Anulu V. — Nr. 46. Pesta, joi 4/16 iuniu 1870. Prenumeratiuni se facu la toti dd. cores-juindinti ai noştri, si de-adreptulu la Red;u

Dee ceriulu, ca intre membrii senateloru nóstre nici umbra de vanităţi personali, - - ce dorere, astadi jóca o mare rola in lume — se nu j se ivéscaca candu,ca asiá aceşti al esi ai sinodului, se fia unu auguru bunu de unu viitoriu fericitu, si intru tóté se ni fia pentru cleru si poporuunu modem de cele strălucite esemple de virtuţi !

A -

D e la Diet'a Ungariei . Siedinti'a casei represent. din 11 Iuniu.

Dupa anunciarea petitiuniloru incurie se trece la ordinea dilei, a căreia obieptu e desbaterea speciale a supr 'a proieptului de lege referitoriu la drumulu de feru Esseg-Sissek.

E. Ivánka doresce ca se se cladésca o linia de la Gradiska-Nóua preste Brood si Ver-pôle catra Mitrovitz.

M. Kraljevics dice se se tragă o linia secundaria de la Mercidorf la Pakrac, afirmandu cà ar fi de lipsa acést'a fiindu giurulu acel'a fertilu in tóta privinti 'a, se róga dar pentru primirea emendamentului seu.

E . Zsedényi e contra modificatiunei lui Ivánka, aretandu cà pre langa spesele mari ce se receru la clădirea liniei respeptive, mai anteiu trebue planulu bine studiatu, apoi reco-mendatu casei, si propune cà cas'a neci odată se nu ié la desbatere, precum neci nu s'a mai intemplatu, proiepte aduse de unu représentante a poporului for'a fi planulu bine precu-gotatu.

Contra modificatiunei lui Ivánka vorbesce si Kerkâpolyi, ministrulu de finantia si votan-du-se, cas'a primesce proieptulu recomendatu de comissiunea centrala.

Ministrulu presiedinte Andrdssy predà articlii de lege sancţionaţi de Maestatea sa, despre lucrările la regularea fluviului Temisiu si a canalului Bega; despre oontributiunea de cupóne de la obligaţiunile de desdaunare ale dieciuelei de vineţie ; despre creditulu ulterioru pentru caletori'a Maiestăţii Sale in orientu; despre modificatiunea legii referi-tória la control'a detorieloru flotante de statu ; despre stabilirea bauiloru de cortelu a ablega-tiloru si alti articlii de lege privitori la amendóue parti a monarcliiei.

Kerkâpolyi predà proieptulu de lege îatu statuiu cü societatea piuntli 'oré oatene pèYfirîr rescumperarea acesteia.

Szögyéni, referinţele comissiunei centrale recomenda proieptulu de lege pentru calea ferata Bataszék-Dombovar-Zakany.

D. Irányi e contra primirii, pentru cà statuiu se afla in stare miserabila finantiala ; si apoi de la Mohács an "a merge o linia in josu si, precum intielege din reportulu refe-rintelui, de la Baja catru Theresiopole érasi se va clădi o linia, deci trei linii paralele ar fi superflue fatia cu starea finantiala a statului, si ar strica multu calei ferate Alföld-Fiume.

K. P . Szatmary aréta cà acele 3 linii nu-su paralele, afla nebasate ingrigirile lui Irányi .

Pent ru propunerea lui Irányi se scóla M. Jókai si A. Gabody éra ca contra vorbitori B. Maridssy si Varady.

Prin votare se primesce proieptulu de bas'a desbaterii speciale.

Mai tóti §§. documentului de concessiune precum si proieptulu de lege se primescu fora observare.

Urmédia proieptulu de lege pentru clădirea càlei ferate St.-Peter-Fiume.

Si acest'a se primesce fora vre-o observare. Poimane va fi cetirea definitiva a amen-duroru proiepteloru.

Siedinti'a casei representantiloru din 13 iuniu.

La ordinea dilei e votarea definitiva a proiepteloru referitórie la clădirea de caii ferate, cari primindu-se, se dispune transpunerea loru in cas'a magnatiloru.

Urma desbaterea propunerii secţiunii I I . iu carea se recomenda ca la desbaterile comis-siuniloru de caii ferate se partecipe si bărbaţi de specialitate, si ca comissiunea pe langa ra-portulu seu se présente casei si opiniunea bar-batiloru de specialitate ce au luatu parte la pertractări.

Danielu Irányi ca amendamcntu la acésta propunere adauge ca comissiunea totodată se fie indetorata a asculta si părerea locuitoriloru séu representantiloru din acele tienuturi pe unde ar fi se se conducă lini'a ferata. Pent ru scopulu acest'a comissiunea se publice oficialu celu putienu cu 10 dile nainte diu 'a consultari-loru comissiunali.

Gorove se opune primirii propunere: secţiunii I I . si dechiara, de superfluu ainendamen-tulu lui Irányi, de óra-ce si asié e îndreptăţită comissiunea a cere părerea ómeniloru de specialitate.

La votare se respinge si propunerea comissiunei si amendamentulu lui Irányi. —

Altu obieptu ne mai fiindu de desbatutu, presiedintele aredica siedinti'a,

Ornanţi in 10 iuniu 1870. (Una datina boierésca, nenatiunala.) Câţi

va ni-am pusu întrebarea in una óra de distragere : ce interesu potu avé boierii noştri, a luá parte d. e. la reuniunea de daro la semna de aicia, dupa ee acelu institutu, deşi folositoriu, e institutu străinii? si in p a r t e : ce interesu seu passiune personala se fia aceea, cà chefulu ei de acum face spese enorme, primindu si omenîndu totu omeni străini, contrari notori ai Românismului ? Asta întrebare ni-am mai ro-repetit'o si neci una data nu ni-am potutu dá respunsu. Do unu respunsu bine motivata am fi inse cu atât 'a mai bucuroşi, de óra-ce am veci utu, cà déca ai noştri se aréta intre membrii reuniunii aceleia, incepu a lua unu aeru galante si a face nisce spese, casi candu li-ar curge banii ca ap'a. Las' ck in diu'a dc astadi nu mai voiescu se curgă banii ca ap'a, dar apoi starea nóstra finantiala, adecă a maioritatii nóstre pre-cumpenitórie, de presentu nu se pote de-feliu numi favoritória ; càci suntemu in resti.ntia cu dari publice si avemu de solvitu detorii private contrase cu proeinte íórte mari , in câtu unii suntemu constrin.si a ni înstrăina chiar mosco-

nirea parintésca. Dara se luàmu cadiulu, cà starea nóstra

materiala ar fi forte favorabila. Neci atunci nu ni-ar fi iertatu a ni resipi hanii cu străinii, pentru cà înşine avemu pré multe nevoi si neajunsuri de suplinitu. Cine nu vede, cà acum d. e. suferimu daune nereparabile din caus'a, cà n'avemu una gazeta politica locala scrisa in Iimb'a nóstra. D'apoi unde e academia romana de drepturi, unde e fundatiunea teatrala, unde e pensionatulu pentru crescerea feteloru, unde é reuniunea nóstra politica, etc. etc. Nime numi va opune, cà Societatea nóstra pentru cultura si literatura, si fundatiunea pumnuléna sunt

ce concurintia potu ele desvoltá cu celo 25 de reuniuni de binefacere si de cultura, ce le au străinii aici in t i é ra? Se cere alta mişcare, alta jertfire, alta direptiune in viéti'a nóstra romana, pentru ca se ni asiguràmu esistinti'a si concurinti'a cu elemintele eterogene din tiéra si in fruntea acestei diroptiuni si mişcări am dori se vedemu figurandu mai marcatu mai a-alesu pre boierii si pe preoţii noştri. Aicia adu-cemu a minte si de Putna, care . . . .

CaiHptilii-liiiMfit in 10 Juniu 1970.

(Situatiunea in ajunulu alegeriloru die-tale din Bucoviu'a. Apelu càtra naţionali.)

Tóta lumea străina aici in t iéra agitédia puternicii pentru alegerea dietala. Comitetele centrale si filiale ale nemtiloru si poloniloru sunt in lucrare neadormita; conveniri si puneri la cale se peronda ; programe si liste de candidaţi se facu si se punu în cerculatiune ; epistole preste epistole ambla in cóci si in colo ; neci caletorii neci bani neci promisiuni nu se crutia : si tote acestea pentru ce scopu ce atât'a încordare din partea nemtiloru si poloniloru intr 'una tiéra,unde sunt intr 'una minoritate disparutória ? Ce au a perde cei 5000 de poloni ai lui Pischhof aici in tiéra, séu cele câte-va dieci de mii de nemţi, in alu caror'a numeru intra si j idanii , si cari s'au colonisatu din timpu in timpu si au deveniţii „fii ai tierei" ? Pote diurnele cele bunisióre oe le capeta ablegatii ? Am fi prè simpliculi a o crede acést'a ; càci teudinti 'a principala a elementului strainu a fostu si e a şterge fati'a romana a tierii acesteia, prin urmare, de a înlătura séu a inadusi veri-ce semnu de viétia a romaniloru. O.• as i une binevenita pentru acţiunea acést'a li se pare si acum, candu e vorb'a de rivisiunea costitutiunii. In iniraele poloniloru Bucovin'a n'a incetatu a fi par te intregitória, adecă unu capitanatu alu Galitíei ; acést'a ar deveni ea, strabatendu Smolea cu sistemulu lui de grupe, care e visulu de auru alu poloniloru bucovineni ; polonulu inse in veheminti'a sa e mai netolerante si m-ri asupritorii! in privinti'a celoru eterogenii natiunale de câtu ma-ghiarulu. De s'ar face dupa dorulu din inim'a polonului, inim'a romanului pana mane sera ar trebui se fia polona.

Nemţii ar fi bucuroşi se isbutésca cu fe-tulu lui Gis ora de alegeri jdirepto la senatulu imperialu, adecă se germanisedie tote instihi- ; tiuniîe t ier i i , centralisand'o cu Viena câtu se • pote de strinsu. •

Deci e invederatu, cà încordările acestea străine se facu cu scopu si a nume in daun 'a nóstra, a romaniloru, si ar fi pecatu neiertaveru, déca si de as ta-data am fi totu atâtu de nelua-tori a minte si de nelucrativi ca in rondurile trecute. Acum, pote-cà ca neci una-data, 'se cade se ni absói'ba acţiunea politica cu totulu. caută se demustràmu lumii puterea nóstra de viétia aici in tiéra si inţeresulu nostru comunu natiunalu ; se alegemu deci deputaţi cu inima romana.

Comitetulu nostru centralu din Cernăuţi a compusu una lista de candidaţi ; de aceea se ne tienemu strinsu, càci aici candidaţii s'au oblegatu cu cuventulu de onore a sustiené in lucrările loru dietale program'a nóstra natiu-nala. Deci urmédia, cà in acţiunea acést'a trebue se ne lasàmu de preteniele personale, ce le-ara avé cu cutare némtiu séu polonu, déca am bagá do séma, cà acelea ar fi daunóse sco pului alogeriloru nóstre natiunale ; ast 'a o pretinde de la noi chiar disciplin'a de partita politica. Codirile, indosirile séu sfiél'a de cutare séu cutare persona cu influintia aici nu încăpu, càci ele ar degrada consciinti'a si valórea nóstra politica. Ast 'a fia disu mai alesu cu privire la cap'tanii districtuali, cari dosi in ma-ioritatea loru nu sunt omeni de ai noştri si ai doririloru nóstre, totuşi li place a figura de candidaţi, deşi pote cà de nimene invitaţi. Onó-rea, ce li se cuvine ca diregatori ai statului, nu li-o potemu detrage, dara totu asia e de chiaru, cà pusetiunea loru, nu li concede a se îmbia si a se impune de candidaţi, déca nu sunt căutaţi. Si apoi vedemu, cà ca a-ta-di sunt in medilo-culu nostru, si ca mane dusi. Caminschi, ce ambitiuná a fi alesu, pare mi se in t ienutulu Storojinetiului, petrece acum in fundulu Galitíei. Unii dintre densii au si păreri ciudate si false/lespre noi si ale nóstre, desi petrecu intre noi. A nume Tustanovschi socóte, cà Iimb'a romana nu e apta, neci nu a ajunsu timpulu se fia intrebuintiata in corespundintiele oficióse scolarie. De portarea necalificabila, despretiui-tória.ajinoru deputaţi de natiunalitate germana si polona, asm, aiesi m iièmrimi mani, in decursulu pertractariloru atingatórie de introducerea limbei romane in dieta,s'ar cadé se nu ni mai aducemu a minte, càci ni se suie perulu in vcrfulu capului si ni rosiescu fetiele,

Aradu, 1/13 Juniu 1870. Constituirea noului Consistoriu diecesanu.

Pe bas'a alegeriloru făcute de sinodulu eparchialu, si in urmarea pastoralei episcopesci cunoscute din dinrnalele natiunali, - au fostu chiamati toti Asesorii ordinari si onorari — mireni si preotiesci de la tuto-trele senatele pe 28 . Maiu a. c. a depune solenulu jura-mentu prescrisu in manile Présantiei Sale părintelui Episcopu, — carele prin o cuventare binenimerita dechiara noulu consistoriu de constituţii, si îndemna pre toti membrii la activitate. — Eschiamari entusiastice de „se tra-iésca" resunau in sal'a consistoriului.

Dupa acestu actu de introducere a consistoriului plenariu, — se .puse la ordinea dilei alegerea secretariidui si fiscalidui consistoriale. Nainte de a se purcede la aceste alegeri, diu V. Babesiu fece propunerea : deóra-ce dieces'a nu pote anca dispune de midilócele banali, re-cerute pentru salarisarea oficiantiloru consistoriali, — si representatiunea făcuta la guvernu pentru asemnarea baniloru necesari din sum'a bugetului votata de legislatiune spre scopuri de asemne natura, — pana acum'a n'au avutu neci unu resultatu, alegerile acestoru dóue posturi se se faca deocamdată numai provisoriu, — ceea ce se si primi.

Se alésera de secretariu consistoriale, prin votare secreta, si cu totalitatea voturiloru diu ierodiaconu si profesoru de [teologia Josifu Goldisiu fostu si pana acum'a notariu consistorialii ; éra de fiscalu, fiindu candidaţi advocaţii Desseanu si Ionescu, celu d'antaiu capetà 29, éra celu din urma 6 voturi, si asiá Desseanu ca fiscalu alesu cu maioritate de voturi, se denumi de Ittea sa diu Episcopu presiedinte, — deodată si de defensore matrimonialii, — conformu statutului organicu !

Totu la propunerea dlui Babesiu, fiindu provocaţi asesorii ordinari, ref'erinti de la tote trei senatele, — a se dechiara : déca 'si vor

ocupá delocu, séu mai tardiu posturile, càci salariulu acestor'a numai de la intrarea in feinctiune li compete, — si "pentru provederea «alarieloru competinte, va grigi I t tea sa diu Episcopu deocamdată pana ce representatiunea ' catra guvernu va fi decisa, avendu se capete fiesce care asesoru si ofieiantu numai diumetate din salariu, éra cea ialta diumetate se va refui mai tardiu.

Astu-feliu se dechiarara asesorii ordinari ai senatului strinsu bisericescu si scolastica cà 'si vor ocupá posturile numai la 1. Augustu a. c. fiindu cà ambii ca actuali profesori sunt deoblegati a tiené prelegerile pana la finea anului scolasticu ; éra asesorulu de la senatulu epitropescu a intr.itu numai-de-câtu in funcţiune.

Mai departe, — la propunerea presidiului s'a emisu o comisiune pentru elaborarea unui proiectu despre arondarea cercuriloru electorale, — st alfa pentru compunerea unui regu-lameutu de cinosura referitoriu la ordulu casei, si la agendele câtu ale consistoriului plenariu, atâtu si la celea ale senateloru singuratice.

In t re alte diferite propuneri ale presidiului se desbatù cea referitória la ingrigirea despre unu organu de publicitate prin care se se comunice si publice tote afacerile consbto-riului, de momentuositate [mai ponderósa; s'a decisu a recercá Redactiunea diurnalului Albin'a pentru bunavointi 'a de a fi organulu de publi-catiune alu acestui consistoriu, cu aceea însemnare : cà pentru publicările de interesu pri-vatu, cum sunt concursele si alte publicatiuni, se se platésca pretiulu de insertiune.

In fine s'au facutu normarea pentru tie-nerea siedintieloru consistoriale ale tu tu ro ru senateloru, si cu acestea prim'a siedintia de constituire a nuoului consistoriu diecesanu s'a finitu in cea mai buna ordine.

Langa Oravitt'a 1/13 Junîu .

Die Redactorul Ati avutu bunetate a luá notifia in fruntea pretiuitei Albine despre ota-rirea do pasivitate a romaniloru din cerculu nostru facia cu alegerea de deputatu ce are se urme in optu dile, si ati insemnatu cà este acesta otarire de importantia epocale. Da r unii de ai noştri, par ' cà nu vor se pricépa importanti a si pentru aceea incepu a siovai. Deci ier-tati-mi se spunu si eu in dóue cuvinte, cà cum are a fi spl'cata acea importantia? Romanii din acostu cercu, de diece ori mai numeroşi de câtu tote adunaturele neromane, dandu de diece ori atâţia soldaţi armatei, anca si dârile cele mai mari tesaurului tierii, au observaţii si s'au convinsu cà constitutiunea unguriloru, num' ta liberale, pentru ei este o amăgire, càrea adecă astfeliu se splica si se pune in lucrare, in câtu redica pre a diecea parte neromana, de a supr'a loru, facéndu-i pre ei, pre locuitorii străvechi ai pamentului numai de batjocura si de risü ve-nituriloru străine ; — asiá-déra Romanii disera : vi-am cunoscutu misculantiele, domniloru ste-panitori, sunteţi amăgitori, fia-ve de bine constitutiunea ; noi nu mai vremu se scimu nemica de raintiunile vóstre ! — Eca insemnetatea otaririi de pasivitate.

Cumca insemnetatea este acést'a, ni do-vedesce chiar păşirea contrariloru, cari — desi acum'a n'au nici unu rivalu, si prin urmare sunt securi de triumfu cu Szende Béla alu loru, totuşi in locu se-si crutie medilócele, ei de candu cu prochiamarea pasivitatei nóstre — si le incorda inca mai multu. Nu vi-ati pote inti-pui, câtu se opintescu si câtu cheltuescu pentru a abate poporulu nostru de la pasivitate ! Multu ar dá ei pentru unu candidatu din partea romaniloru, carele firesce se cada ; dar fiindu cà atare nu au, acum'a chiar din sinulu tr ibunalului din Orayitia agitédia di'a-nóptea pent ru a câştiga voturi romane pre partea candidatului loru. Sentiescu ei pré bine, cà deputatulu loru alesu fora concurinti'a romaniloru, nu pote se fia deputatulu cercului. De aci totu natulu u-sioru va pricepe, ce crima natiunale va comite acelu romanu, carele se va dá amagitu si va merge se ié parte la alegerea dlui Szende, o alegere a strainiloru, pentru străini.

P r e aicia nou imbueuratoriu avemu, cà ceriulu de câteva dile ni tramise ploile multu dorite, cari ni rădicară sperantiele decadiute pentru o recolta măcar de medilocu buna.

Ieri , in di 'a de Rosalie, ca unu folgern se lat i scirea despre sosirea dlui Babesiu inmedi -loculu alegatoriloru sei, in Jamu. Numai de câtu se puseră in misicare deputatiuni de prin tote satele vecine. Vi poteti intipui supriderea

si bucuri 'a poporului, carele de nóa ani duce doruhi alesului seu. D a r credu cà despre acést 'a vi vor reporta alţii,.

Semiticii (c. Aradului) iuniu 1870. (Lasa-lu pe strainu in casa, că te-alunga

de la mesa) In comun'a nóstra, langa romani semai sustienu cati-va germani si magiari, ce-su colonisati de multisioru. Scimu inse cà si acolo unde romanii sunt in majoritate, minorităţile neromane isbutescu in multe celea spre scadarea nóstra, càci sunt mai interesate pentru afacerile publice, pre candu romanii se mai re-t r agu , ca cei patiti, cari n'au avutu anca neci odată guvernu natiunalu, séu măcar favoritoriu, ci de câte ori au pasitu in veri o causa, au datu totu preste pedece desgustatórie.

Astu-feliu minorităţile neromane voiau se fie antistii comunali din némulu loru. Romauii, nepotendu-se dá de supuşi, pasira la invoiél'a ca duoi ani fie j ude primariu dintre romani, éra in urmatoriulu anu dintre neromani.

Asiá s'au staveritu si s'au urmatu. Dar apoi neromanii , voindu se aiba mai mulţi ani pre unu omu de alu loru, cerura se li se impli-nésca vointi 'a, promitiendu cà acuşi vor dá si romaniloru mai mulţi ani, candu s'ar intemplá unu jude de romanu, atâtu de iubitu.

Romanii se invoira si la acést'a, deci ve-nitureloru li se implini vointi 'a.

In 1868 - 69 fu jude dintre romani bra-vulu natiunalistu Georgiu Gulesiu. Pent ru meritele lui, ilu candidaramu de jude si pe estimpu, dar neromanii nu mai vrură se scie despre invoiéla. Noi inse l'aléseramu cu majoritate de voturi . Neromanii luară calea catra comitatu, si dupa trei luni se puse unu ném tiu in loculu judelui nostru Gulesiu. Romanii anca nu se dedera lenei, ci luandu suaturile si folosindu-so de activitatea dlui I . Popoviciu Desseanu , şpriginiti si de deputatulu-Lazaru Ionescu , medilocira de la ministe-riu, dupa duóé luni de dile, cà laudatulu romanu Georgiu Gulesiu érasi n i e j ude primariu. Deci intr 'unu anu se fecera trei mişcări da alegere de j ude — Neromanii anca nu se odih-nescu. Am crediutu cà t r ebue se descriu acestu casu, ca se fie de invetiu tuturoru comuneloru romane ce se gasescu in pusetiune analoga.

Certe de acestea intre naţiuni, sunt Ia noi de candu avemu notariu p re cestu de acum S. Rai la, carele odată erá romanu dar astadi nu mai scimu ce e. Mulţi omeni s'au se-racitu De câte ori au venitu incuisitiuni ca se-i cerce pecatelè, de a purur ia a scapatu spelatu. Se are bine cu comitatensu. Numai Ddieu scie cum vom poté scapá de elu ! D. J .

Vlaicoveliu (c. Temisiului) iuniu 1870. (Caus'a despartirei de şerbi. Unu preotu

cu portare scandalitória.) In 15/27 maiu a. c. a fostu la noi comissiunea a cerca despărţirea ierarchica de catra şerbi, pre calea păcii, inse nu potù isprăvi nemica, càci din partea serbi-loru (si acum casí de alta data) nu s'a presen-tatu nimene. Audimu cà totu asiá se intempla si in comun'a amestecata Jabuca . Standu t réb 'a astu feliu, nu ni remane de câtu a stărui pentru delegarea unui judet iu , si ni permitemu a ne adresa in asta privintia ven. consistoriu din Caransebesiu si dloru deputaţi naţionali, pe cari ii rogàmu a mediloci delegarea.

Serbii, cum vedemu, cerca töte càile a-si prolungi stepanirea loru ierarchica a supr'a nóstra, spre cea mai 'mare dauna a desvoltarii nóstre morale-natiunali.

Ce putienu i pésa ierarchiei serbesci de binele moralu alu romaniloru, avemu dreptu dovéda unu casu scandalosu cu preotulu localu A. J . Densulu, peste alte rele, întreprinsese tentatiunea unei femei oneste, socia de nego-tiatoriu. F e m e i a necagita se planşe bărbatului, pana ce acest'a merse de lu acusà pe preotu la prtppulu serbescu din Versietiu. Protopopulu inse respinse acus'a cà nu-su mărtur i i . Dupa câtu-va timpu, preotulu crediendu-lu pre nego tiatoriu de absiute, merse sér'a la femeia, carea respingendu-i promissiunile, preotulu recurse la fortia, éra barbatulu sari de-lu lega la mani si picióre, erá se-lu inmóia binisioru déca la alarma nu veuiá antistele comunale. Acum dara lucrulu s'a constatatu protopopului si cu martori, totuşi preotulu nu e pedepsitu neci mutatu, ci spre cea mai mare scandalisare a poporului dsa intra si funtiunéza in sant'a biserica.

Ce vré ierarchi'a serbésca prin acésta procedura ? E lesne de sciutu.

Trandafirii.

Moroda,,(c. Aradului) juniu 1870. (Părinţii se temu a-si dá copilaşii la

scóla, candu invetiatoriulu e cu portare rea) Invetiatoriulu de la noi P . M., de trei ani

ce e in comuna, n'are capii nici ca se cânte măcar uuu „Domne miluesce-ne" in biserica. Densulu 'si bate capulu pentru alte celea. Asia anu, dandu la o parte sfiiéia de lume, 'si muta concubin'a in localitatea scólei, de unde apoi consângenii lui o scósera in dí'a urmatória arun-cand'o la strata cu tote uneltele femeesci ale ei, de batjocura comunei si ómeniloru ce veniau de la tergu din Pancota. D a r invetiatoriulu nu se lasa de acésta jupanésa, carea acum siede la notariulu nostru comunalu.

De unadi fu la noi d. administratore prtppescu Nicolae Beldea, de cerceta si scól'a, dar unde nu gasi de câtu trei copii, a nume duoi din satu si unulu alu concubinei. In t re-banducaus 'a, pentru ce copiii nu vinu Ia scóla? respunse notariulu, aretandu la mine subscri-sulu, cà am copii si nu-i dau Ia scóla. Silitu, i-am spusu verde S. Sale dlui Beldea, ce nemorala e portarea invetiatoriului nostru, si io ca părinte nu me induru se-mi trimitu copiii a vedé scandale, ci mi-i ferescu ca ochii din capu Alti parinti din satu, érasi asiá tare grigescu de copii loru. La ast 'a, cei vinovaţi 'si debelara urechile.

Acum cà parintele Beldea scie cum sta t r éb ' a , noi tragemu sperantia cà on. superiorităţi bisericesci si şcolare ale nóstre na vor mai lasá pre capulu nostru acésta scan-dala de invetiatoriu, ce lovesce atâtu de amaru intieliginti'a morala a poporului ; impedeca, ma nemicesce invetiamentuiu, si la fie-care pasu amenintia a transforma scól'a nóstra confessio-nala in scóla comunala. E rá se perdemu scól'a anca anu prin asemene transformare, si numai preotului nostru avemu se-i multiamimu cà s'a opusu cu energia si ni-a mantuit 'o.

G. Motor ca, j ude comunale.

P R O T O C O L U L U Siedintiei a XIV.

tienute din partea directiunei asociatiunei nationale pentru cu l tu ra poporului romanu.

Aradu 4. Iuniu nou 1870. de fatia au fostu :

Presiedinte : Ioanu Popoviciu Desseanu directoriu secundariu.

Membri : Mironu Romanu, Dr . Atanasiu Siandoru,, Emanui lu Missiciu, Demetriu Bon-ciu, Ioanu Rosiu, Stefanu Siorbanu, Io3ifu Goldisiu, Iosifu Popoviciu, Teodoru Serbu si Georgiu Dogariu.

Notar iu : Petru Petroviciu. Nr. 102. Se citesce protocolulu siedintiei

penultime si Decisu : Se autentica. Nr. 103. Perceptoratulu asociatiunei, pre

sinta reportulu parteculariu despre s tarea caa-sei de la adunarea generala trecuta pana in,di-u'a incheia-ii diurnalului de perceptiune.

Decisu : Se ié spre scire, si se va sub-sterne adunării generali. —

Nr. 104. Asemenea se presinta repórtele esactorului despre revisiunea ratiociniului per-ceptorale, si a protocóleloru de rnanipulatiune.

Mai departe se presinta reportulu biblio-tecariului despre opurile literarie si alte cârti donate asociatiunei in decursulu anului, reportulu economului despre fundulu instructu, reportulu fiscalului d e s p r e agendele de natura juridica ; si in fine reportulu notariiilui despre starea ar-chivului, si espeditiunile efeptuite.

Decisu : Tóté se vor aşterne adunarii generali.

Nr. 105. Colectantele Lugosiului diu Michailu Besann asesoru la tribunalulu comitatensu reportéza dospre starea lucrului a licui-darii si încasării restantieloru de oferte ale membriloru din Lugosiu, — desfasiurandu prin o esplicatiune meritoriale din firu in peru, tote căuşele impedecatórie, negligintî'a colectanti-îoru antecesori, — si dificultăţile ocurende in estrasele protocolare, — de dupa cari n'a fostu m stare pe langa tóta nesuinti'a a efeptui licuidarea ulterióra. —

Totu odată t ranspune sum'a de 31 fl. in-cassata de la membrii Aso iatiunei, si prin im-pregiurarile premise scusandu-se pentru intar-diarea agendeloru, — recérea a i se tramite unu estrasu mai esactu, — dupa care numai va fi in stare a efeptui finalminte licuidarea ofer-teloru ceştiunate- —

Decisu : Reportulu dlui colectante, mo-tivatu cu cele mai escusabile si considerebile

cercustari de dupa care, — n'au potutu termina licuidarea oferteloru, — se íé la cunoscintia, si se transpune comisiunei esaminatórie de aceste r e p o r t u r , cu însărcinarea: de a censura cu esactitaté celea ce diu colectante le accentua ca dificutati in aliniamintele reportului seu referitórie la neesactitatea estrasului despre restanti. Despre banii solviţi la perceptoratu cu ocasiunea adunariloru generali din anii prece-dinti, — comissiunea are de a cerceta cu tóta acuratéti 'a diurnalulu de perceptiune de pre acelu t impu, si a re íerá numai-de-câtu despre starea lucrului ; — éra despre banii a um'a administraţi cu 31 fl. v. a. perceptorulu are de a adeveri percipierea acestei sunîe pe estrasulu tramitiendu dlui colectante. —

Mai departe notariatulu se insarcinéza a tramite dlui colectante tote diplomele estradate pentau membrii asocîatiunei si in câtu dificultăţile acurende in estrasu se vor suplini — so i se restitue estrasulu indreptatu spre completarea licuidarii, si casualminte efeptuirea acesteia —

Totu odată se dispune : a fi numitu in reportulu generalu si diu Mihaiu Besann intre acei straduitori si zeloşi colectanti ai Asociatiunei, cari au satisfacutu chiamarii loru.

Nr. 106. Colectantele din Temisióra diu Georgiu Craciunescu profesorii, asesoru con-sistorialu, transpune actulu de licuidare despre restantiele oferteloru încasate delà unii membri in suma de 30 fl. v. a. si recomenda de membri nuoi ai Asociatiunei pre următorii domni:

1. Ioanu Missiciu advocatu cu ofertu a-nualu de 5 fl. v. a.

• 2. Pavelu Rotariu referinţe - asesoru cu ofertu 3 fl. v, a.

3 . Georgiu Craciunescu referinţe-asesoru cu ofertu 2. fl. v. a. pe ajaii 1870/71 , 1871/72 si 1872/73 strapu-nendu deodată si sum'a acestoru oferte anuali cu 10 fl. asia de totu 40 fl. v. a.

Decisu : Se ié la cunoscintia si actulu de lieuidare se estrada comisiunei respective, — éra banii incassati Ia perceptoratu, fiindu a se tramite adeverintia dlui colectante. —

Totu odată se dechiara prin votisare secreta de membri aleşi domnii mai susnumiti, in-sarcinandu-se notariulu a-i înmatricula in ca-talogulu membriloru asociatiunei; si estraudu diplomele a li tramite. —

Nr. 107. Colectantele din Aliosi diu Vi-chontie Schelegianu paroeu, si asesoru cousis torialu, presinta computulu facutu cu restantierii de oferte, si mai multe dechiaratiuui ale membriloru nuoi si a nume :

Paleo Vasilie, Constantinu Germecu si Ignatz Fröhlich cetatiani din Aradu. — ea membri nuoî ; apoi de hiaratiunile despre ofertele renovite ale membriloru Vichentie Schelegianu, Ignatiu Cacinca notariu, si Tom'a Munténu do-cinte iu Aliosi, toti cu ofertu anuale de câte 2 fl. pe anii 1870/7J, 1871/72 si 1872/73 si cu o suma incassata de 6 fl. v. a.

Decisu : Actulu se transpune comisiunei de censurarea licuidariloru ; éra membrii propuşi de diu colectante se deehiara prin votisare secreta, — ca atari de ales', fiindu a se înmatricula in catalogulu membriloru asociatiunei, si a li se estrada diplomele pe langa depunerea tapsei fipsate de 50 cr.

Nr. 108. Comembrulu directiunei Vicen-tiu Babesiu presinta opulu intitulaţii : „Istoria Filosofiei" dupa „Albert Suegler" edata de au-torulu Ierodiaconu „Genadiu Enacénu din Bucuresci, si donatu de densulu bibliotecei Asociatiunei.

Totu odată diu Vicentiu Babesiu présenta 40 esemplare de carticice ce euprindu Acte si Date despre conferinti'a romana nati-unale din Transilvani'a t ienuta in Mercuria c'a gratuite in favórea Asociatiunei.

Decisu: Opulu „Istoria Filosofici" se preda bibliotecariului spre depunere in biblioteca. Actele si datele conferintiei din Mercuri'a se vor imparti intre membrii asociatiunei ce voru voni la adunanea generala de mane, pe langa unu pretiu moderatu in folosulu fondului Asociatiunei.

S'a cetitu si autenticatu.

Aradu, 5 Iuniu 1870. Direcţiunea asocîatiunei natiunale, pentru

cultur'a poporului romanu. Antoniu Mocioni

Directoru primariu. Petru Petroviciu

Notariu.

P R O T O C O L U L U Siedintiei XV; ultime.

(straordenaria) tienute din partea directiunei asociatiunei

natiunali pentru cultur 'a poporului romanu.

Aradu 5 Juniu 1870. de fatia au fostu :

Presiedinte : Antoniu Mocioni directoriu primariu.

Membri i : Ioane Popoviciu Desseanu directoriu secundariu, Vicentiu Babesiu, Mironu Romanu, Emanuilu Missiciu, Stefanu Siorbanu, Josifa Goldisiu , Josifu Popoviciu, Teodoru Serbu si Georgiu Dogariu.

Notariu : Pet ru Petroviciu. Nr. 110. Notariulu directiunei Pet ru

Petroviciu — conformu decisului din 29 Maiu a. c. nr. 100 présenta raportulu generalu despre activitatea directiunei, — care

Decisu : Luandu-se in desbâtere speciale din punctu in punctu, — dupa câteva modifi-catiuni stilistice, se primesce, si se va aşterne adunarii generali de mane. —

Nr. 111 . Se inratisiéza diu preotu si asesoru consistorialu din Chiseteu Triftt Siepetianu si face cunoscutu : cà amesuratu dispusetiunei directiunale, corulu de musica vocala a sositu deja aicia. —

Decisu : Se ié la cunoscintia, si se. dispune incortelarea choristiloru, — conformu decisului de sub Nr. 96, prin comembrulu directiunei Georgiu Dogariu.

Nr. 112. Aşişderea se présenta diu invetiatoriu din Maiere —T&misiór'a P-etru Popoviciu cu are-tarea : cà societatea de diletanţi pentru produc-tiunea pieseloru teatrale, au sosiţi^ — in urmarea dispusetiunei directiunale.

Decisu : Se ié la cunoscintia sise dispune ca sub Nr. precedinte.

Ne mai fiindu altu obiectu de per t ractatu protocolulu acest'a s'a cetitu si autenticatu.

Aradu 5 Iuniu 1870. Direcţiunea Asociatiunei natiunale pentru

cultur 'a poporului romanu. Antoniu Mocioni m. p . directoriu primariu

Petru Petroviciu notariu.

V a r i e t ă ţ i . = Unu preotu, carele n'ar vré se scie cre

dincioşii cà ce se róga dsa in biserica. Aradu, 9. iuniu. Trecendu pre langa s. biserica a romaniloru gr. cat. de aici, audíiin lantru'o vóce singurateca, ce cânta incetisioru. M'am intrebatu : ce se fie? serbatóre sciu cà nu e, dar nici am auditu tragendu clopotele, deci ce pote se fie? Curiosu, dau se intru in biserica, usi'a o ga" sescu deschisa, éra pe preotu l 'audu : „Odih-nesce, Dómne, pre Aluisiu Batthyány . Ei , acum'a sciu. Santi 'a Sa, ca se se recomende unguriloru, a aflatu cu cale se faca ca ungurii acum'a, adecă se tiena parastasu pentru mini-strulu-presiedinte ung. de la 1848. D a r sciindu cà Batthyányi a fostu dintre contrarii romaniloru, S. Sa crediù cà in linisce, fora clopote, va poté tiené parastasulu, fora se prindă romanii de scire. Tact ic 'a , precum se vede, érá cu istetia, dar — ce pacoste ! — S. Sa se pacali in amendóue părţile, si a nume : ungurii nu sciu nemica despre parastasu, càci S. Sa n'a datu semnu cu clopotele, éra romanii ilu prinseră càci nu s'a ingrigitu a inchide usi'a bisericei. Sic fata tulere . . . C.

Necrologu. Marianu Cherlea invetiatoriu in Bolduru si membru comitetului cott. in Ca-rasiu, s'a inmormentatu in 21 Maiu a. c. de 3 preoti si mai multi invetiatori. Cuventà d. Do nesiu Popescu, parochu in Zabaru, si a facutu biografi'a acestui barbatu meritatu, carele s'a truditu ca invetiatoriu 27 de ani, si repausà in alu 54. anu alu etatei. Mulţime de inteliginti si poporu l'a petrecutu la mormentu . Dovéda despre zelulu acestui reposatu ni e cà dupa ce a abdisu de oficiulu invetiatorescu, comun'a l'a numitu de epitropu bisericescu ; care apoi cu multu zelu a lucratu din preuna eu judele Torna Gasparu, de s'a infiintiatu una biserica mare si frumósa, in pretiu de preste 8000 florini. Pe repausatulu ilu plânge dulcea sa sotia Marta, si patru fíie, tóta comun'a si amicii. Usióra se-i fie tierin'a, si memori'a eterna. — Nicolae Borduzu.

= Asociatiunea de la Aradu, in anulu ce vine va tiené adunantia generala la Logo-siu. Fiindu acum guvernu constitutiunalu, se crede cà nu va avé nemica de replicatu contra

adnnantieloru ambulante, — si in asta credin-tia cei ce se adunară acum la Aradu, alésera Lugosiulu pentru anulu ven.

= Arunca bât'a in luna. In sinodulu eparchiale din Aradu, erá o facia bisericésca carea avea se sufere multe înfruntări pentru portarea din t r ecu tu r pentru aecompatibilitatea posturiloru ce le ocupa acum'a scl. Publicului romanescu, acésta persona e cunoscuta cu unu nume ungurescu cam afumatu. Cadelnitiéza a dese magiariloru prin ale loru foi, si se intie-lege cà de fumulu cadelnitiei sale ii ustura ochii pe romani. Dàmu cu socotéla cà resultatulu sinodului n'a fostu de gustulu Santiei Sale càci in diariulu ungurescu „Alföld" din Aradu gasimu o descărcare a supr 'a câtoru-va asesori din űuüulu consistoriu, cà ar fi in posturi ne-comtibile de óra ce sunt si oficiali judecatoresci etc. Ni se pare eà déca unui oficialu i-e iertatu a avé biserica, nu pote se i se impute de ne-compatibilitate déca ingrigesce de afacerile bi-sericei aale. De totu altulu e conceptulu ne-compatibilitatei. L'a definitu deja sinodulu, si respectivii caută se se supună otaririi. Santi'a Sa cérca se lovésca dóra vor cadé mai mulţi, inse arunca prè sus, si pana una-alta insusi caută se cada.

= îndreptare. Revediendu colectele pentru Tofaleni, am aflatu cà a contribuitu si diu Ladislau Marchisiu, adj . la Tabul 'a rag. din Pesta , 2 fl. v. a., cari adaugendu i la sum'a aretata, ii spedàmu dlui D . Fogarassi la Ter-gulu-Muresiului. Red-,

L I 8 T ' A + ) despre Numerii sortilom traşi, la ocasiunea sor-titurei mici filantropice împreunate cu petrecerea de saltu in folosulu fondului asociatiunei natiunale in Aradu, pentru cultur'a poporului romanu si esecutate intre orele de repausu ale petrecerei la 7 Iuniu nou 1870.

nr. nr. sortin- c . a ( i . „ . j • î •

I u i «ului. Descrierea câştigului 8. 152. Una blana de fotelu, m. pr.

11 . 114. Unu at ramintar iu de porce-lanu auritu.

37. 129. O óla de porcelanu negru pentru tabaou, in form'a unui capu de arabu.

8 1 . 9 1 . O parechia de papuci brodariti, din lana de berlinu, mf. propr.

69. 97. O căciula comoda, din lana co-lorita cu fire de bronzu, si ciucurelu cu fire de auru.

128. 74. O tatia de sugari . 130. 40. Unu pusunariu de părete lu-

cratu pre panura roşia cu brodaria de mărgele. 184. 125. O tasa de lampa din lana de

berolinu. 216. 21 . Unu servitiu de teia de porce

lanu finu auritu pentru 6 persóne. 222. 153. Unu tiitoriu de lumbusce in

form'a unui iepure pre o tasa, cu ghirlanda de rose.

253 . 66. Unu portagiu de cigare lucratu in fire aurite.

272. 71 . O cotaritia de părete legata din mărgele colorate.

2 7 3 . 102. Unu portfoliu de cigare, lucratu cu mărgele.

295. 58. Unu saculetiu de tntunu lucratu in matasa, cu flori de postavu.

343. 78 . O parechia de papuci brodariti din lana de berolinu.

350. 10. O perina rotunda de canapea, lucru de brodaria impregiurata de frânghii de diferite colori.

352. 140 Unu rasu de lampa, din lana colorata.

3 7 1 . 12. O perina de divanu, brodarita. 460. 93 . O perina de cosele, in politura

de lemnu auritu. 482. 146. Una tasa de lampa indrita

din lana de berlinu. 488. 16. Unu covoru lucratu in brodaria. 505 . 100. Unu portfoliu de cigare, cu

brodari tura de mărgele. 575 . 45 . O straitia de venatu, brodarita

din lana de berlinu. 636. 134. O tasa de lampa legata din

mărgele colorite.

*) Sunt rogate si cele lalte onorabile Redaetiuni pentru buna vointi'a de a reproduce acesta lista.

640. 160. Una tienatória de sugari, in forma de casulia, din lemnu.

666. 127. O tasa de lampa cu ghirlanda de flori lucrata din lana de berlinu

761. 15. Unu buchetu de flori l ivrate pe drotu cu lana colorita intru o cutia de pe-strare.

775. 69. Una icóna (Die Jennhüten in Canton Bern) in rama aur i ta cu sticla.

804. 10. Operina de canapé tiesuta din fire de argintu si lucrata in brodaria.

814. 123. In una cutia de papiru 3 bucăţi de vestminte pentru copfi mici.

866. 142. Unu vasu de flori din sticla veneta.

886. 110. Una tirada, ce imaginézaunu cane culcatu pre o perina de metasa.

909. 26. O caaetta. 933 . 95 . O căciula comota, de lana cu

fire de bronzu si argintu, cu ciucurelu din fire de auru.

959. 154. Unu aternagiu de orologiu. — 989. 161 . Unu tiitoriu de sugari si de

aprindióre auritu. 1027. 115. O tassa lucrata din laua de

berlinu, si unu tienetoriu de bilete in forma de pocalu, lucratu din mărgele si metala.

1113. 61 . O căciula comoda de catifea brodarita cu fire de argintu si auru.

1127. 53. O óla de lemnu pentru tabacu, trasa cu brodaritura, celorata, din lana de angora.

1131. 94. O parechia de pantofole comete, lucrate in brodaria, din lana de berlinu

1176. 150. Unu aretatoriu pentru cârti de cetitu, brodaritu cu margale.

1198. 1. Operina de divanu, brodarita cu prime de catifea négra.

1262. 8 1 . O parechia de papuei brodariti. 1304. 116. Una corfa pentru bilete din

lana colorata si mărgele. 1307. 117. Unu saculetiu de tufunu. 1310. 59 . O căciula comoda din catifea

brodarita cu fire de auru si cu ciucurelu de auru. —

1341. 159. 2 luminarie de argintu. 1388. 1 4 . 0 perina de canapea brodarita. 1413. 107. Unu rolu de ace, brodaritu

din-lana de berlinu. 1438 5. Unu idealu femeescu lucratu

in brodaria elegenta cu ghir landa casuta in metasa cu firu de auru.

1473. 3 1 . O cununa de brodaria cu margini de acel'a-si sortu, decorata cu mărgele si colţi de auru.

1482 24. Unu aternagiu de vestminte iu cadra de lemnu scobitu, decoratu cu brodaria de mărgele, cu frânghii de auru pe panura roşia.

1425 68. Portretulu lui Mihaiu Bravulu in rama auri ta, desemnu cu man'a.

1478. 135. O cotaritia de părete. 1537. 49 . O corfa de ferésta, lucrata

din mărgele de sticla. 1575. 121 . O căciula comoda din lana

de berlinu, in colori natiunale. 1608. 82. O corfitia de mesa pentru

bilete. 1622. 46. O corfa decorata cu frupte

si umplute cu par fumam. 1676. 67. Una cutia eu instruminte de

scriau. 1681. 9. Unu covoru lucratu in brodaria

din lana de berlinu. 1698. 89. O curea de pusica, lucru de

brodaria. 1711. 76. O parechia de pantofi, bro

dariti. 1712 11. O perina cadrată de canapea,

lucru de brodaria cu cordele in colori diferite. 1730. 162. O cununa de flori maestrite

cu unu buchetu de prime cu calóre natiunale romane.

1836. 111. O corfa do bilete, brodarita cu metasa, mărgele, si firu de auru.

1875. 87. Unu anelu pentru servieta, brodaritu cu janilia pre moiere albu.

1906. 148. O stergatóre de pene, din panura, eu mărgele.

1927. 37. Unu recuisitu de argintu pentru cosutu, in etui cu oglinda.

1739. 75. O tasa de lampa brodarita si decorata cu garnitura de mărgele.

1954. 98. Unu saculetiu portativii de tabacu lucratu in cordi.

Obiectele câştigate se potu primi de la notariatulu asociatiunei, pe langa producerea sortiului origiualu.

Aradu, 10 Juniu uou 1870.

Direct!unea Asociat iunei.

Jiepovtu speciale despice resultatulu sortiturei efeptuite cu ocasiunea concertului arangiatu in 17 maiu a. c. st. n., in folosulu institutului romanu de fete inflintiandu in Oradea-mare.

S'au sortitu 57 de cólecu resultatulu ur-matoriu :

(Continuare.)

Pe cól'a 55. colept. Paulin 'a Romanu, castigatu Paulin 'a Romanu 2 tipuri „Romulu" si „Traianu" manufactura de la Dnisór'a Lu-cretia Cost'a, si Valeri 'a Marchisiu unu pocalu si 36 jocuri variate de la Dn'a Malvin'a Stup'a.

Pe cól'a 36 colept. Ecaterin'a Ghimanu au castigatu Stefanu Nagy o tasa sub j ocale de la Dn'a Ermin'a P . Desseanu si o corfa de bilete de la Mari'a Nicoliciu si Dragosiu, éra Ladislau Tamasiu a castigatu o corfa pendinta de la Luis 'a Lid'a.

Pe cól'a 38 colept. Teresi 'a Veiterschiitz a castigatu fundulu unui tienetoriu de tutun u de la Dn'a lui Alesandru BölöDyi si unu tienatoriu de epistole de la Dnisiór'a Olga Misiciu.

Pe cól'a 31 colept Dn'a Bohatielu si Va-siliu Petri a castigatu Emili'a Popeligu o tasa sub pocalu de la Dnisiór'a Aureli'a Ratiu si Mari'a D. Vacila unu tienatoriu de cenuşii de la Justinu Popfiu.

Pe cól'a 37. colept. Paulin'a Romanu, a castigatu Eleonor'a Cost'a unu tragatorin de campanelu (clopotiulu) de la Dn'a lui Ioanu Veress.

Pe cól'a 4 colept. Eleonor'a Kutidk au castigatu Kiss Elek 2 pocale de la Dn'a lui Carolu Gramu si Em'a Rosenthal o parechia de manusie manufactura de la Emili 'a Popescu.

Pe cól'a 9 colept. Aureli 'a Papp au castigatu Mari'a Ioanoviciu o parechia do papuci manufastura de la Dnisiór'a Paulina Szabó si Baltasaru Munteanu unu clopotielu de la Ana Dragoäiu.

Pe cól'a 42 colept. Valeri'a Papp, au castigatu loanu Damianu o tasa sub pocalu de la Dnisiór'a Mari'a Papp si Fir 'a Bergianu unu pocalu de la Iuliu Györffy si o tasa de la Dn 'a Ermin 'a P Desseanu.

Pe cól'a 47 colept. Emili 'a Maniu a castigatu fundulu unu acoperementu de lampa de la Dn'a Ermin 'a P . Desseanu si Julian'a Romanu unu tienatorin de bilete d i la Clar'a OppeAeuser.

Pe cól'a 46 colept. Magdalen'a Catoc'a a castigatu fundulu 2 manchette de luminariu de la Cristin'a Dragosiu si o corfa cu struguri de pariumu de la Ecaterin'a Vékony.

Pe cól'a 44 colept. Dnisiór'a Ermin'a Farkas a castigatu fundulu unu tienatoriu do sugari de la Paulu Sipc'a si unu tienatoriu.de ac> île la Dn'a An'a Buzil'a.

Pe cól'a 5 colept. Mateiu Nicol'a adv. a castigatu Laur 'a Cumenu operin'a de divanu Dn 'a Emili'a Popoviciu si Emili 'a Drei 'a unu acoperementu de lumiuariu si o perinutia de la Dn'a Ermin'a P . Desseanu.

Pe cól'a 39 colept. Alesandru Szillassg a castigatu Georgiu Bencliescovieiu unu tienatoriu de sugari de la Dn'a lui Carolu Lakatos si fundulu 2 pocale de flori de la Dn'a lui Juliit Györffy.

P e cól'a 18 colept. Antoniu Venteru vice-notariu. a castigatu Elen'a Fr . unu tienetoriu de untn de Ia Teresi'a Veiterschiitz si Autoniu Stark unu pocalu de la Dn'a veduv'a lui Iosifu Ambrusiu.

Pe cól'a 10 colept. Georgiu Dringou adv., au castigatu Mart 'a Pocsi'a dreptulu naturalii 2 tom. de Barnut iu de la Ioane Muresianu, si Teodorii Popoviciu unu tienatoriu de aprindióro de la Emili 'a Grozescu si unu tienatoriu de scobitori de clinti de la Dn'a Ermin 'a P. Desseanu

P e cól'a 28 colept. Samuilu Porutiu au castigatu Samuilu Porutiu unu clopotielu de la lustinu Popfiu si Mihaiu «lănci o cafiara de mărgele de la Paulina Kövér.

P e cól'a 29 colept. Andreiu Cosm'a au castigatu Andreiu Cosm'a unu albumu de la

Gizel'a Maleticiu si Teresi'a Cinc'a o cosiara de la Gizel'a Maleticiu.

P e cól'a 11 colept. Elia Traila au castigatu Baraiovatiu not. unu albumu de Ia Cristin'a Papp, si El ia TüaiPa unu tienatoriu de apráidióre de la Dnisiór'a Paulin 'a Pelea.

P e cól'a 20 colept. Vasiliu Ignaiu adv , au castigatu An'a Papp o cosiara de mărgele de la Ecaterin'a Ghimanu si Elen'a Calciuna-riu unu tienatoriu de tutunu de la Irm'a Kiss.

P e cól'a 40 colept. Laza ru Huz'a, au castigatu Lazaru Huz'a Pantheonulu romanu de la Ermin 'a P . Desseanu si fundulu o tasa sub pocale de la Aureliu Popoviciu.

Pe cól'a 13 colept. Simeone Botisanu au castigatu Simeonu Mărginean u unu tienatoriu de bilete de la Maria Korda si Leontin'a Romanu o perina orologiu de la Cristin'a Dragosiu.

Pe cól'a 7. colept. Nicolau Zsigre, au castigatu Iosifu Serbu o cautatoria (oglinda) de la Mari'a Budai si Teodoru Ciocanii o cosiara de mărgele de la Dn'a lui Mihaiu Stupá.

(Va urmá.)

RESPTTNSÏÎRI. Herrn G. l i n y k a à Wer. : I. Vulcanii. Pesth,

Leopold Gasse Nr. 21. Wöchentlich einmal. Vierteljährig 1 fl. 50 er.

„Car tea en milióiielc de pre t ióse ." Asia e in adeveru ; inse reclame de ale comerciului — cum făcu unele secte nóue contes., ce n'au multa procopséla, — nu se potrivescu in lucrările religiunarie, cari trebuescu tienute santé. Apoi ori ce reclame am face, cei de 1-8 Bucuresci si-ar bate jocu de noi cà-su mai maeştri in asemene trebi. Asia d. e. la maiorulu P—glu se gasesce sabi'a lui Avesalomu, fiilu imperatului Davidu, de vinu si principi din tiér'a nemtiésca ca s'o véda: éra l a re -dactiunea — ni se pare a „Ghimpelui" — se gaseBce o péna, smulta din arip'a archangelului Gavriilu, candu s'a dusu la Maria se-i vestésca cà va nasce : — Ei bine poti dta se faci nisce reclame ca se intreci acestea de la Bucuresci ? atunci Te rogàmu se ni scrii !

Dloru V. Mangr'a si consoci, apoi dlui G. M. in Aradit , si dlui M. in Dobr i t inu : Dupa ce publicaramu déjà dóue aperaridespre parteainvinuitiloru, credemu câ e de ajunsu, mai vertosu cà numai s'ar repeţi cete dise.

„Unu st. Bucovinenii :'• De scrisori anonime nu ne potemu ocupa.

„Cehi nelegiui ţ i i pândesc*: ' - Ar fi tivl.'.i depu-tatiloru. Buna ideia, dar nu de tratatu in diaristica, càci asemene lucruri se facn fora a dá de scire prin dia rie celor'a ce pandescu.

Concursu. Pent ru ocuparea postului de suplentu la

staţiunea invetiatorésea din comun'» Bocsi'a romana din datulu de josu pana in finea lui Juniu 1870 prin acést 'a se deschide concurau.

Emolumintele împreunate cu acestu postii sunt in bani gata 80 fl., in uaturalie 10 meti de grâu, 10 de cucuruzu si 2 orgii de lemne.

Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati a produce urmatóriele documinte.

1. Atestatu de calificatiune de la venera-bilulu consistoriu.

2. Testimoniu despre absolvirea cursului pedagogicu din Aradu.

3 . Testimoniu despre studielepregatitórie inainte de intrare in Institutulu pedagogicu.

4. Atestatatu de botezu si despre moralitate.

Recursele astteliu adjustate si adresate catra cornitetulu parochialu voitorii de a ocupa acestu postu le vor substerne D. Protopresbi-teru Jacobu Popoviciu in Oravitia.

Boctsia romana, in 17 maiu 1870. Comitetulu parochialu.

Cu sei rea si învoirea mea : Jacobu Popoviciu,

1—3 Protopresviterulu Oravitiei.

Concursu. La cererea parocului din Bnduréa'a Te