REDACŢI17NEA Ş I A I » I I M S T R A Ţ I ITKEA:BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.

,G A Z E T A “ IE S E ÎN F IE C A R E DI.

mniS anâ 12 fior., pe ş 6s e luni 6 fior., pe t r e i l un i 3 fior.România şi străinătate:

Pe ană 40 fr., pe ş 6 s e l uni 20 fr.. pe t r e i l un i 10 franci.

SE PRENUMERĂ:la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

A N U L Ü X L V II I . A H U H C I U R I L E :O-seţiă garmondü 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare

;V »'•, ----------——S c r i s o r i n e f r a n c a t e nu « e p rl m o a c S . — il a n u s o r l p t e nu t e r e t r ă m l t i i .

j s U L ---------------------------------------------------------------------

1 9 7 . Joi 5 (17) Septemvre. 1 8 8 5 .

Braşovti, 4 (16) Septemvre 1885.Manevrele militare în Slavonia s’au termi-

i, Maiestatea Sa a părăsită deja oraşulű Poz- i, a căruia óspe a fostű pentru câte-va dile.

Rűtru antéia órá monarchulü a visitatű aceste ţinuturi slavone dela fruntaria Bosniei şi bucuria poporaţiunei de a ’lű vedé în mijloculu seu n’a

mica.Autorităţile nu mai puţinu ca şi poporaţiu-

iea au pregatitű Maiestăţii Sale cea mai strălu- itá primire. Numeróse deputaţiuni din tóté par­iié Croato-Slavoniei au alergată la Pozsega sprei aduce tronului omagiele lorii.

Intre aceste deputaţiuni a jucată de astă- [atâ unu rolü deosebitű marea deputaţiune de patru sute de inşi, ce au venitű din Bosnia şi flerţegovina sub conducerea generalului de ca- valeriă br. Appel spre a depune asigurările lorü

fidelitate la piciórele tronului.Se vorbea în ajunulű manevrelorű, că acésta

grandiósa deputaţiune va aşterne Maiestăţii sale ) petiţiune pentru anecsiunea Bosniei şi a Her- ţegovinei la Austro-Ungaria. Scirea acésta nu sa adeverită, cu tóté astea ínsé este generală plierea, că manifestarea dela Pozsega este a se

sra ca o introducere a acţiunei diploma­te, ce va avé de scopü anecsiunea.

In sensulu acesta se esplică şi promisiunea cadat’o monarchulü numitei deputaţiuni, că în anulü viitorú va visita ţSrile ocupate şi se crede , înaltei visite va trebui sé premérgá definitiva

anecsiune.Nu mai puţină importanţă este de a i se ni şi primirei celorlalte numeróse deputa-

ţiuni din Croato-Slavonia. Maiestatea Sa a fostü salutatü pretutindeni cu strigări entusiastice de jZsivio“ şi tóté deputaţiunile croate i s’au adre- tű în limba croată, ér Maiestatea Sa nu le-a

Épunsű, cum au aşteptatii şoviniştii din Pesta, în limba maghiară, ci în limba germană.

In suita Maiestăţii Sale se aflau şi minis- trulu-preşedinte Tisza cu ministrulü croatü Bede- covich şi fiind-că aceştia au fostű de faţă la pri­mirea deputaţiunilom foile unguresc! şi-au datu silinţă de a interpretă răspunsurile date de ca- palű statului deputaţiunilom croate în favórea iliticei guvernului ungurescü.

De astădată ínsé munca oficioşilom unguri a scóte din cuvintele maiestatice o dăscălire a

Croaţiloră pentru atitudinea lorü politică făţă cu garia a rémasü fără vr’unű resultatü satisfă-

cátorü. De pildă, ce se póte deduce în favórea viniştilora din cuvintele ce le-a adresatü mo-

ichulű cardinalului Mihalovici, care a con- i8Ű clerulű catolicü, ca „clerulű sé considere a sa problemă cultivarea religiosităţii, a ade-

vératei morale şi a pacinicei concordie?“Este în adeverü ridiculü a ceti in articulii

íoilorű din Pesta că cuvintele din urmă n’au fostü adresate cardinalului, care e unu bunü .patriotă“, ci episcopului agitatorü Strossmayer, care stâ la spatele lui.

Asemenea este ciudatü a vedé cu ce bucu­ria copilarésca se citézá de aceleaşi foi réspun- mlű datű deputaţiunei comitatelorű şi districtelorü conduse de Banulű, în care Maiestatea Sa a cjisü jCă fosta graniţă s’a unitu cu ţer ile coronei un-m.

Amu vrea să scimu cum putea se vorb^scă altfelu Domnitorulu constituţionalii? Este straniă încercarea de-a interpreta cuvintele acestea ca o condamnare din partea cor6nei a nisuinţeloru de autonomiă şi de independenţă croate.

In orice casu trebue ca popularitatea gu­vernului ungurescu în Croaţia să fiă cu desăvâr­şire sdruncinată, dâcă cei din Peşta voru să ’şi susţină autoritatea faţă cu Croaţii cu ajutorulă interpretării forţate a cuvinteloru rostite de Ma­iestatea Sa la priimirea deputaţiunilom în Poz­sega.

Suntemă siguri, că Domnitorulu n’a fostu niciodată în dubiu despre sentimentele de fide­litate ale Croaţiloru ; altă şi multu mai gravă este însă cestiunea, dacă declararea ce a şoptit’o d-lu Tisza cor<5nei, că guvernulu ungurescu îngrijeşce cu bunăvoinţă pentru binele Croaţiei, va află s£u nu cre4ămentu la poporaţiunea croato-slavonă.

C in e e n e p a t r io t f t ş i c iu e n g ite z ă ?Deva, Septemvre 1885.

Diarele maghiare, fără escep^iune, te nisuescă din răsputeri, a crea o opiniune publică separată maghiară, după care adi în patria nostră, numai acela pote fi con­siderată de bună patriotă, care profeseză necondiţionată principiile politice, ce le profeseză ele, — ca şi cum conceptulfl şi principiile patriotismului s’arăfi inventată numai de cătră Maghiari şi ca şi cum patriotismulă ar fi monopolă esclusiv numai a lă MaghiarilorD.

De aici apoi suspiţionările cele mai mărşave şi ri- dicule totodată, contra tuturoră acelora, cari au alte pă­reri despre adevăratulă înţelesă ală patriotismului, de aici aerulă ridiculă, ce şi’ltS dau foile maghiare, faţă cu totă lumea, pe care îşi închipuescă a o fi cucerită de multă, de aici presiunea, ce se esercită cu-o uşurinţă condamnabilă asupra tuturoră Maghiarilor^, fire-ară aceia chiar cei mai moderaţi seu concilianţi.

Ună felă de deliriu a cuprinsă acjî pe cei ce ară fi chiămaţî a lumina şi a feri de urmări rele pe Maghiari, înoată esaltarea şi orbia i-au împinsă pănă la cele mai estreme propuneri nejuste şi pretensiunî absurde, ba chiar criminale.

Ei bine, şi pentru ce tote aceste? A ajunsă ore patria n6stră deja în aşa mare periculă, încâtă numai Maghiarii şi diariştii maghiari o mai potă mântui?

Sărmană ţâră! Pănă când falşii şi nesocotiţii pa­trioţi voră mai lua numele tău , nepedepsiţî, îndeşertă ? Ce ore amă păcătuită noi cei ce de secuii amă versată sângele nostru pentru mărirea şi gloria t a ? !

Puterea de stată, viaţa şi averea n6stră este totă în mâna rassei maghiare, şi ce ironiă a sorţii, totă ei suntă aceia, cari strigă ca din gura şerpelu i, că ţera e în periculă şi trebue să se recurgă la represalii.

S ’au adusă o mulţima de legi, cari de cari mai aspre, pentru a sugruma la momeată ori-ce mişcare ne- ertată, şi de când s’au adusă nu s’au putută aplica în contra nimărui cu dreptă. Şi cu tote aceste , diaristica maghiară (Ji de cji strigă, că ţera e plină de nepal rioţi, cari nu facă alta decâtă, că mereu agităză.

Şi cine suntă acei păcătoşi necunoscuţi? piarele maghiare i-au descoperită în omenii cu carte ai naţiona- lităţiloră, în specială în inteliginţa independentă a Ro- maniloră şi a Saşiloră din Transilvania. Şi care este păcatulă lo ră? C ă nu v o ru a p ro fe sa ] 'p o l i t i ca d ia r i ş t i lo ru m agh ia r i şi nu v r eu să se f a că Maghiari , după cum do- rescă aceşti cjiariştî — opinunea infalibilă a marelui stată m aghiară!

Se păte că acestă păcată grozavă este neiertată— dar în fine este o întrebare forte mare, că ore au Maghiarii puterea, ca să ne potă deslega de acelă teri­bilă păcată? Pănă a afla cu sigură acesta, să trecemă din faţa scenei şi să ne vârîmă niţelă printre culise, da decă vomă afla pe acolo cine suntă nepatrioţî şi cine suntă cei ce agiteză.

Străbătândă printre câte va stânce de hârliă, apoi

dândă la o parte câteva perdele, mai tragândă şi masca de pe faţa unuia şi altuia dintre actorii mai guraticl, ne eonvingemă, că cele de pe scenă suntă numai pentru „och ii lu m i i“, pe când starea adevărată a lucrului si pu- rulă adevără suntă cele de după culise şi de sub masca cea pocită.

Acésta făcândă, trebue să ne convigemă că nu aceia suntă patrioţii cei adevăraţi, cari se laudă pe sine, pănă facă spume la gură, şi pretindă că numai ei suntă pa­trioţi adevăraţi, ci cari se potă constata de patrioţi după faptele lo ră ; mai departe, că nu aceia agităză, cari nu adoptă principiile şi politica cJiariştilorQ maghiari, ci în ­săşi diarele maghiare, cari de ună timpă pară a fi uitată ori şi ce principiu de dreptă, de echitate, de prudenţă şi de bună cuviinţă.

Nu ómenii cu carte ai naţionalităţiloră şi în spe­cială nu ai Româniloră şi ai Saşiloră din Transilvania, ci alţii suntă nepatrioţi şi alţii cari în adevără agitâză.

Nepatrioţi şi agitatori prin faptele loră su n tă : Acei miniştri constituţionali, cari dau capului statului informaţiunî mincinóse şi cari consiliâză rău tronulă, fă­când u-lă se nu văcjă legiónele de nenorociri în ţâră.

Nepatriotă şi agitatoră este acelă ministru, care prin totă telulă de pressiunî despóiá pe mulţi alegătqrî de libertatea de a-şî da votulă după placă şi prin urmare pe asemenea căli şi cu asemenea mijlóce îşi crează majoritate în parlamentă, unde deşi afectâză liberalis­m u l, nu póte stórce aplause, decátü numai cănd ame­ninţă naţionalităţile.

Nepatrioţi suntă toţi acei miniştri, cari în resor- tulă loră nu facă decâtă că pe conta naţionalităţiloră vărsă averea ţării totă numai spre scopuri de desnaţio- nalisare său în folosulö esclusivă ală rassei lo ră ; cari ruinăză comerciulă si industria ; cari în locă de a cultiva şi a sprigini adevărata instrucţiune publică, nutrescü vrajba între naţionalităţile şi confesiunile din ţâră, şi le des- tragă ajutórele şi pună pedeci desvoltărei şi înmulţirei scólelorü nemaghiare; cari pe tăremulă justiţiei suntă cjîlnîcă plesniţi în faţă, cu esemple vii despre starea tristă şi rumătdre administraţiunei şi justiţiei, şi n’au cu- ragiulă a da o directivă şi a vindeca relele la timpü, ci lasă ca justiţia se fie destrăbălată ca locuitorii ţărei să se pótá plânge cu dreptă că justiţia in ţără e mai rea , ca în cele mai înapoiate state ; cari la interpelări bine voitóre răspundă cu sofisme şi neadevăruri şi cari prin ordinaţiunile loră calcă în picióre legile esistente; cari ordonă persecutarea unoră rele închipuite, pe când de altă parte se facă a nu aucjî şi a nu vedé abusurile şi fărădelegile ce li se aducă la cunoscinţă, ba prote- gézá şi ’naintézá de aceia pe cari ar trebui să-i persecute şi persecută pe aceia, de cari ţăra intru adeveră are trebuinţă.

Nepatrioţî şi agitatori suntă acei miniştri consti­tuţionali, cari fără să aibă date positive, au obrazulü a înfera în parlamentă, şi astfelă in faţa lumii, de nepa­trioţi şi agitatori pe toţi câţi nu aderă la politica loră.

Nepatrioţî şi agitatori suntă acei miniştri mari de gură, cari lasă nepedepsite publicaţiuni contra dinastiei, în ală cărei serviciu stau şi de care îi légá onórea şi jurământulă, şi cari nu urmărescă demonstraţiuni anti- dinastice şi cântece de rebeliune, cari în fine nu au cu- ragiulă a reguláris! pe cei de ună sânge cu ei, ci numai în alţii nevinovăţi sciu să arunce cu petri.

Nepatrioţî şi agitatori suntă acei deputaţi, cari şi- au căştigată mandatulă prin corupţiuni de bani, prin presiuni şi prin programe de cari nu s’au ţinută, cari nu au curagiulă a spune adevărulă şi tótá fericirea li e banulă şi luxulü, cari n’au tăria de sufletü a-şî ridica vocea în parlamentü şi a cjtee guvernului şi connaţiona- liloră săi, că au mersă prea departe, că nu facă bine şi că ceea ce facă nu se unesce nici cu principiile parla­mentarismului şi ale liberalismului nici cu adevăratele in­terese ale esistenţii statului, ci tacă la nedreptăţi şi ca să nu fiă huiduiţi, aplaudă pe şovinişti, ca apoi eşindă afară, să câtră prietini: „aşa e lumea," e rău şi ţăra merge spre ru in ă , dér ei n’o potă ţinea în locă !

Nepatriotice suntă acele representanţe comitatense cari volézá adrese de aderinţă esilaţiloră şi rebeliloră, cari sugrumă libertatea cuvântului şi în mănia dreptului

Nr. 197. GAZETA TRANSI1VANIEI 1885.

celui mai necontestabilű eschidü din sînulă lorii sub pre­texte de nimicü pe membrii nemaghiari cari, suntü in­comozi.

Nepatrioţi suntü acei fişpani, cari terorisézá muni­cipii întregi şi a căroră activitate constă din denunţări şi raporturi mincinóse, cari promită tóté şi nu împlinescă nimică şi cari suntă sur^i şi orbi, când li se descoperă abusuri şi fără-de-legi.

Nepatrioţî şi agitatori suntă toţi acei vicespanî, cari nu lucrézá mai nimică şi astfelă sub jurisdicţiunea loră solgăbirăii, ajutorii loră, notarii şi jucjii comunali facă ce voiescă şi suntă de capulă loră, până ajunge comita- tulă la sapă de lemnă.

Nepatrioţî şi agitatori suntă toţi acei inspectori şco­lari, cari prin aplicarea unoră învăţători anume dresaţi, facă vrajbă prin comunele mestecate, facă gheşefturî cu ridicarea scoleloră şi seducă opiniunea publică prin rela­tări false şi mincinóse, cari persecută pe învăţătorii şi scólele de altă limbă şi nu sciu alta decâtă a de- nuncia.

Nepatrioţi suntă toţi acei arch iere i, profesori de universitate şi de scóle, preoţi, literaţi şi academici, cari în locă de a propaga toleranţă, iubire reciprocă, studiu seriosă, morala adevărată,— facă politică de rassă, se mestecă în luptele politice militante şi cu patriotismulú şi liberalismulă pe buze, ínveninézá inimi june ale tine- rimei, sprijinescu şi propagă idei fanatice şi conducă cete de desnaţionalisătorî.

Nepatrioţi şi agitatori suntă acei preşedinţi şi ju^î de tribunale, cari în locă sé se ocupe de ju- risprudenţă şi se aducă sentenţe imparţiale, se facă cor- taşi la alegeri de deputată, corumpă pe alegători cu bani facă geşefturî cu cele ale justiţiei, se pună în frunte la tóté mişcămintele politice, falsifică do cuminte istorice, se ocupă cu arangiări de teatre şi concerte, — ér actele şi procesele zacă în prafă cu anii, séu aj ungú a fi resol- vite de mâni şi capete înapabile; cari în locă de jude- cătoră imparţiali, suntă po-iticî fanatici; cari în locă se studieze limba acelora, cărora ua a le face dreptate se ocupă cu poesii revoluţiunare şi cetescă cărţi anti- dinastice.

Nepatrioţî suntă acei procurori, cari ascunşi la spatele altora facă pe cămătarii ; cari sciu să bage în închisore ună sată întregu în capă de érná, pentru că ună surugiu nemeşescă a mâncată o lécá de bătaiă me­rita tă ; cari sciu sé acuse teribilă pe hoţulă, care a furată o gâscă séu ună purcelă, dér găsescă o mulţime de motive uşurătore pentru cei ce au delapidată m ii; cari îşi lucră moşia cu robii; cari ordonézá cassarea praporiloră sânţite din biserici; cari în cărturarii români şi saşi védü numai nepatrioţî şi agitatori, fără ca sé fi putută dovedi pe vr’unulă de când au ajunsă la pita de procuroră; cari a<|i te acusă cu cele mai teribile crime şi mâne îţi vină la casă, ca să-ţî poftéscá multi ani.

Nepatrioţî şi agitatori suntă acei diarişti, cari in- íormézá falsă publiculă şi ale căroră comunicate nu suntă pentru a lumina şi a combate obiectivă relele, ci a stérni ură şi dispreţă contra contrariloră opiniunii loră.

Nepatrioţî şi agitatori suntă acei funcţionari, cari şi astă<Jî stau în legături cu revoluţionarii şi cari potă nepedepsiţi trimite adrese şi daruri lui Kossuth.

Aceştia şi alţî nenumăraţi suntă nepatrioţii şi agi­tatorii, ér nu aceia, cari în tóté timpurile, între tóté îm­prejurările au fostă şi suntă fideli ţărei şi tronului, cari cu munca şi cu talentulă loră, cu averea şi cu sângele loră au stăruită şi stăruescă, ca dreptate şi numai drep­tate sé se facă fiecărui poporă din ţâ ră ; cari nu voescă sé asupréscá pe nimeni, nicí sé rápéscá limba niménui, dér nici nu voră suferi ca alţii sé le ia ceea ce le este mai scumpă pe astă lume, aceia cari pro tesU ză in contra tuturoră nedreptăţiloră şi fărădelegiloră, re^a- mândă egala îndreptăţire naţională!

Cassiu.

SOIRILE PILEI.Preasfinţia Sa Episcopulă Lugoşului Dr. Victoră

Mihály de Apşa a luată decisiunea d’a întreprinde cătră finele lunei curente o visitaţiă canonică în distric- tulă protopopescă ală Jiului.

—0—Cetimă în »Ko’ozs. Közi.« de Marţi. »Cu oca-

siunea introducerii noului rectoră ală universităţii din Cluşiu, fostulă rectoră a dăscălită în discursulă séu şi pe junimea universitară română, carea — dise elă — a fostă condusă pe cărări »rătăcite.« Rectorulă n’a uitată nici de »agitaţiunile« conducătoriloră, cari »seducă« acéstá junime. Societatea »lulia,« cuibulă lorü, fü spartă şi unulă din preşedinţii ei, Dr. Silaşi, a fostă suspendată din postulă séu. La cuvintele mustrătore ale rectorului, tinerii universitari români au răspunsă prin aceea, că sub conducerea şi sub presidiulă fostului ei preşedinte Dr. Silaşi şi a vice-preşedintelui Dr Aurelă Isacă au aranjată o cină lármuitóre într’una din şalele hotelului »Ungaria«. Fost’a acésta o demonstraţiune în contra cuvinteloră pronunţate de pe scaunulă rectorului uni­

versitară? Au cântată acolo, în coră şi solo, cântări valahe, au toastată nencetată acompaniândă cu strigări sgomotóse pe fiecare vorbitoră. Importanţa acestei du- reróse demonstraţiuni stă în împrejurarea, că Dr. Silaşi, fostă preşedinte ală societăţii »lulia« şi profesoră uni­versitară, a vorbită şi despre societatea »lulia* fundă acompaniată de strigătile entusiastice ale junimei. Ne scandalisézá acesta faptă. Asemeni apariţiunî potă sé rëspundâ la întrebarea, că de ce nu trăescă în amicitiă şi în frăţâscă înţelegere studenţii români cu cei unguri, precum cu toţii dorimă.* — Noi dicemă lui »Kol. Közi.«, că ar face bine dacă ar începe elă sé facă drumă bunei înţelegeri ce 4*ce c& 0 doresce aŞa de multă, în- cetândă d’a mai aduce astfelă de notiţe tendenţiose despre tinerimea română şi conducătorii ei şi dândă sfată fostului şi presentului rectoră ală universităţii, să nu tórne uleiu în focă dăscălindă pe studenţii români nevinovaţi, ci să dáscáléscá mai bine pe studenţii un­guri cari au provocată şi provócá tóté scandalele.

—0—Notarulă de cercă luliu Gămană din pretoriatulă

de josă ală Mureşului a fostă destituită din postulă său, înlocuindu-se cu ună »patriotă.« Ce-o fi greşită stăpâ- niloră bietulu notară ?

— 0 —Representanţa oraşului Sebeşă a respinsă propu­

nerea inspectorului şcolară, făcută la însărcinarea minis­trului, de-a contribui oraşulă la înfiinţarea unei scóle de stată. Representanţa a motivată respingerea cu aceea, că starea financiară a oraşului e rea şi că nu e nece­sitate de scólá de stata, deóreee suntă acolo destule şcole bune şi încă una, în care limba de instrucţiune e cea nemaghiară.

— 0 —Mâne Joi, elevii scoleloră centrale române de aci

voră face îndatinata escursiune în Poiană.—0—

Comitetulă reuniunei de maghiaeisare ardelene a escrisă concursă pentru ocuparea postulăi de casieră ală reuniunei. Toţi câţi şi-au făcută nume prin . . . puiu de golă, au cea mai bună ocasiune d’a se distinge din nou.

—0—Dr. Popoviciu, mediculă băiloră Mahadia, a adresată

diarului »Pester Lloyd« dela 12 Septemvre n. Nr. 150 o scrisóre, în care afirmă că »Românii se află fór‘e bine în Ungaria, că se miră de plângerile loră, că libertate ca în Ungaria nicî nu s’a mai pomenită« ş a. La acestea răspunde »L’Indepéndance roumaine« 4‘c®nd ă : »Uşorii se póte înţelege purtarea d-rului Popovici, când se va sci, că şi-a măritată féta sa după unü bogntă br. un- gurescă. Cine se va mai îndoi, că elă nu se află bine în Unguraria? Dr. Popovici ar face cu tóté astea mai bine să se mârginéscà a îngriji de bolnavii săi, decâtă să facă politică. Ar mai merge, când s’ar putea resolva cestiunea naţionaliiăţiloră în Ungaria prin mijloculă câ­torva pilule (hapuri) homeopatice.* »Răsboiulă,* ocupân- du-se într’ună articulă de fondă de acéstá scrisóre, 4lce: că »Ea caracterisézá şi pe scriitoră şi efectele mijloceloră ce întrebuinţâză Ungurii contr némului românescă. Dacă fraţii noştri de dincolo voră avé în sînulă loră mulţi patrioţi de soiulă d-rului Popovici, atunci să nu se mai plângă contra Unguriloră.*_ o—

Evreulă Jantei Cahan din Entradam se crede că a fostă omorîtă de evreii din aceea localitate, cărora uci- sulă le luase totă geşeftulă crâşmăritului d»n mână.

—0—»Telegrafulă română« comunică, că d-lă Dr. Kállai

| Adolf, medică la băile din Karlsbad, a deschisă 4 locuri pentru învăţătorii bolnavi, cari au lipsă de folosirea acestoră băi. Pacienţiloră Ii se dă cuertiră gretuită, li se pună la disposiţiă băile şi medicamentele necesare. Se va îngriji mai departe, ca ei să capete şi provisiă mai eftină. învăţătorii vom avea a-şî aşterne cererile prin consistoriulă nostru archidiecesană la ministrulă de culte cu recomandarea inspectorului respectivă de scóle. Se înţelege de sine, că testimoniulă dela medică, încă e o condiţiă principală. Cererile la consistoriu se voră tri mite în luna lui Iuniu cu espresa observare, că pacien- tulă în Augusta séu Septemvre voiesce să facă cură. Atragemă atenţiunaa învăţătoriloră noştri asupra acestui favoră.

— 0 —Din Cernăuţi se telegrafézá unei foi vieneze : »La

10 c. năvăliră 25 de Unguri din Ardeală pe teritorulă de graniţă dela Poiana-Stampl şi puseră mână pe o moşiă de 500 metri pătraţi, ce aparţine fondului relio- mară ală Bucovinei. Guvernulă ţării, precum şi minis- terulă suntă încunosciinţaţi despre acestü incidenţă. Gendarmeria a primită întărire spre a împedeca alte năvăliri.

—0 —»L’Indépendance roumaine« primnsce din Timişora

(Banată) scirea, că ună transportă de porci care venea din România a fostă refusată la fruntariă. Ună casă analogă s’a întêmplatù la Aradă.

Nécazurile nóstre. Jâfuirea poporului.Din Câmpia , 12 Septemvre 1885. 1

II.Să trecemă mai departe.Totă în comitatulă Murăşă-Turda ună nu sciu cel

controloră de dare cu numele Boeră, care cu »gura* f se mărturisesce a fi română şi ca atare se vîră între poporă, se împretinesce, mâncă, bea, se veselesce de pe \ spinarea lui cu lunile întregi, ér la fine-lă binecuvenli cu fulgeră şi puciósá. Aşa s’a încuibată acestă Boeri d. e. în comuna románéscá Băla unde, după cum sunt | informată, a petrecută mai bine de trei luui şi încă pre lângă o diurnă pare-mi-se de 2 fl. 50 cr. pe (Ji. A ; controlată mai ántéiu pe colectorulă de dare care era română, l’a încurcată câtă a putită mai bine, dar n’a I reuşită a-lă puté învinovăţi decâtă pentru nescarî neco- J rectităţi cu totulă bagatele. Cu tóté acestea d. Boeri a petrecută în Băla ună pătrară de ană, mânca, bea, j juca şi se veselea, căci diurna lui era grasă, ér milă di poporă nu avea. Şi ce a făcută la fine? Pentru ca sta- tulă să nu rămână păgubită — precum însuşi s’ar fifei primată — sub diverse preteste a esoperală asupra co- | munei româneşt i Băla o pedépsá în masă cam de 60!1 fl. v. a. Cunoscendă acum câtă este de mare la n« I crisa de bani şi câte greutăţi legale şi ilegale apaşi umerii bietului poporă, nu putemă rémáné nemişcaţi faţi f de prigonirile acestei comune, în care sub conducerea ;í l neobosita stăruinţă a bunului şi ze’osului său preotdi Dănilă Rusu tocmai acum se edifică şi o biserică pom pósá románéscá totă numai pe conta şi din bună-voio|i j bietului poporă.

Apoi acestea se continuă neîncetată. Din Bălai | trecută neînduratulă controloră în altă comună romi néscá, anume în Sânmărtină, unde a sro-;a din casă j | moşiă pre colectorulă românii cu femeea şi patru prunci, j i-a licitata totă averea mobilă, ér inmobilulă i l’a ptisl > sub secvestru. Acasă s’ar fi urcată preţuia unui cart | de fenă chiară şi prin licitaţiune la celö mai puţinii! I ori 10 fl. v. a., dar d-lă Boeră nu s’a îndurată a fa« | acésta, ci — pentru a mai mări spesele cu vecturatulü - ; a dispusă ca fenulă nefericitului colectoră românii sh j ducă în Oşorheiu, unde i s’a licitată căruia numai ii |1 fl. 50 cr., din cari d-lă Boeră substrăgendu-şî spesele, f resultă o batjocură, care face să Ie créscá inima 4 ţ pâniloră săi. Prin acésta d. Boeră îşî face două merite [. căci de o parte despóie şi calicesce pre bietulă popori româna, ér de alta eia face ună bună câştigă Sécuilori » din Oşorheiu. I

După ce d. Boeră îşi va fi terminată durerosului rolă în comuna Sânmărtină, se va arunca asupra alte comune românescî, dar totii num a i rom ânes c î , pentru ci sciu*ă ne este, că comunele ungurescî din acele părf

suntă puternică înzestrate cu o speciă de infalibilitatei' guréscá. Sărmani de noi!

Intrebămă pre cei dela »Magyar Polgár« : nu cutrn şi d. Boeră, care se m ăr tu r is e s c e p r e s in e a f i m român ii este unulă dintre cei »mulţi, cari mănâncă pânea statului, agitézá în contra statului, şi cu tóté acestea i lasă să umble în drépta şi stânga?«

Dar 4ău ce să facî? Astă4i cam aşa se câştigi pre la noi »m eritele' pentru stată.

Campénuli

O NOUĂ PACOSTE.In adunarea generală ce a ţinut’o societatea .Szé­

chényi« în Careii mari, comit. Sătmaruiui, contele Pisla Karolyi a propusă im pun er ea un e i d ă r i d e l° l0 asupra tuturoră impositeloră directe ale comitatului pentru sco­puri »culturale.« Numitulă »patriotă,« care a găsită ci cale să dispună de punga bieţiloră contribuabili, şi a întemeiata propunerea astfelă:

»A sosită momentula, când nisuinţele naţionale de cultură trebuescă promovate cu tóté puterile. Dar es- perienţa ne învaţă, că numai puterile societăţii nu sunti în stare a învinge greutăţile ce se ivescă şi că nesufi- cienţa mijloceloră nu permite a se ajunge o ţintă mai mare. Dar nicî chiar statuia singură de sine nu are puterea d’a ajunge acésta ţîntă; de aceea statulü şi so­cietatea trebue să se sprijinéscá reciprocă. Procurarea mij- lócelora materiale nu se mai póte basa pe abnegaţiunea singuraticiloră. Cu totă participarea generală, reuniunea de »cultură« atdaleană nu póte dispune anualii de mai multă ca 10,000—15,000 fl., ceea ce considerándü ma­rele ei scopă şi întinderea cercului ei de acţiune pare ca o picătură în mare. Reuniunile de »cultură« dii Şaroşă şi Sătmară nu potă dispune de mai múltú ca 1200 fl. respective 1500 fl., şi de aceea nu*şî polü ajunge în măsura dorită ţînta propusă. Dar art. de lege IX: 1883 in § 3 dă comitateloră dreptulă d’a impune chiar şi o dare de 5% pentru scopuri administrative, de co- m unicaţiă, cultură şi b inefaceri, de aceea comitatele potă cu totă dreptulă să impună o dare de 1 °/0. Pro* punerea su n ă :

,1 . Dorimă crearea unei reuniuni a ţării pentru

Nr. 197 GAZETA TRANSILVANIEI 1885.

scopuri »culturale* şi bucuro-íü amü conlucra la formarea ei, dar vremö sé realisámü acésta astfelü, ca puterile societăţii în singuraticile jurisdicţiunî fé s ’aducă într’o legătură organică cu activitatea respectivă a puterii s ta ­tului, ca prin sprijinulü lorü reciprocü s e d i sp a ră p ed e - cile ce n i le p u n e în c a l e , cu o cu tezanţă f ă r ă e s em p lu , confesionalismulu şi ca prin controlulü pretutindenea ac- tivö alü puterilorü societăţii sé se facă imposibilă sub­minarea ideii de statü în patria nóstrá şi lăţirea siste­matică a urei de rasâ.

,2 . Sé ne adresámü la publiculü însufleţitfl alü comitatului nostru, ca sé se servéscá de dreptulü séu le- galü cu privire la promovarea »culturei« ca cea mai vitală ţîntă a patriei şi sé hotărască impunerea unei dări de 1% pe cale »legală.« Totodată sé stabiléscá şi condiţiunile unei legături mai strînse »ale supravegherii şi controlului, ce resultă din acestü raportü.«

Va sé care e »cultura« pentru care se im­pune noua pacoste? Lăţirea »ideii de statü maghiarü,« înlăturarea »pedecilorü« ce le pune confesionalismulü în cale. Cu alte cuvinte, îmulţirea »Maghiarilorü« şi lă­ţirea calvinismului. Altă durere n’au »patrioţii?«

B ra ş o v u , l (13) Septemvre 1885.

Die Redactorü! Vineri în 16 (28) 1. c. s ’a ţinutfl aici adunarea generală a cultivatorilorü albinăritului con- formü programului publicat în Nr. de Lumi-Marţi 13 (25) Aug. al »Gaz. Trans.“ Am aşteptat a se face un raport despre acéstà adunare din partea unuia dintre cei mai competenţi, neîntêmplându-se aceasta pănă acuma, vë í’ogü a primi din parte-m! câteva reflesiunï, întru câtü adecă îmï ajută memoria. Şedinţei pentru desbaterile sta- torite prin programú a premersü esposiţia uneltelorü tre- buincióse la cultura albinelorü şi a productelorü a- cesteia.

Viulü interesü arétatü din partea publicului cătră această întreprindere — pănă acum prea negiigeată, s’a putut ü dovedi prin numeroşii participanţi, cari se aflau de faţă încă înainte de ora fixată pentru deschidere. Amü pututü numëra pănă la 49 de individi, între cari şi câ­teva femei, unii au venitü din depărtări: Breţcu, ţînu- tulü Făgăraşului ş. a.

Precisü la ora 9 a. m. s’a desthisü esposiţia so- lemnelü prin demnulü preşedinte alü Reuniunei d-lü loh. Hubes, parochü la biserica ev. lut. a sftului Bartolomeiu din BraşovulO vechiu. Câteva cuvinte bine alese, rostite cu tótá căldura, au însufleţitO pe ascultători faţă de nobila şi indispensabila întreprindere, ce şi-a luat-o asu- pră-şî Reuniunea economică a comitatului Braşovului. A urmatü apoi trecerea în revistă a tuturorü obiectelorü espuse, între care merită cousiderere mai de aprópe urmátórele : a) coşniţa cuadruplă, construită după sis- temulü lui Dzirzonü ; acésta are mai multe meniri pre­cum e d. e. reunirea stupilorü, provederea lorü cu re­gină, înmulţirea măiestrită a stupilorü ; b) coşniţa simplă mobilă sislemü Dzirzon, construită de institutulü corecţionalO din Braşov; acésta s’a aflatü de cea mai coréspundétóre împrejuràrilorü nóstre de aici cu atâtü mai vêrtosü, căci institutulü amintitü construesce astfelü de coşnite în aceeaşi mésurá şi cu unü preţO bagatelü (1 fl. 50 cr., pe când la măsari costă 4 —5 fl.;) c) coşniţa de paie cu capacü de lemnü ; cu acéstà coşniţă se manipulézá pe deasupra, ér nu pre din dosü ca Ia cele de sistemulü lui Dzrzon ; d) maşina de împletitü coşniţele memorate sub punctulü precedentü ; acésta e törte simplă şi după modulü, cum s’a arétatü împletirea şi construirea coş- niţelorO, este în stare fiecare stuparü a-şi înmulţi coş­niţele trebuincióse cu cea mai mare înlesnire ; e) coşniţa de observare; acésta merită totă atenţiunea mai alesü din partea înv0ţătorilorO, cari au îndatorirea a observa singuri şi a învăţa din propria lorü observare, ér pe lângă aceea a face şi pe elevii lorü sé observe tóté acţiunile albinelorü pentru întipărirea în memoriă a celorü ce au a le învăţa, şi pentru deprinderea la observare cu interesü a totü ce se află în jurulü lorü.

Pentru însemnătatea lucrului îmi permitü a da aici pe scurtü descrierea acestui aparatü. O masă de mărime mijloeiă, mai multü lungă decâtü lată la mijloculü mesii în direcţiune longitudinală se ridică unö stelagiu cu douë despărţămiote, unulü de adrépta, iar altulü de a stânga, de o astfelü de înălţime şi lăţime ca sé potă în căpea în fiecare despărţămentă câte trei rame pentru faguri; acestü stelagiu este închisü de ambele laturi cu câte o uşă de sticlă, carea sé aibă atâtea geamuri (ochiuri) câţi faguri suntü, pentru înlesnirea observárilorü ; în afară de aceste uşi de sticlă se mai află câte o uşă de scândură, care se deschide numai în timpulü obser­vaţiilor ; de asupra stelagiului, la mijlocü, sn mai află unü departamentü închisü şi plin de rame pentru fa­guri, care despàrtëmentü se deschide pentru albine numai atunci, când nu vorü mai avé albinele de lucru la fa­gurii de dinjos ; intrarea albinelorü se află la o parte, /) Róta de scosü mierea din faguri, — unü instrumentü pe câtü de necesarü, pe atâtü şi de simplu şi uşorO de construit, cu .ajutorulü căruia prin puterea centrifugală së póte scóte mierea fórte curată şi frumósá lipsită de polenulű, ce se află în furjdulü celulelor fagurului: g ) Douë maşini de fumatü pentru manipularea mai uşorO cu albinele, h) O presă pentru facerea fagurilorü, prin mijlocirea cărora sé se ínlesnéscá înmulţirea mierei. i) Trei feluri de miere: miere de flori de teiu, miere de flori de mërü şi miere de diferite flori. Despre tóté obiectele espuse s’au datü esplicaţiuni şi descrieri.

A urmatü apoi disertaţiunea despre plantele nutri- tóre ale albinelorü, ţinută de însuşi conducëtorulü albi- năritului. S’au înşirat fórte multe plante după timpulü înfloririi lorü, arëtêndu-se la fie-care valórea sa în privinţa nutrirei albinelorü şi în privinţa folóselorü de alte categorii. Reuniunea se va îngriji de a-şi procura

seminţe de diferite soiuri de plante folositóre albinelorü,— membrii Reuniunei cari îşi potü oferi serviţiile lorü culturii acelora, sé se angajeze a cultiva fie-care câte 20 — 30 de esemplare din diferite h oi urî de plante. S ’a adoptat mésura germană pentru construirea coşniţelorfi în raionulü Reuniunei, adecă de 2S1f2 cm. S ’a mai adoptatü sistemulü coşniţelorO mobile. S ’a decisü a se procura o presă pentru construirea de faguri măiestriţi, cari apoi se se ven4ă la siguraticii membrii pre lângă unü preţfl neínsémnatü.

Prändulü comunü, arangeatü conformü programului a fostü pecätü sé póte de colegială şi amusantü.

După masă s’a continuată şedinţa într’una din şa­lele hotelului, conformü decisiunei luate înainte de prän4ü, aci s ’a desbätutü despre modulü întrebuinţării subsem- ţiunei ministeriale: Reuniunea îşi va întemeia o stupină, pentru a cărei supraveghere şi îngrijire va forma unü specialistă în albináritü astfelü, ca preste iarnă sé înveţe ceva din mäsäritü pentru de a putea construi coşniţe ér preste vérá sé manipuleze în stupină cu stupii şi sé că- látoréscá din comună în comună pentru a ţinea prele­geri teoretice şi practice din cultura albinelorü. D-lü Schmidt, învăţătorO în Prejmerü, acetitü elaboratulü séu despre ameţirea albinelorü prin ajutorulü unei soluţiunî de salpetru. D-lü Zink a vorbitü despre reunirea de tómná a albinelorü şi despre gratia de despărţire a reginei din o parte a coşniţei. D lü conducétorü G. Horvath a vorbitü apoi despre reunirea albinelorü prinf ameţire, care se póte íntémpla numai după ce ne convingemü, că nu mai suntü oué. In fine s’a hotărîtO a se tipări în broşuri se­parate tóté disertaţiuniîe ţinute la Reuniune şi apoi a se împărţi membrilorü. Din partea conducétorului s’a co­municată, cumcă secţiunea albinăritului ţine în totă luna (Vineri după prima la 2 óre p. m.) câte o şedinţă, la care póte lua parte oh cine voiesce. Şedinţele se ţină într’una din odăile prăvăliei , Müller« dela cocoşulfi albü, din uliţa teatrului.

Precum s’a pututü vedé din cele premerse, insti­tuţia Reuniunei din cestiune este una dintre cele mai bine-fácétóre şi ar fi de doritü a se încorpora la dénsa toţi învăţătorii cu atátü mai vérlosü, căci s’a vorbitü, că în viitorü se voră da tuturorü învăţătorilorfl, membri ai reuniunei, câte 2—5 stupi pentru cultivarea lorü îa interesulü promovării albinăritului în şcola lo rü ; şi nici nu mé índoescü despre cáldurósa îmbrăţişare a acestei instituţii din partea înv0ţătorilorfl. Numai 3 reuniuni esistă de felulü acesta în tótá Ungaria (B.-Pesta, Cluşiu şi BraşovO); améndoué cele dintéiu suntü fórte bine întocmite şi împopulate, sé ne silimü deci a da şi noi semne de em ulaţiă! ! !

Unu nim enea .

SCffil TELEGRAFICE.(Serv. part. alü «Gaz. Trans.«)

PESTA, 16 Septemvre. — Trenulă de per­sóne dela Zimony s’a lovitű éri aprópe de sta­ţiunea Halas cu trenulă de marfă. O persóná, funcţionarului de cale ferată Reichl, e mortű, ér patru suntü răniţi de mórte. Şepte vagóne de persóne şi patru de marfă s’au sfárámatü, vago- nulű de poştă s’a ruptă în patru pârţî.

VIENA, 16 Septemvre. — Pictorulü Canon a fostü înmormentatu în asistenţa unui publicu fórte numerosü. Reuniunea artistică din Peşta încă a fostű representată.

VARŞOVIA, 16 Septemvre. — Poliţia ru- sâscă espulsâ numeroşi streini, între cari 19 Pru- sienl, 16 Austriacî şi 5 Turci.

LONDRA, 16 Septemvre. — Cu privire la cestiunea Carolinelorű, intervenţiunea Angliei se mărgini în a propune, ca oficiulü tribunalului de arbitri să se predea Italiei.

POZSEGA, 16 Septemvre. — Maiestatea Sa plécá după amédí la Brood, unde va rémáné două óre, şi apoi va pleca la Pesta.

D I V E R S E .0 pipă sosită la destinaţia după 20 de ani. —

Unü librarü din Berlin primi acum câteva dile o frumósá pipă de spumă de m are, pe care i-o trimisese fratele séu. De odată cu acéstá pipă primi şi o scrisóre espli- cativă, în acéstá scrisóre celü ce ’i trămisese pipa se scusa, că a întârziată atâta timpü pentru a ’i satisface ce­rerea esprimată de fratele séu. Librarulü din Berlin, ne- înţelegendă nimicü din tóté acestea şi neaducăndu’şi a- minte sé fi comandatü o pipă de spumă de mare, ceru esplicaţiuni, care îi şi fură date. Acum 20 de ani, fiind la Londra, librarulü scrisese fratelui cu ocasiunea sérbá- torilorü Crăciunului, ceréndu-i sé-i trimită o pipă de spumă de mare. Scrisórea, plecată din Londra, se ră ­tăci íntr’unü pachetă de cărţi privitóre la sciinţa nautică, destinate pentru principele Adalbert, şi se duse eu căr­ţile pentru a rémáné uitată în raftulü unei biblioteci. Ea ar fi rémasü încă acolo, dacă principele n’ar fi muritü, dacă biblioteca s ’a n’ar fi fostü véndutü la lieitaţiă şi dacă unü ofiţeră de marină, în mânile căruia cătuşe căr­ţile de sciinţa nautică, n’ar fi datü peste scrisóre şi n’ar fi trămis’o librarului.

** *Dibăcia unui judecător. — Sunt câte-va dile de

când dr. W illiam Smith se duse cu calea ferată de la Golchester la Londra. Când, pe la calea jumătate, revi-

zorulü trenului făcu revisiă, se constata că nu cumpărase biletü. Prin urmare revizorulă dădu ordină d’a reclama de la densulă după sosirea la Londra, conformă regula­mentului, preţulă încincită ală locului. Doctorală refuza sé plátéseá şi directorulü căii ferate îi int.entâ ună pro­cesă. In faţa judecătorului, doctorală se scusâ cu lipsa timpului, arătândă că ar fi fostă chemată telegraficesce la unü bolnavü la Londra, că ar fi ajunsă la gară tocmai in momentulü plecării trenului şi că prin urmare ’i-ar fi lipsitü timpulü sé cumpere biletü. Pe când judecă- torulü vorbia cu alte persóne, prevenitulü scóse unü nu- mérü alü Gazetei dela Colchester cu data plecării sale.— Domnule doctorü, îl întrebă îndată judecátorulü, ai disü că ai eşită d’acasă la şese óre diminâţa, cum dar ’ţi-ai procuratü aşa de diminâţă acestü 4*arö ? — Eü l ’am cupératü la gară. — Prea b ine; décá e aşa, trebue sé plătesci amenda, fiind-că nu ’ţi-ar fi trebuitü mai multü timpü sé cumperi unü biletü decátü unü (Jiarü.

* **Din obiceiurile Carolinenilorü. — Dintr’o monográ­

fia asupra insulelorü Caroline, de cár* se vorbesce atátü de multü de unü timpü íncóce, extragemü urmátórele privitóre la obiceiurile locuitorilorü lorü : Poligamia este permisă, şi tamolulü séu şefulO unei insule e cu atátü mai bine védutü, cu cátü are mai multe neveste. Acela din Yap, unulü din cele mai populate teritorii, are nőé. Carolinenii de améndoué sexurile se potü divorţa. Dacă o femeiă măritată e necredinciósá, amantulü trebue sé dea ca reparaţiune bărbatului unü darü de valóre. Dacă darulü nu e plácutü, femeia părăsesce domiciliu conju­galii. O veduvă cu copii se póte mărita cu fratele băr­batului. Morţii santü aruncaţi în mare, unde acesta e mai furiósá. Suntü ínsé şi cadavre, cari se pástrézá pentru a fi onorale. Atunci ele suntü puse în sicriurî cari ré- mánü în casă. Se facü şi bolţi de piatră, în cari se de- punü morţii, în aceste bolţi se punü şi (Vale mâncărei pentru hrana morţilorfi. Înainte de despărţirea cea vecî- nică, se acopere cadavrulü cu unü prafű galbenü: stri­găte, plánsete; suntü ómeni cari în semnü de doliu îşi taiă pérulü şi barba, ceea ce la ei e unü semnü de no­bleţă. O femeiă a bărbatului pronunţă cu voce tare dis- cursulü funebru; ea înşiră virtuţile şi calităţile réposa- tu lu i; ea laudă frumseţea corpului séu, nobleţă rasei séle, agerimea sa la danţO, noroculü séu la pescuitü şi va­lórea sa în lupte. Trista ceremoniă se sfîrşesce print’unü ospeţO îmbelşugattt, ba încă aşa de îmbelşugatO, încâtfi este opritü conmesenilorü a mai mânca doué c|ile. Jocu­rile şi plăcerile lorü se márginescü în danţO, ín ínotatü, mânuirea láncéi şi a praştiei. Indigenii se îmbăiază de trei orí pe c ji: la résáritulü sórelui, la amédi şi la sfinţittt. Bărbaţii şi femeile îşi facü separatü băile şi nu suntü niciodată eu totulü goi. Ei n’au instrumente de musică. Când dănţuesctt bărbaţii, ceea ce ei facü în modü po- eticü la lumina lunei, voci de femei le servă de orche­stră. Ei îşi agită în cadenţă capetele, braţele, mânile şi piciórele, dar nici odată nu trecü mácarü cu o linie de loculü în care s ’au aşe4etti la íneeputulü balului. Miş­cările lorü suntü graţiose; ei îşi ímpodobescü capetele cu flori, cu pene, cu plante mirositóre; urechile, braţele, degetile cele marí dela picióre, pănă şi gambele suntü împodobite cu inele frumosü împletite. Sefulü satului are obiceiulü de a recompensa pe dănţuitorulti celü mai uşorO, dându-i câte o bucată de stofă séuf alte obiecte. In timpü ce bărbaţii însuraţi jocă, femeile, aşezate pe páméntü, îşi balansézá corpulü însoţundu-şî mişcările cu unü cántecü dulce şi monotonü.

B I B L I O G R A F I Ă.»Istoria Limbei şi a L iteraturei Române« de Ar.

D ensuş ianu a apárutü de sub tiparü, în Tipografia Na­ţională din Iaşi, strada Vasile Alexadri, în broşură 8-Ü 280 pag. — In prefaţa acestei interesante scrieri auto- rulü 4ice între altele: »Lipsa totală a unei istorii nu nu­mai a literaturei dér şi a limbei române astfelü cum o reclamă timpulü, marile încoveniente ce provinü de aici atátü pentru instrucţiune în speeialü, cátü şi pentru cu- noscinţa literaturei în generalü, atátü la noi cátü şi în afara, ne-au índemnatü séu, mai bine, ne au forţatflsé publ’cámü acéstá scriere..... înainte de tóté ne-amümárginitü la cele trei perióde dántéiu, adecă pănă la anulü 1860, de o parte pentru că pericdulü dela acestü anü íncóce, tráindü női ín elü, este celü mai bine cu­noscuţii, de altă parte, fiindü elü mai avutü ar reclama spaţiu şi mijlőce mai mari... Avemü consciinţa, că de unü lucru ne -amü ţinutfi strínsü póte, chiar prea strínsü, şi mai alesü în partea generală unde cu deosebire făcea trebuinţă, adecă de a nu vorbi decátü pe basa probelorü seriosü alese şi cumpănite, deláturánclü prin acésta o sumă de păreri mai multü séu mai puţinfl rătăcite, dér susţinutemereu fiindcă plácéu unora, atlora le conveniau...... *Preţulfl unui esemplarü p e n t r u A ustro - Ungaria 1 f l . 70 cr., p e n t r u R om ân ia 4 lei noi.

Editorü; Iacobü Muresianu.Redactoră responsabilă : Dr. Aurel Mureşianu.

Nr. 197. GAZETA TRAN SILVAN IEI

Öursulu la bu rsa de V ie a a

din 15 Septemvre st. u. 1885.

Rentă de aurii 4°/0 . . . 99,70 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 92.65 Imprurnutulii căiloră ferate

u n g a r e ......................... 148.75Amortisarea datoriei căi-

lorfl ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 98,40

Amortisarea datoriei căi- * lorii ferate de ostii ung.(2-a emisiune) . . . . 124 .—

Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostG ung.(3-a emisiune) . . . . 109.25

Bonuri rurale ungare . . 103. — Bonuri cu cl. de sortare 1C2.50 Bonuri rurale Banat-Ti-

m i ş t i ..............................103. —Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.75

Bonuri croato-slavone . . 1 0 2 — Despăgubire p. dijma de

vinii ung..........................97.75Imprurnutulii cu premiu

ung....................................119. —Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 122.— Renta de hărtiă austriacă 82.20 Renta de arg. austr. . . 83.70 Renta de aurii austr. . . 109 90 Losurile din 1860 . . . 139 40 Acţiunile băncel austro-

u n g a r e ......................... 870.—Act. băncel de creditii ung. 290. — Act. băncel de creditii austr. 289.40 Argintulii —. — GalbinI

îm p ă ră te s e i ................. 5.87Napoleon-d’o r I ................. 9.90Mărci 100 împ. germ. . . 61.30 Londra 10 Livres sterlinge 125.—

B ursa de B u e u r e s c î .

Cota oficială dela 12 Augustă st. v. 1885.

Cump. vend.

Renta română (5°0). . . 88 89Renta rom. amort. (5°/0) . 93 931/

> convert. (6% ) 88 89împr. oraş. Buc. (20 fr.) . 30 32Credit ionc. rural (7 % ) . lOOVa 101 v

» »5 » (5°/o) • 85 Va 861/* » urban (7 °/0) . 98V, 99 V» » (6°/o) • 91 92» » (5°/0) • 82V* 83 »/

Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.

« » » NaţionalăA u r i i ............................................Bancnote austria ce contra aurii

103/42.02

Î l 1/*2.04

Cursuîu pieţei Braşovodin 16 Septemvre st. n. 1885.

Bancnote românescî . . . . Cump. 8 84 Vend ex GC w-'

Argint românesc . . . . » 8.75 à 8.80Napoleon-d’ori . . . . . . . 9.86 » 9.89

» 11.12 » 11.20» 10.10 » 10.20

# , * 5.82 » 5.86Scrisurile fonc. »Albina« • • 9 100.50 1 1 0 1 .-Ruble R u se s c i.................... » 123.— » 124.—Discontulü . . . > 7 - -10 °/0 pe anü

U'tt'' Numere singuratice â 5 er. din „Gazeta Transilvaniei“ se pottt cumpăra în tu­tungeria lui I . © ross.

Iosifiiceasornicarii, optici-

Both,anü si mecanicianu

djÉfcW

wSShâSfâbw

1

wwW

w

N B R A Ş O V TJ,strada poştei Nr. 661.

recomandă depositulâ său bine asortată de

55 ceasornice de Helveţia, pendule, ceasornlceîn provas g^ şi de Schwarzwald, *9 apoi tote productele optice,# mai cu semă OCHELARI şlifuiţî optic-periscopic doiiiiru, argint, îiicol, oţel ş. îi.* Se recomandă şi la furnisare deo

| o r o l o g i e p e n t r u b i s e r i c ide construcţiune escelentă, în fine spre aşedarea de telegrafurî de odăi şi

III de legături telefonice

# TOTE REPARATURILE DE RES0RTU s e e f e c t u e z ă i u t e ş i e f t i n î i c u g a r a n ţ i ă.

*’W-

ÆbwW

W°W3SjgpSâiWSStWw

Concursű.

Æb Ml oWb Æh Jfo $ 8b W W W W W W °4& W

Pentru ocuparea postului de învăţătorii la şc0la confesională gr. cat. din comuna Ilva-mare pe „Luncă“ afară de comună se escrie con­cursă pănă la 20 Septemvre 1885 st. nou cu emolumintele urmátóre:

a) salarü anualü plătită din cassa alodială a comunei Ilva-mare în rate lunare 180 fl.

b) 4 orgii de lemne.c) cuartirü liberuDoritorii de a ocupá acestű postii au a-şi aşterne rugarea cu tóté do­

cumentele de cualificaţiune recerute prin lege. Suplicele intrate mai târziu nu se vorű primi la acestü senatü.

Din şedinţa senatului ţinută în Ilva-mare.I l v a - m a r e , în 30 Augustű 1885.

Preşedintele Seeretarulü

I. B aiu . C o n s t a n t i n ,^ în v e ţă to ru pr im ari i .

Mersulü trenurilorüpe linia P red ea lű -B n d a p esta şi pe linia TeluşA-A ra d tt-B u d ap esta a lei ferate orientale de stattt reg, nng.

I * r e d e a l ű - B u d a p e s t a

Trenűde

ersóneTrenü

accelerat

BucurescI

Predealü

Timişă

Feldióra Apatia Agostonfalva Homorodü Haşfaleu

Sighişora Elisabetopole

Mediaştt Copsa micá Micăsasa Blaştu Gráciunelü Teiusft Aiudö Vinţulii de süsü Uióra Cucerdea Ghirisă Apahida

ClnşiuNedeşdu öhirböu Aghirişfl Stana Huiedinö Ciucia Buck Bratca RévMező-Telegd Fugyi-Vásárhely Yârad-Velinţe

Oradia-mareP. LadánySzolnokBuda-pesta

Viena

Trenü Trenű omnibus omnibus

__ 5 0 0 7.45 —— 9 45 12.50 —— 9.47 1.09 — ■— 10.11 1.40 —— 10.44 2.27 —

6.22 10,51 2.55 —

7.01 311.18 3.38 —

7.33 11.36 4.17 ■—

8.01 11.51 4.47 —

8.45 12.23 5.42 —

10,10 1.19 7.37 —

10.29 1.30 8.o; —

10.39 1.37 8.21 —

11.19 2„Q5 9 05 —

11.54 2.25 9„4«i —

12 12 2.36 10.02 —

12.56 — 6.20 —

1.30 3.13 6.59 —

1.45 — 7.15 —

2.11 3.40 7.43 —

2.55 4.01 8.29 —

3.17 — 8.55 —

3.24 — 9.04 —

3.31 4.24 9.12 —

4.09 4.49 1023 .—

5.36 ___ 12.32 —

5.56 5.58 12.59 —6.08 6.08 — 8.00

6.29 — — 8.346.45 .— — 8.597.00 ___ — 9.347.26 — — 10.167.48 7.14 — 11.048.28 7.43 — 12 178.47 — — 12.479.06 — — 1.219.26 8 2 2 — 2.05

10 01 8.48 — 3.0810.20 - — — 3.3910.30 — — 3.5510.37 9.13 — 4.0310.51 9.18 10.37 —12.37 10.31 12.59 —2.58 12.07 4.45 8.226.00 2.10 10.05 10.30

6.35 2.45 10.50 —3.00 8 0 3 6.05 —

B u d a p e s t a — F r e d e a l ű

VienaBudapestaSzolnok P. Ladány Oradea mare

Várad-VelenczeFugyi-V ásárhelyMezö-TelegdRévBratcaBuciaGiuciaHuiedinStanaAghirişGhirbéuNedeşdu

Clasiffi |

Apahidafthiriş

Cncerdea |

Uióra¥inţulă dö süsüAiudüfe iaşăGráciunelüBlaşilMicăsasaCopşa nsicáMediaşfiElisabetopoleMgifjéraHaşfaleuHomorodAgostonfalvaApatiaFeldióra

BrasovÜTimişü

PredoaluBucurescI

Trenüomnibus

Trenüaccelerat

6.4710.37

Í.445.33

1.2,.05 12.31 2.16 3.12 8.323.413.50 4.254.505.416.09

6.407.00- a *

7.11.453.45.216.41

7.147.42

8.3 í 9.01

10.0110.16

11.24Í1.4311.45

12.0812.22

12.57

Í.271.452.062.312.503.484.19A ŸA4 5 35.20 5.306.076.327.30

11.35

Trenüomnibus

Trenüde

persóne

3.157.298.27

9.45 9,59

310.28 ,11.36 12. IC

jjí2.4S 1.31 2.56 .3.29 4.0 4.18 4.3o 5.05

6.20 9.11

11.26 1.28 2.00 2 11 2.34 3.18 3.41 4.01 4.2ő 5.08 5.27 5.506.02

f',246.43 7.0** 7.268.51 9.319.439.51 9.58

10.2410.44 1Í.2811.44 12.18 12.36

1.221.562,343.024.415 3 0

6.036.35 7.14

Trenüomnibus

8.0 J11.402.31

6.01 6.4C 7.20 8.01

10.05 11.02 11.3 : 12.14

1.09 1.50 2.48 3.23 4.56 9.4i

Tel us A- * &dA-Budapesta

Trenüomnibus

Trenüomnibus

Trenü de persóne

TeiuşA 11.09 _ 3.56Alba-Iulia 11.46 --- 4.27VinÇulü de josü 12.20 --- 4,53Çibotü 12.52 --- 5.19Orăştia 1.19 --- 5.41Simcria (Piski) 1.48 --- 6.08Deva 2 35 --- 6.39Branicïca 3.04 --- 7.04Ilia 3.36 --- 7.29Gurasada 3.50 --- 7.41Zam 4 25 --- * 1 2Soborşin 5.09 --- 8.49Bërzova 5.56 --- 9.29Conopü 6.18 --- 9.49Radna-Lipova 6.57 6.14 10 23Paulişă 7.12 6.30 10.37Gyorok 7.2 7 6.47 10.52Giogovaţtt 7.56 7.17 11.18AradA 8.10 7.32 11.32

Szolnok i(

2.393.16

12.0012.14

4 5' 5.10

Budapesta 7.10 2.10 8.16Viena — 8.03 6.05

Budapesta- i rá d A-Teiuş A.

N o t a : Órele de nópte suntü cele dintre liniile gróse.

Tipografia A LE X I, Braşovii.

AradA-TImişdr.»

A r a d AAradulü nouNémeth-SághVingaOrczifalvaMerczifalvaT í s m Is ó s *»

Trenüoïiinibuft

6.006.256.507.197.387.568.42

Trenü de perwóne

12.551.211.462.182.362.533.40

Trenü de "persóne

8.25 8.36 8.54 9.13 9.25 9 36

10.06

Timiştfra-AradA

Tim isóraMerczifalvaOrczifalvaViogaNémet,h-Ságh Aradulü nou A rad ft.

Trenü de

6.076.40 6.517.08 7.237.40 7.50

Trenü de persóne

Trenüomnibus

12.251.161.342.042.252.543.10

5 00 5.50

VienaB u d a p e s t a

SzolnokAr&dAGlogovaţttGyorokPaulişfiRadna-LipovaGonopüBérzovaSoborşinZamGurasadaIliaBranicïcaDevaSimeria (Piski)OrăştiăSibotüVinţulii de josüAlba-IuliaT «iu w A

Trenü de persóne

11,008.05

11,02 11.12 3 37 4.134.38 4.51 5.105.38 5.576.42

7.147.43 8.01 8.21 8.47 9.05

10.10 10.43 11.04 11.19 12 05

Trenüacceleratü

7.151.453.444.027.53

Trenüomnibus

8 * 011 40

|12 00

b 19 6.467.00:7.237.518.105.589.289.56|

10.1710.3811.0511.2312.24 12.53

1.221.402.94

$im eria P e lro ţen l

^ i m e r l aStreiuHaţegiiPuiGrivadiaBaniţaF etroşeni

Trenü de persóne

6 3 )7 05 7,53 8.46 9.33

10.1110.43

Treaüoraníbaa

11.5012.27

1.192.102.573.354.04

Trenüomnibus

2.233.003494.4T5.286.07fi.S 9

6.076.326 5 37.247.40

P e t r o ş e n l—S im e r S a (Piski)

Trenüomnibus

PetroşenlBaniţaGrivadiaPuiHaţegiiStreiuSiiweria

6.49 7.27 8.068.50 9.31

10.1610.53

Trenüoivnibus

9 33 Î0.1410 5411 3?12.1712.58

1.35

Trenü de pers.

5 ?86.0«

6457.358 08.449.15