Se decidă o camera noua.

In Cislaitania aunt momentele cele mai însemnate, ce avemu de a înregistra: închiderea espusetiunii si deschiderea se­natului imperialu. Espusetiunea din Vie­na s'a inchisu domineca in 2 ale curen­tei; ér fói'a oficiósa publica unu siru in-jemnatu de nume ale aceloru bărbaţi ce s'au distinsu prin feliu de feliu de or-iuri pentru servitiale ce au facutu ace­stei mari, întreprinderi. Foile domniloru magiari nu se potu din destuiu bucura pentru resultatulu si fructele de lauda ce le a seceratu Ungaria cu ocasiunea es-

tiunii.Deci scriseră lungi articole, in cari desfasiurar.i impresiunea ce o au fa­cutu obiectele espuse de CThgaria asu-fa publicului strainu. Ungaria, dicu foile, ipasitu in complessulu stateloru moder­ne acum pentru prim'a data ca statu in-'îependinte, a aretatu insa câ ea progre-sedia cu pasi rapedí pre tóte terenele si cu deosebire pe terenulu invetiamentu-lui, Noi nu voimu sé contradicemu ni-

imicu acestoru laude proprie ale foiloru {magiare, ci ne multiamimu numai a fa­lcé atente aceste foi la împrejurarea, , câ déca au ^facutu a supra publicului [itrainu impresiune obiectele espuse de

tria, apoi nu este meritulu dloru magiari, ci curatu numai alu nemtiloru ii jidaniloru, cari senguri au in mana in Ungaria industri'a si comerciulu. Câtu atinge alu|doi!ea momentu,apoi noi avemu

date positive si am aretatu dejá o lata in fói'a nóstra pre domni, cum au ţer-catu ne insiele lumea prin espunerea mei bibliotece scolarie. Acum insa sunttmu in pusetiunea a merge si mai depărta si a spune publicului nostru, dupa cum lin fonte secura aflâmu, câ in unu dulaju, in care au fostu espuse cârti de scóla,au fostu numai si numai bucâti de lemnu, legate in forma de cârti câtu mai bite si mai frumosu. Acésta' este deci laud'a si fanfaronad'a cea mare a dloru magiari. Cu tóte acestea pres'a loru, orbita le măgulirile ce le facu Btrainii magiaris-mulm, pentru ca aé lu póta intrebuintiă de instrumentu orbu alu seu, facu capi­tata, bajocurindu-se insusi magiarii pre sene. Este adeveratu, câ nemţii facu as­tadi complimente dloru magiari; dar ei de ar avé numai pucina minte ar trebui sé prevéda scopurile loru si sé nu lase a-se insielá, dupa cum desvoltarea eve-nimenteloru ne convinge totu mereu, mai cu sému acum, candu cris'a de bani e atâtu de mare, ér o fóia germana le spune pe facia, câ Ungurii prin manipu-latiunea si conducerea loru dovedescu totu mai multu câ ei au lipsa nu de a guverna, ci a ü guvernaţi.—

Senatulu imperiale s'a deschisu ieri in 4 noemvre. Ambe casele au tienutu in acésta dia siedintie. Dintre deputaţii fe-deralisti numai Cechii din Bohemia, Moravia si Silesia nu au intratu in sena­tulu imperialu; ér federalistii din Tirolu, Stiria si clericalii din Austria superiora au luatu degiá parte la cea d'antaiu sie dintia. _____ ___________ .

Cohferintv'â, anuncîata de noi in rondulu trecutu, a federalistiloru s'a tie­nutu degiá; din unele incidente insa, cu cari pana acum nu suntemu in chiaru nu a potutu avé r>'ci unu resultatu.

cei'a pre cari ii tieneamu de amici, in di­lele necasului nostru se aréta rei con­trari ai nostri!

Cu ce mesura dd. magiari impartu, cu aceea li se mesura si loru!

Budapesta, in 5 noemvre. Faci'a ce a luat'o lucrulu din confe-

rintiele ministeriului magiaru cu celu din Viena in caus'a finantiala, ne face totu mai multu a ne convinge câ este pré adeveratu aceea ce a disu „Albina" mai asta primavéra: „mi-ti-lu jóca ném-tiulu pe unguru ca tiganulu ursului Tre-b'a stâ adecă astfeliu: Vinerea trecuta s'a tienutu in Gödöllő sub preBiedinti'a maiestăţii sale o consultatiune, la care au luate parte representanti ai ambeloru ministerie, ér cestiunea a fost câ — ce óre ar fi de facutu spre a esi din lips'a cea mare de bani? Ni spunu diurnalele câ s'ar fi decisu, a luá refugiulu la estreme, a inmulti numerulu noteloru de banca si de statu; — precandu de alta parte in-tielegemu, câ ministeriulu ar fi emisu mandatu catra autorităţile finantiari, a essecutá dârile fora tóta crutiarea, lu­andu economiloru restanti pona sî se-menti'a si panea!

Destuiu câ pentru celu mai de susu scopu miniştrii Szlăvy si Kerkâpoly ple­cară la Viena, unde insa domnii magiari se vediura deodată amăgiţi in aşteptă­rile loru. Pentrucâ ministrulu financieloru cislaitane se decise a face unu împru­mutul de 100 milione in argintu spre a-lu dá garanţia bancei nation e\e pentru notele necesari, lasandu pe Ungaria, déca i va piacé, sé sprimesca si ea astfeliu de note. — Tóte foile din capitala vedu in acesta apucătura o mare vate-mare a fraternităţii, ce ar fi sé essiste in­tre ambele state; ér „ Ung. Lloyd1,1 dice câ: „Ungari'a se afla facia de o coalitiu-ne a ministrului de financie austriacu cu banc'a naţionala in contra densei."

Precum se vede, cris'a finantiale schimba fetie totu mai posomorite si —

Budapesta, in 4 Noemvre n. 1873. Infine trecură si feriele. Presiedintele

camerei representant^oru, diu Bittó, conchia-mâ pre bas'a rescriptului regescu de datulu 20 juniu,—prin care siedintiele camerei s'au prorogatu pona'n di'a de 8 noemvre, —pre toti deputaţii Ungariei pe acosta d ' i in ţapitala» spre a continua lucrulu incoputu,pentru binele si fericirea iien'i.Deputatii apăru prefiacare dia totu mai numeroşi si incepu a-se grupa in cluburi si a face planuri mari spre a scapâ tier'a de desastrele, in care au adus'o nu regi­mulu, ci dupa cum ne spunu foile dloru dela potere, calamităţile naturali in timpul'u din urma si er ach ulu din Viena ce avu mare in-fluontia sl asupra nefericitei nóstre tieri. — Grea este acum situatiunea tierii, grea este deci sl misiunea parlamentului ungurescu,care incepo a continua opulu seu de fericire in 8 ale curentei. Cu tóte acestea nu este de despe-ratu, parlamentulu ungurescu, compusu din cei d'antaiu omeni din tiéra 'si va fi studiatu in timpulu ferieloru, in timpulu de odichna si recreatiune temele ce are a deslegá, va dice cineva, si acum venindu gata la lucru, va pune tóte medilócele posibile in mişcare spre a poté scapâ tiér'a de marginea peirii, in carea este deja adusa prin politic'a cea atâtu do istétia a celoru dela potere.

Da asia este, asia ar trebui sé fia celu pucinu. In fiacare statu constitutionalu din lu-

"Ijiie^itriatöentulu este moralmente responSâbilu despre totu ce se intempla in statu, parlamen­tulu este factorulu chiamatu a dâ direcţiunea in tóte pârtile; ér guvernulu este numai ese" cutorulu dorintii mandatariloru naţiunii, ce compunu atare statu. Nici la noi im este alt­feliu, si la noi dupa legile fundamentale de statu, proclamate in modu atâtu de sgomo-tosu de dnii magiari, este responsabilu par­lamentulu de binele si reulu, co vine proste tiéra. S'ar presupune deci câ parlamentulu ungurescu va avé acum atât'a ambiţiune ca sé-si implinesca misiunea sa cu scumpetate, mai cu séma, dupace membrii, ce lu compunu au desfasiuratu atâtea programe frumóse alegotoriloru loru spre a-si poté capota man­date. In adevoru tóte colea potemu nega acestui parlamentu; dar ck nu ar avé nici o ambiţiune, acest'a celu putinu preste totu nu i o potemu nega. Ambiţiunea domniloru din acestu parlamentu, acesta calitate atâtu de frumósa a fiacarui muritoriu, nu are insa de scopu do a sustiene si a lucra pentru promisi unele date alegotoriloru si prin urmare de a sustiene caracterulu rospectiviloru individi, ci ea tientesce totu intr'acole : de a satisface dorintii acelor'a, carii in timpulu alegeriloru in modu atâtu de solenu au pacalitu pre be-tulu poporu. In acést'a stâ deci ambiţiunea parlamentului ungurescu, a reşca totulu, binele tierii chiar, pentru a sustiene regimulu actualu la putere. Acest'a este deci scopulu si tient'a, pentru care nefericit'a tiera platesce atâţia bani sub rubric'a pentru diurnele de­putatiloru. Noi ne am datu de multu părerea asupra acestui parlamentu, am reprodusu si părerea, co o au străinii asupra lui ; acum in registrâmu numai părerea unei foi germane de aici, de altmintrelea amica dloiu magiari, ia asta privintia. Acésta foia. ne spune francu eă totu ce s'a facutu pona acum in parlamen­tulu ungurescu, nu a fost alt'a, decâtu com­promise intre regimu si părţile interesate in causa. Sé notâmu bine, compromise intre regimu si pârtile interesate in causa sunt faptele parlamentului ungurescu, a acestui corpu ce consta pe tiér'a cea supta si seracita atâtea sume de bani. Acést'a o spune pe facia

o foia nemtiésca, nu o deminte nimenea, este adeveratu, prin urmare o scie lumea, o re­cunoscu dnii de tóte colorile si cu tóte acestea parlamentulu se aduna. De ce mai este óre de lipsa acestu parlamentu ? De ce sé mai platósca tier'a in acestu timpu sume enorme de bani scumpi pentru auatienerea unui ast­feliu de corpu? De ce se nu [se intrebuintiedie acei bani mai bine oa sé se platesca barem o parte ne'nserrnata din colosalele detorii, puse in spinarea tierii de dnii magiari ?

Ei, asia ar fi, dar apoi fara parlamentu, cum vor mai poté striga dnii magiari, câ ei sunt omenii cei mai liberali de pre pamentu. Atunci nu o mai potu face acést'a. Regimulu loru este unu regimu constitutionalu, si nici unu regimu constitutionalu uu pote merge fara parlamentu. La noi inca ar trebui se fia asia. Parlamentulu trebue sé duca facli'a fe­ricirii inainte, ér guvernulu ar trebui numai sé-i secundedie. Deca insa acést'a se intempla anapod'a in statulu ungurescu; apoi nu ne dovedesce alta, decâtu câ magiarulu nu este capace nici a precepe, ne cum a praotisâ prin­cipiale unei constitutiuni moderne. Cu tóte acestea se sustiene acestu regimu la putere, mi va reflecta cineva. Se sustiene, este dreptu si promite a face lucruri mari. Tóte insa sunt numai pe hârtia, ér realitatea este si remane, câ sub densulu tier'a si poporulu s'a seracitu si demoralisatu, incâtu altui regimu i ar tre­bui decenie, pentru ca sé reparedie si aducă in statu quo ordinea de mai inainte de a apuca elu frânele domniei.Si apoi déca s'a sustienutu elu pana acum, nu este urmare, câ se va poté sustiene sl de aci nainte. Totu foile dloru vinu si ne spunu, câ nu este departe ór'a, in oara regimulu actuale, blamata si*; va trebui sé capituledie si sé faca locu la alţii mai demni, decâtu densulu. Or'a dicu nu este departe „P.Lloyda ne spune: câ unu ministru ar fi eschiamâtu degia : inca patru septemani si sieu'a domniei nóstre a apusu. Acést'a nici nu se pote acumaltfeliu.Candu s'a inauguratu ace­stu sistemu, lumea totu nu a potutu crede, câ magiarii voru fi atâtu de slabi in, a r fa de a guverna. Acum dupa ce insa stau atâtea fap­te de ale lui inainte, numai pote nime dubita de căderea lui.

Sub aceste impregiurâri se aduna deci parlamentulu ungurescu acum, candu cassele statului sunt gole, si poporulu sbóra dupa pa­ne ; er miniştrii alerga in tóte părţile ca sé cersiésca împrumute. Noi nu am asceptatu ni­ci odată nimica bunu dela acestu parlamentu, dupa cum este elu acum compusu; nu potemu asceptâ deci nici acum. Dealtmintrelea vomu mai vedé.

Din Bucovina, in optomvre 1873. Starea lucruriloru in eparcMa si tiéra.

(Urmare.) Caus'a, pentru care nu descoperiră

pana acum corespundintii diferiteloru diarie — intre cari si pretiuit'a,', Albina," intrég'a obieptivitate a adeverului, de ce situatiunea nóstra faptica atâtu in bise-serica, câtu sî in tiéra e de totu rea, câci drepturile nóstre respective, 'su călcate si suspendate de pasiuni individuali, ori de tendintie nóa neamice din partea cote-rieloru pribegite si adăpostite in Bucovi­na ; acea causa pare-mi-se a fi dupla, si adecă: un'a, care o au corespundintii de lege si natiunalitate cu noi străina, pen­tru sine; si alt'a, care li se pare core-spundintiloru de legea si natiunalitatea nóstra, a o bagá in séma pentru noi insi-ne. Noi poporatiunea autochtona a Bu­covinei socotirâmu adecă, a aretá si a do­vedi pana la ultimele estreme considera-tiunea crutiatória, inascuta Romanulu, catra o clasa intréga a comunităţii nos­tre indigene din acésta tiera, care clasa séu factoru sociale, vrendu noi a des-

coperí intregulu adeveru alu jigniriloru si suprimâriloru nóstre in c e l e ce ni com-petu legalminte in beserica si tiéra; a r trebui se devină compromitata si T e d i t a inlargulu lumei ca „o sluga reasivicléna1, care nu „unulu," ci „cinci talanti" pri­miţi de la Dumnedieu prin devotamen-tulu parintiloru sei catra beseric'a, pa­tri'a si naţiunea nóstra, si parte apoi si prin contribuirea materiala ăm partea fondului besericescu si natiunalu,—fimdu acesta clasa, acelu factoru socialu — sustienutu si acum inca de acestu fondu si cu denarii poporului; ii-au „ingropatu,íí

seau celu pucinu ii ingrópa spre ne-glo-ri 'a lui Dumnedieu si daun'a, umilirea, ba chiar si trădarea si sugrumarea besericei si natiunei sale.

Corespundintii insa străini in legea si natiunalitatea nóstra, aceştia — e les­ne inHelegiveru, — câ de aceea nu des­coperea intrég'a goletate a adeverului, de ce noi suntemu in patri'a si beseric'a nóstra păcăliţi si copleşiţi in totu feliulu, ce numai place unoru individi, seu co­teriei venetice: pentru câ chiar acesta tratare a nóstra, o astu-feliude anapoda a cursului lucruriloru la noi, facia cu

nialoru, intelegintii noştri natiunali sciu, câ Bucovina, mai antaiu, e unu pamentu eschisivu romanescu. Sciu apoi, câ capi-tulatiunile incheiate intre statulu Mol­dovei — a căreia parte intregitória si Bu­covina a fost — si intre Pórt'a otomana, n'au cedatu nemicu din suveranitatea Moldovei in favorulu Turciei, afara de „Peschesiulu" ce s'a deobligatu Moldova de a solvi Turciei, si acést'a tocma pen­tru respectarea suveranităţii si pentru garantarea si scutirea intregitatii sale teri-toiiaie din partea Turciei; — se afla apoi acolo in istori'a patriei nóstre si aceea, câ atributele de suveranitate si intregita-tea teritoriala a Principatului Moldovei, nu se garantară din partea Porţii oto, mane numai pentru unu timpu anumitu-ci pentru totu-deaun'a.*) Pe acésta basa de dreptu intrenatiunale deci ceJandu-se Bucovina sceptrului Austriei, acestu im­periu si din parte-si acorda Bucovinei „status quo" alu drepturiloru si insusie-tâtiloru sale religiöse si natiunale, iuri-dice si administrative, precum le avu ea aceste drepturi mai nainte ca parte or­ganica si intregitória a Moldovei.

Acesta consideratiune umana si drepturile cele mai viue si mai eclatante, justa o si aretâ Tronulu Austriei catra ce le avemu in pamentulu si beseric'a Bucovina (numai nu si altii — mai mici, nóstra—loru si coterieloru loruli place si deeâtu Tronulu Imperatescu) daclaran-le convine; prin urmare ei, vediendu-le du-o Imperatulu Leopoldu II. prin pa­la noi „infloribus" nu mai dicu in inim'a | tent'a Sa din 19. septemvre 1790, si loru alt'a, deeâtu: ,,Dâ domne totu nu- ( anume „pentru câ Bucovina e o provin-mai asia; si in curendu nu mai e vorba j cia cu religiune, limba, obiceiuri si datine de romanLmu si de ortodossismu, in Bu-1 deosebite de alte tieri vecine'", ca provin-covina/ . . . .ţ I cia „autonoma, sub numele ei propriu";

Éta de ce asiá dara, dupa vorb'a é r a m timpurile mai recente, repetandu „cui ti-e slugirea aceluia ti-esi multiamî- a c e a declaratiune de autonomi'a politica rea," gazetele jidane-nemtiesci glorifica- s* administratiunale a Bucovinei si M. S. ra pe Hacman si f\mulii si consocii sei Imperatulu de acum, Franciscu Iosifu pana la ceriu, éra pre noi Romanii, si in l - s i anume prin resolutiunea Sa din 26. comunu „ortodossiî" conscientiosi ai buco­vinei, ne clevetea in totu tipulu si ne imputară cele mai pocite si mai neloiale intentiuni!

Si acum sé constatâmu cu pucine cuvinte starea nóstra actuala, ca a po­porului paminténu si mosinénu alu Ba-

-covinei, si ca a crestiniloru „ortodossi" din acésta eparchia, care stare actuala e — ce e dreptu, in mare parte ereditatea Episcopului Hacman, uneltită si cârpaci-ta in aliantia cu unii, cari in despotis-mulu loru personale despre o parte, ér despre alt'a, in apucaturele lui facia cu realitatea si santieni'a drepturiloru nós­tre natiunali, besericesci si patriotice, 8i-aflara numai nutrimentu si ocasiune binevenita pentru realisarea planuriloru si intentiuniloi a loru celoru particulari, ,,ne-romane si ne-ortodosse." Vom vedé apoi sî intrég'a causa, care relativmente l'a sprijinitu si l'a incuragiatu pre Hacman si pre famulii si consocii sei intru unel­tirea si cârpacirea actualei nóstre situ-atiuni; si in fine, vede - vom si conse-cintiele situatiunei nóstre celei de faciai la care prin logic'a necesitaţii trebui si inca va mai si trebui sé vina; séu cu alte cuvinte, spre care scopu Hacman et consortes propriamente prin manevrele loru au tinsu, si altii, din pecate, parte

Augustu si prin diplom'a-Si din 6. de­cemvre 1861. totu acele cause ale dife-rintiei limbei, datineloru si obiceiuriloru" Bucovinei de vecin'a Galitial le numesce de temeiu pentru desmembrarea de Ga­litia si remanerea Bucovinei „pentru totu déun'a1 câ tiéra de sine statatória.

ié vedemu insa acum, de se impe­decá fi se angustescu in ceva aceste ale nostru drepturi si libertăţi naturali, isto­rice şi acordate de Tronulu Austriei, prin legil« comune si fundamentale ale acestui impa'iu, in carele actualmente astadi ne aflânu. — Articlulu XIX. alu acestoru legi suna: vT6te popórele statului sunt egali îndreptăţite, si fia-care poporu are drepulu neatacabilu, a-si conservă si cultbâ natiunalitatea si limb'a sa. — Egâ'a îndreptăţire a tuturoru limbeloru usuate in tiéra se recunósce de statu in stóla, oficiu si viétia publica" s. a. Ér Articlulu XV. totu alu acestoru legi fun­damentale de statu, dice: „Fia-care be­serica si comunitate religiósa recunoscuta in statu are dreptulu eserc^ării comune si publice a religiunei sale, ordinédia si adpinistrédia afacerile sale cele interne, singura; remane in stepanirea si usuarea instituteloru, fonduriloru si fundatiuni-lor\x sale menite pentru scopurile cultului, invetiamentului si filantropiei, si substâ numai fiacare beserica, ca si ori care soeietate, legiloru comune ale statului."

Éta dara, câ nici legile cele funda­mentale de statu ale Austriei, si anume cele mai nóue — din 21 decemvre 1867 — nu ni nega, nici alterédia drepturile nóstre ale poporatiunei romane, cele naturali si istorice in Bucovina!

Care insa din aceste drepturi le avemu noi astadi si in fapta in propri'a nóstra tiéra ? — Nici unulu ? — Si cu acést'a si cu atât'a am semnificatu si constatatu intrég'a nóstra situai .une de facia, relativmente si cea viitória.

Acum se cercetâmu, cine si ce e caus'a intréga a acestei situatiuni a nó­stre facia cu nesce drepturi atâtu de mul­te, serióse si eclatante, ce ni competu — aşişderea atâtu de anomale in intrég'a Cislaitanía? — Óre episcopulu Hacman numai cu aliaţii sei din taber'a guverna­mentala si străina senguri sunt acea causa, ori si mai inca cineva ?

(Incheiarea va urma.)

Ei bine, precaudu noi vedemu rapor-i/ Q jnanífestatiune pojitioa-natiu tulu actuale alu Moldovei catra Turcia, protectricea Ba cea contractuala, câ ea adecă, liber'a destinare sociala, iuridica, besericésca si natiunale a poporatiunei indigene din Moldova, nu o conturba, nu o impedeca si nu o influintiédia in nici o privintia: cine mai pote trage la in­doiéla, câ sî corón'a Austriei nu dóra cutaroru fracţiuni de poporatiune, venite si adăpostite in timpurile mai nóue in Bucovina, si nu de dragulu acestoru fracţiuni au datu Bucovinei autonomi'a politica si administrativa cu propri'a sa dieta legislativa , ci pentru si'n favorulu

nale si insemnetatea ei. Din Baserica-Alba ni se reporta despre

o 8 o l e n i t a t e politica rara, am poté dice — grandiósa, ce avu locu acolo dominec'a tre­cuta — tóta diu'a si tóta nóptea. Caută sé ne marginimu a vorbi pre scurtu, câci atigendu evenimentulu pré aprópe si directu chiar pre redactorele acestei foi, scimu câta neplăcere si superare are sé faca in tote pârtile unde acestu personagiu inspira atât'a temere si ingrigire.

Am publicatu la rondulu nostru convo­carea de alegetori si representanti ai alegetori­loru din cerculu fostului regimentu serbu-poporat'unei istorice a Bucovinei, care k ,- , , , r ir r, . . j . ; banaticu, pe diu a de domineca, pentru o con-

ca „diferita ae limb a, retegiunea si dau­nele Galitiei" cu buna séma nu e, si nu p o t e fi alt'a, deeâtu numai cea romana, care e totu odată si propriamente aufcoeh-tona a Moldovei si Bucovinei.

Ne-am aflá deci aici veniţi la finea constatârei dreptului nostru istoricii si j naturale, ca Romani ce suntemu, in

positive si partejnegative, i-au spriginitu parmentulu nostru aşişderea romanu alu i T ? ii N R\ Tri rti • R\ S* V-.4-TT I IT 1 rt n f o m n/lAAnrlnrn si ajutoratu

E constatatu si recunoscuta in co­munu, câ glori'a lui Dumnedieu si salu-tea omenimei se aspirédia si reaíisédia in secululu presente prin medüoculu si semnalulu — natiunalitătii. „Natiunali­tatea" e astadi parol'a de a-si ferici totu insulu famili'a, individualitatea natiunei sale, spre a ajunge apoi prin fericirea a-cesteia la fericirea universale a omeni­mei. „Natiunalitatea" e astadi signum, in quo vinces „lumea'1 si „intunerecidu ,u

spre a deveni la —ceriu, la lumin'a ade­verului, dreptăţii si mantuirei eterne.

Acest'a, cum disei, e constatatu si recunoscutu astadi in comunu de toti acei'a carii i/aiescu mar-vr numai ce-va-si sufletesce, si nu — ca animalele — numii trupesce. Pr>n urmare si toti „inteligenţii" noştri iubindu si onoran-du-si ca atari,némulu,natiunaliHtea si pa­mentulu loru, in carele ei sub semnalulu respectivei sale natiuna1;tâti s'au nascutu si traiescu; cunoscu istori'a patriei si na­tiunei salo, pe temeiulu cărei istorie dom-

Bucovinei; a dreptului antaiu aceordatu Bucovinei la cedarea ei Sceptrului Austriei prin proclamatiunea „statului quo"; si alu doilea, recunoscutu si esprimatu des­tulu de chiar prin patente supreme im-peratesci, câ noi poporatiunea romana-istorica a acestei tieri nvemu dreptulu nici alienabilu si nici anticuabilu de a ni pastrâ si desvoltâ insusietâtile nóstre natiunale, administrative siconfesiunale „diferite de cele ale Galitiei," liberamente dupa caracterulu si trebuintiele acelora insusietâti.

Cu privire deci la acésta basa de dreptu, de nime tagaduivera, numai ne­bunii chiar, ori reutatiosii potu se ne în­frunte, câ noi ceşti presenti inverstâmu pretensiuni de autonomia faptica si viua a tierei si besericei nóstre, facia cu cele lalte provincie a l e Austriei /

*} Tractatele de conventiune intre Turcia si Moldova dovedescu, eâ ,,Sultanulu se indato-resce in numele seu si alu urmasiloru sei" —LeSul­tan consent et s'engage pour lui meme et pour ses succeseurs" — vedi F . Colson „De L'état présent et de l'avonir da P •••ineipautds" pag. 2 7 1 . Kef.

ferintia candidatória. Cea-ce noi n'am spusu este, câ de vr'o 10 dile pe fie-care dia ni sosiâu telegrame si epistole, in cari sé stăruia: „se vina Babesiu cu orice pretiu in mediloculu po­porului, ce-lu aştepta cu celu mai infocatu doru ca se-i manifeste semtiemintele sale !"

Dominec'a demanóti'a Babesiu a descale-catu la gar'a Bisericei-Albe, intempinatu si salutatu de o deputatiune serba si romana si petrecutu la cortelu, unde indata i s'a pre-8 e n t a t u comitetulu electorale-centralu serbu-romanescu, salutandu-lu si rogandu-lu ca se onoredia conferinti'a alegetoriloru cu presen­ti'a sa.

Pe la 11 óre o deputatiune de 20 mem­bri din conferintia veni de-lu conduse in adu­nare . Strat'a capitala erá îndesată de poporu, curtea si sal'a cea spaciósa „Mecinu" erâ atâtu de plina, incâtu a costatu multa oste-néla pona sé petrunda deputatiunea cu Ba­besiu — in mediloculu ei, intre cele mai frenetice urâri de — „jivio" si „sé traiésoa1'. La una míia se pretinesce numerulu celoru din sala, si la inca mai multu numerulu ce­loru din curte si coridoruri, cari nu mai aveau locu in curte. Erau pe diumetate şerbi, éra ceialalti amestecaţi, romani si nemţi.

Aci presiedintele, diu Bredvaroviciu, in­tr'o alo utiune serbésca, essaltatória de inime, spuse câ : adunarea a aclamatu de candidaţii mtiunale opusetiunalu pre Babesiu si-lu rogă se primésca candidatura.

Babesiu — dupa salve lungi si înfocate de „jivio" si ,se traiésca," cari resunau din

sala prin coridoru, pana 'n curte si a lungulu stratei, — multiami mai antaiu serbesce, ma-ioritâtii alegetoriloru, apoi romanesce, adre-sandu-se pró-amatului poporu romanu, din alu cârui sinu a resaritu, — in fine, lâ cereres! alegetoriloru germani, intr'unu, discursu mii lungu, in limb'a germana esplicandu si ilu-> strandu cu ossemple — punctele fundamentali, atâtu de multu suspiciunate si mistificate de contrarii programei nóstre natiunali.

Aceste splicâri si ilustratiuni — sedier ca nu numai ar fi satisfaeutu, ci chiar ar fi incalditu si cuceritu inimele nemtiloru. De­stulu câ in aceea-si diua dupa mediadi toi alegetorii presenti se pusere a îndupleca pn Babesiu ae nu plece sér'a catra casa, ci si mai remana pana manedi împreuna. Urmi apoi sér'a la 8 óre unu conductu cu facle, ci nemeróse stindarte natiunale mici BÍ mari,! cu musice si cu choruri de cântăreţi, cu ors-tiuni si urâri de bucuria, — cum abia s'a nu»! vediutu vre o data in acelu orasiu; ér dupa; acést'a avu locu in sal'a berăriei unu ban» chetu numerosu, la care partecipara si alege-! tori germani numeroşi, toastandu impreut» pentru candidatulu natiunale, pentru interesé comune ale popóraloru de ori-ce limba si pa­tru necesitatea de frăţietate si solidarităţii tuturoru elementeloru democratice — in contr* reactiunei.

O parte din societate, cu candidatulu; la 11 óre s'a indepartatu, petrecendu-h ps acest'a pana a casa; cealaltă parte a remasu desfatandu-se pana demanóti'a.

Mane-dia elit'a intieligintiei petrecu pi Babesiu pana la gar'a drumului feratu, undi despărţirea se fece in celu mai espresivu modi de cordialitate.

Pe ori unde drumulu de feru atingi otarâle comuneloru nóstre, poporulu asteptt tren ulu cu făclie si cu urâri entusiastice; anu­me in comunele : Biserica-rosia, Iasenow, Grebenau si Duplaia.

Si acuma se intrebâmu si sé spunemu, câ — ce óre va se dica acest», manifestativtt grandiósa ?|

Va sé dica: total'a si cea mai inverm nata nemultiamire si neîncredere a acelui poţm facia de regimulu magiaru si de politic'a »o!

Regimulu magiaru si organele sale • din capulu locului, dar a nume la inseriert alegetoriloru — atâtu de brutalu si scandi losu, nedieptu si fora de lege s'a portatu,ii câtu nu essiste Bufletu de omu onorabilu, ca reia se nu se semta amaru vatematu ei ra voltatu !

Dintr'unu cercu de peste 95000 de lo­cuitori - forte avuţi si dintre vr'o 15,000 de cetatieni cu destula calificatiune, ce s'au in-ficisiatu sé se conscrie de alegatori, pe nero­mani si neserbi ii-au inscrisu ps toti, pe ro­m á i n si şerbi ~ sub cele mai de nemic'a pro­teste si prin cele mai miaerabile intrige ti violentie, ii-au respinsu cu miile si au con-scrisu abiá cam ceva peste trei mii; reclam»-tiunile nu numai câ nu le-au luatu in séma, ci — audi lume si te indigna/ — duoi-tm ümeni din comitatu, in locu de comitetulu cen­trale, cu usiele încuiate, revediendu listele, fort a se fi redicatu vr'o reclamatiune in contra-li, au mai stersu — in modu chiar nerusinatu im vr'o 1800 de afogetori dintre romani si «erit, numai ca pre cei 85,000 de sexbi si romani ii devalve la nemic'a si ca si-ii despóia síi dreptulu loru de alegere !

Nici o forma legala nu s'a tienutu si nu se tiene; volnici'a si forti'a sunt — legea domniloru; tote, pentru că — domnii se ÎSMS,

ei tremura de o alegere natiunale, de reesirea unui omu, carele li-ar demasca faptele nain­tea lumei, ar — aretâ, ce mintiuna mare uti — oonstitutiunea, libertatea, dreptaea magio.nl Deci dara, precependu acést'a pro bine popo­rulu granitiei, forti'a si volnici'a loru, elu fora diferintia de natiunalitate, striga: %« traiesca Babesiu," rfivió Babesiu !"

Regimulu prin neghiobi'a sa si a orga-neloru sale s'a pusu intr'o alternaţi va câtu se póté de urita:áa învinge poporulu, domnii sti-panitori sunt batuti si discreditaţi cu rit »im; de invinge candidatulu guverniului, contele Biesingen, pr n medilócele cunoscute, —apoi 85,000 de poporu granicerescu remane vatematti a dusimanu de morte si — urmările potu si fia fatale; căci grănicerii nu sunt ómeni, cari să nu scie spune lumei ai Imperatului ~ ideverulu. Tieneti minte ! —

Bánata, in 23 octobre 1873. t Acel'a care voiesce sé fia folositorul na­

tiunei sale, pururiá se tiena in auspiciele eebiloru sei, — reulu, morbulu, ce bântuie cor­telu nationalu. Vorbe de gloria, de fala si uda, acolo unde nu este, facu numai eiar-

Daca Francia erâ mai bine cunoscuta, Bai bine studiata si priceputa, nu ar fi deve­nita invinsa si devastata atâtu de cumplitu. Dar ciarlatanismulu erâ la culme, si elu i porbea totu de gloria B Í potere; pre candu ea lerman'a a fost plina de pecate si morburi de aorte. In tocmai ca ei imperiulu Romanu, wdu din pocalulu marirei sale s'a fost in-latu! Altcum a facutu Germania, precau-a si moderata.

Si eu, pe acestu terenu de cugetare si de ttivitate sanetósa si morala, asi dori sé vedu itiunea romana — atunci, candu voiesce a earedicâ din pulberea rusinei si a-si salva iiadardulu culturei si marirei s trăbune; tonei candu din decadinti'a servila voiesce a «emancipa spre unu viitoriu plinu de dem-aitate si bărbăţia.

Moravurile nóstre nenaturali sunt ans'a ntpotintiei; de aci nedisciplinVin tote fcertle si chiar nedisciplinabilitatea; — si ra credu se ne potemu reculege, daca nu mm sterpi din temelia tote vitiurile, tote lodalitâtile de traiu, de cugetare, cu unu trentu de essistintia ce mirósa a servitute si npilaria natiunala.

Cu acestu traiu, abia am facutu mai nltu decâtu — am sustienutu glót'a in de-tiinli'a, in care a fost inainte de secii. Nu otemu dice câ am emancipatu nemicu, afora i ce dóra timpulu, séu póté — porunc'a ste-oitoriloru ni-a impusu. P ré puoinu terenu ivieti'a natiunei acum in seclulu alu XIX.!

Si daca organismulu nostru va " fi totu tatu de desolatu, pe cum in momentu se ma-

daca seriositatea nóstra de naţiune fi totu in pubertate, atunci pré pucina >ntia ni remane |de salvarea stindardu-

inostru, cadiutuin manile vechv'oru mai cati de câtu noi. Nu e zelu. de sacrificie, nu e zelu de

iverata amóre naţionala; ne bântuie insa ra — lăcomia si fanfaronad'a ; — am

Bé traimu toti pe mare, dar suntemu ne­mţi si asteptâmu — „murea 'n gvra" din

D U !

Sé-mi fia permisu a mi esplicâ, a-mi la-ideiele, spre a aretâ dupa esperintiele

iele, câ — ««de se manifesta mai cu séma la iiunea nóstra aceste trei pecate, si de unde im sterpite — pi in ori-ce medilóce, fora mare.

Lacomi'a este generala ; dar ea s'a fa-itu proprietatea si virtutea per exelentiam Í preotiloru noştri, *) cari in prim'a linia bei organele ce sustienu si crescu corpulu itionalu.Pentru câsunt mai vitrege timpurile i Ungaria si afacerile nóstre, ca sé potemu

dupa voia si plăcere o alta societate séu naraţiune mai consciintiósa, mai natiunala, ü corespundiatória Iipseloru poporului no-

i — cadu mai vertosu pre umerii e i ! Dar de candu preutimea a datu in la-

ne vine a crede, câ a perdutu multu i meritele sale trecute, si vedemu in pe-da poporulu si viitoriulu lui, dar sl védi'a otimei apunendu cu pasi rapedi.

Noi multu reu atribuimu preotiloru. Si istori'a va fi nepartiala, va trebui se

itedie urmatoriulu pasagiu in colonele se­nilii presentu: „Erâ unu timpu, candu preo-

: nóstra persecutata, sermana, desconside-, a suferitu multu, si in suferintiele ei avea

f')Dlu autoru, fiindu unulu dintre cei pucini, peratu escelinti ai clerului nostru natiunale, nu leide» — sé- i contradicemu in cele ce afirma des-

clas'a cârei apartiene; totuşi ni permitemu I reflecta câ — déca vom privi la cét'a functiu-[ilorn publici, la statu, la municipia si chiar la mele rurali, apoi pecatulu lăcomiei la aceştia

• întrece tóta intipuirea ai — a trecutu peste |t»n d a 1 u chiar la porcin! Ca de essemplu

- ramai aducemu, câ precandu de securu la tote nóstre nationale o buna diumetate dintre

»enti| este din preoţime, dintre functiunarii pu­ici abia 2—3 de la suta se afla prenumerati. Wi totu cam aee'st'a este proportiunea sl la adu-nle, si la contribuirile publiee, pentru scopuri

lali. Partea mai mare, .am poté dice 90 pro-dintre functiunari, nu vrea ae scia de alt'a,

tata de lăcomia, de imbuibâri, de lucsu, si de cârtiloru. Preoţii — câţi urma asemenea, câtu maimuticScu pre domnii amploiaţi. —

Red.

grige de poporulu romanu; dár totu acést'a preoţime, in timpurile urmate mat usióre, a lasatu din moravurile slrabune, s'a datu lăco­miei, s'a despartitu de turma,carea apoi a pi-catu preda intrigeloru străine si ne mai potendu, poporulu suporta grelele urmări ale lăcomiei, — s'a desbinatu in dóue tabere contrarie de morte, un'a alteia.

Acestu meritu eu-'lu atribuiescu preoti­loru noştri: Oâci asia vedemu, câ nici unu misionariu â la Luther, Calvinu etc. cu reve-latiuni estraordinarie, nu a cercetatu popo­rulu nostru din Banatu, ca sé deştepte minţile pentru vr'o reforma. Totu ce a fost, a fost unu refugiu, pentru lacomi'a preotiloru !

Eu credu, câ este adeveratu; nu facu esagerâri nici imputâri. Istori'a trebuia se fia nepartiala si justa.

Noi nu am fi contrari intre împrejură­rile de facia, daca naţiunea ar fi despărţita si in mai multa religiuni, condusa de bărbaţi cu capacitate si de amóre naţionala; pentru câ am profita de mai multe poteri, institutiuni, si nai'a essistintiei nóstre ar ajunge mai cu­rendu la portulu doritu. Dar pe câtu timpu vedemu, câ intrige le facu din o parte unei ta. spre a ne bate noi insisi cu armele nóstre, pe câtu chilipirile preotiloru se vedu a se 'ncuibâ cu ideie contrarie essistintiei nóstre, — nu pote nimenea dori ca noi Banatienii se fimu amici desbinâriloru religiunarie, nici câ potemu sé suferimu noi pe aceia, cari prin lăcomia, de-venindu unelte infernali ale stepanitoriloru noştri, contrari de mórte a binelui si progre­sului nostru natiunalu, — provoca poporulu a decido de sine si a face reforme, oe pericli-tédia corpulu natiunalu.

Trebuie opritu reululu ; trebuie pusu ca-petu lăcomiei, câci este contrariu de mórte binelui nat iunalu!

Nu voimu se banuimu nioi o parte, nici chiar interesele private ale vre-uneia per­sóne ; câci vorbimu in generalu, de principia natiunali, cari au a face reforme in poterile nóstre nat iunali ; si candu dicu, se restrin-gemu intre limitele dreptului lacomi'a preoti­loru, o facu pentru, ca sé nu ni slabósca cor­pulu si spiritulu natiunalu, de la cari ni de­pinde essistinti'a.

Eie-mi permisu a înregistra unu « J B -spectu.

M ai pretotindeniâ la noi in Banatu pa-rochiele sunt binisioru provedi ute. Este una sesiune de 34 de jugere pamentu, care aduce in ani buni 5, 6, 7 si 8 sute de florini, dar si mai multu, daca preotulu se pricepe la eco­nomia. **) Ei bine ; una sesiune de pamentu nu este destulu pen tru unu preotu ? Pentru ce este de lipsa in favórea lui o alta dare pe poporu ? — pentru ce unu biru greu ? Pentru ce mai si stole mari, pana la ridiculositate, pe cari poporulu abia le mai pote suporta pe langa alteia ce are d. es. darea statului, da­rea comunala, darea episcopului, docinlelui, protopopuluit sioselele, dolmele, vacariulv,pur-cariulu, stavariulu, grădinariulu, patrol'a de nópte, plivitorii, săpătorii, cosarii, culegătorii, finantü, etc. si pe langa acestea mai alte sar­cine si servitie publice ; candu vinu tote ace­stea grămada, si apoi printre ale si preotulu cu saculu la podulu omului, unde abiá mai sunt óre cari bucate de sementia, si preotulu le duce si acestea, — remanu copii plangendu si romanulu nostru blastemandu si injuradu! — Trista scena, dar adeverata !

Am vediutu in persona; stol'a venera­bilului consistoriu din Aradu, este bine des­cifrate si specificata; potemu dice umana. Acésta sistema de aruncu sé se observe, se fia afisiata pe usi'a bisericei, ca sé se pricépa, si sé moderedie lacomi'a preotiloru,— nu ar mai costa una ingropatiune 30—40 fl. v. a.!

Am vediutu, preuti avuţi , binecrescuţi, mancandu la pomene, amblandu cu cosiar'a dupa oue, fuióre si colaci, si cerendu din cas'a omului totu ce vedu ochi si ce-e posibilu a duce in spinare, cu beti doi şcolari si cu crasniculu.

Ei bine, acést'a se potrivesce, candu si statulu opresce cersitori'a ?

La noi unu economu cu unu patrariu de sesiune, seu 8 jugere de pamentu, daca pune óre care truda, traiese forte bine; ér care are una sesiune pamentu, este omu cu stare, omu avutu, traiesce ca unu domnu, numai preo­tulu mai are lipsa de biru, stole si altele, ca sé póta trai si spune la lume câ: este reu do-tatu si e vai de elu l Pentru biru preotulu nu face nici unu servitiu, câci tóté, tótele i se platescu chiar si pascaliele. Apoi pentru ce birulu ? ? In unele locuri mai tienu sl sesiu-nele parochieloru reduse, fora ca se-si mai aducă aminte,câ ar trebui si pentru altele si altor'a! Aman, dnii preoţi — nu numai ar trai, ci ar mai sl agonisi; apoi — bine ; [dar mai antaiu ingrigiésca de emanciparea si bunăstarea natiunei, si atunci — va fi; pana atunci potemu dice câ — lacomi'a preotiloru s'a facutu proverbiala ! !

Acosta stare trebuie regulata, câci — nu se mai pote suferi, ca lacomi'a -preutiloru sl ne reforme religiunile, si sé ni faca dauna nere-parabile in corpulu natiunalu !!

Trebuie poporulu romanu, pusu pe unu terenu, ca se cugete bine despre conducetorii sei, bas'a principala, pe care apoi se pote edi­fica : constanti'a, firmitatea de caracteru ome­nia, amórea de naţiune si de patria, fora de cari insusiri nu se pote face progrese de cul­tura — câci asia pe cum stâmu nu stâmu, ci éuntemu 'n decadintia ur i ta ; nu stâoiu nici chiar acolo, unde stau predecesorii noştri nainte cu 100 du ani, F ; noi nainte cu 25 de ani; u nde se afla poporulu sub Horea ai ne afla mu noi sub Iancu.

Despre fanfaroni si fanfaronade, voiu discuta candu se vor incepe balurile natiu­nali ; era despre negrigintia — colo la vóra la ucru, candu fratutiulu nosru triera cu boii. —

ARGUS.

**) Dar cestiunea se privesce din altu puntu de vedere; preotulu are copii la ecóla si fete de ma-ritatu, si — intretienerea casei trebuie sé fia mo­dela pentru poporal Firesce câ — diu autffru con­sidera pe preotu numai din puntulu de vedere alu pastoriului ce 'si-pune sufletulu, se sacrifica pen­tru turm a sa. Dar in diu'a de astadi — atari sunt forte rari! Noi am dori só-ii avemu, si de acea pu-blicâmu cu plăcere oftâri, critice, ca cesta de facia.

R e d.

Siblin, in octobre 1873. (Nimicu mai reu in lume, decâtu a nu-si

cunósce c ine-va pusetiunea si chiamarea sa.) In momentulu de facia, candu prin sistemulu celu demoralisatoriu dualisticu, activitatea nóstra politica natiunale este cu totulu nădu­şită, candu ori-ce întreprindere, ba celu mai micu cuventu si pasu alu nostru este timbratu — £le tradaro si planu anticonstitutiuoalu» planu de a surpa statulu ungurescu, — de ce sé nu ne interesâmu mai multu de terenulu ace­l'a, eare ne chiama pre toti la lucru ? de ce se nu desvoltâmu mai mare activitate acolo, unde mam'a nóstra biserica ne dâ la toti acelesi drep­turi si ne impune acelesi detorie ? de ce sé nu urmâmu ,cu mai mare consciintiositate vocii cei blande a acestei bune mame a nóstre, desvoltandu pre terenulu ei o activitate si energia, câtu se pote mai mare ?

Sum securu câ forte mulţi vor fi, cari vor trage la critica aceste intrebâri puse de mine, ba dóra vor ride chiar de ele argumen-tandu pro firesce, in modulu cunoscutu si in-daţenatu astadi, candu forte mulţi sunt, că­rora li place a dice : câ — a se ingrigi attadi ba s\ numai a vorbi dc biserica, este unu l cru in daru; séu esprimatu in modu jidaneBcu, — este unu lucru ce nu se platesce ! Se la-sâmu noi biseric'a ca pe unu institutu, câruia i-a apusu steu'a deodată cu evulu mediu, sé o lasâmu popiloru; ei traiescu dintr'ensa, ei se si g r i g é 8 c a de dens'a; ér pentru noi sunt

destule lucruri mai serióse, cu cari avemu se ne oeup£mu.

Da, asiá este; au dreptu ceice argumen­ta astfeliu : ba pote câ in unele state si la unele naţiuni din lume au si detorintia ome­nii a argumenta in modulu indigitatu, fiindu impregiurârile mai in totu loculu de alta na­tura. La noi insa, unde biseric'a are o misiune atâtu de mare de implinitu,unde ea e singurulu asilu, séu locu, in care mai potemu respira liberu ; credu câ am totu dreptulu atunci, candu mi place a sustiene cä, atari refleBiuni nu potu avé locu; ci — tocma din contra. Déca noi acum, candu — precum am disu, si dupa cum e in genero cunoscutu, nu ne vom ocupa seriosu de biserica si terenulu ce ni-lu deschide ea, alu luminârei poporului, apoi ne vomu deprinde cu totulu la indiferentismu facia de interese vitali ale nóstrejsi nu vom poté fi nici odată gata la vre unu lucru mai mare pentru cause comune ale multu persecutatei nóstre naţiuni.

Astadi avemu in biserica constitutiune. Ca sé póta fi insa acésta constitutiune in ade­veru folositor ia pentru noi, apoi trebue se ne pregatimu poporulu p:ntru dens'a. Pentru

câ, precum orice dreptu celu a r e c i n e v a , d é c a remane neusuatu, nu pote aduce nici unu folosu, asia si constitutiunea bisericii nóstre, nepractisata in modulu, care 'lu presoriu , liberalele ei institutiuni, nu numai câ nu ne va aduce nioi unu folosu, ci dincontra p ó t é sé devină chiar periculósa.

Ei bine! Dar óre cine este chiamatu a pregăti poporulu pentru acésta constitutiune? Cari sunt factorii principali, chiamati a lu­cra in prim'a lini'a in acésta direcţiune!

Apoi aici fora multa filosofia trebue se respundemu câ: organele de publicitate ale bisericii nóstre, ca unele ce B Í tragu viéti'a si Bubs is t in t i ' a loru din biserica tocmai s p r e scopulu de a desvoltâ, propaga si aperá insti-tutiunile nóstre bisericesci si şcolari, a espli­câ poporului totu ce se intempla si a r e a se intemplá in viéti'a constitutiunei, a combate orice abusu si nelegatitate s'ar intemplá in biserica, si altele de atare natura.]

Cam acestea ar fi dupa modest'a mea părere misiunea unei foi bisericesci. Déca insa unei atare foi, dupa ce si-a implinitu acesta detorintia cu scumpetate si succesu i -ar m a i remané inca destulu timpu de a se ocupa sl cu cestiuni politice, ca cu atâtu se se faca mai interesanta B Í m a i plăcuta; atunci acést'a ni ar fi unu ce cu atâtu mai plaeutu si inca eu credu, câ atunci in adeveru am fi de-tori a face sl acte de. inariuimositate, unu lucru a t a t u de placutu dloru de la foile nós­tre bisericesci, âtribuindu-li chiar sl merite.

Sé vedemu acum insa, cum se are lu­crulu in realitate ? Si cum ' s i sciu cunosce ai apretiui aceste organe ale bisericii nóstre pu­setiunea si misiunea loru ?

Biseric'a nostra resaritena aici in statulu austro-ungurescu are doue foi bisericesci : „Lumina" si „Telegrafulu Romana." Ambe sunt plătite si sustienute de biserica, pentru ca s e si lucre pentru dens'a. Despre cea d'an­taiu nu voiu se vorbescu, pentru câ nu o cunoscu destulu de bine, ci deocamdată am a observa numai atât'a, câtu 'mi este cunos­cutu din isvoru securu, câ redactorele respun-dietoriu a l u acestui organu, nu sciu dupa care l e g e de comptibili täte, ocupa dejá trei oficie acuma, ér pentru viitoriu se lupta sl pentru alu patrulea, tote cu câte o dotatiune de u n d e se v e d e câ — seu nici unulu dintre aceste oficia nu dâ in sene ocupatiune destula, seu câ — celu ce le implinesce eBte unu — nes-dravenu de omu!

D'ar — trecu a essaminâ, cum si-scie implini misiunea „Telegrafulu Romanu" — lnandu de basa portarea lui facia de publicu in timpulu mai recente, in cependu dela mor* tea „marelui Jtndreiu," fundatorelui acestei foi-

In data dupa acea morte, „Telegrafulu Romanu" si-a uitatu cu totulu de pusetiunea sa si s'a facutu instrumentulu orbu alu unui sengurn omu, care — gonindu unu scopu de inaltiare a sa , orbitu de acesta patima, si lua refugiulu la cele mai murdare medilóce, des-eonsiderandu si batjocurindu totu ce este ono-rabilu si demnu de stima in mediloculu bese-ricii si natiunei nóstre in tr'atata, in câtu a indignatu si pre cei mai buni aperatori B Í chiar protectori ai sei.

De securu câ Onorat'a Bedactiune a „Albinei" nici decâtu nu mi v a luâ in nume de bine, apucarea de asta data de retacirile si murdariele Telegrafului Romanu, mai cu se ma dupa ce sciu ca diu redactore respundie-toriu a dechiaratu ocasiunalminte, pre candu 8e afla inca aici in mediloculu nostru, c u m c a tiene de lucru sub demnitatea sea, a se ocupa vreodată de murdariele, denunciatiunile si mintiunele unoru ómeni fara conscientia; eu insa trebue se o facu acést'a, in acea firma sperantia, ca dóra voiu poté contribui la în­dreptarea marelui reu, de care' patimesce demnitatea bisericii nóstre.

Dupa memorabilulu actu de alegere, — carele ori câtu tindu totu omenii de la Tele­grafulu a-lu mistifica si falsifica, totu va avé consecintiele sale naturali salut arie; „Tel.Rom si-continuâ s l mai departe drumulu seu, vo-indu a deroga demnităţii congresului prin aceea câ, acel'a n'ar fi voitu a luâ actu d e marinimosltatea candidatului seu, care in un'a din siedintiele congresului, dupa cum őr „Telegrafnla Rom." n e spunea, a disu; că densulu lu ce de 18 ani a fost in giurulu metro-politului repasatu; cunosce greutatea sarcinii si cere a ü afara de ori ce combinatiunel!

Acest'a este aotulu' de marinimositate alu dloru dela „Telegr. Rom." Judece acum-

t

oricine esista óre acolo marinimositate, un ic cine va necbiamatu, ocupa timpulu celu scumpu alu unei adunări, pentru ca se spună si arete necapacitatea sea ?! Acést'a nu a foitfnici decâtu de lipsa, pentru ca congresulu o scia deja forte bene.

Faca-si din acestea on. publicu sentin-ti'a asupra capacităţii si marinimositatii dloru dela Telegrafvlu,

De atunci incoce nu am mai auditu vocea „Telegrafi Ivi Romanu" pentru ca colonele lui le a ocupatu din inceputu pana in fine numai traduceri si reproduceri din alte diarie, si adeca: totu tractate de politica inalta din tóte pârtile lumii, ér candu fü vorb'a de a luá notitia despre vreunu actu inaemnatu bisericescu,scuse câ nu a avutu nici tempu nici spaţiu a-se ocupa de elu, cum facu adeca cu ocasiunea banchetului dela in­stalarea metropolitului. "~** Sub aceste impregiurâri eu nu maipotu dice al'ta, decâtu c& organele competinti, sé benevoiésca a- si face detori'a facia de „ Teleg. Rom.* sl déca credu densele, câ ,mai este de indreptatu, sé lu indrepte; ér de nu, se ur-medie cuvinteloru sf. scripturi, care dice: ci totu pomulu ce nu aduce róda, se taie si tin focu se arunca."

Sum securu, câ domnii cei marinimosi dela 9Tel. Rom." mi voru dice câ am scrisu acestea din vr'o invidia séu din resbunare; ii asecurediu insa de acum câ aceea ce am scrisu, am scrisu ca |sé-le aretu, cá déca avemu in biserica constitutiune, apoi trebue sé scimu ce so intempla in biserica, si déca scimu, se le aretâmu, câ lumea nu este si nu pote fi in­diferenta facia de abusurile nimenui.

Sé fincscu deci esprimendu cuvintele atâtu de îndatinate la poprulu nostru : S'au dimude bine, că de reu am auditu d dulu.

Unu fiiu alu bisericii.

Lipova in octomvre 1873. Ca resunetu la cela publicate in Nr. 79

alu „Albinei," referitórie la reorganisarea preparandiei nóstre natiunale din Aradu — mi permitu a scrie urmatórele:

Deca mai esista in peptulu nostru o schinteia de iubire catra cultur'a natiunale'si nu voimu a ni lasá infectaţi de v'eninulu celu ucigatoriu aln străinismului, carele a pornitu a curge siróia pre tóte vâile si campiele ro-manimoi; — déca pricepemu si suntemu in­spiraţi de vocea timpului, care striga cu tonu poterniou : „ Vai de aceea naţiune, care n'are factori, operatori si luminători." Atunci sino­dulu eparchialu, electoralu — ce cade in 11 noemvro a. c. este chiamatu a-si luá d e pro­blema sl reorganisarea acestui institutu, dan-du-i totu spriginulu posibilu si redicandu-lu la inaltimea timpului, ca pre unujfoculariu, ce ni dede in decursulu timpului celu mai mare contingentu de factori si luminători na­tiunali !

Pedagogii cei mai renumiţi au afirmatu si este irrevocabila aserţiunea, oâ: „Poterea in-vetiatoriului stâ in metoă'a sa /"

Problem'* institutului nostru pedago-gicu este: a cualificá invetiatori pentru scólele nóstre] poporale, invetiatori in adeveratulu intielesu alu cuventului, vá sé dica a ni dá bărbaţi, cu destule cunoscintie , cari sé póta, instruâ cu usiurintia, ai cari sé póta face pre totu romanulu capace de a sei carte.

Resultatele de pana aci — n'au cores-punsu pe deplinu acestui principiu pedagogicu — vâ se dica, nici pe diumatate din prepa­randii noştri câţi absolvara, nu se bucurară de resultate însemnate pre carier'a invetia-toréaca ; câci li lipsiá „motodîa practica1' ca­rea o ascultaseră numai in teoria. Deca insa totuşi se bucurară unii de resultate, apoi nu teoriei din preparandia aujde a o multiami, ci diligentiei si incordârei loru spirituale privato prin prassa de ani.

Fienduca este insa deja argumentatu si constatatu, câ numai cu greu — si nu totu insulu este capace a aplica teori'a in prassa, apoi orice teeria fara de prassa nu este de ajunsu nicairi, cu atâtu mai pucinu in edu-catiune, unde se recere atât'a tactu spre a poté ajunge la ceva; apoi primulu pasu — la reorganisarea preparandiei noatre din Aradu este : intemeerea unei scóle elementare de mo-delu — in oare tenerii preparandi — cá fii-

uori invetiatori — pre lenga instrucţiunea, ce o voru capetá in tóte dilele —din obieptele j depropunere in scola; sé aiba ocasiune totudeo-1 data a vedé si organismulu si provoderea inter­na a unei seóle bine intocmite, se se esercite in disciplin'a, tactulu si manier'a, ce au de a observa ca crescători si invetiatori.

Constatediu, câ numai astfeliu prove­diutu — acestu binecuventatu institutu alu nostru, ni vá poté dá pe viitoriu — unu adeveratu si specialu contingentu de invetia­tori si luminetori, dupa cum dorimu.

Ér in câtu, ca se paralisâmu cu incer­cârile de recrutare, ce se esercédia din par- J tea institutului de statu de asemenea cate- j goria —prin favorurile ce sé dau 'din partea «tutului pentru ascultătorii de pedagogia, ca se ne salvâmu omenii si interesele; ar fi bine • se se creedie sl câte va stipendie pentru cei seraci, dar talentaţi — câci lips'a do medi- j loco pune mare pedeca progresului nostru natiunalu. —

Cugete deci totu insulu seriosu, câ ór'a a 11. a batutu, deci: la lucru, câci caus'a nu sufere intardiare!

lóim Tuducescu invetiatoriu.

junimei romano din Viena prin trameterea a doue liste si adeca sub Nrii, 7 si 8,a colectatu si tramesu o suma de 34 de fl. Pentru câ insa densulu pana acum nu a vediutu nicairi pu­blicata acésta suma, ca sé-se rectifice înain­tea contribuitoriloru, róga pre comitetulu arangiatoriu din Viena, a constata publice primirea acestei sume, si in modulu acést'a a-lu libera de acosta grigia. —

Prescurtări de corespondintie. Din partea jnnimei romane studiate la

gimnasiulu din Sarvasiu ni se tramete o corespondintia, prin carea se face cunoscutu, câ acesta junime s'a constitutu intr'o societate de lectura. Salutâmu cu bucuria acestu pasu, ce ne demunstra câ tenerimea nostra incepe ^otu mai multu a deveni conscia de detorin-tiele, ce le are catra mama sa naţiune. In lips'a de institute naţionali, tenerimea nostra in mare parte este silita a face studiale in institute străine, unde nu póté avé nici de câtu ocasiune de a se cultiva si prefectioná in limb'a materna. Avisata fiendu deci in acesta direcţiune numai la sene, nu pote face mai bene, decâtu numai prin infiintiarea de atari societăţi. Recomendămu deci juni­mei nóstre din tóte părţile formarea si suştie­nerea de atari societăţi; ér societăţii din cestiune i dorimu celu mai bunu succesu. —

Din Timisióra Fabricii ni se tramete din partea mai multoru maeştri o corespondintia lunga, iu care unu preotu de acolo se acuga de unu omu ce nu si pricepe chiamarea sa siisare prin portarea sa c a nedemna instraina pe credintiosii noştri totu mai tare dela biserica, aducendu-se înainte cu acesta ocasiune sl acea impregiurare câ respectivulu dnu preotu ar fi defraudatu chiar si din banii bisericii. Marturisimu câ de câtva timpu incoce atâtea învinuiri ne vinu din tóte părţile asupra multor'a din clerulu nostru, incâtu nu ne mai ierta timpulu nici a-le mai ceti, necum a-le publica, si déca foi'a nostra s'ar ocupa numai cu de acestea, nici atunci nu am fi in stare a-le satisface tuturoru acelor'a, cari ni ceru spaţiu in colonele ei. Pe oâtu de cu durere luâmu insa publice notitia in foi'a nóstra des­pre atari fapte ale astorfeliu de bisericani de ai noştri ; pe atâtu ne intarimu insa totu mai tare in ere dinţi'a, câ poporulu nostru incepe totu mai multu a-si cunosce drepturile si detorintiele, ce i le dă constitutiunea bise­ricii nóstre. Poporulu nostru dela natura este inzestratu cu o buna minte, cu care deca ar fi bene condusu, ar poté incepe lucruri mar i ; mulţi bisericani de ai noştri insa nu cugeta la altceva, decâtu la medilócele prin care ar poté numai sé-si mnrésca pungele loru, ér do necagitulu poporu alu nostru nu se interesédia nici decâtu. Noi nu avemu ni­mica in contra, ci dorimu ca preoţii noştri se poseda o stare mai buna materiale ; sé ajungă insa la acést'a prin mediloce oneste, de cari sunt destule, ér nu prin defraudarea baniloru bisericii si prin instrainarea credintiosiloru noştri de catra dens'a. Relativu la casulu specialu de facia, punemu la inim'a dlui preotu a grigi mai cu scumpetate de ofi-ciulu densului incredintiatu, si a nu face din biserica, unde este chiamatu £f propaga lumina si morala, isvoru de neplăceri si în­străinare a credintiosiloru noştri de catra densa. —

Din Sibiiu ni se tramete de catra dom­nulu concepistu advocatiale I. G. Popu o corespondintia, in care densulu spune : câ la rogarea comitetului, ce a arangiatu balulu

Varietăţi. Junimea romana din Aradu

aragiadia unu baiu, in sal'a otelului la „crucea alba,'1, luni in 12/22 noemvre a. c. cu ocasiunea alegerii de episcopu. Scopulu fiindu filantropicu, este invitatu onor. pnblicu din locu si de prin prejuru a partecipá câtu mai numerosu. Ofertele au a fi tramise catra diu presiedinte alu comitetului de baiu George Dogariu, strat'a Teleki, séu catra cassariulu comi­tetului George Popoviciu, strat'a sântului Stefanu, nr. 8. —

(Reuniuni de tierani.) In Stiria se for-média continuu reuniuni de tierani cu scopu de a poté procura masine i n l eBn i to r i e de lucrulu economiei rurali. Diariulu „N. F r . " Presse nu se pote bucura nici de câtu de a-cestu incidentu si susticne ck atari reuniuni ar avé de cugetu a se ocupa cu lucruri anti­constituţionali. Noi nu cunóscemu mai de aprope aceste reuniuni si nu scimu, déca ele vorfi avendu si scopuri secrete. Ceeace tienemu noi demnu de apretiuitu la acele reuniuni este 8 c o p u l u l o r u principale atâtu de maretiu : de a introduce reforme pe terenulu economiei ru­rali, unu lucru ce trebuiesce astadi respectatu do fiacare omu. La noi romanii inca so Bernte de multu timpu lips'a de atari reuniuni. Noi cu tóte impregiurârile cele fatali, in care am traitu si traimu, totu mai avemu inca pucinu pamentu.

Ca sé potemu insa folosi si esploatâ mai bene productivitatea aeestui pamentu, este neaperatu de lipsa a introduce reforme in modu'u de a lu lucrá. Individulu senguru in părţile nóstre, intielegendu aci |pro Ro­manii din Ungaria, Banatu si Transilvania, cari preste totu luatu sunt numai proprietari mici, nu o pote face, este lipsa deci de puteri unite, de reuniuni.

Atragemu deci atenţiunea carturarilo-ru noştri asupra acestu incidentu, recomen-dandu-lo din tóte puterile a lucrá in acést'a direcţiune. —

{Unu seminarin pentru studiulu limbelorv orientali) s'a incuviintiatu a se infientiá, la propunerea ministrului presiedinte, de catra Maiestatea Sea, la universitatea din Buda­pesta. In acestu seminaru se voru pregăti tinerii, pre langa limbele orientali, sl pentru servitiulu de consulatu si de diplomaţia. La acestu seminariu se voru aduce in casu de necesitate sl puteri străine.

= {„Robinsonu,") prelucratu de d. G. Popa,se afla depositatu spre vendiare si in Na-sendu la d. prof. gimnasiale Art. P. Alexi.

Unu esemplariu brosiuratu costa 60 cr. legatu tare 75 cr, ér elegantu 1 fl. v. a. Dela 10 essemplarie se dă unulu rabatu. —

{In Societatea Petru Maioru,) Domineca in 9 novembre Petru I'iesiu

va disertá despre „Ocupatiunile dilnice a vechiloru Romani," dupa Cantu Cesare. Ince­putulu l a 4 óre.

Publlcatinni tacsabili. Concursu.

In urmarea resignării parochului loanu Serbu din comuna Rudaria, protopresvitera­tulu Mehadiei, se deschide Concursu pana la 11 noemvre a. c. st. v. in care dia se va ticne alegerea.

Emolumintele sunt: 150 fl. v. a. in bani gafa ca salariu conventionalu pentru servi-tiurile parochiali; — afara de acést'a una sesiune completa de pamentu si alte veni­turi parochiali legali, nesubsumato in salari­ulu mai s u s atinsu.

Doritorii de a ocupá acésta parochia, au a-si tramiterecuraeleinstruateinintielesulu bătu tu lu i org. pana la terminulu prefiptu, 8 i

adresate catra Comitetulu parochialu, sub­scrisului protopresvitoru [alu Mehadiei li Orsova-vechia.

Rudaria in 7 octomvre 1873. Comitetulu parochialu,

In contielegere cu mine Mihailu Popoviciu, m. p.

3 — 3 protopresviteru.

Concursu. Pentru vacant'a staţiune invetiatorésci

din comun'a Oresiatin, cottulu Temesiu, cer-culu Carlsdorf se escrie concursu cu termina pana la finea lunei optomvre c. v.

Cu acestu postu sunt împreunate uroW tóriele emoluminte si conditiuni :

1. In bani gata 300 fi. v. a. si 2 fi. Io cr. spese scripturistice;

2. Unu jugeru de pamentu aratoriu cuartiru liberu, cu gradina de legumi

3. Competenţii sunt detori a propune' scóla in limb'a romana BÍ serba, drep" aceea se cere, ca sé fia bine califi" in ambele limbe susu amintite;

4. Alesulu invetiatoriu mai are de a pr pune scolariloru totu in ambele lim sl cântarea bisericesca, si a cânta ins la tóte funcţiunile. Doritorii de a ocupá acestu postu s

avisati , a substerne recursele loru, bine' struato, oatra senatulu scolariu localu Oresiatiu, prin Onor. judetiu cercualu Carlsdorf, pana la terminulu sus prefip

Oresiatiu, in 5 optomvre 1873. In numele senatului scolariu localu:

Zacharia Almajanu, m. p. 3 — 3 jude comunalu, ca presiedin

Concursu, Pentru invetiatoratulu dela scol'a

orientala confesiunala romana din Coma Ciorda, Protopresbiteratulu Risericei-al comit. Carasiu, se deschide concursu cu minu de siese septemane de la prim'a public in „Albina."

Emolumintele \ sunt : a) in bani gat' 300 fl. v. a ; b) 2 jugero de pamentu aratori c) 2 orgii de lemne pentru invetietoriu, si orgii de paie, din cari are a se incaldi d) cuartiru liberu placutu, ei cu gradina legumi.

Concurenţii se avisódia a trimite p' la terminu petitiunele instruate in sens statutului org. adresate comitetului par* alu, prin domnulu Protopresviteru Io Popoviciu, in Iam, infaciosindu-se in vr dumineca pentru cântare si mai de apró, cunóscere — in biseric'a locale.

Ciorda, 30 septomvre 1873. Comitetulu parochiah

In co'ntielegere cu Diu Protopresbit« tractualu. 2-

Concursu. Pentru vacant'a staţiune invetiatorii

dela scol'a confosionala din comun'a Chi necoa, protopresbiteratulu Oravitiei, cotti Carasiului, se deschide concursu cu termii de 6 septomani. —

Émolumentele sunt 201 flv.a. in b« 6 orgii de lemne, din care si scola are a-sei caldi, Cuartiru liberu, cu gradina de legum si 4 lantie de pamentu. —

Concurenţii au a adresa recursele lot instruate in intielesulu statutului organii catra comitetulu parochialu din Cherneo si a-le trimite domnului Iacobu Popovici protopopu in oravitia.

Chernecea in 18 octombre 1873. in co'ntielegere cu Diu: protop. tractualu 1 — 3 Comitetulu parochiah

I Institutu de creditu si â1 economii í

S I B I I U . Ne permitemu a incunosciintiâ ddloi

acţionari ai institutului nostru, câ \ sensulu publicatiuniloru premerse, ta minulu pentru respunderea ratei a 9. c 10 fl. de acţiune, este in 1. noemw 1873.

S1BÍIU, 22 octobre 1873.

DIRECŢIUNEA: NB. Facemu de scire, ca diu re dactoré diriginte absentandu tri dile din Pesta, acestu nru a'a .scot fora conlucrarea dsale.

Colaboratorii IH TirosKAT-iA LUI Emerf ca Bartalitg.