nursing ctcv

8/9/2019 Nursing Ctcv

1/46

Ecografia Doppler vascularaECOGRAFIE DOPPLER VASCULARA

Ecografia - metoda de examinare imagistica ce utilizeaza drept informatie ultrasunetele reflectatede tesuturile corpului omenesc.Ecografia Doppler are la baza efectul Doppler si da relatii asupra unor structuri aflate in miscare -studiul fluxului sangvin arterial sau venos.Ecografia Doppler ofera informatii espre!

structura peretilor vasculari - prezenta placilor de aterom la nivel arterial, tipul placilor deaterom, gradul de ingustare arteriala determinata de prezenta placilor cu valoare prognostica siterapeutica

caracterele fluxului arterial si venos, cuantificarea gradului de stenoza arteriala, functionalitateafistulelor de dializa

prezenta trombozelor venoase profunde si superficiale

preoperator in patologia venoasa, cuantificarea capitalului vascular necesar efectuarii fistulelorpentruhemodializa

inaintea unor manevre invazive - cateterism cardiac, implantate de catetere venoase centrale,implantare de cardiostimulatoare.

Fata e alte te"nici raiologice e#aminarea ec"o Doppler are o serie e avanta$e! nu este invaziva nu este dureroasa nu necesita administrare de substanta de contrast

nu este iradianta putand fi repetata la nevoie

OscilometriaOSCILO%E&RIA

Este un test de apreciere a permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale la nivelul membrelor.Indicele oscilometric sau oscilatia pulsatorie maxima corespunde diferentei maxime in diametrusistolo-diastolic al arterei si depinde de mai multi factori: debitul cardiac; presiunea arteriala;rezistenta periferica; elasticitatea vasculara.Se utilizeaza oscilometrul achon.

Valori normale!Se exprima in unitati relative !indice oscilometric I.".# si variaza functie de nivelul segmentului demembru explorat:- brat $ %- &%;- antebrat: sub cot $ &- &', deasupra pumnului$ ' ,%- %;- coapsa, deasupra genunchiului $ (- &);- gamba: sub genunchi $ *- &', deasupra gleznei $ ',% - +.alorile normale nu exclud leziunile anatomice, valorile subnormale confirma existenta leziunilordarnu stabilesc cauza acestora !organica sau functionala#.Utilitate clinica!

estul este utilizat in principal pentru:


2/46

a# determinarea permeabilitatii trunchiurilor arteriale principale in zonele in care nu se poate palpaartera !coapsa, gamba#;

b# sindromul de coasta cervicala !variatia I.". la membrul superior in raport cu miscarea capului#.

Ingri$irea pacientului in c"irurgia vascularaI'GRI(IREA PACIE'&ULUI I' C)IRURGIA VASCULARA

E#amene preoperatorii!*+e#amene specifice!-ecografie Doppler de aorta si membre inferioare-oscilometria-arteriografia care arata ocluzia si stenoza arteriala-bilantul lipidic si hepatic!colesterol, trigliceride, lipide#-bilantul altor localizari ateromatoase: -cardiaca: E/, ecocord, scintigrafie, coronarografie -cerebrala: 0 sau ecodoppler-cautarea focarelor infectioase la distanta:"12, stomatologie-bilantul respirator: rgf pulmonara,+anali-e a.solut o.ligatorii ininterventiile c"irurgicale: 32/, S3, gr sangvin si 1h, 4uic5, S,0, uree, glicemie, /,/",ionograma

Pregatirea pacientului!&.cu citeva zile inainte:

-pregatiorea psihica si obtinerea consimtamintului scris-pregtirea colica!regim alimentar care nu da flatulenta# daca abordul este transperitoneal-se opreste trat cu anticoagulante!sintrom#-se opreste trat cu antiagregante plachetare!aspirina#-dus cu sapun dezinfectant-verificarea functiilor vitale-epilarea zoneleor unde se vor face inciziile- seara dinainte nu mai maninca de la &6, nu mai bea de la %%-se face clisma evacuatoare%.in ziua operatiei:-dus cu sapun dezinfectant

-dezinfectia tegumentului cu alcool iodat sau betadina-premedicatie, functie de prescriptie-len7erie de corp curata-masurarea functiilor vitale-cu 8" completa se insoteste la blocul operator

Perioaa postoperatorie!*+Intoarcerea e la .locul operator!-pacientul are o incizie abdominala mediana si una inghinala!in porta7ul aorto-bifemural#-poate avea o incizie inghinala, una pe fata interna a copasei si una la gamba!porta7 femuo-popliteo-gambier#

-inciziile sunt suturate si acoperite cu pansament steril-uneori poate exista si drena7ul aspirativ tip 1edon


3/46

- masca cu oxigen-cateter venos periferic si9 sau central pe care merg lichidele perfuzabile-pacientul este racordat la monitor hemodinamic care ne indica , . E/, Sa"%

-sonda urinara 8ole,+ In ca-ul evolutiei postoperatorii necomplicate!-se urmaresc perfuziile si se schimba dupa indicatia medicului-se adm antalgice-se adm antibiotice profilactic-se adm trat anticoagulant-pansamentul se schinma la doua zile, drena7ul se scoate la (6-


4/46

-anuntarea chirurgului daca apar semnele obstructiei!netratata la timp poate determina gangrenacu risc de amputatie#

+'ecro-a cutanata!cauze:

-vascularizatie arteriala ineficienta-infectiaSemne:-semne de infectie: febra, frison, cresterea numarului de leucocite, hemocultura pozitiva-plaga nu se cicatrizeaza si apar semne de necrozaInterventii:-excizarea zonei de necroza-antibiotice conform antibiogramei-reinterventie chirurgicala cu lambou muscular

Eucatia sanitara-regim alimentar hipolipidic-abandonarea fumatului!vasoconstrictor pe vasele mici#-mersul pe 7os & ora pe zi-folosirea cremelor de hidratare pentru membrele inferioare-evitarea transpiratiei!responsabila de micoze cutanate#-purtarea sosetelor de bumbac

-evitarea traumatismelor la membrele inferioare

Pregatirea generala a .olnavului pentru operatie pe cor

*+Anali-e e la.orator!-hematologie-biochimie: 0-=>!creatinfofo5inaza#-imunologie-inclusiv 3I, g3>s, antivirus30s, 1>? sau D12-bacteriologie:sputa, urina, scaun, exudat faringian-alte secretii!ginecologie, "12, tegumentare#0OL'AVUL CARE UR%EA1A SA FIE OPERA& 'U &RE0UIE SA AI0A 'ICI U' FOCAR DE I'FEC&IE2,+E#plorari cariace si pulmonare!-echocardiografie

-rgf pulmonara-coronarografie- cateterism cardiac la valvulari-probe deefort-E/-spirograma/+E#amene interclinice:-gastroenterologice, urologice, neurologice, ginecologice, endocrinologice, diabetologice,oftalmologice, "12, psihiatrie, stomatologice(.=onitorizarea functiilor vitale

-, , 1,


5/46

-oximetria

Principalele simptome si semne ale .olnavului care necesitainterventie pe cor

Principalele simptome si semne ale bolnavului care necesitainterventie pecord

-tulburari de hemodinamica manifestate prin presiune venoasa crescuta, hepatomegalie, stazavenoasa, edeme la membrele inferioare cianotice;-incapacitatea de orice efort datorita suferintelor cardiace;-oboseala permanenta;-dispnee de efort;-dispnee paroxistica nocturna, ortopnee;-tulburari de ritm, palpitatii;-durere precordiala de tip anginos

1isc de complicatie @ moarte subitaIn aceste conditii pacientii cunoscuti cu afectiuni cardio-vasculare sau malformatii ale cordului seadreseaza 0entrelor de cardiologie.0entrele de cardiologie existente la ora actuala in 1omania sunt in orasele>ucuresti, argu-=ures, 0lu7, imisoara si Iasi care deservesc populatia din regiunea respectiva atarii.An centru de cardiologie cuprinde:

&. serviciul de primire urgente sau tria7ul;

%. sectia de cardiologie unde se trateaza medical toate bolile cardiovasculare;

*. sectia de I $ terapie intensiva cardiologie trateaza urgentele cardiace;

(. sectia de chirurgie cardiovasculara cu I chirurgie cardiovasculara;

B. alte servicii: laboratoare pentru diverse analize biochimie, hematologie,bacteriologie inclusiv laborator de imunologie, radiologie, cateterism cardiovascular,farmacie, anexe gospodaresti.

0hirurgia cardio-vasculara lucreaza in colaborare cu serviciul de cardiologie. stfel un bolnav careurmeaza sa fie operat este internat si investigat la cardiologie, dupa evaluarea facuta de mediculcardiolog cei care necesita interventie chirurgicala sunt trimisi la chirurgie. =a7oritateainterventiilor in chirurgia cardio-vasculara sunt programate din timp. 0ei pentru transplant de cordsunt trecuti pe liste de asteptare.

%etoe e investigatieExamenul clinic si toate investigatiile pacientului ce urmeaza a fi operat se fac la clinica de

cardiologie sunt repetate cele care se fac inainte de operatie.Examenul clinic care consta in inspectie, palpare, ascultatie, masurare puls, , este efectuat maiintai de medicul cardiolog apoi si de medicul chirurg care va stabili data cand bolnavul va fi operat.Investigatiiobligatorii pentru stabilirea diagnosticului:

- E/; fonocardiograma;- Ecografie cardiaca simpla sau cu Eco-Doppler;- 0ateterism cardiac; aortografia; coronagrafia; arteriografia; flebografia;- ngiografie;- 1adiografie cardio-toracica.- 0omputer omografie, 1=C.

nalize de laborator: hematologice, biochimice, imunologice, bacteriologice.


6/46

Activitati in c"irurgia cariovasculara'URSI'G I' C)IRUGIA CARDIACA

Activitati in c"irurgia cariovasculara!*+Circulatia e#tracorporeala3CEC4este o metoda care permite oprirea si golirea de sange a inimiiin timpul operatiei, functia acesteia este preluata de un aparat!cord pulmon artificial#, care printr-un sistem de conducte si pompe preia sangele din ea si-l deriva inafara organismului; la acest sistemse anexeaza un dispozitiv de oxigenare a sangelui

,+5Cor6pulmon artificial5este un aparat alcatuit din pompa si oxigenator, care are rol de ainlocui functia inimii si a plaminului in timpul cand aceasta este supusa actului operator.

/+ )ipotermia inusamedie sau profunda consta in racirea organismului bolnavului in timpuloperatiei, la %6-%+ grade 0elsius in hipotermia moderata sau mai scazuta in hipotermia profunda;hipotermia locala consta inaplicarea pe cord de ser fiziologi steril cu gheata.

7 0alonul e contrapulsatie aorticaeste un dispozitiv tip cateter care se foloseste la asistareacirculatiei postoperator pana la revenirea la normal a functiei inimii. Denumirea folosita pentrubalonul de contrapulsatie este de I>- terapie. >alonul se insera de catre medic in urgenta.>alonul cateter se introduce transcutanat prin artera femurala pana in aorta descendenta, umflareasi dezumflarea lui fiind sincronizata cu ciclul cardiac. In diastola balonul se umfla si dezloca ocantitate de sange din aorta trimitand-o spre coronare asigurand astfel oxigenarea miocardului, iarin timpul sistolei se dezumfla pentru a permite trecerea sangelui din ventriculi in circulatie.

IndicatiileI> @ terapiei sunt:-dupa interventiile pe cord cand inima nu-si revine la normal;-in soc cardiogen;-in boala valvulara.Rolul asistentei:

- supravegherea bolnavului, puls, , 1, diureza, functionarea cateterului, pansamentul;- informare medicului asupra modificarilor aparute in functiile vitale !respiratie, puls, #, a

durerilor toracice sau abdominale, pentru a se institui la timp atitudinea terapeutica necesara;- se instituie la timp atitudinea terapeutica necesara;- ingri7irea bolnavului si supravegherea locului dupa scoaterea tecilor de catre medic;

- pansamentul locului pentru a preveni hemoragia se efectueaza folosind o cantitate mai mare decomprese care sunt fixate cu o fasa lata, iar deasupra se aplica o greutate; membrul inferior alpacientului se imobilizeaza pentru %( ore.

Scintigrafia pulmonara

SCINTIGRAFIA PULMONARA

Definitie:

-metoda de explorare a plaminilor cu ajutorul izotopilor radioactivi introdusi prin perfuzie IV

sau pe cale inhalatorie.Se efectueaza la serviciul de medicina nuclearaInicatii:


7/46

-diagnosticul emboliei pulmonare-diagnosticul neoplasmului pulmonar-bilant etiologic in HTA pulmonara cr-bilant functional preoperator in pneumectomie

Pregatirea !ona"ului #i materialelorPsihica se informeaza pacientul! se ia consimtamintul."emeile insarcinate nu au voie sa facaaceasta investigatie

Fizica:

-se avertizeaza bolnavul sa nu manince indimineata examenului-se intrerupe medicatia cu o zi inainte-se aseaza in decubit dorsal pe masa de investigatie-se preg subst radioactiva Technetiu ## fiole pentru adm intravenoasa sau $enon%&& care seadm inhalator.Tehnica:'ste efectuata de medic.Asistenta preg materialele! pacientul si serveste medicul(etode de efectuare1.Scintigrama de perfuzie:

-se adm in perfuzie IV subst radioactiva.)upa injectare subst se distribuie in functie dedebitul de perfuzie pulmonara si se blocheaza in capilarele pulmonare! apoi cu pacientulasezat in decubit dorsal va prelua imagini de la nivelul plaminilor cu ajutorul unei camerescintigrafice* se inregistreaza pe hirtie imaginile selectate

2.Scintigrafia cu ventilatie:

-se cere pacientului! inainte de examen! sa inhaleze prin inspir profund substanta radioactiva!apoi sa-si tina respiratia %+ sec inainte de un alt inspir.

,acientul se aseaza in decubit dorsal si cu ajutorul camerei de scintilatie se vizualizeaza ariapulmonara.

Pregatirea preoperatorie #i #upra"eg$erea po#toperatorie in c$irurgia toracica

PR%GATIR%A PR%OP%RATORI% SI SUPRA&%G'%R%APOSTOP%RATORI% IN C'IRURGIA TORACICA

P%RIOADA PR%OP%RATORI%()%*amene #pecifice:

-radiografia pulmonara! fata si profil-analiza gazelor sangvine-probele functionale respiratorii-scintigrafia pulmonara-fibroscopia bronsica-se cauta focare infectioase la distanta/0! stomatologice1 care sa trateaza


8/46

-bilantul metastazelordaca e neoplasm pulmonar1 prin ecografie hepatica! scintigrafie osoasa!mar2eri tumorali-'34

+)Anali,e e la!orator pt !ilantul preoperator:

-hemoleucograma-factorii de coagulare-gr sangvin si /h-ionograma! uree! glicemie!T4,!T4

-)Pegatirea pacientului:

a.cu citeva zile inainte:

-pregatirea psihica si obtinerea consimtamintului scris-gimnastica respiratorie-oprirea fumatului

-dus cu sapun dezinfectant-masurarea functiilor vitale-epilarea intregului toraceb.Seara dinaintea operatiei:

-dus cu sapun dezinfectant-inspectarea integritatii tegumentului-badijonarea toracelui cu alc iodat sau betadina-clisma evacuatoare-oprirea alimentatiei si hidratariic.In ziua operatiei:

-dus-badijonarea toracelui-premedicatie in functie de indicatie-schimbarea lenjeriei de corp-masurarea functiilor vitale-verificarea foii de observatie si insotirea la sala de operatie

,'/IA)A ,ST,'/AT/I'

%.Intoarcerea de la blocul operator0a iesirea din sala de operatie! pacientul prezinta

-o incizie toracica laterala sau axilara! cusuta cu fir de sutura si acoperita de pansament-o masca cu oxigen-unul sau doua drenaje toracice-linie venoasa periferica si5sau centrala+)Ingri.iri po#toperatorii:

a.in cazul operatiilor fara complicatii:

-se urmareste perfuzia si se adm medicatia prescrisasol perfuzabile! antibiotice!analgetice1-se urmareste si goleste drenajul pleural-se supravegheaza pansamentul care se schimba la doua zile sau ori de cite ori este nevoie! la%6zile se scot firele de sutura-toaleta se face pe regiuni

-alimentatia se reia treptat! dupa verificare reluarii tarnzituluieliminarea de gaze si materiifecale1


9/46

-se adm tratament anticoagulant- miscari active si pasive pt prevenirea complicatiilor imobilizariib.in cazul operatiilor complicate:

)upa citeva ore! zile! saptamini pot apare diverse complicatii

Suprainfectia !ron#ica7auza stagnarea secretiilor bronsice cu absenta expectoratiei si capacitate respiratorie redusala un pacient care nu tuseste pentru a nu simti durereaSemne-cianoza si dispnee-tuse 8uintoasa si productivaInterventii-2inetoterapie respiratorie pentru facilitarea eliminarii-aspiratie traheala

Decompen#area re#piratorie:

7auzarezectia chirugicalalobectomie! pneumectomie1Semne-dispnee cu durere toracica-tahicardie-hipoxie si cianoza-insuf cardiaca dr cu edeme ale membrelor inferioare! oligurie! turgescenta jugularelorInterventii-oxigenoterapie-bronhodilatatoare si diuretice- 2inetoterapie respiratorie

Trom!o,a "enoa#a:

7auzaimobilizare prelungitaSemne-durere spontana sau la palpare in molet-durere la dorsoflexia piciorului pe gamba-dilatare venoasa-edem unilateral-febraInterventii-tratament anticoagulant

-fasa elastica-mobilizari active si pasive

%ucatia pacientului:

-consiliere pentru abandonarea fumatului-reeducare respiratorie

-educarea privind utilizarea metodelor si aparatelor pt trat inhalator

&oracoscopia &ORACOSCOPIA


10/46

Definitie:-este examenul endoscopic al organelor din cusca toracica-prin toracoscopie se vizualizeaza spatial pleural, cavitatea toracica, diafragmul, mediastinul,pericardul, coastele, pleura viscerala, plaminul, coloana vertebrala.

-se efectueaza cu un endoscope rigid numit "10"S0" prevazut cu un sstem optic si sursa delumina.

=ateriale necesare:-manusi sterile, comrese sterile, tampoane, solutii dezinfectante-med anestezice, sedative, antibiotice, codeine, antalgice-toracoscop cu toate anexel sterile-trusa de microchirurgie-sursa de oxgen

Etape de executie:

regatirea materialelorregatirea bolnavului:-sihica: se informeaza si se iaconsimtamintul scris-8izica: -se recolteaza 32/, , S,0, , gr.sg si 1h -se efectueaza E/, 1gf toracica -se masoara functiile vitale -la sfirsitul toracoscopiei se recomanda totdeauna drena7ul pleural -cu o seara inainte se da un sedative si &tb de codeine -in ziua examinarii bolnavul nu maninca

1olul asistentei:-pregateste materilalele necesare si bolnavul pentru efectaurea tehnicii-serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa-supravegheaza functiile vitale si mentine bolnavul in pozitie- adm medicamentele indicate

Ingri7irea pacientului:-se monitorizeaza functiile vitale-se asigura repaosul la pat-se asigura functionarea drena7ului aspirativ

-se adm antalgice-se verifica pansamentul din 7urul tubului de dren-se previn complicatiile, infectiile prin adm de antibiotice, la recomandare

1eorganizarea locului de munca:-se spala instrumentarul folosit si se preg pt sterilizare-se aseaza in ordine materialele reutilizabile-se noteaza tehnica in 8"

iua post toracoscopie:-se efectueaza analize de laborator la indicatie

-adm medicatiei, oxigenului-prev complicatiilor prin mobilizare, tapota7,masa7


11/46

-monitorizarea functiilor vitale-suprv drenului, pansamentului-ingri7iri igienice, asigurarea confortului

-alim si hidratarea, educatia sanitara.

Drena.ul pleuralDRE'A(UL PLEURAL

Definitie!-este un procedeu chirurgical terapeutic, important si indispensabil in chir.toracelui. Este efectuatde medicul chirurg, prin toracostomie.oracostomia reprezinta interv chirugicala la nivelul peretelui custii toracice prin care se introductuburi de dren, cu scopul de evacuare a colectiilor aeriene, lichidiene, purulente sau mixte

%ateriale necesare!-trusa de inetrventie chirurgicala!bisturiu, lama de bisturiu, foarfec, % pense ocher, fir pentrusutura la piele, ace#-trocar cu mandren sau trocar toracic-dren plural cu sectiuneaFdreaptaF perpendicular pe lungimea tubului, cu orificii laterale pe ambelefete, cu dimensiuni mai mici decat diametrul tubului.-casoleta cu tampoane si comprese sterile, cimpuri sterile.-seringi si ace sterile-xilina %G-solutie antiseptica-betadine-sursa de aspiratie-pompa de vid actionata prin

motor electric , sau aspirator montat la statia centrala pentru fiecare pat-manusi sterile-racord steril pentru fixarea drenului la borcan-eprubete sterile pentru prelevari bacteriologice si citologice

&rusa e aspiratieeste formata din * borcane si tuburi de legatura dintre ele, care au ca scop:&.rimul borcan este borcanul colector de secretii de la bolnav, prevazut cu % tuburi de sticla cetrec prin dop si solutie sterila de ser fiziologic.%.l doilea borcan regleaza presiunea prin intermediul a * tuburi de sticla care trec prin dop!%

tuburi laterale sunt mai scurte care fac legatura unul cu borcanul colector, celalalt cu borcanul desiguranta, tubul central este lung, prevazut cu supapa ce poate fi inchisa sau deschisa, a7unge pinala %cm de fundul borcanului in care este solutie dezinfectanta#*.>orcanul al treilea este de siguranta, legat la sursa de aspiratie, este gol pentru a suplini borcanulde drena7 cand acesta se umple.e borcanul de drena7 se lipeste o banda de leucoplast semn care marcheaza nivelul lichiduluieliminat in ziua respectiva.

Etape:Pregatirea materialelorPregatirea psi"ica

Pregatirea fi-ica!- se recolteaza singe pentru S,0, gr.sangvin si 1h.


12/46

- Se pregateste 8" cu rezultatele investigatiilor trecute- Se face radiografie pulmonara- Se adm medicatia prescrisa de medic!atropina I=#- reg locului: se spala, se barbiereste zona, se dezinf tegumentul cu alcool iodat- Se aseaza bolnavul in decubit lateral,pe pertea sanatoasa, pentru toracostomia de evacuare a

revarsatului pleural- ozitia decubit dorsal se foloseste in drena7ul bilateral sau cind drenul este plasat anterior

Rolul asistentei!-preg materialele necesare-preg bolnavul psihic si fizic-serveste medicul si supravegheaza pacientul in timpul tehnicii si dupa-supravegheaza functiile vitale, mentine bolnavul in pozitie-administreaza medicamentele indicate sau le pregateste in cazul in care le cere medicul-transporta bolnavul la radiologie pentru verificarea drena7ului prin examen radiologic, dacamedicul o cere.

Ingri$irea pacientului!-se aseaza in pozitie antalgica!semisezind#

-se suprav functiile vitale, se urm aparitia tusei, durerea, tahicardia,h, transpiratie-se face rgf de control pentru verificare pozitiei drenului.Suprav drena7ului se face continuu prinverificarea presiunii, a borcanului colector de secretii-se mas cantit secretiilor eliminate pe ore!va fi marcata cu benzi de leucoplast lipite pe borcan, pecare se noteaza data si ora#

-cind nivelul lichidului a7unge la tubul scurt se schimba bateria de aspiratie sau numai borcanul deaspiratie, DA 02=1E tubului de dren-se respecta regulile de asepsie-in caz de obstruare a tubului de dren, se schimba cu altul steril-mobilizarea bolnavului tb facuta sub suprav asistentei-suprimarea drenului este precedata de pensarea lui timpde %( ore si control radiologic-orificiul se sutureaza si panseaza sterilReorgani-area locului e munca!-se spala instrumentarul folosit-se aseaza in ordine materialele reutilizabile-se noteaza drena7ul in 8"

Interventiile asistentei meicale in clinica e c"irurgie toracicaInterventiile asistentei meicale in clinica e c"irurgie toracica!Delegate!-dezobstruarea cailor respiratorii-pregatirea materialelor si bolnavilor pentru investigatii specifice!drena7 pleural, toracoscopie#-pregatirea preoperatorie-ingri7irea postoperatorie a bolnavilor-recolatarea analizelor de laborator-adm medicatiei, oxigenoterapie

-prevenirea complicatiilor prin mobilizare, tapota7, masa7-monitorizarea functiilor vitale
http://cursuriamg.blogspot.ro/2013/07/interventiile-asistentei-medicale-in.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2013/07/interventiile-asistentei-medicale-in.html


13/46

-supravegherea drenurilor si pansamentului

Autonome!-ingri7iri igienice, asigurarea confortului si pozitiei bolnavului, masa7, a7utarea bolnavului-adm de oxgen in caz de dispnee

-educatia sanitara a bonavilor

Ientificarea pro.lemelor e epenenta'URSI'G I' C)IRURGIE &ORACICA

Culegerea atelor:-de la bolnav cind starea lui permite-familie

-documente medicaleEste necesara cunoasterea unor afectiuni pulmonare in antecedente, daca este dispensarizat pt.>0, daca este fumator si cite tigari pe zi.

Ientificarea pro.lemelor e epenenta:*+)emopti-ia!hemoragie la nivelul cailor respiratorii si plaminului. Se intilneste in toateafectiunile traheo-bronhopulmonare ac sau cr, dar si in unele cardiopatii valvulare, boli de singe.oate da:-soc hemoragic-insuficienta respiratorie-inundatie traheo-bronsica cusinge.

Singele este rosu, aerat, aprins la culoare, evacuat pe gura si nas."prirea hemoptiziei:-hemostatice-chirurgical.Interventiile asistentei:-bolnav in poz sezind sau semisezind, repaus absolut-repaus vocal-supravegheaza functiile vitale-adm lichide reci, da bolnavului sa suga cuburi de gheata-adm medicatia prescrisa

,+Durerea toracica violenta si aparuta brusc ca un pumnal, se intilneste in pneumotoraxul spontan,embolie pulmonara, pleurezie, pneumonie.ratamentul: medicamentos, administrate parenteral sau prin infiltratie!facuta de medic# 0hirugical!rezectie de nervi intercostali#

/+E#pectoratiamucoasa, spumata aerata, rozata, se intilneste in edemul pulmonar ac.0ea purulenta in abces pulmonar si supuratie pulmonara.Interventii:-se trateaza cauza si se favorizeaza eliminarea sputei

7+ Vomica- eliminarea unei cantitati mari de sputa!peste & litru# cu aspect:


14/46

-lichid limpede salciu, in chistul hidatic-purulent sau singe cu puroi, in abces pulmonar.Interventii:-aseaza bolnavul in sezind sau semisezind-asista si dreneaza expectoratia asezind bolnavul in pozitie de drena7 postural

-adm. "xigen-adm. =edicatia prescrisa.

8+Eemul gloticreprezinta inflamatia glotei.Se manifesta prin senzatie de sufocare cu lipsa deaer.pare mai ales la bolnavii alergici, cu astm bronsic infecto-alergi.Se intervine in urgenta-poateproduce stop respirator.rat de urgenta!330, antihistaminice, tonice cardiace#- intravenos sau in perfuzie.0ind nu raspunde la tartament- traheotomie.

9+Dispneea- apare in toate bolile pulmonare, in caz de corpi straini traheo-bronsici si traumatismetoraco-pulmonare, cardiopatii decompensate.

Intervntii:-dezobstruarea cailor respiratorii-se adm oxigen

:+Alte semne generale!-febra, tahicardie, h, palpiattii-semne fizice: paloare in hemoptizie, >0, cancer, cianoza in insuf. 1espiratorie, pneumotorax-transpiratie-agiatatie sau somnolenta

%E&ODE DE I'VES&IGA&II

*+Anali-e e la.orator!-singe: 32/, S3, fibrinogen,S,0, gr. Sanguin, glicemie, uree, probe hepatice-urina: examen sumar de urina-sputa: ex.bacteriologic, citologic,micologic,+E#amene anatomo6patologice sau "istopatologicedin fragmentele recoltate de medic prin:-biopsia pleurala!punctie pleurala#-biopsia traheo-bronsica!prin bronhoscopie#-biopsiile pulmonare!prin toracotomie#-biopsiile ganglionare!incizie-excizie#

/+%etoe imagistice!a.radiologie:rgf.pulmonara si toracica, radioscopie, 0, bronhografia cu substanta de contrast,esofagoscopia..b.scintigrafice: scintigrafia pulmonara pentru depistarea emboliilor.c.1=C7+Investigatii enoscopice!-esofagoscopia-fibro9bronhoscopia-mediatinoscopia9toracoscopia8+Pro.e functionale respiratorii!-spirograma

-teste farmacodinamice-teste de efort


15/46

9+Alte e#amene!-E/-EE/-presiunea venoasa-teste biologice!intradermoreactii#:

1eactia 0assoni pentru depistarea chistului hidatic ID1 la tuberculina pentru depistarea tuberculozei&erminologie specifica!-pneumotorax$aer in cavitatea pleurala-hemotorax$singe in cavitatea pleurala-empiem$puroi in cavitatea pleurala-traheostomie$deschiderea chirurgicala a traheei pentru introducerea unei sonde de traheostomie,folosita la mentinerea functionalitatii cailor respiratorii fie permanenet, fie pina la restabilireafunctiei.-toracotomie$incizie chirurgicala la nivelul toracelui-toracoscopie$examinarea cavitatii pleurale cu endoscopul

-pleurotomie$incizie la nivelul pleurei-pneumectomie$rezectei partiala sau totala a plaminului-segmentectomie$rezectia unui segment din plamini-toracoplastie9rezecta a doua sau mai multe coaste cu scopul de a grabi vindecarea proceselorT:7.

Moel plan e ingri.ire),0A; )' I;4/I


16/46

- A.H.7 fCrC importanEC- A.,.". F menarha *F na@teri la termen *F

- A.,.,. F *F *(otivele internCrii semne si simptome1----Istoricul bolii.)iagnostic medical la internare)urata internCrii%J-KJ. V.K+%%K. A;A0ILA MI I;T'/,/'TA/'A )AT'0/

;'VI0' "=;A(';TA0';'VIA "=;)A(';TA0>(A;I"'ST>/I S=/SA )')' I;)',';)';?> )' )',';)';?> )I"I7=0TAT'%. A respira @i aavea o bunCcirculaEie-respiraEie de tip costal superior-ambele hemitorace prezintC acelea@i mi@cCri deridicare @i coborre n timpul respiraEiei @iexpiraEiei-respiraEie lini@titC n timpul somnului-mucoasa respiratorie umedC! secreEii redusetransparente-zgomote cardiace bine bCtute-dispnee-palpitaEii la efort-T.A. K++5%++ mm Hg-proces infecEios-afecEiunea HTA stII

K. A bea @i a mnca -reflex de deglutiEie! prezent-mucoasa bucalC roz @i umedC-masticaEie u@oarC-dentiEie bunC conform vrstei1-vCrsCturi alimentare-greEuri-fatigabilitate-inapetenEC-consum redus de lichide!alimente! sCruri minerale-alterarea

mucoasei digestive&. A elimina -urina clarC diluatC sau concentratC


17/46

-pH 6!J-B!J-cantitate %K++-%6++ ml5K6h-scaun normal! de consistenEC bunC-frecvenEC scaun %5zi-micEiuni %+-%K5zi

-pola2iurie-disurie-micturie-dureri lombare-tulburCri digestive! greEuri!vCrsCturi-transpiraEii-proces infecEios6. A se mi@ca! a -posturC adecvatC n ortostatism! @eznd @i -poziEii antalgice -durereaavea o bunC

posturC

clinostatism -dificultate n a se deplasa amerge! a@eza! ridica1J.A dormi! a seodihni-durata somnului B-# ore-somn clar cu vise regulate-somn profund-adoarme greu-ochii ncercCnaEi-aEipiri n timpul zilei-stare depresivC-durerea-spitalizareaN. A se mbrCca @idezbrCca-ve@minte curate! ngrijite- ve@minte adecvate climatuluiO OB. AmenEinetemperaturacorpului n limite

normale-temperatura mediului ntre %P-KJo7 -temperaturC -6+o7-frison-transpiraEii-tegumente palide-proces infecEiosP. A fi curat! ngrijit -prezintC deprinderi igienice-prezintC dupC baie1 cCile nazale libere! urechicurate1-pCr! unghii curate bine ngrijite-piele curatC! cutatC -vrsta

#. A evita pericolele -cunoa@te mCsurile de prevenire a accidentelor -risc de deshidratare-risc de infecEii! netratarea


18/46

ducnd la complicaEii maimari-agitaEie! anxietate-teamC! fricC-stare depresivC

-boalC%+. A comunica -debit verbal normal-ordin biologic! funcEionare adecvatC a organelorde simE-ordin psihologic exprimare u@oarC-ordin sociologic relaEii armonioaseO O%%.A practica religia -credincioasC O O-participC la slujbe religioase%K. A se realiza O -dezinteres faEC de ce estenou

-vrsta%&. A se recrea O -tristeEe-plictisealC-lipsa treburilor zilnice-afecEiunea%6. A nvCEa -receptivC la ceea ce este nou O O,/:0'(' A7T=A0' ,/:0'(' ,T';?IA0'-disconfort datoritC durerii-eliminCri inadecvate cantitativ @icalitativ-alimentaEie inadecvatC n surpluscalitativ @i cantitativ-dificultate n a respira-alterarea temperaturii corporale-alterarea perfuziei tisulare-dificultCEi n a se recrea-lipsa cuno@tinEelor despre boalC-dezechilibru hidro-electrolitic-risc de infecEii nosocomiale-risc de complicaEii)IA4;STI7 ;=/SI;4

%. Alterarea temperaturii corporale cauzatD de procesul infecEios manifestatprin hipertermie! frisoane.K. 'liminare urinarC insuficientC calitativ @i cantitativ!cauzatD de

procesului inflamator manifestatD prin disurie @i poli2iurie.&. Alterarea respiraEiei cauzatD de durere @i HTA manifestatC prin dispnee.6. AlimentaEie inadecvatC calitativ @i cantitativ cauzatD de tulbulCriledigestive! manifestatD prin greEuri! vCrsCturi.J. )ificultate n a se deplasa datoritC durerii manifestatD prin poziEiialtalgice.N. Alterarea perfuziei tisulare cauzatD de inflamaEia interstiEiului renalmanifestatD prin retenEie hidricD.

B. )ificultate n a se recrea manifestatC prin dezinteres datoritC afecEiunii.&! 6! J! ,0A;I"I7A/'A! A,0I7A/'A! 'VA0=A/'A I;4/I


19/46

,/:0'(' :I'7TIV' I;T'/V';?II 'VA0=A/'A=T;(' )'0'4AT'%. )isconfort ,acienta sC

prezinte o- am asigurat repaus la pat

- - am administrat,acienta sCprezinte - am recoltat sngepentru H04! VSH!=/''!7/'ATI;I;An urmaintervenEiilor

pacienta&. ,acienta sC seam administrat pacienta susEine

cC6. ,acienta sC

prezinte pacienta nu maiJ. ,acienta sC

prezinteafecEiunii pe

perioadaspitalizCriiam administrat pacienta nu prezintCTA n limitenormale-respiraEia estecorespunzCtoarevrstei-pacienta nu esteagitatCT.A. revine ntrelimitele normaleN. - Am administrat

pacienta este echilibratCB. ,acienta sC

aibC- O/ecomandDri la externare

PLA' DE ;'GRI(IRE AL PACIE'&ULUI A+S+ cu )E%OP&I1IE+2C DE HC/1II1E 2 0IECA2AI.S. cu 3E="IIE&. 0A2E/E1E DE2"1Sursa de date:

- 0IEC ;- E03I =EDI02;
http://cursuriamg.blogspot.ro/2012/07/plan-de-ingrijire-al-pacientului-as-cu.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2012/07/plan-de-ingrijire-al-pacientului-as-cu.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2012/07/plan-de-ingrijire-al-pacientului-as-cu.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2012/07/plan-de-ingrijire-al-pacientului-as-cu.html


20/46

- 8"I DE ">SE1JIE.Date relativ stabile:- Cumele Ki prenumele: 0.S.- Lrsta: (< ani- Sex: masculin

- Stare civil: cMsMtorit- Domiciliu: IaKi- "cupaNie : inginer mecanic- CaNionalitate: romLn- 1eligie: ortodox- 0ondiNii de viaN:2ocuieKte Ontrocascu * camere, On condiNii salubre ;are % copii, adolescenNi.- "biceiuri: Onainte de a se OmbolnMvi aprecia lectura, muzica.Elemente fizice

13 @ pozitiv/rupa sanguin@ II.Date ntropometrice/reutate @B( 5gInlNime @ &.)+ mnamneza- .3.0 : pMrinNii aparent sMnMtoKi- .. :%'&': diagnosticat cu hepatitM cronica,mare fumMtor de la vLrsta de &* ani !& pachet 7umMtate9zi #;consumator ocazional de alcool

=otivele internMrii- durere toracicM;- tuse cu expectoraNie;- hemoptizie On cantitate medie;- greNuri Ki vMrsMturi- anorexie, caKexie;- astenie fizicM Ki psihicM- anxietate;Istoricul boliiacient diagnosticat On urmM cu un an cu neoplasm bronhopulmonarurmeazM chimioterapie ) luni. Se interneazM cu hemoptizie On cantitate medie

pentru tratament de specialitate.arametrii vitali la internare : $ *),6 grade 0; $ 6'9) 'mm 3g; 8c $&&' 9 min. Spo% $ +' G On aerul ambiant.Diagnostic medical&. Ceoplasm bronhopulmonar !hemoptizie#%. 3epatitM cronicMExplorMri Ki analize de laboratorS3$%'mm9lh, 3t$*&G, 3b$6,%gG, 2$+'''9mm*, uree$',*BgG,glicemie$',


21/46

CE"I2E 8AC=EC2ECE"I 8ACD=EC2=CI8ES1I SA1S DEDE ICDEECDECJDE DEECDECJDI8I0A2E&. respira Ki a

avea o buncirculaNierespiraNiede tip abdominal;ambelehemitorace prezintaceleaKimiKcri de ridicare Ki coborLre On timpulrespiraNiei Ki expiraNiei;zgomotecardiace bine btute.tuse

cronicM ;expectoraNie;hemoptizieIboala%. bea Ki a mLnca reflexde deglutiNie, prezent ;mucoasabucalumed;masticaNie

uKoar;dentiNie: dentiNie lipsM.greNuri; vMrsMturianorexie;caKexieconsumredus delichide, alimente, sruriminerale.

procesulproliferativ,chimioterapia*. elimina urinMOn cantitate &(''&)''ml9%(hnormocrome ;scaunnormal, de consistenNbun;frecvenNscaun &9zi.

hemoptizie;


22/46

transpiraNii.procesulproliferativ(. se miKca, aavea o bun

posturmiKcMriactive de abducNie , adducNie,flexie, extensie, pronaNie Ki supinaNie alemembrelor corespunzMtoarepoziNiiantalgicedificultateOn a sedeplasa !a merge, aKeza,ridica#

durereaB. dormi, a seodihniduratasomnului (Bore adoarmegreu, somnagitatochiiOncercnaNiaNipiri

On timpul zileidurereaspitalizarea). se Ombrca Ki Dependent dezinteresfaNM de boala;dezbrca Ninuta vestimentarM anxietateaoala6. fi curat, Ongri7itDependentdezinteres fatM demMsurile de igienM anxietatea+. evita pericolele cunoaKte

msurile de prevenire aaccidentelor


23/46

anxietateboaldureremediulde

spital&'. comunica ordinbiologic, funcNionare adecvataorganelor de simNordinpsihologic: doreKte sM comunicedespre boalMvorbeKterar, cu pauze anxietate&&. practica religia credinciosparticip

la slu7be religioaseIndependentCu existM&%. se realiza Dependent diminuareainteresului vLrsta&*. se recrea Dependent imposibilitateade aefectua activitMNirecreativespitalizarea;anxietatea

&(. OnvNa doreKtesM obNinM informaNii despreboalMnuare cunoKtinNedespre boalMQ1">2E=E- alimenta ie N inadecvatdin cauza greNurilor Ki vMrsMturilor ; caKexie- hemoptizia;- deshidratare;

- disconfort legat de durerea toracicM;- anxietate;- isomnie;- alterarea respiraNiei;- alterarea stimei de sine manifestatM prin dezinteres faNM de NinutavestimentarM Ki mMsurile de igienM;- dificultate On a se recrea;- lipsa cunoKtinNelor despre boal;- risc crescut de apariNie a complicaNiilor.acientul are nevoie de echipa de Ongri7ire pentru aKiredobLndi

independenNa. DupM identificarea problemelor, asistenta medicalMelaboreazM planul de Ongri7ire Ki aplicM intervenNiile autonome Ki delegate


24/46

*, (, B, 2CI8I01E, 2I01E, E2A1E HC/1II1I2"11">2E=E ">IE0IE ICE1ECJII E2A1EA"C"=E DE2E/E&.limentaNie inadecvatM

cauzatM degreNuri KivMrsMturi;0aKexieacientul sMprezintediminuareasenzaNiei degreaNM ;acientul sMfie mena7at

fizic Ki psihicOn timpulvMrsMturilor.seasigurM repaus la pat ;seobNin informaNii de la pacient despresituaNiile care accentueazM senzaNia degreaNM Ki vomM;seprote7eazM len7eria de pat cu muKama

Ki alez;seizoleazM patul cu paravan;OnfuncNie de starea bolnavului, seaKeazM On poziNie semiKezLndM, KezLndsau On decubit dorsal, cu capul Ontroparte, aproape de marginea patului;sesusNine fruntea pacientului Ki seliniKteKte din punct de vedere psihic;

seoferM un pahar cu apM aromatizatMpentru clMtirea gurii;seeducM pacientul srespire profundpentru diminuarea senzaNiei de vom;seschimbM len7eria de corp ori de cLteori este nevoie ;seaeriseKte salonul;

sepMstreazM produsul eliminat pentru al


25/46

arMta medicului.seadministreazMmedicaNiaprescrisM

=etoclopramid &fiolM i.m. apoi&x*tb9zi.0efort% gramei.v. On prizMunicM pe ziOnurmaintervenNiilor,vMrsMturile Ki

greaNadiminueazMtreaptat;2a internare:$ *),6grade 0; $ 6'9) 'mm3g;8c $ &&' 9 min.Spo% $ +' G Onaerul ambiant.DupM aplicarea

intervenNiilor:$ *),6grade 0; $ &&'9) %mm3g;8c $ 6+ 9 min.Spo% $ +B G Onaerul ambiant.acientul sMfie alimentatcorespuzMtorKi echilibrat

hidroelectrolitic Ki acidobazicseinterzice consumul alimentelor Ki lichidelorpentru aproximativ %( de ore;-se interzice administrarea de alimente fierbinNi;apoise administreazM bucMNi de gheaNM, apM cusare !& linguriNM la un pahar cu apM#;alimentaNiaoralM la Onceput lichide reci

cu linguriNa, apoi a doua zi , &%&(mese,


26/46

regimul se OmbogMNeKte, adMugLndusesupe mucilaginoase, legume fierte,a7ungLndusela o raNie caloricM de %''%B''calorii;

seface bilanNul incretaexcreta;se administreazMOn perfuzie serfiziologic +G'&'''ml KiglucozM BGBooml;%. lterarearespiraNieiacientul sM

prezinte orespiraNiecorespunzMtoareacientul sMfie hidratatcorespunzMtorseasigurM repaus la pat obligatoriu OnpoziNia 8oRler

seasigurM condiNii optime On salon:temp. %%'0, aer curat, frcurenNi de aerKi zgomot, bine luminat ;umidifiereaaerului ;hidratareaoralM;semonitorizeazM funcNiile vitale Kivegetative Ki se noteazM On foaia

pacientului.- se recolteazMsLnge pentrudeterminarea32/,S3,transaminaze,glicemie, uree etc.seadministreazM &tb de codenal ptcalmarea tusei la

indicaNiamedicului


27/46

oxigenoterapie*(litri9minutOnurma

intervenNiilorrespiraNia seamelioreazM,pacientul sehidrateazMcorespunzMtor.$6(pulsatii9min..$&*696'mm3g; $*),)01$&6resp.9min

ut*. lterareaconfortuluicauzatM dedurereatoracicMacientul sMprezinteameliorareadurerii .repaus

la pat obligatoriu;educMpacientul:sadopte poziNii antalgice;sepregMteKte pacientul explorMri;-se liniKteKte Ki se calmeazM pacientul, seOnlMturM antura7ul agitat Ki zgomotos;-se asigurM condiNii de semiobscuritate cuevitarea stimulilor zgomotoKi;se

administreazMalgocalmin &fiolMi.v.conformrecomandMriimedicului.durereaseamelioreazMsub tratament;perioadelede

acalmie seprelungesc;


28/46

(.3emoptizieacientul sMnu maiprezinte

hemoptizieacientul sMprezinterecolorareategumentelorrepausobligatoriu la pat;seeducM pacientul sM inspire lent, profundpentru a evita tusea;se

prote7eazM len7eria de pat cu muKamaKi alez;sesusNine Ki calmeazM pacientul On timpuleliminMrii;seaplicM pungM cu gheaNM On regiuneatoracicM;toaletacavitMNii bucale;aspiraNie

pentru evacuarea sLngelui;semonitorizeazM funcNiile vitale Kivegetative.! pulsul, tensiunea arteriala, semnele dedeshidratare, scaunul, greutatea corporalM#si se noteazM On foia de observaNii;sepregMteKte fizic Ki psihic pentruexplorMri;-se recolteazM

sLnge pentrudeterminareaelectroliNilor, 32/,S3, grupsanguin, 1h,glicemie, uree;.0, .S, 1h, grupsanguin- se administreazMhemostatice la )ore

T i.v etamsilat,gluconat de


29/46

calciu,adrenostazini.m. vitamina;On

urmaintervenNiilorhemoptizia seremite;stareageneralMamelioratM$&&'9B'mm3g$+Bbat9min1$&


30/46

sanguin,glicemie , uree,creatininM,transaminaze;soluNie

perfuzabilM Ca0l+G' B'' ml;glucozM BGB''mlacientulprezintM o staregeneralM bunM,este echilibrathemodinamicpostoperator$6(

pulsatii9min..$&*)96&mm3g; $*),+01$&6resp.9minut(.lterareastimei desineacientul sMKiredobOndeascM stima de

sine.seeducM pacientul sschimbe len7eriade cLte ori este nevoie;semenNin tegumentele intacte Ki curate;seexplicM legMtura dintre NinutavestimentarM, imagine Ki stima de sine;pacientulconKtientizeazM

importanNaigienei Ki aNinuteisestimuleaz M pac. sMKischimbeatitudinea faNM de aspectul fizic;conKtientizeazMpacientul On legMturM cuimportanNa menNinerii curate ategumentelor pentru prevenirea

OmbolnMvirilor.vestimentare


31/46

pentru unaspect fizicplMcut.B. DificultateOn a se recrea

acientul sMefectuezeactivitMNirecreativeseexploreazM gusturile Ki interesulpacienului pentru activitMNi recreative;sefaciliteazM accesul la ziare, reviste, ,seantreneazM Ki stimuleazM On aceste

activitMNi.pacientulprezintM o starede bine fizic Kipsihic).Insomnie acientul sMbeneficieze desomncorespunzMtor.pacientul

OnvaNM sM practice tehnici derelaxare Onainte de culcare;seasigurM condiNii optime On salon:aerisit cu temp. %%'0, frcurenNi de aeri zgomot, bine luminat KseoferM pacientului un pahar cu laptecaldsau ceai de tei;Se administreazMla indicaNia

medicului & tb.diazepam &' mgla ora %&oopacientulseodihneKte fMrMOntrerupere


32/46

aibo stare debine psihic Kifizic ;sepregMteKte pacientul fizic Ki psihic

pentru explorMri;seasigurM un climat de liniKte Kisecuritate ;seOncura7eazM pacientul sKiexprimeQ pacientularecunoKtinNeledespre boal,

anxietatea sadiminuatacientul sMobNinMinformaNiidespre boalMKi tratamenttemerile;seoferM informaNii despre boalKitratament

sefaciliteazM contactul cu familia.&. EUE1C1EEpicrizaacient On vLrst de (< de ani, se interneaz pentru M M dureri toracice ,greturi, vMrsMturi, hemoptizie On cantitate medie. 2a examenul clinic seconstatM durere toracicM, paloarea tegumentelor, caKexie. acientulurmeazM tratament cu hemostatice, se efectueazM transfuzie cu % unitMNide sLnge Ki monitorizare a funcNiilor vitale.Se externeazM cu recomandMrile:- regim igienodietetic

- sM respecte tratamentul prescris de medic;- sM revinM la control peste o lunM.

Limfeemul 3 elefantia-isul 4

2I=8EDE=A2!E2E8CIISA2#Def.Este rezultatul insuficientei circulatorii limfatice,cu retentie de lichid in interstitii,ceea ce ducela fibrozarea si induratia tesutului celular subcutanat si care este limitata la anumite parti alecorpului .par edeme aparent autonome ,adesea monstruoase !elefantiazis#,localizate mai ales lamembrele inferioare si mai rar la cele superioare.

Etiopatogenie


33/46

0auze generale-afectiuni cardiace,renale,endocrine 0auze locale-sunt cele responsabile de predominanta edemului la membre:=alformatii congenitale ca urmare a displaziilor limfaticeInfectii repetate produse de microbi!streptococ# ,paraziti!?uchereria bancrofti-agentulfilariozei#,ciuperci

raumatisme diversefectiuni venoase urmate de staza si cresterea transudatului limfatic in interstitiiInterventii chirurgicale laborioase ce produc lezarea trunchiurilor limfatice colectoareCeoplazii in stadiu avansat ce invadeaza trunchiuri venoase sau limfatice1adioterapia pre-si postoperatorieSimptomatologiediferita in raport de cauza care a generat edemul :astenie,inapetenta,scadere ponderalain limfedemul congenital-edemul apare de la nastere ,se instaleaza progresiv ,cu remisiuninocturne ,este moale ,fiind bine suportatin limfedemul dobandit ,edemul se instaleaza mai rapid sau mai lent in functie de gradulobstructiei si aparitia stazei ,fiind precedat de pusee de limfangita acuta,tromboflebite acute

,interventii chirurgicaleinspectia-evidentiaza cresterea considerabila a circumferintei membrului respectiv,de pe dosulpiciorului pana la radacina sa;deformarea membrului devine monstruoasa luind aspectul unui piciorde elefant ;la barbati ,edemul poate cuprinde si scrotul iar la femei si labiile ;pielea estealba,destinsa ,din loc in loc prezentand cute ce par sa stranguleze segmentul respectiv ;in cazurileavansate ,se observa mici flictene pe partea superioara a coapsei si pe abdomenul inferior ,cecontin un lichid alb-laptos ,cu aspect de chil si care se datoreaza refularii lichidului in limfaticelesuperficiale ale dermuluipalparea @constata ca pielea este ingrosata ,dura ,aderenta la tesutul celular subcutanat ,edemulnu lasa godeu,la inceput este moale ,diminua sau dispare in timpul noptii ;cu timpul edemul capataun caracter lemnos

Investigatii paraclinice limfografia-cu substanta de contrast ,urmareste progresia substantei radioopace ;in limfedem seface lent iar trunchiurile limfatice apar dilatate flebografia-arata obstructia trunchiurilor profunde arteriografia-arata unele tulburari circulatorii dozari ale proteinelor din lichidul de edem ,colectat printr-un tub special inserat subcutanat aratavalori peste % gG0omplicatii celulita recurenta si limfangita leziuni trofice ale pieliiratament

profilactic-vizeaza % obiective:prevenirea aparitiei limfedemului si evitarea complicatiilorinfectioaseprevenirea aparitiei limfedemului @prin tratarea corecta a cauzelor si aplicarea de banda7e elasticela membre ,la b.predispusi sau la care a inceput instalarea edemuluiprofilaxia infectioasa-se face prin igiena locala ,tratarea micozelor sau ulceratiilor interdigitale,evitarea traumatismelor ;in cazul aparitiei infectiilor ,antibioticul de electie este penicilina medical:repaus la pat,cu ridicarea picioarelor pe o pernamasa7 in directia scurgerii limfeidiuretice,antalgice,antiinflamatorii metode mecanice-au la baza % procedee:

cand se obtine o scadere maxima a edemului ,se aplica un ciorap elastic bine mulat sau un banda7cu oxid de zinc in scopul de a realiza un invelis semirigid


34/46

exprimarea mecanica a lichidului interstitial prin infasurarea membrului in spirala ,cu un tub sau olama groasa de cauciuc pornind din zona distala spre radacina chirurgical-se aplica la un nr. mic de bolnavi-indicatii:marirea de volum a extremitatii,cu tot tratamentul medical efectuatedem excesiv ce nu permite o activitate normala

tulburari trofice cutanate importantepusee infectioase repetatetulburari psihice ca urmare a aspectului monstrous al extremitatii-obiective:stimularea formarii de noi trunchiuri limfaticeridicarea unor segmente intinse de tesut limfedematostransfer de limfatice normale intr-o zona limfedematoasa-metode folosite:implantarea de fire de matase ,benzi de teflon sau tuburi subtiri din politen ,in tesutul celularsubcutanat in scopul formarii de noi limfatice si drenarii lichidului interstitialexcizia unor benzi largi de tesut celular subcutanat si de fascie profunda ,urmata de aplicarea unor

grefe de piele totala pe muschi si periost - realizeaza o diminuare apreciabila a dimensiunilorextremitatii ,cu o recurenta scazuta de celulita si limfangita ;metoda pare sa obtina cele mai bunerezultate

0oala varicoasa

0OALA VARICOASA

Este o afectiune frecventa caracterizata prin dilatarea ,alungirea si crearea unui desen sinuos

,neregulat al venelor.Etiologie

Staza circulatorie venoasa 8actori hormonali sau ereditari:slabirea peretelui venos plazia sau

hipoplazia valvulelor venoase roficitatea redusa a musculaturii membrelor inferioare rofesia:chelneri,frizeri,bucatari,etc.sportivi de performanta!halterofili# 0ompresiunea care se produce pe venele gambei la cei care stau picior peste picior Este mai frecventa la femei ,in special la cele cu cu multe nasteri

Simptomatologie-pentru varicele membrelor inferioare

-incepe fara nici un simptom 2a inspectie:desen venos vizibil pe traiectul venei safene!&9* medie a gambei sau9si sub

genunchi#;initial exista o simpla dilatare a venei apoi trunchiul venos se ingroasa vizibil si devinesinuos

umefieri ale gambelor mai ales dupa perioade lungi de ortostatism si dureri care se accentueaza pemasura ce boala evolueaza

rurit suparator sau o senzatie de arsura permanenta in gambeEvolutie si complicatii

1upturi externe si interne romboza varicoasa Dermatita varicoasa si eczema varicoasa Alcer trofic

&ratament


35/46

Profilactic-evitarea ortostatismului prelungit,a statului picior peste picior,a bailor fierbinti,aexpunerii prelungite la soare;pozitia ideala @cu membrele inferioare mai ridicate fata de planulcorpului;practicarea sportului-canota7 si ciclism moderat

Curativ-obiectiv:impiedicarea caderii sangelui din vena femurala in vena safena-aceasta se face prinligaturarea safenei interne la locul unde ea se varsa in vena femurala,adica la nivelul crosei venei

safene;dupa sectionarea si ligaturarea crosei venei safene,se face extragerea venei printr-unprocedeu numit stripping!smulgere# care consta in introducerea unei ti7e subtiri metalice pe vena,de la nivelul maleolei tibiale pana la nivelul crosei si smulgerea ca un deget de manusa intors pedos,a venei;venele care mai raman se rezeca si ele separat sau prin smulgere ;in caz de tromboza avenelor profunde ,nu se va extirpa vena safena varicoasa pentru ca acesata este singura calecare,compensatoriu transporta sangele venos spre vasele iliace.

Fractura unui numar reus e coaste

FRAC&URA U'UI 'R+REDUS DE COAS&E

Simptomatologie Dureri care se intensifica in timpul respiratiei sau a miscarii bratelor 0repitatii osoase @zgomot caracteristic dat de frecarea capetelor osoase fracturate

&ratament-repaus la pat ,antalgice,infiltratii ale nervilor intercostali ai coastelor fracturate cu rocaina,Uilina V3idrocortizon acetat

Sinromul e compresiune

SI'DRO%UL DE CO%PRESIU'E

Este caracteristic strivirii toracelui pe o durata mai lunga.pare ca urmare a prinderii toracelui intre% tampoane sau intre un vehicul si un zid ,prinderea toracelui sub un mal de pamant.Simptomatologie-Wmasca echimoticaF-aspect marmorat ,rosu-violaceu a &9* superioare a corpului-hemoragii con7unctivale cu tulburari de vedere&ratament-repaus la pat ,repaus de vedere

Rupturile musculare

RUP&URILE %USCULARE

Se pot produce numai pe muschii mari,pectorali si marele dorsal.Simptomatologie-la locul rupturii se observa o adancitura data de absenta muschiului in spatiul respectiv apoi goluleste ocupat de un hematom-impotenta functionala si durere extrem de vie la acest nivel&ratament

-sutura muschiului-imobilizarea regiunii actionate de muschiul respectiv timp de % saptamani
http://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/sindromul-de-compresiune.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/rupturile-musculare.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/sindromul-de-compresiune.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/rupturile-musculare.html


36/46

)ematomul su.cutanat

)E%A&O%UL SU0CU&A'A&

Este o colectie serosangvinolenta care se produce la locul traumatismului si in alte parti ale corpului

.0olectia se evidentiaza prin bombarea pielii.&ratament-evacuarea colectiei prin incizie Vpansament compresiv

Contu-ia toracelui

CO'&U1IA &ORACELUI

Este produsa de traumatisme usoare care nu produc leziuni importante.Este bine suportata de tineridatorita elasticitatii grila7ului costal si greu suportata de varstnici care acuza dureri puternice si delunga durata .e piele apar echimoze.&ratament-antalgice sau infiltratii cu Covocaina-durerea dispare complet dupa %-( saptamani

&rom.o-ele venoase profune

1"=>"E2E EC"SE 1"8ACDE

Def."cluzia lumenului venos printr-un trombus asociat cu reactie inflamatorie a peretelui venos.Etiopatogenie alterarea endoteliului venos in :traumatisme accidentale sau operatorii!in special fracturi de bazinsi de membre inferioare#,infectii sistemice,postpartum,postabortum staza venoasa in :imobilizari prelungite ,obezitate,sarcina ,insuficienta venoasa pe fond varicos hipercoagulabilitate in :defecte congenitale ale coagularii ,unele medicamente !contraceptiveorale,diuretice,corticoizi#,deshidratari masiveSimptomatologie a membrului inferior-peste +'G dincazuri,localizata ileo-femural: stadiul preedematos!flebotrombotic#:

semne generale:stare subfebrila sau febra rezistenta la > si antipiretice,sensibila la anticoagulante-semnul=i5aelis tahicardie,anxietatesemne locale:durere spontana de-a lungul pachetului vasculo-nervos, ca o crampa ,accentuata la mers ,pe parteainterna a plantei,la calcaidurere provocata la palparea digitala in reg.mediana a plantei ,la compresia moletului pemembrana interosoasadurere accentuata la manevre ca:flexia dorsala a piciorului pe gamba cu genunchiul in flexie-semnul 3omansimpotenta functionala progresiva

cordon rosu dureros sau doar impastare localaaparitia venelor santinela ratt care traverseaza tibia
http://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/hematomul-subcutanat.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/contuzia-toracelui.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/hematomul-subcutanat.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/contuzia-toracelui.html


37/46

stadiul edematosdurerea se intensifica ,asociindu-se cu amorteala intregului membruimpotenta functionala marcataedem voluminos dur apoi moalepiele intinsa ,alba ,lucioasa !flegmatia alba dolens#V9-circulatie venoasa colaterala sau piele

cianotica !flegmatia cerulea dolens#cordon indurat superficial ,p inghinalaInvestigatiiscintigrafia cu fibrinogen radioactiv-utila in flebitele superficialeecografia Dopplerflebografia @permite vizualizarea cheagului si a obstructiei venoase prin in7ectarea substantei decontrast @ramane metoda de referintaratament&.profilactic: combaterea stazei venoase prin mobilizare precoce postoperatorie ,postpartum si post-I=,masa7e corectarea alterarilor biologice predispozante

anticoagulante pre-si postoperator%.igienodietetic repaus la pat @in timpul perioadei febrile si dureroase !&' zile#,cu membrul inferior ridicat la %'grade ,cu spri7in in calcai si cu genunchii flectati la %'-*' grade mobilizare ulterioara precoceVmers cu banda7 elastic compresiv pentru a preveni varicele*.medicamentos reechilibrare hidroelectrolitica ,acidobazica si proteica anticoagulante @heparina in perfuzie continua a7ustand doza in fc.de si de nr.de 1-)-&'zile;din ziua a )-a se trece la anticoagulante orale!rombostop# care se suprapun "2IS=A2 A2="C1

Def.=igrarea unui embolus in circulatia arteriala pulmonara,de obicei un fragment de trombus,mairar grasime,aer sau lichid amniotic.Etiologie Stari primare de hipercoagulabilitate-deficienta de antitrombina III!principalul inhibitor altrombinei#,deficienta de proteina S,0,fibrinoliza deficitara

Stari secundare de hipercoagulabilitate-tromboza venoasa profunda cauzata de :interventii chirurgicale recente,obezitate,,neoplasme ,contraceptive orale,sarcina;


38/46

tromboza atriului drept cauzate de:infarct miocardic,fibrilatie atriala,cateterism cardiacSimptomatologie in embolia masiva-moartea subita ,precedata uneori de sincopa bradicardica in cordul pulmonar acut-durere toracica cu caracter pleuretic sau anginos,anxietate extremainsotita de senzatia de moarte iminenta ,tahicardie,tahipnee,cianozaVsemne de I0 dr,.h,pulsfiliform,extremitati reci,oligurie

Investigatii-angiografia pulmonara @singura metoda ce permite dg.de certitudine @apare amputare pulmonararatament profilactic-mobilizare precoce si tratament anticoagulant !3eparina# pre-si postoperator lapacientii cu risc:varsta peste (' ani ,interventii cu durata peste & ora ,obezitate ,neoplasme,tromboembolice;trat.trombolitic si anticoagulant in I= ,la protezatii valvulari si vasculari,in 8b. igienodietetic!se recomanda a fi efectuat in unitatea de terapie intensiva#-repaus absolut lapat ,minim *-B zile tratament anticoagulant in7ectabil !heparina# sau pe cale orala !cenocumarol,?arfarina# tratament trombolitic!streptochinaza ,activator tisular de plasminogen# tratament chirurgical-embolectomia-% proceduri;chirurgical,pe torace deschis sau cu cateter se suctiune introdus

percutan transvenos in artera pulmonara -indicatii:embolia pulmonara masiva in care tromboliticele au esuat ,3 cronica prinembolii recurenteintreruperea fluxului 0I-* proceduri:ligatura completa a 0I,clipsuri aplicate extern pe0I,dispozitive intraluminale tip umbrela

Pleure-ia purulenta netu.erculoasa

2EA1EI A1A2EC CEA>E10A2"S

Def.cumulare de lichid intrapleural cu caracter de exudat,fie liber!in marea cavitate #,fieinchistat!in pleura compartimentata# ,consecutiva unui proces inflamator al foitelor pleurale.EtiologieosttraumaticeSecundare unor procese bronhopulmonare!pneumonii ,abcese,bronsiectazii#

Secundare unor supuratii de vecinatate!abcese subfrenice,abcese hepatice,peritonite#=S hepatice

Simptomatologie

Sdr.pleuretic:bombarea peretului toracicVlargirea spatiilor i.c.;diminuarea amplitudinii miscarilorrespiratorii la nivelul hemitoracelui afectat;matitate triunghiulara cu varful in axila;diminuareapana la abolire a murmurului vezicular;frecatura pleurala la ascultatieSdr.infectios-stare generala alterata,frisoane mari si repetate,febra hectica,hipocratism digital

Investigattii1df.toracicaunctie pleurala

ratament/eneral-repaus la pat,in camera cu temp.de &6 grade;antalgice,antitusive

Etiologic-antibiotice precoce,in doze masive:ana la identificarea germenului :mpicilina sau "xacilina (-) g9ziVanamicina sau /entamicinaDupa identificarea germenului-conform antibiogramei-inca (-) saptamani


39/46

ratament local asociat -B-< zile-a#evacuarea puroiului;b#spalarea cu S8 ;c#introducerea a B'-&'' mlaer,pentru a evita simfizarea ;d#introducerea > si a enzimelor proteolitice-B'-&B' mg de lfachimotripsina cu evacuare dupa 6 ore!risc alergic#0hirurgical-in caz de esec sau de pneumotorax:pleurotomie minima Vdrena7 aspirativ continuu; incaz de esec @pleurotomie larga Vdrena7ul cavitatii inchistate ;decorticare cu toracoplastie in

extremis

C"istul "iatic pulmonar

03ISA2 3IDI0 A2="C1

Este o afectiune caracterizata prin prezenta in plaman a larvei de aenia echinoccocus.Etiopatogeniearazitul se dezvolta in intestinal cainelui ,gazda definitiva."mul devine o gazda intermediara

,infestarea producandu-se pe cale digestiva!maini murdare,alimente infestate#,mai rar prininhalare,pe cale respiratorie.Simptomatologie-evolueaza in * faze:prima faza @de chist inchis-este asimptomatica-uneori apar tuse, dispnee,urticarie,hemoptizie,edemuinc5ea %-a faza @de chist deschis-are loc vomica hidatica ,tuse,dispneea *-a faza @de chist infectat-apar semnele unui abces pulmonarInvestigatiiex.radiologic-in faza de chist inchis-opacitate rotunda ,net delimitataeozinofilia X B G

180 si ID1 0asoni-pozitiveratament-profilactic:igiena mainilor si alimentelor este obligatorie in special pentru cei care vin in contactcu animalele-chirurgical

A!ce#ul pulmonar

>0ESA2 A2="C1

Este o colectie purulenta in parenchimul pulmonar.Etiopatogenie 8actori determinanti:germeni aerobi si anaerobi-stafilococi,streptococi,pneumococi,bac.perfringens,etc. 8actori favorizanti:frig,oboseala,diabet,alcoolism,pneumopatii croniceSimptomatologie

8aza de constituire-febra ,frison,7unghi 8aza de deschidere in bronhii are loc la &-% saptamani prin efractie rezultand vomica! evacuareaprin efractie ,pe cale respiratorie a unei colectii lichidiene#;sputa este purulenta si sangvinolenta,fetida sau nu 8aza de drenare bronsica:tuse cu expectoratii purulente si sangvinolente,fetide ;febraneregulata,astenie,inapetenta,scadere ponderalaInvestigatii
http://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/chistul-hidatic-pulmonar.htmlhttp://cursuriamg.blogspot.ro/2013/04/chistul-hidatic-pulmonar.html


40/46

Ex. sputei: cantitate de %''-('' ml9zi,depusa in * straturi:purulent la baza,mucos la mi7loc,serosdeasupra,contine fibre elastice si germeni patogeni S3 crescuta si leucocitoza Ex.radiologic al plamanilor-opacitate omogena in faza de constituire si imagine hidroaerica dupavomica ,avand la baza puroiul-deci opacitatea @si superior ,zona aerica transparent

0omplicatii ulmonare:pleurezia purulenta,piopneumotorax,dilatatii bronsice,hemoptizii Extrapulmonare:abcese hepatice,cerebrale,flebite,endocardite septiceratament rofilactic-tratarea corecta a afectiunilor supurative ale 0S si a pneumoniilor bacteriene;evitareasurmena7ului,epuizarii,expunerii la frig,umezeala,a ingestiei de lichide reci,suprimarea fumatului Igieno-dietetic:repaus,alimentatie completa,lichide in cantitate mare drena7 postural!pozitii inclinate pentru favorizarea evacuarii bronsice# bronhoaspiratie pe bronhoscop fluidifiante,expectorante ,mucolitice,bronhodilatatoare antibiotice in functie de antibiograma tratament chirurgical-exereza segmentului sau a lobului pulmonar afectatindicatii-absenta vindecarii supuratiei dupa un tratament medical corect de (-) saptamani;tendinta

la hemptizii masive si repetate ;tendinta evolutiva spre fibroza mutilanta;suspiciune de neoplazie contraindicatii-risc operator ma7or!varsta avansata,,organisme imunodeprimate#;bilateralitateaprocesului supurativ;bronhoree abundentaconditii optime-stare generala buna,cu afebrilitate si reducerea expectoratieisub B' ml9zi ;rezervarespiratorie suficienta obiectivata prin spirometrie

Anevrismul arterial

Anevrismul arterial

Este o dilatare partiala a peretului arterial.

Etiologie-S-=aladii generale sau locale infectioase,micotice,degenerative sau traumatice-SpontanSe dezvolta frecvent pe vasele mari :crosa aortei,aorta abdominala dar si pe vasele mici,mai alespe cele cerebrale .

Clasificare

-8usiforme @ canddilatarea se datoreaza cedarii peretilor pe intreaga circumferinta a arterelor-Sacciform cand peretele cedeaza unilateral-rterio-venoase @ cu prezenta unei fistule care permite trecerea sangelui din artera in vena-Disecante @ frcvente la nivelul aortei prin ruperea tunicii interne si patrunderea sangelui ingrosimea peretului aorticSimptomatologie-frecvent asimptomatic ; cand comprima un nerv sau o vena apare durerea-anevrismul de aorta toracica : da eroziuni ale coastelor , bombeaza des la exterior sub forma uneitumori pulsatile ! batai ritmice la fel ca ale inimii# la nivelul careia se aude un suflu sistolic ;comprima organele vecine realizand sdr.de compresiune mediastinala : cianoza, circulatie venoasa

colaterala , edem , dureri anginoase , tulburari respiratorii-anevrismul de aorta abdominala @ tumora abdominal pulsatila , durere , fenomene de subocluzie


41/46

-anevrismul disecant al aortei @ este cel mai grav, apare o durere violenta in toracele anterior siposterior , cu iradiere in umeri, cervical si abdominal , transpiratii, dispnee, coma ; daca se rupeanevrismul , se produce o hemoragie greu de stapanit

Complicatii

-embolii si rupturi ale sacului anevrismalInvestigatii-eco Doppler&ratament-evitarea eforturilor fizice mari si a emotiilor care maresc presiunea sangvina-chirurgical,folosind diverse metode de plastii-pentru vasele terminale sunt suficiente simple ligaturi arteriale si daca este cazul si ligaturivenoase

Steno,a aortica

Steno,a aortica

Def.'ste valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului aortic! cu jenarea ejectariisangelui dinVS in aorta!printr-un obstacol situat la nivelul valvulelor aortice sau in imediatalor apropiere.

%tiologie este mai frecventa la barbati-rganicavalve lezate1-cauze /AA!ATS!congenitala-"unctionala-valve intacte!orificiul aortic este mic in raport cu aorta si VS mult dilatateSimptomatologie- SA usoare sau medii pot fi asimptomatice timp indelungat-Simptome functionale-)ispnee de efort simai tarziu paroxisticaastm cardiac!',A1-)urere precordiala de tip anginos-0ipotimie si sincopa de efort-'x.obiectiv al cordului-Inspectia-normala sau soc apexian deplasat la stanga si in jos-,alparea-freamat sQstolic in sp.II-III i.c.. dr.*soc apexian in jos si la stanga-Ascultatia-suflu sistolic in focarul aortei grd.IV-VI!de tip crescendo-descrescendo!cu timbruaspru !ce iradiaza in reg.supraclaviculara dr.si arterele gatului!se aude mai bine in pozitie

ridicata !cu toracele aplecat inainteSemne periferice-,uls mic!in platou si intarziatRparvus et tardus1-TA-normala sau scazutaIn"e#tigatii

-'x.rad.-VS marit!dilatarea aortei descendente!calcificari ale sigmoidelor aortice-'34-semne de HVS-'cocardiografie- masoara suprafata orificiului aortic-"onocardiograma-7ateterism cardiac si angiografie coronarianaTratament

A.(edical-etiologic!evitarea eforturilor fizice mari !profilaxia grefei septice!profilaxia sitratamentul decompensarii cardiace! a aritmiilor


42/46

:.7hirurgical-indicatiib.simptomatici sau cei asimptomatici dar cu suprafata orificiuluiaortic +!BJ cm K*supravietuire postoperatorie-PJU la J aniMetoe:

-Incizie comisurala-la copii si adolescenti cu SA congenitala-Inlocuire valvulara-de electie

-,ontaj aorto-coronarian7.Valvuloplastie transluminala percutana-pe K cai-cateterism arterial-cateterism venos-indicatiiadolescenti si tineri cu SA congenitala sau reumatismala*varstnici cu SA calcificatasi c.i.pt.chirurgie *I7 severa* b.ce refuza chirurgia).0itotritia ultrasonica-in caz de SA calcificata

Steno,a mitrala /SM0

Steno,a mitrala /SM0

Def)'ste valvulopatia caracterizata prin ingustarea orificiului mitral normal are o suprafatade 6-N cm K1 avand drept consecinta crearea unui obstacol in calea scurgerii sangelui din ASin VS! cu cresterea presiunii in A, si V).%tiologie

-/AA- #+U din cazuri * este cea mai frecventa valvulopatie ! cu incidenta mai mare la femei-'ndocardita bacteriana! miocardita

-Stenoza mitrala senila calcificari ! ateromatoza 1

-(edicamente 'rgotaminaSimptomatologie

A.Simptome functionale-)ispneea !la inceput de efort! devine apoi permanenta-Tusea! seaca la inceput ! devine umeda-Hemoptiziedatorita HT,1-,alpitatii!durere precordiala!disfagie prin compresia AS dilatat 1!disfonie prin compresianervului recurent stg.de catre AS dilatat1:.%*)o!iecti"-Inspectia-facies mitral

-,alparea-freamat catarechivalentul palpator al uruiturii diastolice1 !puls mic!pulsatiiepigastrice semnul Harzer1-Ascultatia- cea mai importanta metoda de diagnostic-7lacmentul de deschidere a mitralei 7)(1-este un zgomot scurt !de tonalitate inalta !cutimbru pocnit ce se aude mai bine in sp.IV i.c.stg.-=ruitura diastolica-semnul cel mai important-se percepe la apex !dupa 7)(!mai bine indecubit lateral stg.si dupa effort*este un zgomot rugos!de tonalitate joasa !da impresia derulare ! de rostogolire a unui val lichidian continuu

In"e#tigatii

-'x.radiologic-cord Rmitral-cu bombarea arcului mijlociu stg.secundara dilatarii arterei

pulmonare1!reducerea spatiului retrocardiac datorita dilatarii AS1!uneori calcificarea mitralei


43/46

-la ex.plamanilor marirea umbrelor hilare !prezenta liniilor 3erleQ!voalareacampurilor pulmonare-'74-, Rmitral!semne de HV)-'cocardiografie-permite calcularea suprafetei mitrale ! cea mai utila metoda de dg.

Tratament(edical-evitarea eforturilor fizice mari!dieta hiposodata !profilaxia secundara a /AA!aendocarditei infectioase !control cardiologic bianual -diuretice!betablocante !antitusive! digitalice! anticoagulante !etc.7hirurgical-indicatii-S( simptomatica aria orificiului mitral sub %!J cm K1 -contraindicatii I7 ireductibila!insuficienta hepatica sau renalagravaMetoe

-7omisurotomia pe cord inchis-fie prin fracturare digitala transatriala!fie cu ajutorul unuidilatator transventricular* repara V( fara protezare-indicatii

-valve suple!necalcificate!fara tromboza atriala-supravietuirre la %P ani9#+U-7omisurotomia pe cord deschis-avantaje-control vizual!indepartarea trombilor atriali!debridarea calcificarilor valvulare-Valvele biologice-xenogrefe porcine!autogrefe care nu dau tromboemboli!hemoliza si lasa unflux valvular fiziologic*sunt dificil de recoltat!au rezistenta mecanica modesta si tendinta laendocardita fibroasa si calcificare-indicatii femei tinere !varstnici !afectiuni asociate cu rischemoragiculcer!coagulopatii1!tratament anticoagulant dificil de controlat-Valvele mecanicemetal1-sunt rezistente !accesibile in orice cantitate dar sunttrombogenenecesita anticoagulante toata viata1!sunt deformabile-indicatii-endocardita infectioasa !reinterventii pentru inlocuire!HTA!copii si tineri-Valvuloplastia percutana transluminala-se introduce percutan un cateter prevazut cu un

balonas gonflabil!pe cale venoasa pana in A)transseptalAS!se umfla balonasul subcontrol radiologic cu substanta de contrast * balonul forteaza deschiderea V( ! marindu-isuprafata-indicatii-tineri cu valve suple! necalcificate !*varstnici cu contraindicatii pt.chirurgiagenerala *persoane ce refuza chirurgia-7I.-tromboza AS!I( importanta asociata-rezultate-mortalitate intra-si postoperatorie %U

Pericarita con#tricti"a

Pericarita constrictiva

Def. Este inflamatia cronica a pericardului caracterizata prin simfizarea ! sudarea # si fixareapericardului datorita unui proces de fibroza retractila Vimpregnarea calcara a saculuipericardic.cesta se va transforma intr-o carapace dura care va WstrangeF inima si va limitapermanent expansiunea diastolica a cordului.Etiologie

->0 ,infectii virale,bacteriene-Ceoplasme,traumatica ,radiatii,etc.


44/46

Simptomatologie

-Semne de staza periferica:-scita care se reface rapid dupa evacuare-Edeme la membrele inferioare

-3epatomegalie dureroasa V 7ugulare turgescente-Semne cardiace;dispnee de effort, ortopnee,astenie,tuse,durere precordiala ,h,pulsmic,presiune venoasa crescuta in repaus si effort-laman curat , fara semne de stazaInvestigatii-Ex.radiologic-cord normal sau usor marit , calcificari pericardice mai ales pe D si santurile -,revarsate pleurale-E0/-8b.,microvolta7,tulburari de conducere intraatriale si --Ecocardiografia-revarsat pericardic,ingrosarea pericarduluiVcalcificarea lui ,dilatarea 0I,deformarea D,etc.-0,1=C-aceleasi ca la eco

-0ateterismul cardiac si angiografia-indicate pt.masurarea presiunilor in ventricule si D, avolumului sistolic si a debitului cardiac,etc.&ratament-%eical-regim alimentar hiposodat ,diuretice, digitalice !in 8b.#,anticoagulante,perfuzii cuplasma,hidrolizate proteice , albumina umana in caz de evacuari repetate ale ascitei si revarsatuluipleural !paracenteza #-C"irurgical-de electie-pericardectomia ! decorticarea pericardica# pe D si S cu extindere , lanevoie, pe marile vase si santurile ventriculare ;da rezultate excelente !vindecare#intr-o etapatimpurie-se prefera in ultimul timp operatia cu circulatie extracorporeala si prin sternotomie mediana cudebridarea depozitelor calcare cu ultrasunete

&etralogia Fallot

&etralogia Fallot

Def+Este un defect cardiac congenital in care sangele oxigenat se amesteca cu cel dezoxigenat inS.-&'G din totalul bolilor de cord , cea mai Y intalnita boala cianogena-este compusa din ( anomalii anatomice:

-Stenoza arterei pulmonare @leziunea cea mai importanta de care depind prognosticul si gravitateaformei clinice-0omunicarea interventriculara @este larga si nerestrictiva-Dextropozitia aortei !deplasarea o de la minim pana la B'-


45/46

-0onsum de alcool la gravida-D matern necontrolat-=amaX (' aniSimptomatologie-8ormele obisnuite de boala nu prezinta semne de I0 in primul an de viata si nici cianoza in

perioada de nou-nascut-0ianoza se instaleaza progresiv,inaintea varstei de ) luni , initial la buze si unghii apoi devineevidenta si permanenta-Degete hipocratice-Dispnee, crize anoxice: crize de cianoza V tahicardie V tahipnee cu maximul de incidenta intre &-( ani asociate cu sincopa , uneori convulsii ; crizele sunt mai frecvente dimineata-egumente palide !prin vasoconstrictie periferica# sau cianotice-2a ascultatie- suflu in sp.II-III i.c.stg.care se transmite in spateInvestigatii-1df.cardiopulm.-cord Win sabotF, hipervascularizatie pulmonara ,dextropozitia aortei-E0/-3D

-Ex.hematologic-poliglobulie-)-< mil./19mm *,3b-%' gG,3t-B'-)'G-Ecografia @de mare utilitate in dg.-aorta Wcalare W pe septul interventricular , continuitate aortico-mitrala-Ecocardiografia Doppler-evidentiaza gradientul pulmonar si anomaliile arterei pulmonare-0ateterismul si angiografia @indispensabile pentru bilantul preoperator&ratament=edical-in crizele anoxice-oxigen, morfina subcutan,bicarbonat de sodiu in acidoza; medicamentulde electie ramane ropanolol i.v. -in perioada de nou-nascut @crizele de cianoza beneficiaza de perfuzii cu rostaglandina E0hirurgical-anastomoza >laloc5-aussing-este o intre a.subclavie si artera pulmonara ;se facela sugarii de varsta mica , cu greut.mica si forme anatomice dificile

-dilatarea stenozei pulmonare cu balon gonflabil -reparatia completa @ideal in 7urul varstei de % ani , pe cord deschis

Persistenta canalului arterial 3PCA4

Persistenta canalului arterial 3PCA40analul arterial este o structura vasculara reziduala din timpul vietii fetale care asigura drenareasangelui din cordul drept catre circulatia sistemica , scurt-circuitand circulatia pulmonara ,nefunctionala in timpul vietii intrauterine.

Etiologie-Sdr.DoRn ,rubeola congenitala-D matern necontrolat-0onsum de alcool , medicamente , droguri in timpul sarcinii-Expunerea la radiatii si la substante chimice in timpul sarcinii-rematurii foarte mici !sub &


46/46

0 permeabil realizeaza un sunt stanga-dreapta care duce la un debit pulmonar crescut si apoi la ohipertensiune pulmonara care in timp duce la inversarea suntului! derivarea circulatiei sangvine pealte cai circulatorii decat cele ,normale #.1ezulta o suprasolicitare a S , cresc presiunea sirezistenta pulmonara si secundar , are loc si suprasolicitarea D.Simptomatologie

-tb.clinic variabil in functie de debitul suntului : -0 cu Z [ < mm nu se soldeaza cu mari perturbari hemodinamice -0 cu ZX < mm realiz.tabloul clinic al hiperdebitului pulmonar , cu repetate infectiipulmonare repetate , polipnee, dispnee, transpiratii profuze , hipotrofie ponderala , anorexie-la ascultatia se aude un suflu sistolic in sp.II i.c stg.si in reg.subclaviculara Vfreamat la acelasinivel sau9si in furculita sternala ;in 0 cu debit mare ,suflul sistolo-diastolic a fost comparat cuWzgomotul de tunelF Investigatii-1gf.cardiopulmonara @cardiomegalie cu bombarea arcului mi7lociu stg si staza pulmonara-E0/-3D-Ecocardiografia bidimensionala V eco Doppler @esentiale pentru dg.

ratament-2a prematurii cu / [ &

nursing ctcv

Documents