TRANSILVANFA. FOI'A ASOCIATIUNEI TRANSILVANE

PENTRU

LITERATUR'A ROMANA SI CULTOR'A POPORULUI ROMANU.

A N U L U A L U X V - L E A

1884.

Editoriu: comitetulu asociatiunei.

Redactoriu: secretariu alu asociatiunei: G. Baritiu.

"BmL UliiVTLLliJ-SIBiîr

Nf. W ^ . - l M i »,

S I B I I U . T i p a r i u l u t i p o g r a f i e i a r c h i d i e c e s a n e .

©BCU CLUJ

3

SUMAR1ULU materiiloru cuprinse in „Transilvani'a" cursulu X V din annln 1884.

Nr. Fdiei.

Despre importanti'a studiului botanicu . . 1—2 Tractarea despre crescerea femeii si a mo

dului formarei inteligenţii din sinulu poporului 3—4

Idei pentru filosofi'a instoriei omenirei de Herder apărute la c. 1784—1794 . . . 3—4 5—6

Militaria 3—4 Documente istorice pentru romani . . . . 3—4 5—6 Literatura bisericesca 5—6 Unu studiu geologicu prea bine venitu . . 5—6 Crescerea viteloru 5—6 Penteleu 5—6 Economi'a câmpului de G. Popu de Basesci—« 7—8 Ortografi'a academiei dupa trei ani de proba 7—8 Somnambulismu . 7—8 Studiu istoricu asupr'a raporturiloru agrarie A t '

din Ungari'a si tierile adnexe 9—10 11—12 13—14 15—16 Colonii si sisteme antice de colonisari . . 9—10 Istori'a patriei in scolele romane . . . . 9—10

I Cocosiulu selbaticu . . 9—10 Documente din Vaticanu si din alte pfcrti ale

Italiei pentru întregirea istoriei Daco-ro-maniloru 11—12

Petitiuni relative la infiintiarea de academia juridica si chiar' de universitate romanesca 11—12,

Schitie istorice despre Strigoi 11—12 13—14 ! Academi'a romana 11—12 < \ Estrasu din alta epistola a Dlui Dr. M. G.

\ Obedenariu de tito Rom'a 12/24 Februariu ' 1884, adressata Dlui Dimitrie Sturdz'a, pre-siedinte alu academiei romane, si ministru de esterne 13—14

Starea femeiloru inainte si dupa crestinismu ^ 13—14 Manifestulu comitetului centrale alu congresu

lui economicu din Romani'a 13—14 Părţile rele ale conventiunei. comerciale . . x 13—14 Betleanu Nţ5—16

Conspectu despre stipendisti si ajutoraţi de ai Asociatiunei transilvane dela adunarea generala din Deesiu 1882 pana la cea din Augustu 1884

Discursu cu care a deschisu con. aulicu Iacobu Bolog'a in calitatea sa de vice-presiedinte alu asociatiunei trans. pentru literatur'a romana si cultur'a poporului rom. siedintiele generalei ei adunări a XXIII-a convocata pe 5/17 Augustu 1884 la Orastia . . .

Raportulu comitetului asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu despre activitatea sa in tim-pulu dela adunarea generala din Deesiu, adecă dela 1-a Sept. 1882 pana la 31 Decembre n. 1883

Tipografi'a in Romani'a . . . . . . . Lexicografi'a Daco-romana Respunsulu Dlui A. Tincu datu la discursulu

presidiale in adunarea gen. dela Orastia Augustu 1884

Disertatiune economica, a dlui I. Axentiu Se yeru anuntiata la adunarea generala din Orastia Augustu 1884

Pentru cultivarea botanicei din tierile locuite de romani

Napoleonu I scrisu de elu insusi (din memo-riele domnei Remusat) 19-

Lyss'a (turbarea viteloru) Limb'a romanesca cultivata Impresorarea cetăţii Alb'a-Iuli'a in 1849 . . Paganini si papuculu de lemnu . . . . . Materialu pentru istori'a regimentului I. gra-

nitiaru din Translivani'a ^ , , jJTeori'a lui Kosler. Studiu asupr'a staruintiei » Romaniloru in Daci'a Traiana de A. D. Xe-

nopolu Cărţile dăruite bibliotecei asociatiunei . . .

Nr. Fdiei

15—16

17—18

17—18 19—20 ' 19—20 ••

19—20

19—20

_19—20

-20 21—22 19—20 21—22 21—22 21—22

23—24

23—24 . 23=24"

©BCU CLUJ

Procese verbali luate in siedintiele comitetului Asociatiunei transilvane tînute in decursulu anului 1883/4.

Nr. Pdiei.

Procese verbali ale com. Asociatiunei transilvane pentru lit. rom. si cultur'a pop. rom. luate in siedinti'a dela 17, 20, 21, 22 si 31 Decembre st. n. 1883 . . . .

Procesu verbaţu aju, comitetului Asociatiunei transilvane pentru liierâiur'a poporului ro-manu luatu in siedinti'a dela 29 Ianuariu st. n. 1884

Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a dela 15 Februarie st. n. 1884 . . . .

Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a ordinara dela 22 Martie st. n. 1884 . .

Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a ordinara dela 18 Maiu st. n. 1884

Nr. F6iei.

1-2

3—4

5—6

9—10

11—12

Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei* luatu in siedinti'a dela 27 Iuniu st. n. 1884 î 15—16

Procese verbali ale comitetului Asociatiunei transilvane tieftute in iTulitr, 7 "si 8 Au-gustu si 3 Septembre, cum si alu adunarei generale din 17 si 18 Augustu st. n. 1884 17—18

Procese verbali ale comitetului Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu luate in siedintiele dela 22 Septembre, 6, 8, 19 Oct. 1884. 21—22

Procese verbali ale comitetului Asocia.tiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, luate in siedintiele dela 31 Octombrie, 24 Novembrie, 3, 10, 11 si 19 Decembrie . . . . . . . . 23—24

©BCU CLUJ

Nr. 1-2 i l l l f f f 11 I i i '

Sitoiiu, 1—15 Ianuariu 1884. Anulu X V . n

>

Foi'a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur'a romana si mhs tur'a poporului romanu. ' r

Acăsta foia ese câte 2 c -tttţ

Bibliografia. — Concurae. ")j

Despre importanti'a studiului botanicu.

Influinti'a vegetatiuniloru asupr'a desvoltarii vieţii animalice si asupr'a desvoltarii civilisatiunei

omenesci.

I. Introducere.

Onorata Adtmare generale! Traimu in unu v6cu carele se numesce alu luminei

si alu sciintiei; traimu in veculu in care poporele nu se mai potu cuceri cu arm'a fisica, ci numai prin armele culturei, nu-si potu fortifica si asecurâ viitoriulu decâtu prin lumina si sciintia.

De aceea intalnimu astadi pe tdte poporele progre-sandu pe aceste cai, le intalnimu emulandu in lupt'a pentru cultura si sciintia, care lupta in adeveru este cea mai nobila si cea mai onesta dintre tdte luptele omenesci.

Poporulu romanescu inca trebue se participe la acesta lupta eu tota demnitatea, are se-si încordeze tote puterile si se se inroleze sub drapelulu ce porta in-scriptiunea: L u m i n a si s c i i n t i a .

Dara ce dicu? Poporulu romanescu a facutu deja mai pe tdte terenurile scientifice bune începuturi si progrese afara de disciplinele apartînatdre sciintieloru fisico-natu-rale. Pe terenulu acestoru discipline, dupa a mea cu-Hjoscintia si convingere suntemu, se marturisimu adeve-rijju curatu si francu, numai nisce modeşti începători.

, ( i , N e lipsescu studiele si cărţile de specialitate, ne lipseScu museele si totu feliulu de colectiuni scientifice, dar cu deosebire ne lipsescu colectiunile archeologice si anthropologice din patriei nostra, cu ajutoriulu câror'a singura ntiinJ&î se potu resfrange încercările reuvoitoriloru noştri, cari se silescu a ne contestă originea, a ne deduce dela Schitij dela Traci, dela Bessi si dela alte popriră perite de multu, disputandu-ne ori-ce urma de des-cendintia dela gintea latina.

Câ se nu remanemu inapoi nice pe terenulu disci-^ plineloru sciintieloru naturale, generatiunea presinta .şi.), generatiunile viitore au îndatorirea sacra se se apuce de ; munca, de studiu seriosu, au se adune si se faca totu->; feliulu de colectiuni scientifice, au se exploreze tdte unghiurile patriei nostre din tdte punctele de vedere, cu, ' unu cuventu, au indatorirea de a face, câ sciinti'a roma-, nesca se infloresca si se progreseze si pe aceste terenuri si prin acdst'a se se inaltie numele nemului nostru cu mândrie si demnitate.

Pentru a da indemnu si incuragiare generatiunei'^ presinte si in specie tinerimei romane studiose câ se se* apuce cu tota diliginti'a si cu tota seriositatea de culţi- f

varea acestoru discipline si pentru a le s t i r n î dragoste'/ facia de aceste frumose si importante sciintie, mi-amu'' luatu voia câ se tractezu astadi înaintea D-V6stre des-/; pre: i m p o r t a n t i ' a s t u d i u l u i b o t a n i c u , carele pett-, tru noi Romanii are o dupla însemnătate. Are knpof-^' tanti'a din punctu de vedere curatu scientificu, dara i i i ' deosebi pentru câ poporulu romanescu in partea pre-, domnitore se ocupa numai cu agricultur'a.

Nu sciu daca îmi va concede se-mi realisezu inteJtt-^ tiunea, dara „et voluisse sat." Deci ve rogu Ddmneloru.' si Domniloru! se binevoiţi a me onora cu atenţiunea* si"" bunavoitore a D-V6stre pacientia ! ! ' ')[

I I . Scurta schitia din istori'a botanioei. '

Aruncandu o privire fugitiva asupr'a istoriei botanicei dela inceputu si pana astadi, se constata curnu că;'f

de si folosirea de plante in diferiţii rami ai vieţii practice se dateza deodată cu cei de ântai rami ai cultura ' omenesci, sciinti'a botanica câ atare abia numai iri'seclii

2

le recolteze pentru a le folosi parte câ plante medicinale, parte câ plante de alimentatiune, parte câ plante de industria etc. Inse aceste studii au fostu forte primitive. Câ sciintia, botanic'a a fostu in anticitate forte puţinii cultivata.

A r i s t o t e l e s a fostu celu de ântai carele a.scrisu ceva despre botanica, dar scrierile lui s'au perdutu.

Scrierile lui T e o p h r a s t (300 a. Chr.) si a le lui P l i n i u s , , (79 d. Chr.) au puţina însemnătate.

Celu mai insemnatu botanistu din anticitate a fostu D i o s c o r i d e s , carele a traitu pe timpulu l u i N e r o n e si carele a descrisu in opulu seu „ M a t e r i ' a m e d i c a " 600 de plante medicinale.*)

Cu Dioscorides se sfirsiesce tota incercarea de a cultiva sciinti'a botanica. Unu intunerecu mare intim-pinamu de aci in colo pe totu timpulu propagării si fortificării creştinătăţii. Precumu filosofi'a lui Aristoteles devenise autoritate pe terenulu filosoficu pana in sut'a a 16., pana la epoch'a lui Baco si Cartesius, in care perioda nu cuteza nime se faca altucev'a decatu se comenteze acdsta filosofia, asia s'a intemplatu si cu Botanic'a. Dioscorides devenise autoritate si câ atare a remasu pana in sut'a a 16, in care perioda tota sciinti'a botanica erâ redusa la catev'a comentarii.

O t t o B r u n f e l s (1537) a fostu celu de ântai carele a inceputu a lucra pe terenulu botanicu de sine câ em.ancipatu de autoritatea lui Dioscorides.

Pe la inceputulu sutei a 17, erau adunate, gratie muncei neobosite a loru o mulţime de botanisti, la 5,500 specii de plante. Inmultindu-se speciele de plante in asia mesura, s'a nascutu deodată si trebuinti'a de a le ordina in unu sistemu mai usioru. Cea de ântai incer-care in acesta privintia a facut-o L o b e l i u s ( 1 5 7 0 ) . Andreiu Căsalpinus (1583) incercâ a face o clasificatiune pe bas'a caractereloru dela fructe si dela semintiuri. Prin descoperirea Americei si a drumului la Indi'a s'a datu ocasiunea de a se inmulti materialulu, a se arangia calatorii si expediţii botanice.

Cu inceputulu seclului alu 17, sciinti'a botanica intra in o epoca noua. Pe acestu timpu s'a inventatu mi-croscopiulu, acest'a s'a pusu in servitiulu tuturoru sciin-tieloru naturale si in specie s'a aplicatu prin Malpighi, Nehem, Grew si Leewen-hock la studiulu anatomiei planteloru care studiu a desteptatu mai multe întrebări fisiologice, inse fara câ se pdta fi urmărite si deslegate pana in sut'a a 19.

Cu inceputulu sutei a 18, a intratu studiulu botanicu intr'o era noua.

începu a se face dese escursiuni prin tierile cele mai depărtate, prin continentele si insulele nu de multu descoperite; incepu a se face colectiuni botanice; se aduna plante de prin ţinuturile tropicale si se cultivdza prin g r a d i n e l e b o t a n i c e .

*) Meyers EncyhHopedie des allgemeinm Wissens III . Bd. pag. 564.

Numerulu planteloru devine forte mare si cu catu crescea acest'a cu atk.t.'a se simtiâ mai multu trebuinti'a unui sistemu dupa care se se pdta studia si ordina cu mai mare usraraţate. | ^

Pe la 1719vse injlrcâ T o u m e f o r t a astupa acdsta lacuna. I)upa-ce a jlcutu mai multe excursiuni botanice in oriente, statorf u«ii sistemu carele pe timpulu seu fu recunoscutu si acceptatu de celu mai bunu. Densulu a luatu de basa la acejftu sistemu formaţiunea corolei. Crea genuri noue, in cari a introdusu tdte speciele' tîna-tdre de densulu.

Inse rolulu insemnatu de a clasifica tdte plantele deja descoperite si a le asiezâ intr'unu sistemu usioru, a fostu reservatu marelui botanistu svedianu Carolu Linne (1707—1778), carele cu totu dreptulu se numesce re-formatorele sciintiei botanice. Metod'a lui Linnd, de si artificiala, pentru precisiunea, claritatea si aplecarea caractereloru a câstigatu cea mai estinsa popularitate, ma si astadi suntu mulţi botanisti cari se folosescu de acestu metodu in determinarea planteloru. Metod'a sa se ba-seza numai pe organele sexuale a-le floriloru. Dar me-ritulu celu mai mare alu lui Linnd este, caci a introdusu legi pentru caracterele scientifice a le genuriloru si a le specieloru si a introdusu o terminologia pentru specii, carea si astadi se afla in aplicare*).

Inmultindu-se si mai multu materialulu botanicu, botanicii sau vediutu siliţi a recunosce, cumcâ si acestu sistemu este neindestulitoru, cumcâ multe specii nu se potu determina dupa acdsta metoda. Acdsta impregiu-rare a datu impulsulu de a se înlocui metod'a artificiale prin metod'a naturala, carea clasifica plantele nu numai dupa unele caractere ci dupa tdte organele, dupa sum'a caractereloru.

Metod'a naturala s'a statoritu mai ântai prin L a u -r e n t i u de I u s s i e u (1789) carea mai târdiu a aflatu perfecţionare in D e C a n d o l l e (1813), O k e n (1821), R e i c h e n b a c h (1828), B a r t l i n g (1830), L i n d l e y (1834) si E n d l i c h e r (1838).

Pe bas'a metodei naturale botanic'a descriptiva a pututu se se desvdlte si se progreseze cu pasi gigantici. Pe cându T e o f r a s t a descrisu numai 500 specii, 6r D i o s c o r i d e s 600 de specii numite medicinale, cu inceputulu seclului alu 17, erau, deja 5500 de specii plante cunoscute, dr Linnd ne spune cumu câ pe timpulu seu erau peste 8000 cunoscute.. A l e x a n d r u Humboldt afirma cumcâ la 1849 s'au computatu la 160,000 de \ specii.**) Inse sum'a tuturoru planteloru de pe pamentu / se pdte computâ la celu puginu la 200,000 de specii. D a r / materialulu botanicu se inmultiesce din di in di. ; /

Astadi nu şe afla nici o tiera catu de pucjnu înaintata in cultura, carea se nuaiba pe Floristii si Florile sale in numeru insemnatu. Nu este Continentu,,;n$ este insula, nu este tidra care se nu fie explorata de dili-gentulu Fipristu. Si pentru câ. acestu impo$as

3

se pdta progresa si mai usioru, s'au infhntiatu mai in tdte tierile societăţi si totu feliulu de reuniuni cari spri-ginescu acestu studiu prin totu feliulu de incuragiari, prin arangiari de escursiuni si expediţii botanice, prin colectiuoi de ierbarie, prin publicatiuni si prin totu fe-Hulu de premii.

= Inse studiuiu botanicu nu se restringe numai la bo-tanie'a descriptiva si sistematica, la adunarea si determinarea de plante, ci se estinde si la alte discipline.

Amu facutu mai susu amintire cumu ca Malpighi si alţii au inceputu a apleca microscopiulu la anatomi'a plan-teloru, care studiu s'a continuata prin Mohl , Schleiden, S c h w a n n , U n g e r , S c h a c h t , S a c h s s. a.> Nu mai pucinu s'a cultivatu, dupa aplecarea microscopiului si dupa ce Chimi'a s'a pusu in servitiulu sciintiei botanice, si Fisiologi'a planteloru, cu deosebire prin S a u s s u r e , B o n n e t , M o n c e a u , D u t r o c h e t , S d n e b i e r e , D e C a n d o l l e , K n i g h t s. a.

In paralelu cu acestea au inaintatu si celelalte discipline botanice, precumu Palâontologi'a si geografi'a planteloru.

l î t Impcrtantî'a vegetatiuniloru din punctu de vedere biologica.

I m p o r t a n t i ' a vegetatiuniloru si a studiului botanicu se constata si din studiulu desvoltarei istorice a B i o l o g i e i .

Chimi'a si fisiologi'a generale au ajunsu astadi in positia de a constata, cumca numai plantele au capacitatea de a produce din simple combinatiuni chimice ale naturei neorganice, precumu: din apa, accidu car-bonicu si amoniacu, tdte acele combinatiuni albuminose si de cărbune, cari pe câtu suntu ele de complicate si de compuse, pe atatu suntu de importante, pentru-câ for-meza adeveratulu stratu in care se desvolta si se petrecu tdte fenomenele biologice.

Acesta capacitate lipsesce desevîrsitu la tote animalele, prin urmare si omului. Animalele primescu tote substantiele albuminose ce le consuma, directe ori indirecte numai dela reguulu vegetalu.*)

Animalele ierbivore, fructivore si omnivore îsi primescu alimentele seu in intregulu, sdu numai in parte de a dreptulu dela regnulu vegetalu, er animalele cu-ratu carnivore îsi primescu alimentele indirecte dela vegetale. Lupulu, leulu, tigrulu si alte carnivore se nu-trescu ce e dreptu numai din carne, inse vac'a, capr'a, di'a, iepurele, cerbulu, capridr'a, girafa, camil'a si altele cari servescu prin carnea loru de alimentu animaleloru carnivore, se nutrescu numai din vegetale.

' Din acestea puţine se vede cumu ca in istori'a d«kVt>ltarei fiintieloru organice rolulu Celu mai insemnatu I'aittÂJicatu vegetalele, fara de cari animalele hu s'ar fi potutu nici desvolta si n'ar fi pututu nici exista. \ Aceste-adeveru ni-lu dovedesce si Palâontologi'a, Wa parte a'!fcdmtiei geologice ce ne da chei'a la des-frarea etaftii jiamentului nostru si cu ajutoriulu carei'a

\ * ) E. Haeckel, „Das Protistenreich" 1878 pag. 13.

se pdte urmări mai exactu succesiunea formatiunildfto geologice din cdj'a pamentului. • < i-i

Sciinti'a biologica a ajunsu astadi' in positiV'de'.'a constata, cumca cele mai simple fiintie organice' siind̂ a M o n e r e l e , dupa cumu le numesce Haeckel, adetia nesce fiintie de cea mai mare simplicitate morfologica compuse din o substantia numita de catra Haeckel P'fifâ-son, si din o c o m b i n a t i u n e a l b u m i n d s a c^ tffc apucatu inca a se transforma in p r o t o p l â s m a ^ i n u c l e u . Corpulu acestoru fiintie inse nici hu jfc !âp^-catu a lua forma de celula. Va se dica aceste 'fiintie suntu din punctu de vedere anatomicu mai simple^df-catu o celula, prin urmare nici nu s'a pututu ftBtiîrî daca ele aparţinu regnului animalicu sau regnului "r&-getalu. Dar, de dre-ce acestea vietiuescu la fttiiij$u/ apeloru si suntu combinatiune ca rbon ica -azo td i şâ" f t i stare l i c i d a s o l i d a , mulţi Biologi suntu de pareza cumu câ aceste fiintie aparîtnu regnului vegetalu. '.'Wfe resolvirea definitiva a acestei importante intrebari t&ife reservata viitorimei. Este destulu a constata ' cuimis*yi marginea unde inceteza regnulu animalicu si unde''W-> cepe celu vegetalu pana acuma nu s'a pututu statorf si Cumu ca chiar M o n e r e l e lui Haeckel chiar as ia% putemu numerâ intre animale câ si intre plante. ! a i

Dar nu numai Monerele suntu de o organisatluhe atatu de primitiva, ci si altele o mulţime, pe cari unii natu-ralisti le-au numeratu intre plante, dr alţii intre animale si vice versa. Astufeliu de organisme suntu: 1)ti c i ? -d i e i e , Sphaerideile (Haeckelj, cari tdte păru a setine" de Radiolarie. Physarele si Stemonitele păru a-şe tîne de Myxomicete (Wallroth); er HymenomyceM^f Gasteromycetele si Ascomycetele păru a se tind de F u n-g i e l e lui Linne . Haeckel voindu a impaca ambele regnuri organice a creatu unu nou regnu organica, carele are se cuprindă tdte fiintiele dubie si de o organisaţtune atatu de primitiva sub numirea de regnulu Pro t î i s ' t f c 1 o r u, pe care l ;a asiediatu intre regnulu vegetalu si Ct-lu anemalicu, in care ambele aceste regnuri îsi au resfirate rădăcinile loru.

Ori se va accepta acdsta divisiune a lui Haeckel ori nu, unu lucru este astadi hotarîtu in sciintia si anume| cumca aceste fiintie suntu cele mai primitive organism^ si cumca acestea au fostu acele ce s'au desvoltatii mţj,i ântâiu pe pamentu, din cari mai tardiu s'au desvoltatii tdte celelalte fiintie organice.

Ajungendu aici se nasce întrebarea, cari fiintie Organice dintre protiste s'au desvoltatu mai ântai, cele Vegetale ori cele anemalice. ['

Amu aretatu mai susu cumca in urm'a resultaţelora Physiologiei si a Chimiei generale, vegetalele au trebuiţiii sd premdrga animaleloru. Dar afara de acestu argumeh'titt vine a ne dovedi insasi Geologi'a, cumca fiintiele Vegetale s'au ddsvOltatu înaintea celoru animalice si decă pnttltti conserva in sinulu pamentului P r o t i s t e l f c UM fosile, atunci intrebarea s'ar deslegâ si mai usiorl." Insa fiintie de 0 structura atatu de primitiva au fosta imposibilu se se petrifice. A trebuitu deci se treca irau periodu forte lungu dela ivirea primeloru fiintie or$aâi$&

1* ©BCU CLUJ

— 4 —

de o structura foite simpla ca si Monerele, pana cându s'au desvoltatu si perfectionatu pe bas'a legiloru de des-cendintia staverite de celebrulu Darwin, in catu corpulu lom organicu a pututu se remana tiparitu in straturile pamentului si se fia conservatu pana astadi.

înainte de Eozoon canadense a lui Loganu a trebuitu se vietiuesca unu sîru lungu de fiintie organice, despre cari noi nu scimu nimica. Dar cumca cele de ântai,au trebuitu se fie vegetale, ne silesce se acceptamu şi din urmatorele motive:

Geologia a constatatu cumca cele de ântai fiintie organice au fostu numai aquatice, câci pe timpulu primei formaţiuni nu se afla pamentu uscatu. Apoi de dre-ce este si astadi sciutu cumca animalele aquatice se nu-trescu din vegetale si animale, pe cându plantele aquatice nu se nutrescu cu animale, — de aci urmdza o con-clusiune forte logica, cumca fiintiele animalice in lupt'a loru pentru existintia au trebuitu se aiba de alimente fiintie vegetale, altcum nu s'ar fi pututu inmulti si des-volţâ pana la perfecţiunea cunoscuta. Astufeliu s'a in-templatu si cu fiintiele de pe uscatu.

Cele mai gigantice animale ce s'au desvoltatu pe uscatu le intalnimu numai in formaţiuni mai târdie, numai dupa-ce in formaţiunile precedente gasimu o Flora prodigidsa, o Flora, de si de o structura inferiora, insa scosa de sub influinti'a apei. Ichthiosaurii, Plesiosaurii, Labirinthondontii. Pterodactylii, apoi Archăopterix, Amphiterii si Amblotherii*) si alte vertebrate terestre le aflamu numai dupace in formaţiunea carbonifera a premersu o desvoltare gigantica a Florei. In acesta formaţiune era invelitu pamentulu dela unu polu pana la ce-lâlaltu cu o vegetatiune uriasia si |prodigidsa. Aci gasimu Ferece si Calamite pana la 12 metri inaltime, Sigilariele pana Ia 25 m. inaltime si 5 metrii grosime, apoi Lycopodiaceile de 50 m. inaltime si 6 m. grosime * * ) .

Si deca urmarimu desvoltarea fiintieloru organice in succesiunea loru naturala prin tote periddele si formaţiunile geologice, trebue se constatamu cumca tote s'au desvoltatu in paralelu, insa vegetalele au premersu peşte totu loculu la animale. Cele mai perfecte fiintie yegetale, Phanerogamele dicotiledonari au premersu fiintieloru animalice mai perfecte, adecă M a m i f e r e l or u, dintre cari uneia celei mai perfecte, adecă o m u l u i a reservatu natur'a rolulu celu mai mare, rolulu de a deveni Domni peste tote. Asia dara existinti'a vegetateloru a formatu prim'a condiţie de viatia pentru animale, prin urmare si pentru omu.

Dar nici omului nu i-a fostu asia usioru a-si eluptâ acestu insemnatu rolu. Densulu inca a avutu se lupte multu pana la acdsta victorie.

Mai la vale vomu vede", cumcâ si omulu a fosţu supusu la influinti'a vegetatiunei in lupt'a pentru, esis-tintia. Influinti'a planteloru Pa pus.u pe celu de ântaiu

* ) Dr. Karl Zittel, Aus der Urzeit, Miinchen 1872. ity..) * * ) Fr. Engel DiePflmzenriesenumererErde* Ungere

Zeit X, Jahrgang II.

fuscelu dela şcar'a civilisatiunei pe care s'a urcata mereu pana astadi. . .. , .

IV. Influinti'a vegetatiunjloru asupr'a desvoltarei culturei si a civilisatiunei antice omenesci din Europ'a. , ,

Despre luptele omului ce le a avutu in natură .si cu natur'a, si despre influinti'a planteloru la care a fostu supusu in acdsta lupta, ne dovedesce mai ântaiu Antropologia si in specie istori'a desvoltarei genului omenescu in paralelu cu cultur'a.si civilisatiunea omendsca.

întrebarea despre originea omului si despre incepu-tulu desvoltarei sale pe calea civilisatiunei este una din cele mai interesante si mai momentose, dar' de alta parte pe atâtu de grea. Filosofi'a istoriei positive a ajunsu pana a constata, cumcâ acesta întrebare nu ni-o pdte deslegâ nici istori'a positiva nici traditiunile popdreloru. Ambele acestea sunt cu multu mai prdspete si mai lacundse decâtu se ne pdta multiumi cu lumin'a loru.

A trebuitu se vina alta sciintia carea se suplinească lacunele istoriei, care are se ne scobdra pâna chiaru in periddele geologice si aci se ne arate cele de ântai urme despre existinti'a omului şi despre luptele lui. Este fara indoiala, cumca acdsta tinera sciintia are multe goluri de astupatu, dar cu tdte acestea dens'a este in stare a reversâ multa lumina si a destăinui multe adeveruri scientifice. Nu este loculu aci se tractezu despre tdte re-sultatele acestei sciintie in privinti'a omului preistoricu, câci asiu abusa de indulginti'a DVdstre, de aceea me voiu margini a ve espune ultimulu cuventu ce-lu pronunţia acesta sciintia in privinti'a originei si desvoltarei omului resp. a dmeniloru, dar si acdsta se reporta numai lâ omulu europeanu.

Omenii cei de ântaiu au trebuitu se suporte la in-ceputu mari lupte pentru existintia. Acestea au trebuitu se dureze multe mii si dieci de mii de ani pâna ce au ajunsu la deplina emancipare, la starea in care au pututu se incdpa a-si desvoltâ, tdte fortiele activităţii sale in direcţiunea culturei si a civiUsatiunei la care au ajunsu astadi.

Infricosiate si mari lupte fisice a trebuitu se aiba omulu antidiluvianu cu totfeliulu de animale selbatice si puternice, cu Vrsus spelaeus (Blumb), Hyaena spelaea (Goldf.) Felis spelaea (Goldf.) Felis calus ( L . ) , Caniş Lupus ( L . ) , Mustela putorius ( L . ) , s. a.

Neputendu susţinea lupt'a fisica cu acestea, s'a re-trasu in asia numitele spelunce s. grote, cari au fostu cele de ântai locuintie omenesci., Acdsta vi6tia, omenesca este marcata destulu prin contemporaneitatea Mamutului (Ele-* phas primigenius Blumb) Rhinoceros tichorhinus Cuv.; Cervus elapAus L. , Cervus Megaceros hiberniciţs Pw,;, Cervus tarandus L,, 0os priscus Boj.,- Maştodon £ţg$?~. teum. JSdş .tfiytş. 'V-i-fţSfW** tqfathis h. j ş î ; ' ^

s Cţujoscendursi omulu. şjabitiunile sale fisjGe-sfti avi-satu la ceh: mai bunu^majţ devotaţii şi .mfti puternic aliatu ;alu, seu, ja propria4 inteligintia,Afo s t e r i l e sal spirituali cu cari inventă cele de ântai instrumente arme de apera-re. Dar acestea au fostu,la inceputu fd

©BCU CLUJ

— 5 —

pr imi t iv i .-Lipsindu-i cunoscinti'a de metale si de -folosirea acestora, cele de ântai arme si le-a fabrieatu din petrii; tari, cu deosebire din bucati de quartiu (Silex** cremene), precumu si din corne de cerbi. Form'a trebu-incidsa la aceste arme s'a datu tocindu-se cu alte minerale. Duparce erau gata, se legau cu ajutoriulu partiloru liberiane dela unii arbori in capetele unoru toporisce s. maniere asia precumu lega chiaru si astadi locuitorii Australiei, sau le gauriau si astfeliu le folosiau spre diverse scopuri.

Vieti'a acestora popora ce au emigratu din Afric'a si Asi'a si au populatu Europ'a, era in formaţiunea dilu-viale mai multu de o condiţie nomadica.

Lunga a trebuitu se fie lupt'a omului din acesta perioda numita p e r i o d ' a de p £ t r a pana ce a ajunsu densulu la ore-care stare de cultura si de civilisatiune, ce se cundsce din maestri'a de a toci si prelucra armele si instrumentele dupa ore-cari regule de arte. Vieti'a lui a fostu in intregu decursulu acestui periodu mai multu carnivora si forte pucinu vegetariana si si acdst'a numai restrinsa la unele rădăcini si fructe.

Abia numai dupa ce au inceputu dmenii a-si paraşi lflcuîntiele de spelunca si a-si construi locuintie palustre (p&'îacuri, Pfahlbauten), adecă locuintie construite pe Stâlpi in lacuri, precumu se construescu."si astadi prin Afrîc'a, Australi'a si Americ'a sudica, a inceputu adeve-rat'a cale de civilisatiune. ' ' ' , P r i n descoperirea acestora locuintie palustre ce s'au

facl^u mai ântai in Elveti'a, ni se presinta o lume noua, o *-râ de adeverata cultura si civilisatiune. Din rema-sîtîeîe aflate la fundulu lacuriloru s'a constatatu, cumca dmlăili erau inaintati in tota priyintfa. sciau nu numai se 'fabrice arme dar aveau chiar si fabrice spre acestu scopu. Aci aflamu nu numai cele de ântai arme de ve-natu şi de lucru, dar aflamu cele de ântai instrumente pentrit industri'a carea a fostu Auror'a civilisatiunei. Aci gasimu fabricandu-se vase de lutu si totufeliulu de lu-cţufi textile. Aceste din urma s'au facutu mai ântai din paie si erburi, dr' mai târdiu din liberulu arboriloru, mai alesu alu teiului, si in urma din liberulu inului si din cordele si intestinele animaleloru. Cultur'a inului a adusu cu sine si cultur'a de cereale, care a formatu pîrghi'a adeveratului progresu in cultura si civilisatiune.

Qele,mai însemnate cereale ce s'au cultivatu in acesta perioda ,,au. fostu Triticum Spelta L. apoi Triticum vulgare antiquorum; Tr. turgidum; Tr. dicoccum Şchrad, Panicum miliaceum; Hordeum hexasticum aeşsum; Setaria Italica.

"nsI^Pfrs verdetiuri si legume s'au cultivatu: Pastinaca, safiţlfatjfau Daucus Carota L., Ervwm lens L., Pisum sa#wa$%ff>, In societate cu aceste s'au cultivatu « i unii pomi, W- h\lPrunus insititia avenaria Fab. Prunus Pa-dus jPruţţjţs Mahaleb L., Trapa natans. s. a.

Cu introducerea agriculturei, dela sine se intielege, Ş'au inmultitu animalele domestice pentru diferitele tre-feliintie. Aci aflamu domesticiţi: c â n e l e , vac'a, eapr'âV di'a, p o r c u l u .

Din tdte acestea se vede, cumca omulu din period!» constructiuniloru palustre a ajunsu la unu insemnatu gradai de cultura. ? n • <

Introducerea âgrieuknrei, munc'a de pamentu l'a, facutu se parasdsca vi&i'a nomadica si starea de >seibatahaeT l'a facutu se construiesca lociuntie stabile si nu singra»-tice, ci in colonii in unele locuri paria la 300 de locuintie. Agrieultur'a si munc'a de pamentu l'a facutu se iubdsca societatea, se recundsca necesitatea de Drdine si de legi regulatore de societate si in urma se respecteze tdte acele asiediaminte, cari suntutemeli'a societăţii omenesci. ;̂ ; or! V;

Cu dreptulu dara se pote afirma, cramca plantele si cultur'a loru au avutu dela inceputu cea mal binefat-catdre influintia asupr'a omului, asupr'a culturei- si civilisatiunei sale, l'au emancipatu si l'au pusu in. posittfa de a se inaltiâ in o lume mai ideale si morale, î so. datu o direcţiune pe carea inaintandu a ajunsa acdb unde se afla astadi. ' . ' ' . [ • "

V. Influinti'a vegetatiuniloru asupr'a deşvoltarei ;cultnr^ si a civilisatiunei antice omenesci la poporele afara 4e

Europ'a. . •• Amu vediutu cumca vieti'a culturala a omului pre»

istoricu din Europ'a s'a desvoltatu sub insemnat'a inflfc» intia a vegetatiuniloru. Inse despre vieti'a preistorica a poporeloru din celelalte continente, sciinti'a anthropolo-gica numai forte putjinu ne pote impartasi, de dre-ce mai are de astupatu o mulţime de lacune. ' .

Cu tdte acestea per analogiam se pote conclude^ cumca acele lupte de existintia si pentru emancipare ce' le-au avutu Europenii, le-au avutu mutatis mutandis si poporele celorulalte continente. Dar chiar si locuintiele palustre ce le aflamu si astadi la o mulţime de popdra selbatice din Afric'a si Americ'a, pleddza si mai evidenta pentru acesta părere.

Dar se lasamu period'a preistorica a culturei omenesci si se venimu la popora cari au traitu in condiţii de viatia mai favoritdre, despre cari ne informeza.is numai prindpiah* de ginte a, inaltiatu si facutu pe unele ginţi s- popdra mai insemnate in istori'a civilisatiunei omenesci. Pamentulu (solulu), positi'a si bunătatea acestuia, bunăstarea materiala, clim'a, nutrementulu si altele suntu tatu atate

©BCU CLUJ

— 6 —

condiţii ce influintiedia asupr'a desvoltarei respectiveloru ginţi in proportiuni alternative. Omulu in lupt'a pentru existinti'a sa a avutu se suporte acelesi greutăţi că si fiintiele organice. Precumu acestea s'au desvoltatu ince-peridu dela cele de ântai peridde geologice si au triumfate in lupt'a pentru existintia numai atunci ckndu au fostu ajutate de condiţii favoritore, asia si omulu.

Istori'a civilisatiunei omenesci ne dovedesce cumcâ numai acele popdra au ajunsu mai curendu si la unu gradu mai inaltu de cultura cari au populatu tierile din îzonele cele caldurdse. Insa nu numai clim'a cea blânda a favoritu înaintarea aceloru popdra, ci mai multu si in modu mai esentialu au contribuitu alte influintie si in prim'a linie nutrementulu, adecă fertilitatea pamentului, «eu câ se fiu si mai claru, vegetatiunile respectiveloru tieri seu ţinuturi, fie acele vegetatiuni sdu de natura spontanee sau cultivata. Kolb*) are multa dreptate cându dke, cumcâ modulu de nutrire are o mare influintia asupr'a conservarei si desvoltarei omului. Apoi numai vegetatiunile prodigidse si favorite de conditiunile cele mai bune, de o clima buna, de o căldura temperata si de o umediala abundanta si producatdre de fertilitate, au fostu in stare se dea popdreloru din acele ţinuturi adeveratulu modu de nutrire si prin acest'a le a pusu in positie se ajungă la dre-care civilisatiune.

Popdrele din Chin'a sudica, din Indi'a, din Persi'a, din ţinuturile Eufratului si a le Tigrului, din Phdnici'a si din Palestin'a au inaintatu in totudeun'a mai curendu in civilisatiune decâtu altele totu din acele zone, inse lipsite de favorurile si conditiele amintite. Dar acest'a s'a adeveritu nu numai la popdrele autochtone, de dre-ce tdte popdrele de ori-ce rassa câte au fa&utu invasiune preste aceste ţinuturi si le-au cuceritu, tdte au ajunsu cu iutiela la unu gradu insemnatu de civilisatiune, dar indata ce au parasitu aceste ţinuturi, multe au recadiutu in starea de mai inainte. Arabii numai dupa ce au esitu din patri'a loru, numai dupa ce au cuceritu P e r s i'a, Spani ' a si Indi 'a , au ajunsu la o cultura si civilisatiune atâtu de importanta pentru progresulu omenescu si in specialu pentru sciintia. Asemenea s'a intem-platu cu popdrele mongolice si tartarice ce au facutu dela nordu dese invasiuni in ţinuturile Asiei si anume in C h i n'a, I n d i'a si P e r s i'a, unde au intemeiatu mo-narchii puternice si au ajunsu la o adeverata civilisatiune, inse parasindu aceste ţinuturi au perdutu civili-satiunea de mai inainte, revenindu la starea avuta. Asemenea s'a intemplatu si cu popdrele câte s'au perindatu la popularea ţinutului de pe malurile Nilului.

Amu vediutu mai susu, cumcâ popdrele din zonele calde caii au ajunsu la o trepta mai inalta de civilisatiune au apartinutu Asiei, Africei si Americei, si daca din acestea vomu luâ de exemplu Indi'a, Egiptulu, Peru si Mexiculu, vomu constata in unu modu surprindietoru influinti'a cea mare ce a exercitatu asupr'a civilisarei aceloru popdra vegetatiunea respectiveloru tieri. Cercetandu dupa

;•*) G. F.' Kolb, „CultUfgeschichte cier Menschheit"', Leipzig 1872, t. I. p. 30.

căuşele adeverate cari au produsu acdsta influintia asupr'a acestei civilisatiuni, aflamu dupa cumu ne dovedesce si B u c k l e * ) , cumcâ afara de fenomenele na-turei si afara de C l i m a au influintiatu in deosebi nut r e m e n t u l u si p a m e n t u l u , pe cari ambele le-amu cuprinde sub o numire mai generala de v e g e t a t i u n e a respectivei tieri. In Asi'a sudica si cu deosebire in Indi'a u r e z u 1 u (Oryza L.) este acea planta carea favorita de condiţii bune si cu deosebire de umedial'a abundanta, pdte intretind nutrirea la milidne de omeni, 100 chilograme de seminţie de urezu producu 5000 de chi-lograme. Astadi se cui ti veza acdsta planta in tdte continentele. Singuru numai in Asi'a sudica, Afric'a nordica si o parte din Europ'a se nutrescu cu acdsta planta preste 750 milidne de omeni.

Eta însemnătatea urezului. Apoi se nu uitamu, cumcâ in Indi'a si in celer

lalte tieri învecinate, precumu: Chin 'a , P e r s i ' a , j ' a * p a n u si altele se cultivdza acesta planta cu forte puţina munca.

Aceea ce este urezulu pentru Indi'a sunt Curmal i i si P a l m i e r i i (Phoenix L.) pentru Afric'a nordica si in specialu pentru Egyptu. Unu singuru arbore pdte

.se producă la anu pana 600 punţi de fructe de curmali, din cari se pregatescu totu feliulu de mâncări, pane, unu feliu de vinu, unu fejiu de brânza de palmieri, in medicina, apoi simburii etc.

A m e r i c'a, si in specie B r a s i 1 i'a este acea tidra, care se bucura de o umiditate causata parte prin apele cele multe si mari, parte prin asia numitele venturi p a-sa te . In urm'a acestei umedieli are o vegetatiune admirabila, păduri imense compuse din cei mai frumoşi arbori, cari inse au fostu impreuna cu riurile cele mari o pedeca la desvoltarea culturala a popdreloru. Aici puterea naturei a invinsu spiritulu omului.

Altu cumu au stătu lucrurile in Peru si Mexico. De si lipsescu aici acele fontani de vidtia, acea umediala mare precumu se afla in Brasili'a, au intrecutu pe acest'a in cultura si civilisatiune, ceea ce este a se mul-tiami M ă l a i u l u i (Papusioiului), C a r t o f i l o r u si Banan el or u. Aceea ce a fostu pentru Indianu urezulu, pentru Egypteanu fructele de curmale, aceea a fostu pentru Peruanu si Mexicanu P a p u s i o i u l u , C a r t o f i i si B a n a n e l e .

Amu citatu aceste 4 tieri cunoscute cu scopulu câ se se pdta vedea, cumcâ influinti'a vegetatiuniloru a contribuitu in genere multu la civiliSafea respectiveloru popdra. Omenii din aceste tieri s'au aflatu in positia favoritore, câ cu puţina munca se adune averi nu numai in mesura trebuincidsa, dar in mesuri intrecatdre, din cari o parte a pututu se se deposeze câ capitâlu;

Numai unde se potu aduna averi cu atât'a usiu-rintia, numai acolo pdte se progreseze omulu pe ade-verat'a cale de cultura si de sciintia. Fara averi, fara

*) „Greschitihte der dvilisation in Englănd", de H e n r i Thomas Buck le trad. de Am. Ruge, 1870 Leipzig t. 1 pag. 50—121.

©BCU CLUJ

capitali*, m este indenmu pentru studiu, pentru sciintia.. 'MH:

-•••'Ofibi ce este silitu se se lupte pentru existintia, cehjf ce nu, scie de adi ce are se mance mâne, nu pdte capetâ nici odată voia pentru studiu, nu pdte capetâ gustu ş& sg, ocupe cu lucruri ideale, cu scrutări, cu sciintia si cu arte.

Daca voimu inse câ averile gratificate de natura se fia.in adeveru folositdre si promovatdre de sciintia si de arte, mai au lipsa de o condiţia si anume de o,:-împărţire raţionala. Acolo unde averile se concen-trdza, in man'a unei caste privilegiate, dr majoritatea absoluta remane seraca, acolo unde nu exista equilibriu intre omeni cu privire la impartirea de averi, acolo civilisatiunea nu pdte progresa pe calea cea ade-verata, acolo prospereza sclavi'a si tirani'a. Acest'a s'a intemplatu si cu popdrele amintite din Indi'a, Egiptu, Peru si Mexico. Aci popdrele erau lipsite totalu de acea schinteia divina ce a condusu pe popdrele europene la civilisatiune si la simtiulu de libertate adeverata. Urmarea & fostu forte naturala, o perpetua sclavia, o degradare la trdpt'a animalica, o maşina in mân'a celoru puternici, a easteloru privilegiate. Acdst'a se constata mai bine din colosalele edificii, precumu: pyramide, obelisce, pa-laturi s. a. la cari au trebuitu la unu singuru edificiu se lucre dieci de mii de bratie in decursu de dieci de ani, ceea ce cu popdre libere nu se putd intemplâ. Alte staturi cu alte referintie sociale nu aru fi pututu ridica pyramide si alte clădiri atâtu de uriasie.

* .Fertilitatea pamentului a adusu pe acele popdre in stare de civilisatiune, inse lipsindu alte influintie, acelea nu s'au pututu desvoltâ in acea direcţiune in care s'a desvoltatu civilisatiunea europdna.

Din aceste exemple se vede, cumcâ plantele au influintiatu la civilisarea celoru de ântai popdre din zonele calde. De si acea civilisatiune nu este a se identifica cu civilisatiunea ndstra moderna, totuşi este o civilisatiune. Vomu vede mai la vale, cumcâ si civilisatiunea moderna a popdreloru europene a fostu si este supuga totu la acele influintie, la influinti'a planteloru, ceea ce se cnndsce dupa exercitarea ei ce se face in o mulţime de moduri.

VI . Influinti'a vegetatiuniloru si specialu a paduriloru asupr'a climei si a fenomeneloru meteorologice. Importanti'a

paduriloru din punctu de vedere higienicu.

Nu neînsemnata este influinti'a planteloru asupr'a sţuturoru couditieloru meteorologice, la cari este supusu uftu tinutu in decursulu unui anu si in deosebi asupr'a climei unui tinutu. ,

. Dintre tdte fenomenele meteorologice despre cari ne inyajI^Meteorologi'a, pldi'a este la compunerea unui climat» fenomenulu celu mai importantu. Pldi'a insa nu-i nimic'a a#a,, f$ecâtu unu aboru condensatu ce se afla in atmosfera, exhaiatu parte de plante, parte de pamentulu umedu.

Plantele transpira in timpulu catu se afla seva loru in circulatiune prin organele loru neintreruptu o insem-»

nata cantitate de abori de apa. Unu: singuru. J individu de Fldrea sdrelui {Helianthus anus) ide 1 metru inai* time s'a constatatu cumcâ respira in 24 de ceasuri «Săreau 2 chilograme de apa. Câta apa trebuesce; se transpire* unu arbore din pădurile ndstre, dar apoi o pădure-: in» trdga sau sum'a tuturoru vegetatiuniloru unui! tinuto4> Este lucru firescu cumcâ cu câtu plantele suntu >mâil mari si mai avute in frundie, cu atât'a transmraj siraboiii mai mulţi, de acea pădurile producu cantităţi, des abew? cu multu mai mari decâtu celelalte plante.

Câtu de admirabila este arangiata economi'a natura» Ploile se strecura prin straturile pamentului' pana.

la rădăcini si solvindu substantiele humdse, ducu mentele de lipsa planteloru, dr acestea transpiram schiinho^ abori de apa, cari se transforma la rendulu loru serajywi meteore apdse. ;: .( v>,

Eta si aci importanti'a influintiei planteloru. Din cercetările făcute mai de aprdpe asupra iaflnfi;

intiei ce o au plantele si in specialu pădurile asupra climei, s'a constatu cumcâ norii se formdzâ ctt multti' mai usioru acolo unde se afla păduri estinse, decâtu acolo unde pamentulu este golu si Cumcâ norii f o ^ ' mati de asupr'a paduriloru si a rîturiloru avute in ye - v

getatiune, dispăru cându ajungu la câmpii sterile. u J

Dlu E r b e r m a y e r din A s c h a f f e n b u r g ne"Mn

urmatdrele resultate in privinti'a influintiei padurilorul' asupr'a aerului, a pamentului (solului), a climei si i i i : urma a sanatatii.*) ' ' s

In acele locuri unde se afla păduri, temperatur'â medie a pamentului este cu multu mai mica decâtu in j

•acele ţinuturi unde pădurile lipsescu si anume cu ; ufiu \ m e d i u de 0.5° adecă vdr'a cu 3.0° dra ern'a cu '0*0^ Asemenea influintiedia pădurea si asupr'a temperaturei aerului, inse numai cu o intensitate de jumetate, pentru câ temperatur'â medie anuala din pădure este numai' 0:75 va se dica cu 0,25° mai mica câ in locuri lipsite' de pădure.

Pădurile influintiedia asupr'a temperaturei aerului' cu deosebire in timpu de vdra, pre cându in timpu de, drna numai forte pucmu. Inse. cu deosebire temperat tur'a de ndpte este de regula mai mica decâtu afara ie!

pădure; de aceea in pădure nici nu brumdza nici teii inghidtia in timpu de primăvara, precumu sfc intempW; in locuri fara pădure. r>w.yr.

Clim'a de pădure mai are însemnătate, pentru'" ^ impedeca escesele de temperatura, adecă nu permite nlcV se fie var'a căldura prea mare nici drn'a frigu mare. Temperatur'â din ţinuturi silvanale se apropia; multu de temperatur'â insuleloru si de cea delâ ;tier-mtirii mariloru. . ' \

Sciinti'a a ajunsu a constata, cumcâ cu ^ ţ u , , , , ^ suimu mai susu pe munţi, cu atât'a decresce temperatur'â. Dara acolo unde munţii suntu acoperiţi

— 8 —

Amu vediutu mai susu cumca frundiele transpir» cantităţi mari de abori, este dara o urmare firdscâ ca aerulu din păduri se fie cu multu mai incarcatu si mai avutu in,abori de apa, se fie cu multu mai umedu. De. aci se esplica mfluinti'a paduriloru asupr'a celui mai insemnatu fenomenu meteorologicu ce se numesce pldie. De ore-ce frundiele arboriloru numai in timpulu verei au funcţiunea transpiratiunei, influinti'a paduriloru se sim-tiesce, numai ver'a.

S'a constatatu mai departe, cumca variatiunile ume-dielei aerului in pădure suntu cu multu mai mici decâtu afara de pădure. Acolo unde suntu păduri multe nici odată nu este seceta, pamentulu nu sufere de arsiti'a sdrelui, este neintreruptu si destulu de umedu. Acolo unde suntu păduri suntu ploi mai dese si mai blânde. O tiera lipsita de pădure pdte fi espusa la secet'a cea mai mare, ma chiaru la fdmete. Unu exemplu de acesta natura amu avutu in anii 1877 si 1878 in Chin'a, carea avu a suferi o fdmete teribila din lips'a de ploi si acestea din: lips'a totala de păduri. 1)

, t Pe la midiuloculu sutei a 18. se aflau in Egyptulu de susu inca dese ploi, inse de cându au inceputu Arabii a devasta pădurile marginasie cu Nilulu, ploile au in-cetatu si riturile au devenitu uscate. Si din contra, astadi ploua in tinutulu A l e x a n d r i e i , de cându M e -h e m e d A i i a inceputu a planta mulţime de arbori de bumbacu {Gossypium arboreum L . ) câte 30—40 de dile la anu, ma drn'a ploua altădată câte 5—6 dile dupa olalta, pe cându pe timpulu expediţiei lui Napoleonu n'a ploatu din Novembre 1798 pana la finea lui Augustu 1799, adecă 10 luni, de câtu numai o singura data si si atunci numai o jumetate de ceasu.2)

Dar astufeliu de fenomene s'au ivitu si in Europ'a. Astufeliu aflamu in districtulu L a Bocage din Vendee . Pana cându a avutu acestu tînutu păduri, a avutu si apa din abundantia; inse dela 1808 au inceputu a se devasta pădurile si de atunci au inceputu a fi lipsite si araturile si fontanele de apa.

Tînutulu spre sudu dela C o n s t a n t i n e era odată atâtu de fructiferu, câtu era in stare se alimenteze Rom'a si Itali'a intrega. Astadi inse domnesce cea mai mare seceta. Caus'â acestei schimbări radicale e devastarea paduriloru prin Arabi, cari au cuceritu acestu tînutu pe la inceputulu sutei a 8. Urmarea acelei devastări a fostu lips'a de apa si sterilitatea. Dupa-ce Algeri'a a fostu cucerita prin Frâncesi, reulu s'a inmul-titu si mai tare. Denşii au arsu si ultimulu restu de pădure, pentru-câ se inmultidsca pamentulu de aratu. Urmarea a fostu, cumcâ ploile au fostu totu mai rari, dar si cându au cadiutu au fostu mai multu torenţiali si câ asia numitele rupturi de nori, cari au spalatu totu pamentulu roditoru. s)

P. Wilhelm Sidler. * Enttcicklungsgeschichte der. modernm Meteorologie p. 29.

a ) Poggendorf, Annalen XXXVIII. 3 ) Dr. Johann Mtlller, Kosmische Physik. Braunschweig

1872, pag. 667.

v*-- Si câ se-cundsceimi importanti'a paduriloM st relele ce urmdza din devastarea loru, nu trebue se mergemu la Chin'a, pentro-ca este destulu se privimu sui&tpatu-rile cele multe, esundarile ce se intempla in totu tattlu in diferitele tieri> a le Europei. Se ne aducemu aminte de esundarile ce s'au intemplatu in acestu anu prin tierile din Alpi, cari au causatu atâtea nenorociri si atâtea pagube.

Si daca se cercetddia dupa căuşele surupaturiloru ce se afla atâtu de desu pe văile ndstre, precumu si a le esundariloru de ape, se constata cumcâ caus'a adeverata a tuturoru acestor'a este lips'a de păduri.

Daca o costa este acoperita cu arbori, rădăcinile acestor'a se impletescu intre sine si formddia o reti'a, care da solului respecţivu o insemnata soliditate si resistintia. Ramii si frundiele arboriloru impedeca căderea prea repede a pldiei si astufeliu se scutesce pamentulu fructiferu, incâtu nu pdte fi m â n a tu sau dusu de apa. Dar unu pamentu cu pădure este in stare se primesca o cantitate mai mare de apa atunci cându suntu ploi torenţiale de câtu pamentulu fâra păduri. Acdsta apâ alimentddia straturile mai afunde atunci cându dâ o seceta. Astufeliu locurile cu pădure devinu nesce reservorie pentru vre-mile secetdse. Pamentulu fâra pădure este lipsitu de acdsta insusire.

Despopularea pamentului de păduri aduce cu sine împuţinarea apei din isvdre si scăderea starei normale a apeloru de rîuri, pe cându de alta parte se inmultiescu esundarile infricosiate.

Multe ţinuturi, mai tieri intregi infloritdre s'au schim-batu in desierturi numai in urm'a devastariloru de pădure, pentruca devenindu toride nu s'au mai pututu cultiva. Astufeliu cedrii cei vestiţi ai Libanonului (Larix Cedrus MM), au disparutu pâna la câteva exemplare, încercarea de a cultiva din nou păduri a remasu fâra nici unu resultatu.

Asemenea suferu: Greci'a, Itali'a, Dalmati'a si Spani'a din caus'a ca s'au devastatu pădurile si nu le potu cul-tiv'a din nou in cantitatea de lipsa. Asemene voru suferi si ţinuturile ndstre, daca nu se va sista devastarea cumu se continua in multe parti. Totu din acesta causa a urmatu si urmddia caldur'a cea mare, ma de multe ori torida, ce se afla in tierile dela sudulu Europei si fri-gulu celu mare din tierile reci ale nordului.

lata dara si din acestea însemnătatea paduriloru, a cundscerei si studierei importantiei loru si tristele urmări ce le aducu cu sine devastările de păduri. lata necesitatea studiului botanicu. *

Dar pădurile influintiddia si deadreptulu asupr'a* omului si anume din punctu de vedere hygienicu. i f ;

In sut'a ndstra, la anulu 1839, a descoperita' mai ântai S c h S n b e i n * ) in aerulu atmosfericu unu gazu nou de unu mirosu particularii humitu Ozon, 0teh astadi a devenitu obiectu' pentru studiele meteorologice. Acestu gazu se gasesce cu deosebire atunci, candu aerulu

* ) Poggendorf Annalen, 50, 616. Gaea XI Bd. 1875 p. 598—738. t

©BCU CLUJ

9 —

atmosferi^este încărcata cu abori de apa, apoi aborii d# âpa^este cuaoscutui ctimcâ se afla in abundantia mai maseiteaerulu din păduri si din apropierea acestora, prin urmare Ozonulu inca se afla mai desu si in cantitate mai mare prin păduri si in apropierea acestora. ' ' irJ& -scdla de medici susţine cumca acestu gazu in-fluintiddia in modu nefavoritoru asupra &natatii omului. Insa positivu nu este constatatu in sciintia medicinala. Candu acesta se va afla in positie se pronunţie ultimulu ei cuventu in privinti'a influintiei Ozonului, se va constata deodată si influinti'a padurei din acestu punctu de vedere asupr'a omului, fie acea influintia favoritore, fie ne-favoritdre.

VH. Importanti'a studiului botanicu cu privire la folosele : ce le producu plantele in industrie si comerciu.

In urma vomu cerca dupa influinti'a ce o manifestedia plantele neintreruptu si la tdte ocasiunile din vidti'a dilnica asiipr'a omului si asupr'a civilisatiunei omenesci, dupa fo-losulu ce'lu dau plantele atatu la alimentarea popdreloru si a ndmuriloru din diferitele zone ale pamentului câtu si ca producte pentru industria si comerciu, cari ambi aceşti factori, compunu adeverata pîrghie a civilisatiunei omenesci.

Amu aretatu mai susu, cumcâ originea civilisatiunei popdreloru europene se datddia de atunci de candu acestea au inceputu a se nutri cu alimente vegetale, de candu a inceputu a se inventa si cultiva agricultur'a. Asemenea amu vediutu cumca si celelalte popdra cari au ajunsu la dre-care civilisatiune au folositu si folosescu vegetalele de principalulu alimentu.

Dar folosele ce le prestau plantele nu se marginescu pe lângă nutritiune. Foldsele ce le trage omulu dela plante, suntu forte multe si de diferita natura.

Asiu esi prea departe din ramele acestui discursu, daca asiu intra in detaiu si asiu specifica folosulu fiecărei plante, celu aduce in diferiţii rami ai vieţii omenesci. Va fi destulu se constatu cumca nu exista nici o condiţie de vidtia omendsca, in care se nu fia aplicata seu folosita ori o planta ori alta, in unu modu ori altulu, pentru a satisface la multele trebuintie omenesci. Si cu catu civilisatiunea a facutu pasi mai mari inainte, cu atâta s'au inmultitu si trebuintiele omenesci, precumu si trebuinti'a de a se folosi mai multe plante si in mai multe moduri.

De aci a urmatu cumca omulu nu s'a multiumitu numai cu folosirea aceloru plante ce crescu spontaneu in jurulu seu, ci a inceputu se aducă si se cultivedie plante străine din alte tieri sau continente depărtate. Si daca in unele caşuri nu se aducu plantele intregi pentru cultura, se adttcu fructele, frundiele sdu florile loru si acestea com-punu însemnaţi articlii de comerciu.

Prin introducerea culturei astorufeliu de plante s'au prodususchimbări insemnate nu numai asupr'a singura-ticiloru dmeni, dar si asupr'a popdreloru intregi. Aceste schimbări an produsu efecte mai insemnate decatu faptele celoru mai mari cuceritori. Productele vegetale aduse din Asi'a, Afric'a • si Americ'a au influintiatu in modu radicalu asupr'a vieţii soţiale, au produsu schimbări in

mâncări, in beuturi, in imbracaminte, in locuintie, •••.suţ comerciu si in industrie. Nduele producte de aUimentew tiune au produsu gândiri si idei noue, au produsuinaaoaji» noue in tdte direcţiunile, cu unu cuventu, au datu o mare repediune progresului si civilisatiunei. ,r mm

Câta influintia n'a produsu numai papusioiulp (man laiulu==Zea mais) asupr'a culturei popdraloru europeni© dela 1520 de candu a inceputu a fi transplantata» n dm Americ'a si cultivatu si la noi?! Ce influintia mare aw avutu Baraboii, Cartofii (Solanum tuberosum L.^, * aceste, plante caracteristice prin tulpinele loru tuberdse subterane, cari s'au adusu din Americ'a pe la sfîrsitulu vdcu-lui alu 16-lea?

O tidra a cărei poporatiune se nutresce cu cartofi^ dupa afirmarea lui B u c k l e 1 ) , se inmultiesce de ;2î iOi i ' asia tare ca alta ce se nutresce cu grâu. Poporului i r « , landezu de candu a inceputu a se nutri cu cartofi, adec* dela inceputulu sutei a 17, s'a inmultitu cu 3"'o, pre*. candu celu din Engliter'a numai cu 1.5%,* va se fâGţ mişcarea poporatiunei irlandese causata prin alimentat, tiune de cartofi da unu resultatu de 2 ori asia de mare ca a celei engleze. y

Câta influintian'a avutu si nu are astadi plant'â> „ T r e s t i a de z a h a r u " (Saccharum o/Jicinarunth.) de ckndu s'a introdusu in Europ'a pentru pr im 'adra ia sut'a a 12. cu deosebire prin Saraceni, dela care planta se estrage zacharulu, unu articlu destulu de cunoscutu?; Cata influintia domnitdre are astadi o alta planta americana, Tabaculu, Tutunulu (Nicotiana tabacum L . ) apoi Thea (Thea chinensis), Cafeua (Coffea arabica, L . ) s. ai?î

Apoi câte milidne de dmeni traiescu numai, dinr

munc'a aplicata la fabricarea acestora producte, precumu-. si la fabricarea de bumbacu, hîrtie s. a. .?? " ;> England, Bd. I. pag. 56. ,-•••.

— 10 —

pentru luminaţii; 34) specii ca lemne pentru industria mare; 10 specii pentru terpentinu si 5 specii pentru saponaritu.

• 'Numerulu planteloru fololosite in viâti'a practica in unu modu ori in altulu este fdrte nricu, mai este neinsemnatu m «proportiune cu numerulu planteloru deja cunoscute care se suie la 100,000 de specny inse cu timpulu se

urca si numerulu planteloru folositdre si prin acesta va cresce din ce in ce mai multu si influinti'a loru asupra tuturora ramiloru civilisatiunei si ai culturei omenesci.

V I I I . încheiere.

Domneloru si Domniloru! Dorinti'a mea a fostu, ca prin aceste puţine consideratiuni se aratu importanti'a studiului botanicu, precum si tote foldsele ce ni-le pdte aduce; amu voitu se atragu atenţiunea DV. precumu si a fie-carui iubitoru de progresu si de sciintia si in specie a tinerimei nostre studiose asupra acestui studiu, carele pana acuma este atâtu dincdce catu si dincolo de Carpati âtatu de vitregu tractatu. Amu cercatu se dovedescu însemnătatea acestui studiu din mai multe puncte de vedere. Nu sciu daca mi-a succesu a fi produsu dovedi destule si destulu de tari pentru a pleda si recomanda imbraţiosiarea acestui studiu, eu inse sumu impacatu cu mine, căci mi-amu implinitu datorinti'a.

Dar inainte de a sfîrsi fie-mi iertatu se atragu atenţiunea DVdstre inca la o impregiurare momentosa.

Traimu in v6culu reuniuniloru si alu asociatiuniloru. Pe unde a petrunsu numai radii de cultura, acolo a straba-tutu si spiritulu de asociare. Sub scutulu acestui spiritu binefacatoriu au progresatu si progresddia tote, sciintie, arte, industrie, comerciu, cu unu cuventu, tote întreprinderile mintii omenesci.

Numai sub scutulu acestui principiu voru putea progresa cu succesu si la noi sciintiele naturale si in specie botanic'a, numai cu arm'a principiului de asociare se voru putea invinge tote pedecile ce se afla puse cur-medisiu in drumulu naturalistiloru si in specie alu bo-tanistiloru noştri, cari pedece individii singuratici nu le potu delatura.

Se privimu la alte popora, se invetiamu dela densele si se le imitamu. La Francesi, Englesi, Germani gasimu mai in totu orasiulu reuniuni pentru sciintiele naturale, gasimu societăţi antropologice, geologice, botanice etc. Dar se nu mergemu asia departe, se privimu numai la n^murile conlocuitdre in patri'a ndstra, la Unguri; si la Sasi, cari de si in minorităţi mici, isi au reuniunile loru speciale pentru sciintiele naturale.

Aru trebui dara câ si noi se ne inrolamu sub acestu stdgu, este timpulu supremu câ se punemn si sciintiele naturale si in specie Botanic'a sub protectiunea princip piului de asociare.

. : iVoiesce si vei putea, este o dicatdre, lomanesca., Se voimu si amu credintia câ vomu putea totulu, vomu promova cu succesu sciintiele naturali, vomu scruta patri'a ndstra din tdte punctele de vedere, vomu face tdte acestea noi prin noi. Astufeliu prin o munca seridsa, o munca neobosita vomu contribui la inaltiarea presti- I

gralui: n&iidui; nostru si-i vomu fortifica si asecura yii-foriulu lui, neutra eare este datoruse lucre tdta suflarea romanăscar!•.•>• Sfîrsaspu multiamindu-ve pentru atenţiunea si iridulgintifa iDVdstre. Amu disu!! ; ; ;

N a s a ud a, 20 Iuliu c. n. Dr. A. P. Alexi.

x PARTEA OFICIALA. ''' Procesu verbalii

alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului rotnanu, luatu in siedinti'a dela

17 Decembre st. n. 1883.

Presiedinte: Iacobu Bolog'a vice-presiedinte. Membri presenti: I . St. Siulutiu, Dr. D. Puscariu, B...P, Har-sianu, V . Romanu, I . V . Rusşuv E. Macelariu, C. Stezariu, Ioanu Popescu, P. Coşm'a, G, Baritiu, E. Brote, cassariu, Dr. I . Crisianu, blibliotecariu.

S e c r e t a r i u : . D r . D. P, Barcianu. • 155. Cassariulu dlu E. Brote presenta conspectulu cas-

sei pe timpulu din 1 Octombre pâna la 30 Noembre a. c. Dupa acestu conspectu intratele au fostu 5183 fl. 17 cr. esi-tele 4547 fl. 81 cr., remanendu starea cassei la ultim'a Noembre cu 635 fl. 36 cr.

— Spre sciintia. 156. Cassariulu arata, câ din caus'a unoru gresieli la

ficsarea budgetului pro 1882 Şeptembre pâna ultim'a Decembre 1883 in care sumele s'au preliminatu pe unu anu si 4 luni; i n l ° c u de a se fi preliminatu pe unu anu si 5 luni; mai departe din caus'a trecerei cu vederea a modului de pla-tire a remuneratiuniloru secretariului I-iu, a cassariului si a bibliotecariului etc., de unde a resultatu, câ in preliminariulu de budgetulu susu amintitu, remuneratiunile, cari mentionatiloru funcţionari se platiau decursivu, au fostu induse numai in sum'a cuvenita pe unu anu, pe cându ele, avendu a fi plătite de de aci inainte anticipative, aru fi trebuitu se fie induse pentru unu intervalu de 2 ani: unulu trecutu si altulu curentu; si in fine din causa câ la votarea sumeloru preliminate pentru stipendii in budgetulu extra-ordinariu pe unu anu şi 4 luni, nu s'a luatu in privire o proporţie drepta intre acestu anu bugetariu si anii scolastici, — la unele positiuni ale budgetului au trebuitu se se faca superogatiuni, er' la altele au remasu prisosuri, din caus'a schimbam relatiuniloru in decur-sulu anului.

Anumitu: a) s'au facutu superogatiuni la urmatdrele positii: ..J-

1. La remuneratiunea secretariului I-iu cu 267 fl; 2. » cassariului cu 200 fl. > / f / ! 3. „ „ . ; : . bMotecariului cu 60 fl» -u"-' 4. ; . . • ' • „ s c r i i t o r i u l u i cu 12 fl. 5Q 5. » » iservitoriului cu 15 j 6. La spese de cancelarie cu 30 fl. , ,•(„

j'^ii^'t^pekdAti klOH.-peBtra-'giiJmasfeti cu 11 fl.

: La 2 stipendii â 100 fl. pentru arte framose cu

34 cr. •j»tW;\ll . La 2. stipendii â 60 fl. pentru pedagogi cu 20 fl. âP^v^^^^stipendiu a 60 fl. din fundulu Dobâc'a pentru J f l l f p M & t i cit 10 ii.

bb&foWd La 1 stipendiu â 60 fl. din fundatiunea „Marino-vid» pentru gimnasisti cu 10>fl.

14. La 1 stipendiu â 60 fl. din fundatiunea „Galiana" piăfra ghtinasisti cu 10 fl. ^ • ' ^ ^ ^ j | ^ j ^ - ^ j . Q p 0 8 C ^ j l ( i u ( j e ju sţificate supererogatele si, prisosurile la positiunile amintite, decide a'se asigna la caşşa spre'platire sumele necesarie pentru acoperirea supero-gatelofu? luandu-se privire pentru acestu scopu si la sum'a prisositpre dela positiunile amintite.

157. Cassariulu arata, câ reparaturile la cass"a Associâ-tiunei si adaptările pentru localităţile de cancelarie a Asso-ciatiunei si de locuintia pentru servitoru, comandate prin con-clusulu comitetului de dtto 7- Iulie a. c. p. prot. 62 s'au efec-tuitiţ şi, pentru a pute plaţi măiestrului sum'a cuvenita pentru aceste reparaturi si adaptări, cere a se numi o coinisiune, care şecp^udezel lucrările, esecutate.

ţ Spre sciintia cu aceea, câ se insarcineza cu colau-dareâ lucrariloru, comisiunea esmisa in caus'a pregatirei proiectului de reparaturi, adaptări si zidire de nou si anumitu dd. Baronu D. Ursu, P. Cosm'a, V. Romanu, I. Popescu si E. Brote.

' i57. La propunerea secretariului alu II-lea constatan-du-sfe necesitatea unui regulamentu pentru afacerile interne ale' comitetului si pentru regularea activităţii functionariloru ta specialu:

— Comitetuîu esmite pentru elaborarea unui proiectu regulamentu in sensulu aretatu, o comisiune compusa din *2 secretari, din cassariu, controloru si bibliotecariu. A r t glb i ip d. u. s

Ia##bu'Bologa m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., Y.-presiedinte. secretariu alu Il-leâ.

Au&Bttcarea acestui procesu-verbale se coricrede dlora: ; SWIiitte, Dr. Puscariu, Harsiariu.

S'a vWrîftW : SiWiu, 1 lanuatiu 1884. -Siulutiii m. p. B. P. Harsiânu m. p. Dr. II. Puscariu m. p.

Procesu verbale alu comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatura mana si culiur'a poporului romanu, luatu in sicdmti'a delg,

20 Decembre st. n. 1883.

Presiedinte: lacobu Bologa, vice-presieditttet'ÎMem-bri presenti: E. Măcelăria, I . St. Siulutk, B. P: Harqiairaf Dr. II. Puscariu, I . V. Russu, O. Baritiu, I. PbpescuJ V. Romanu, P. Cosm'a, E. Brote, cassariu, J)n'-Xosiă Crisianu, bibliotecariu. . m u ^ i .

S e c r e t a r i u : Dr. D. P. Barcianu.

158. Secretariulu alu II-lea raporteza asupr'a peiitiuni-loru, ce in unn'a concursului de sub Nr. 315/1883 :iăt&Hb Oct. a. c. au intratu la comitetuîu, pentru stipendii si ajutore. Anumitu: •! d;ui

La stipendiulu de sub pos. 1, in sum'a de 100 fl!'fip/$ anu, menitu pentru studenţi dela o scola comerciala din pâirlij s'au presentatu 7 petitiuni.

Avendu în vedere atestatele presentate, class'a ce^fre^ CUenteza si starea familiei, dovedita prin documente, ' ; ' " n ' J H

— Stipendiulu de 100 fl. pe "anu se voteza tinerului lo^nu Popovici din Brasiovu, comitatulu Brasiovului, studentu in â ill-a classa la scoal'a comerciala romana din Brasiovu. ,

159. La stipendiulu de sub pos. 2 in sum'a de 100 fl. pe anu, menitu pentru elevi dela & scola reala s'au p ^ e n ţ a ţ ţ U 5 petitiuni. •] . . , . . •;•

Din eonsiderantele amintite la conferirea stipendiidtti d§ sub Nr. precedentu alu acestui procesu verbala:. <

— Stipendiulu de 100 fl. pe anu, se voteza tmerului Vincentiu Tolanu din Batzka-Maderasiu comitatulu Mâtesiâft Turda, studentu de a V-a classa a scolei reale de stătu din Odorheiulu seeuiescu. ţi

160. La stipendiulu de sub pos. 3 in suma de lţ)5' fl.' pe anu si la celu de sub pos. 8 in suma de 60 fl. pe' arin din fundatiunea „Marinovici", menite amendoue pentru studenţi de gimnasiu, au intratu 50 petitiuni. ( ' 1 S

Din eonsiderantele amintite la conferirile precedente. ' — Stipendiulu de 100 fl. pe anu se voteza tinerii rai j

Alesandru Andressi, din Sangiorzu, comitatu Bistritia-Nasaudu studentu in a VIII-a classa a gimnasiului romanu din Nasaiirt'til'ţ

er stipendiulu de 60 fl. pe anu din fundatiunna „Marinovici" se voteza lui Victor Stan, din Sâmbat'a inferiora, comitatulu Fagarasiului, studentu in a V-a classa la ginmashtf'tt de stătu din Sibiiu.

Sibiiu, d. u. s. .' .xoq

lacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu' m'.''p^"''_, v.-presiedinte. secretariu al II-lea. 1 1 ' '

Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dlorn: Cosm'a, Romanu, Popescu. /

S'a cetitu si autenticatu. Sibiiu in 1 Ianuariu n, l 8 $ | ^

P. Casma m. p. , V. Romanu m. p. I. P«j»»ou m. p.

... . •, ••• ..1 uin'an

©BCU CLUJ

— 12 —

Procesu verbale alţi comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a de dto

21 Decembre n. 1883.

Presiedinte: Iacobu Bolog'a, v.-presiedinte. Membra presenti: E. Măcelăriţi, 1. Popescu, B, P. Harsianu; L V . Russu, P. Cosm'a, Dr. II. Puscariu, V . Romanu, ft. .Baritiu, E. Brote, cassariu, Dr. I . Crisianu, biblio-tecariu.

S e c r e t a r i u : Dr. D. P. Barcianu.

.. . . 161. Secretariulu alu II-lea continua raportulu in caus'a distribuirei stipendiiloru si ajutoreloru. Anumitu:

a) la cele 2 stipendii, cuprinse in concursulu Nr. 315/1883 sub pos. 4 in suma de câte 60 fl. pe anu, menite pentru ascultători de pedagogia dela unu institutu din patria, au intrata ,12 petitiuni, si

b) la stipendiulu cuprinsu in acelaşi concursu sub pos. 6 in. suma de 100 fl. pe anu, menitu pentru eleve dela unu institutu pedagogicu de fete au intratu 2 petitiuni, dintre cari numai una probeza câ au corespunsu condiţiei principale de â fi eleva la unu institutu de pedagogia.

Avendu in vedere atestatele presentate, class'a ce frecuen-teza si starea familiara, dovedita prin documente.

— Stipendiile cele 2 de câte 60 fl. pe anu se voteza tineriloru: Filaretu Deisioreanu din Merghindealu, comitatulu Ternavei mari, ascultatoriu de studiile pedagogice in cursulu alu III-lea in institutulu pedagogicu-teologicu Andreianu din Sibiiu si Constantinu Suciu din Rebra-Mare, comitatulu Bis-triti'a^Naseudu, ascultatoriu de studiile pedagogice in cursulu alu IH-lea in institutulu pedagogicu din Gherl'a.

Er' stipendiulu de 100 fl. pe anu, se voteza tinerei Măria Lapusteanu din Banabicu, comitatulu Turd'a-Ariesiu, eleva in classa I-a a institutului pedagogicu reg. ung. de fete din Clusiu.

162. La cele doue stipendii cuprinse in acelaşi concursu sub pos. 5 â 80 fl. pe anu menite pentru studenţi dela scol'a de agricultura reg. ung. din Clusiu-Manasturu, au intratu 3 cereri, dintre cari 2 pentru împrumuturi.

— împrumuturile nu se acorda, er' cererea pentru stipendiu, neintrunindu tdte conditiunile concursului, nu se ia in considerare.

Deci şe dispune a se escrie de nou concursu la cele 2 stipendii.

163. La stipendiulu cuprinsu in acelaşi concursu sub pos. 7 â 300 fl. pre anu, pentru studenţi dela o academia de silvicultura, au intratu 5 petitiuni, cari dovedescu câ concurenţii sunt ascultători la o academia de silvicultura si alte 5 dela concurenţi, cari sunt ascultători la alte facultăţi.

Facendu-se mai multe propuneri, cu privire la persdn'a câruia se se confere acestu stipendiu,' cu maioritate de. 6 voituri cpntr'a 5 date in favorulu tinerului Liviu Martianu, dela scol'a de silvicultura din Schemnitz,

—'•-'cottiltetulu voteza^ stipendiulu de 300 fl. p* anu tinerului Ioanu Guguianu din Zernesei ascultatoriu in anulu primu la academi'a de silvicultura din Schemnitz.

Ia watr'a condusului de sub Nr. precedenta; mem-brulu B. P. Harsianu insinua vota separata.

—• Spre sciintia. Sibiiu, d. u. s.

Iacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu alu II-lea.

Autenticarea acestui-procesu verbale se concrede domniloru: Macelariu, Popeseu. Romanu.

S'a cetitu si autenticatu. Sibiiu, 1 Ianuariu 1884.

E. Maoelarlu m. p. I. Popesou m. p, V. Romanu m. p.

Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a dela

22 Decembre st. n. 1883.

Presiedinte: Iacobu Bolog'a, vice-presiedinte. Membri presenti: I . Popescu, G. Baritiu, P. Cosma, Dr. II . Puscariu, I . V . Russu, B. P. Harsianu, E. Brote, cassariu, Dr. Ioanu Crisianu, bibliotecarul.

S e c r e t a r i u : Dr. D. P. Barcianu.

165. Secretariulu alu II-lea continua raportulu in caus'a distribuirei stipendiiloru si ajutoreloru. Anumitu: La ajutoriulu de 60 fl. cuprinsu in Concursulu Nr. 315/1883 sub lit. B. pos. 9 menitu pentru tineri sau tinere ce ar voi se invetie la vre-unu institutu sau corporatiune industriala din patria, tie-sutulu de pânzarii, de covore etc. pe resboie mai perfecţionate, sau cusătura de albituri, brodarii s. a. au intratu 4 petitiuni numai dela fete, ce cultiva vre-unulu din ramurile industriale indigitate.

Avendu in vedere atestatele scolastice si atestatele dela institutulu in dustrialu in care frecuenteza:

— Ajutoriulu de 60 fl. v. a. pentru anulu 1883/4 se voteza elevei Rosali'a Muresianu din Clusiu, comitatulu Clu-siului, frecuentanta in anulu alu II-lea la scol'a industriala a reuniune! ardelene pentru încurajarea industriei din Clusiu.

166. La ajutoriulu de 100 fl. cuprinsu in amintitulu concursu sub lit. B. pos. 10 pentru tineri doritori de a cultiva vre-una din artele frumose, au intratu 6 petitiuni.

Avendu in vedere atestatele scplastece, cari dovedescu absolvirea gimnasiului, mai departe avendu in vedere specialitatea si caracterulu academica alu institutului la care frecuenteza, si deci s'a constatatu câ concurentulu folosesce inca unu stipendiu de ,200 fl. pe anu din fondurile şcolare dela Nasaudu. i : ^ L

— Comitatulu cu 5 voturi contra 3, voteza ajutoriulu de 100 fl. pe anulu 1883/4 dlui Severu Muresianu, dm Nasaudu, comitatulu.^işţy^iaTNaşaudu,. elevu alu academiei,-de, 6 ^| u r a

din Mtinctiep. •:, ' , ţ • 167;. La c«W< 2/ajutora-& l(K).A.:de;sub.-.||!lk:ŞfiPP8. 11

pentru tineri cu praferiBtitf Sdift j»untii> apuseni ftijjţtoa^ilyam^ij, cari aru voija-şe« p ^ j ţ ^ f l â jn şţ ;maiestriej4^,^mnarie mai periec^onaj (̂)au|{iQJ^atu S.pştijâuni^ p , .

Avendu in vedere, câ dintre concurenţi"numai unuia elin munţii apuseni, dar acest'a câ templârîu, nu intrunesce con-

©BCU CLUJ

— 1 3 —

;i

1. Alexandru Hozoru, din Blasiu, comitatulu Ternarei, fauru in Sibiiu. .•.>[

lului de cassa cu table de feru, precumu si alte lucruri de lacatariu s'au presentatu unu contu de 133 fl. 72 cr. b) pentru colorarea podiniloru si unor u mobile din cancelari'a Asso-ciatiunei unu contu de 75 fl. 60 cr. c) pentru completarea mobiliariului cancelariei unu contu de 12 fl. v. a.

— Comitetulu aflandu tdte aceste adaptări si procurări de nou pe deplinu justificate, aviseza la cassa spre platire pe bas'a conturiloru presentate, sumele de 133 fl. 72 cr., de 75 fl. 60 cr. si de 12 fl. v. a.

Sibiiu d. u. s. lacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p.,

viee-presiedinte. secretariu alu Il-lea.

Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dloru: Cosm'a, Popescu, Macelariu.

S'a cetitu si âutenticatu. Sibiiu in 7 Ianuariun. 1883. I. Popesou m. p. P. Cosm'a m. p. E. Macelariu m. p.

/ Bibliografia. 1/ Primimu urmatorele anuntiuri literarie spre ale reproduce, ceea ce si facemu cu tota plăcerea.

Academi 'a Romana. Din Academi'a Romana s'au publicatu urmatorele memorii si notitie: si se afla de ven-diare la librari'a Socec si C.

1. Vieti'a si operele lui P e t r u Maio ru , discursu de receptiune alu dlui A. M. Marienescu si respunsulu dlui V. A. Urechia. Pretiulu 1 leu 20 bani.

2. Manunchiu din manuscrisele lui Gr. Saulescu. Raporturi de domnii I . Fl. Marîanu, N. Ionescu, T. Maiorescu si lacobu Negruzzi. Pretiulu 60 bani.

3. Expositiunea dela Munchen din anulu 1882 de Em. B a c a l o g l u . Pretiulu 20 bani.

4. Despre iconele miraculdse dela Athon de prove-nintia romana de Episcopulu Melchisedec. Pretiulu 20 bani.

5. Raportu asupr'a caletoriei la ruinele Sarmisagetusei si a informatiuniloru adunate la fati'a locului de G e o r g e Bar i t iu . Pretiulu 30 bani.

6.j Prophilax'a Pelagrei de Dr. I . F e l i x . Pretiulu 50 bani.

7. Dare de sema asupr'a congresului alu patrulea in-ternationalu de igiena tînutu la Genev'a in lun'a iui Sep-tembre 1882 de Dr. I . F e l i x . Pretiulu 40 bani.

— Câtra onoraţii cetitori ai „Bisericei si scolei". Fdi'a nostra cu ajutoriulu lui Dumnedieu intra in anulu alu VUI-lea alu vieţii sale. Prea modesta de a se provocă la trecutulu ei, sfiiosa de a se lauda eu presintele si fricdsa de a promite lucruri mari pentru viitoriu: ea in direcţiunea apucata îsi va continuă cursulu seu si in anulu acesta si va nisui dupa pu-tintiele sale a se face pre sine interpretele fidelu alu intere-seloru bisericesci si şcolari in geueralu, alu preotiloru si in-veţiatoriloru in specialu.

Câ organu oficiosn alu consistoriului ne vomu conformă deciselosru aceleiaşi corporatiuni superiori diecesane; in cele neoficiali suntemu organulu publicului — si ne vomu nisui si pe viitoriu a mantine program'a urmărita pana acumu.

Fiindu convinşi câ consistoriulu urmaresce intru tdte interesele bisericei si in punctulu acest'a, putemu asigură pre

onoa?.'pubhcH,)ca intru"nimic'a nu suntemu impedecati ia ea-drulu programei a publică ori-ce vedere sau propunere, ce ar privi îmbunătăţirea; stariloru ndstre actuali. Capaci tarea reciproca numai câ, ar iniesm' mantînerea buneloru relatiuni intre factorii cbiamati a guvernă si s conduce nai'a bisericei la li-manulu fericirei. !

Nisuintito ndgtra priWcipala va fi si pe viitoriu, a spri-gini pre preoţi si invadatori intru Îndeplinirea misiunei lorii de a lumină si conduce poporului la bunăstare si fericire, si vomu caută si recomendâ midiuldce, prin care s'ar ajunge.vre-o imbunire, fia măcar câtu denemsemnata; — in starea materiala cea atâtu de apasatdria a preotrkttu si invetiatoriloru, pentru câ suntemu convinşi, câ in sinulu bisericei si natiunei ndstre numai atuncia pote se domnegca ;bajBsastarea;8i fericirea, daca factorii cbiamati spre a lumină ipopwulu, intre cari la locul» ântâiu punemu pre preoţi-si mvetiatori, in nisuintiele loru nu voru fi impedecati prin lupte in xpntra neajunseloru. — D o * rinti'a nostra e mai departer a tiend in cHrentu pre cetitorii nostrii fatia de evenimentele mai-insemnate ale presentului, câ se fia orientaţi cu intemplftrile: nu. numai din sinulu bisericei ndstre, ci din sinulu altorii biserici vecine si îndepărtate. — Ne vomu ingrigi câ din cându in cându se putemu comunică câte o scriere din sfer'a oratoriei bisericesci, precum si altele din sfer'a invetiametitului, spre care scopu ni s'au promisu câ voru conlucra la fdi'a nostra mai mulţi bărbaţi, alu cârofu nume si pâna acuma suntu cunoscute in diuaristic'a nostra naţionala.

Retragerea cuviosului părinte V a s i l i u tylangra dela redactiunea foiei, ceea-ce de altmintrea regretamu adâncu, intru nimica nu schimba in tienut'a de pâna acuma a fdiei; schimbâmu numai ortografi'a, spre a ne conformă cu cea a consistoriuluj, in carea se edau pastoralele, cerculariele si tdte celelalte scripte oficidse.

Intre astfeliu de impregiurari subserisulu pâna la alte dis-positiuni amu fostu denumitu de redactoru interimalu alu fdiei „Biseric'a si Scdl'a", si eu cu privire la acesta frumdsa si onorifica însărcinare, nu numai câ nu m'amu feritu de ea, ci shntindu-me onoratu printr'ens'a, n'amu esitatu a primi însărcinarea, cârei'a me voiu sili a si satisface. Dela spriginirea on, publicu aterna, — că fdi'a nostra se se maresca prin for-matu sau prin suplementu la fia-carenumeru, ceea ce ar fi forte de doritu.

Indrasnescu deci a cere părtinirea si bunavointi'a onoratului publicu romanu.

A r a d u , la finele anului 1883. ; Constantinu Gurbanu.

Deschidemu abonamentu nou la fdi'a „Biseric'a si Sedra" pe anulu 1884 totu cu conditiunile de pâna acuma, adecă: Pentru Austro-Ungari'a pe anu cu 5 fl., pe jumetate anu 2 fl. 50 cr. Pentru Romăni'a si străinătate pe anu 14 franci, pe jumetate anu 7 franci. Banii de prenumeratiune se potu tramite mai usioru prin asemnate poştali.

— Din Bucovin'a. Apelu câtra prea mm. publicu cetitoriu romanu! „Societatea pentru cultur'a i » literafcur'a romana in Bucovin'a" scdse la lumina m Augusta 1881 Organulu beletristieu-literaria: „Auror'a romana;*1

©BCU CLUJ

* A u j 3 ^ ^ ^ proprietate a; numitei societăţi pana la finea anaJui 1882, redactata fiindu de.sub-

In decursulu anului 1883 n'a aparutu „Auror'a romana" de, feliu, fiind-câ comitetulu societăţii numite nu hotarîse ni-nii'i'-'ti}5 privinti'a edarii sau needarii ei mai departe. De abia in lun'a lui Octombre 1883 decise comitetulu, dupa cer-OrtaroaJj socoteleloru „Aurorei romane", cumu-câ nu se afla in positiune a o edâ mai departe.

,., Yediepdu acest'a, luă subsemnatulu asupra-si a edâ „Au-rţţtfy romana" mai departe, câ proprietatea sa, indetorandu-se totu-odata a îndestula pre acei onoraţi abonenti, cari solviră abonamentulu si pentru anulu 1883, — era acele abonamente cari au remasu inca neplatite din anulu 1882, — suntu privite câ proprietatea „Societăţii pentru cultur'a si literatur'a romana in Bucovin'a" si se voru plaţi directu câtra cass'a societăţii amintite.

Rugamu pre prea onoratulu publicu cetitoriu a lua acest'a la cunoscinntia si a scusâ redaetiunea „Aurorei romane" pentru acdst'a intardiare neaşteptata si neatârnata de vointi'a ei.

Abonamentele plătite inainte pentru anulu 1883, se voru considera câ plătite pentru anulu 1884.

Cu aceste explicări tremitemu era „ Auror'a romana" in lume si o recomandamu spriginului si simpatiei tuturoru patriotiloru romani!

Dela spriginulu si simpati'a loru va aternâ si prospe-rarea ei.

Rugamu totu-odata si pre toti bărbaţii noştri de scola si cultivatori ai limbei si literaturei romane, se binevoiesca a spriginf cu articule potrivite cu scopulu si programulu sciin-tificu-literaru-beletristicu alu „Aurorei romane."

Numerele aceste ddue, ce le expedamu in un'a acum'a, suntu icdn'a programului „Aurorei romane."

Rugamu pre tdte onoratele redactiuni a lua notitia de cuprinsulu si spiritulu loru si, — aflandu-lu corespundietoriu, a recomanda „Auror'a romana" spriginului tuturoru Roma-niloru sinceri.

Fratiloru Romani! Sarcin'a care a fostu prea grea pentru o intrega societate, m'amu incumetatu a o lua eu singuru asupr'a mea, era acest'a amu facut-o, fiindu-câ inca n'amu perdutu încrederea in puterea de vietia si in viitoriulu naţiunii romane! Aretati câ nu m'amu insielatu!

Cernăuţ i , in 1 Decembre 1883, Ioanu L Bumbacu,

redactoru si proprietariu alu „Aurorei romane."

— „Higien'a poporala," cu privire la „Sateanulu romanu." Invetiaturi practice pentru preoţi, invetiatori, seminare, scdle normale, licee si pentru toti acei'a cari tînu la sănătatea poporului dela tiera. Cu figuri in textu de Dr. G. Vui'a, medicu la băile din Mehadi'a si profesoru de Higiena la institutulu teologicu-pedagogicu in Arad. Contîne 120 pagine. Pretiulu 1, fl. * lafti 2,50. Editur'a autorului. Aradu 1884.

Prefâtiâ 1.^ Sciinti'a noua, Higien'a a facutu in scurtu timpu de cându sistematicu se cultiva, o propăşire «â puţjinj altî rami ai sciihtiei. 'Ăsiadi Higien'a formdza obiectu de in-

vetiamentu in tote tierile înaintate. Ea se propune dela scdl'a primara până la universitate in tdte scotele. ; v;V

Fteş cunqscintieihigienice nimenea nu se pdte> mândri a fi omu cultu. •'(•• ;

La popdrele mai înaintate in civilisatiune esu ia ivdla ou sutele cârti de scdle, tractate poporale si foi periodicele materie higienica. . i i

Literatur'a ndstra romanesca in acestu ram» inca.ftu, ft; de totu seraca. Daca cu tdte astea m'amu incumetatu; a Bcdte; la lumina acesta cărticea, amu facutu din motivulu câ inş^L siese ani de cându amu placut'a chiamare de a propune; ţjfp; gien'a la institutulu teologicu-pedagogicu, invetiatamu a cu-, ndsce, care — amesuratu gradului de pricepere alu elevilor» -r-are se fie limbagiulu si metodulu propunerei, si pana unde materi'a se pdte estinde, daca voimu câ acestu studiu atâtiţ, de folositoriu si interesantu se fia gustatu si cultivatu cu plăcere de câtra fiitorii luminători ai poporului.

Câ medicu avendu practic'a mai vertosu îa populatiunea,, romanesca, avut-amu destula ocasiune a me conviuge. câ uer numeratele miserii trupeşei, sufletesci si economicesci de Cari sufere poporulu dela tiera, câ prin farmecu ar peri din câs'fi romanului, decumva amu reuşi se'lu invetiamu a trai mai higienicu. .

Fiindcâ conservarea organeloru nu se pdte temeinicuin-vetia fâra a^cundsee structur'a si lucrarea loru, amu facutu se premerga unele elemente din anatomi'a si f i s i o l o g i ' ş , corpului omenescu, ilustrate cu figuri. v

Unu invetiatu a disu odată, câ cine, ajungendu versta de 30 de ani, n'a invetiatu inca a cundsee ceea cei-i face bine sanatatii si ceea ce-i face reu, acei'a nu merita sănătatea. Ei bine, ce se dicemu atunci despre mulţimea dmeniloru in»; teligenti chiar, cari nici măcar aceea nu sciu, pentru-ce li-a datu Dumnedieu ficatu, unde zace splin'a, câţi renichi are fia-care omu?

Sub titlulu „ F ă r ă d e l e g i h i g i e n i c e " amu iusiratu 0 o mica culegere critica de datine, obiceiuri si prejudetie vâ-tamatdre sanatatii, pre cari din resputeri trebue se le combată1

preoţii, invetiatorii si toti câţi cu poporulu dela tiera impreuna;

traiescu. ; M'amu truditu se scriu intr'unu limbagiu, pre care se-lu

pricepa ori-ce carturariu romanu, ceea ce nu e lucru usioru in asemenea materie de sciintia, unde te napadescu terminii grecesci.

Deca tota lumea cerca, si isbutesce a vulgarisâ sciinti'a,. inlocuindu terminii străini cu cuvinte scdse din idiomulu poporului, pentru-ce noi romanii se pastramu si in scrierile po-' porale din sfer'a sciintieîoru naturale, legiunile numiriloru grecesci si latinesci, pre cari poporulu nu le pdte invetia era cine le invatia, nu le pricepe. — In bine si in reu, to-varasiu dilnicu alu naturei, poporulu dela tiera isi-a creatu p limba bogata in numiri pentru totu feliulu de concepte si iviri1

din natura. Mulţime de termini genuini-romanesci traiescii w gur'a poporului, ce abia vei gasi la altu neamu, inse pentru câ nu suntu cunoscuţi decâtu pe unu teritoriu mai arigUsiu — acele cuvinte frumdse trecu de provincialismi. A serfetorilora datorie este de a le generalisâ. s»!

. Idiomulu poporului nostru e o mina bogata, a'averau decâtu se o exploatamu. ''''Ăufotâ'fu

©BCU CLUJ

— 16. —

; — E l e m e n t e de F i s i ca de E. Baea log lu . Su-plimentu. Luminaţii electricu. — Spectroscopia etc; Ou 16 gravuri intercalate in textu. Bucureşti 1863. tipografa curţii regale, propr. Gobl Fii, Pasagiulu Romanu, 12. Contîne 112 pagine. Pretiulu 3 lei.

P r e f ă t i a. De cându amu publicatu „Elementele de Fisica" in anulu 1871, mai multe pârti ale acestei sciintie mai alesu luminatulu electricu si spectroscopia, au primitu desvoltari mari. Nu mi se pare darainutilu de a completa acele elemente de fisica cu presentulu suplementu, in care aftu resumatu diferite indreptari, modificări si completări, necesitate prin progresulu timpului. Secţiunile relative la electricitate si optica suntu acele cari primescu aceste completări. In acestu suplementu amu pastratu numerotati'a sectiuniloru si paragrafiloru din elementele de fisica."

E. Baealoglu.

— î n s e m n ă t a t e a s c i i n t i e l o r u na tu ra l e , reformele ce le reclama studiulu loru in scdlele ndstre. Diser-tatiune tînuta la 5 Iuniu 1881, in adunarea generala a reu-niiinei Mariane in Borgo-Prundu, de Dr. A. P. A l e x i , membru ordinariu alu reuniunei Mariane. Fie-care poporu cultu a disparutu, daca prin conventiuni sociale, contrarii naturei, i s'au nimicitu puterile de desvoltare. (Dr. P. S chr amu „Grundgedanken und Vorschlaege zu einem deutschen Schul-gesetz." Bucuresci 1883, tipografi'a Academiei romane (La-boratorii romani), strad'a Academiei Nr. 26. Contîne 42 pagine. Pretiulu 50 bani, sau 25 cr., se capeta la autorulu.

— V o r t r ă g e tiber G e s u n d h e i t s p f l e g e undRet -tungswesen wăhrend der Hy g i e n a - A u s s t e l l u n g zu B e r l i n 1883. Herausgegeben von Dr. P a u l B o e r n e r . I. Prof. Dr. J. F e l i x aus B u c a r e s t i iber D i e sani-tă ren Zus tânde Rumăniens . Vortrag, gehalten am 22. September 1883. Max Pasch 1883.

— P l evnânâ l . (Grivicza bevetele). Drama egy fel-vonâsban, irta Sion G y o r g y , a român tudomânyos akademia rendes tagja, forditotta Go ld i s Jânos, k. fbgymn. tanâr a român tudomânyos akademia levelezo tagja. Arad 1883, nymatott Gyulai Istvânnâl.

Ad Nr. 496/1883

Concursu. V'

Neintrandu la I-a publicare nici o petitiune la cele 2 stipendii pentru studenţi de agricultura in Clusiu-Manasturu, care se intrunesca conditiunile recerute, se escrieprin acest'a de nou concursu pentru 2 s t i p e n d i i â 80 fi. v. a. pe anulu scolaru , pen t ru studenţi dela scdl'a de agricu l tura reg. ung. din Clusiu-Manasturu.

Aspiranţii la aceste ddue stipendii au se-si trimită su-plicele loru la subsemnatulu c o m i t e t u alu Assoc ia t iu -nei t r ans i l vane pâna la l a Februarie st. n. 1884 inso-şite de urmatdrele documente:

a) Carte de botezu in originalu şau in copie legalisata. b) Testimoniu despre progresulu in invetiatura in se-,

mestrulu premergetoru, dela institutulu in care frecuenteza.

Editur'a Asociatiunei transilvane.

e) Testimoniu scolasticu despre studiile absolvite inainte de intrarea in;instituhllu de agricultura. ...

d) Atestatu de frecuentare dela direcţiunea institutului in tare frecuenteza cuiburile de presentu. ' • -! .

... ţ e) Atestatu de seracie sau de orfanu, daca concurentul^ e orfanu. u

f) Adeverintia, câ mai primesce sau nu, de undev'a* vr'unu stipendiu.

Din siedinti'a comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, tinnta la Sibiiu in 21 Decembre n. 1883.

Iacobu Bolog'a m. p., Dr.;;D. P . Barcianu m. p., v.-presied