TRANSILVANIA. F6i a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

i) Acesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- (1 i tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poştei. ] j Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. -— Se aboneza la

Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu priu posta, seu prin dd. colectori.

i\r. 2 5 . Brasiovu 15. Decembre 1868. AlLIllu I.

y Despre medicina cu respectu Ia poporulu romanu. n .

D e s p r e s t a r e a v i e t i e i c u p r i v i r e la s a n e t a t e , l a b d l a si v i n d e c a r e a ei.

Vorbindu despre starea vietiei cu privire la sanetate, la bdla si vindecarea ei, avemu mai nainte de tdte se aratamu, ca acdsta problema este resolvita de bărbaţ i sciintifici din punctulu de vedere alu sciintieloru natural i moderne.

O plina de amarat iune, o neplăcuta stare a timpului no­stru este si aceea, ca t o t u •— si ce e mai bunu si folositoriu — de aru fi cliiamatu se redice, se formeze, se intardsca si in-virtosiesca cei mai nobili germini (muguri) ai popdra loru , se nimicesce pr in aceea, ca diferitele clase de drneni, care din nefericire au inceputu a se forma si la noi romanii , dedate cu spiritulu de caste, de fala, de vanităţi, de inchinare la au-ctoritati , se separa unele de catra altele, pe candu a loru cea mai sânta datorintia ar t rebui se fia, câ insocite laolaltă se'si fundeze atatu prosperitatea propria, catu si comuna, cu zelulu celu mai frurnosu, si pe langa aceste se desvdlte mai depar te legatuinti 'a iubirei crestinesci, a conoordei si a umanitatiei, pana ce voru ajunge tînt 'a umanitatiei, adecă f e r i c i r e a c o m u n a .

Acdsta t înta t rebue se fia punctulu de atractiune pentru activitatea vietiei ndstre. Cu catu individulu vietiuesce mai fi-resce, adecă cu catu poterile lui trupeşei si sufleteşti se des-vdlta in armonia conformu naturei, cu atat 'a mai poternicu va fi a t rasu de aedsta t înta si cu atat 'a mai rapede aldrga cafea

— 602 —

acestu scopu tdte spiritele, asemeni unui sîroiu, (torente) ne-impedecatu.

A impedecâ acăsta mişcare neincetata, ar fi cea mai mare injuria, ce ar potea comite cineva in contr 'a dumnedieesciloru legi ale naturei. Cultur 'a si luminarea, libertatea, dreptatea si adeverulu, suntu falfaitoriulu st indardu ridicatu susu de geniulu omenescu; cine urmăza lui, acel'a isi pre 'nsămna calea catra nedesecabilulu isvoru (sorginte) a tdta puterea; acel'a va fi si celu mai bunu patr iotu si celu mai puternicii sprijinitoriu alu regimului atunci, candu s'ar cere a apară patri 'a de reu; acela v a fi inse totuodata si omu adeveratu si va nisui a desfasiura acestu st indartu chiaru inaintea ochiloru lumei, redicandu totu­odata columna totudeaun'a duratdria pen t ru bravura, a cărei imputerire in dste si scdla nesminti tu t rebue se aiba de resul-tatu, câ bravulu se fia intieleptu si intieleptulu bravu. Geniulu poporului nostru cere dela noi , câ se'i a ra tamu acestu stin­dar tu si se'lu invetiamu cumu se'lu manuăsca; se'lu invetiamu cumu se se pretiuăsca insusi pe sine si pr in acăst 'a intrăg'a-omenime; se'i a ra tamu ce e v i a t i a ? ce e m d r t e a ? ce e sa-n e t a t e a ? ce e b d l ' a ? câ se scie stima viati 'a si se nu aiba frica de mdrte ; se scie crutia sanetatea si se se ferăsca de bdle.

Ce este viati 'a? ce este mdr tea? Viati 'a este misîcare pur­ta ta de sufletu, ea se tiene de caten'a creatiunei, ce are punc-tulu de esire in puterea primitiva. Se privimu la germinele, din care se desvdlta viati 'a organica si vomu afla c e l u l ' a (o besîcutia) cu simburele ei — o masa fluida, ce produce găoa­cea său t rupulu seu din sine insasi; — mai departe vomu ve­dea, cumu se insîra celula la celula; inse de unde vinu sem­nele vietiei ei — misîcarea si puterea spre diferite formaţiuni? Acăst 'a este si remane ascunsu de inaintea ochiloru nostrii . T o t u ce se arata ochiloru omenesci, este trupulu. Sufletulu, câ tdta viati 'a spirituale, e nevediutu, noi inse ilu cundscemu pr in manifestarea puterei lui.

Omulu sta pe gradulu celu mai inaltu alu vietiei pamen-tene; trupulu lui cere nutrementu materiale, ăra sufletulu nu-t rementu spirituale. P recumu t rupulu insinua schimbarea ma­teriei lui pr in fdme si sete, asia manifestăza sufletulu schim­barea materiei lui, adecă nisuinti 'a dupa perfecţiune prin aceea, ce se simte atrasu a adora o fiintia mai inalta si a'si largi netiermurit 'a facultate a cunoscintiei, ăra prin indestularea ace-storu trebuintie se petrunde de simtiemente plăcute si ferici-

— 603 —

tdrie. Acestea nisuintie ale puteriloru sufletului nostru le nu-mimu l e g e a i n s t i n c t u l u i .

Viati 'a ^omului este dara o schinteia dumnediedsca, con­crescuta naturahnente cu puterea primitiva, si astfeliu si ea, câ si aceea, pdr ta in sine germinele intieleptiunei, alu iubirei, p ro -pagat iunei si alu desvoltarei pana la perfecţiune. Astfeliu a implantatu creatoriulu in terenulu vietiei omenesci radecine, din care esu numai surcei (lăstari) bun i , ddca le cultivamu conformu naturei .

P e acestu d rumu se intaresce si facultatea instinctiva, si dîs 'a lui F ich te : „omulu nu e nascutu a fi pecatosu, ci câ se afle plăcere la ce e bunu, se faca bine."

Propas indu viati 'a necontenitu in desvoltarea poteriloru spirituali, ea se misîca in unu cercu eternu, câ si natur 'a dum-nediedsca, ce n 'are nici inceputu, nici finitu. Aceea dara ce noi numimu mdrte, este numai o schimbare a formei, o t re­cere dela o viatia la alt'a. Viati 'a sufletdsca este dara realulu, dra cea trupdsca midiuloculu spre scopu. Corpulu si sufletulu cu privire la legile naturei suntu destinate a prospera impru-

* mutatu, dra candu a ajunsu sufletulu la maturi tate, lapeda gadcea din afara, adică corpulu, ce 'si-a p rodusu insusi, si cu poterea cugetului seu sbdra de ceea par te .

Ce este sanetatea? ce e bdl 'a? — Viati 'a in fiintiele or­ganice primesce nutritdriele sale puteri, tîtiele naturei. Numai este cu potintia a mesteca acelu sucu alu vietiei, ce ne asigura duratdri 'a sanetate si da putere de vidtia nedebilitat 'a nisuintia a tiend depar te dela corpu orice conturbatiune, prin u rmare si bdl'a, pr in restituirea ecuilibriului elementeloru. I n acdsta nisuintia cundscemu noi pr in urmare legile nestrămu­tate ale naturei ; pe acelea se basdza cerculu intregei vieţi in etern 'a sa ordine.

Sanetatea in fldrea sa si dupa opiniunea celoru mai re­numiţi medici alopati, se basdza inca pe armoni 'a elementeloru vietiei si pe ecuilibriulu partiloru vîrtdse si fluide ale organis­mului. Unde se conturba starea acdst'a, acolo se arata bdl'a si mdr tea mai timpurfa; pr in u rmare si vieţi'a trupdsca si su­fletdsca se pdte cugeta câ un 'a armonica. Sufletulu pen t ru sine are nisuinti 'a a se intari pr in atragerea poteriloru spiri­tuali si asia se formdza m i n t e a . Dara fiinduca pe acdsta cale se largesce si facultatea cunosciintiei in legătura cu ingrigirea de corpu, se chiarifica si otielesce si facultatea sensitiva ast­feliu, incatu vomu afla plăcere la ce e bunu si greatia catra

4 6 *

— 604 —

ce e reu, si asia vomu ajunge la propri 'a dignitate omendsca .— In privinti 'a ingrijirei trupului ni se infaciosidza preceptele le-gei naturei . Cu catu acestea se voru observa mai strinsu, cu atatu se voru chiarifica si intari poterile corpului nostru cele fluide si cele ce se producu din ele. Ingrij indu noi de aceste câ gradinariulu de plantele sale in florăria, si anume lucrandu asupr 'a totalei poteri a trupului prin caldur'a ce o potemu produce prin ap 'a rece, organele storcatdrie (secretdre) mole­şite si langedîte in urm'a unei vieţi naturei contrarie, voru re­intra in activitatea normala, si anume pelea va midiulocj cal­dur 'a si reversarea electricitatiei, pr in care sângele se pdr ta re­gulaţii la tdte părţile corpului, câ se le nutresca si se intardsca sistem'a nervdsa; părţile trupului tocite se disolva in atomi si in molecule (parti subtili) si se lapeda afara din corpu; în­tocmirile regulatdrie in organismu restitue ecuilibriulu intre părţile fluide si virtdse, si astfeliu schimbarea materiei purcede regulaţii si sanetatea ajunge a fi duratdria. I n aceste feno­mene fundamentali apare tdta procedur 'a vindecatdria firesca.

S'ar părea, ca nu a r fi lucru greu a cundsce bdlele, de dre ce fiescecine se simte capace a recomanda vreunu lecu. * Inse din o astfeliu de supositiune aru resultâ insielatiuni dau-natidse; fiinduca multe mii de omeni altfeliu fdrte luminaţi, ba si insusi medicii pdr ta in sine germinele, sdu deja inflorirea unei bdle mai curendu seu mai tardiu omorîtdrie, si totuşi li se pare, ca suntu sanetosi. Ce e dreptu, ca sanetatea si bdl 'a suntu unu ce fdrte diferitorii!, inse de multe ori fdrte reu de a se deosebi un'a de alt'a. Si fiinduca noi nu avemu nici unu gradimetru spre a pote mesura bdlele , nu ne remane alt'a, decatu numai a delucida propriulu punctu de plecare alu bd-leloru. — Inimicii vietiei ndstre (bdlele) se arata de regula

/ facolo, unde vointi'a omenăsca impedeca libcr'a inriurire a po-/ fteriloru naturei asupr 'a viului organismu, prin locuintia si nu-

t rementu nefirescu, si pe langa acăst'a ea perde din vedere si conditiunea principala a vietiei, ce jace asia aprdpe de noi, adecă aceea: ca la locuintia si nutreinentu artificiosu se cere si o îngrijire artificidsa a trupului. Cc ar fi de plantele din florăria, deca gradinariulu nu ar pricepe a le câştiga unu cre-scamentu prosperatoriu in florăria prin aceea, ca intrebuintieza bine nccesariele puteri ale naturei?

Gradinariulu măiestru seu floristulu, câ se pdta cundsce din fundamenta lucrarea poteriloru naturei , se formeza si in-strueza in scdla speciale. Pen t ru viăti'a omenesca nu se afla

— 605 —

inca nici o scola, nici o persdna, care s'ar deprinde cu iuve-tiatur'a unei ingrijiri artificidse, inse firesci, a vietiei ndstre tru­peşei si sufletesci; educatorii genului omenescu se asemena cu elevii, cari inca nu au pricepuţii lucrulu de căpetenia alu măie­striei loru. Si d6ra viati'a animale si in specie omenăsca nu va fi mai put înu pretidsa decatu cea vegetabile.

Noi avemu firesce pentru viati 'a sufletesca teologi si pen t ru , cea trupesca medici, ei inse pana acum'a nu au potutu dela-A tura incurcaturele, ce durăza necontenitu pe terenulu teologiei!; si alu medicinei. I '

Teologii ne infaciosiăza lumea acest'a câ unu campu alu dureri loru, câ valea plangerei , că unu locu pliuu de ne-curatienii , in care omulu pentru pecatele sale si ale mosiloru si stramosiloru sei trebue se degenereze trupesce si sufletesce. Si cu adeveratu, luandu in considerare, ca atatu in palatele bogati loru, catu si in colibele seraciloru domnesce cea mai mare ticăloşia in urm'a bdleloru, de care suntu asupriţi aicea părinţii, colo copiii, ca la atati 'a părinţi se rupe anim'a de du­reri vediendu, cumca pruncii sei in vîrsta puternica, speranti 'a cea de pe u rma a betranetieloru sale, se adencescu in mor-mentu; ca omulu cugetatoriu candu ilu intimpina vreo boia, vine in cea mai mare temere despre alegerea medicului si a lacului; cugetandu ca pe lenga medici cureza inca si babele, vrajitdrele si pacalele, nu potemu se nu le damu 6resicumu dreptu. Lucru lu inse sta cu totulu al tmentrea; pent ruca d ă c a h omulu observa legile natnrei , isi p<5te pregăti nesmintiţii c e a i ! mai plăcuta bucuria de viătia. I n t6te lucrările creatiunei se manitestăza numai intieleptiune si in fiacare viatia cunăscemu puterea primitiva cu dumnedieăsc'a nisuintia a se desvolta pana la cea mai in alta perfecţiune.

Medicii se silescu a delatura simptomele bc51ei seu pati­mile locali pr in sucuri de plante, prin diferite mineralii — ve-nine — si prin lanceta, nu inse a vindecă radecin'a vietiei pr in midiuloce acomodate naturei — aeru curatu, prdspetu, lumina, apa , căldura, recela, misîcare, odichna, electricitate — cumu face floristulu la plantele din florăria. Astfeliu s'au verîtu in tierile cele mai civilisate, unde mai totu omulu intrebuintiăza med ic ina fara privintia la poterea naturei , o invederata dege-nerat iune trupăsca, ceea ce nu s'ar fi potutu intempla, daca facultatea cunosciintiei omului s'ar fi inavutîtu inca din verst 'a j copilarăsca in scol'a popularia cu adeverat 'a său rational 'a in- | vet iatura despre îngrijirea trupului si a sufletului, confo rmu ' '

naturei . P a n a nu se va intemplâ acăst'a, nu va incetâ nici degenerat iunea trupăsea si sufletăsca, pentruca poterile sufle-tesci ajungu la lămurire si invertosire numai a tunci , candu t rupulu si sufletulu se desvdlta in armonia prin ingrijire con­forma naturei .

Căuşele nenumerateloru bale, ale diferiteloru defecte, topi-riloru pe picidre si ale mortiei premature, urmăza din mersulu desvoltarei civilisatiunei. Cei dintâi <5meni au fostu scutiţi de atacurile bdleloru pr in nestricat 'a potere a instinctului si prin aceea , ca ei nu au dusu alta viat ia , decatu cea conforma naturei.

Cu latîrea civilisatiunei căutau dmenii a'si inmultî tesau-rulu materiale pentru viati'a pamentăna, pe candu fericirea su­fletăsca remase nebăga ta in săma. Astfeliu se esca in para-disulu pamentescu o nemărgini ta aplecare spre plăceri si co­modităţi — sierpele a totu reului. (Omenii in locu de a r e -mană pe langa chran 'a si beutur 'a simpla, p recumu ni le imbiiâ natur 'a, ei au cautatu a'si iudestuli fdmea prin mân­cări gătite artificiosu cu totu feliulu de arome si dresuri , ăra setea prin vinu, bere, ceaiuri, rachiuri s. a. Curăţirea trupului cu apa prdspeta pr in spălare său scăldare s'a facutu unilate­rale, si unde se mai intrebuintiăza, acolo se aplica ap 'a calda. Asia dmenii s'au dedatu totu mai tare la o viatia nefirăsca, pe candu in contr 'a vietiei firesci se redica unu prejudetiu, precumu apare si astadi in contr 'a apei prdspete. „Acăst 'a n u o suferiu nici in cisme, necumu in t rupu , " dîcu cei ce pre-t indu a se numi civilisati!

P e langa unu astfeliu de modu alu vietiei, firesce ca viati'a interna a organismului se prea intarîta, pe candu părţile din afara ale lui se molesiescu; o descordare a poteriloru trupeşei si sufleteşti, pr in u rmare si a facultatiei instinctului, este ur­marea cea neincungiurabila. Astfeliu s'a plantatu in omu ger-minele bdleloru, care dupa aceea a crescutu in totu feliulu de patime si suntu de a se considera câ isvorulu defecteloru tim­pului nostru, fiindcă ele, câ si palamid'a in semaneturele bune, sugruma surceii cei buni si nu'i lasa se ajungă la inflorire. Si cumu pdte fi acăst'a altfeliu! Noi negrijimu, intrebuint iamu reu, mal t ra tamu t rupulu nostru in totu modulu putentiosu din singur 'a datina, fara câ se cundseemu urmările si adeverat 'a loru valdre, pe candu sant 'a datorintia a nds t ra a r t rebui se fia, a privi t rupulu câ t e m p l u l u sufletului si a tienă departe

— 607 —

de elu tdta necuratieni 'a, a'lu doici si a îngriji de elu d u p a legile naturei.

(Va urma).

^ Epistole familiarie (despre scrierile popularie).

I. Brasiovu, 10. Brumariu călind, nou. Domnule consi-l iariu! I t i sunt datoriu cu respunsu la epistol'a din 1. Noemb. a. c. In t re interesantele pasage dela finea epistolei dta ai si pre urmator iu lu: „Eu asi fi scrisu in „Transi lvani 'a" si asi scrie, dara me temu ca nu voiu plăcea cu astfeliu de materii, si de aceea asteptu se me insciintiezi. E g r e u , ca asia ceva nu se pdte scrie tocmai in l i m b ' a p o p o r u l u i . . . ."

Citindu acestu pasagiu, p recumu si celu care urmdza dupa elu, am trebuitu se presupunu, cumca in momentele candu leai scrisu, ai reflectatu si Dta la toti acei connationali ai nostrii, cari ce ru , ca buna-dra si in acdsta fdia romandsca se se pu­blice articlii catu se pdte mai p o p u l a r i , in stilu catu mai p o p u l a r m , insociti de esplicatiunile cele mai p o p u l a r i e . Sub acdsta conditiune apoi ddloru promitu, sdu incai spera, ca cu­tare scriere periodica, sdu si carte, va avea unu mare numeru de abonaţ i si lectori.

Ddca pre noi nearu gena asemenea pre tens iuni , apoi se intielege de sine, ca nu amu mai scrie nici odată nimicu. Din norocire inse noi ambii luaramu lucrurile si dmenii din alte puncte de vedere, de aceea amu si scrisu si publicatu cate ceva in vidti'a ndstra. Deci me r o g u , câ se remanemu si pe restulu vietiei cata o vomu fi mai avendu, totu pre langa ma-csim'a vechia si se scriemu pentru aceia, despre carii pot i sci din capulu locului, căTTe"vdru citi, dra nu pentru aceia, despre carii unu amicu alu nost ru comunu observase inainte cu vreo 24 de ani, ca de li s'ar d a r u l cârti sdu foi periodice l e g a t e i n a u r u , ei aru rade aurulu de pe t ab le , dra cărţile le a ru a runca catu colo.

In t re alte impregiurari noi amu potd respunde doritoriloru de scrieri popularie fdrte pe scurtu cu fapte complini te , sdu adecă cu u n u catalogu bunicelu de asemenea scrieri , care câ de ani treidieci incdce , cu catu au fostu compuse in stilu mai „popu la r iu , " cu atatu au si repausatu mai cu rendu , in-tocma asia de cu rendu , precumu s'a intemplatu si cu acelea, care au fostu sdu compuse sdu t raduse intr 'o limba prea preste

— G08 —

mesura malta, său incai asia de intortocata, incatu uneori chiaru auctorii său traducătorii loru isi sfarmă" capu lu , ca se pricăpa cea ce au scrisu ei inşii. Astadi inse c redu , ca suntemu da­tori publicului nostru cu pertractarea acestei cestiuni delicate chiaru act in fati'a si in audiulu seu , pentruca se damu oca-siune la mai mulţi bărbaţ i de litere a'si descoperf opiniunile in acestu respectu. îmi place a spera asia ceva cu atatu mai vi r tosu, ca la alte popora mai luminate decatu noi s'a datu de multu definitiunea drăpta a cuventului „ popular iu ," prin u rmare datorinti 'a ndstra se marginesce mai multu intru a o sci aplica la noi in sine.

Politicii moderni t ienu, ca fiacare poporu are legi si re-gimu numai precumu le-a meritaţii elu, său: fiacare poporu merita numai legile si regim ulu, pe care'lu are.

Tocma asia se pdte sustienă, ca fiacare poporu are numai atâtea si atari producte l i terarie, pe cate si pe care le pdte suporta si cumu amu diee, mistuf, consuma.

„Se scrieţi mai populariu, pentru-ca citindu se ve pricăpa si poporulu." Inse care poporu domniloru ? Acelea câteva mi-lione de bărbaţi si femei, care iu tdta viati'a loru nici ca au vediutu alte cârti, decatu acelea, pe care citescu si cânta preoţii si cântăreţii in biserica? Acelu poporu se citesca, pe carele nimeni nu Fa dusu la scdla si nimeni nu l'a invetiatu si nu l'a pregătiţii, pent ruca se pdta citi celu pucinu pe unu calin-dariu cu anecdote si fabule de siediatdre, t iparitu cu slove de cele mari si g rdse? Rogu-ve, care scriere se pdte numi popu-laria pentru unu poporu oricare, alu cărui destinu fusese, cd se fia detînutu in nesciintia si orbia absoluta si pe care numai geniulu seu celu bunu ilu scapă de perirea to ta la? Pen t ru se­cui s'a ingrijitu dela reformatiune inedee in mai multe moduri , pentruca se'si aiba scdlele loru naţionali si preoţi invetiati ; cu tdte acestea tdte încercările de a funda si sustienă la ei cate o fdia periodica „popularia" naţionala, au suferiţii unele dupa altele naufragiu, pana ce in dîlele trecute repausa si cea din urma, care esia in Tergulu Muresiului (M. Văsârhely) , care este capital 'a Ioni. Saşii au fostu si in acestu punctu multu mai favorati de sdr te , si totuşi nici la ei nu se pdte sustienă nici o fdia periodica „popular ia" intru intielesulu adoptatu de unii romani ; mai tdta l ec tu ra cata o vei g'asi si la „poporulu" sa­sescu catu se afla in conditiunea sociala a „poporului" roma-nescu , la care reflectăza uni i , se marginesce la cate o carte de ruga t iune , unu calindariu 32° cu anecdote si invetiaturi,

cumu se estermina purecii , muscele , omidele, gârgârit i a e t c , la cate unu Eulenspiegel si alte asemenea bagatele. Apoi dre ce lectura „popular ia" voru fi avendu alte popora ale Unga ­riei pe pustele si in valile loru si asia mai departe.

E u crediu domnule consiliariu, cumca dupa esperienti 'a mul ta pucina ce ne-amu castigatu in viătia pe campulu lite-raturei naţionale, suntemu datori se spunemu dmeniloru nostrii curatu asia, cumca noi nu avemu gustu se scriemu pentru vreunu publicu, carele are se se nască de aici inainte, pentru-ca dupa astfeliu de immortalitate nu alergamu, ci ca noi vomu caută se scriemu totudeaun'a numai pentru acea par te a na­tiunei, care apuca a invetia ceva carte si care voiesce se mai invetie, adică pentru acei romani si acelea romane, care astadi sunt in stare a s i citi, a s i pricepe cele citite, a se s i folosi» de ele, a sf comunica sciintiele loru prin g r a i u l u v i u si in l imbagiu , seu daca v re i , chiaru dialectu populariu la cei din preglurulu loru, cati nu sciu citi" nimicu, ci astăpta câ se i le esplice a l tu lu , r a r u , chiaru, incetisioru si cu multa patientia. Unu redactor iu , unu publiciştii , câ si oricare auctor iu , afara ddra de poeţii si de filosofii viitoriului, mai nainte de a pune man 'a pe condeiu, va trece prin o revista acurata pe tdta par tea publicului, pent ru care cugeta elu a scrie si a publica din cu-noscintiele sa le , ăra anume unu redactoriu la o naţiune pre­cumu este si a nds t ra , va prefira indata dela inceputu list'a abonati loru cu mare luare aminte, pentrucâ se afle din capulu locului, pentru c i n e scrie, cu c i n e are a face si prin u rmare c u m u se'si alega si se'si clasifice materialulu ce'i sta dinainte, apoi in ce f e l iu de stilu se'lu imbrace. Orice barbatu lumi­naţii si totuodata practicii , cunoscătorii! de dmeni , a runcandu ochii preste catalogulu abonatiloru oricărei foi periodice roma-nesc i , si conferindu apoi testulu foiei cu sum'a intielegentiei publicului, indata iti va a ra ta , deca redactoriulu isi cundsce publiculu seu, orica ddra elu alege si t iparesce lucruri pentru unu altu publicu, pe care nu'lu are de locu. U n u redactoriu, carele va remanea câ si unu maroderu in campulu de bătaia, inapoi'a publicului lectoriu, carele va fi ecsistendu la cutare p o p o r u , acela va fi despretiuitu; altulu carele va alerga in îug'a mare, înaintea publicului, acela va fi parasitu, din causa ca dmenii n 'au atat 'a r ă b d a r e , pentrucâ se alerge ne 'ncetatu alăturea cu elu; ăra celu carele va scrie pent ru unu publicu ce nu ecsiste de locu, in casulu celu mai bunu va fi conside­raţii său de unu fantastu, său câ unu imbecila.

— 610 —

A gasi si aplica mesnr 'a d răp ta , dupa care se poti de-judeca feliulu si numerulu trebuintieloru spirituali si materiali ale cutarui poporu, său si numai clase de poporu, inca nu este unu lucru tocma usioru; este inse cu atatu mai anevoia a des­coperi, său macaru a divina (gâci) gradulu culturei, alu lumi-niloru, facultăţile mintiloru, gustulu si aplecările. Aceştia sunt totu atati scopoli , in care pdte se sufere naufragiu zelulu celu mai ferbente, vointi 'a cea mai curata. Se intrebe romanii nostrii numai pe invetiatii si publiciştii magi ari din Clusiu si pe cei sasesci din Sibiiu si Brasiovu. Ddieule, cate întreprin­deri ştiinţifice si l i terarie , despre alu caroru folosii si chiaru necesitate absoluta intreprindietorii era convinşi, s'au.prefăcuţii in fumu si cătia câ de ani cincidieci incdce , si cate scrieri credinţe de fdrte popular ie , dupa aşteptare de dieci de ani, pentruca se le cumpere cineva, au calatoritu la boitele, in care se vendu icre si piperiu, său ărasi in morile de charthia, pen­t ruca se se macine din n o u !

Daca la popdrale luminate, la care cdlele tipărite esu pe fiacare anu cu m i l i d n e l e , din atâtea milidne mai mergu unele si la piperiu, ce mi ra re ! Inse la no i !

Se remanemu inse totu pre langa scrierile popularie si inca de aci nainte se ne ocupamu mai multu numai cu ale ndstre.

Care din betranii nostrii au sciutu se scrie mai popular iu decatu Pe t ru Maiorii? Istori 'a acestuia despre inceputulu ro-maniloru in Daci 'a se tipărise la Bud'a in an. 1812 intr 'unu numeru de ecsemplaria prea modestu, paremise un 'a miie. E u inse'mi aducu aminte prea bine, ca dupa 1 6 — 2 1 ani, adică pe la 1 8 2 8 — 3 1 se mai afla unu mare numeru de ecsemplaria a-siediate in bolt'a copileloru sărace dela Clusiu si date in grij 'a betranului Alecsandru Ca tona , fostu tutoru alu nepoti loru lui P . Maioru. Fi induca nu le cumperâ mai nimeni a l tu lu , dr. Ramontiai , cunoscutulu fundatoriu generosu, le cumperâ elu si le impart iâ la cate unu studente cu purtăr i bune. D u p a alti cativa ani fericitulu boieriu Georgie Malinescu din Moldov'a, ret iparindu acea is tor ia , abia fu in stare de a'si scote spesele tipariului in alti cativa ani, ăra restulu ecsemplarialoru ilu daruf pe la scdle. F d r t e bine, se daruăsca mai alesu cârti bune , ori­cine pdte da ru l ; numai vine si acilea întrebarea, ca dre cărţile dăruite se citescu si folosescu mai bine, decatu cele cumpărate.

Popu la ţ i a ! Advocatulu Aronu din Sibiiu ar fi pututu riva-lisa in poesi'a popularia nu sciu cu cati alti poeţi populari de

ale al tora popdra ; pentrucâ ce pdte fi mai placutu si rnai usioru de intielesu, decatu versificatiunile acelui barba tu demnu de cea mai doidsa memoria a ndstra. P a t i m i l e D o m n u l u i C h r i -s t o s u , A n u l u c e l u m a n o s u , A r g i r u s i E l e n ' a , L e o n a t u d i n L o n g o b a r d ' a , sunt acomodate de minune la intielesulu poporului incepetoriu, dra din punctu moralu nici moralistulu celu mai rigorosu n'are a le critica. L a alte popdra inaintate acestea versificatiuni s'aru afla tipărite in sute de mii de ecsem-plar ia ; dra la no i? Se respunda tipografii si librarii.

P e la a. 1830—36 „Pfennigmagazin" ilustratu esia in dieci de mii de ecsemplaria* pentru publiculu germanu din clas'a b u r g e si ei. L a consiliulu unoru literaţi de frunte, repaus, t rans-latoriu din Brasiovu Ioanu Baracu lua asupra'si t raducerea mai multoru articlii din „Pfennigmagazin, dra Rud. Orgidanu primf asupra'si editiunea pe spesele si pe risiculu seu in tipografi'a lui Ioanu Gott. Acelea traductiuni intretiesute si cu poesidre de ale numitului redactoriu, esira in a. 1837 sub titlulu „ F d i ' a d u m i n e c e i ' " Lucru mai populariu nici ca se potea. Edi to-riulu inse comise e rdrea , ca deschise abonamentu chiaru si numai pe cate unu trimestru. Tot i acurgeau la curiositatea aceea; in trimestrulu dintaiu abonaţii era preste 8 0 0 ; in tri-mestrulu inse din u rma (Oct.—Dec.) remasera ceva preste 150, prin urmare editoriulu pagubf 800 fr. m. c. la acea mica în­treprindere de unu anu.

E c a cumu vointi 'a cea mai curata fu pedepsita numai pent rucâ intreprindietorii cu „Pfennigmagazin ' ' t radusu se a-dresasera catra unu publicu romanescu, carele pentru asemenea scrieri in adeveru popularie (si inca ilustrate) sdu nu ecsista de locu, sdu ddca ecsista, elu in acea epoca se va fi aflandu in nesce calamităţi fdrte m a r i , in catu nicidecum nu'i venia gustulu de a se ocupa cu un'a lectura atatu de usidra. Mie mi se pare domnule consiliariu, ca caus'a principala, pent ru care cadiuse „Fdi 'a duminecei," a fostu acesta din urma. I n totu casulu atat 'a este adeveru, ca nouii intreprindietori si ur-ditori ai „Fdiei pentru min te , inima si l i teratura" si ai „Ga­zetei" au invetiatu ceva din pâsulu primiloru intreprindietori, si asia ei nu'si mai cautara publiculu acolo , unde'lu căutase Rudolfu Orgidanu, ci cu totulu airea.

Se mai aducu inca numai unu ecsemplu prdspetu de scriere popularia. I n f r i c o s i a t e l e s t r i c a t i u n i a l e b e u t u r e i d e v i n -a r s u - r a c h i u , cărticica catu se pdte mai popularia si necesaria câ panea dilei, prelucrata de protopopulu Ioanu Petricu si di-

rectoriulu G. Munteanu, editiunea pr ima d ă r u i t a m a i tdta, a-ddu'a făcuta in an ulu acesta, inse f a r a fondu de a se mai pute dărui, costa numai 10 cri v. a.; cu tdte acestea afla dela mine, ca nu o cumpăra n i m e n i ! De ar fi conspirată cineva in con­t ra ei si mai reu totu nu s'ar vinde.

Destulu pentru astadata, ca'mi stete man'a. Se ne vedemu sanetosi. Devotatu G. Baritiu.

Nr. 2 3 7 — 1 8 6 8 .

Protocoliilii siedintiei comitetului asociatiunei trans. rom. tienute in 15. Sept. c. n. a. c. sub presidiulu ecs. sale diui presiedinte Lad. Basiliu Popu, fiindu de facia Rever. dn. vicepresied. Ioanu Hannia si dintre membrii comitetului: il. sa du. cons. aulicu Iacobu Bolog'a, il. sa dn. cons. gub. Pavelu Dunc'a, il. sa dn. cons. gub. Eli'a Macelariu, il. sa dn. cons. de finantia Petru Mânu, dn. sen. Petru Rosc'a, dn. adv. dr. Ioanu Nemesiu, dn. prof. si parochu Zacliari'a Boiu, dn. I. V. Rusu secret. IL, dn. capit. si cassariu alu asoc. Const. Stezariu, dn. prof. si controloru alu asoc. (m. supl.) Ioane Popescu, dn. redactoriu si bibliotecarul alu asociat, (m. supl.j Nicolau Cristea, dn. advocatu dr. Racuciu (m. supl.) si dn. parochu iu Vizocn'a (m.

supl.) Ioane Popu.

(Fine.)

§. 105. Se cetesce conclusulu coprinsu in p . X X I I . din protoc. adun. gener., prin carele adunarea decide, câ capitalulu asociat, de 18,100 fr. in asemnatiuni ipotecarie , se se prefacă astfeliu, catu pent ru 2000 fr. se se cumpere 20 actii dela banc'a de asemnat iune „Trans i lvania ;" er pentru 16,100 fr. se se cum­pere obligaţiuni urb. t rans.

Asupr 'a modului esecutarei acestui conclusu, escanduse dis­ensiune intre membrii comit , anume in ceea ce atinge cumpe-rarea actiiloru dela banc 'a de asemnatiune „Transi lvani 'a ," co­mit, la p ropunerea dlui dr. Ioanu Nemesiu decide: câ pentru cele 20 actii p rocurande pre sam'a asoc. cu cele 2000 fr. se se platesca procentele cuvenite dupa modali tatea prescrisa prin conditiunile statutarie ale resp. bance, er celilalti bani se se elo-ceze spre a fructifica, si atatu despre acest'a, catu si despre in­tregu conclusulu resp. alu adun. gen. se se incunosciintieze dn. cassariu alu asoc. cu însărcinarea de a'lu pune in lucrare.

§. 106. Se cetescu in ordine conclusele adun. gener. cu­prinşii in p . X X I I I . pos. 1—-8 inclusive si anume ad 1) com-binatu cu p . X X V I I I , adunarea decidendu implerea unui postu vacante la comi t asoc. se alege de membru ord. alu aceluia dn. capitanu in pensiune Ioanu Bradu.

Conclusu. Comit, decide a i se trimete decretulu resp.

— 613 —

§. 107. ad 2) adun. gen. decide, ca comit, pdte numai decatu estrada diplomele resp. membriloru no ui fundatori si ordinari ai a soc , si numai in casulu candu s'ar află vreunu impedimentu in contr 'a vreunui membru , atunci are de a su­pune atare casu decisiunei adun. gener.

Acestu conclusu se iea spre sciintia si îndreptare spre viitoriu.

§. 108. ad 3) adun. gen. insarcinandu pre comit, a pro­cura datele necesarie si spesele aproximative pent ru infiintia­rea unei tipografii, lamurindu totuodata spesele diverse ce le are asoc. cu tipărirea scrisoriloru relative la afacerile ei p ro­prie, la propunerea secret. I I . se decide: câ denuminduse o comisiune spre scopulu ducerei in deplinire a insarcinarei pri­mite, aceeaşi procurandu's i datele necesarie cu privire la ob-iectulu din cest iune, se elaboreze unu proiectu , carele discu-tenduse in sensulu comit., se se astdrna viitdrei adun. gener. De membrii acestei comisiuni se aleseră: dn. cons. P . Dunc'a, dn. prof. Zacharia Boiu si dn. red. Nicolau Cristea.

§. 109. ad p . 4). Conclusulu adun. gener. privitoriu la aceea, câ asoc. pre spesele sale proprie se edea cârti de in­strucţiune pentru scdlele pop. si câ comit, se se puna in asta privintia in cointielegere cu resp. ordinar ia te , lucrandu totu-deodata unu proiectu detaiatu in acestu obiecţii.

Se iea spre sciintia si intocm'a urmare cu aceea, câ resp. concluse se se impartasiesca si ven. ordinariate.

§. 110. ad p. 5) privitoriu la conclusulu adun. gen., pr in care comit, se insarcinăza a t ipări in fdi'a asociatiunei catalo-gulu cartiloru bibliotecei asoc. si totuodata in privinti 'a folosirei cartiloru aflatdrie in acea biblioteca, a elabora unu proiectu pana la adun. gen. viitdria, comit, dorindu, câ cărţile din bi­bliotec'a asoc. se se pdta folosi si pana la statorirea regula­mentului indigi tatu, la propunerea dlui consil. Ilie Macelariu combinata cu o alta propunere a dlui prof. Popescu, decide: câ bibliotecariulu asoc. se se însărcineze cu compunerea unui regulamentu relativu la modalitatea folosirei bibliotecei a s o c , dar si pana atunci, câ productele literarie si sciintifi.ee aflatdrie in bibliotec'a asoc. se nu remana neusuate din partea aceloru bărbaţi , carii ar dori se le cetăsca, bibliotecariulu s© impoter-nicesce, că membriloru asoc. pe langa r e v e r a « subscrisu de densii, ăr nemembrilorn pre langa revere" subscrisn de densii si de doui membrii ai comitet., si privegliiarea presidiului conformu §lu 17 din statute «e le pdta împrumuta spre cetire

— 614 —

cârti din bibliotec'a asoc. si anume celoru aflători cu locuinti'a in Sibiiu; dr catalogulu aceloru cârti se se publice in unu nu­meru alu fdiei asoc.

§. 111 . I n legătura cu acest'a dn. bibliotecariu face p ro ­punerea, câ se i se dea voia a'si p rocura pre spesele asoc. unu protocolu pentru înregistrarea cartiloru din bibliotec'a asoc.

Conclusu. Acesta propunere priminduse, spesele necesarie dupace se va aşterne conto resp., se voru asecurâ din sum'a preliminată pentru spesele estraord. si pent ru biblioteca.

§. 112. ad p . 6) relativu la conclusulu adun. gener., pr in carele se decide, câ ofertele s t rapuse de dn. Iacobu Muresianu in favdrea literaturei juridice si a latirei cunoscuhtîeloru "agro­nomice intre poporulu r o m a n u , priminduse se se manipuleze in modulu acela , câ dupace asoc. in presentu nu dispune de atari capitaluri, cu cari ar potă infiintiâ o academia juridica, seu vreo scdla agronomica, interesulu sumeloru oferite deocam­dată se se intrebuintieze, amesuratu intentiunei oferentiloru, spre înaintarea scopuriloru amentite, dr atunci, candu infiintiarea in-stituteloru proprie s'ar potă efectuf, acele oferte se se intre­buintieze in favdrea acelor 'a ; — comit, decide : câ conclusulu acest 'a se se incunosciintieze resp. oferitori, dr pentru cerceta­rea acteloru si documenteloru, pre langa care s'a s t rapusu a-cestu ofertu, se se denumdsca o comisiune in persdnele ddloru dr. I . Nemesiu, sen. Rosc 'a si dr. Racuciu, cu însărcinarea de a repor ta la comit. To tuoda ta se decide, ca aceşti bani se se manipuleze la olalta cu ceealalta avere a asoc. si amesuratu intentiunei esprese de oferentii resp.

§. 113. ad p . 7) relativu la conclusulu, prin care propu­nerea dn. cons. aulicu Iacobu Bolog'a in privinti 'a infiintiarei reuniuniloru tienutali si agenturi loru comunali, se s t rapune co­mit, cu aceea, câ cerendu deslucirile necesarie dela dn. propu-netoriu, se elaboreze unu proiectu as ternandu adun. gener . ; — se decide: a se s t rapune comisiunei denumite spre acelu scopu inca in sied. comit, din 3. Maiu a. c. §. 5 8 , intreginduse cu alegerea unui altu membru in persdn'a dlui cons. I. Macelariu.

§. 114. E r cu privire la acelu conclusu totu de sub p. 7), pr in care adunarea indatoreza pre comitetu, câ cu ocasiunea adun. gen. viitdrie se refereze despre toti colectorii in deosebi, carii si cumu si-au isanlinitu datori 'a lo ru? si a incunosciintia adunarei pre aceli c o l e c w i , cari nimicu n 'au facutu, — se decide: câ resp. dd. colectori p% calea fdiei asoc. se se incu-

— 615 —

nosciintieze despre acesta conclusu, provocanduse totuodata a satisface datorintiei sale de colectori iu interesulu asociat.

1§. 115. ad p . 8), prin care adunarea primesce propunerea

'Wmisiunei resp. in privinti 'a latîrei activitatiei asoc. si preste Marmati 'a, Satu-mare si Ungari 'a .

Se iea spre scientia. §. 116. Se cetesce conclusulu adun. gen. p . X X I V , prin

A care comitet, se concrede a pune pasi noui pentru capetarea ! manuscripteloru lui Sam. Clain si Sincai, său daca nu s'ar ca-

p e t a , se staruăsca la loculu competente, câ t iparinduse se se : f redea literaturei nat iunal i , — se decide: câ comit, p re bas 'a

anteacteloru se se adreseze cu rogarea la loculu competente in sensulu conclusului mentiunatu.

§. 117. Se cetesce conclusulu adun. gen. p . X X V , prin care adun. decide, câ numele membrilocu, carii au contribuitu tacs 'a anuale, se se cetesca in adun. gen., ăr conspectulu de­spre membri i zeloşi ai asoc. se se publice in foTa asoc.

Conclusu. Se iea spre sciintia cu acea adauge re , câ in fdi'a asoc. se se publice toti membrii , carii au respunsu tacsele prescrise dela a. 1866 inc6ce, adecă decandu s'a fostu t iparitu din partea comit, unu conspectu despre toti membrii , carii plă­tiseră său remasera in restantia cu tacsele prescrise pre tem­pulu dela urdîrea asoc. pana la finea anului 1865.

§ . 1 1 8 . Se perlege conclusulu de sub p . X X V I , pr in care adun. decide, câ comit, se rdge pre ordinariatele r o m a n e , câ se bi#evoiăsca a provoca pre resp. parochi, câ se indemne pre poporu a conferi de buna voia catu de catu, din anu in anu, spre sporirea fondului §soc.

Conclusu. Se iea spre sciintia cu acea adauge re , câ a-cestu conclusu se se aducă la cunosciinti 'a vener. ordinariate ro­mane atatu din Transilvani 'a , catu si din Ungari 'a .

§. 119. Se cetesce conclusulu de sub p . X X V I I , pr in care adun. decide, câ 2 / 3 parti din actele asociat, se se dea gratis pre săm'a acelora membri , cari a ru dori se le aiba, avendu inse de a suporta porto poştale.

Conclusu. Se iea spre sciintia, si secret, se insarcinăza a trimete actele asoc. aceloru dd. membr i i , carii se voru adresa la comit, său secret, pentru primirea acelor'a.

§. 120. p . X X I X , carele cuprinde unu conspectu alu casei despre tdte perceptele si erogatele asociat, dela pr im'a urdî re pana la adun. gen. din Gherl 'a.

Se iea spre sciintia.

— 616 —

§. 121. Se cetesce p . X X X . despre alegerea membriloru onorari ai asoc. in personele dd. B. P . Hajdeu si Vas. Ales. Urechia. Se decide: a se pune paşii necesari la in. guberniu regiu pentru a dobândi conclusulu aceluia, spre a li se pote* es-pedâ resp. diplome.

§. 122. Se prelege p. X X X I despre recunosciinti 'a cea mai via espresa din par tea adun., comit., presiedintelui si vice-presiedintelui asoc.

Se iea spre sciintia. §. 123, Dn. adv. si membru supl. alu comitetului dr. D.

Racuciu intrăba pre comit., câ 6re membrii supl. candu chia-mati se infaciosiăza la siedinti 'a, potu se aiba votu decisivu? si se r6ga a se decide in asta privintia.

Interpelatiunea dn. dr. Racuciu dede ansa la o discusiune îndelungata si înfocata, intre unii membrii ai comit.. Dn . se­cret. I I . I. V. Rusu câ membru alu comitet, d ice , ca dupace conformu §lui 31 din statute, 6 membrii ord. presenti la sie-dintia, potu se aducă conclusu cu valdre, nu afla de lipsa, câ se aiba votu decisivu si membrii suplenti, ca-ci. in atare casu, densulu n 'ar vede" nici o diferintia intre membrii ord. si supl., si ca si altufeliu e de convingere, ca deciderea atarei cestiuni ar cadă in competenti 'a adun. gener. si erâ cu multu mai cu scopu, daca o atare cestiune se aducea pre tapetu la trecut 'a adun. gener . , carea erâ s ingura competenta, dupa părerea sa, a o decide; deci p ropune câ se se indrumeze la viitări 'a adun. gener. per tractarea si deciderea asupr 'a intrebarei din cestiune.

Dn. consil. si membru ord. alu comit. Ilia Macelariu din contra d ice , ca dupace e prevediutu in statute si aceea, ca comit, costa din 12 membrii ord. si unii din aceia neaflanduse cu locuinti'a in Sibiiu, de multe ori nu se potu presentâ la siedintia, e de părere, ca pana la împlinirea numerului de 12 se potu chiamâ si suplenti si atunci aceia au votu decisivu, de-si recunosce si dsa, cumca dupa citatulu § din statute, con­clusele comitet, au v a l ă r e , deca suntu de facia la siedintia 6 membrii ai comit.; deci p ropune din parte'si, câ comit, se de­cidă in respectulu intrebarei susu ament i te , aduse inainte de dn. m. supl. dr. Racuciu.

Dupace mai luară par te la obiectulu de sub discusiune si alti membrii ai comit., descoperindusi opiniunea loru, presidiulu pune la votisare deciderea in t rebarei : ca deca suntu de facia la siedintiele comit. 6 membrii ord., ore potu luâ parte la a-cele cu votu pana la numeruiu de 12 si dintre membrii su-

— 617 —

plent i? său ca fiindu de facia la siedintia 6 membrii ord., su-plentii n 'au votu in siedintia? Facenduse votisare, se decide cu mâioritate de 9 contra 4 vo tur i : cumca fiindu de facia 6 mem­brii ord., pana la împlinirea numerului de 12 potu fi chiamati la siedintiele comit, si dintre membrii supl . . conchiamarea la siedintie dupa statute t ienenduse de atributele presid. asoc.

§. 124. Dn. consil. aulicu si ni. ord. alu comitet. Iacobu Bolog'a aducendu îna in te , cumca in casulu , candu numerulu membri loru de facia e imparu, d. e. 7 si intemplandusa câ vo­turile se se impartia 3 in un'a, 4 in alta direptiune, cumu se ur­meze presidiulu in casu, candu elu ar fi de părerea minori tatei? este elu constrinsu a se a lă tura maioritatei in contra convin-gerei sale, la care intemplare presidiulu n 'ar avă votu, său 'si pă t e dâ votulu cu minoritatea, candu apoi ar stâ 4 contra 4 voturi , si atunci nu s'ar potă aduce conclusu; deărece conclu­sele comit., dupa statute § . 3 1 vinu a se face prin maiori tatea votur i loru? Dn. consil. Macelariu voiesce, câ in a tare casu, se'si revindece presidiulu asia numi tu lu : „votum Minervae ;" Esc . sa dn. presiedinte observa, ca presidiulu n 'are mai multu, decatu numai unu votu, câ verîsicare membru alu comitetului, pana candu pr in votum Minervae i s'ar revindecâ d o u e , său celu pucinu mai multu decatu unu votu.

Deci spre incungiurarea acestei g reu tă ţ i , comitetulu, la propunerea dlui consil. Bolog'a -conchide:

Presidiulu ^se se preingrigăsca, câ numerulu membri loru chiamati la siedintia se fia to tudăun 'a parechia, 6, 8, 10, 12, ăr la casu neprevedintu , candu adecă ar luă par te la siedintia, membri i in numeru neparechia 7, 9, 1 1 , atunci său se se in-tregăsca acela p a n a la pa rech ia , său nepotenduse face acăst'a, membrulu celu mai teneru se se retiena dela votu.

' §. 125. Se impartasiesce o scrisdria a dlui advocatu ple-nipotent iatu alu asoc. Mateiu Nicol 'a , pr in carea cu respectu l a provocarea comit, din 9. Iuniu Nr. 154 a. c. respunde, cumca a pusu paşii necesarii p re calea judecătoriei resp. pent ru in-cassarea restului din pretiulu casei te lechiane, vendute in fa-v<5rea asoc. To tuoda ta se dechiara multiamitu cu deslucirile primite dela comit, cu privire la scrisări'a sa din 2 1 . Maiu a. c

Se iea cu plăcere spre sciintia. §. 126. Se presentăza conspectulu despre starea cassei

lasoc. pre tempulu acestei siedintie;, din carele se vede, ca cass'a / a soc . are in proprietatea sa sum'a de 31,550 fr. 9 0 % cr.

Se iea spre sciintia. 47

— 618 —

Dispusetiuni introducatorie (transitorii) ale bancei generale de ase­curatiune reciproca „Transilvani'a."

Aprobate de inalt. ministeriu reg. ung. de comerciu cu dat'a din 1. Iuniu Nr. 7649 din 1868 — eu consensulu inalt. ministeriu de finantia si justiţia.

1) Fondu lu de intemeiare consta din trei sute de mii fiorini (300,000 fr.) v. a., carii se impar tu in 3000 actii de cate un 'a suta fiorini (100 fr.) v. a. Fondu lu acest'a se procura in calea subscriptiunei si servesce spre asigurarea si acoperirea spese­loru preliminarie, a cheltueliloru de organisare si in genere a tu turora speseloru si periclelora resultatdre din organisatiunea, deschiderea si conducerea societatei.

2) L a subscriptiune suntu a se depune d i e c e p r o c e n t e ale sumei subscrise si subscriitoriulu t rebue se se oblege de a mai plaţi inca d o u a d i e c i procente inainte de activarea socie­tăţii si a mai plaţi inca si mai departe pana la împlinirea su­mei totale dupa actiile subscrise. Aceste solviri suplinitdrie voru u rmă la provocarea consiliului administrativu in ra te lunarie de cate 1 0 % dupa începerea, activităţii.

L a solvirea ratei anteie de 1 0 % se da subscribentului unu

§ . 1 2 7 . Se raporteza despre cărţile oferite pentru biblio­tec'a asoc. si a n u m e :

a) P r in dn. ingeneriu prim. Car. Gar tner s'a oferitu cartea int i tulata: „Verhandlungen und Mittheilungen des siebenbiirgi-schen Vereines fiir Naturwissenschaften. Hermannştadt , X H I . J a h r g a n g 2 esempl. si X I V . J a h r g a n g 1 esempl.

b) P r in dn. secret. I. G. Baritiu s'a trimesu cartea intitu­l a t a : „Infricosiatele stricatiuni ale beuturei de vinarsu-rachiu etc. ed. I I . de Ioanu Petricu, protopopu si Gavrilu Munteanu, directoriu gimnas.

c) Din par tea societatiei studentiloru romani din Vien'a s'a oferitu unu esemplariu din statutele aceleia.

Cărţile dăruite se primescu cu multiamita. I n u r m a Esc . sa dn. presiedinte esprimendusi de nou bu-

curi 'a, ca a potutu conduce acăsta siedintia a comitet., conlu-crandu in modulu acest'a cu plăcere la inaintarea afaceriloru asociatiunei, siedinti'a comit, inceputa la 10 dre inainte de a-miadî, se inchia pre la 1 dra dupa amiadi.

Datulu câ mai susu. L H a n n i a mp. I. V. R u s u mp.

vicepresiedinte. secret. II.

— 619 —

biletu interimalu pe atâtea actii, cate a subsemnaţii. L a solvirea celorulalte 2 0 % se estradau insusi actiile provediute cu ade­verirea plaţii. Solvirile mai tardîe se cuiteza in deosebi.

Deca o solvire ceruta nu se respunde, atunci decadu su­mele deja plătite in favdrea fondului de spese alu societăţii (art. 51 din par tea generala), si actiile respective remanu nula, fara de nici o valdre. Administratur 'a societăţii pdte atunci se emită, in loculu a taroru actii, altele noue.

3) Actiile fondului de intemeiare suna pe numele subscri-bentului si facia cu societatea ele au dreptulu de oblegatiuni cu prioritate. Sumele, carii s'au platitu pe acele, se privescu câ unu imprumutu datu societăţii. Dupa acestu imprumutu se dau 6 % interese si afara de aceea se scotu in totu anulu din totalulu venitu curatu 1 5 % , carii se impartu apoi pe actiile fondului de intemeiare câ dividende.

4) P a n a la activarea societăţii garanteza fundatorii, r e ­spective membrii administraturei supreme, pentru siguranti 'a si bun 'a intrebuintiare a sumeloru incurse la fondulu de inte­meiare. D u p a activarea societăţii garantăza pentru implinirea tu tu rora oblegaminteloru primite facia cu fondulu de intemeiare, societatea intrăga.

5) Replatirea fondului de intemeiare se face pr in sortîre anuala de actii.

Numeru lu actiiloru ce suntu se vina la sdrte, se orientăza dupa proport iunea câştigului resultatu. Cu tdte aceste se potu sorti pe anu numai atâtea acti i , câ capitalulu actiiloru inca nesort î te si sum'a fondului de garanţ ia stabilitu (art. 46 din par tea generala) se dea impreuna celu pucinu sum'a primit iva a fondului de intemeiare.

Sortîturile se facu nemidiolocitu dupa t inerea adunar i loru generale ordinarie ale societăţii si actiile trase se rescumpara indata.

Cu dîu'a sortîrei inceta pentru actiile trase atatu intere­sele, catu si dreptulu la castigu.

6) I nda t a ce s'au subscrisu celu put înu u n ' a m i i e de actii la fondulu de intemeiare in conformitate cu articlulu 2. si s'au platitu dupa acelaşi 3 0 % , institutulu pdte se'si incepa asecu-rat iunea contr 'a p e r i c l u l u i d e f o c u (secţiunea L). L a intrarea a l tora un 'a miie de actii se pdte incepe si despart iamentulu a s e c u r a t i u n e i p e v i ă t i a (secţiunea II.). Despartiemintele de asecuratiune contr 'a dauneloru de g r a n d i n a si t r a n s p o r t u (secţiunile I I I . IV.) se voru pute" pune in lucrare numai dupa

— 620 —

venirea la infiintiare a întregului fondu de intemeiare. Afara de fondulu de intemeiare se cere pentru începerea lucrariloru in secţiunile singuratice, câ pentru fiacare din ele se s'asigureze drecare suma minimala de participări insinuate.

Câ atare suma minimala este a se privi. S e c ţ i u n e a I. r a m u l u f o c u l u i : a) despartiementulu pen­

tru asecuratiuni reale-speciale si mobile, daca s'a insinuatu pen­tru asecuratiune unu pretiu totalu de obiecte de u n u m i l i o n u fiorini v. a.; b) despartiementulu pentru asecuratiuni reale-co-m u n a l e , deca s'au dechîaratu a luâ par te u n ' a s u t a comune.

S e c ţ i u n e a I I . r a m u l u a s e c u r a t i u n e i p e v i e t i a : deca s'au imbiiatu, respective insinuatu dechiaratiuni de part icipare la asecurari cu celu putienu t r e i s u t e d e mi i fiorini v. a.

S e c ţ i u n e a I I I . r a m u l u g r a n d i n e i : deca s'au insinuatu unu pretiu totalu de obiecte de u n ' a s u t a m i i fiorini v. a. spre asecurare.

S e c ţ i u n e a IV. r a m u l u t r a n s p o r t u l u i : deca iau la so­cietate par te d i e c e membrii admisibilî dupa art. 6 alu deter-minatiuniloru statutarie (case negutiatoresci, speditori si asiedie-minte de t ranspor ta ori comunicatiune).

7) Membrii comitetului fundatoriu remanu, in conformitate cu dispusetiunile articliloru 26 pana inclusive 23 ale pârtii ge­nerale, in funcţiunile consiliului administrativu ordinariu cu tdte drepturile si obligamintile atribuite lui in puterea statuteloru. întregir i le eventuali se voru face prin conclusulu membri loru aflători.

P e t impulu celoru dintei trei ani ai societăţii esirea de a pa t r ' a par te a consiliariloru administrativi (art. 27 din par tea generala) se face prin sdrte.

Pen t ru cei dintei pa t ru ani ai societăţii alegerea presie-dintelui se face asemene prin consiliulu administrativu.

Pret iulu marceloru de presintia ale consiliariloru admini­strativi (art. 4 1 , par tea generala) pent ru t impulu pana la prim'a adunare generala se defige pr in conclusulu consiliului admini­strativu cu privire la estinderea afaceriloru.

8) Pen t ru periodulu de computu pana la cea dinteia adu­nare generala comitetulu pent ru revisiunea socoteleloru se de-numesce totu prin consiliulu administrativu.

Subscrisulu consiliu administrativu alu bancei generale de asecuratiune reciproca „Transi lvani 'a" face prin acest 'a cuno­scuta, ca statutele societăţii s'au aproba ta de catra inalt. mini-

— 621 —

steriu reg. ung. de agr icul tura , industria si comerciu cu de-cretulu din 1. Iuniu 1868 Nr. 7 6 4 9 , ca prin urmare consti­tuirea consiliului administrativii e dusa in deplinire si ca in curendu va u rma provocarea de impartesire la fondulu de in­temeiare in sensulu statuteloru.

D e conducătorii alu directiunei generale (directoru gene-ralu) s'a denurnitu domnulu Adolf Worell .

Locurile, unde se potu face subscrieri la actiile fondului de intemeiare, thnpulu cu care va incepe primirea de asecu-ra t iun i , cum si activarea faptica a societăţii , se voru face in deosebi cunoscute.

Sibiiu, 11 . lul iu 1868. F . bar. de Mylius, camerariu c. r.,

presiedinte. I. Hannia , protop., I. bar. Bedeus, cons. de trib. urb. ,

vice-presiedinte. vice-presiedinte. Consiliarii adminis t ra t iv i : Ios. Wachter , dr. de med. ; Dan.

Czekelius, ingin. super. ; Enr . Schmidt, prof.; Iosifu Stoss, co-merc iantu ; Gulielmu Brukner , adv. prov . ; Micii. Fr id . Herber t , direct, cas. de pastr . din Sibiiu; Ioane Brote, propriet . ; I . P . Kapdebo , banchier iu ; Iosifu Kovâcs , consil. de comptabil i tate; Gust. K a p p , senat, magis t r . ; Iac. Bo loga , consil. de curte in pens . ; Dan . Meltzer j u n . , p r o p r i e i ; Vict. Sili, adv. prov., se­cret, consil. administrativu. /

Programulu bancei gener. de asecuratiune reciproca „Transilvani'a." P a t r i o ţ i !

Pa t r i ' a ndstra mai augusta — Transi lvani 'a — posede mul ţ ime mare de materialu pent ru productivitate industriala, ea deschide industriei unu campu manosu. Cu tdte aceste lip­sesce mai tdta productiunea de drecare insemnata te ; de o vidtia industr iala abia se afla la noi vreo urma. — De aceea tidr'a acdst 'a e supusa in multe trebuintie ale sale speculatiunei străine, intreprinderi loru din afara, cari n 'au lipsiţii nici c andu , de a stdrce din asta impregiurare trista totu profitulu posibilu pen­tru sine. Asia Transi lvani 'a cea seraca de bani espdrta pe totu anu lu sume însemnate pentru întreprinderi din tieri străine.

In tdte alte part i ale monarchiei se afla întreprinderi , care isi reversa neconteniţii binecuventarile loru asupr 'a economiei popu la r i e ; este acolo lucru si comunicatiune destula; acolo tdte clasele poporului suntu ocupate. — Numai Transi lvani 'a nds t ra

— 622 —

n'are inca par te d'a se bucură de atare stare ferieita; din contr 'a ea e restrinsa a'si trimite banii sei in afara pentru a-coperirea inmultiteloru trebuintie ce a r e , fara a i se re 'ntdrce acei'a pe alta cale.

Mai cu sema trebile de asecuratiune costa pe tidr'a nds t ra sacrificii grele, pe caile acestei'a esu in totu anulu sume enorme din tidra, cari, ddca aru remanea si s'ar intrebuintiâ aici , a ru putd contribui fdrte multu la multiumirea trebuintieloru ndstre nationalu-economice. P r in adunarea si buna-intrebuintiarea in tidra a baniloru pentru asecuratiuni s'ar putd celu pucinu pune unu inceputu la infiintiarea unui emporiu pentru comercîu de bani cu puter i proprii , din care apoi a r resultâ de sine aven­tura spre mai bine pe terenulu economiei natiunale si pr in care s'ar delatura pedecile acele, cari apasă adi la noi desvol-tarea starei productive si industriarie.

D ă , numai unu atare emporiu din puteri propri i ne lip-sesce! Candu acest'a s'ar infiintiâ, economi'a naţ ionala d în Transi lvani 'a si-aru putd ocupă loculu ce i se cuvine dupa pu-setiunea tierei si a avuţiei de materialii crudu. Spre acdst'a suntu de ajunsu contribuirile capitalului micu.

Din priviri de aceste de o p a r t e , dra de alta par te din interesarea viia ce nut r imu pentru economi'a naţionala din Transilvani 'a , a esitu planulu nostru, de a face unu pasu spre ameliorarea starei descrise; astu modu se nascii banc 'a de ase­curatiune „Transi lvani 'a ," alu cărei scopu statutariu es te :

„ înaintarea si asigurarea intereseloru patriotice pe terenulu institutiunei de asecurare preste totu, si in specialu de o par te a desdaunâ pe participanţi pent ru caşuri de nenorocire ori daune nevinuite mai nainte s t ipulate , dr de alta par te a efeptui, că capitalele insemnate ce se aduna pr in asecurari , din cari p a n a acum trăgeau foldse numai tieri si societăţi străine, se se con­serve, respective creeze pentru tidr'a ndstra, câ cu atari capitale si cu venitulu loru se se lucreze spre inaintarea economiei naţio­nali pr in spriginirea intreprinderiloru industriarie, meseriarie si economice."

Pa t r io ţ i ! Cu intemeiarea acestui insitutu vremu a crea unu bine pentru Trans i lvani 'a ; contamu pe par t ic iparea, pe spriginirea vdstra pu te rdsa!

Cu puteri unite ne va succede a contribui la aventulu comerciului, industriei, meserieloru si agriculturei tierei ndstre , si pr in îndeplinirea mai depar te a intreprinderei acestei'a, vomu

— 623 —

pute se de la tu ramu numer6sele pedece, ce stau la noi in calea* creditului.

Banc'a de asecuratiune „Transi lvani 'a" se baseza pe prin-cipiele reciprocităţii, carea dupa atestatele sciintiei si ale espe-riintiei dă pana acum garantiele cele mai bune.

N u ignoramu resultatele altoru societăţi de asecuratiune pr in actii din afara; cu tdte aceste nu se p6te n e g ă , ca sco-pulu loru e castigulu actionari loru: garant i 'a loru se margi -nesce pr in desecarea capitalului de actii, care nicairi nu sta iu proport iune armonica cu masele de sume asecurate ; chirat'a loru finesce cu incetarea interesului actiunariloru.

Inse societăţile întemeiate pe principiulu reciprocităţii t r agu sigurantia si durata din part iciparea nedesecabila a membri loru loru, cari suntu si asecuratori, si asecurati intr 'o persdna.

Banc 'a de asecurare „Transi lvani 'a" por ta neg<5tiele de a-securatiune pentru insusi lucrulu in s ine; aici nu absorbii dmeni singuratici castigulu resultatu, ci acest 'a e alu membriloru, alu asecuratiloru insusi. F iacare asecuratu e totuodata si partici-pantu . F iacare asecuratu inse t rebue se aiba scire despre ma­nipulare si votu in administrare. Adunări le generale anuale in-dreptatiescu pe fiacare membru a 'si ridică in acele vocea, spre a descoperi relele si spre a p ropune imbunatatiri .

L a „Transi lvani 'a" administratiunea o p<5rta asia dicendu insusi membrii , pe candu la societăţi de actii sdrtea asecurati­loru a terna eschisivu dela vointi'a actionariloru. Es te usioru deci pent ru fiacine a se convinge, ca ce mar i foldse suntu îm­preunate cu societăţile de asecurare fundate pe principiulu re-ciprocitatei.

Mai cu sema pent ru Ardelu e banc 'a „Transi lvani 'a" îm­preunată cu mari folose: sumele însemnate de bani, cari pana acumu esiau din t i e ra , remanu aici, si părţi le loru disponibile se intrebuintieza spre naintarea industr iei , comerciului , mese-rieloru si agricultureî. Cate bunătăţ i se potu crea prin acest 'a?

D e aceea inca odată, amici ai patr iei! uniti-ve puterile v<5-stre cu serguintiele nostre si veti face in curendu esperiinti'a, ca economi'a naţionala a patriei nostre ia unu aventu imbu-curatioriu. Numai o rivalitate gdla a acelor 'a , caroru concu-rinti 'a ndstra nu le vine la socotela, p6te se p u n a la indoi^la fol<5sele, ce noi le oferimu. N u vomu face pa rada cu numeri de milidne; inse sumele mai mici ori mai mari, ce ni se voru increde, le vomu administra onestu si le vomu intvebuintiă prtnctuosu spre destinatiunea loru statutaria.

— 624 —

Bane'a de asecuratiune „Transi lvani 'a" cuprinde pftru rami de asecurat iune: 1) Asoc uraţi uni in con t r a tocului; 2) asecu-ratiuni pe vietia; 3) asecuratiuni in contr 'a grandinei ; 4) ase-curatiuni de transportu.

Fiacare r amu formeza pentru sine unu despartiementu pro­priu si se administr6za in deosebi.

I n compunerea statuteloru s'au delaturatu tcSte întocmirile acele veclii, cari iinpedeca mânuirea raţionala a neg6tieloru de asecuratiune si întregului organismu s'a datu o forma, pe care o pote precepe fiacare omu. In compunere suntu cuprinse tote midiulocele acele, pentru că institutulu se se pota folosi in mo­dula celu mai usioru.

Intrebuint iarea capitalului este regulata dupa principiulu, câ părţile disponibile ale asecuratiuniloru incurse se se intdrca in interesulu economiei naţionale si eu deosebire se voru luă aici in consideratiune membrii institutului.

î n t r eg a conducere sta sub inspectinnea autoritatiei statului. Sibiiu, 11. Iuliu 1868.

A d m i n i s t r a t u l * ' a s u p r e m a a b a n c e i g e n e r a l e de a s e c u r a t i u e r e c i p r o c a „ T r a n s i l v a n i ' a . " * )

*) De-si administratiunca acestei bance a ingrigitu, că program'a si statutele salo se fia publicate atatu in foile politice ale patriei n6stra Tran­silvaniei, catu si iu foi volante si fasci6rc separate, totuşi ne tienwauiu si noi de datorintia patriotica a le reproduce si in aoi'.qta fc'>ia omonim;], cu a-tatu mai vîrtosu, cu catu sunteinu convinşi, ca deca acea programa si acelea statute s'aru mai publica inca in diece mii de ecsemplaria, ele totu aru ro­mânea necunoscute, prin urmare si nefolosite de un'a parte maro a publicului nostru. Unii economi natiunali judecandu dupa esperienticle proprie cate au facutu, susticnu o tesa forte curiosa, ca adică: pontrucâ se îndupleci pe po-poporulu tieranu la reforme economice sanetose, trebue se ai cu elu ralularea de cei 40 de ani ai lui Moise. Intocm'a este si cu ide'a asecuratiuniloru recipr6ce. Massele poporului pre la noi inca nu o pricepu de locu. Inse inainte cu Ddieu si perseverantia barbatesca! Ited. Traus,

L a Nr. de astadi se adaoge caldurosulu apelu adresata de on. comitetu catra toti adeveratii- amici si protectori ai cul-turci, literaturei, pr in urmare si acestei scrieri periodice.

H^gT* Gursulu anului 1868 se inebieie cu Nr. de astadi.

Editori u si provedietoriu: Coinitotulu. — Rodactoriu sccretariulti I . alu asociatiunei- — Tipografl'a Romei' & Kamner.

W » -r%\ . ••'^