Pest'a, Joi, 8/20 augustu flr. 117, Anulu antaiu, MDCCCLXVIII.

Locninti'a Redactorului :

Canceiari'a Redactiunii : e in

Strat'a Morariloru Nr. 13 .

Scrisorii© nefrancate nu se voru primi decâtu numai do la corospun-lintii regulari ai „Federatiunii'' Articlii tramisi ăi nepublicati se

voru arde.

F E D E R A T I U N E A Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu.

Va esî Marti-ă, Joi-a, Sambet'a si Dominec'a, demanéti'a.

Pretiulu de PrenumeratiuBa : Pre trei lune . . . 4 fl. v. a. Pre siese lune . . . 7 fl. 5() cr. Pre anulu intregu. . 15 fl.

Pentru România : 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre l / t

de anu, — si 1 galb. pre % da anu.

Pentru Insertion! : 10 cr. de linia, si 30 cr. taps'a t im-bra'e pentru fiesce care publicati-utie swparatu. In Loculu deschisu

20 cr. de linia Unu esemplariu costa 10 cr.

j@ D'in cans'a s. serbatorei rom. cat de asta-di, nrnlu urmatoria va apare domineea.

Pesta, 8/20 augustu 18G8. Precum amintiserarnu de-una-di, orisonulu Eu­

ropei e ingreunatu de nori negri; asta-di potemu afirma cu mai mare siguritate, câ pacea Europei este amenintia'a de tote pârtile, si câ erumperea resbelu-lui este numai una cestiune a tompului.

Doritorii pacei aşteptau pre 15 a 1. c. unu ma­nifestu de pace d'in gur'a lui Napoleonu, inse s'au insiclatu, câ-ci serbatorea napoleoniana se fiai fâra a aretà hunei altu remltatu, decâtu multiemirea im­peratului cu portareagardei natiunali si dechiaratiu-nc-a lui, câ conteza la patriotismulu ei. Ast'a e totu, ce se pote raporta despre acésta serbatore. Cum câ ea ar' multiemi publiculu d'in Pariau, este a-ne-voia de spusu. Scirile de acolo nu lamnrescu nece chiaru Întrebarea, pentru ce se aştepta, cu atât'a siguretate, una vorbire de la imperatulu. In mo iu pacinicu nu poteà se vorbesca inaintea a 60,000 de gardişti, una dechiaratiune resbelica n'a fostu pote neci in inten­tiunea imperatului, neci admisa prin tempu si rela-thmi. Ace'a ce e surprindietoriu, este subscriptiunea împrumutului enorme francescu de 15 miliarde fr., lucru neaudîtu iu istori'a imprumuturiloru. Pentru ce acésta suma grandiosa? Nu cum-va lamuresce ea bine situatiunea de facia, d'in care se va produce atare resbelu intre Franci'a si Prussi'a ?

S'a potutu observa mai de multe ori jalusi'a francesiloru, pentru intarirea si contopirea in una po­tere mare a nemtiloru sub poterea Prussiei.

Ore aceste 15 miliarde nu areta, câ una între­prindere resbelica contr'a Prussiei ar' fi asta-di po­pulare in Franci'a ?

15 miliarde sub dispusetiunea guvernului fran­cescu, candu spiretele sunt acitiate in gradulu celu mai mare in tota Europ'a, candu atâte-a cestiuni po­litice agiteza guvernele, candu poporele Europei aştepta tote una regeneratiune, — aceste 15 miliar­de, dîcemu, nu prognostica ele ore una furtuna, una sguduitura cumplita, carea va sê erumpa in curundu, de la unu capetu alu Europei pana la cel'a-1-altu ?

Se dîce asta-di, câ banii facu totu ; acésta suma enorme nu pote fi menita pentru bagatele, ea are una mare importantia pentru viitoriulu Europei.

Totu cu raportu la evenemintele, cari le semna-lâmu, vomu aminti întâlnirea imperatului Russieicu regele Prussiei la Schwalbach. Acésta întâlnire dâ ocasiune la multe versiuni si esplicatiuni. Unii i de-nega ori-ce importantia politica, alţii i dau unu in­tielesu ominosu. Diurnalele semi-oficiah d'in Berlinu nu i atribuescu neci una insemnetate, pana candu cele d'in Parisu sunt de una alt'a convingere. A nu­me se scrie d'in Berlinu : „Regele (prusescu) nece nu s'a insinuatu, ci indata ce a audîtu despre sosirea tiarului la Schwalbach, s'a silitu a-i face visit'a. Tia-rulu fii suprinsu prin acésta visita, despre care nu a,ii neci una cunoscintia anteriora. Salutatiunile îm­prumutate au fostu torte amicabili. Regele a petre-cutu numai una ora in Schwalbach. Tiarulu petrecu pre rege, la depărtarea acestui-a, pana la carutia. De alta parte se vorbesce, câ caletori'a lui Alesandru II. are singur'a insemnetate de a pregăti casetori'a fiicei sale Mari'a, cu regele Bavariei. — In Berlinu asiè se ascunde treb'a.

In Parisu, precum spuseramu, sunt alte păreri despre convenirea de la Schwalbach. „In cercurile politice de aici — se scrie d'in Berlinu lui „Temps" — convorbirea, ce avii locu intre regele Prussiei si tiarulu Russiei, si la care f ù asteptatu si Grorciacoff

de la Baden, este de una-mare insemnetate. Vei sei, câ, in depărtarea lui Bismark, regele este iusotîtu de dnulu Abeken, man'a drepta a celebrului ministru prusescu. Asta-di se vorbesce aici mai determinatu de câtu ori candu despre una aliantia prusesca-ruse-sca. Nu este d'altmintre acuma nece una cestiune, care ar' amenintia pacea Europei, inse aici, se tiene ca evidinte, câ in scurtu vomu fi pregătiţi pentru unu conflictu. Prussi'a trebue sê fia gat'a in totu mo­mentulu contr'a Franciéi. Ei, prussii, striga totodată cn versu innaltu câ „sunt gat'a" si nu se temu de ni­mic'a. Si intr'adeveru, organisatiunea militaria a Prussiei s'a perfectiunatu in una atare mesura de la 1866 in coce, câtu este capable a concurge cu ori­care statu." Iu Parisu apăru asiè lucrurile. Vedemu, câ situatiunea politica e seriosa. Viitoriulu ne va spune mai multu.

In Ispani'a tulburările crescu pre dî ce merge. Regin'a, dupa subsemnarea mai multoru decrete si orduri, a paraşi tu capital'a.

In Itali'a, partid'a actiunei, prin siefulu ei, Maz-zini,si-a publicatu programúin, in intielesulu carui-a membrii parti lei sunt provocaţi a se tienè gat'a, inse lenisciti, si a mi se dcoblegà neci intr'o parte, pana la momentulu actiunei care nu e departe, si care se va face cunoscutu la rondulu sêu.

Miscârile politice a le Poloniloru in Graliti'a, si frecările partideloru sunt de una mare insemnetate ; demunstratiunile Bohemiloru, cari pre dî ce merge i-au una dimensiune totu mai potinte , causezamari ingrigiri guvernului.

Mai alesu combinatiunile, ce se potu face la eve­nemintele străine, nu ne lasa mare indoiela, câ anulu curinte nu va trece fâra descărcarea tunuriloru. Re-sbelulu una data ingagiatu intre Franci'a si Prussi'a, remanè-va ore localisatu ? Deslegarea acestei cestiuni e misteriulu venitoriului.

— Sessiunea congresului asociatiunei interna-tiunali a lucratoriloru va dura de la 6 pana 11 se-ptemvre. Scopulu acestei asociatiuni este cuprinşii in prochiamatiunea comitetului centrale, care resiede in Lipsi'a. „Scopulu nostru — dîce acést'a prochiama-tiune — este a infiintià opere de interesu publicu si a edifica case, cari voru dà asilu , pana si dreptate toturoru fiiloru genului umanu, cari sunt despoiaţi de binele spiretuale si corporale, — a luà pre totu omulu sub scutulu nostru si a revindecà pentru fia-carele dreptate, — a face ca totu insulu sê fia nu nu­mai sanetosu, ci, pre langa acést'a, sê pota gustà plă­cerile vietiei, — a nimici deosebirile de clase si a complanà diversele interese a le societâtii."

Transilvani'a. Alegerea la scaunulu veduvitu alu mitropoliei de

Alb'a Iulia. Blasiu, 1 1 a u g . 1 8 6 8 .

In fine sosi si diu'a cea multu dorita. Asteptàmu, ca Blasiulu sê fia mai sublime ca ori candu credien-dti, câ clerulu va fi la inaltîmea misiunei sale ! Dar' ne-amu iusielatu câ-ci dedatu este Romanulu a se desbinà atunci, candu are mai mare lipsa de unire. Intr'aceea sê nu ne prè grabimu, ci sê lasâmu, sê vorbesca faptele.

In 10. 1. c. la 4 ore dupa amédia-di, membrii si­nodului se Întruniră Wsinodu in catedrala. Comisariulu reg. S. S. A. Dobr'a indreptâ câtra adunare o cuven­tare insufletîtoria d'in care provoca impresiune plă­cuta si consolatoria, mai alesu urmatoriulu pasagiu : „Voi sunteţi întristaţi, dar' mangaiati-ve siincredeti-ve in Ddieu, care schimba si muta pre imperati." Dupa ast'a se purcese la alegerea unui protonotariu, si se alese destinsulu profesore si deputatu alu corpu­lui profesorale D. Ioanu M. Moldovanu. Apoi urma verificarea litereloru credintiunali ale aceloru indre­ptatîti la alegere si cu ast'a se fini siedinti'a de asta-di. Ser'a se tienù una conferintia privata, la care parte-

cipara mai alesu omenii cei mai luminaţi si cei mai sinceri, pre cum si putiene vulpi. Aci se facù o ma-nifeátatiune grandiosa in favorulu card. L u c i a n u B u n a p a r t e, si daca clerulu s'a schimbatu in diu'a alegerei, caus'a fù a) câ a fostu ingrigitu, câ intere­sele dinastiei nu se unescu cu alegerea astei persone ilsutre, b) s'a temutu, câ cardinalulu , pentru care Romanii conserva atâtea simpatie si stima, va declina increderea si onorea fratiloru indepartati.

Unii se indignară d'in caus'a câ nimenui nu i-a tocatu prin minte, ca pentru inaltiarea si splendorea serbatorei sê trameta câte-va companie de ostaşi ; dar se mengaiara aflandu câ maritulu t r i b u n a l u in-c u i s i t o r i u d'in Tergulu-Muresiului nu si-a uitatu de Blasiu, câ-ci chiar' in ace'a dî sosiră aci numai 14 citatiuni. Onore Dlui Hildebrand!

A dou'a-di in 11 1. c. la 12 ore alegatorii se în­truniră in catedrale, ca se proceda la actulu alege­rei. Dupa cetirea chartieloru ministrului de culte si invetiamentu, neobositulu si demnulu vicariu alu Fa-garasiului d. Ioanu Antoneli, suindu-se pre catedra areta in termini chiari decadiuti'a baserecei nostre, si spre vindecarea reului face unu proiectu de 10 conditiuni, care pentru insemnetatea lui, cu alta oca­siune lu-voiu tramite spre publicare. (Lu-publicâmu mai la vale dupa „Grazetta Transil." R.) Dar' ce se vedeţi , D. comisariu A Boliatielu fatia cu estu proiectu se dechiara francu câ „dînsulu nu se pote invol, ca intr'o adunare convocata de regimu sê se pertracteza asemeni obiecte." (Audîti fratiloru!) Pro-top. S. B a l i n t u propune ca noulu metropolitu sê se oblege, câ va sustienè réalisa si primi decisiu-nea acestui sinodu, proiectulu Dlui Antoneli, ceea ce se si primi.

Autnrr se ridica d. A. Popu prot. Albei-Julie si dupa ce propune adresa de multiumita Mai. Sale, adauge intre altele: „Sinodulu pre langa tota oma-gial'a supunere si aderintia câtra M. Sa si regimu protesta cu solenitatein contr'a atacarei, ori despoia-rei clerului de dreptulu de alegere alu. archiereului, d'in causa câ astu dreptu e istoricu. Er' in câtu pen­tru amestecarea d. ministru de cultu in celea inter­ne ale deprinderei dreptului nostru, se roga, ca Es. Sa in venitoriu se ne crutia cu asemeni inviatiuni. Propunerea se spriginesce. D. Petru Popu, vicariulu Hatiegului propune alegerea unei comisiuni pen­tru facerea protestului. 1). Densusianu cetesce o pro­punere, prin care cere, ca sinodulu sê faca pasi ener-giosi, prin cari dreptulu de alegere nu numai sê se sustiena, ci sê se estinda si a supr'a dieceseloru su­fragane.

Acum iè cuventulu D. B o h a t i e 1 u si se incerca, sê apere pre regimu, dicandu câ „re­gimulu nu a marginitu, ci inca a mai largitu dreptulu de alegere" (sic). — Preste totu vota­ră 215 insi, d'intre cari 121 indraptatiti ér' 94 capetara astu dreptu d'in cause prè bine-cuventate... — Numerandu-se voturile se aflara pentru epis. Vancia 59, pentru dd. T. Ci par i u 49, Fekete 36, Coroianu 31. Papfalvi 15, Dobra 1.1, Antoneli 6, Si-lasi 2. Comis. A. Dobra prochiamà de candidaţi pre următorii treidni: J. Vancia, T.Cipariu si I. Fekete. — Dupa ast'a multiuml adunarei si ven. capituiu, la care respunse vicariulu capitulariu, Alutanu. Actulu lu-incoronâ D. Bohatielu, multiumindu clerului si lăudânduli maturitatea (carea cu ocasiunea ast'a nu o a prè documentaţii).

Apoi urma unu prandiu diplomaticu. D'intre toa-stele, ce se tienura, provoca aplause mai vie alu dlui prof. I. M. Moldovanu. Toasta si diu P o g á n y , corni­ţele supremu, in limb'a magiara, de si noi scimu, câ dsa scie vorbi romanesce bine, desl nu asià de bine, ca strămoşii sêi; apoi si d'in respectu câtra societatea romanesca inca amu fi asteptatu sê vorbesca in lim-ba-i quondam materna. — In fine trebue sê aminte-scu si aceea, câ atâtu in catedrala sub decursulu vo-tarei, câtu si la prandiu, publiculu aretâ cea mai viua si mai meritata manifestatiune de stima, iubire si in-credere dlui Cipariu. D.

Proiectula de conditiani motivate, propusu de dn. vicariu Antonelli si acceptatu de sinodu a fosţu acest'a :

Dupa despoiarea, torturarea si omorirea tirane-sca a mitropolitului Sav'a Brancovenu prin consilia-

462

rii cei răpitori ai lui Mihail u Apaffy, beserica gre-co-resaritena romanesca d'in Transilvani'a si pârtii e sale impreunate decacliuse eu atâtu mai greu, cu câtu câ mai toti boiarii de natiunalitate romanesca apucaseră a se calvini, prin urmare d'in aperatori ai besericei si ai natiunei se facura asupritorii ei. Dupa ce Transilvani'a fù ocupata de armatele imperatului Romaniloru si regelui Grermaniei Leopoldu L, cle-rulu si poporulu romanescu temendu-se de reulu de care nici n'au scapatu, ca adică nu cumva la inchiai-area tractatului de supunerea tierei sêremana ped'in afara, au cercatu tote câlile, pentru ca cu acea oca­siune sê scape de blastemulu Aprobateloru si alu Compilateloru. Primulu respunsu inse ce li s'a datu a fostu : Romanii cu legea loru sê se alăture la un'a d'intre cele patru confesiuni recunoscute, privilegiate, recepté, prejeum se numeau acelea. La inceputu adică nu s'a cerutu, ca romanii sê si schimbe credinti'a, ci s'a cerutu numai, ca ei cu relegea loru sê se injose-sca la conditiunea de lipiture, câtra un'a d'in acele confesiuni domnitorie. Pana la 1692 —1700 confe­siunea greco-resaritena trecea de lipitur'a confesiunei calvinesci. Pana atunci romano-catolicismulu com-promisu forte greu mai alesu prin călugării jesuiti, pana candu aceia fuseseră toleraţi in Transilvani'a, inca se aflà intr'o stare destulu de umilita. D'in diu'a, in care armat'a imperatesca, firesce romano-catolica, a pusu pitiorulu mai tiepanu in acésta tiera, s'a si nascutu cea mai apriga rivalitate intre romano-cato-lici si intre reformaţii calvini, in respectulu religiunei greco-resaritene , ceea ce se si adeveresce d'in mai multe acte si documinte păstrate pana la noi.

In fine dupa multe si mari lupte clerulu roma­nescu s'a in voitu a se uni beseric'a Romei, atâtu pen­tru câ sperà un'a aperare vigorosain contr'a brutali-tâtiloru boieresci, câtu si pentru câ prevediù posibi­litatea de a se apropia pe acésta cale de originea sa italiana, de a reintrà in comunicatiune eu poporele romanice, de a- si desvoltà limb'a si a-si scapà natiu-nalitatea de perire.

Rom'a cerù de la clerulu si poporulu romanescu numai acceptarea celoru patru puncte dogmatice, pe cari chiaru biseric'a a catolica le acceptase in conci­liulu de la Florenti'a tienutu intre anii 1438 si 1439, éra mai departe i se promise de repetîte ori garanţia pentru nestirbat'a conservare a ierarchiei proprie, a ritului, a disciplinei si a toturoru datineloru biseri-cesci, în sfer'a sa definita si cercuscrisa prin canone si prin pracs'a vecia. In totu decursulu negotiatiu-niloru d'in dîlele mitropolitiloru Teofilu si Atanasie I., despre decisiunile conciliului tridentinu nu a fostu nici o memorare ; câ-ci ponteficii romani in totu tim-pulu s'au tienutu strinsu de basea uniunei afli ta in conciliulu florentinu. Acest'a se vede din Brevele ponteficelui Paulu V. datu câtra episcopii ruteni in an. 1615, cum si d'in decisiunile lui Clemente IX. cu datulu 2 aprile 1669. si mai alesu d'in faimos'a En­ciclica alui Benedictu XIV., care se incepe cu cuvin­tele: Allatae sunt. Ponteficele demanda in acést'a strinsu misiunariloru d'in Oriinte, ca sê se tiena n u-

Discursulu lui S. B a r n u t i u d'in 1 4/ 2 maiu 1848, de relatiunile Romaniloru cu Ungurii, si de libertatea

natiunala.*)

Onorea nobilimei romane e subordinata pre totu locu-iu sumetiei unguresci, nobilii romani la adunârile marcali stau numai pe afara : la mes'a verde numai ungurii au vorba si intrare, ca sê proiepte legi si mesuri in contr'a romaniloru ; legile unguresci pe nobilii romani neci nu i numescu pe nume­le natiunei loru, ci numai „ a z o n s e c t á n l e v ő a t y á n k ­fiai" adecă f r a ţ i i n o ş t r i de s e c t'a a c e e a , inse care e acést'a secta? fâra indointia cea condemnata de Aprobate. Eta in ce stâ frati'a unguriloru, câ si credinti'a si chiaru pe dumnedieulu fratelui sêu lu-dechiara numai toleratu, pen­tru câ crede in dumnedieulu toturoru gintiloru, nu in dumne­dieulu unguriloru.

Sub atari augurie rele, nobilimea romana nu va apuca neci odata la valorea ce i se cade in statu, pentru câ valorea fâra cultura, cultur'a fâra de libertate, si libertatea fâra de esistintia si onore natiunale nu e cu potintia. — Ci nobilii ro­mani au inceputu a se petrunde de simtiementulu gradului loru celui umilitu in raportu cu ungurii, câ-ci simtiementulu de onore, de se si asupresce pana la unu tempu, nu se stinge. Candu va cunosce acestu ramu nobile alu natiunei nostre, câ ramulu numai fiindu in legătura cu arborele, inverdiesce; despicandu-se de câtra arbore numai infloresce !

Daca i-bate anatem'a acést'a politica si pe preoţii ro-manesci, de cari totu mai aveà frica ungurii, câ le voru re­spunde cu anatem'a preotiesca, asià câtu trebue sê se apere prin lege de ei (az oláh popák ne afuriszáljanak !) — daca i bate brum'a constitutiunei unguresci chiaru si pe nobilii ro­mani, cari au asemene drepturi cu ungurii aristocraţi, ce vor' face aceşti aristocraţi cu poporulu, pe care nu-lu apera neci

*) A se vedè nr. tr.

m a i de cele patru puncte, éra de ritulu, disciplina si institutiunile loru sê nu se atingă."

Intr'aceea facţiunea jesuitica anticanonica, prin urmare si anticatolica, nu se odichnl, ci cuteza a pre-varicà in beseric'a greco-catolica, acea formula, care suna: et omnia ea, quae sancta mater Ecclesia ro­mana tenet et profitetur; éra prin acést'a ne puse per cerbice un'a parte mare a canoneloru conciliu­lui tridentinu, pe care biseric'a Franciéi si a Unga­riei le-au respinsu neconditiunatu, Spani'a si Portu-gali'a le-au acceptatu numai cu conditiuni, éra Germa­ni'a purtase resboiu d'in eaus'a loru.

Totu odata aceea-si facţiune pe atunci atotupo-tinte, atâtu in Vien'a câtu si in Rom'a, suprima si dem­nitatea de mitropolitu si arciepiscopu, éra apoi suc­cesive alterajurisdictiuneaierarchica si disciplin'a bi-sericesca in direcţiune absolutistica prin bărbaţi, caro-ru li se dà crescere in institutele jesuitice. Era fiindu câ jesuitii cari se amestecau cu atât'a indresnela in afacerile clerului greco catolicu, erà mai preste totu de natiunalitate unguresca, ei nu se odihniră, pana candu nu aduseră pe acestu cleru in supunere câtra arciepiscopu unguresci. Asià clerulu si poporulu no­stru romanescu iu locu de a intra in comunicatiune nu numai simplu dogmatica, ci si natiunala cu Ro­m'a si cu Itali'a, se vediii d'intr'odata cadiutu d'in la-cu in putiu, scosu de sub domni'a superintendintiloru unguri reformaţi si aruncatu de facto sub domni'a ar-chiepiscopiloru unguresci si a consistorieloru re­spective.

Antecesorii noştri indata de la Atanasie I. n'au lipsitu a protesta la tote ocasiunile in contr'a acestui feliu de atentate, care au adusu atâta umilire si stri-catiune bisericei nostre. La tote alegerile dearchierei clerulu s'a provocatu la invoiel'a asiediata si accepta­ta in conciliulu florentinu, cum si la cele speciali iu-chiaiate in dîlele mitropolitului Teofilu si a le lui Atanasie I. Pentru acea invoiela trei episcopi si câti-va protopopi au suferitu in cursulu timpuriloru cele mai amare persecutiuni si chiaru destituiri, d'in cau­sa câ pe atunci facţiunea jesuitica aveà in ajutoriulu sêu bratiulu potestâtii politice, de care abusa dupa plăcu.

Tocma si in sinodulu d'in 17/29 sept. 1850, adică sub domni'a legei martiale, c<i 207 représen­tant! ai clerului greco-catolicu d'in Transilvani'a, avu­ră barbati'a de a pune fiitoriului archiereu diecesanu urmatoriele doue conditiuni :

a) Sê pazesca si sê apere beseric'a nostra in ve-chi'a ei libertate, neaternata de tota influinti'a si sub-ordinatiunea altoru beserice, tienendu-se numai de nemidilocit'a aternare delapatriarculu Romei vechie.

b) Câ la sacratisim'a s'a Maiestate sê staruesca, ca vechiulu dreptu alu besericei nostre de a se adu­na in totu anulu d'in cleru si poporu, adecă d'in in­treg'a beserica, sê se restatornicesca."

Aceste-a doue conditiuni simburose si salutarie s'au acceptatu atunci in unanimitate.

Dupace inse clerulu si poporulu romanescu d'in Transilvani'a si părţile adnecsate, tienetoriu de s. be­serica greco-catolica, invetiatu de esperiinti'a cea mai

o lege, d u p a c e l 'a d e s b r a c a t u de d e m n i t a t e a p e r s o n a l e si de p r o p r i e t a t e ins 'a -s i l egea , ce ' a ce i - a r ' fi de to r i a c u a p e r a r e ? é ta , câ d u p a ce i s co tu pe iobag i — as ià se c h i a m a a c u m popo­r u l u a s i e rb i tu — la sapa , la s e c e r e , séu la a l t e l u c u r i , i p u n u c o r d a c a de aici in V e s ' a ; spân i i , si j u d e c i i d o m n e s e i i m a n a cu a l u n u l u d ' in d e r e t r u de se i n a l t i a p u l b e r e a in u r m ' a loru , ca in u r m ' a c a r e l o r u ce fugu pe d r u m u l u t i e re i ; c a n d u e b a r ­b a t u l u la c a r a t u d e g r a u , d e fenu , de v i n u d o m n e s c u , au cu a r a t u l u in a lod iu lu domnescu , a t u n c i f emei ' a e i n c u r t e la cer-n u t u , la d i r e su , la scosu de c â n e p a , la t o r s u ; c a s ' a co lonulu i e r e m a s a n u m a i in g r i g j ' a p r u n c u l u i d ' in l e a g a n u ; c a n d u e t e m p u f r u m o s u , colonulű l u c r a i l a d o m n i , c a n d u p l o u a v i n e l a l u c r u l u sêu , a t u n c i d iu ' a n u m a i d i u m e t a t e i se scie ; c a n d u a fÎDitu l u c r u l u d o m n u l u i , i n d e s i e r t u s i - a r u n c a si elu s e m e n t i ' a in p a m e n t u , p e n t r u câ a c u m - a t r e c u t u t e m p u l u se -m a n a t u r e i , c a n d u v ine a casa de la domni , a t u n c i l u m a n a la d r u m u si la C o m i t a t u si la pos t ă r i i ; apoi c a n d u sê m a i faca si c l ac ' a popei , câ nec i fâ ra p o p a n u p o t e fi ? c ine a r ' a v è a n i m a de a p u n e pomi si a p l a n t a vii fiindu as tu- fe lu i n g r e u n a t u , c ine s ' a r ' i n d e m n à sê i n f r u m s e t i e z e p a m e n t u l u cu g r ă d i n i , c a n d u scie, câ n u m a i a t î t i a pof t ' a domnulu i sêu, ca sê le iee cu po t e r ea c a n d u v a v r e ? sê t a c e m u p re s t a t i un i l e ce le m u l t e : gă in i le C r ă c i u n u l u i , mie lu lu pasci loru, pu i i si ouele si c u p e l e de u n t u si d iec iue le le , sê t r e c e m u cu v e d e r e a vaci le cele g r a s e si peile d e v u l p e , c a r e le d a m a i n a i n t e pop i i r o m a n e s c i . D a c a n u si-pote î n c h i p u i c ine -va g reu tâ t i l e , c a r i le su fe r i à o r e - c a n d u j u d e i i d e l a F a r a o n u in E g i p t u , sê se u i t e la F a r a o n i i d'in A r d e a l u , c u m n u se m a i m u l t i u m e s c u aces t i -a a c u m c u d iu ' a d e l uc ru , ci d a u c u r u p t u l u clai le , d e e c o n s t r i n s u co lonu lu a face d i u a d ' in n o p t e , si a l u c r a cu t o t a c a s ' a sa, ca se p o t a p l in i n u m e r u l u ce lu pes t e m e s u r a ; s u n t u si a r i s t o c r a ţ i , c a r i i b a g a in j u g u p e o m e n i si g r a p a cu ei !

C u m a u t r e c u t u i n s a a t â t e - a sec le p e s t e u n g u r i f â r a sê

r ed ice g r e u t â t i l e a c e s t e de p r e u m e r i i p o p o r u l u i ! d a r ' ce vor­

b e s c u eu d e r e d i c a r e , au n u i v e d i u r a m u n u m a i in d i e t ' a d ' in

u r m a c u m se î n t r e c e a ca sê r a p e s c a cu U r b a r i u nou d e la po ­

poru si proprietatea care o are ? in Grermani'a incepe a se

trista, au venitu la prea dureros'a convingere, cum­câ facţiunea jesuitica nu inceta ai turbura pacea si liniştea sufletesca, ci cu totu feliulu de midiloce si pre tote câlile se incerca a prevaricà in beseric'a no­stra institutiuni absolutistice de ale conciliului tri­dentinu, a desfiintià jurisdictiunea si disciplin'a nos­tra itrarchica, a pune intre scaunulu Romei si intre

J ierarchi'a nostra pe primatele Ungariei si a supune clerulu nostru la acést'a ; dupa ce totu d'in esperiin-tia s'a vediutu, câ chiaru unii membrii ai clerului părăsiţi de angerulu loru pazitoriu, au alunecatu a trăda d'in drepturile ierarchiei nostre, asià pentru ca acestei lupte turburatorie de spirite si lovitorie in moral'a evangelica sê se puna odata capetu, sinodul» archidiecesei Albei Juliéi, adunatu asta-di in numele Tatălui si alu Fiiului si alu Sântului Spiritu, mai nainte de a pasi la alegerea archiereului si ruitropo-litulu sêu, asiedia si decreteza cu potere obligatoria p ntm sine si pentru totu clerulu représentai ii acestu sinodu, cum si pentru toti urmaşii sêi in ser-vitiului besericei lui Isusu Christosu, urmatoriele ca­none si respective conditiuni de alegere:

1. A u t o n o m i ' a c o n s t i t u t i u n a l a si si­n o d a l a a s . beserice greco-catolice romanesci d'il Transilvani'a si pârtile aneesate este si va r emani restaurata pentru toti vecii intru intielesulu canone­loru emanate de la cele optu concilie ecumenice, pre câtu acelea asigura drepturile dieceseloru si ale ar-chidieceseloru, cum si dupa analogi'a pracsei nostre besericesci observate d'in vecuri, mai nainte de a se fi alteratu aceea prin măiestrieie absolutismului.

2. Uniunea nostra cu beseric'a romano-catolica este si va remanè in veci numai dogmatica in cunoscutele patru puncte si altu nimicu.

3. Dependinti'a ierarchiei nostre de la scaunulu Romei este acea prevediuta in conciliulu de la Flo­renti'a. Acea dependintia cercumscrisa prin canonele acelui conciliu o recunoscemu si suntemu determina­ţi a o sustienè, éra stirbare mai departe a libertâtii si derpturiloru bisericei nostre nu vomu suferi sub nici unu feliu de impregiurâri.

4. Orice membru alu bisericei nostre gr. catoli­ce, fia acel'a elericu si chiaru archiereu, fia ieromo-nachu, séu mire nu de ambele secse si de ori-ce condi­tiune, ar' mai cutezà a luà recursu séu apelatiuneh vreunulu d'intre archierei, séu consistoriele romano-catolice in orişice causa bisericesca, acel'a ca calea-toriu de canone, despretiuitoriu alu ierarchiei si ah jurisdictiunei nostre bisericesci , sê fia stersu pentru totu-de-un'a d'in comuniunea bisericei nostre greco catolice.

5. Acestu sinodu si-renoiesce manifestarea voin-tiei sale respicate si in 29 sept. 1850, ca sinodele ale-gatorie de archiereu, sê se compună in viitoriu atâta d'in membrii clerici, câtu si mirerd dupa un'a pro-porţiune, carea se va statori in celu mai de aprope, sinodu, ce se va tienè in urm'a hirotonirei noului ari chiepiscopu si mitropolitu.

6. Sinodulu acést'a recunosce totuodata coreţ gjiunariloru sêi mireni dreptulu de a confaptui in si'

odu cu votu decisivii la tote afacerile, câte se recto

t e r g e s i e r b i t u t e a i nca p e la a n u l u 1 6 8 8 , in B o r u s i ' a se scote e subu d o m n e s c u p r o p r i e t a t e a co lon i lo ru i n c a p e l a începi-ulu aces tu i seclu , d a r ' u n g u r i i i a r ' v i n d e si a s t a - d i pe omeni,

Öaca n ' a r ' fi fostu Iosefu I I . ; nec i m a c a r u d e ş t e rge rea avii d i ta te i n ' a v o r b i t u nec i u n u u n g u r u in v r ' o d i e t a d ' in Ardealu a a n a la b a r o n e l e D ion i s iu K e m é n y , ci p a r e s l si aces tu-a diefi c% a n i m ' a f r a n ţ a de d u r e r e , câ -c i n u p o t ù sê sco ta nemienk ca le i n c o n t r ' a m u l t î m e i d o m n i l o r u p a m e n t e s c i . Schimbarea, c a r e o p r o i e p t â d i e t ' a u n g u r e s c a p e l a a. 1 8 3 2 , e r à sê-lu ven-d a a d o u ' a o r a p e p o p o r u l a domni i p a m e n t e s c i , si ştergerea s i e r b i t u t e i cea d e a s t a - d i , o i n v e n i n e d i a cu u c i d e r e a natiuia-l i ta te i !

Cu t o t e aces t e u n g u r i i n u se c r e d e a u a s e c u r a t i de ajun­su d ' in p a r t e a r o m a n i l o r u , n u m a i cu u n i u n i l e inchiaiate pan' a c u m , p e n t r u câ c e a d e la A s c u l e u fusese p r è liberale pen­t r u r o m a n i , u n i u n e a ce lo ru t r e i n a ţ i u n i n u m a i p r e nobilii cei m a i d e f r u n t e a i r o m a n i l o r u i t r ă se se la complo tu , éra ce'a-l a l t a nob i l ime r o m a n a e r à l e g a t a d e n a ţ i u n e a si beseric'a ro­m a n a , c u m este si a s t a -d i ; deci d u p a i n t r a r e a reformatiiinei in A r d e a l u , a t â t ' a l u c r a r ă u n g u r i i p a n a ce i t r a s e r a pre ro­m a n i l a u n i u n e a re l ig iosa cu s i n e , de t i e n u r a c u unitarii mai b i n e do u n a s u t a de ani, é r ' cu r e f o r m a ţ i i séu calvini i aprope de doue s u t e - d e a n i . M u l t e a v u r ă d e a sufe r i romanii delà u n g u r i p r e aces tu t e m p u , si m u l t i r o m a n i de f run te se lape-d a r a a t u n c i d e l egea si l i m b ' a p a r i n t e s c a si se fecera uni­t a r i , c a lv in i si u n g u r i . P r e aces te t e m p u r i t r i m i t e a u ungurii la r o m a n i c e r c a t o r i d ' in c a s a in casa , si la c a r e romanu nu afli ol 'a cu c a r n e la focu, p r e ace l ' a l u - p e d e p s i à ; p r e acestu tem­p u i f ăceau p e popi i r o m a n e s c i sê i e r n e z e câni i domniloru, si p ro topopi i p o r t a u p r e u m e r i p r e superintendintelecalvinesou; I c â r t i l e beser icesc i se t r a d u s e r ă d e p r e l i m b ' a scheie?f,n in cea r o m a n a , si li f ăceau r o m a n i l o r u si a l t e c â r t i cu dogniú refor­m a t e i n l imb 'a r o m a n a , ca sê-i p o t a u n g u r i mai usioru, ast'a inse a v u u r m a r e fe r ic i ta p e n t r u r o m a n i , p res te voi'a unguri­l o r u , câ se scose l i m b ' a s che ie sca d ' in beseric'a romana si i n t r a c e a n a t i u n a l e . C e m i n u n e ! câ romanii si es-patriati de aprobate si in asta forma asupriţi, si-tienu isca si

Io la administratiunea mosieloru, fonduriloru, mobi-feloru bisericesci si la institutiunea tinerimei coreli-punarie. Era pentru ca acestu dreptu alu mireniloru lise pota esercità in modu cuvenîntiosu, se va con-_„ i ad hoc un'a conferintia amestecata, care se Bcompune pe diumetate d'in cl rici, éra pe '/ 2 d'in mireni. Cu elaborarea unui regülamentu electoralii ijjre scopulu acest'a este insarcinata un'a comisiune, ţese va compune d'in membrii consistoriului mitro-

u, câţi locuiescu in Blasiu si d'in totu atâti Itembri mireni, pe cari astadata i va denumi uoulu litropolitu.

1. La pertractarea ccstiuniloru strinsu dogma-.„ si la tote celelalte, câte suntu reservate ierarchiei jriii canone, membrii mireni nu voru potè luà nici o parte.

'. Archiereii bisericei nostre indetorati fiindu »in canonele bisericesci a tienfe sinodu bisericescu .fiacare anu, archipastoriloru noştri li se aduce milite prin vocea acestui sinodu acea strinsa oble-«arainte a loru, prin urmare cu atâtu mai virtosu se

;a de la archipastoriulu, care se va alege si hi-.rotoni, ca in vigorea jurisdictiunei sale canonice sê 'adune mai antâiu sinodulu bisericescu compusu d'in elemintele si numerulu, in carele acel'a este adunatu

•di, pentru ca acel'a sê pregatesca calea spre efectuirea decisiunei aduse in punctulu precedinte.

9. Jurisdictiunea scauneloru protopopesci este restaurata, si ori-ce dispusetiuni luate spre desfiintia­rea loru fâra scirea si fâra voi'a clerului , introduse

biseric'a nostra pc cale clandestina, remanu nule. Alu 10-lea si celu d'in urma. Éra pentru ca acestea conditiuni ale nostre

puse cu scopulu celu mai curatu de a ne salva bi­seric'a de apunere , clerulu si poporulu de umi­lire , sê se pota efeptuà câtu mai curendu , ne obligâmu toti membrii acestui sinodu in numele nostru si alu tramitietorilor'u noştri in faci'a Ce­riului si a creştinătăţii adeverate , a) câ ori care d'intre noi ar' fi destinaţii de spiritulu santu a ocupà scaunulu mitropoliei Albe-Iuliane, séu vre-unulu d'intre scaunele episcopesci greco-catolice, va observa si va face a se observa si respestive efectua tote aceste-a conditiuni pana in ultimele loru conse-cintie, si nu va cède a se mai ştirba d'in drepturile besericei nostre nici un'a iota prin nici un'a potere séu lumesca, séu eclesiastica, ci mai virtosu va 11} to­tu-de-un'a gat'a a trage si a suferi ca Sava, séu a merge pe urm'a lui Clainu si a lui Maioru, de câtu a si vedè beseric'a s'a bajocurita si umilita, b) Ne oblegâmu, câ pe archiereulu nostru carele va lupta pentru autonomi'a besericei nostre, pentru propaga­rea moralităţii cristiane si a culturei genuine, cu ajutoriulu spiritului santn si alu scumpei nostre lim­be natiunale, lu-vomu ajutà cu credintia neclatita si lu-vomu aperà de tote loviturele d'in afara, adope-randu-ne a le luà noi insi-ne a supr'a nostra ; de aceea c) nici vomu mai suferi, ca archiepiscopulu nostru sê fia intrebuintiatu pe calea ordonantieloru de unélta politica, nici ca respunsabilitatea pentru portârile nostre si ale poporului sê fia incarcata numai pe

463

Marele principatu alu Transilvaniei. Sub acestu titlu cetimu in Romanulu unu ciclu

du articü interesanti, cari, pentru impertanti'a loru, i impartesimu si o. cetitoriloru noştri, incependu cu partea urmatoria:

Cea-a ce observase unulu d'in diuariele mai mari romanesci, cumu câ publiculu României nu cunosce statulu cestiunei Transilvane, nu este vr'o mărturi­sire noua, care sê nu mai fi fostu audîta si mai in­ainte, ci tocmai d'in contra, noi ne aducemu aminte bine, cumu câ in a. 1848/9 se aflà in Romani'a o mulţime de conatiunali de ai noştri, carii condam­nau pe fatia pe romanii Transilvani, pentru câ ei nu dau mana cu Ungurii, ca „se scoţia pe nemtiulu d'in tiera." Nici o data Romanii Transilvani n'au fostu in stare de a capacità in acestu punctu pe acei conatiunali ai loru d'in Romani'a, d'in causa câ loru pana in diu'a de asta-di le-au lipsiţii timpulu de a-si serie istori'a patriei si a natiunei loru, asià in câtu se convingă pe ori cine, cumu câ politic'a loru in 1848, n'a potutu fi alt'a, de câtu numai aceea, pe care au si urmatu-o ei in adeveru.

I .

Se apropia tempulu , in care Romanii Transil­vani, voru fi constriusi a intrà éra-si in acţiune, prin urmare vorn avè a si formula si accepta éra-si câte-va macsime de conduita politica si natiunale, fâra care ei ara fi condamnaţi d'in nou a rateci ca intr'­unu labirintu, séu ca intr'unu desiertu alu Africei, séu in casulu mai bunu s'aru lasà, ca sê fia conduşi numai de nisce individi, pe omeni'a si pe barb'a ace-stor'a, omeni cari potu sê aiba cea mai curata buna vointia, lipsita inse de convicţiunile, fâra cari ori ce conductoriu trebue se orbece, precumu au orbecatu si in anulu 1865.

Cestiunea Transilvaniei, ca si a ori cărei indivi­dualităţi se pote cunosce si esplicà n u m a i cu aju­toriulu istoriei sale. Pe câtu timpu istori'a Transil­vaniei nu va fi cunoscuta bine de partea cea mai mare a publicului nostru, de atâtu nu pote fi vorba de priceperea cestiunei Transilvane. Pe câtu timpu dreptulu publicu alu Transilvaniei, éra mai vertosu acea parte a legiloru ei, care apesara mai infricosiatu asupr'a Romaniloru, voru remanè ca o carte sigilata la siepte locuri, pe atât'a publiculu- europenu totu deun'a va fi aplecatu a condamna fâra nici o gra-tiare portarea Romaniloru d'in Transilvani'a, d'in

causa câ acelu publicu este informatu pana acu­ma, cumu câ naţiunea maghiara s'a luptatu pen­tru adeverat'a libertate ; este inse cu totulu ne­cunoscuta cumu câ acea libertate ce figura prea fru­moşi i imbracata in frase bombastice , s'a prefacutu in esclusivulu monopolu alu elementului magiaru, si câ pentru Romani s'au pastratu numai conditiunea eiotiloru Eladiei antice si a serviloru lui Spartacus. Intru adeveru se si pote proba d'in intreg'a istoria a Ungariei si a Transilvaniei, cumu câ intre macsime-le de statu acceptate inca d'in dîlele regelui Stefanu I, a fostu si un'a curatu paganesca, isbitoria de a dre­ptulu in doctrin'a Evangeliei lui Christosu. A c e a n i a -csima de statu sunà : i 5Numai unu n u m e r u ore-si care marginitu , adică o minoritate de locuitori ar-se se bucure de libertate, éra maioritatea sê fiadetie-nuta in servitute perpetua in folosulu minoritâtii.-' Acést'a macsima a trebuitu sê apese pe cerbicea n r -tiu nei romanesci, cu atâtu mai greu , cu câtu ea in decursulu seculiloru si pana in diu'a de asta-di. a. fostu ajutata cu unu modu in adeveru satanicii de cea mai fiorosa ura , si religiosa, si nationale. Sciutu este adică, cum-câ numele de Romanu incependu mai alesu d'in seclulu alu cincilea, fusese obiectulu urci si urgiei celei mai furiose, atâtu la elementulu ger-manu, câtu si mai alesu de la seclulu alu 13-lea in­coce la elementulu magiaru. Causele acestei ure sunt enumerate d'in seculu in seculu in istori'a poporeloru europene, éra in istori'a patriei nostre s'au pastratu mai multe pagine, d'in cari se cunosce curatu, cum­câ in conformitate cu macsim'a suscitată si ajutata de ur'a natiunala si religiosa, adese ori s'a decisu esterminarea totala a elementului romanescu d'in Transilvani'a si Panoni'a , pre cumu si câ acestu elementu se vediit constrinsu a-si aperà esis­tinti'a sa mai totu deun'a cu armele in mana. Asià in tempulu regiloru Carolu Robertu, Ludovicu I, Si­gismunds Mateiu Cor vinu, V ladislau si dupa căde­rea Ungariei la Mohaciu, de câte-va ori suptu prin­cipii transilvani. Numai istori'a va potè esplicà Eu­ropei, pentru ce in Transilvani'a s'au adusu legi in contra natiunei romanesci atâtu de barbare, in câtu parechi'a loru abià se pote aflà numai in unele tieri, in cari au fostu persecutaţi evreii cu focu si cu sabia. Acea persecutiune continuata asupr'a Romaniloru transilvani in cursu de mai mulţi secuii, ajunse la culmea sa in anulu 1603, candu in urm'a bătăliei lui Sierban-Vod'a cu Moise Székely, diet'a adunata in noemvre la Alb'a luli'a, decreta e s t e r m i n a r e a t o t a l a a î n t r e g u l u i e l e m e n t u r o m a n e s c u . d'in totu cuprinsulu Transilvaniei si a partiloru îm­preunate cu ea, éra alte diete decretaseră, ca nunei , i se nu-si pota câştiga proprietate de pamentu, d • nu va trece la legea calvinesca,

Amu aflatu de trebuintia a ne permite acei-; notitie istorice, pentrucâ publiculu cititoriu sê C U D I -

sca cu atâtu mai usioru im portanti'a legiloru, pe car ne vomu luà voia a le cita in următori ulu articulu, d'in cele doue cârti de legi ale Transilvaniei, pe cari ori-ce monarcu trebue se j u r e , cum-câ le va observa cu c o n s c i i n t i a : éra acele legi se voru impartasî.

pre aceste t e m p u r i p o t e r e a j u d e c a t o r e s c a in j u d e t i e l e p r o t o ­popesci si p o t e r e a l e g e l a t i v a i a s inode ; d o c u m e n t u , c â a u a v u ­tu odata e s i s t i n t i a si v i e t i a n a t i u n a l e : fia c a si î n c e r c ă r i l e u n ­guriloru cele de a s t a - d i sê se f r a n g a i n credinti 'a r o m a n i l o r u câtra n a t i u n a l i t a t e a l o ru si i n b a r b a t i ' a lo ru !

C â t r a finitulu soclului a lu X V I I - l e c a l a m i t ă ţ i l e r o m a n i ­loru i n t r e c u t o t a m e s u r ' a , p o p o r u l u se s t r i m b a s e d e j u g u l u ce­lu greu, n o b i l i m e a r o m a n a i n c a n ' a v e à m a i nec i u n u folosu d e privilegiulu nob i l i t a t e i , c â a r i s t o c r a ţ i i cei m a r i o d e s p o i a d e proprietate c u po te rea , o a s u p r e s c u si o b a t j o c u r e s c u si nobil i i romani n e s c i i n d u u n g u r e s c e si n e a v e n d u a p e r a t o r i a leş i d ' i n mediuloculu loru n i c e la d i e t a n ice l a c o m i t a t e , s c a u n e si m a ­gistrate, n ice la c u r t e a p r i n c i p i l o r u p r e n i m e n e , n e c a i r i n u se potu a p e r à . — R o m a n i l o r u n u e r à i e r t a t u a a m b l à la scola fiindu servi si l ega ţ i de p a m e n t u , a b i à se p o t e a u r e s c u m p e r à unii p e n t r u c a s ê se faca p r e u t i , d ' a r ' si c a p r e o ţ i i n c a n ' a -veau neci o p r e r o g a t i v a , c a r e sê- i s c u t e s c a d e a n a t e m ' a A p r o -

bateloru. I e r t a r e a d i e c i m e l o r u d e l a p r i n c i p e l e B e t h l e n si

alţii, de si i u s i o r a p u t i e n u , d a r ' n u - i p o t e à a p e r à d e b a t j o c u ­rile mar i lo ru u n g u r e s c i ; in A i u d u n u e r à i e r t a t u n i c e u n u i preotu r o m a n e s c u a i n t r à sê bo teze si sê i n g r o p e ; se d î c e ,

câ doi p reo ţ i r o m a n i , m a n a n d u porc i i d o m n i l o r u l a c a m ­pu, fu ra i n t e m p i n a t i d e a r c i e p i s c o p u l u Teof i lu : ce i preoţi ved i endu c â e a r c i ep i s copu lu , c a d i u r a in g e n u n c h i si l a c r e m a n d u s t r i g a r ă : „ S a n t i ' a t a , a j u t a - n e , c â s u n t e m u d e peritu !" d a r ' c u m p o t e à s ê li a j u t e , c a n d u p r i n c i p i i r e f o r m a ţ i lu-faceàu si p r e a r c i ep i scopu lu r o m a n i l o r u , c a s ê b o t e z e cat ie i in locu de p r u n c i , si d a c a n u v o i à , l u - b a t e à c u t o i a g e si cu vêna de bou, c u m a u f acu tu c u a r c i e p i s c o p u l u S a v ' a . O t em­puri b a r b a r e ! o t i r a n i e n e a u d î t e ! pe r i t i d ' in i s t o r i a , s t i n g e t i -ve d'in m e m o r i ' a o m e n i l o r u , ca sê n u m a i c r e d i a cei v e n i t o r i , câ ar' potè d e g e n e r a fami l i ' a o m e n e s c a l a a t a r i s e lba t ec i e ! C i se vedemu a c u m , c u m se des fas iu râ d ' in a c e s t e c a t a s t r o f e u n u raportu nou i n t r e r o m a n i si u n g u r i .

Candu se luptau romanii c u c a l a m i t ă ţ i l e aces te , Ungurii catolici ardeleni inca s c a p a t a s e r a fo r te tare s i scadiusera cu nu­merulu subu domni rea principiloru reformaţi, nu poteau scote

n e m i c a l a ca l e nec i i n d i e t e neci a i r e a in f a v o r e a ca to l ic i lo ru , dec i ei se folosiră d e i m p r e g i u r a r e a c e a f a v o r i t o r i a , i n c a r a se af lau a c u m s u b d o m n i r e a case i de A u s t r i ' a , si c h i a m a r a p e r o m a n i l a u n i u n e n o u a , l e g a n d u - l e to te d r e p t u r i l e , p r iv i l eg ie l e si b u n ă t ă ţ i l e beser ice i c a to l i ce , d a c a v o r ' p a r a ş i oa to l i c i smulu , séu o r todocs i ' a be se r i ce i r e s a r i t e n e , si v o r ' i m b r a t i o s i à oatol i ­c i s m u l u beser ice i a p u s e n e . A s i a r o m a n i i , c a s ê s c a p e d e b a t ­j o c u r i l e ce le m u l t e , se p l e c a r ă d e a c e p t a r a a c é s t ' a U n i u n e c u u n g u r i i — d î c u i n t r ' a d i n s u cu u n g u r i i , n u cu R o m ' a , p e n t r u c â c r e d i n t i ' a ca to l i ca si u s i o r a r e a r o m a n i l o r u n u e r à s copu lu u n g u r i l o r u , ci a ce s t e e r à u n u m a i nesce i m p r e g i u r â r i favor i tor ie , d e c a r e u n g u r i i se b u c u r a u si se foloseau, ca d e i m p r e g i u r a r e a d o m n i r e i a u s t r i a c e , c a sê-i p o t a t r a g e p e r o m a n i in p a r t e a lo­r u , c â neci nu - i d u r e à d e sufletele r o m a n i l o r u , n e c i n u le do-r i à u fer ic i rea, ci i d u r e à n u m a i d e acëëâ , c â ce p o r t a p r o t o p o p i i r o m a n i l o r u pe u m e r i pe s u p e r i n t e n d e n t e l e c a l v i n e s c u , si n u p e E p i s c o p u l u d e l a A l b a - I u l i ' a , au p e r ec to r e l e J e s u i t i l o r u d ' in C lus iu ; d e aceea d î c u , c â U n i u n e a a c é s t ' a a u f acu tu -o u n g u r i i s i n g u r u p e n t r u b i n e l e loru. nu in folosulu r o m a n i l o r u , si c u acés t ' a d e c h i a r a t i u n e a secu ru pe to t i cus todi i S i o n u l u i o d a t a p e n t r u t o t u - d e - u n ' a , c a sê nu se t e m a , câ vo iu sê me a-t i n g u de n a t u r ' a c e a d o g m a t i c a a U n i u n e i , c a n d u o c e r n u n u ­m a i d ' in r e s p e c t u po l i t i cu , c a u n u r a p o r t u p rofan i i i n t r e u n ­g u r i si r o m a n i ; n u m a i d e s p r e un iune i n a c e s t u in t ie lesu d î c u eu, c â S t r i g o n u l u o a m o t i v a t u in f a v o r e a bese r ice i u n g u r e s c i si sp r e s u b j u g a r e a si c ă d e r e a celei r o m a n e : S t r i g o n u l u o a p l a n t a t u in a n i m ' a i m p e r a t u l u i L e o p o l d u si a r o m a n i l o r u : S t r i ­g o n u l u o a u d a t u p r i n J e s u i t i : S t r i g o n u l u o a c r e s c u t u : S t r i ­g o n u l u o a si s m u l s u d u p a a c e ' a totu p r i n J e s u i t i d'in a n i m e l e u n e i p â r t i a r o m a n i l o r u : si p o t e câ totu S t r i g o n u l u o v a s m u l ­g e si d ' in a n i m e l e celei-l-alte pâ r t i — d a c a n u s e va l a s à de m e t r o p o l i t u r a , d e p r o t e p t o r a t u , de p r i m a t i a si s u p r e m a ţ i a , s i de v e r c e d o m n i r e si inf lu in t ia a sup r ' a besericei r o m a n i l o r u . S u b u i na l t ' a p r o t e p t i u n e a a c e s t u i S t r i gonu fabricau Jesuitii diplome false : s c o t e a u rescripte d e l a curte si bule de la Rom'a pentru nou'a subjugare a besericei romane subu titlu de Episcopatu alu Fagarasiului ; numai simplicitatea preotiloru romani ape­

r à d e m n i t a t e a Me t ropo l i e i r o m a n i l o r u , d e n ' a a p u s u c u t o t u l u . c â n u l u a r ă i n t r u n e m i c u a t a r i b u l e si r e s c r i p t e , c i c o n t i n u a -r a si d u p a u n i u n e a a c é s t ' a , ca si i n a i n t e d e e a , a c â n t a in to t e bese r i ce le r o m a n e to tu p e A r c i e p i s c o p u l u l o r u c a si m a i n a i n t e . C e folosu p o t e à sê a i b a R o m ' a d e s b r a c a n d u d e d e m n i ­t a t e a a rc i - ep i scopesca p e A r c i e r e u l u r o m a n i l o r u , c a r i a c u m u s i - i n t a r i s e r a l e g a t u r e l e ce le n a t u r a l i si c u l e g a t u r e re l ig iöse , d a c a n u l u c r a S t r i g o n u l u u u g u r e s c u l a u m i l i r e a be se r i ce i r o ­m a n e s c i ; e u c r e d u , câ a s t ' a n u o făcea n e c i c u r t e a i m p e r a t e ­sca , ne-c i R o m ' a , d a r ' S t r i g o n u l u m a n u d u c e a t o t e l u c r u r i l e u n i -une i l a c u r t e si la R o m ' a , si f â r a inf lu in t i ' a si vo i a lu i n u se făcea n e m i c u iu l u c r u r i l e bese r ice i r o m a n e , c u m n u se face nec i a s t a - d i .

S e d î c e m u inse , fiindu c â r o m a n u l u t i e n e m i n t e f a ­c e r e a d e b i n e s i n e d r e p t a t e a — b e n e f i c i i e t i n j u r i a e m e m o r e s s e s o l e t — sê d î c e m u , c u m - c â d ' in f o n t a n ' a u n i u n e i a u c u r s u n e s c e m i d i l o c e m a t e r i a l i p e n t r u r o m a n i , cu c a r i n u p u t i e n u s ' au a d j u t a t u , fiindu cu t o t u l u d e ­spoia ţ i d e a v e r i l e b e s e r i c e s c i s u b p r i n c i p i i ca lv inesc i : sê d î -

Í c e m u , c â d ' in u n i u n e a e s î t u p r i v i l e g i u l u p r e o t i l o r u r o m a n i de a nu s t a r e la j u d e c a t a in c â t u p e n t r u pe r sone l e lo ru , f â r a n u m a i i u a i n t e a S i n o d e l o r u bese r i ce i r o m a n e : sê d î c e m u , cu u n i u n e a a n a s c u t u si sco le le B l a s i u l u i , d ' in ca r i a r e s a r i t u o m u l t î m e d e l u m i n e i n t r e r o m a n i : sê d î c e m u , c â u n i u ­n e a a d a t u o c a s i u n e a u n o r u r o m a n i , d e n i - au a d u s u m e ­m o r i ' a î n c e p u t u l u i si a s â n g e l u i n o s t r u d ' in R o m ' a , si a u se-m e n a t u de n o u v e r t u t i l e s t r ă b u n e in p a m e n t u l u D a c i e i : sê dî­c e m u in u r m a , ca u n i u n e a i -au i n v i a t u pe r o m a n i d ' in lesiu . r e , u n i u n e a i -au d e s c e p t a t u d ' i n s o m n u si l e - au in su f t a tu ar­rêta d e vie t ia , c a sê l u c r e la î n d r e p t a r e a so r t é i n o s t r e d e ia I n o c e n t i u p a n a in d i u ' a d e a s t a - d i ; se n u u i t â m u i n s e a pune i n c u m p e n a si v u l n e r i l e înf ipte n a t i u n e i n o s t r e p r i n u n i u n e , d a c a v o i m u a n e cunoace r a p o r t u r i l e c u u n g u r i i si iu a c e s t a r e s p e c t u .

(Va u r m a . )

umerii lui, d'in causa câ clerulu si poporulu maio-renu tienetoriu de biseric'a greco-catolica de ritulu resaritenu, are consciinti'a deplina a fapteloru sale, prin urmare este si in stare si determinatu a porta tota respunsabilitatea acelor'a-si, atâtu in solidum, câtu si fiacare in parte."

Si s'au coroboraţi; acestu documentu spre me­moria perpetua de câtra acestu santu sinodu, alătu­rând u-se la protocolulu siedintiei.

Blasiu, in siedinti'a d'in 11 augustu anulu Dom­nului Un'a Miie optu sute siese dieci si optu.

464

pentru ca sê se pota vedè curatu, câ vrasmasi'a intre acestea doue popore nu dateza de eri alalta-eri, pre­cum se mai crede pana in diu'a de asta-di in unele cercuri, nici câ ace'a-si aru fi pote intretienuta de politic'a străina, ci câ, ea si-are bogatulu sêu isvoru chiaru in legislatiunea vechia si noua a tierei, cu a cărei ajutoriu, apoi in cursulu vecuriloru se prefăcu in sângele si medu'a poporatiunei, buna-ora ca in Turci'a.

In seclulu alu 17-lea coreligiunarii romano-ca tolici, magiari si sasi, indemnati mai vertosu de mi­sionarii germani s'au ruptu in patru confesiuni, ade­ca in cea catolica, in cea protestanta luterana, in protestanta calviniana, ce se numesce si reformata unguresca, si in cea sociniana séu ariana, cari la noi se dîce si secuiesca. Boierii Transilvaniei, magiarii si romanii au trecutu parte mare la calvinia, éra pa­tricii sasiloru si chiaru poporulu sasescu au adopta-tu luterani'a. Dupa acést'a se decreta de repetîte ori in dietele tierei, cum câ acele patru confesiuni au sê fia egalu îndreptăţite, séu dupa terminulu juridicu Transilvanu, religiones receptae. De aci in colo noii sectatori încercară cele mai felurite câi, pentruca sê înduplece si pe Romani la reformatiunea religiosa. — Vediendu câ Romanii nu se abătu de la credinti'a loru, afara numai de boiari si de unele fracţiuni d'in poporu, dietele aristocratice decretară in contra lo­ru asià:

„Aici sê nu se intielega acei ce se tienu de le­gea Romaniloru séu a Greciloru, carii suntu suferiţi n u m a i in modu provisoriu pana la bun'a piacere a principiloru si a locuitoriloru privilegiaţi" (Approba-tarum constitutionum Partis I tit. I, art, 3). Mai tar­dîu éra-si.

„Naţiunea romanesca in acesta patria n u este considerata ca indigena, nici religiunea ei n u se re-numera intre cele îndreptăţite; totu-si clerulu roma-nescu pe câtu timpu va mai fi rabdatu aici pentru folosulu tierei, sê se tiena de urmatoriele, (urmeza doue puncte forte umilitorie. Approb. Const. P. I, tit. 8, art. 1).

Despre călugării romanesci se decretase: „Fiindu câ nici religiunea natiunei romanesci

n u este renumerata intre cele patru religiuni le­g a l e , de aceea nici acea clasa, ce se numesce a calu-gariloru, n u este primita, ci mai vertosu oprita d'in tiera. Deci se lasa in deplin'a voia a dietei si a prin­cipiloru, ca ori candu voru judeca de cuviintia séu de trebuintia, sê-i dea pentru totu deuna peste otaru" (Approb. Const. Part. III, tit. 8. art. 1).

Acestu articlu de lege s'a esecutatu totu-de-una cu multa rigore, in câtu chiaru a s t a - d i vre o trei séu patru ieromonahi suntu suferiţi in Transilvani'a numai ca d'in gratia. Despre popii romanesci se dîce curatu in compilatarum constitutionum Edicto XLII cumu câ; „Aceştia potu fi arestaţi si aruncaţi in tem­nitia numai d'in prepusu (banuiela), dupa care apoi sê se pornesca cercetare asupr'a loru. De aceea nu ve miraţi, daca vedeţi pana asta-di tragendu pe pre­oţii romanesci cu atâta usioretate in cercetări crimi nali, pentru câ noi amu vediutu mai mulţi d'in ei bă­tuţi si aruncaţi in temnitia fâra nici o judecata, séu inrolati in regimente.

D'in prea interesant'a colectiune de legi reli-giunarie Transilvane, publicate de d. profesoriu I. Moldovanu , de la No. XI pana la No. XVI a Archivului pentru filologia si istoria, se adeveresce pe deplinu, câ pana câtra anii 1560—80 pevsecutiu-nea religiosa ajunsese asià departe, in câtu nu numai boiarimea, ci si o parte d'in poporulu tieranu se cal-vinise supunendu-se totu odată la unu episcopu calvi-nescu; éra fiindu câ Romanii totu voiau sê scape de acelu episcopu, asià in diet'a de la anulu 1568,tienuta laTurd'a,se decretase pedepse aspre in contr'a toturoru, J earii aru mai cuteza a retrece de la calvin'a la legea vechia; éra in diet'a d'in 1600 art. 25, se decreta pe-deps'a rnortei a supr'a Romaniloru si preotiloru, cari ar' fi cutezatu a trece in tierele romanesci.

Prin articlulu de lege d'in anii 1620 , 1622 si 1650, Romanii d'in Transilvani'a si d'in părţile Un­gariei sunt opriţi de la portarea ori câroru arme, nici macaru unu cutîtu mai mare, nici asià numitele bal-tagie nu le erà iertatu sê porte.

Nu voimu sê punemu la proba răbdarea citito-riului cu citate mai numerose, ne simtîmu inse indeto-rati a repetî adeverulu istoricu atinsu mai in susu, câ adeca imperatu d'in cas'a Habsburg erau obligaţi a pune juramentu, câ voru observa tote aceste-a legi barbare si le voru esecutà cu tota precisiunea.

n o s t r a ofere in midi locele d e c o m u n i c a t i u n e ; a c e s t u o r a s i u es te loculu d e i n t e l n i r e a ma i t o t u r o r u na t i un i l o ru d ' in E u r o ­p 'a . S p e r a n t i ' a o r i - c a r u i R o m a n u i n s e , c â p o r t u l u B r ă i l e i v a deven i cu t e m p u l u u n u l u d' iu d i a m a n t e l e p r inc ipa l i , ce v a o r n a coron 'a R o m â n i e i , c resce si m a i m u l t u c a n d u p r i v e s c e la a v e n -tu lu ce si-a l u a t u de c â t i - v a an i . Si i n t r ' a d e v e r u , n u s u n t mu l ţ i a n i d e c a n d u Bra i l ' a , m a r e l e p o r t u alu R o m â n i e i , p ă r e a a fi c o n d a m n a t u sê s t è loculu i , d ' in c a u s ' a pa ra l i s i e i ce d o m i n a

sp i r i t e le . G r a t i a inse o m e n i l o r u , ca r i a u d a t u inpu l su une i

n o u e d i r ec ţ iun i in v ie t i ' a p u b l i c a , a c é s t a pa ra l i s i a a i n c e t a t u in o r a s i u l u n o s t r u . B ra i l ' a se b u c u r a a s t a -d i de o r e p u t a t i u n e , ce nu o a v e à m a i i n a i n t e . — Cons i l i u lu c o m u n a l e a l u u rbe i , c a r e se c o m p u n e d ' in omen i i cei m a i do r i t o r i de b i n e l e c o m u n u si i n c a p u l u c a r u i - a se afla u n u b a r b a t u a n i m a t u de sen t i e -m i n t e l e cele m a i s ince re p e n t r u l i b e r t a t e a si p r o s p e r a r e a R o ­m a n i l o r u , cons i l iu lu c o m u n a l e , d î c e m u , p o t r u n s u d e a d e v e ­r u l u , câ u n ' a d ' in cond i t iuu i l e es in t ia l i p e n t r u d e s v o l t a r e a une i soc ie t â t i e s t e n e a p e r a t u i n s t r u c ţ i u n e a , a c a s c i g a t u m a r i d r e ­p tu r i la r e c u n o s c i n t i ' a o r a s i an i l o ru p r i n a s i d u i t a t e a sa, d e a o a d u c e in s t a r e de inflorire. D a c a a c u m pos i edemu p r e l a n g a a t â t e - a scolo d e a m b e l e sese si u n u b u n u g i m n a s i u , c a r e e s t e f r e c u e n t a t u do copii d ' i n to te c lasele , d e t o r i m u a c é s t ' a o m e n i ­l o ru , c a r i d i r e g u afacer i le c e t a t i a n e s c i si c a r i n u o m i t u n i m i c u de a i n c u r a g i à t o tu ce se r a p o r t a l a d e s v o l t a r e a i n t e l e c t u a l e .

A s t a - d i a v e m u fe r ic i rea a l a u d a i nca o f a p t a , p e n t r u c a r e cons i l iu lu n o s t r u c o m u n a l e d e s i c u r u m e r i t a a p l a u s e l e to­t u r o r u R o m a n i l o r u a m a t o r i d e p r o g r e s u l u i n s t r u c t i u n e i . D ' in i n i t i a t i v ' a d lu i P r i m a r i u s'a a c o r d a t u de cons i l iu lu c o m u n a l e d ' in B r a i l ' a d lu i G . F r o l l o , profesore d e l imb ' a i t a l i ana la G i m ­nas iu lu C a r o l u I , o s u b v e n t i u n e de 4 5 0 g a l b e n i p e n t r u e d i t a ­r e a u n u i d i c t i u n a r u i t a l i ano - romt inu (vol . I ) ; f r a n c e s c o - r o m a -îiu (vol. I I ) si r o m a n o - i t a l i a n o - f r a n c o s c u (vol . I I I ) , p e n t r u ca­r e b a n i a u t o r e l e v a d à p r i m ă r i e i local i u n u n u m e r u eci va linte, de e s e m p l a r e . A c é s t ' a opera , f r u c t u l u laboré i de 10 an i a e r u ­d i t u lu i n o s t r u p ro fesore , v a face epoca iti l i t e r a t u r ' a filologiei r o m a n e ; ea i m p i e o l a c u n a s e n t î t a d e t o t i . c a r i se o c u p a c u s t u d i u l u l imbe lo ru f rancesa si i t a l i ana . A f a r a do a c é s t ' a , c e ' a ce e s t e si m a i p r i n c i p a l a , v a c o n t r i b u i for te m u l t u la a ne fa­ce p r e noi R o m a n i i m a i b i n e cunoscu ţ i f r a t i lo ru n o ş t r i i ta l ia-ni . C â t u d e s p r e v a i o r e a sciintifica i n t r i n s e c a a opere i , a v e m u sa t i s f ac t iunea m o r a l e d e a a n u n c i a t o t u r o r u , câ d i c t i u n a r u l u e s t e l u c r a t u cu o e s a c t i t u d i n e si d i l ig in t ia r a r a ; o p r o b a d ' in cea d ' a n t â i a cola i m p r i m a t a la P e s t ' a n e s t â i n a i n t e si n ' a v e ­m u de c â t u a l a u d a a c u r a t e t i ' a t i p a r i u l u i . — O n o r a b i l e l e d. F r o l l o n e - a f a c u t u o n o r e a sê n e î n s ă r c i n e z e de a ne face in te r -p r e t u l u m u l t i a m i r i l o r u sa l e î n a i n t e a cons i l iu lu i c o m u n a l e , si noi n u n e p o t e m u împl in i ma i b ine a c é s t ' a f rumosa d a t o r i a , d e c â t u , d a n d u pub l i c i t ă ţ i i o f a p t a as iè d e l ă u d a b i l e a consi ­l iu lui c o m u n a l e d ' in Bra i l ' a .

S t r ă in i i v o r u po tè v e d è d e ac i , c â R o m a n i i , d e p a r t e de a-i u rg i s i , d u p a c u m s'a d î su adesea , sc iu sê le fia r e c u n o s c ă ­to r i ori d e c â t e or i vo ru l u c r à c a d F r o l l o , a c ă r u i o p e r a s u n ­t e m u ş i cu r i c â v a cu lege m e r i t e l e ce i-se c u v i n u .

G . D I M I T R E S C U , D o c t . in d r e p t u .

Varietâti-

ROMÂNIA. O fapta frumosa.

Ori-cine cunosce fâra indoiela importanti'a orasiu] ui Brail'a, ca portulu celu mai principale alu României, unde comerciulu joca unu rolu insemnatu cu tote lacunele, ce tier'a

(interpelatiunea dlui Tincu.) C u r a p o r t u la i n t e r p e l a -t i u n e a d n u l u i A v r a m u T i n c u , p u b l i c a t a la t e m p u l u sêu si in colonele a c e s t u i d i u r n a l u , s c r i e „ M a g y a r P o l g á r " u r m a t o ­r i e l e : „ P r i m i n u o i ncunosc in t i a r e , d ' in c a r e a v e d e m u , c â r u s î -n a r e a femei ei p r i n profesor u lu D i e r , de sp re c a r e a a vo rb i tu d iu T i n c u , a c o n s t a t u d'in u n a d e s c r i e r e ps ico log ica s c h i t i a -t a de p r o f e s o r u l u n u m i t u îna in tea i nve t i ace i l o ru ; é r a t i r a n i ' a lui D i e r fa t ia cu colegii sêi profesori cons ta d ' in j a l b ' a uuu i p rofesoru rusofilu, p r e ca re l e D i e r l 'a a d m o n e a t u ca d i rec tor i i , p e n t r u c â a r e s p a n d i t u la p r e l e g e r i idee p a n s l a v i s t i c e . A c e s t e s u n t g r o s n i c e l e p e c a t e a le lui D i e r in ochii d lu i T i n c u . No, d a c a d. T i n c u s 'a c r e s c u t u in Blas iu si s i - a sc l in t i tu j u d i c i u l u in scolele de acolo , a p o i , d ieu , m u l t i e m i r a u d e m a r e a l u m i n a d e sc i in t ia , a le c ă r e i r a d i e , d u p a „ F e d e r a t i u n e a " , se r e s p a n -descu d ' inBlas iu p r e s t e t o tu A r d e a l u l u . " — D ' i n p a r t e - n e n u no b a t e m u c a p u l u cu a n a l i s a r e a a r g u m i n t e l o r u i n t e r p e l a t i u n e i d lu i T i n c u , a t â t ' a i n s e v r e m u sê c r e d e m u , c u m c â l u c r u l u s t â p r e c u m l 'a de sc r i su d. T incu , si n u p r e c u m lu -esp l i ca „ M . P . " C u t o t e a s t e - a no i i n c a n ' a m a p r o b a t u si n u p o t e à m a p r o b a a c e a i n t e r p e l a t i u n e a dlui T . , inse n u d ' in caus ' a c u v i n t e l o r u , c e a i n t r e b u i n t i a t u — ca r i do a l t m i n t r e a i nca s i le po teà a le ­g e m a i b ine — ci d ' in p u n t u l u d e v e d e r e alu n e c o n s e c i u -t i e i , c e a d o v ed i t u d. T . p r i n a c e a i n t e r p e l a t i u n e . A n u m e , d u p a ce dsa a s u s c r i s u i n t e r p e l a t i u n e a c u n o s c u t a , si p r i n ur ­m a r e a c o n s i m t î t u si cu ene rg ios ' a d e c h i a r a t i u n e a d lu i M a c e 1 a r i u, a s c e p t â m u ca sê ièe a l t a r e s o l u t i u n e si se n u se m a i d e m i t ă l a nec i u n u feliu d e l u c r u in d ie t ' a u n g u r e s c a . Câ -c i b ine a v e d i u t u d iu T . si cei de o p ă r e r e c u d s a : c u m s t â t r e -b ' a cu f ra ţ i i u n g u r i . R e s p u n s u l u c a p e t a t u de l a m i n i s t r u l u H o r v á t h , apo i i m p r e g i u r a r e a , c â c h i a r u d i u T . s'a v e d i u t u si­l i tu a c o n s t a t a , cu oo c a s i u n e , câ n u i s e i e r t a neci se v o r b e s c a in d ie t ' a U n g a r i e i , c r e d e m u câ a u fos tu d e a j u n s u p e n t r u ca sê a l u n g e ori ce i lus iune , ce po te câ a m a i a v u t u u n u l u séu a l ­t u l u . Si d a c a c u to te a s t e - a d iu T . s i -a c o n t i n u a t u ro lu lu , in­c e p u t u p r i n i n t r a r e a sa in d i e t ' a u n g . , n o u e ni p a r e for te r e u , câ n u - l u p o t e m u i n v i d i a p e n t r u r e s u l t a t u l u l a c a r e a a junsu , si no t i e n e m u d e s t r i n s a d e t o r i n t i a a i n s e m n a ac i , c â a s e m e n e neconsec in t i a es te t a r e per icu losa si t a i a a d e n c u in s i m t i e m i n -t e l e c u r a t e a le p o p o r u l u i n o s t r u . A luà p a r t e l a a g e n d e l e

d ie te i u n g u r e s c i , é r a de a l t a p a r t e a face unu pasiu natiunale si a s t o r c e de la p u b l i c u , la u r m a , ce sc iu eu, pote si cutare ,adresa de m u l t î e m i r e " , si apoi a-si con t inua procederea ie

m a i i n n a i n t e , — es te m a i m u l t u d e c â t u peca tu , si numai pa­n a o d a t ă m e r g e u r c e o r u l u l a a p a . O d a t ă , d e douo ori, se potu a m ă g i cei b u n i s i l e sne c r e d i a t o r i , é r ' d e c a se desamagesen, apoi n u m a i es te i e r t a r e .

I n c â t u p e n t r u c u v i n t e l e lui „ M . P . " prin cari vre sê b a t j o c u r e s c a scolele d ' in B las iu , i n s e m n â m u , câ chiaru de ar1

fi s t u d i a t u d. T . in B l a s i u si c h i a r u c a n d u interpelata d sa l e a r ' d o c u m e n t a c e - v a s c l i n t i r e de jud ic iu , ceeacenoh g â m u , o m e n i c u a s e m e n i i n s u s î r i v o r u fi e s î t u si d'in seolt C lus iu lu i , p r e c u m p o t u esî si d ' in or i c a r e a l t a scola d'in li­m e . D e a l t m i n t r e a i n c u n o s c i n t i â m u p r e „ M . P . " , câ, cu scita n o s t r a , n ice u n u l u d ' i n t r e dn i i d e p u t a ţ i r o m a n i ardeleni, cari a u l u a t u p a r t e la l u c r ă r i l e d ie te i u n g u r e s c i , n'au capelaţi n i ce i m p u l s u l u p e n t r u a s e m e n e p a s i u , n i ce crescerea i scolele d ' i n B l a s i u . Si d a c a „ M . P . " v e d e intr 'adeveru et-n sc l in t i r e de j u d i c i u iu i n t e r p . d lu i T . si v r e cu de a tari'as'oatri-b u e c u t a r e i scole, apo i aco 'a n u se p o t e a t r i b u i decâtu scot loru u n g u r e s c i , p o t e c h i a r u U n i v e r s i t a t e i r egese i unguresci, u n d e d. T . s i -a c o m p l e t a t u s tud ie l e , câ -c i la scolele romane d ' in Blas iu , c u s c i r e a n o s t r a , n ' a s t u d i a t u neei odată.

(Profesorulu Dier si Dr. Tincu.) D ' i n Transilvani'» se sc r ie , c â p ro feso ru lu D i e r d ' in S ib i iu , c a r o si-afla onorea v a t e m a t a p r i n in te rpe la t iunea^ d e p u t a t u l u i T i n c u in diet'a Un­gar ie i , a sosi tu in O r e s t i a , sp r e a i n t e n t a p r o c e s u contr'a mi­lu i tu lu i d e p u t a t u . T r i b u n a l u l u s c a u n u l u i d ' in Oresti 'a inse s'a d e c h i a r a t u n e c o m p e t i n t o la p e r t r a t a r e a a c e s t u i procesu, pen­t r u c â D r . T i n c u se b u c u r a d c i m m u n i t a t c a u n u i deputata, si a f a r a de a c e e a p r e t i n s ' a v a t e m a r e dn o n o r e n u s'a comisu in O r e s t i a , ci in P e s t ' a .

(Lini'a ferata d'in Transilvani'a.) N i - a m u tienutu ás de to r in t i a a î n r e g i s t r a p a n a a c u m to t e sc i r i le despre progre­sulu l u c r â r i l o r u la a n t â i ' a l in ia f e r a t a d ' in Transilvani 'a, m e n e a si d e s p r o t e r m i n u l u , c a n d u se v a de sch ide comunica-t i u n e a p r e a c é s t ' a l inia . D ' i n t r e t o t e sc i r i le , c â t e s 'au colpo: t a t u in a s t ' a p r i v i n t i a p a n a a c u m n u s'a r ca l i s a tu nici un' si a s iè ne t e m e m u , câ nu se v a i m p l i n i nici coa următori». -Se d î c e a d e c a , câ p o d u l u p r e s t e M u r e s i u l a n g a Branicic'a Î S li d e s i g u r u g a t ' a p a n a in 27 1. c , as iè in c â t u l ini 'a pana Îs O r e s t i ' a se v a po tè i n t r e b u i n t i à d e p u b l i c u , de l a iinea Iniei c u r i n t i incolo. D i s t a n t i ' a d e la O r e s t i a p a n a la Alb 'a-Iul ia abiè se v a g a t à p a n a in finea lu i s e p t e m v r e . '

(Imperatulu in vestminte civile.) E c u n o s c u t u , câ im­p e r a t u l u n u p r è iubesce i r a b r a c a m i n t e l e c i v i l e ; ch ia ru si ls b a l u r i l e c e t a t i e n i l o r u v ieneni m a i e s t a t e a sa se infat îs ià totu-d e - u n ' a in u n i f o r m a m i l i t a r i a , si in c â t u n e a d u c e m u aminte n u m a i a n u , c u o c a s i u n e a v is i te i in P a r i s u a f a c u t u antâi'a en c o s t u m u l u i c iv i lu u n ' a m i c a conces iune . F o i e l e d'in Vien'a r a p o r t e z a a c u m cu m u l t a p l ă c e r e , c â s a m b e t a s e r ' a au potutu v e d è p r e m a i e s t a t e a sa i m b r a c a t u in v e s t m i n t e civi le .

Sciri electrice V i e n'a, 17 augustu. „Wiener Abendpost" re­

spinge] ca nefundate, afirmatiunile lui „Wandertr" câ diplomaţii austriaci facu opusetiune regimului, si asigura, câ atari ineercâri voru fi impedecate cu tota energi'a.

P a r i s u , 17 augustu. Monitoriulu de sera de domineca publica unu autografu imperatescu, data in Fontainebleau, in 15 1. c. si adresatu generalului Mellinet, in care autografu imperatulu fericitezagar-d'a natiunala pentru tienut'a si bunulu ei spiritu, Imperatulu dîce, câ va conta totu-de-un'a pre patrio-tismulu ei.

B r ü s e l'a, 17 augustu. Monitoriulu belgicu publica urmatoriulu buletinu : Principele de corona, a cărui morbu de câte-va dîle incoce devenise totu mai greu, so afla acum mai bine.

Vien'a, 17 augustu. Foi'a oficiala publica una sîru lungu de decorări, cari s'au impartîtu la dîu'a nascerei imperatului.

B e r n u, 17 augustu. La recercarea unui aginte diplomaticii elvetianu, câ ce pusetiune va ocupà El-veti'a, fatia cu unu resboiu eventualii germano-francesu, consiliulu coufederatiunii a respunsu, câ Franci'a n'a facutu pana acum nici unu pasiu pentru una aliantia militaria si comerciala cu Elveti'a. Re-fusarea un> i atari aliantie d'in partea confederatiunei e sigura.

T r i e s tu, 18 augustu. Flot'a anglesa a parasitu asta-di portulu Triestului.

M a d r i d u , 17 augustu. In Ispani'a domnesce pace (?).

P r o p r i e t a r i u , r e d a c t o r u r e s p u n d i e t o r i u si editoriu:

ALESANDRU ROMANU.

S'a tiparitu in Pest'a 1868. prin A l e s a n d r u Kocsi. Piati'a Pesciloru, Nr. 9.