Nr. 9—10 Sibiiu, 1—15 Maiu 1884. Anulu X V .

TRANSILVANIA. Foi'a Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si euK

tur'a poporului romanu. \ Acăsta f<5ia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru

cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru s trăinătate 6 franci (Iei noi) cu porto poştei.

Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta

prin domnii colectori.

Sumariu: Studiu istoricu asupr'a raporturiloru agrarie din Ungari'a si tierile adnexe. — Colonii si sisteme antice de co-lonisari. — Somnambulismulu, (Urmare si fine). — Istori'a patriei in scolele romane. — Cocosiulu selbaticu. — Procesu verbalu alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a

ordinara dela 22 Martie st. n. 1884. — Invitare de lprenumeratiune. — Bibliografia.

Studiu istoricu asupr'a raporturiloru agrarie din Ungari'a si tierile adnexe.

Cestiunile agrarie de natura diversa au agitatu pe popdra in tdte timpurile si in tdte tierile, in care ele au fostu silite de jnstinctulu conservarei loru a cultiva pamentulu, câ se-si scoţia midiuldcele de existentia, pe care nu mai era in stare de ale scdte numai din venatu, din pescuitu si din prăsirea viteloru de casa. Cu câtu inse au inaintatu agricultur'a, cu atâtu acelea cestiuni au devenitu mai incurcate si forte adesea fatali pentru sta­turi si popdra, era regularea loru drepta si intielepta, anume in Europ'a nici pâna in diu'a de astadi nu s'a pututu realisâ, ci ele se afla puse la ordinea dilei in cele mai multe staturi incependu dela Britani'a-mare pâna la Russi'a si dela Renu pâna la gurile Istrului.

Cestiunile agrarie se afla preste totu in legătura ktrinsa cu mersulu culturei si alu civilisatiunei popdreloru; fera asia precum se vedu ele puse si tractate d in nou in tierile coronei unguresci, incepu a luâ unu caracteru forte ingrigitoriu, ceea-ce se pdte cundsce invederatu si din evenimentele dela Croati'a din anulu trecutu, precumu si din câteva caşuri funeste apărute in unele comitate ale Transilvaniei, in care tdte au trebuitu se intrevina j>utere armata spre a restabili pacea publica. Chiaru si iasia numitulu A n t i s e m i t i s m u din Ungari'a are totu-jfodata caracteru eminentu agrariu, produsu prin esploa-ijtârea poporatiunei rurale de câtra uşurări si alte clase 'de speculanţi, apoi scdterea ei de pre mosidrele cultivate dintru o; generatiune in alfa.

Economiştii cei mai valoroşi ai Ungariei se ocupa, din nou de cestiunile agrarie ale patriei loru, si corpo- ^ raţiuni ştiinţifice, precumu este academi'a magiara, so­cietatea istorică, societăţile agronomice si colegiulu juristi-loru leau trasu in cercetările loru cu atâtu mai vîrtosu dupa ce s'au convinsu, că cu proclamarea emancipam locui-toriloru rurali in 1848 i i cu regularea loru posteridra

seopulu propusu nu s'au ajunsu nici pe diumetate, ci că pericolulu este invederatu, câ milidnele de cultivatori sei recada din nou in o sierbitute, daca se pdte si mai amarat decâtu fusese cea ariteridra. Câ simptpma spaimentatdre a starei actuale se pdte considera necurmat'a igigratiune din Ungari'a in Americ'a septemtrionala, unde in anii din urma au transmigratu dela 14,000 pâna la câte 16,000: de individi sănătoşi si buni de munca, era din Transilvani'a';

emigra neincetatu pe anu pâna câte 9—10 mii de dmeni, nu numai romani, ci si mulţime de secui, adecă magiari curaţi si germani sau asia numiţii sasi. Din toti acestiaî" o parte se intorcu dupa câteva luni sau 1—2 ani erasr in patri'a loru, cei mai mulţi inse remanu in Roinani'â-t esindu cu totulu de sub protectiunea statului Ungariei:'

Proprietatea mare, midiulocia si cea mica din Ua-> gari'a si tierile adnexe se afla mai vîrtosu dela dualismu ţ-inedee intru o stare abnorma si critica, pe care eu nu 0 ţ pociu' caracterisâ mai bine decâtu cu espressiunea usitata i la compatrioţii mei magiari, „câ ele caută un'a la alfa cu ochi, de lupu." Archivele tribunaleloru si ale cur-.-ţ tiloru de a ddu'a si a trei'a instantia gemu de miriadele i asia numiteloru processe urbariali, adecă agrarie de ~na{ I tura feudalistica, dintre cari unele decise definitivu injj'J instanti'a suprema, se potu executa numai cu ajutbrinlur baioneteloru. 1

Nu numai raporturile politice in sensulu strictu luatej $ ci si cele economice si sociali ale unui stătu vecinu attjj avutu de cându existu staturi organisate, o influintia asupr'a] veciniloru, inca si in caşuri cându unu stătu voia se se isoledie cu totulu de câtra celelalte, precumu bunadra' egiptenii si ebreii in carunfa vetustate. In totu casultt influinti'a ce o au cestiunile agrarie din Ungari'a asuprea -poporului romanescu intregu, este invederata si ilustrata cu mii de exemple, care ne intimpina pe fie-care di.in patri'a ndstra si in vecinătatea ei; spre bine sau Spre' reu? Acdsfa speru câ se va cundsce câtra finea acestei incercari de a studia acelea cestiuni agrarie. Ce e dreptu,.. eu simtiu bine, câ la aedsta etate inaintata nu mi s'ar

— 66 —

cuveni se me incumetu a cerca se tractediu o cestiune, pe care umerii mei nu mai sunt in stare de a o purta; de aceea nici nu promitu la nimini d e l e g a r e a ei; m'amu supusu inse la desele ihdemnurî venite dela câţiva'amici ai mei, cari tînu — si precumu mi se pare mie cu totu dreptulu — câ istori'a patriei si a ori-carui poporu ajunsu la consciinti'a de sine nu pdte se aiba nici o valdre practica, nici unu folosu reale, daca va înregistra totu nu­mai domniile dupa serii de ani si epoce si cu acestea alăturea resboiele, intrigele dela curţi, fenomene estraor-dinarie in natura, bdle epidemice si altele câ acestea, ci — adaogă densii, datorinti'a istoricului este a studia cu totuadinsulu Je^sJâtiujaea unei tieri, si tdta desvol-<târea din vecu in vdcu, din epoca in epoca a tuturora Irelatiuniloru sociali, a classeloru in cari s'au despartitu jpopdrele in staturi si a influintieloru reciproce.

Eu unulu credu asia, câ anume in tierile agricole , precumu este si Ungari'a cu tierile adnexe, din tdte ra­porturile classeloru intre sinesi, acel'a ce a donjnitu,si in

'parte inca totu ma^jdemnesce, este celu dintre classele ; p r i v i l e g i a t e sau asia numite aristocratice si dintre îmilidnele poporatiuniloru rurali sau asia numiţi iobagi. Acelea raporturi feudalistice împrumutate successive dela germani înainte cu aprdpe ndue sute de ani, au fostu

^adesea decisive chiaru si asupr'a destineioru statului. Acelea nu au fostu intemeiate pe libertatea individuala a omului nici pe dreptulu de proprietate alu seu, ci pe principiele de d o m n i a si s i e r b i t u t e asia, câ si cumu s'ar intielege de sine, câ omenii dupa originea si natur'a loru se impartu intre domni si sclavi si inca asia, câ numai dom-nulu se fia consideratufcâ omu, câ persdna, era sclavulu numai câ lucru (tanquam res), sau câ ori-care animalu bunu de injugatu, de inhamatu ori de incalecatu si la trebu-intia de scosu in piatia spre vendiare.

Acestea relatiuni decopiate din lumea vechia in evulu imediu, conservate apoi si mai departe, au domnitu in mani'a tuturoru doctrineloru christiane blânde si dumne-dieesci, in partea cea mai mare a Europei mai multe sute de ani, era in Ungari'a pâna in secolulu alu 18-lea si o

jparte din ele chiaru pâna la 1848, cându ele s'au delaturatu 'numai prin violentia teribila, pentrucâ dupa dduedieci si cinci de ani se încerce a se restaura sub alte forme.

Atât'a si mai multu nu cutediu a promite, decâtu numai a da o umbra de istoria a raporturiloru agrarie din Ungari'a si tierile adnexe. Remane apoi in grij'a economistiloru moderni, câ ei ajutaţi de vastele loru cu-noscintie teoretice si practice, se-si dea veridictulu loru asupr'a ndueloru Încercări de a regula cestiunile agrarie

itotu in spiritulu vechiu feudalisticu si inca asia, câ re-; gularea loru se nu mai cutremure statulu din fundamen-| tele sale si se nu deschidă porta larga unui socialismu anarchicu, care si pâna acumu a inceputu se bata la uşile corpuriloru legislative. Eu unulu adecă me temu, câ încercări de acelea in epoc 'a d e fac, ia potu se

| aiba numai resultate din cele mai nefaste, din care causa m'amu si supusu la descrierea raporturiloru ndstre feuda­listice din trecutu, cu legile tierei in mâna si condusu de unii scriitori patriotici din cei competenţi in materia.

împărţirea raporturiloru agrarie in peridde istorice.

Economiştii* Ungaa-iei puţini câţi au scrisu despre raporturile agrafie difi • patri'a loru, le-au impartitu pe acelea in cinci* periode si le^au daţii1 titlu de Jus Geor-gicum, care pe romanesce s'ar putea dice D r e p t u a g r a r i u . Atât'a numai, câ mai in tdte acelea peridde pdte fi vorb'a mai multu numai de ikepţuri jnilaterah^ recunoscute domniloru, nu si de drepturi acordate sier-biloru, câci acesti'a aveu numai datorintie.

Noi impartimu istori'a raporturiloru agrarie in siese peridde.

Periodulu I germano-magiaru. Dela venirea ma-giariloru in Panoni'a pâna la regele Stefanu I alias Voicu, fundatorulu statului Ungariei (a. 1000 dela nas-cerea lui Isusu ChristosU).

Periodulu II. Dela regele Stefanu I pâna la în­cercarea desrobirei tieraniloru agricultori in anulu 1298.

Periodulu III. Dela liberarea tieraniloru prin lege 1298 pâna la ndu'a loru robire totala si multu mai bar­bara, totu prin lege, in anulu 1514.

Periodulu IV. Dela^ubjugarea definitiva in anulu 1514 pâna la lărgirea jugului sub Mari'a Teresi'a intre anii 1756—1767 in urmarea mai multoru rescdle sân-gerdse, dra in Transilvani'a pâna dupa revolutiunea ur-dita de câtra Niculae Ursu alias Horia si sosii sei, sub imperatulu Iosifu I I in anulu 1784/5.

Periodulu V. Dela imperatulu Iosifu pâna in a. 1848.

Periodulu VI, sau celu modernu. Dela 1848 pâna in dilele ndstre.

Materi'a dreptului agrariu.

Acest'a fusese sub domni'a feudala nespusu de va­riata dupa diverse timpuri si impregiurari, dupa cum rapor­turile sierbiloru câtra domni erau regulate prin legi si decrete regali, sau lăsate cu totulu la liberulu arbitriu alu domniloru. De aici si teritoriile atâtu cele cultivate câtu si cele desierte de locuitori, sau sterpe sau padu-retie, baltdse, sau lăsate inadinsu numai pentru pascerea viteloru se impartiau in mai multe categorii, precumu d. e. alodiali, adecă ale domnului; colonicali, împărţite intre locuitori cu dreptu de proprietate condiţionata dela îm­plinirea diverseloru serviţii, (robote), taxe si asia numite daruri sau plocdne de serbatori si alte ocasiuni; emfi-teutice (embaticari), dîleresci (inquilinares), curialiste, taxaliste etc.

Totu din raporturile de sierbi câtra domni s'au consideratu si tractatu sub feudalismu celelalte midiuîdce de existentia si traiu ale poporatiunei rurale, precumu: pascerea viteloru, paduritulu, ghindaritulu, aduriatulu de gogoşi (gallae), dreptulu la venatu, paseraritti, pescuitu; mai departe dreptulu de cârcimaritu, maceîâritu, de mo-raritu, de tâiatu trestia si papura; dreptulu de proprie­tate la tesaurele (comorile) aflate in siniilti pamenturiloru cultivate de câtra locuitorii tierani; dreptulu de a in-

.6*7

fiintia terguri sau piatie de septemâna, asia numite măr­turii , cum si terguri numite de tiara sau de preste anu, si in tdte acelea dreptulu domniloru de precumparare (praeemtio) inaintea altoru locuitori; dreptu de a im­pune vami si navluri, cum şi de a deschide comerciu in asia numite boite sau dughiene si corturi sau siatre; mai tardiu dreptulu esclusivu de a ferbe v i n a r s u nu­mita si rachiu sau horinca.

La tdte acestea venia in tote periddele feudalismu­lui decima clericala si nona (a nou'a parte) dominala, din tdte productele secerate si din vii, sau asia numitulu vinaritu. Preste decima şi nona se mai trăgeau dupa locuri si ţinuturi la dile anumite ale anului inca si alte venituri in animale, precumu boi, junei, vaci, oi si ber­beci, paseri de casa, inca si nnta, dua si altele multe.

Afara de munc'a barbatiloru implinita preste totu anulu in economi'a senioriloru feudali, in numeru nede-

, terminata de dile pâna la Mari'a Teresi'a, mai erâ obli­gate si femeile loru a lucra in curtea domnesca: la smulsu si topita de cânepa si inu, la melitiatu, peptenatu, ece-latu, la torsu, tiesutu si cusuta pentru famili'a si cas'a domnesca, precumu si la cernutu in granarie, era pri-maver'a si ver'a la lucru in grădinile de verdetiuri si de legumi. In fine baiatii inca neapti pentru munc'a grea, intre anii 12—15 erau mânaţi câ ori-ce turma de vite la plivitu de buruieni in agrii (lanurile) domnesci.

Tdte acestea îndatoriri ale poporului rurale catra seniorii feudali au produsu o mulţime nenumerata de raporturi, care din natur'a loru au trebuita se aiba in-

ţîfluintia cu atâtu mai mare si nu odată decisiva chiaru •jasupra destineloru statului, cu câta aceleaşi poporatiuni rurali erau obligate a da si acestuia totu ce pretindea gubernele dela locuitori, in bani, in producte si in con-tributiunea de sânge in tote resbdiele si mai vîrtosu in cele esterne.

Tdte acestea prestatiuni si raporturi se voru cundsee mai de aprdpe dupa cumu vomu înainta in studiulu no­stru dintr'unu periodu in altulu, pâna cându in celu din urma ne vomu convinge, câ unu restu considerabile din acelea relatiuni feudali se mai susţine pâna in dio'a de astadi, prin urmare câ de o emancipare deplina si [desfacere totala din ferecaturile feudalismului vechiu inca itotu nu pdte se fia vorba. v

Periodulu I .

Din primulu periodu alu asiediarei magiariloru in P,anoni'a nici chiaru cei mai buni istorici moderni ai acestei naţiuni nu sciu se ne spună mai multe des­pre^ vidti'a poporului loru, decâtu totu numai câtu se compilase in alte timpuri din câteva fragmente aflate in unii scriitori bizantini si in câte o cronica desco­perita m monastiri de ale Germaniei. Academi'a de seiintia din Budapesta isi pune de unu timpu inedee tdta silinti'a, câ se pdta fixa cu dresi-care probabilitate, daca nu anulu, incai decad'a, in care acestu poporu va fi trecuta preste Cârpati in Panoni'a, unde apoi câ nomadu au ocupatu mai mnltu numai vastele siesuri si stepe, câ I

se aiba nutretiu pentru cai si alte vite. De aci inqolo elu s'a pusu pe devastatiunile tieriloru învecinate siniai departe, strabatendu odată chiaru si preste Renu, papa ce in fine infrantu in câteva bătălii din cele mai crunte de câtra regii Germaniei, au fosta respinsu in regiunjjjein care se afla pâna astadi; era intr'aceea capii bisentiîom christiane din Rom'a vechia si Rom'a noua, cari inca nu apucaseră a se invrasmaşi precumu se pare la mulţi, pâna la judecat'a cea de apoi, îsi luară de problema a inblandî inca si pe acelu poporu nomadu cu ajutoriulu evangeliei. Patriarchii din Rom'a vechia pentrunsera'la magiari prin missionarii loru alăturea cu armele imperato-riloru romano-germani. Patriarchii bizantini avură oca-siune de a face cunoscinti'a maghiariloru mai ântaiu de cându imperatulu L e o n u intieleptulu ia chiamatu in ajutoriu si 'ia luata in soldulu seu, cum se crede, pe la .a. 889 in resboiulu celu greu portatu contra Bulgariioru, De atunci s'au incercatu si clerulu grecescu a câştiga pe magiari pentru religiunea christiana si ale inblândi bar-bari'a; numai câtu acestu cleru grecescu nici pe de4 parte nu a lucratu cu acea energie si perseverantia dţ^ feru, cu care au lucratu mai totu-deun'a călugării mis^ sionari apuseni latini si episcopii disciplinaţi, câ se dicemu asia, militaresce.

Relative la obiectulu de care tractamu noi acilea, ne lipsescu mai de totu documente scrise, din care s'ar putea descoperi vre-unu raporta, ce ar fi existatu la magiari intre domni si sierbi intre anii 890 si 1000 dela Christosu. Una se pdte sci limpede, câ in acelu periodu magiariloru le-a fostu cu totulu necunoscuta sistem'a feu¥ dala, dupa care se fie fostu impartiti si tractaţi locuitorii tieriloru prin care treceau ei si anume ai acelei tieţj, in care s'au asiediatu in urma pentru totudeauna. Câ magiarii aru fi redusu in acele timpuri la conditiune de sierbitute pe vechii locuitori ai Panoniei, este o fabula câ multe altele din istori'a vechia, neadeverita cu nici unu documenta scrisu si nici macaru cu vre-o traditiune de dre si ce valdre istorica. Din contra, avemu destule urme in celu mai vechiu scriitoriu alu loru, in Anonimo Belae regis notario, câ maghiarii câ poporu nomadu venitu din stepele Scithiei inedee preste munţi, la inceputu au fostu buni bucuroşi câ se'şi câştige teritorii bune de păs­cuta pentru mulţimea viteloru cu care veniseră, si nu­mai dupace s'au asiediatu in o parte a Panoniei, au ma-necatu spre a devasta tieri si regiuni. în acelea aler­gături ale loru au facutu mulţi captivi, pe cari i&u re­dusu la conditiune de sierbitute; pe aceia inse la <5e servitiu era se'i puna si cu ce se'i fie nutrita, daca'hi-susi poporulu magiaru se susţinea inca totu numai cu carne cruda, cu lăptarii, cu venatu si pescuitu, pentrucâ agricultur'a nu'i era cunoscuta nici pe atâta pre câtu. se desvoltase aceea la poporale slave si românesci din* Panoni'a.

Mai era inse si alte cause, care nu lasâ câ ma­giarii se tina mai mulţi captivi in sierbitute. Scriito-riulu ungurescu Kollâr si dupa elu Dr. Carolu Pfahler citddia unu locu din scrierile imperatului Leon intielejf* tulu, care avuse pe magiari in soldulu seu, din baif;6

9*

aflamu, ca primarii, si comandanţii magiariloru pedepsiau forte cumplitu pe cei inculpaţi de vre-o crima sau de-lictu si erau tînuti in subordinatiune mai multu numai de frica decatu prin iubire catra ai loru; era disciplin'a militară erâ si mai crunta. Din acdsta causa a crude-litatiei mulţi magiari deşertau din castrele loru la Ro­mani, adecă pe teritoriulu imperiului bizantinu, unde erau tractaţi omenesce*).

Daca inşii magiarii fugiau de inaintea crudelitatiei primariloru si comandantiloru proprii, cu câtu mai cu-rendu cercau a scapă de biciulu loru captivii de alte limbi cadiuti in manile loru; era fug'a si scăparea din­tru o tidra lipsita de cetati inchise si de închisori, din midiuloculu unui poporu nomadft, nu era împreunată cu vre-o greutate estraordinaria, afara numai când captiviloru li se scotdu ochii, ceea ce se intemplâ mai adesea la popdrele scithiee, dupa cumu voru a sci unii scriitori.

MD'm tdte acestea si din ori-câte cercetări istorice s'au potutu face pana acumu in Ungari'a si tierile ad-nexe asupra primului periodu alu petrecerei poporului magiaru in Panoni'a, se pdte deduce numai atâta, câ viati'a sociala a lui si a popdreloru aflate acolo a pututu fi oricâtu de primitiva, cruda, lipsita de ori-ce civilisatiune in sensulu modernu, dara existenti'a sistemei feudale si a, sierbitutei, sau cum s'a numitu mai tardiu, i o b ă g i a jorganisata dupa classe, in Panoni'a si in Daci'a nu se jpdte proba pâna la anulu 1000 cu nimicu.

(Va urma).

Colonii si sisteme antice de colonisari. Poporulu romanescu este esitu, inchiagatu si for-

matu din colonii, atâtu in Daci'a traiana, câtu si in Daci'a aureliana, sau mai exactu, dupa istoria, in vechiulu IUi-cum. Romanii pe unde se afla, nu sunt unu poporu autochtonu resaritu din pamentulu Daciei si alu Illiriei in acelu intielesu, câ si cum istori'a nu ar sci nimicu despre originea loru, care s'ar perde cu totulu intru în­tunecimea secoliloru. Se afla inse pâna in diu'a de astadi adversari neîmpăcaţi ai poporului romanescu, nu ignoranţi, dara depravaţi in consciinti'a loru si lipsiţi de sentimentulu onestatiei, cari in locu de a recundsce eve-nimentulu colonisarei intocm'a asia precumu îlu adeve-resce jstori'a, se silescu in totu modulu a'lu întuneca si chiar a'lu nega; alţii drasi de si nu'lu nega, dara recurgu la unu anachronismu de un'a miie de ani. Mai sunt si alti adversari, cari nu nega colonisarea, îi dau inse unu caracteru câtu se pdte mai degradatoriu si umilitoriu atâtu pentru imperatulu Traianu si alti succesori ai lui, câtu si pentru coloniştii aduşi in Daci'a. Ei adecă plesnindu in fada tdta istori'a Romei, sustînu cu frunte de feru, câ da, Rom'a trimisese si in Daci'a colonişti, inse numai

*) Nani postquam fortasse pauci transf 'ungere coeperint, et hi a nobis benigne humaniterque fuerint suscepti, plurimi illos subsequuntur etc. Leo sapiens (apud C. Pfahler Ius Georgi-cum pag. II).

sclavi (sierbi) si pe mulţimea de omeni cadiuti in crime grele, spre a fi pedepsiţi in tieri străine. Acdst'a ar în­semnă nid mai multu nici mai putinu, decâtu ca in veci gloriosulu senatu alu Romei cu consulii si cu imperatorii loru au fostu in tdte timpurile atâtu de nebuni, incâtu dupa-ce au cuceritu tieri prin resbdiele cele mai crunte si le-au prefâcutu in provincii romane, se voidsca a-le conserva in potestatea Romei prin sclavi lipsiţi de ori-ces drepturi omenesci si prin omeni criminali supuşi la pe-i depse teribili, unii câ si alţii gafa in totu momentulu â rebela si sfarmandu-si ferale pentru a'si recâştigă li­bertatea.

Si se nu creda nimeni câ acestea tese susţinute de câtra adversari ar avea de scopu numai simple conver-satiuni academice sau dispute pedante spre a'si face unii la alţii distractiune. Daca ăf" fi numai atât'a, ei nu ar merită intru nimicu atenţiunea romaniloru. Dara cugetulu reservatu alu loru este si astadi câ inainte cu 50 si cu 100 de ani, totu celu politicu si naţionale. Ei inca totu mai calarescu pe acelu dreptu istoricu in-; ventatu de antecessorii loru, carele pre câtu nu este fic­ţiune sfruntata, e negatiunea dreptului, este dreptulu pum­nului, alu perfidiei machiavellistice, alu rapacitatiei bar­bare, e totu-odata negatiunea categorica a m o r a l e i c h r i s t i a n e , spre ruşinea si prostitutiunea omenimei:

Acestea consideratiuni si preste totu lupfa pentru existentia intru care se afla naţiunea ndstra intrega din tdte tierile si regiunile in care este ea asiediata, ne impuse datorinti'a de a trage odată atenţiunea lectoriloru noştri si asupr'a coloniiloru antice si a sistemei vechi de co-lonisare.

Nu vomu dice astadata nimicu despre coloniile cele mai vechi cunoscute din istoria, precum au fostu coloniile de c o m e r c i a n ţ i liberi ale F e n i c i a n i l o r u (Tirus, Sidon etc.) in Cipru, Crefa, Sicili'a, Sardini'a, Afric'a septemtrionala (Carthago), pâna si in Spani'a; nu ne vomu opri nici la prea numerdsele colonii ale Greeiloru din Aten'a, Corintu, Eubea, Rhodos si mai pre susu de toti ale Milesianiloru, in M a c e d o n i ' a , unde grecii au intemeiatu vre-o 35 de cetati mai alesu in apropiarea marei si pe lângă rîurile mari, câ si in Traci'a pâna la gurile Dunărei 18, la marea negra in tdte pârtile vre-o 13, in Asi'a mica preste 30, in Itali'a inferidra (Magna Graecia) 34, in Sicili'a 21, pâna si in Galli'a si in Spani'a vre-o 75 intre cari Nizza (Nikea), Masili'a (Marsilia), Emporiae, Rhoda, Saguntum etc, tdte acelea colonii compuse din familii l i b e r e , strămutate in inte-resulu comerciului si alu inavutirei, dupa-ce locuitorii se multiau fdrte tare in lumea vechia.*) Ne vomu ocupa ceva mai multu de anticele colonii ale Romei.

La Rom'a in periodulu ântâiu alu existentiei sale nu a pututu fi vorb'a de colonisari, ci tocm'a din contra,

*) Hegenrisch Geographisch-historische Nachrichten, die Colonien der Griechen băreffend, Altona 1808. Raoul Rorhette Histoire de l'etablisement des Colonies grecques, Paris. 1818 4 Volume).

— 69 —

urmele istorice si traditiunile din acelea timpuri ne arata, câ Rom'a in locu se scdtia, mai aducea in teritoriulu seu si intre zidurile cetatiei mulţime de locuitori din cetăţile si regiunile mâi apropiate pe care le învingea, dra apoi pe aceia îi indigena. Itali'a inse era chiar si cu 5—6 sute de ani înainte de Chr. fdrte tare impoporata si Cultur'a locuitoriloru atâtu de înaintata, incâtu resturile aceleia conservate câ prin minune pâna in dilele ndstre, insufla respectii chiar si trufiei popdreloru europene moderne. Teritoriulu Romei s'au impoporatu fdrte curendu gubernulu nu mai aducea locuitori din alte regiuni, ci i lasâ pe toti in ţinuturile loru si numai câtu îi supunea la legile Romei, era dela alţii nu pretindea nici atât'a, ci erau numai obligaţi a fi amici amiciloru si vrăşmaşi vrasmasiloru Romei.

... Pentru-câ se ne facemu idea despre mulţimea lo­cuitoriloru Italiei proprie, de care in vechime nu se tînea partea numita astadi Itali'a de susu, n'avemu decâtu se reflectamu la fiordsele si indelungatele resbdie ale Romei cu regele Pyrhus, cu Gallii, cu Cartaginea, cu locuitorii Iliriei, fia si numai pâna la alu doilea resboiu africanu inceputu la 23 de ani dupa celu de ântaiu, adecă pe la 218 inainte de Christosu. In multe bătălii de acelea periau câte 20 pâna la 40 de mii bărbaţi totu unulu câ unulu, totu-odâta se treceau une-ori prin ascutitulu sa-

sbiei toti locuitorii unoru cetati, dra aurulu si argintulu li se rapiâ.

Cu vre-o 14 ani inainte de aceea senatulu Romei dedese ordinu strictu, câ se se numere toti bărbaţii din Itali'a câţi se voru afla apti de a porta armele, si dupa tdte acelea resbdie crunte s'au aflatu totuşi, chiar spre mirarea senatului, siepte sute de mii bărbaţi si juni pen­tru p e d e s t r i m e si s i e p t e d i e c i de m i i p e n t r u c ă l ă r e ţ i . Din fericire acea conscriptiune a scapatu de perire si istoricii o respecta câ autentica, prin urmare cei deprinşi cu conscriptiunile moderne, potu face com-paratiune intre poporatiunea Italiei de inainte cu 2100 de ani si intre cea de astadi, fia din Itali'a, fia din alta tidra cu atâtu teritoriu câtu este alu Italiei medie si in-feridre. Mai insemnamu acilea, câ Romanii incheiasera pr im 'a pace cu Cartaginea numai in anulu 241 inainte de Chr., dupa-ce perdusera in acelu resboiu ferosu in 21 de ani preste ddue su t e de m i i b ă r b a ţ i . Dara si legile de căsătoria ale Romei erau intocmite asia, câ poporatiunea se crdsca, fiindu-câ părinţii cu prunci mulţi in locu de a fi batjocoriţi, mai vîrtosu erau onoraţi si chiar pensionaţi.

Pâna dupa căderea Cartaginei Rom'a ducea colonii de cetatieni numai inlaintrulu Italiei, era in alte tieri străine colonisarea s'a începutu mai târdiu, si pre câtu a duratu republic'a, numai cu i n v o i r e a p o p o r u l u i m a n i f e s t a t a i n adunări c o n v o c a t e in ad insu , câ se votedie in cunoscintia de causa, dra nu precumu ar fi placutu unoru oligarchi, ca se puna ei mân'a pe teritorie intregi si se le alăture lângă latifundiele loru. De aci incolo afacerea colonisarei s'au regulatu prin legi cu luare in de aprdpe consideratiune a multirei locuito­

riloru in capitala si in tiera, a sărăciei mat inultorii familii, a dorintiei de a'si ameliora starea m'âiefiaîa; era uneori esiau roiuri de colonii si din caus'a1 turburari-loru politice; alteori se asiediau colonii de- dst&sT Ve­terani, caroru se dedea pamentu de cultivâtu* in reca-noscinti'a servitieloru făcute la stătu. Totu prin lege se decidea si numerulu de colonişti destinaţi pentru câite un teritoriu anumitu. Dupa acestea omenii erau pi*6vV-câti câ se'si descopere vointi'a de a emigra in alta tidra. Daca se anuntiau prea mulţi, atunci concurenţii trăgeau la sorti. 1 >.

Dupace se inplinia numerulu colonistiloru, consulii sau pretorii Romei alegeau pentru emigranţi câţiva con­ductori sau comandanţi, câte trei, cinci, siepte, diecje, sau si douedieci, dupa cum cerea trebuinti'a, mărimea'si depărtarea coloniei*). înainte de plecare se tînea ser-vitiu religiosu, augurii întrebau pe di ei si'i rogau se. stea in ajutoriu emigrantiloru; dupa aceea numerati fiindu (lustrare), plecau in străinătate. Ajunşi la loculu destinatu unde mergeau si popi cu ei, erasi li se făcea servitiu religiosu, apoi se âsemnau pentru fiecare colonistu părţile de moşie pentru cultura, trageadu brazde cu ara-, trulu intre părţile tuturora. Acdsta operaţiune se făcea erasi cu diverse ceremonii.

Dupa-ce coloni'a se asiedia definitivu, gubernulu;

centrale din Rom'a ii trimitea legile la care avea a se supune. Coloniile si erau organisate mai totu dupa mo-delulu capitalei statului; in locu de doi consuli steteau in fruntea coloniei asia numiţi Duumviri, apoi, Aediles, Quaestores; in locu de senatori sau betrâni Decurionei, mai departe Augures, Pontifices, Sacerdotes, apoi A$* paritores, Scribae etc. etc. Fie-care colonistu avea câte unu p a t r o n u in Rom'a si chiaru coloni'a intrega avea pe patronii sei, cari in casu de vre-o nevoia se apere in senatu si la consuli pe colonişti. Acdsta era orgi-nisatiunea coloniiloru, era nu de sclavi, cari in lumea vechia erau numerati intre vitele de casa. Libertatea Colonistiloru era garantata prin legi dupa originea 'fia-' carei colonii. Unele colonii se numiau curatu ale • Ro­mei cu drepturile ei, Coloniae civium romanorum cum. jure quiritium; altele erau Coloniae juris latini cum jure latino, adecă din provinci'a Latium si earasi altele Coloniae juris italici cum jure italico. Cei ver­saţi in dreptulu romanu cunoscu prea bine importanti'a libertatiloru intielese sub aceşti termini latinesci juridici,

încependu dela dictatorulu Sulla, sub Iuliu Qesar, sub Octavianu Augustu si sub următorii imperaţi s'au intemeiatu mulţime de colonii de ostaşi veterani, Coloniae, militares, separate de „civiles, plebejae, togatae". Se infiintiau si colonii micste compuse din civili si ostaşi. Monetele coloniiloru civili se cunoscu dupa unu aratru (plugu), dra cele militari dupa vre-unu semnu ostâsiescu. Pâna si edificiele publice, amfiteatru, circus, temple etc. se zideau in colonii dupa modelulu celoru din Rom'a.

i *) Curatores Coloniae ăeducendae, triumviri, quinqueviri

septemviri, decemviri, vigintiviri agriş dandis et assignandis.

— ,70 —

I n t d t e c o l o n i i l e se v o r b i a si s c r i a l j m b ' a l a t i n a .

Fara a ne teme de vre-o erdre neertata, se potu cpmputa dupa date istorice patru sute de ani, in care periodu Rom'a colonisase neincetatu. Pana pe la 1850 archeolc-gii si alti istorici aflaseră anume in Itali'a la 120 colonii romane (afara de cele grecesci), in Gallia Cis et transpadana (Itali'a moderna de susu) 19; afara de Itali'a, in Gallia propria 2 1 ; in Spania 32 ; in Bri-ţani'a 4 ; in Germani'a trei mari; in Rheti'a, Vindelicia, Noricum 10; in Panoni'a 9, dara au fostu mai multe; in Daci'a 4 mari si altele multe mai mici; in Dalmati'a 4 ; in Franci'a, Macedoni'a, Epiru, Tesali'a 11 ; alte câteva in Greci'a, Sicili'a, Sardini'a, Corsic'a. In Asi'a mica si mai departe pâna in Arabi'a s'au aflatu urme de preste 28 Colonii romane: in Egiptu 3 ; in Afric'a propria aprdpe 50. Asia sumandu tdte coloniile mari infiinţiate din Eom'a si Itali'a, numerulu loru se pdte pune fâra a exagera la 320.

In vdcurile in care imperiulu Romei a stătu in culmea .puterei sale, cele mai multe colonii ale ei au infloritu si s'au intinsu asia de multu, in câtu din trensele au esitu altele, precumu esu roiurile din stupii vechi, si mai târ-diu din roiuri pline de albine, alte roiuri.

Cele mai vechi colonii ale Romei au fostu pâna târdiu agricole, asiediate in diverse regiuni si tieri pen­tru cultivarea pamentului si prăsirea de vite sub apăra­rea legiuniloru romane. G. B.

Somnambulismulu. V (Urmare si fine.)

Mulţi filosofi au disu, câ in fia-care omu este ore-careva substantia media vitale, sau o substantia fluida. Acdst'a substantia fiindu forte dilatata in intregu corpulu, pre timpulu cându omulu e sau in stadiulu somnambuli-sticei naturale sau in cela, alu celei artificiale, — ea operedia forte viu, in câtu servesce de unu vehiculu alu facultăţii cunoscatdre si intielegatdre, de si omulu e esclusu cu totulu de lumea fisica.

Estu-modu omulu vede, aude, simtiesce si cunosce prin acestu fluidu. Precum se vede, aceşti filosofi, s'au basatu pre teori'a Epicureiloru moderni, cari sustienu câ precum animalele celea mai superidre simtiescu, cu-noscii, intielegu si audu, de si nu posiedu „sufletulu ome-nescu", numai prin unu fluidu dre-care vitalu, ce se afla dilatatu prin corpulu loru, intocmai pdte se simtiesca, cunosca si percepa omulu pusu in somnulu magneticu, cu ajutoriulu acestui fluidu, cându sufletulu seu e restrinsu in individualitatea sa. Aci insa sunt in erdre cu toţii.

Starea somnului comunu a omului, cu atâtu mai tare a profundului somnu magneticu difere de starea unui animalu viu. Animalulu are ochi, are sensuri chemice si chimice, deci nu e isolatu de icdnele esterne. In animalu se afla patru poteri sufleteşti: „vis vegetans", „vis sentiens", „vis imaginandi", „vis intelligendi". De I

unde animalulu simtiesce dorerea si plăcerea, elu cunosce pre stapânulu seu. Dar individulu aprofundata in somnu magneticu nu simtiesce, nu vede, nu aude — in modu naturalu. Cânele d. e. are memoria tenace, dupa ce ne spune chiar si betrânulu Homeru despre cânele Iui Odyssen, (Os enoisei Odyssea aggis eonta), câ I'a cuno-scutu pre acest'a chiar dupa 20 ani. Paserile sciu se se infurie, cându li se rapescu puii. Tigrulu scie se dordsca sânge de omu; ursulu scie se dordsca fagurulu de midre, pisic'a imbetrânesce de doru de pesce. Evidente câ animalele sunt espuse la deosebite afecte, dr' afectele presupunu voluptate si apoi eruditulu barbatu J a h n L o c k i u s afirma, câ unde e voluptate si dorere, este dre-care substantia fâra corpu.

Chiar sf. scriptura, desi dendga animaleloru intie-lesulu, care-lu are omulu. (Nu fiti câ mululu si câ muscoiulu la care nu este pricepere), totuşi le atnbue docilitatea, dresarea si cunoscinti'a. Asia dâ cocosiului inteligintia si cundscere de timpu, boului cunoscinti'a domnului seu.

Si daca animalele asia dara nu precepu, intielegu si cunoscu prin vre-unu fluidu secretu si intipuitu, care s'ar afla in corpulu si epiderm'a loru, ci cu ajutorulu altoru poteri si media supr'a memorate, — cu atâtu mai pucmu pdte se cunosca, vdda si percepa individulu pusu in somnulu magneticu prin vre-unu fluidu dre-care. Cu atâtu mai pucmu individulu, in care e probabile câ nu se afla acelu fluidu de dre-ce omulu pentru comunica-tiunea esterna are sensuri si facultăţi destulu de desvol-tate. Deci unu atare fluidu e superfluu, dr' D-dieu si natur'a nu au produsu nimicu superfluu.

Dar se vedemu caus'a vederei clare si departe, pre­cum si a predicerii venitorului de câtra somnambulistulu devenitu astu-feliu prin influinti'a magnetismului animalu. Si in acestu casu, daca voimu se esplicamu, trebue se conjecturamu numai, fâra de a afirma. Se vedemu!

Precum la vederea departe si la vederea clara am espusu unele hipotese diferite cu respectu la mechanis-mulu misteriosu alu aceloru fenomene, intocmai potemu se espunemu si aci, la vederea clara si departe artificiale sau produsa prin magnetismulu animalu, unele hipotese.

Sunt unii, cari sustienu câ si aci, adecă: la vederea clara si departe artificiale ar' fi caus'a mai de aprdpe isolarea relativa a sufletului de câtra corpu, in câtu de-venindu liberu si ne fiindu legatu de corpu, poterea lui e atâtu de viua, in câtu elu vede si descopere lucruri, ce in statulu naturalu, cându e legatu si incatenatu de corpu, nu pdte. Dar bine! E întrebarea insa, cum pdte apoi acelu sufletu liberu se comunice întrebătorului, ceea-ce vede, aude si descopere prin locurile depărtate si prin misteriale timpului viitoru, daca elu e de sine si liberu? Sau ddra elu in estu casu e unu firu tele-graficu? Dar si atunci nu e isolatu de corpu, ci e in comunicatiune si conecsiune cu densulu.

Alţii, sunt, insa, cari caută fenomenele magnetismului animalu in sistem'a ganglieloru; dar amu disu câ e ceva

necrediutu, câ prin sistemulu ganglienariu alu patientului magnetisatu se potemu audi tainele ascunse ale viitorului intunecatu, precum si cele alu inimii omenesci. E de ne­crediutu asemenea, câ prin ajutoriulu ganglieloru patientulu se scie vorbi limbile nostre etc.

Mai departe, unii dicu câ singura vointi'a magneti-satorului influintiddia si operddia in magnetisatu asia, in câtu magnetisatoriulu pdte se capete respunsu dela magne­tisatu despre ori-ce elu va voi. Si adecă: Se afirma câ magnetisatoriulu influintie'dia si operedia cu vointi'a sa mar ântaiu asupr'a fluidului electricu si prin acest'a apoi asupr'a sufletului celui magnetisatu. Dar nu ne potemu clarifica cu privire la conducerea vointiei magnetisatorului prin fluidulu electricu in sufletulu magnetisatului. Potemu noi 6re se consideramu asta vointia câ ceva „materialu?" Daca potemu, atunci nu ne potemu esplica cum acest'a ar opera asupr'a sufletului si cum i-ar' comunica cuge-tulu acelui'a, dela care vine, câ asia sufletulu patientului se pdta respunde acelui cugetu? Dar noi scimu câ Vo­inti'a e unu ce abstrasu si prin urmare „nematerialu". Deci apoi nu ne potemu esplicâ cum ea ar' fi in stare câ unu ce nematerialu se curgă prin fluidulu electricu din magnetisatu si estu-modu se ajungă la sufletu? Acest'a din urma, de si nu o potemu percepe, totuşi nu o respingemu. (Adecă: vointi'a privita câ unu ce immaterialu).

Se vede. si din acestea hipotese, câ o esplicare, cu privire la respunsurile, ce le dâ magnetisatulu intrebari-loru ce i se punu, e cu nepotintia.

Er sunt unii, cari admitu electricitatea câ causa eficace a fenomeneloru magnetice. Dar cum pdte opera electricitatea in o asia mesura, câtu magnetisatulu se fia capace de a cundsce cugetele altor'a, a privi in depăr­tare, si a cunosce persdne necunoscute lui in statulu naturalu? . . . .

Dintre t6te, trebue se admitemu intru nascerea si pro­ducerea acestoru fenomene sau cause naturale sau nenatu­rale. Daca sunt intru adeveru cause naturale, atunci noi nu cundseemu inca poterea si mechanismulu fisico-fisiologicu a aceloru cause. Noi inca suntemu mărginiţi intru scru­tarea operatiuniloru aceloru cause naturale si neprice-pendu-le suntemu avisati numai si numai la conjecturi si hipotese, cari nu ne ihdestulescu. — Si noi, mai incolo, in ea nu amu aflatu adeverat'a cheia pentru a descuia cu ea usi'a carea tine inchise legile mechanice alu partiloru constitutive si ale atomiloru ce compunu ma-teri'a elementeloru naturei. — Intru adeveru, omulu nu se citndsce bine nice pre sine, privitu fiindu elu atâtu anatomice, câtu si fisiologice si psichice, ne cum se pdta cundsce nâtur'a si operaţiunea ei magica, precum si ra-portulu acelei'a cu elu insusi. Nu cunosce omulu bine nice acelu necsu minunatu, ce esiste intre elu câ micro-cosmu si intre, lumea mare — macrocosmu — , nu, elu nu cunosce acelu necsu metafisicu, ce se afla intre ceriu si intre pamentu, intre lumea organica si materiaja si intre cea anorganica^ si nemateriale. Nu scie omulu pre­cisa, daca natur'a sa spirituale pdte se influintiedie asupr'a

elementeloru si poteriloru cosmice. Se pdte, câ punendtt-se omulu in statulu somnului magneticu, asia se influintiedie' asupr'a pdterei magice a universului, in câtu se^si a<5ui-redie o potere divinatdre, magica etc. întocmai pc»te elu* se vddia prin acest'a in depărtare si se prevddia inteirifrfari neprevediute de mintea omenesca.

De aci potemu conclude, câ magnetismulu animalu deschide prin eradiarea sa lumindsa ochii omului, in câţu\ elu pdte se vedia tdte minunile naturei si se pătrundă in ' fasele, caror'a e supusu microcosmulu.

Asemenea prin operaţiunea si eradiarea lumindsa a" materiei magnetice pdte se privdsca magnetisatulu in-conc-stitutiunea anatomico-fisiologica a corpului omenescu. De-unde apoi pdte se scie caus'a ori-cârui morbu, si sciindu-d? caus'a, se-i descopere si mediale de sanare pentru respec-tivulu morbu.

„Minunate sunt lucrurile tale Domne!" Esclamir psalmistulu. Vrea se dica: „Pline de misterii, pline de minuni si arcane, si pline de frumsetia sunt lucrurfrV tale Ddmne!" Asia e! . . . . Omulu e plinu de mis-: terii, lumea reale e misteridsa, dr' legatur'a dintru acestea! ddue lumi e necuprinsa si nesciuta. Omulu e o enigma!1! si enigma e si universulu. - Enigma este si necsulu metâJ! fisicu dintre omu si universu, dintre microcosmu si macroM cosmu. Tdta lumea e considerata de filosofulu Herder câ o poesia, a cârei facatoru e D-dieu, poetulu celu mai'" minunatu (Herder Geist der hebrâischen Poesie). -şi-Dar precum sunt opere măreţie de arte si literatura, cari nu sunt precepute de tdte capacităţile, estu-modta si universulu câ celu mai perfectu opu, nefacutu d$ mana de omu, inca prea firesce nu e preceputu abso'j

Iute de nici-unu pamenteanu. Nici-unu omu nu pdte| ceti ieroglifele misteridse, ce compunu opulu numitu*' Universu. "

Se pdte câ omulu, prin ajutoriulu misteriosu alu mag»-netismului animalu se se strapuna cu simţirea sa pâna la cele mai depărtate si se observe tdte legile metafisice ale lumii spirituale din universu. Câ nu toti omenii cunoscu legile naturei, câ nu cunoscu relatiunea lumii individuale, a omului cu lumea mare vediuta si nevediuta, e con­statata pre deplinu. Genialităţi celebre, cari s'au aven-tatu cu raţiunea preste omenii comuni, singuri marturi-sescu nepotinti'a loru de a cundsce lumea, fenomenele, legile si poterea elementeloru ei constitutive. Se audimu. v

preGoethe: „ Wir leben — dice elu <— mitten in ihr (Natur) und sind ihr fremd. Sie spricht unăufhor[ich mit uns und verrăth uns ihr Geheimniss nicht. W%ţ wirken bestăndig auf sie, und haben doch keine Ge-walt auf sie. Sie scheint alles auf Individualităt an-gelegt zu haben, und macht sich nichts aus den Ih~ dividuen. Sie baut immer und zerstort immer, und ihre Werkstătte ist unzugănglich." Si mai departe: „Sie verbergt sich in tăusend Namen und Formen, und ist immer dasselbe.*) Asia se esprime marele poettt ;

*) Poetische und prosaische Werhe, I. pagina 459. citi. a. S. M.

Goethe despre natura, despre poterea si misteriale ei. Dar nu numai Goethe, ci si Cicerone, Seneca si Aristo-tele. Dar nu numai acesti'a, ci si brahminii, budhaistii si alte secte filosofico-theologice. Schopenhauer, readuca-torulu doctrinei budhaistice pre scena, inca se esprime in urmatoriulu modu: „Dass wir in einem Meer von Răthseln und Unbegreiflichkeiten versenkt sind, und unmittelbar, weder die Dinge, noch uns selbst von Grund aus kennen und verstehen".x)

Si daca in genere, nu potemu cundsce poterea tutu­rora elementeloru naturale ce compunu universulu, cu atâtu mai puginu suntem in stare a cundsce poterea unui singuru elementu, in particulara p. e. a magnetis­mului animalu sau a electricităţii. Pana adi inca nu se cunosce perfecte nice poterea si natur'a magnetismului pamentului, care e mai debilu si mai putinu misteriosu câ celu animalu sau vitalu. Prin urmare potemu dice, câ daca fenomenele somnului magneticu provinu esclusive numai dela magnetismulu animalu, atunci potemu spera câ odată vomu fi in clara cu nascerea acelora. Câci, in epoc'a presente ide'a de progresu pasiesce cu pasi gigantici intru scrutarea misterieloru naturei. Ea e aju­tata astadi de zelulu inflacaratu alu capacitatiloru dedicate pentru lumina si sciintia. De si dâ de pedeci acesta idee, totuşi ea se ridica din nou si-si urmedia mersulu. Va veni chiar unu timpu, cându prejudetiele popdraloru vechi si noue voru forma objectu de discusiune scientifica. Ele nu voru fi privite ca nebunii si năluciri puerile, ci câ adeverate si interesante materialuri de cugetatu si cerce-tatu. Diochiatulu, p. e. la scumpulu nostru poporu ro­manu, vâ apare si elu odată pre scen'a psichologiei si se va scrie despre elu cu seriositate si diligintia. Caus'a insa pentru ce ideea de progresu nu a ajunsu asia de departe, zace in multe imprejurari ale trecutului.2)

Dar in urma ide'a va triumfa! . . . . Si omulu vâ intra mai bine in arcanele universului maretiu.

Se pdte in urma si aceea, câ omulu prin poterea miraculdsa si prin influinti'a magnetismului animalu se îsi pună sufletulu în contactu chiar cu spiritele respandite prin universu si aeru, cari sunt fâra corpu si cu cari omulu in statulu naturalu nu pdte face cunoscintia. Estu-modu acestea spirite aeriane comunica sufletului tdte tainele, tdte secretele ce numai acestea spirite le sciu. Se ascul-tamu si pre Kant: „Es wird kunftighin noch be-wiesen werden, dass die menschliche Seele auch in diesem Leben in einer unaufhorlich geknupften Gemein-schaft mit allen inmateriellen Naturen der Geisterwelt stehe etc. etc".3)

S'a disu de multu, inca de celi vechi, câ in universu aru fire o mulţime de substantie incorporee. Asia disii

x) Schopenhauer, der Wille in der Imatur, Leipzig 1878; c. a. M.

2 ) Nu numai la romani, ci si la alte popdra: Fascinatio lat., Beschreibung la Germ., Mal-ochio la Italiani etc...

3) Kant, Traume eines Geistersehers, erlăutert durch die Traume der Metaphisic. Riga <& Mitau 1766; cit. a. S. M.

plutonisti vechi supuneu, câ principiulu lumii acesteia nu e altulu, de câtu foculu. Foculu si ap'a erau mai cu sema principiele unice ale pamentului si ale sistemei plane­tare. De aci apoi indata s'au inceputu doue scoli cos­mogonice si geologice, — scol'a asia disiloru plutonisti si neptunisti; si deşvoltandu-se forte fia-care scdla, aseclii luminaţi ai acestora scdle au venitu la conclusiunea, ca din materi'a primitiva focdsa sau apdsa s'au formatu doue Mini, un'a corporale si visibila, alfa incorporale si ne-visibila, remanendu insa unu necsu strinsu intre ambele lumi si de aci incolo. Va se dica, atâtu materi'a focdsa, câtu si apdsa s'au divisu si separata in doue parti, for-mandu ddue lumi, lumea corporale si incorporale. Cu tdte acestea, acestea ddue lumi au fostu in coniunctiune viua un'a cu alfa prin unu necsu metafisicu. Acestea lumi s'au atrasu reciprocu si se atragu si astadi. De aci apoi s'aru pdtea esplicâ, pentruce Dieii la celi vechi (lumea incorporala) luau trupu omenescu si erau ase­menea dmeniloru (lumea corporala). Cum am disu, for-mandu-se din materi'a focdsa si apdsa ddue lumi, — lumea incorporala a fostu numita si lumea spirituale si a spiriteloru; si erau spirite de focu si de apa. Cele de focu îsi aveu locuinti'a in fundulu pamentului sau in planetoidele si astrele uranice. — Spiritele de apa îsi aveu locuinti'a in mare, rîuri, fontani, păduri, bercuri, ba si in norii plini de pldia. De aci apoi a remaSu pâna in diu'a de adi la poporalu nostra romanu pre-judetiulu câ adecă, cându Smeii (spirite) vrdu se rapdsca vre-o feta, se cobora cu norii pre pamentu etc. —

Estu-modu, universulu consiste (dupa cei vechi) din ddue lumi: Un'a vediuta sau corporala, alfa nevediuta si incorporala. Am disu câ intre acestea ddue lumi esiste o influintia si o atractiune reciproca. De aci apoi lumea incorporee (spirituale) pdte influintia asupr'a omului. De aci apoi se pdte esplicâ mai bine: „liniscea" si „fric'a" ce esiste in consciinti'a omului. Asia dara daca in noi e deşteptată fric'a sau e viua influinti'a lucrariloru esterne, atunci acelea lucruri lucrddia in noi si-si descoperii mereu esistinti'a prin impressiunea, ce o producu in sufletulu nostra. Si nascendu-ni-se noue din asta impresiune o consciintia, câ adecă: „ a f a r a de n o i " ar' mai esistâ o alta lume invisibila * ) * — concludemu câ intre noi si acea lume este unu comerciu, câci altcum nu amu avd consciintia despre esistinti'a, de si obscura, a acelei lumi, si nu ne-ar impresiunâ unu ce esternu si neimpresio-nandu-ne, nu amu avd acelu simtiu sau „presimtiu" ce ne sioptesce: „Intielegeti si luaţi aminte, câ mai este cineva afara de voi!" Dupa cum dice si Aristotele : | „Nihil est in intellectu, nisi quod antea Juertt tnj sensu". Si apoi fiindu comerciu intre lumea visibila < si invisibila, urmedia, câ ambe acestea lumi influintiedia re­ciprocu un'a asupr'a altei'a. Va se dica, precum in­fluintiedia lumea spirituale asupr'a lumei coporale, Întocmai pdte influintia si lumea fisica asupr'a lumii incorporale.

*i Influinti'a, impressiunea si presimtiulu dupa noi e celui mai solidu argumentu pentru esistinti'a lui Ddieu si tdte cele-f\ lalte sunt debile in asemenare cu acest'a.

— 73 —

Si daca cetimu istori'a vrajiloru, magiiloru, oracleioru etc. aflamu câ omulu a influintiatu asupr'a spiriteloru.

Bunulu Ddieii, pentrucâ noi se potemu cunosce si lumea nevediuta si câ se-lu Cunoscemu si pre elu, ni-a |datu doi îndreptători: lumin'a credintiei si a simtiemen-kului. Aceea ce unu simtiementu dicte*dia, credinti'a nu jfiesaproba. Din fondulu sufletului oinenescu se aude j^celasi versu câ si din inaltimea ceriului, Din ceriu se aude: „Nu face reu, câci vei fi pedepsitu si din sufletulu omenescu siina totu asia."

Cum amu disu, impressiunea si ififluinti'a ce o esercita lumea incorporale asupr'a lumii corporale e vedita in deajunsu si fia-care omu o crede, scie si observa. Ba, ace'sta impresiune a devenitu atâtu de viua, in câtu omulu o simtiâ. Voltaire dicea mereu, câ elu are pre draculu in corpu. Goethe dicea câ elu simtiesce in capu unu copilu. Luther a aruncatu cu calamariulu dupa dracu, de unde unu comicu germanu dice, câ ddra de atunci e draculu — negru. Saulu eră adesea tor-mentatu de spiritulu celu reu. Socrate dicea adeseori, câ geniulu seu nu-i dâ pace de locu. Odinidra unu mare poetu a disu amicului seu, ce veni la densulu se-lu cer-cetddie: „Te rogu amice, lase-me, câci. acum mi-a venitu mus'a (geniulu) in visita." Ba talmudistii au mersu asia departe cu privire la esistinti'a spiriteloru — rele - ! r , incatu afirma, câ de fric'a, spiriteloru nu e prea consultu a âmbla prin locuri părăsite, sau cându cresce ori descresce lun'a, câ noptea se nu saluţi pre cinev'a, câci salutatulu pdte se fia spiritu reu; câ demindti'a se-si spele fia-care manile, câci pre mâni necurate se asiedia spritu ne-curatu. * )

Eruditulu barbatu Baltus arata cu documente certe atâtu din auctori sacrii, câtu si profani, câ pithonicii * * ) vorbescu dupa cum le demanda diavolulu si esercâdia artea vrajirei si a magiei (Baltus Suite de la response a 1' histoire des oracles). De aci apoi cei vechi precum, si Romanii au crediutu in immortalitaţea sufletului; si de aci apoi potemu dice câ s'a nascutu doctrin'a creatianis-mului, traducianismului, preesistentianismului si a metemp-sicosii. Metempsicosi'a era crediuta de Egipteni, Greci si Romani. Romanii considerau sufletele celoru morţi „cala-tdre". Ele erau suflete bune sau rele, dupa cum omulu, care deja a moritu, a fostu bunu sau reu. Asia sufletele celoru buni se numiau: „Lar Pater" „Lares," „Manes". A acelora rei „Larvae". Socrate a numitu pre acestea spirite: ,genii, demoni". Adi sub cuventulu demonu de' comunu se intielege unu spiritu reu.

* Dar destulu cu esistenti'a spiriteloru. Amu amintit'o?" numai in trdcatu — pâna la o alta ocasiune. Scopulu nostru a fostu si este a ne ocupa de fenomenele produse,

* ) Vedi î>Ti Aug. Roh l ing , Jidovulu talmudistu tradusu si in romanesce de teologii romani din Pest'a.

* * ) Cuventulu eggastrimytos = venţriloquos e diversu de cu­ventulu „pitona". Dar totuşi dupa Suidas, care dişe: Eggas-trimitos, on m/n PitkoM calmi,'' potemu dite si noi, câ: acestea doue cuvinte dupa sensulu logicu sunt sinonime.

de celu ce e espusu magnetismului auimalu. Se aţpu-camu firulu vorbirii.

Amu ajunsu deja pâna la necsulu ce esiste intre, lumea materiale si immateriale. Amu a.jatatu fâra de; a afirma, câ in universu, bâ chiaru si in lumea mica, in omu potu se fia nescari substantie nemateriale numite „spirite". De aci apoi amu disu, câ acestea substantie immateriali influintiădia in omu si in sufletulu lui.

Dar aci se ne oprimu. Elementele care compunu lumea nevediuta, nu au

comerciu egale cu tdte elementele lumii vediute. Ele5

sunt câ si magnetulu. Nu se atragu de tdte elementete;' Acumu se pdte câ omulu devenitu sub influinti'a magne­tismului animalu se fia in stare a atrage la sine pre ;

vre-unu spiritu, se conversedie acestu spiritu prin patien* tulu magnetisatu cu lumea însufleţită, cu omenii din statulu naturei. Asia potemu dice câ magnetismulu ani-* male ar' consiste in poterea diabolica intrebuintiata de' câtra magnetisatoru prin actulu cu magnetismulu animalu.» Si ace"st'a o potemu supune, de dre-ce credinti'a despreţ draci nu o a negatu nice marele filosofii si cugetatoriw Kant, care dise: „Ich weiss nicht, wie ich in diese Welt gekommen, noeh wie ich aus derselben hinausgehe:-Darum unterstehe ich mich nicht, alle Wahrheit von den Geistererzăhlungen zu leugnen".*) — — — •>

Sau pdte se respunda magnetisatulu cu ajutoriulu vre-unui sufletu — dice^chogenhauer — basandu-se pre; metempsichosi'a vechia, cându adecă sufletele dupa morte-calatoriau neincetatu. Bâ cei vechi credu tare in me-. tempsichosia, carea a datu apoi nascere necromantiei. Se» aducemu unu esemplu. Fiindu Antoniu Cesarele Romei morbosu reu si trupesce si sufletesce, evoca sufletulu tatălui seu Severu si pre alu lui Comodu, câ se capete usiurintia, dar unulu nu i-a respunsu, afara de sufletulu lui Comodu, dar nici Comodu nu-i spusese nimicu^ care se-i folosesca, ci cu totulu din contra, îlu spariâ si mai tare dicendu-i: >_

„Vino mai aprdpe de justiţia!" (Dieii te tfagu in justiţia pentru Severu"). Apoi sufletulu lui Comodu in, unu altu respunsu, inchiaie dicendu:

„Tu care ai in locuri ascunse o bdla anevoia de vindecatu!" * * ) . Dar esemple sunt cu ,miile. Asemenea se spune si de Num'a Pompiliu, câ a citatu chiar pre „Jupiteru" in forma de demonu pre muntele Aventinu, intrebandu-lu multe lucruri, cum se ornddie Rom'a, cum, se faca drumuri si cum se constituidsca cele tienetdre de ciiltulu sacru etc. etc.

Fenomenele produse de magnetismulu animalu sunte unu misteriu, dar unu misteriu mai mare pentru cei cel nu credu in spirite.' Ele voru fi neintielese de raţiunea! oinenesca si in viitoru — dice unu bunu filosofii.

Saridr 'a , la 15. Septembre 1883.

Sim. P. Simonu.

*) Magnetismus als Urkrafft. Berlin, ed. 1872. p. 15&-c. d. M. >n

* * ) Dione Cassiu tradusu in romanesce de A. Demetrescu.;

io

— 74 —

Istori'a patriei in scolele romane. Amu încercaţii, dice autorulu cartei intitulate G e r-

m a n i i , amu incercatu a descoperi la Germani o sim­patie dre-care pentru alte naţiuni, dar n'amu isbutitu: Spiritulu nationalu de dincolo de Rin, nu trece frunta-riele patriei.

In nici o tidra nu se cultiva cu mai multa ingri-gire spiritulu patriotismului câ in Germani'a.

Acolo, ne spune părintele Didonu, educatiunea in spiritulu nationalu, insufletita numai de patriotismu, incepe din clasele primărie si trece de aci in gimnasiu si din gimnasiu la universităţi, acţiunea crescendu mereu si agiungendu in universitate isi desfasiura energi'a sa totala!

„Cu câtu studiamu mai multu A l m a M a t e r , cu atâtu ajungdmu la convingerea, câ ea eră intre tdte in-stitutiunile imperiului aceea, care contribuie cu o efica­citate fara rivalu a forma patri'a germana. Daca scdl'a face pe soldatu, universitatea formeza siefi. Colo, se exer­cita bratiulu: aici capulu. Tînerulu in scdla, ia cunos-cintia de rass'a sa, intra in comuniune cu p o e ţ i i , i n -t i e l e p t i i si c u g e t ă t o r i i si t d t e i n d i v i d u a l i ­t ă ţ i l e p u t e r n i c e c a r i sun t p e r s o n i f i c a t i u n e a c e a m a i î n a l t a a p a t r i e i . Elu se nutresce cu istori'a strabuniloru sei si culege cu entusiasmu de pre buzele invetietoriloru sei profeţi'a destinului glo-riosu alu rasei sale si alu poporului seu. P r i n acds t a v e t i u e s c e , p a l p i t a , se m a r e s c e , se r i ­d i c a s u f l e t u l u G e r m a n i e i " .

Daca istori'a p e s t e t o tu , dice d. Cogalni-ţceanu profesoru, la 1843, facendu importanti'a Istoriei :in universitatea din. Iasi, este asia de interesanta in re-sultatele sale; cu câtu mai multu trebue se ne fie i s t o-ri 'a p a t r i e i , a locului unde amu vediutu diu'a? Isto­ri'a naţionala ne arata intemplarile, faptele strabuniloru noştri, cari prin moştenire sunt si ale ndstre. Inim'a mi se bate când audu rostindu numele lui Alecsan-dru celu bunu, alu lui Stefanu celu mare, alu lui Mi-haiu Viteazulu.

Da, domnii mei, nu me r u s i n e z u a z i c e , câ a c e ş t i b ă r b a ţ i p e n t r u m i n e sunt m a i m u l t u de câ t A l e c s a n d r u c e l u M a r e , de c â t u A n i -Jbalu, d e c â t u C e s a r u ; aceştia sunt eroii lumei,pe

J cându cei dintâi sunt eroii patriei mele." ' Cine, cine mai aude, adi in scdlele romane vorbin-du-se cu asia căldura, cu atât'a interesu despre Istori'a patriei?

Noi, generatiunea care ne ridicamu, avemu in su­fletulu nostru o durere mare, durere care vomu res-buna-o amaru: este durerea câ ne vedemu esiti de pe bancele scdlei fâra se fimu simtitu, se fimu auditu câ avemu o istoria si care e menirea ei!

Cu mân'a pe consciintia marturisimu si cu lacra-mile in ochi trebue se marturisimu lumei, ca noi, tiner'a generatiune, amu avutu nenorocirea se trecemu prin nesce scoli, in care dascălii lipsdu! 'Mi aducu aminte

si foştii mei colegi o potu adeveri mai bine* pdte, câ trecendu prin setfla amu facutu Istori'a patriei fârwse audimu v r e - o e s p l i c a t i u n e , f i e c h i a r c â t u d e s laba , si asia este mai in tdte scdlele de adi!

Ni se dicea de catra profesoru: Luaţi cartea ne­norocitului Augustu Tr. Laurianu, si numerati filele, apoi numerati numerulu dileloru de lectjune la istoria si îm­părţiţi numerulu fileloru in numeru egalu pentru fie-care di de lecţie!

Si ne mai miramu câ n'avemu simţire in noi si ne mai miramu câ generatiunea care se ridica pare a fi o figura palida, lipsita cu totulu.de vidtia?!

Noue ni se părea atunci, cându eramu prin scdla, câ istori'a este lucrulu celu mai de prisosu si câ n'ai de câtu se cetesci pâna se memorezi câte-va foi si istori'a îti este supusa! Asia ne obictoui-se dascălul u. Nn sciamu câta putere, câta vidtia, ce foeu si câta invetiatura pdte trage unu omu pentru folosulu ndmului seu din price­perea istoriei naţionale.

Acumu cându esiti in lume, ne-amu apucatu si noi cu dinţii de cele ce potu face binele patriei vedemu, simtimu câ ne lipsesce ceva si câ atunci cându voimu se privimu inderet, ni se întuneca vederea si poticnimu!

Nimeni nu ne spusese câ: dupa privirea lumei, dupa minunile naturei, nimicu nu este mai interesantu, mai maretiu, mai vrednicu de luare aminte decâtu istori'a.

Nimeni nu ne atrăsese luarea aminte câ istori'a: este testamentulu lasatu de câtra străbuni la strănepoţii loru, câ se le slujdsca de tălmăcire timpului de fatia si de povetiuire timpului viitorul

Si profesorulu nostru de istoria n'a disu nici-odata vorbe câ acestea: „ P e n t r u m i n e b a t a 1 i'a dela Res-b o i e n i a r e m a i m a r e i n t e r e s u de c â t u lupt 'a d e l a T e r m o p i l e , si i s b a n d i l e d e l a R a h o v ' a si C a l u g a r e n i , î m i p ă r u m a i s t r ă l u c i t e de c â t u c e l e d e l a M a r a t o n u si Sa l amin ' a " pentru-câ sunt câştigate de Romani."

N'amu auditu pe profesorulu nostru dicendu câ^ Sucdv 'a si Târgovis tea trebuescu se pretiudsca p e n t r u R o m a n i ma i m u l t u de c â t u S p a r t ' a si A t e n ' a :

Câ Baia, pentru străini este unu satu cd tdte satele: âr pentru Romani ea trebuesce se pretiuâsca mai multu de catu Corintulu, pentru-câ in Baia, Re­gele Ungariei Mateiu Corvinulu, viUzulu vitejiloru, craiulu crailoru, ranitu de sabia Moldoveniloru fu pusu pe fuga si uita drumulu patriei ndstre.

Socoteli de astea nimeni nu ne făcea! Se vede câ profesorii noştri de istoria nu voiau se faca amestecarea matematicei cu istori'a!

Dar uitasemu câ amu spusu mai susu, câ nici o esplicare nu ni se făcea de câtra dascăli!

Ce o fi fostu caus'a? O fi fostu, de o natura filosofica, adecâ dmeni cari

nu se aprindu pentru Wte ninucurik, pai scii? pdte c'o fi fostu si ast'a!.

— 75 —

Dar, ori-cme va fi fostu caus'a, sciu c a e f e c t u l u e s t e s i se v e d e in n e p r o c o p s e T a n d s t r a !

Si, adi, când cetimu si noi cate o fila scrisa de câte unu bieta omu, căruia i-a b a t n t u i n i m ' a pentru faptele stramosiesci, simtimu ca ni se bate si noue inim'a si ca ni se lumineadia mintea si de bucurie ne curgu lacramile sirciie!

Si dicemu ce sublima, ce trebuincidsa este istori'a. Patriotismulu dicu unii: este mai multu de câtu o

passiune, mai multu de catu o virtute, este sufletulu chiaru alu unui poporu!

Dar pe câtu de multu li se vorbia scolariloru, in timpii cei vechi, despre patriotismu, pe atâtu de pucinu li se vorbesce celoru de adi de acestu patriotismu la istori'a Patriei.

Ne-amu civilisatu! Amu progresatu! E i ! Alta data nu se făcea de către profesori po-

litic'a si patriotismulu pentru Chiverniseia, ci pentru lu­minarea tinerimei; si foculu inimei loru nu erâ versatu departe de caus'a patriei, ci numai si numai pentru bi­nele ei!

De aceea le bătea inim'a căndu vorbdu de isto­ri'a patriei celoru din vechime si de aceea cei de adi n'au timpu se se ocupe cu parada de patriotismul

Cei de demultu pecatuea,», in istorie, prin e s c e s u de, p a t r i o t i s m u , cei de adi prin, c r i m a d e ind' i-f e r e n t i s m u : .

Cei dintâiu inse, au produsu cetaţieni, cei din urma nu scimu ce!

Preferimu pe cei dintâiu si daqdule loculu de ondre in memori'a ndstra, ne mândrimu ca putemu se'i luamu de pilda.

Preferimu pe profesorii de istorie din trecutu, p e n-t r u - c a ei n 'avdu de câ tu o l o s i n c a : pa t r i ' a i n a i n t e de t d t e ! B q g ^ t i ' a p a t r i e i o d o r i a u m a i mul tu d e câ tu î m b o g ă ţ i r e a lo ru . P a t r i o ­t i s m u l u l o r u nu se r u ş i n a u a'lu m a n i f e s t a si, a'iu p u n e m a i p r e susu d e d i s c u t i u n e .

Inse, istori'a judeca pe toti câţi o nesocotescu*). (Din Reviatfa Societatiei: „Sentinela Românismului").

Alecsandru I. Şontiu.

Cocosiulu selbaticu,. I .

In cele mai multe pârti ale Europei, unde sunt milnti si păduri întinse, prin urmare si in tierile locuite de romani se afla ddue specii de paseri, cari se tînu de un'a si aceea-si familia si cari, din caus'a carnei loru celei gttstdşe, sunt pretutindenea fdrte adese-ori căutate de. venâtori.

* ) Noi ne temeamu ca studiulu istoriei naţionale in.Ro-mani'a va cădea dcoîo unde a arata acesta tinerime zeldsa. Ur-mariamu nepăsarea de istoria inca de pre la anii 1862—1866, pre cându publicau documente Papiu, Odobescu, Hasdeu si a. EjjjM aveau publica p/*n|ru istoria. Este si aceste unu, fructuţ al^,realismului mpdernu. ...... Red.

In liniile urmatdre noi vomu insira pe rendu -tdte numirile poporane «ale acestora ddue specii de paseri, dupa cumu ni le-au spusu mai mulţi romani din Buco-vin'a şi in deosebi V . Flocea din Câmpuluilungu, V . Deacu din Vatr'a-Dornei si dlu P. Ursulu din Câttdrsaij alaturandu-le totodată si o scurta descriere.

Vomu incepe asia dara mai ântaiu cu speci'a fcea mai mare, care este poddb'a muntiloru noştri. Aceea e cea urmatdre: • , •>

C o c o s i u l u - s e l b a t i c u , C o c o s i u - d e ^ - s i h l a * ) C o c o s i u - m a r e , G o t c a n u - d e - m u n t e , G o t c a t t s de-sihla , G o t c a n u - m a r e , fem. G ă i n a s e l b a t i c a , G a i n a - d e - m u n t e , G o t c a - p e s t r i t i a , lat. Tetrao urogallus L , germ. das Auerhuhn. >î)

Penele de pe spate ale acestei specii de coc©Btai sunt negrii presurate cu puncte si pete cenuşii si ruginii' templele si barbi'a negrii; gâtulu cenuşiu inchisu; iiîg>e« nunchiturile cafenii si impestritiate cu puncte negre; cddto negra cu puţine pete albe; peptulu verde stralucitoriuţ ochii cafenii împrejuraţi cu o pata roşia; capuln si partea^ superidra a gâtului sunt negrii si vergate cu galbiniM apripsu si cafeniu-intunecatu. Gain'a e rosieticai patatar cu negru si multu mai mica câ cocosiulu, care are mă­rimea unui c u r c a n u .

Cocosiulu acest'a petrece numai prin munţii cei maif

inalti in apropierea isvdreloru si a riuriloru, unde se ntt-;

trescu cu diferite pomisidre, grauntie, muguri si seminţie» de diferiţi arbori, cu, buruene si insecte. Diu'a siede dim­preună cu gain'a si cu puii sei mai multu pe pamentu^ dra ndptea se urca pe cei mai mari si mai inalti arbori. Mai târdiu inse, dupa ce crescu puii mari, atâtu be-trânii câtu acesti'a nu petrecu mai multu pe josu, ci stau mai neîntrerupta pe vîrfurile arboriloru si atunci este fdrte greu venatoriloru se se apropie de densii si se-i impuşce.

Primaver'a pe timpulu inparecherii, carea urmeza dela finea lui Martie si pâna la inceputulu lui Maiu,' aprinsu fiindu cocosiulu acest'a de dorulu ce-lu ametiescej se urca pe vîrfulu arboriloru si de acolo striga pe găini. Elu face atunci atât'a sgomotu, incâtu nu aude. si nu vede nimic'a din cele ce se petrecu in jurulu lui. Gâi-nele, audindu-i strigatulu, sosescu din tdte pârtile, si !

cocosiulu umflându-si gusi'a si rotindu cdd'a câ cnrcanulu^'1

se cobdra la ele pe verddtia de sub arbori. In acestu timpu, stându cine-va. la pânda, in reversatulu zoriloru pdte se-luimpusce fdrte usioru, câci elu e asia de aprinsu;. incâtu nici detunăturile de puşca nu-lu sparia. -

I I . A dou'a specie de cocosiu selbaticu este cea urmatdre: C o c o si u de p ă d u r e , c o c o s i u selbati.0 rflf.

mi cu, c o c o s i u de câmpu , G o t e an u micu^ Qjtit*'' c a n u de c â m p u fem. G o t c a de p ă d u r e , Gofte'a

* ) Acea parte de pădure tinera si desa, in midiuldeuln cârei'a numai fdrte cu greu poti străbate, se nuhli9ce^!ljW,

câtra romanii din Bucovin'a: selba pl. s e lbe si s eîb'i; s ;#î ; :

helba pl. s e h e l b i ; silba, s i lha si sihla. 10*

— 76 ^ ~

n d g r a 1 ) si G ă i n a de p ă d u r e , lat. Tetrao tetrix L . germ. dos Birkhuhn.

C o c o s i u l u de p ă d u r e este ce-va mai micu ea cocosiulu domesticu. Penele lui sunt negre, vinete si cenuşii, câte c'unu punctu albu la aripi si cdda, care sta rădicata in susu, luându form'a incovaiata a unei lire. Ochii lui cu sprincene stacosii suntu patrundietori ca ai vulturului; cioculu 'i este incovaiatu si piciorele incaltiate. Gain'a este mai mica de câtu cocosiulu; penele ei sd-mâna la colore cu ale Poternichei, la aripi si cdda sunt asemenea cu pete albe. Ea se dua siese pana la siepte due, cari sunt albicidse si pătate cu pete cafenii.

Cocosiulu acesta petrece mai multu numai prin pă­duri si prin locurile cele deschise ale muntiloru, adecă prin l u c i n i , p r e l u c i 2 ) c a t i u n i 3 ) si pe s i e s -t i n e 4 ) de unde se vede ca a capetatu la Romani si numirea de C o c o s i u de p ă d u r e sau C o c o s i u de câmpu , se intielege ca de câmpu muntenescu.

Spunu romanii din Bucovin'a, ca primavdr'a pe tim­pulu inparecherii adeseori se stringu mai mulţi cocoşi de aceştia la unu locu, uneori si pana la cincidieci, si incepu a se musca cu ciocurile si a se bate cu aripele unulu pre altulu, dra gainele stau i se uita cu desfătare la densii se vdda care va esi invingatoriu si care va re-mânea invinsu. In timpulu acesta se ducu venatorii, unde sciu ca se aduna, si acolo facu apoi colibe de ce­tina, din cari 'i inpusca cu cea mai mare inlesnire, câci ei fiindu fdrte infocati in lupt'a loru, nu baga de sama, nu se sparie nici nu fugu din locu.

(Dupa „Ornitologi'a poporana romana").

PARTEA J)FICIALA. Procesu verbalu

alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur'a ro­mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a ordi­

nara dela 22 Martie st. n. 1884.

Presiedinte: lacobu Bolog'a, vice-presiedinte. Mem­brii presenti: D. baronu Ursu, E. Macelariu, I . Popescu, B. P. Harsianu, P. Cosm'a, C. Stezariu, V . Romanu, E. Brote.

S e c r e t a r i u : Dr. D. P. Barcianu. 33. Oficiulu vice-comitiale alu comitatului Albei-inferiore,

prin adres'a sa de dtto 6 Fauru a. c cere, din incidentulu convocarei adunarei generale a despartiementului VII (Alb'a-

*) B. Nanianu, op. cit. p. 101. 2 ) „P re luca" însemna o poenitia incungiurata din tdte

părţile de pădure. Cuventulu acesta este fdrte usitatu in Bu­covin'a, mai alesu in părţile dela munte, unde se afla si o mulţime de munţi si deluri cu acesta numire.

8 ) „Catiunu" însemna un feliu de pădure mica, dara tufdsa. Mai insemna cuventulu acesta inca si unu locu fdrte inaltu si priporosu, unde numai scatiarândute te poti sui, almintrelea nu.

\ * ) „ S i e s t i n a " insemnddia: siesu de munte.

Iuli'a) desluşiri; despre infiintiarea despartieminteloru si despre seopulu loru, preciun si presentarea statuteloru. (Nr. 52/1884.)

— Comitetulu decide a trimite menţionatului oficiu vice-comitialu câte 1 exemplariu din statutele Associatiunei si din regulamentulu speciaJu, in care prin § .5 se normeza seopulu infiintiarei despartieminteloru, aretandu totodată, câ despartie-mintele s'au infiintiatu prin conclusulu adusu in siedinti'a pu­blica a adunarei generale.a Associatiunei dela Siomcut'a de dtto 11 Augustu 1869 in presenti'a organului gubernialu, care câ totdeuna â functionatu ca comisariu, si câ de atunci inedei ele functioneza in diferite pârti ale tierei, fâra nici o supe-râre din partea organeloru administrative si fâra câ se fie obvenitu vre-unu casu, in care adunările loru se se fi abatutu dela chiamarea loru normată in regulamentu.

34. Dlu P. Cosm'a, presenta in conformitate cu însăr­cinarea de sub Nr. 54 de dtto 15 Fauru a. c, părerea sa despre starea afacerei cu lasamentulu lui I. Ţiţie din Deesiu. Din actele relative resulta, câ s'au testatu de I. Ţiţie prin testamentu in proprietatea Associatiunei cas'a de sub Nr. cart. futtd. Nr. 308 A -f 1 ord. cu aceea, ca dreptulu de usufructu se-lu aiba pâna va trai nevast'a sa, adaogându, câ daca va putea zidi pe acelu locu o casa solida si mai acomodată, acesta se se folosdsca pentru scdl'a de fetitie de confessiunea gr. cat. si gr. orient., sau de cuartiru pentru invetiatdre si preotu, care va institui fetele în limb'a romanesca, remanendu drep­tulu de proprietate pe lângă Associatiunea numita. Prin o copie simpla aflatore intre acte, si luata dupa unu protocolu compusu la 18 Aprilie 1875 in Deesiu cu ocasiunea depunerei testamentului la tribunalu, se afirma prin esmisii judecatoresci, câ testatorele si-ar fi exprimatu dorinti'a, câ esecutorulu tes­tamentului se fie âdvocatulu Gavriilu Manu, si câ in casulu acel'a, cându Associatiunea n'ar afla de posibila împlinirea do-rintiei lui cuprinsa in testamentulu scrisu, câ adecă cas'a sa sau valorea acelei'a se o intrebuintieze pentru susţinerea res­pective infiintiarea unei scdle romane de fetitie in Deesiu, pre­tiulu casei se se capitaliseze pâna cându va ajunge la sum'a de 1000 fl. din care se se formeze o fundatiune separata sub numele de „fundatiunealui Ioanu Ţiţie," er din venitulu anualu alu acelei'a se se ajutoredie tineri romani seraci, dara eminenţi, dupa placulu Associatiunei, inse ceteris paribus se aiba prefe-renţia rudele lui si ale nevestei Anisi'a n. Papu.

Cas'a si curtea amintita, prin actulu de imposessionare s'a predatu Associatiunei; avendu inse veduv'a dreptulu de usufructu, si acest'a fiindu rescumperatumai in urma de dlu advocatu Gavriilu Manu, care fu incredintiatu de comitetulu Associatiunei cu representarea intereseloru acesteia, la infor-matiunile si sfatulu primitu dela densulu, comitetulu s'a in-voitu câ susnumit'a realitate se se venda prin licitaţie, astfelu câ jumetate din pretiulu vendiârei se o capete âdvocatulu pen­tru dreptulu seu de usufructu, er ceealalta jumetate se intre in fondulu Associatiunei. La cererea dlui advocatu plenipo-tentiatu, care deveni însuşi incâtu-va angajatu in causa, s'a insarcinatu din partea comitetului prin adres'a de dtto 4 Ia­nuariu 1882 Nr. 5 dlu advocatu A. Munteanu din Deesiu cu esecutarea vinderei.

Respunsulu dlui advocatu A. Munteanu a urmatu abia in 28 Ianuarie 1884, aretandu, câ s'a aflatta unu cumperatoru din mâna libera, care pentru casa si curte dimpreună cu drep-

tulu de <^peteB!te;<ttnipadOT de crâs-maritu dupa % auţicua, oferă 710 fl., din care sum'a de 355 fl. ar veni pe parte,a Assoeiatiunei, avendu a se plaţi in decursu de 2— 3 ani si fiindu asiguraţi pupilaru. i • ; rUnu proiectade contracta incheiatu cu acestu cumpe-ratoru se presenta spre intarire, adaogandu-se, câ o incercare de dtto 30 Aprilie 1882, de a vinde realitatea amintita prin licitatiune publica, a avutu de resultatu, câ ofertulu celu mai mare numai sum'a de 707 fl. v. a., precum se dovedesce prin protocolulu de, licitaţie alaturatu la raporta. (Nr. ex. 33/1884).

— Comitetulu, avendu in vedere mai marea sigurantia ce-i oferia pentru partea cuvenita Assoeiatiunei, cumperatorulu si condiţiile cuprinse in protocolulu de licitaţie de dtto 30 Aprilie 1882, nu pdte aproba contractam incheiatu cu cum­peratorulu din mâna libera, cu valdre dela 1 Maiu 1883, ci indruma pe advocatulu seu plenipotentiatu D. A. Munteanu, a se conformă, in caus'a vendiarei realităţii desamintite, proto­colului de licitaţie de dtto 30 Aprilie 1882 si pe bas'a con-ditiiloru cuprinse intrensulu se incheie contractu cu cumpera­torulu amintitu in acestu protocolu, avendu a se stabili si in­teresele cuvenite cu incepere dela 1-a Maiu 1882.

Er ce privesce precisarea menirei fundaţiei ce se va face din sum'a incassata pe sam'a Assoeiatiunei, dlu esecutoru legalu alu testamentului G. Mânu, se fie recercatu a presenta o copie legalisata de pe protocolulu luatu cu ocasiunea depunerei tes­tamentului la tribunalulu din Deesiu in anulu 1875.

35; Comisiunea esmisa din siedinti'a comitetului de dtto 10 Iulie Nr. 194/1883, cu scopu de a studia afacerea infiin-tiarei proiectate a societăţii „Andreiane" pe terenulu despar-tiementului-IV (Sas-Sebesiu) si statutele acestei societăţi pre-sentate comitetului pentru intarire — presenta raportulu seu. Din acest'a resulta, câ societatea a cărei infiintiare se inten-tioneza dupa. proiectulu de statute, ar fi o societate indepen­denta, care cu Assoeiatiunea transilvana si comitetulu acesteia, ar sta numai in o legătura nominala si puginu definita; fâra a se putea aduce in conformitate cu prescrierile regula­mentului pentru despartieminte si cu statutele Assoeiatiunei. (Nr. ex. 85/1883).

— Comitetulu, avendu in vedere, câ „societatea Andre-iana", ce are a se infiintiâ pe teritoriulu despartiementului IV (Sas-Sebesiu) alu Assoeiatiunei transilvane, dupa proiectulu de statute si dupa natur'a lucrului, este o societate de sine sta-tatore, care intre marginile statuteloru Assoeiatiunei nu se pote pune sub control'a si conducerea despartiementului Asso­eiatiunei transilvane, nu se simte indreptatitu nici de a revedea statutele „societăţii Andreene", juci de ale presenta locuriloru mai inalte spre aprobare. Daca inse se mai sustîne ide'a pentru infiintiarea acelei societăţi, fundatorii ei voru avea se se acomodeze legiloru si dispositiuniloru guberniale, ce privescu reuniunile si se-si procure insusi intarirea statuteloru.

De dre-ce inse sum'a de 235 fl. incassata pentru socie­tatea amintita1 si de presentu aflatore in depositu la institutulu „Albin'a" este incassata prin adunarea generala a despartie­mentuluiIV alu Assoeiatiunei transilvane dela membrii sei, ea se considera de averea acestei Associatiuni, si comitetulu despartiementului e provocata prin acest'a a o transpune comi­tetului Assoeiatiunei. •

36. Oficiulu reg. ung. pentru1 demesurârea com^etea^ tieloru erariale presenta: v

a) O provocare de platire a sumei de 200 fl., dupa le-gatulu de 2000 fl. facutu Assoeiatiunei de repâusataîu Sv 'Ba-lomiri din Sas-Sebesiu. . ; ; -

b) O provocare de platire a sumei de 20 fl. dupa" lega­tara de 200 fl. facutu Assoeiatiunei de repausatulu P. HoeWâi din Resinari. ; v : < • ,

c) O provocare de platire a sumei de 576 fl. câ tacsa de transcriere a casei cumperate. 1 .[

— Comitetulu, avendu in vedere, câ legatalu făcuta Asso­eiatiunei de repausatulu S. Balomiri, are se intre iu pose­siunea acesteia numai dupa mdrtea soţiei numitului testatoru, mai departe avendu in vedere, câ atâtu acestu legata, câ ta^ celu făcuta de P. Hddrea are se fie folosita pentru scopuri umanitare si literare, si in fine avendu in vedere, câ cu, alto ocasiune s'a cerutu a se plaţi dupa averea immobila a Asqcţr ciatiunei si ecuivalentulu, prin ce se insarcineza Assoeiatiunea preste mesura, — decide a face recursu la direcţiunea finan­ciara, pentru a se scuti Assoeiatiunea de platirea amintitelor» tacse. Cu afacerea recursului se insarcineza membrulu B. î*. Harsianu.

37. Ioanu Borcea, fauru in Saliste, recomanda pentru' vre-unu ajutoriu pe invetiaceii Ioanu Curteanu si Dumitru Caii* lovetiu. (Nr. ex. 61/1884). '•

— Nefiindu ajutore disponibile pentru invetiacei de me­serie, cererea nu se pdte luâ in considerare.

38. I. Oncescu. cassariu alu despartiementului IV (Se-besiu) arata, câ s'a insinuata câ membru nou Ioanu Alamo** reanu de Alamoru, parochu gr. or. in Alamoru, depunendu5

tacs'a de membru si pentru diploma, precum si câ a depiisU tacs'a pentru diploma George Popu, comercianta in Mercureâ, membru ordinariu vechiu. (Nr. ex. 60/1884).

— Spre sciintia, avendu a se face dispositie pentru tri­miterea „Transilvaniei" membrului I. Alamoreanu, dr diplom'a pentru densulu se va trimite dupa adunarea generala viitdre, care are se primdsca pre membrii, cari se voru insinua câ atari, in decursulu anului.

39. Dlu Atanasiu Cototiu, protopopu si presidentu alu senatului scolasticu gr. cat. din Siomcut'a, multiamesce in nu-, mele senatului pentru ajutoriulu de 100 fl. votata scdlei coa^ fesionale din Siomcut'a. (Nr. ex. 57/1884).

— Spre sciintia.

40. Dlu Alimpiu Barboloviciu vicariu for. gr. cat. alu Silvaniei, câ presidentu alu senatului scolasticu gr. Cat. (din Simleu, se rdga in numele senatului pentru acordarea si pe anulu 1884 a ajutoriului de 100 fl. pentru scdl'a confesionala gr. cat. din Simleu. (Nr. 74/1884).

— Cererea fiindu intemeiata, se votdza pentru scoTa ro­mana gr. cat. din Simleu unu ajutoriu de 100 fl. pre atiuhL 1884, din sum'a ce-a remasu disponibila din positiunea,, preli-minata in budgetu pentru ajutorarea scdleloru.

41. Dlu Mateiu Nicol'a presenta in conformitate cu ce­rerea comitetului de dtto 15 Fauru a. c. Nr. 54/1884 una

78 = -

proiectu de contracţu cu erariulu pentru esarendarea morii ce apartîne lasamentului lui A. Iancu. (Nr. ex. 67/1884).

— Proiectulu de contracţu se preda dlui B.P . Harsianu ca cunoscatoriu alu relatiuniloru urbariale din tînutulu mun-tiloru apuseni pentru studiare si dare de părere.

42- Dlu advocatu Dr. Absolonu Todea din Câmpeni, cer& iqformaţiune, daca pentru anulu curentu, pâna la hqta-rîrea definitiva in caus'a remasului lui Avramu Iancu, se dau in arenda pamenturile aratore, ce aparţinu acelui lasamentu si care au fostu pâna acum folosite de parochulu Joanu Iancu. (Nr. ex. 68/1884).

— Comitetulu, avendu in vedere, câ in anulu curentu, caus'a cu lasamentulu lui Avramu Iancu, nu se va termina asia, câ se se pdta pune la cale vinderea remasului inca ih decursulu verei, este invoitu a se esarendâ pamenturile ara­tore si celelalte cu condiţiile din trecutu, sau si mai avanta-giosu, inse cu reservarea dreptului de a nu fi prin acest'a impedecatu la esecutarea eventuala a conclusului adunarei ge­nerale din Deesiu din anulu 1882 in privinti'a vinderei rema­sului. Dlu Dr; Absolonu Todea e insarcinatu a face paşii ne­cesari pentru încheierea contractului de esarendare.

43. Dlu Alimpiu Barboloviciu vicariu si directoru alu despartiementului XI (Simleu) reclama trimiterea fdiei „Tran­silvania" pentru membrii vechi Andreiu Cosm'a proprietariu in Supurulu de susu si ddmn'a Mari'a Cosm'a totu de acolo. (Nr. ex. 66/1884).

— Se se aviseze administratiunea fdiei „Transilvam'a" a trimite 1 esemplariu membrilor» amintiţi.

44. Ioanu Guguianu, studentu la academi'a de silvicul­tura in Schemnitz in anulu I. si stipendistu alu Associatiunei, presenta cuitanti'a pentru ratele HI si IV ale şţipendiului de 300 fi. yotatu pentru anulu, scolasticu 1883/4 si alătura si in­dicele, din cari se vede, câ la esamenulu sau coloquiulu semes-tralu din matematica a raportatu calculu de neindustulitoru, fiindu relegatu la repetirea esamenului din matematica in lun'a lui Octombre anulu scolasticu 1884/5.

Secretariulu, din motivulu, câ stipendiile votate s'au con-feritu in conditiunea de a se dovedi progresu bunu in studii, ceea ce stipendistulu I. Guguianu nu a implinitu, propune sis­tarea platirei rateloru ulteridre din stipendiu. (Nr. ex. 76/1884).

Cu 5 voturi contr'a a 4 voturi. — Comitetulu decide a se eliberă stipendistului I . Gu­

guianu si ratele ulteridre ale stipendiului.

45. Membrulu B. P. Harsianu insinua in contr'a deci­sului de sub Nr. precedentu, votu separatu.

•.— Spre sciintia.

•Sibiui d. u. s.

Iacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., yice-presiedinte. secretariu alu II-lea.

Autenticarea. acestui procesu verbale se concrede 4omniloru: Măcelarul, iPopescu, Cosm'a.

E. Macelariu m. p. I. Popescu m. p. p. Cosm'a m. p.

Invitare de prenumeratiune. In controversa despre genes'a si originea poporului r ^

mânu, despre continuitatea lui pre teritoriulu D a c i e i tra-iane, câtu si despre latinitatea limbei romane, carea mai multu de unu seclu ocupa lumea scientifica streina si romana — opiniunea scriitoriloru romani s'a luatu tare pucinu in considerare; caus'a se pdte usioru esplică prin aceea, câ scrii­torii străini, cu prea rari esceptinni nu ne cunoscu limb'a, si literatur'a ndstra, privita la acdsta controversa; de aci devine, câ in acestu procesu scientifica, unde se disputa despre atri­butele cele mai sânte si mai, Rrejadse unui poporu, des­pre titlurile de dreptu de prigine si descendintia — mân-dri'a si glori'a fie-earui poppru, — se judeca si se decide de noi fâra noi, pe bas'a unoru şuppsiitiuni false, si fictive, re­produse de contrarii noştri dreptu materialu istoricu pentru susţinerea asertiuniloru loru arbitrare, siguri a nu intimpinâ din partea ndstra nici p respingere in opiniunea publica ne­romana.

Sulzer, Engel, Roesler, Hunfalvy, Iirecek, Schafarik, Pics. a. s'au nisuitu din resputeri a mistifică acesta controversa in es-presulu scopu, de a revindecâ dreptulu de moştenire pre pa­mentulu Daciei in favdrea connationaliloru loru slavi, maghiari si germano-sasi.

împrejurarea semnificativa si caracteristica, câ mai tdte scrierile susu-citatiloru invetiati au aparutu numai in limb'a germana, ne indrumeza a presupune cu dreptu cuventu, câ tînt'a acestoru scrieri e indreptata esclusivu intr'acolo, a se­duce si a falsifică opiniunea poporului germanu in favorulu respectiveloru popora si firesce, in contr'a ndstra.

Importanti'a representarii si apărării intereseloru ndstre in limb'a germana este dara evidenta si nedubitabila; noi trebue şe pasimu pe acelaşi terenu, pe carele se lupta con­trarii noştri, si se-i combatemu in aceeaş i l imba.

Au aparutu in decursulu anului 1883 unu studiu istoricu-criticu si etimologicu sub titlulu: „Romani i in l i te ra tur 'a streina", de eruditulu si binemeritatulu nostru compatriotu domnulu V. Maniu, membru academiei romane si secretariu alu sectiunei istorice; acestu opu trateza intre altele despre:

Memor iu lu asupr'a societăţii archeologice din Ba-natu si asupr'a scrieriloru istorice din 188Q—1881;

Anon imulu Notariu alu Regelui Bela, de. Rethy, istori'a cuvinteloru: biseric 'a si mân tu i r e , din limb'a romana; materialu lexicu romanescu in vocabu la ru lu ma-giaru .

Ce erau Comanii , P i s en i i , Bjseni i , Auson i i , din Olteni'a, Timisian'a, Transi lvani 'a , Bucovin'a, Ba-sarabi'a? din Comani'a Panonica şi Comani'a M o l ­dove i? Opiniunile, lui Schafarik, Gebhardy, Pray, N, Chp-niates, A. Comnenâ, Roeszler, Rd.ţhy, — Craiulu Ion. Dati­nile si credintiele Comane;

L a ţ i n i ta t ea 1 imb e i rpmane de părintele,G-o 1dis, insogite de recensninea critica;

Istpr,i 'a popdre joru din Europa resar i tdna , de L. D i e f e n b a c b , cu glosse;

Originile Rpmâniloru (Abstfimmunff d&riBomanen) de Pic, insotitu de unu tratatu istorico-criticu si «toologicu, asupra

punctelorti: vechimea"s i o r ig inea Româniloru din pe-ninsul'a {Ternului; continuitatea neîntrerupta, individualitatea naţionala ;a poporului roman eseu in D a c i a T r a i a n a , dontriiile romane in ambele Dac i i , Expans iunea E o m * n i l o r u | techimea b i s e r i c e i romanesci in Dacia T r a i a n a ete.<

Precuniu se pdte usioru intielege din acestu sumariu, dlu Manîti le respunde cu o rara elOqttentiâ si cu ârguminte neresturtiabile la toti acei invetiati streini, demâscându-le tint'a si seopulu loru egoisticu in scrierile loru, constatându falsificarea si rătăcirile loru si chiarificându faptele si adeverulu istoricu; acestu studiu este inse scrisu in limb'a romana, de si elu e in-dr'eptatu in prim'a linie la adres'â adversariloru noştri, dintre cari, cumu diseiu mai susu, prea puţini voru posede atâta cu-nbscintia a limbei ndstre, spre a putea intielege pre deplinu cuprinsulu acestui studiu.

Cugetându asia-dara, ca acestu studiu, tradusu in limb'a germana s'ar inaltia la adeverata valdre, m'amu insarcinatu cu autorisarea dlui Maniu, a efeptui acesta traducere.

Durere inse, cercările mele pentru publicarea acestei traduceri in organele periodice germane pentru sciintiele is­torice au remasu zadarnice si astufelu nu-mi remâne, decâtu a me însărcina acuma si cu tipărirea si edarea acestui studiu in form'a unei brosiuri, recurgendu la spriginulu publicului romanu pentru acoperirea speseloru de tipariu etc. prin pre-numeratiunea anticipativa la acestu opu, carele va apărea in limb'a germana sub titlulu:

Zur Geschichtsforschung iiber die Romănen. HistorUch-hritische und ethimologische Studiem von V. Maniu.

cuprindiendu camu la 10 cdle, formatu octavu. Pretiulu unui esemplariu brosiuratu 1 fl. 50 cr., s'au lei 3.50.

Nevoindu a profita din edarea acestui opu, observu nu­mai pentru orientarea onor. prenumeranti, câ din escedintulu, Carele ar resiiîta din vendiarea opului, se va tipări unu numeru equivalentu de esemplare spre distribuire gratuita pe la Aca­demii, Universităţi si alte institute si societăţi ştiinţifice, pe la diare si alte organe periodice, câtu si pe la bărbaţi de sciintia si litere in Austro-Ungaria, Germania etc.

Apelându asia dara in interesulu causeloru ndstre celoru mai sânte, atâtu de hulite si trase împinse de adversarii noştri — la ajutoriulu inteligintiei si p. t. publicu romanu, vinu prin acesta a'i recerca se binevoiesca a spriginl întreprinderea ndstra prin prenumeratiimi anticipative cătu de numerose.

Prenumeratiunile sunt a se trimite la adresa: P. Bros-teqnu, JResicza (Banatu), celu mutu pâna hx finea lui Martie st v. a. c.*)

Pretiulu de prenumeratiune se va solvi la primirea opului.

R e s i t i a - m o n t , Februarie 1884. Cu distinsa stima

P. Brosteanu.

'"" *) Nu este prea tftrdin nici acuma. Trebue se ne aparamu cău­şele îi<5stre cu tdte" energ?» in limbile Europei. Red.

Bibliografia. — Siese-dieci si patru cuv in te sau predice ale

celui dintru sfinţi părintelui nostru Ioanu Chrysostomulu, estrase din operele acestui mare părinte si dascalu alu bise­ricei creştine ortodoxe, de Dr. Car i Joseph Hef&le, pro-fesoru de teologie la Ttibingen.- Traduse rohianescd si'orek-duite dupre duminecele si serbatorile anuale ale bisericei or­todoxe de Episcopulu de Romanu Melchisedec. Contîne 560 pagine. Bucuresci 1883, Tipografi'a cârtiloru bisericesci, strad'a Principatelor-Unite.

— I n s t i t u t i u n i f i l o s o f i c e , prelucrate de Dr. Vâf-s i l iu Lucac iu , profesoru de relig. gr. câth. si de limb'a'sî' literatur'a romana in gimn. sup. cath. in Satu-mare. Cârteîi'tft metafisica. Contîne 793 pagine. Pretiulu 2 fl. 80 cr. Sktu-mare 1882. Tipografi'a Libera. ' "

— Renduel 'a v e c e r n i e i de Sâmbăta ser'a, puse pe cele 8 glasuri intrebuintiate in biseric'a ortodoxa romana, pre­lucrate si scrise pe notatiunea liniara de G a v r i i l u Mus'i-cescu, profesoru de armonie la Conservatorul, siefu corului metropolitanu din Iasi. G h e o r g h i e J. Dima, profesoru de musica la liceulu nationalu, primu cantoru la biseric'a Sf: Spi-ridOnu din Iasi. G r i g o r i e J. G h e o r g h i u , profesoru de musica biser. la seniinariulu Socdl'a, cantoru la sf. metropolie' din Iasi. Tipărita cu cheltudl'a preasântiei sale D. D. Mei* chisedec , episcopu de Romanu etc. etc. Proprietatea au* toriloru — Tdte drepturile reservate. Se afla de vendiare in Iasi la autori. Contîne 96 pagine. Pretiulu 4 lei.

— I s to r i ' a b a s e r i c e i romanesci uni te cu Rom'a dela inceputulu creştinismului pâna in dilele ndstre de Drt A le sand ru V. Gram'a, profesoru. Contîne 222 pagm©?' Pretiulu 1 fl. 50 cr. Blasiu 1884. Cu tipariulu seminariulttT arcbidiecesanu.

— înd rep t a r iu p rac t i cu pentru pastorii sufletesc!, compusu de T i t u Budu, parochu, protopopu si asesoru cim-sistorialu. Contîne 702 pagine. Pretiulu 2 fl. 50 cr. Gherl'a 18S3"; Cu literele tipografiei diecesane. O carte forte necesaria pen­tru parochi in funcţiunile loru multiplice afara de biserica.

— Anuaru lu b i u r o u l u i geologicu anulu 1882-r3 Nr. 1. Bucuresci 1884. Contîne 114 pagine. Din stabilimett-tulugraficu: Socecu & Teclu, strad'a Berzi 96.

— Rumânische Mi l i t ă r -Sprache . Ein Handbuch fiir Officiere im Verkehre mit Untergebenen und fur Kadpt-tenschulen, von Basilius Sangeorzanu, k. k. Lieutenantin der Reserve im 43. Linien-Infant.-Regimente. Wien JS83. Druck und Verlag von L. W. Seidel & Sohn. Contîne 200-pagine. Pretiulu 80 cr.

— A neo log i smusok ke rddse a Român nyelvben^ irta Dr. S te rka S iu lu t iu AurdI . Budapest 1883. Kncsl

— 80 —

Sândor utdda kSnyvnyomdâjâbdl. Muzeum-korut 10 sz. Con­tîne 37 pagine.

— Rolulu Monuinenteloru in istori'a unui Poporu. Mo-numentulu P l e v n e i , Memoriu cetitu in siedinti'a Ateneu­lui dela 8/15 Noemvre 1883 de C. E sar cu. Bucuresci 1883. Tipografi'a „Romanulu" Carolu Gobl strad'a Doamnei 14. Contîne 16 pagine.

— Recursulu P. S. S. Archiereului C a l i s t r a t u Or­ie nu Bar l adeanu inaintea inaltei curţi de casatiune si de j u s t i ţ i e . Requisitoriulu in virtutea căruia d. Procuroru generalu G e o r g e F i l i t t i , a decinatu competinti'a inaltei curţi de a judeca acestu recursu,, decisiunea inaltei curţi, prin care se admite declinatoriulu de copetintia ridicatu de d. Procuroru Generalu. Bucuresci 1884. Tipografl'a curţii re­gale, proprii F. Gbbl fii pasagiulu romanu 12. Contîne 27 pagine.

— I s t o r i ' a l i t e r a t u r e i romane, in usulu tinerimei studidse de Ioanu Lazariciu profesoru. Contîne 174 pa­gine. Pretiulu 1 fl. v. a. Sibiiu 1884 Tipariulu si editur'a lui W. Kra f f t .

— Economi'a na ţ iona la , schitie asupr'a s t ă r i i economice a R o m â n i e i in secolulu alu 18-lea. Memoriu cetitu in siedinti'a Academiei romane dela 6 Noembre 1881 de P. S. Aure l i anu , membru alu Academiei romane. Con­tîne 159 pagine. Pretiulu 2 lei si 50 bani. Bucuresci 1882. Tipografi'a Academiei romane (Laboratorii romani), strad'a Academiei, 26.

— Higien 'a popora la cu privire la „Sateanulu ro­manu", inveţiaturi practice pentru preoţi, invetiatori, semi­nare, scole normale, licee si pentru toti aceia cari Unu la să­nătatea poporului dela tiera, cu figuri in textu de Dr. G. Vui'a, medicu la băile din Mehadi'a si profesoru de Higiena la in-stitutulu teologicu-pedagogicu din Arad. Contîne 118 pagine. Pretiulu 1 fl. = 2 lei 50 bani. Aradu 1884. Tipografl'a ro­mana diecesana.

— ( „ S c o l ' a P rac t i ca . " ) Magazinu de lectiuni si materii pentru instrucţiunea primara, de Vasile P e t r i , si-a jncheiatu, cu numerulu pro Martisioru a. c., tomulu II . si deschide prenumeratiune la tomulu III. (Aprile 1884 — Mar­tisioru 1885) tomu carele, pâna se va infiintiâ in Naseudu tipografl'a proiectata, va apare si elu, ca si tomurile precedente, in 12 numere mensuale, de câte doue cdle fia-care, si va costa pe anulu intregu: pentru Austr'o-Ungari'a 3 fl., pentru Romani'a 10 lei noi, r e s p u n s i îna in te . Pe creditu fdi'a nu se da nimenui, fiindu câ abonamentele neachitate mai facu inca si astadi: dela tomulu I . 66 fl. 75 cr., dela tomulu I I . 215 fl. 05 cr., dela „Scdl'a Romana" 408 fl. 05 cr.

„Scdl 'a Practica" este unic'a foia la noi Romanii, care cultiva prax'a şcolara pe o scara atâtu de întinsa.

Avendu in vedere dictulu lui Diesterweg, ca „puterea in-, v e t i a t o r i u l u i es te metodulu lui" , „Scdl'a P rac ­tica" şi-a propusa din capulu locului, a tînd pre invetiatorii nostrii necurmata in curentulu m e t o d i c e i r a ţ i o n a l e de astadi, si a-i smulge din catusiele unoru deprinderi învechite, bune de a timpi, dara nu de a lumina spiritulu prunciloru. In scopulu acpst'a fdi'a aduce lectiuni si materii practice, com­puse astufehu, câ invetiatorii se le pdta aplica numai decâtu in scola; lectiunile si materiile sunt alese din tdte obiectele de invetiamentu, de unu timpu incdce chiar si din R e l i -giune, obiectu de cea mai mare importantia pentru scopu­rile scdlei, dar care la noi, este negligiatu afara din cale. Din consideratiunile acestea recomandamu „Scdl'a P r ac t i c a " tuturora catechetiloru si inveţiatoriloru noştri, Abonamentele a se adresa la redactiune in Naseudu. Nassod, T rans i l ­vania) .

— E l e m e n t e de g e o l o g i e pentru cursulu superioru alu liceeloru si pentru bacalaureatu, alcătuita dupa mulţi au­tori d e l o a n u Năde jde . Contîne 160 pagine. Pretiulu 3 franci. Iasi 1883. Tipo-litografi'a Buciumului romanu.

— Is tor i 'a d i e c e s e i romane gr.-cath. a Oradei mari de Dr. Ioanu A r deleanu, profesoru de ••puii. clas. la gimn. sup. gr. cath. de Beiusiu. Partea I, scurta privire asupr'a faseloru credintiei creştine la romani, dela creştinarea loru pâna la inceputulu' seclului XVIII. Contîne 176 pagine. Pretiulu 80 cr.

—' Cântulu l ebede i (poesii), de C D . A r i c e s c u . Bucuresci 1884. Tipografl'a Academiei romane (Laboratorii romani), strad'a Academiei, 26.

— M e m o r i a l u compuşu si publicatu din însărcinarea conferentiei generale a Representanţiloru alegatoriloru ro­mani, adunaţi la Sibiiu in dilele din 12, 13 si 14 Maiu, st. n. 1881, prin comitetulu seu esmisu cu acea ocasiune. Editiunea a dou'a înavuţită cu actele conferentiei; o scurta escursiune critica si cu o serie de discurse politice tînute in conferenţia. Sibiiu 1883, Tipariulu lui W. Krafft. Contîne 240 pagine. Totu acestu Memorialu tradusu dupa textulu din editiunea I. iu limbile ge rmana si m a g i a r a îm­preuna cu mic'a colectiune de acte publice vechi si noue, de legi si alte documente adause la elu, era in l imb 'a francesa fara acte, se afla de vendiare atâtu in Sibiiu la librari'a W. Krafft, câtu si pe la alte librarii ânuntiate prin diarie. în tdte 3 traductiuni exemplariulu costa totu numai 1 fl. v. a. comptantu sau 2 franci 20 centesime.

— Economi 'a câmpului de G e o r g i u Popu de Basesci . Disertatiune premiata cu 6 galbeni. Proprietatea despartiementului XI. alu „Âssoeiatiunei transilvane pentru literatur'a-româna si cultur'a poporului romanu. Contîne 24 pagine. Pretiulu unui exemplariu 10 cr. Sibiiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane. 1884.

Editur'a Asociatiunei transilvane. Redactorii: d. Baritiu. Tipariulu .tij^grafiei1 archidiecesane.,