Nr. 19-20 Sibiiu, 1—15 Octombre 1881. Anulu XII.

TRANSILVANI'A. Foi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cul­

tur'a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 2 florini; val, austr., pentru

cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru s t r ă i n ă t a t e 6 franci (lei noi) cu porto poştei.

Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonădia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, se\i prin postă,

prin domnii colectori.

Sumariu: Flor'a phanerogama din fostulu districtu alu Naseudului (urmare). — Procesu verbale luatu in siedinti'a: comi­tetului Asociatiunei transilvane pentru literatur'a si cultur'a poporului romanu tînutu in 2 6 Augustu st. n. — Procesu ver­bale luatu in siedinti'a comitetului Asociatiunei transilvane pentru liter. si cult. poporului romanu tînutu în 15 Septembre st. n. — Procesu verbale luatu in siedinti'a comitetului Asociatiunei transilvane pentru liter. si cult. poporului romanu tînutu in 4 Octombre. — Gatalogu alfabeticu asupr'a cârtiloru aflatore in bibliotec'a Asociatiunei transilvane de P'etr'a-

Petrescu (urmare). — Concurse. , ; :

Flor'a phanerogama din fostulu Districtu alu Naseudului.

De Florianu Porcius, Cav: alu ordinului corânei de feru class'a III vice-capitanu emerit.

(Urmare).

H. Auricula X piloselloides. V. urechiata-perosica. Pre stânci la Rodn'a-noua.

Floricelele mici câ la piloselloides. Tnflorescenti'a câ la Auricula. Cu si fâra stoloni.

H. praealtum Koch (Vili). V. prelungita, a. f l o r e n t i n u m (H. llorentinum Willd). fi. B au h i n i i (H. Bauhinii Schult). y. d e c i p i e n s (H. fallax Koch — non Willd). &. h i r s u t u m (N. fallax Willd — non Koch). £. s e t o s u m (H. piloselloides Wahlr. — n o n Vili.).

Tote acestea forme pre colini, praturi, pascatorii, lângă caii, la locuri mai multu seci si necultivate.

H. Auricula X fallax. V. urechiata falace. Stolonii flo-riferi, foile pre pagin'a superidra cu peri lungi tieposi, câ la fallax, era florile indesuite si putiene, câ la Auricula.

H. Nestleri Vili. V—c'a lui Nestler.

«. h i r s u t u m (H. cymosum Frdhl). fi. in t e r m e diurn (H. rodnense mihi). Perii tulpinei egali

de lungi cu dîametrulu tulpinei (« hirsutus Koch), era perii corymbului scurţi si glanduliferi, amestecaţi cu peri simplii si mai lungi (y. Vaillantii Koch. Synops. ed. III. p. 384) . Pre colini si pascatorii, prin poieni, in reg. mon­tana si subalpina.

H. aurantiacum L. V. aurantiaca (Sângerdsa, Rusiulitia). Pre pascatorii subalpine. l u t e u m . f l a g e l l i f e r u m , p a l l i d u m Schur. g i g a n t e u m mih i . Tulpin'a pâna la 75 cmtr. inalta. Foile pâna la 32 cm. lungi si 5 Va cmtr. late. Cu si fâra stoloni. Coldrea floriloru câ la form'a gen.

P1-

H. subfuscum Schur. V. brunetica. Dupa S. E . Tr. 2 1 5 1 indicata pre alpii dela Rodn'a nu o cunoscu. •

H. pratense Tausch. V. de, praturi. a. a s t o l o n o s u m . fi. f l a g e l l i f e r u m Schur. y. s t o l o n i b u s f l o r i g e r i s . Pre colini, praturi, prin poieni.

&. a l p i g e n u m Schur. Dupa S. E . Tr. 2 1 4 2 , b. indicatu pre alpii dela Rodn'a nu'lu cunoscu.

H. pratense X praealtum V. pratensa-prelungita. Capi-tulii mici si nu indesuiti (praealtum). Tulpin'a si foile câ la pratense. Pre colini.

H. praealto X pratense. V. prelungita-pratensa. Florile câ la pratense, foile mai câ la praealtum. Inca pre colini.

H. pratense X Auricula. V. pratensa-urechiata. Foile mai mici câ la pratense, si si mai putienu mole perdse, inse ceva mai mari câ la Auricula, scurtu petiolate. Se apropia mai tare de pratense. Totu pre colini.

H. vulgatum Koch. V. vulgara, a. p a u c i f o l i u m , foliis latioribus, subovatis, basin versus

grosse dentatis (H. Lachenalii Gmel. H. carpaticum S. E. Tr. 2 1 6 5 a,).

fi. g r a c i l l i m u m S. E . Tr. 2 1 6 5 f. / . s y l v a t i c u m (H. sylvaticum Lam. H. polyphyllum Neilr). &. g o t h i cum (H. gothicum Fries).

Tote acestea forme prin păduri si la marginea ace-stor'a, prin tufisiuri, poieni. Form'a , sy lva t icum se des-tinge de form'a &. gothicum numai prin perositatea glan-dulifera a involucrului.

H. transsilvanicum Heuff. (H. leptocephalum Schloss. & Vuk. H. pleiophyllum, eriophyllum, eriocaule, arcticum, oblon-gifolium Schur. H. rotundatum, Kit. in Schult. 6sterrT

Flora. Crepis Kovacsii F. Fl. Tr. 1830) . V. transilvană: Prin păduri si la marginea acestor'a in reg. njontana^si subalpina.

H. murorum L. V. de muri. a. f o r m a gen. \ fi. o b l o n g i f o l i u m . y. sy 1 v a t i c u m . . , , . " < . .

Prin poieni si păduri, la marginea acestor'a, pre Golftii. 21

— 162 —

H. inciso X murorum mihi. V. dubiosa. Inflorescenti'a câ la murorum, inse pedunculii si in-

volucrulu au forte puţini peri glanduliferi. Foile radaci-nale (pre tulpina lipsescu) semena cu cele dela incisum, suntu inse verdi câ la murorum, si nu albestrii câ la in­cisum. Pre la marginea de păduri, prin poieni.

H. incisum Hoppe. V. incisa. Prin păduri in reg. subalpina. H. bifidum Kit. V. bifida. Totu la asemenea locuri. H. lasiophyllum Koch. V. rotundiora. Dupa H. V. X. J.

p. 48 indicata pre alpele Corongisiu. H. ramosum W. K. V. ramificată. Dupa B. Tr. 1659 si

F. Fl. Tr. 1870 indicata pre alpele Ciblesiu si Arsulu, apoi H. Jacquinii Vili. V—c'a lui Jacquin. Dupa B. Tr. 1651

si F. Fl. Tr. 1878 indicata pre alpii Stolu, Galaţi, Arsulu, nu le-amu aflatu.

H. spicatum AU. (H. praenantlioides Vili. foliis crassioribus et corymbo e capitulis paucioribus composito. Iankainlitt. ad. Gydngyds 10/2 1866). Pre praturi in locuri subalpine si alpine.

fi. p e r f o l i a t u m (H. perfoliatum Frohl). Pre praturi, po­ieni, in reg. montana.

H. carpaticum Besser. V. carpatica. Dupa S. E. Tr. 2189 indicata pre alpii dela Rodn'a.

H. cydoniaefolium Vili. Tausch. (H. sudeticum Stemb. H. Csereianum Bmgt). V. sudetica. Dupa B. Tr. 1640 in­dicata pre munţii Ciblesiu si Arsulu, nu le-amu aflatu.

Dupa O. b. z. 1866 p. 282, — 1873 p. 217 si 218, apoi N. Ung. Slav. p. 42,43 H. carpaticum Bess. nu e iden-ticu cu H. carpaticum Wimm.

H. carpaticum Wimm. aru fi restrinsu numai la munţii sudetici, pre cându H. carpaticum Bess. aru proveni pre alpii carpatici la pdlele muntelui Tatr'a, atâtu pre partea Ungariei câtu si a Galitiei.

Dupa Koch Synops. edit, III. p. 393 e H. cydoniae­folium Vili. (Koch) sinonimu cu H. sudeticum Sternbrg, asemenea si dupa F. Fl. Tr. 1883. Totu dupa acestu citatu aru fi H. cydoniaefolium Vili. sinonimu si cu H. Csereianum Bmgt. (B. Tr. 1640). Dupa S. E. Tr. 2189 aru fi H. car­paticum Bess. sinonimu cu H. sudeticum Sternbrg; din con­tra inse H. Csereianum Bmgt. dupa S. E. Tr. 2160 si M. E. p. 151 Nr. 24 aru fi sinonimu cu H. glabratum Hoppe (F. Fl. Tr. 162).

De aci se vede, câ H. carpaticum Bess. care dupa 6. b. z. 1866 p. 282 dela Besser incdce nime nu l'a aflatu, este o planta dubiosa pentru Carpati.

De dre-ce eu pâna acumu in acestu tienutu nu amu aflatu nici H. cydoniaefolium Vili. (Koch), nici H. glabra­tum Hoppe, si nici vre-un'a forma corespundietdre (hibrida) la H. praenanthoidi X alpinum Schultze (N. M. E. p. 138), seu la praenanthoidi X vulgatum (Ung. Diagn. p. 42, 43), asemenea nu amu aflatu nici H. juranum Fr., seu vre-un'a forma, ce aru ave asemenare cu acesta specia (O. b. z. 1873 p. 92, 217 si 218), asia sum de părere, câ acei bo­tanici, cari au cugetatu a fi aflatu pre alpii din acestu tie­nutu H. carpaticum Bess. (H. cydoniaefolinm Vili.), au co-misu o erdre in determinatiune si respective au acceptatu pre H. praenanthoides Vili. de H. carpaticum Besser.

H. villosum Jacq. V. fiocâsa. p. f l e x u o s u m (H. flexuosum W. K.). Ambele forme la

locuri petrose seu stâncdse cu substratu de varu, in reg. . alpina seu subalpina, Corongisiu, Mihaias'a, Gemenea,

Gergeleu. H. alpinum L. V. alpina,

a. f o r m a gen. p. p u m i l u m .

y. s u b g l a b r u m Schur. &. s u d e t i c u m Wimm.

Pre pascatorii subalpine si alpine. H. saxatile Jacq. — non Vili. (H. glaucum AII.). V. de stânci.

Dupa B. Tr. 1655 si F. Fl. Tr. 1867 indicata pre alpele Petrosulu.

H. longifolium Schleich. V. lunga 'n foi. Dupa S. E. Tr. 2164 indicata pre alpii dela Rodn'a, si

H. lanatum Vili. V. lanosa. Dupa B. Tr. 1563, — F. Fl. Tr. 1879 si S. E, Tr. 2183 indicata totu pre alpii dela Rodn'a, nu le-amu aflatu.

H. boreale Fries. V. boreala. Prin tufisiuri, poieni, la mar­ginea paduriloru.

H. Sabaudum . V. de Sabaudi'a. Pre colini si pascatorii cu tufisiu, inreg. montana.

H. tridentatum Fries. (H. rigidum Hartm). V. tridentiata. fi. g l a n d u l o s u m (H. lanceolatum Vili.). Inca la asemenea

locuri. H. umbellatum L. V. umbelata.

a. m o n o c e p h a l u m . p. b r e v i f o l i u m Tausch. y. i n t e g r i f o l i u m Frohl.

.9-. W e l a n d i i Heuff. e. g i g a n t e u m Heuff. £. a l p i c o l u m m i h i .

Pre praturi, câmpuri, colini, prin tufisiuri, poieni, la marginea paduriloru in reg. inferiora si montana, era form'a £ in cea subalpiua.

H. foliosum W. K. V. foiosa. Dupa B. Tr. 1667, — F. Fl. Tr. 1893 si S. E. Tr. 2193 indicata pre alpii dela

Rodn'a nu amu aflatu.

Crepis L. Sunatore. Cr. foetida L. p. rhoeadifolia. (Cr. rhoeadifolia M. B.). S.

puturosa. Pe razdre, ruinaturi, lângă caii. C. rubra L. S. rosca. Curt. O. setosa Hali. fii. (C. Mispida W. K.). S. tieposa. Lângă

caii, pe agrii, razdre, ruinaturi, fi. glabrata. Pedunculis glabris. Totu aci, raru.

C. praemorsa Tausch. S. strugurata. Pre locuri erbdse si prin tufisiuri, ici, colea (la Naseudu).

C. Jacquinii Tausch (C. Mondrilloides Frohl, non Jacq. Hie-racium Mondrilloides R. Mb. Hieracium Mondrilloides L.). S-irea lui Jacquin. Pre alpele Mihaiass'a si Corongisiu. Pre alpii Galaţi, Arsulu, Ciblesiu (B. Tr. 1650 si F. Fl. Tr. 1827) nu amu vediutu.

C. biennis L. S. bienala, a. r u n c i n a t a (Cr. lodomeriensis Bess.). fi. d e n t a t a . y. la c e r a (C. biennis fi. bannatica Rochel).

Pre praturi, razdre, lângă caii, la marginea paduriloru. C. grandiflora Tausch S. grandiflora.

a. m o n o c e p h a l a . fi. o l i g o c e p h a l a . y. p o l y c e p h a l a .

Pre praturi, pascatorii, in reg. montana si subalpina. C. sibirica L. S. sibirica. Pre praturi in reg. subalpina pre

Craciunelu la Rodn'a vechia. In altu locu nu amu aflatu. C. paludosa Monch S. de paludine. La locuri umede sau

uligindse, lângă parae, prin păduri. Urmatoriele specii:

— 163 —

C. alpina L. S. alpina. Dupa B. Tr. 1670, — F. Fl. Tr. ^ 1820 si S. E. Tr. 2100 indicata pe munţii Lopadn'a si

Rotund'a; C. montana R. Mb. (Soyera montana Monn). S. montana.

Dupa S. E. Tr. 2126 indicata pre alpii dela Rodn'a; C. aurea Cass (Geracium aureum R. Mb.). S. auria, Dupa

B. Tr. 1631 si F. Fl. Tr. 1826 indicata pre alpii Coron­gisiu si Ineutiu, si in fine

C. blattarioides Vili. S. austriaca. Dupa B. Tr. 1660 si F. Fl. Tr. 1836 indicata pre alpii Galaţi, Stolu, Arsulu, Ciblesiu si Corongisiu nu amu aflatu.

P r e n a n t h e s L. Crestatie (Salat'a iepurelui, Talhare). P. purpurea L. purpuria,

fi. t r a n s i l v a n i c a (PWolfiana Schur.). Prin păduri si tufisiuri in reg. montane.

Iiactnca L. Lăptuca (Marole). L. saligna L. L. salcicosa. Lângă caii, garduri, pre razdre,

prin tufisiuri. L. Scariola L. L. selbateca. Pre ruinaturi, lângă muri, gar­

duri, caii, prin grădini. L. sativa L. L. de gradina. (Salata de gradina).

a. i n t e g r i fo l i a . fi. f o l i i s r u n c i n a t i s . Cultivata.

L. muralis Freson Gărtn. L. de muri. (Susaiu de pădure. Crestatie, Talhare). Prin tufisiuri, bercuri, lângă garduri.

Mulgedium Cass. Susanitia. M. alpinum Less. S. alpina. Prin păduri montane şi sub­

alpine la locuri umede, lângă parae.

Sonchus L. Susaiu. S. oleraceus L. S. vulgarii,

a. i n t e g r i f o l i u s W a l l r . fi. t r i a n g u l a r i s W a l l r . y. l a c e r u s W i l l d .

Pre agrii, razore, lângă garduri, prin grădini de legumi. S. asper Vili. S. aspru. Totu la asemenea locuri. S. arvensis L. S. de cămpu. Pre agrii, intre semenaturi. S. uliginosus M. R. (S. arvensis L. y. lacvipes Koch). S.

uliginosu.. Pre locuri apatose, uliginose.

T a r a x a c n m Juss. Păpădia (Dentele cânelui). T. officinale Wigg. (Mdnch). P. oficinala.

a. v u l g a r e . aa. g i g a n t e u m m i h i . fifi. m o n s t r o s i t a s f a s c i a t a . fi. a l p i n u m (Leontodon alpinus Stoppe. L. caucasicus Steo.

L. nigricans Kit). g l a u c e s c e n s c o r n i c u l a t u s (Leontodon corniculatus

Kit. Leontodon glaucescens M. B.). r)'. l i v i d u m (T. palustre D. C. Leontodon lividus W. K.).

Form'a a. s / . pre praturi, pascatorii, in reg. infe­riora si montana, — form'a fi. pre locuri subalpine si al­pine, era form'a 8. pre locuri uliginose subalterne la Telciu.

Hypocl ioer is L. Sângeru. H. rădicata L. S. radacinosu. (Buruiana porcesca).

fi. f o r m a p a r va (H. intermedia Richter). Pre praturi, pascatorii, in reg. inferiora.

H. Uniflora Vili. S. unifioru. Pre praturi si pascatorii in reg. montana si subalpina.

H. maculata L. S. maculaţii. Inca pe asemenea locuri. H. aporgioides (Achyrophorus aporgioides Schur.). S. alpinu.

Dupa N. V. X J. p. 148 si F. Fl. Tr. 1791 indicatu pe alpele Corongisiu nu'lu cunoscu. Presupunu inse a fi nu­mai o forma nemaculata dela H. maculata L. si verosimilu form'a a. alpicola indicata in S. E. Tr. 2067 pe numi-tulu alpe.

Scorzonera L. Scorzonera. Sc. hispanica L. Sc. hispanica. Cult. Sc. roşea Wlh. Sc. roşia si Sc. purpurea L. Sc. purpuria. Ambele specii pre praturi

si pascatorii in reg. montana si subalpina.

Tragopogon L. Barbulitia (Barb'a caprei, Salata de iarna, Flore de câmpu galbina).

Tr. pratensis L. B. de praturi. a. f o r m a v u l g a r i s . fi. t o r t i i i s M e y e r .

Pre praturi, câmpuri, pascatorii. R

P i c r i s L. Gaiora (Erb'a gaiei). P. hieracioides L. G. vulgara,

a. f o r m a v u l g a r i s . fi. r u d e r a l i s (P. ruderalis Schmidt). / . p a 1 e a c e a (P. paleacea Vest). d. c r e p o i d e s (P. crepoldes Sant).

Pre colini, prin tufisiuri, spineturi, lângă caii. O p o r i n a Don. Oporina (Capulu călugărului).

O. autumnalis Don (Leontodon autumnalis L.). O. tomnateca. a. m o n o c e p h a l a , v u l g a r i s . fi. p o l y c e p h a l a , v u l g a r i s . / . p r a t e n s i s (O pratensis Lecs).

Pre praturi si pascatorii de comunu.

Lieontodon Juss. Leonida (Coltiulu leului). S. hastilis L. L. vulgara,

a. g l a b r o s u s (Leontodon danubiale Focq.). fi. l o n g i f o l i u s (Leontodon longifolius Schur. E. Tr. 2035). y. h i s p i d u s (Apargia hispida Host.). 8. c a u c a s i c u s (Leontodon caucasicus Fisch. L. repens

Schur). Formele a. fi. y. pre praturi, pascatorii, in reg. in­

feriora si montana, era form'a 8. pre pascatorii in reg. subalpina si alpina.

L. pyrenaicus Govan. L. pirenaica. a. a u r a n t i a c u s (Apargia aurantiaca Kit.). fi. h u m i l i s , albo squamosus (Apargia alpina Host, Bmgt.

Leontodon alpinus Schur). y. p i n n o t i f i d u s (Apargia crocea Willd).

Form'a «. si fi. pre pascatorii alpine fâra deosebire de substratu, era form'a y. pre alpii Corongisiu, Mihaiass'a, Gergeleu pre substratu de varu. Pre alpele Ineu (H. V. X J. p. 138 si F. Fl. Tr. 1759. y. nu am vediutu.

L. incanus Schrank. L. suria. Dupa B. Tr. 1633 si F. Fl. Tr. 1762 indicata pre alpele Petrosu (limite cu comitatulu Muresiu-Turd'a) nu am vediutu.

Cichor ium L. Cicore. C. Intybus S. C. vulgara (Cicore de vera, Scaiu voinicescu).

Pre pascatorii, razore, câmpuri, lângă caii. C. Endivia L. fi. crispum. C. de gradina (Endivia, Salata

de endivia). Cult. 2 1 *

— 164 —

Aposeris Neck. Salatica. A. foetida Less. S. puturosa. (Salat'a câniloru). Prin pă­

duri fronddse si tufisiuri.

Lamp§ana Tourn. L. Sgrabuntica (Salata cânesca). L. communis L. Sgr. comuna. (Erba de sgaiba). Prin tu­

fisiuri, spineturi, la marginea paduriloru, lângă garduri. Se folosesce de poporu câ planta medicinale pentru sgaiba.

S e r r a t u l a L. Seratula (Polomida). S. tinctoria L. S. vulgara. (Polomida, Galbinare). Prin

poieni, tufisiuri, păduri. S. radiata M. B. S. radiata. Dupa F. Fl. Tr.' 1709. in­

dicata pre alpele Corongisiu nu am aflatu.

L a p p a Tourn. Scaiete (Brusturu). L. major Gărtn. Sc. mare. Lângă garduri, caii, pe razdre,

prin tufisiuri, spineturi. fi. c a p i t u l i s m i n o r i b u s c o n g l o m e r a t i s (An L. con­

glomerata Schur). Totu la asemenea locuri, mai raru (Naseudu).

L. minor D. C. Sc. merunta. Inca la asemenea locuri. L. tomentosa Samk. Sc. painginosu.

a. f o r m a vu lg . fi. t o m e n t o s a X m i n o r . Form'a a. la acele locuri câ

speciile precedente, era form'a fi. in reg. montana la Rodn'a-vechia. Inflorescenti'a câ la minor, perositatea câ la to­mentosa, capitulii ceva mai mari câ la minor.

y. t o m e n t o s a m a j o r . (An L. intermedia R. Mb.?) Ca­pitulii mari câ la major, inse pucinu painginosu-perosi (mai pucinu câ la tomentosa). Capitulii terminali, 1—3 indesuiti. La marginea pădurii din susu de Telciu aprope de Fiadu.

C'irsiuni Tourn. Scaiu (Crapusnicu, Crapusnica). C. decussatum Janka. Sc. crucisiatu. Prin poieni si la mar­

ginea paduriloru in reg. montana si subalpina pre Coron­gisiu, Benesiu, Rotund'a.

C. criaphorum Scop. Sc. lanosu. Dupa B. Tr. 1724, — -o-< H. V. X. J. p. 134, — F. Fl. Tr. 1655 si S. E. Tr. 2296

-oS indicata pre munţii dela Rodn'a, Rotund'a, Lopadn'a si Ineu se referesce la speci'a precedenta, cu care are mare asemenare.

C. lanceolatum Scop. Sc. lanceolatu. Pre câmpuri, agrii, ruinaturi, lângă caii.

fi. n e m o r a l e (C. nemorale R. Mb.). La marginea de pă­duri, raru.

C. leucophanum Schur. Sc. intunecatu. Dupa S. E. Tr. 2295 indicatu pre munţii dela Rodn'a nu'lu cunoscu, pre-supunu inse câ se referesce la C. decussatum Janka.

C. heterophyllum D. C. AU. Sc. schimbatiosu. (Crapusnicu). Pre praturi umede la Cosn'a.

C. pauciflorum Spreng. Sc. paucijiora. (La Rodn'a se nu-mesce: Mlece). La locuri umede prin păduri in reg. mon­tana si subalpina.

C. rivulare Link. AU. Sc. rivularu. Pre praturi si pasca­torii la locuri umede, lângă parae.

C. Erisitholes Scop. Sc. lipiciosu. Pre locuri montane si subalpine cu substratu de varu.

C. canum M. B. Sc. suriu. Pre praturi umede in reg. in­feridra.

C. palustre Scop. Sc. de paludine. Prin locuri umede si umbrdse, prin păduri, lângă parae.

fi. C h a i l l e t i G a n d (non Koch = C. arvensi X palustre). La Rodn'a pre unu locu pajudinosu-umbrosu.

C. oleraceum Scop. AU. Sc. galbiniciosu. Pre locuri umede, lângă parae, riuri.

C. palustri X oleraceum Schiede (C. hybridum Koch) si C. palustri X rivulare Schiede (C. subalpinum Gand). Am­

bele acestea forme hibride in societatea parintiloru la Câr-libav'a-Transilvaniei.

C. arvense Scop. Sc. de agrii. (Polomida). a. m i t e Koch. fi. s e t o s u m (C. setosum M. B.). y. v e s t i turn (C. argenteum Vest). S. h o r r i d u m K o c h .

Form'a a. pre agrii, intre semenaturi, pre razdre, prin tufisiuri, — form'a fi. prin tufisiuri si spineturi ma raru, — form'a y. la marginea paduriloru prin reg. mon­tana, era form'a S. amu aflatu numai la Cârlibav'a-Tran-silvaniei lângă caii, apoi si pre teritoriulu invecinatu alu Bucovinei.

Carduus L. Gartn. Schinu. C. crispus L. Sch. cretiu. Prin tufisiuri, spineturi, lângă

garduri, parae, riuri. C. Personata Jacq. Sch. brusturosu. La locuri umede cu

deosebire in reg. montana. C. glaucus Burgt. (C. defloratus L. var. crassifolius. C. cras-

sifolius Willd). Sch. defloraţii. Pre substratu de varu in reg. montana si subalterna (Mihaiass'a, Corongisiu, Cra-ciunelu).

C. nigrescens Vili. (C. hamulosus Burgt). Sch. negriciosa. Dupa B. Tr. 1714, «. si F. Fl. Tr. 1678 indicata pre alpii dela Rodn'a nu am aflatu.

C. alpestris W. K. Sch. alpestru. Pre pascatorii in reg. subalpina.

C. arctioides Willd. Sch. rosietecu. In reg. montana. C. acanthoides L. Sch. cânescu. Pre agrii. ruinaturi, prin

spineturi. Cnicus Vaill. Schinelti.

Cn. benedictus L. Sch. oficinalu. Cult,

Ouopordon L. Scaoiu. O. acanthium L. Sc. vulgara. (Scaiu mare, Scaiu seu Schinu

magarescu). Lângă caii, pre ruinaturi, prin spineturi.

S i l y b u m Gărtn. Armurare. S. Marianum Gărtn. Arm. laptosa. (Scaiulu sântei Măriei).

Amu vediutu numai prin grădini tieranesci cult. spre scopu medicinalu de casa.

C a r t h a n u s L. Siofranelu. (Siofrarasiu), C. tinctorius L. S. coloratoriu. Cult.

K e u t r o p h y l l u m Neck. Pintenoga. K. lanatum D. C. P. lanosa. Lângă caii, prin spineturi in

Valea Sieului.

Centaurea L. Centauru. C. axillaris Willd. y. scusana Koch. (C. Cyanus, variega-

tus «. rupestris Burgt). C. axilara. Pre alpi cu substratu de varu in reg. subalpina si alpina.

C. montana L. fi. viridis. (C. mollis W. K.). C. montana. In reg. montana si subalpina, inca pre substratu de varu.

C. cyanus L. C. vîneta. (Slovacu, Fldrea grâului, Vinetiele). Printre semenaturi.

C. Kotschyana Heuff. (non Kocli). C—rea lui Kotschy. (Ung. Diagn. p. 75). Pre toti alpii cu substratu de varu. C. atropurpurea W. K. -C. negra-purpuria. Dupa B. Tr.

1753 indicata pre alpii dela Rodn'a se referesce la speci'a precedenta.

C. Scabiosa L. C. de rîia. a. v u l g a r i s Koch . fi. c o r i a c e a (S. coriacea W. K.). y. b a d e n s i s (S. badensis Tratt.). S. s p i n u l o s a (C. spinulosa Koch). €. s p i n u l o sa , f l o r i b u s a l b is .

Pre colini, praturi, câmpuri, razore, prin tufisiuri, spi-. neţuri, mai multu la locuri sterile. Form'a 8. predom-nesce, era form'a s. raru.

C. Jacea L. C. vulgara, a. g e n u i n a Koch . fi. v u l g a r i s Koch . y. l a c e r a K o c h (C. decipiens R. Mb.). aa. f o l i i s l a n c e o l a t i s . fifi. f o l i i s o v a l i b u s ve l o v a l i - l a n c e o l a t i s . yy. C a p i t u l i s m a j o r i b u s , a p p e n d i c i b u s b r u n e o -

fu sc i s . d. c o m m u t a t a Koch. aa. d u b i a m i h i. Fructele din acelasiu capitulu parte

fâra papusu, si parte cu unu papusu forte micu (rudimen­tarul).

fifi. h y b r i d a m i h i . Fructele celea mai multe cu unu papusu forte micu (rudimentariu). Verosimile planta hi­brida din S. commutata si salicifolia.

£. p r a t e n s i s K o c h (C. pratensis Thuil) fâra de papusu. Tote acestea forme pre praturi, colini, prin tufisiuri,

spineturi, lângă caii, garduri. C nigrescens Willd. C. negriciosa.

a. t r a n s a l p i n a (C. Kochii F. Schulz). fi. v o c h i n e n s i s (C. vochinensis Bernh.). Fructele cu unu

papusu forte micu (rudimentariu). Totu la asemenea locuri câ cea precedenta.

€ . salicifolia M. B. C. salcifoiosa. Fructele fâra papusu, seu cu unu papusu forte micu, abia observabilu cu lup'a. Inca la asemenea locuri.

C. microptilon Gr. & Godr. (C. indurata Janka). C. întă­rită. Prin spineturi si tufisiuri, la Rodn'a-vechia, raru.

Fructele fâra de papusu, ori uneori cu unu papusu forte micu.

C. nigrescens X austriaca. C. negriciosa-austriaca. Apen­dicele câ la nigrescens, era fructele cu unu papusu, care este V s — V i o parte câtu fructulu. La marginea de păduri.

C. austriaca X nigrescens. C. austriaca-negriciosa. Apen­dicele si papusulu câ la austriaca, era foile câ la nigres­cens. Inca la marginea de păduri.

C. cirrhata B. Mb. Excurs, et Jcones. (C. austriaca Willd. y. pallida Koch). O. austriaca-palida. Prin tufisiuri raru.

C. austriaca Willd. (C. phrygia L. Fl. svet. — non L. Spec. plantar.). C. austriaca.

Pre praturi si prin poieni montane, fi. floribus albis. C. phrygia L. (Pseudophrygia C. A. Meyer. O. B. Z. 1872.

p. 16, 17). C. frigiana. Pre praturi şi alte locuri erbose in reg. montana si

subalpina. C. nervosa Willd. (D. plumosa Lam. C. phrygia Vili. Fl.

Dauph. C. phrygia L. Spec. plaus. non Fl. svec. C. au-

65 —

PARTEA OFICIALA.

( , Procesu verbale. alu comitetului Asociatiunei'transilvane pentru literatur'a• mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a di>.9\-

Augustu n. 1881. r

Presiedinte: Iacobu Bolog'a, vice-presiedinte. Mem­bri presenti: DD. Paulu Dunc'a, Iosifu Sterc'a Siulutiu, Ioanu Popescu, B. P . Harsianu, Ioanu Rusu, Visarionu Romanu, Constantinu Stezariu cassariu, K P. Petrescu.

S e c r e t a r i u : Georgiu Baritiu.

§. 165. Presidiulu pune la ordinea dilei proiectulu de raportu redactatu din partea comitetului, spre a se citi in adunarea Asociatiunei transilvane.

— Conclusu. Acelu proiectil, cititu fiindu de câtra secretariu si pusu in discussiune meritoria de câtra pre-sidiu, dupa unele modificări stilistice, fu aprobatu in una­nimitate si adoptatu câ raportu alu comitetului.

§. 166. Comissiunea de cinci membrii denumita din siedinti'a dela 20 Augustu spre a redacta unu pre­liminariu de budgetu pe anulu 1881/2 venindu cu ope­ratulu seu, acela se dâ in discussiune generale si speciale, dupa care:

-— Se adopta si aprciba câ proiectu in form'a' si cuprînsulu alaturatu sub 1) la acestu procesu verbale.

striaca Rochel plant. bannat. — non Willd. nec. R. Mb.). C. nervosa.

a. m o n o c e p h a l a . fi. p o l y c e p h a l a . (Carpatica mihi). Capitulii mari, ne­

grii, 4—8 la o tulpina. Papusulu V2 aria de lungu câtu fructulu. Are asemenare si cu C. austriaca, numai capi­tulii sunt mai mari, papusulu inca mai lungu, si apendi-culii interni sunt acoperiţi de câtra cei esterni, si nu in-trecu preste acesti'a câ la C. austriaca.

Pre praturi si la marginea de păduri in reg. subalpina. / . p o l y c e p h a l a , c a p i t a t a . Capitulo eradiato. Totu

: aci, raru. C. conglomerata O. A. Meyer. C. conglomerata. Pre pra­

turi si prin poieni montane. C. nigra L. C. negra, care dupa H. V. X J. p. 126. E. Fl.

Tr. 1726 si S. E. Tr. 2212 este indicata câ provenitura pre muntele Corongisiu si la Tihutia, apoi in genere in Transilvania, nu provine aci, ci se referesceparte la C. nervata si parte la C. conglomerata. Vedi Obz. 1872 p. 17 si 18. Fl. N. 6. part. I. p. 379.

C. maculosa Lom. G. maculata, a. v u l g a r i s . Papusu */s parte câtu fructulu. fi. r h e n a n a (C. rhenana Boreau). Papus Va câtu fructulu.

Pre locuri arenose seu petrose, sterile. C. moschata L. C. ingrosiata. (Pesma).

a. f l o r i b u s f l av i s . fi. f l o r i b u s a l b i s . Ambele forme cultivate.

(Va urma).

— 166 —

Ne mai potendu-se luâ in discussiune inca si alte afaceri anuntiate in dio'a din urma inainte de adunarea generala, din caus'a scurtimei timpului, siedinti'a cu ace­stea se inchide.

Verificarea procesului verbale se concrede domniloru: Dunc'a, Siulutiu, Popescu.

I. Bolog'a m. p., G. Bar i t iu m. p. vice-presiedinte. secret.

S'au cetitu si verificatu. Sibiiu, 22 Septembre 1881 . Dunc'a m. p. Siulutiu m. p. I. Popescu m. p.

Procesu verbale. alu comitetului asociatiunei transilvane pentru litet'atur'a ro­mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a su din

15 Septembre 1881.

La acesta siedintia au participatu DDnii: Timoteu Cipariu presiedinte, Iacobu Bolog'a, v.-presiedinte. Mem­bri : Paulu Dunc'a, Elia Macelariu, Ioanu V. Rusu, Ioanu Popescu, Zacharia Boiu, Parteniu Cosm'a, Dr. Ilarionu Puscariu, B. P . Harsianu, Visarionu Romanu.

Suplenti: Dr. Dan. Barcianu secret. II, Constantinu Stezariu totuodata cassariu, Eugenu Brote contr., Dim. Comsi'a, Petr 'a N. Petrescu bibliotecariu.

S e c r e t a r i u : Gr. Baritiu.

§. 1. D. presiedente Tim. Cipariu deschide siedinti'a prin o cuventare caldurosa, intru care se simte fericitu, câ aflându-se in midiuloculu membriloru acestui comitetu compusu din bărbaţi aleşi ai natiunei, pe lângă ce'i sa­luta fratiesce, le gratuledia si pentru succesele avute in­tre tdte dificultăţile câte au intimpinatu pâna acumu! in-data apoi pune la ordinea dilei cele trei processe verbali ale adunarei generale din 27. 28. 29. Augustu, cu scopu de a recapitula tote decisiunile si conclusele aceleia, apoi a duce in deplinire pe cele mai urgente.

— Conclusu. Comitetulu afla, câ din tote afacerile date in grij'a comitetului spre executare, cele mai urgente sunt publicatiunile de concursu la stipendiele si ajutoriele votate de câtra adunarea generale.

§. 2. Dandu-se in discussiune de câtra presidiu mai antaiu acea parte a budgetului, ce coprinde stipen­die si ajutorie, se iau positiunile un'a câte un'a si din informatiunile date de câtra bîuroulu comitetului se afla mai antaiu, câ stipendiele votate la positiunile 13. 14. 15. 16. 20. 2 1 . 22. sunt ocupate din anii anteriori de câtra studenţi, dela carii au venitu testimonie scolastice prea bune, atâtu relativu la progresulu in studie, câtu si la portarea morale.

In câtu pentru celelalte positiuni si anume: 3. 12. 16. 18. 19. 23 . 24. 25. 27. sub care s'au votatu parte stipendie noue, parte din cele vechi, inse vacante:

— Se decide, câ bîuroulu se publice câtu mai cu-rendu concursele in trei diarie politice romanesci, si daca nu este prea tardiu, in organulu propriu alu Asociatiu­

nei, adecă in „Transilvani'a"; era la aceste publicatiuni se lasa latitudinea, câ bîuroulu se respice câtu se pote mai exactu scopulu, pentru care se dau, anume câteva stipendie, care pâna aci nu au fostu usitate a se dâ din partea Asociatiunei transilvane.

§. 3. Relative la positiunea 26 de v. a. fl. 500 destinate a se distribui la scolele cele mai lipsite, si care considerate din mai multe puucte de vedere, se afla si in periculu mai mare :

— Se decide cu maioritate preponderanta, câ sta­rea scdleloru recomendate de câtra insasi adunarea ge­nerale, se se iâ in cea mai de aprdpe consideratiune si concursu pentru acdsta suma se nu se publice; bîuroulu inse e obligatu a trage informatiuni exacte, pe orice cale va sci, atâtu de progresulu ce se va fi facutu pâna aci in fia-care din acelea scole, cumu si in altele, care aru mai recurge de aci inainte la subventiune din partea Aso­ciatiunei, precumu si despre conditiunile materiali, in care se voru fi aflandu acelea. In fine direcţiunile scoleloru care voru fi subvenţionate, se'si tina de alu loru oficiu a comunica comitetului in fia-care anu unu conspectu in regula, despre personalulu didacticu, despre numerulu classeloru si alu scolariloru, cu totu progresulu loru.

Restulu de 100 fl. v. a. din sum'a destinata pen­tru scole, se se impartia in doue, câte 50 fl. v. a. si se se trimită la cele doue mitropolii.

§. 4. Punendu-se in desbatere speciale ajutoriele ce se dau din fundatiunea Tofaleana, dupace se iâ in-formatiune, câ din acelea numai unulu se afla vacantu, la propunerea dlui capitanu C. Stezariu se decide ca:

— Acelea ajutorie se se dea pe viitoriu în condi­tiunile observate la cele ce se dau de câtra societatea T r a n s i l v a n i'a, adecă invetiaceii cu portari bune se primesce ajutoriulu de câte 20 fl. v. a. pe fia-care anu, pâna candu voru esi sodali; dara părinţii sau tutorii se fia obligaţi a submitte atestate despre portarea si pro-gressulu invetiaceiloru totu la câte 6 luni, câci in casu contrariu li se va sista acelu ajutoriu.

§. 5. Sumele votate de câtra adunarea generale la positiunile 3. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11 . câ honorariu, câ remuneratiune, simbria, chiria pentru localu, spese de cancelaria:

— Sunt a se asemnâ la cassa spre plata, fia-care conformu statuteloru si usului de pâna aci.

§. 6. Positiunile 1. 2. 4. 28. din budgetu, desti­nate a se asemnâ numai la casu de trebuintie dictate de impregiurari:

— Se voru luâ in consideratiune numai din casu in casu.

§. 7. Conformu p. XX din procesulu verbale alu adunarei generale dela 29 Augustu a. c. dlu presiedente comunica comitetului alegerea domnului dr. Daniilu Bar-ceanu. de secretariu II alu Asociatiunei, si pe langa ce dâ espresiune bucuriei sale pentru acea nemerita alegere, ilu introduce in acea calitate, spre a'si luâ din acesta di oficiulu de secretariu.

— 167 —

— Comitetulu intimpina acesta impartasire a pre-sidiului cu felicitări adressate dlui secretariu si cu „Se t r a i e s c a !

Cu acestea siedinti'a s'a inchisu. Sibiiu, Datum ut supra. Verificarea acestui procesu verbale se concrede dom-

niloru: Dunc'a, Macelariu, Boiu.

Iacobu Bolog'a m. p., G. Bar i t iu m. p., vice-presiedinte. secretariu.

S'a cetitu si verificatu. Sibiiu, 22 Septembre 1881 . P. Dunc'a m. p. E. Macelariu m. p. Z. Boiu m. p.

Procesu verbale. luatu in siedinti'a comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu tienuta in 4

Octobre 1881. Presiedinte: Iacobu Bolog'a vice-presiedinte. Mem­

bri presenti: Paulu Dunc'a, Elia Macelariu, Partenie Cosm><a, Dr. Ilarionu Puscariu, Constantinu Stezariu, cas­sariu, Dr. Danielu Barcianu, secretariu II-lea. Secretariu referente George Baritiu.

§. 8. ad. Nr. 247 /1881 . Dlu advocatu Mateiu Ni-eola din Alba-Iulia sub datulu din 20 Augustu a. c. in-formedia pe comitetu, câ in procesulu pendente contr'a anei Sofiei Telechi din Abrudu asupr'a legatului facutu •de Dionisiu Telechi in testamentulu seu dîn 16 Aprilie 1861 tribunalulu din Alb'a-Iuli'a prin sententi'a Nr. 5165 au adjudecatu Asoeiatiunei transilvane etc. diumetate eass'a Nr. 52 din Abrudu; câ inse inct'a au apelatu contr'a acestei sententie, dra dlu advocatu afla cu cale a nu apela, din causa câ spesele împreunate cu o ape-latiune de natur'a acesteia, nu s'aru putea justifica.

— Se ia spre sciintia. §. 9. Ad. Nr. 266. Totu dlu advocatu Mateiu Ni-

col'a respundiendu la intrebarile puse de câtra comite­tulu Asoeiatiunei in not'a de dato 9 Augustu a. c. Nr. 189 in caus'a hereditatiei remase dupa fericitulu Avramu lancu, asigura 1) câ parochulu I. Iancu nu are nici unu dreptu a pretinde 279 fl. v. a. pentru cele 10 cuxe dela bai'a numita „ P u r e c ' a " , câ la acea pretensiune nu a fostu auctorisatu de câtra nici o societate, nici câ pdte se producă vre-unu ratiociniu regulatu si autenticu. 2) câ conspectulu exactu despre lasamentu inca totu nu'lu pdte dâ, din causa câ acelu lasamentu este transcrisu in cartea funduaria (Grundbuch) pe mai mulţi de 30 corn proprietari si se afla inca in stare neimpartita. 3) se alătura copi'a inventariului averei remase dupa Avramu Iancu.

Dealtmintrea si d-sa este pentru vendiarea acelei hereditati, indata ce se va limpedi si segregâ intriga.

— Se ia spre sciintia si se invita domnulu repre-sentante, se faca totu ce 'i sta in putintia,' pentru câ transeriptiunea. se se realidiedie câtu mai curendu.

§. 10. Ad. Nr. 267. Direcţiunea despartiementului Nr. XII dela Desiu pe lângă comunicarea in copia a

procesului verbale luatu in adunarea generala a despar­tiementului tienuta in 24 Augustu a. c. alătura si list'a de colecta la monumentulu lui Andreiu Muresianu, cu sum'a de 11 fl. v. care adaosa la cea trimisa mai de inainte, sum'a intrega a colectei acesteia din acelu des-partiementu face 63 fi. si 43 cr. v. a. A mai trimisu si dela dlu George Gradoviciu câ membru ordinariu nou, tax'a de 5 fl. v. a.

In raportulu seu speciale direcţiunea comparandu activitatea acelui despartiementu din anulu 1880/1 cu cea din alti ani, constata unu progresu relative frumosu, precum si venitu materiale mai mare decâtu altădată, pentru asociatiune de adreptulu, câ si pentru celelalte scopuri. în acelu despartiementu nicidecumu favoratu de împregiurari, se afla totuşi unu membru fundatoriu în per-sdn'a d-lui advocatu Augustinu Munteanu, 1 pe viatia dlu advocatu Gavriilu Mânu si mai mulţi membri ordinari.

— Sum'a colectei 11 fl. si tax'a de membru 5 fl. v. a. s'au transpusu la cassa.

Informatiunile date de câtra direcţiune se iau spre plăcuta sciintia.

Dlui membru nou George Gradoviciu candidatu de advocatura se i se trimită diplom'a si foi'a „Transilvani'a", încependu dela Nr. 1 toti numerii pâna la 31 De­cembre.

§. 1 1 . Ad. Nr. 268. Direcţiunea despartiementu­lui Nr. II din Fagarasiu substerne protocolulu adunarei generale alu aceleia, tienute in comun'a rurale Veneti'a inferidre in 21 Augustu. Din acelu protocolu aflamu 1) câ din aprdpe 200 de membrii ordinari, câţi fuseseră odinidra in acelu despartiementu, au mai remasu numai 1 2 ; 2) câ in acest'a adunare, cercetata de altmentrea forte reu, de unde adecă inteliginti'a romana absentase in partea sa cea mai mare, nu s'a inscrisu nici-unu mem­bru nou, era sum'a de 86 fl. v. a. câta s'a incassatu, este dela membrii vechi; 3) in loculu dlui Ioanu Codru Dragusianu mutatu cu locuinti'a la Sibiiu, s'au alesu in comitetu dlu Ioanu Cintea; 4) Se iau mesuri pentru lu­crarea mai cu energia in folosulu Asoeiatiunei; insa 5) la propunerea dlui George Popu Gridanulu se decide, câ comitetulu centrale se fia reflectatu la impregiurarea, câ intre sum'a de bani administrata din acelu despartie­mentu la eass'a Asoeiatiunei si intre ajutoriele si stipen-diele impartite in acel'a, nu este nici o proportiune.

— Conclusele aduse in adunarea dela Veneti'a infe­ridre se iau spre sciintia; relativu la punctu 5 biuroulu se informedie pe direcţiunea despartiementului, in scurtu, de si in deplina concordantia cu adeverat'a stare a lu­crului.

f § . 12. Ad. Nr. 269. Din raportulu de dato 22 Augustu a. c. subscrisu de dlu Florianu Porcius ea pre­siedinte ad-hoc si dlu Ioanu Tanco câ actuariu, asemenea şi din procesulu verbale alaturatu aflamu, câ tienendu-se mai antaiu conferenţia prealabile in 21 Augustu, a suc­cesu a se infiintia şi in Naseudu si a se constitui pe bas'a §-lui 13 unu despartiementu filiale, aleg&Mki-se de directoru dlu C. Moisil, de actuariu dlu Ioanu Tanco,

— 168 —

cassariu dlu Octaviu Baritiu, controloru dlu Florianu Motiocu si siese membrii in subcomitetu, adecă domnii Dr. Paulu Teaca, Ioanu Ciscanu, Gregoriu Pletosu, Ioanu Issipu, Paulu Bej a si Ioanu Catone.

Din list'a alăturata la protocolu aflamu, câ in acelu despartiementu erau pâna aci numai 5 membrii actuali, era acuma suntu cu toţii 17 ordinari si 12 ajutători.

— Constituirea despartiementului si compunerea co­mitetului din persdnele alese, se confirma; numerulu mem-briloru ordinari se ia spre sciintia.

§. 13. Ad. Nr. 268. Dlu advocatu Parteniu Cosm'a face cunoscutu, câ dupa ce â representatu pe Asocia-tiune atâtu la notariulu publicu, câtu si la judecatori'a reg. in caus'a legataria a repausatului membru funda-toriu Petru Hddrea, acumu are trebuintia de auctori-sare ulteridra, câci sor'a repausatului Mariuti'a Severinu atacându testamentulu, a pretinşii impartire legala, si asia toti legatarii suntu indrumati la calea ordinaria pe ter­minu de 30 Septembre a. c.

In acesta causa biuroulu a si datu dlui advocatu Parteniu Cosm'a plenipotentia in 12 Septembre a. c.

§. 14. Ad. Nr. . Dr. A. Pi Alexi profesoru gimnasialu in Nasaudu, cere diurnele si banii de drumu in calitatea sa de membru alu sectiunei sciintieloru na­turale, la a cărei adunare fusese convocatu de câtra pre­sidiu pe 26 Augustu a. c.

— Cass'a este avisata, câ conformu normei intro­duse pentru membrii sectiunei in casu de a fi convocaţi la vre-o siedintia, se se numere dlui profesoru Alexi atâtu diurn'a, câtu si banii de drumu din sum'a preve-diuta in budgetu la positiunea Nr. 1 pe lângă quietantia in regula.

§. 15. Ad. 287. Senatulu scolasticu din Siomcut'a mare se rdga intr'o petitiune motivata, subscrisa si de dlu protopopu, câ dupace comun'a susţine dela anulu 1867 incdce la acelu punctu espusu mai tare decâtu multe al­tele, o scdla confesionale cu 2 docenţi, era dela anulu 1876 incdce a infiintiatu si postulu de invetîatoresa si progresulu este forte imbucuratoriu, dara acumu comun'a a obositu, din sum'a votata de câtra adunarea generale cu 500 fl. pentru scdle, 100 fl. se se acorde scolei din Siomcut'a mare.

— Din siim'a de 500 fl. v. a. votata de câtra adunarea generale pentru ajutorarea scdleloru, 400 fl. v. a. s'au si destinatu in siedinti'a din 15 Septembre a se distribui la acelea trei scdle recomandate de câtra aceeaşi adunare generale, era restulu de 100 fl. s'a decisu a se imparti in doue si a se pune la dispositiunea celoru ddue consistdrie metropolitane, prin urmare cererea acest'a nu se pdte implini.

§. 16. Ad. Nr. 306. Mihailu Parhonu teologu, acumu docente in Resinariu, 'si da dimisiunea din pos­tulu de scriitoriu in cancelari'a Asociatiunei.

— Se ia spre sciintia, § . 1 7 . Ad. Nr. 285. Ioanu Iosifu, de locu din

Draosu, cerculu Rupei, gimnasistu de 8 classe si teologu absolutu in Sibiiu si insinuatu la cursulu de drepturi, se

rdga a i se conferi staţiunea de scriitoriu la cancelari'a Asociatiunei.

§. 18. Ad. Nr. 286. Vasilie Fodoru, inscrisu la cur­sulu de drepturi in academi'a din Sibiiu, se rdga asemenea a i se conferi staţiunea de scriitoriu la acesta cancelaria.

Dupace M. Parhonu a dimisionatu; dupace insa apli­carea unui scriitoriu in cancelaria este de competenti'a presidiului in contielegere cu secretariulu, alegerea unuia din concurenţi se lasa asupr'a presidiului, se recomanda inse, câ pe aceşti doi concurenţi se-i aplice pe unu timpu in modu provisoriu, cu atâtu mai virtosu, câ in vederea afaceriloru immultite, se cere câ scriitoriulu se lucre si promptu, se aiba si scrisdre câtu se pdte mai frumdsa. De aci incolo presidiulu se dispună dupa cumu va afla cu cale.

§. 19. Ad. Nr. 309. Presidiulu societatiei „Tran­silvani'a" trimite v. a. fl. 200 = 434 lei noi câ ajutoriu pentru 16 tineri invetiacei aplicaţi la meserii, pe 6 luni computate dela 1 Octobre 1881 pâna la 30 Martiu 1882.

— Sum'a de 200 fl. v. a. s'a transpusu la cassa. Biuroulu pe lângă ce va adeveri primirea sumei, co­munice totuodata societatiei „Transilvani'a" catalogulu celoru 16 invetiacei ajutoraţi de aceeaşi, asia precumu se afla acela rectificatu prin intrarea de alti trei inve­tiacei in loculu celoru esiti la finea anului 1880 si tot­odată se arate, câ preste ddue luni se va publica con-cursu pentru alte patru vacantie, care se voru deschide in Ianuariu 1882 ; se dea informatiune si despre pro­gresulu aceloru tineri.

§. 20. Ad. Nr. 294. Fridericu Roth, ospetariu la „Imperatulu Romaniloru", presenta unu comptu de 20 fl. v. a. chiri'a de 2 dile pentru sal'a închiriata cu ocasiunea adunarei generale.

— Se se dea aviso la cassa, spre a se plaţi 20 florini din sum'a estraordinaria votata in budgetu.

§. 2 1 . Ad. Nr. 300. Tipografulu W. Krafft pre­senta comptu de 8 fl. 75 cr. v. a. pentru tipărituri estraordinarie.

— Se i se platesca totu dela positiunea 28 a budgetului. § . 2 2 . Ad. Nr. 299. Comptulu mesariului Ohansky

din Sibiiu de 3 fl. v. a. pentru o scaricica necessaria la biblioteca.

—- Se i se numere totu din estraordinariu. §. 23. Ad. Nr. 296. Ioanu Petricu protopopu res-

pundiendu la scrisdrea biuroului din 18 Septembre arata, câ scolariulu B. Baiiilu dela scdl'a comerciala din Bra­siovu a depusu esamenu de maturitate, prin urmare burs'a lui deveni vacanta.

— S'a publicatu concursu pentru acea bursa. Verificarea acestui procesu verbale se concrede

domniloru: Popescu, Cosm'a, Dr. Puscariu.

Iacobu Bplog'a m. p. G. Bari t iu m. p. S'a ce'titu si verificatu. Sibiiu 9 Octobre 1881 .

P. Cosm'a rh. p. I. Popescu m. p. Dr. Ilarion Puscariu m. p.

— 169 —

Câtalogu alfabeticu asupra cartiloru aflatâre in bibliotec'a „Asociatiunei transilvane pentru literatur'a si cultur'a pop. rom." pana inclusive la adu­narea yen. dela Turd'a din 7—9 Aug. 1880, comp mu de Petra-

Petrescu, archivariu si bibliotecariu alu Asociatiunei.*) (Urmare).

Gothe, Suferintiele junelui Werther. 1 voi. 8°. Bucuresci 1 8 4 2 (750) .

Gradus ad Parnassum. 1 voi. 8°. Tyrnaviae 1871 (887) . Graeser A. Geschichtl. Nachrichten iiber d. Mediascher Gym-

nasium. 1 voi. Hermannstadt 1852 (1029) . Gramatic'a rom. si nemtiesca pentru tinerimea naţionala. 1

voi. 8°. Brasiovu 1839 (848) . — p. sintactica. Brasiovu 1838 (847) .

Grammaticae instit. in usum scholarum M. Pr. Transsilv. 1 voi. p. IV. Claudiopoli 1836 (861) .

Grammatik. Kurzgefasste — d. rom. Sprache f. Militair. 1 voi. 8°. Hermannstadt 1871 (855) .

Greissing K. Die Mineral-Quellen zu Zaizon in Siebenb. Wien 1855 (1371) .

Grassus M. Collect. juris civ. rom. cum recess. imper. rom. germanici et ordinatione crim. imp. Carol V. 1 voi. 8°. Tubingae 1723 (145) .

Gravisi Giulio. Componimenti lirici et dramatici. 1 voi. 8°. Triesti 1808 (832) .

Grăfe Dr. H. Geometrische Anschauungslehre. II Aufl. Leipzig 1850 (589) .

Grigorie Nasiansineanulu: Cuventu pentru preoţia. 1 voi. 4°, 178 p. Bucuresci 1821 (1).

— mitropolitulu Ungro-Vlachiei. A lui Fotie epistolie de obsce si doue cuvinte pentru purcederea prea s. duchu, tălmăcita din limb'a elina. 1 voi. 8°. Buzeu 1832 (13) .

— Invetiatura pe scurtu pentru nunti. Tălmăcita de — 1 voi. 4° 1825 (2).

— mitropol. Ung.-VI. Ale lui Iosifu monachulu Vrienie cu­vinte douedieci si doue pentru purcederea prea s. duchu, tălmăcita din limb'a greca. 1 voi. 8°. Buzeu 1832 (3).

Grimm J. A. Die polit. Verwaltung in Grossf. Siebenb. 3 voi. 8°. Hermannstadt 1856 (193) .

Griselini Fr. Versuch einer polit. u. nat. Geschichte des Te-mesv. Banat. I—II (1 voi.) 4°. Wien 1780 (456) .

Grondy, Le vicomte de —, Critique de: La question roumaine par E. About. br. Saint-Gall 1860 (822) .

Grossing Fr. R. Jus publicum Hungariae. 1 voi. 8° . Halae Sax. 1736 (109) .

Grotius Hugo. De jure belii ac pacis libr. III. 1 voi. Amster-dami 1651 (59) .

— De jure belii ac pacis. 1 voi. 8°. Amsterd. 1735 (167) . Grundzuge fur d. Organisation d. polit. Verwaltungsbehorden.

1 voi. (decisiunea imper. 1849) (189) . Guerard J. v. Philosophie des Kriegswesens, I Bnd. 8°. Wien

1833 (417) . Guizot F. Dictionaire synonime de la langue frâng. A—K. voi.

I. Paris 1809 (892) . Gunesch A. Cum Deo fides Sax. in Transylv. das ist d. Sach-

sen in Siebenb. Treue u. Bestăndigkeit. Ms. din 1697 , 4° (940) .

Gustermann A. W. Die Ausbildung d. Verfassung d. Konig-reich's Ungem. I—II (1 voi.) 8°. Wien 1811 (389) .

— Ungarisches Staatsrecht. I Bd. 8?. Wien £ 1 8 (190) .

*) Numerii din parentese arata locatiunea opuriloru in dulapuri.

II . Hă/ener Fr. Der Wiesenbau, Reutlingen u. Leipzig 1847 (636) . Handbuch f. ev. Landeskirche im Grossfiirstenth. Siebenbiir-

gen. 1 voi. 8°. Wien 1857 (85) . Handels u. Gewerbekammer Bericht f. J. 1850 br. ( 1086) . Haner G. J. De script. rerum hungar. ac transylv. Vienae

1 7 7 4 (350) . — Siebenbiirgen. 1 voi. 4°. Erlangen 1763 (400) . — M. G. Historia ecclesiarum transylvanicarum. 1 voi. form.

micu. Francof. et Lipsiae 1694 (61) . Hann Fr. Megvilâgositâsa azon vâdiratnak, melyet a ket olâh

pîispok urak a szâsz nemzet ellen benyujtottak. br. 8°. Szeben 1844 (1001) .

Hanne J. W. Dr. Zeitspiegelungen z. Orientirung d. Gebil-deten in Religion u. Sitte. 1 voi. 8°. Hannover 1 8 5 4 (1350) ,

Hasdeu B. P. Istori'a critica a româniloru, tom. I, t. II, 1 fasc. 4°. Bucuresci 1875 (247) .

Hase Karl D. Lehrbuch d. ev. Dogmatik. 1 voi. 8°. Leipzig-1838 (1364) .

Hederich M. Benj. Lexicon Mythologicum. 1 voi. 8°. Leipzig 1741 (885) .

Heinecius Jo. Elementa juris civ. secund, ordinem institut. 1 voi. 8°. Goettingae 1806 (166) .

— J. G. Elem. juris civ. 1 voi. 8°. Amsterodami 1747 (157) . Helfert J. A. Freih. v. — Oesterreichische Volksschule. 3 voi.

8°. Prag 1860 /1 (565) . Heliade J. B. Equilibriu intre antitese seu materi'a si spiri-

tulu. 1 voi. 8°. Bucuresci 1 8 5 9 / 6 9 (732) . — Instit. României; tabela istor. dela Traianu pâna in di-

lele ndstre. Bucuresci 1863 br. (1107) . — Unirea si unitatea, br. Bucuresci 1863 (1108) . — Gramateca romanesca. 1 voi. (?) (849) .

Heltai Gâspâr Magyar Kronika. 1.1. Nagy-Gyorben 1789 (492 ) . Helwinger, Dissertationes politicae. 1 voi. 8°. Norinbergae

1661 (294) . Hene Fr. Beitrâge z. dacischen Geschichte. 1 voi. 8°. Her­

mannstadt 1836 (468) . Henke B. Romănien. Land u. Volk. 1 voi. 8°. Leipzig 1877

(1398) . Henning. Lehrbuch d. ganzen theor. Philosophie. 1 voi. 8"

(?) (238) . , , Henrich J. D. Dissertatio ad hist. saxonum in Transsilv. spec-

tant. br. Cibinii 1822 (284) . Hermann Joh. Hinterlassene Predigten. 1 voi. 8°. Leutschau

1 8 1 4 (92) . Hermannstadt. Programm d. Gymnasiums A. C. zu — pro

1 8 6 5 / 6 , 1 8 7 0 / 1 . 2 br. (972) . Hermannstădter Local-Statuten. br. 4°. Hermannstadt 1869

(1042) .

Hermannstădter Zeitung, I Jahrg. Herm. 1 8 6 1 . 8*1 ( 1266) .

Hermanus J. H. Teutsches systema juris civ. 1 voi. 4° . Jena 1762 (212) .

Heschl B. Compendium d. allgem. u. spec. path. Anathomie. 1 voi. 8°. Wien 1555 (231) .

Heubach C. Ch. De politia romanorum. 1 voi. 4°. Gottingae 1791 (151) .

Highien'a si ScâVa foia period, red. Dr. P. Vasiciu pro 1876 8° (1292) . . . • ~

Hillbricht Dr. Statistische Notizen aus Siebenb. (Verein f. Sie­benb. Landesk.) 1 voi. 8° (530) .

22

— 170 —

Hinîiescu I. Pomologia. 1 voi. 8°. Bucuresci 1871 (631). — I. C. Proverbele romaniloru. 1 voi. 8°. Sibiiu 1877 (769).

Hinz Joh. Geschichte d. Bisthums der gr. n. u. Glaubens-genossen in Siebenb. 1 voi. 8° (2 es.). Hermannstadt 1850 (88).

Historia literarum bonarumque artium in Hungaria. 1 voi. Viennae 1799 (314).

Historiae Byzantitiae continuatio. T. III. Tyrnaviae 1740(332). Historiae hungaricae literariae lineamenta. 1 voi. 4°. Altona-

viae 1745 (366). — romanae scriptores latini veteres qui extant omnes. 1 voi.

Ebroduni 1621 (folio) (1339). Historien-Buch, AUgemeines —. 1-er Bd. I. Abtb. Wien 1796

(422). Hodosiu Dr. Ios. Romanii si constitutiunea transilvana. 1 voi.

8°. Pest'a 1871 (748). Hoffmann M. C. G. Instructio in lect. novi testamenti. 1 voi.

8°. Lipsiae 1737 (70). Hohler Th. Em. Kurze Uebersicht d. allg. Weltgesehichte.

1—2 (1 voi.) 8°. Wien 1818 (443). Holle Phil. Mytologia seu fabulosa deorum historia. 1 voi.

Cibinii 1781 (664). Hollok Em. Nexus nationis hungarae cum polonica. 1 voi. 8°.

Cassoviae 1831 (346). — Conamina reg. apost. de aug. domo austr. nat. ad felie,

nationem hungaram. 1 voi. 8°. Posonii 1833 (360). Holthaus P. D. Wanderungen durch Europa u. das Morgenland

in d. J. 1824—40. 1 voi. 8° 3 Aufl. Barmen 1843 (546). Homeri Ildas, instruct Spitzner. 2 voi. 8°. Saxo-Gothae et

Erfordiae 1835 (638). — latinis vers. expres, a. R. Cunichio. 1 voi. 8°. Vindo-

bonae 1784 (679). — opera et reliquiae, recens. Wolfii. voi. III et IV. Lipsiae

1807 (643). Hommaire Adele de H. Voyage dans le steppes. 1 voi. 8°.

Paris 1860 (810). Hoppi Joach. Commentatio ad inst. justinianeas. 1 voi 8°.

Francof. ad V. 1715 (143). Horănyi Al. Memoria hungarorum. 3 voi. 8°. Viennae 1755 (320).

— Nova memoria hungarorum et provincialium. 2 voi. 8°. Pesthini 1795 (319).

Horatii Q. Fl. opera, ed. II. Biponti 1796 (653). — opera. Parisiis 1800 (655), — poemata. Brunsulgae 1655 (656).

Horatius Q. Fl. (opera). Vindobonae 1802 (654). Homad G. Iniţia relig. Christ. inter hungaros eccl. orient.

adserta. 1 voi. 4°. Francof. et Lipsiae 1740 (364). Hornius G. Orbis imperans. 1 voi. 16°. Lipsiae 1668 (341). Homyay A. Elementa matheseos purae. p. II. Claudiopoli

1844 (590). Horvath Ign. St. Bibliotheca jurisconsultorum Hungariae. 2

voi. 8°. Posonii 1786 (117). Hovelacque A. Euphonie sanscrite. Paris 1872 (865).

— Memoir sur la primordialite et la prononciat. du R-vocal sanskit. br. Paris 1872 (866).

— Note sur la prononciation et la transcript. de deux sif-flantes sanskrit. br. Paris 1869 (867).

Huber Franciscus. Politia civitatis legibus et decretis M. Prin-cipatus Transilvaniae. Claudiopoli 1829 (1377).

Huber L. P. (patru piese teatrale) anume: Selbstsucht v. E. d'Eglantine; Vergehen u. Grosse v. Buchardi; die Ver-schworung wieder Peter d. Grossen v. Kratte. Der gut-herzige Sohn v. Schmieder. 1 voi. 8°. Gratz 1796 (783).

Hubotî I. Invetiaturi pentru căutarea boleloru si prăsirea vi-teloru domestice. Bucuresci 1842 (226).

Hugo. Napoleon Lebens-Geschichte. 2 voi. 8°. Stuttgart 1842 (442).

Hundt-Badowsky H. Polen und seine Revolution. Il-er Band. Stuttgart 1831 (445).

Hungaria, graviter aegra ab succesore coronae et statibus atq. ordinibus regni in comitiis a. 1790 curam postulans. br. (299).

Hungarisches Magazin. Pressburg 1781, 2 br. 8° (401). Hungarn. Polit. geograph. u. hist. Beschreibung des Konig-

reichs. — 1 voi. Pressburg 1772 (430). Hubner's Conversations- Lexikon. 1 voi. 8°. Regensburg 1745

(896). — J. Geographie. 2 voi. 8°. Hamburg 1736 (537).

I . Iliescu Niciforu. Cultur'a si sciinti'a preotului romanu. Cu-

ventare. br. Iassi 1861 (718). Imbs. Franţais et Americaine. lvol. Bruxelles 1871 (823). Index alter Biblioth. szech. regnic. Posonii 1803 (917).

— biblioth. hung.'Fr. C Szechenyi. Pestini 1808 (915). Index realis geogr.-topogr. in decreta com. reg. Hungariae

(Kovachich). (531). Infricosiatele stricăciuni ale beuturei de vinarsu. ed. III. (2 es.)

br. Brasiovu 1868 (1094). Instructio pro tab. reg. jud. transilvanica. 4° fâra titula 1787 (152). Instrucţiune pentru purtarea trebiloru orfanali si curatelari,

rom.-germ. br. (139). Invetiatura crestinesca. Tipărita sub Paulu Aronu. 1 voi. 12°.

Blasiu 1785 (37). Ioanid G. Dictionariu eleno-romanu. 2. voi. 8°. Bucuresci

1864 (902). Ionescu I. Carte de lectura. 1 voi. 8°. Bucuresci 1870 .(571). HQOSOTOV IOTOQIOV, opera Reizi. 1 voi. 8°. Lipsiae 1778 (641). Istorii biblice pentru scole si familii, trad. d. germana (2 es).

Bucuresci 1865 (38). Istori'a sacra. Elemente de — seu biblica a. v. si n. testa-

mentu pentru seolele prim. urbane si rurali. Bucuresci 1869 (2 es.) (32).

— Scurtare de — pentru Romanii dela drept'a Danubiului, dupa textulu sântei scripture de D. A. 8°. Bucuresci 1867 (30).

Isvorele desiertului, bros. Pest'a 1869 (1083). J .

Jakab Etek. Kolozsvâr tortenete vilâgosito rajzai. 1 voi. 8°. Budân 1870 (481).

— Kolozsvâr tortenete I kot. okleveltâr I. 2 voi. Budân 1870 (482).

— A kirâlyfoldi viszonyok ismertetese. 2 voi. 8°. B.-Pest 1871 et 1876 (487).

— A Ghicziek erdely torteneteben, kiil. tekint. a kormânyzoi intezmenyre. 1 voi. 8°. B.-Pest 1876 (488).

Jacob L. H. Philosoph. Rechtslehre oder Naturrecht. 1 voi. 8°. Halle 1795 (114).

Jacobson Dr. Ir. H Ueber d. Oest. Concordat. 1 voi. 8°. Leipzig 1856 (1353).

Janoviciu B. Grammatik d. rom. Sprache f. Deutsche. 1 voi. Wien 1855 (853).

Jarcu D. Catalogu gen. de cârti rom. Bucuresci 1865, 4° (2 es.) (909).

— dto Bucuresci 1873 (910).

— 171 —

— Comptabilitatea comerciala pentru cl. IV. ed. 6 (2 es.) 8°. Bucuresci 1863 (595).

— Elemente de istori'a naturala dupa Beleze. ed. 6 (2 es.) 1 voi. 8°. Bucuresci 1864 (613).

Jăger Dr. J. N. Anfangsgriinde der Metaphisik. 1 voi. 8°. Wien 1842 (240).

Jegenensis. Notitia parochiae—, Claudiopoli 1794, 1 v. 8° (57). .Iovii P. Historia sui temporis. 1—2 (1 volum). Basiliae

1567 (339). Judanii si statulu germanu, trad. Bucuresci 1869 (262). Jullien B. Elements dela gram. frâng. 2 volume 8°. Paris

1872 (829). Jung, Dr. Jul. Rdmer und Romanen in d. Donaulăndern.

1 voi. 8°. Insbruck 1877 (1397). „Junimea." Raportu anualu alu societ. academice — in Cer­

năuţi, br. Cernăuţi 1880 (1081). Junius. Femeile de I. Pederzani, br. Barladu 1873 (727). Juris hung. ac. trans. syntagma. 1 volum 12°. Claudiopoli

1762 (175). Juris quoutimur epitome sec. ord. institution. imp. digesta.

1 voi. 16°. Spirae 1594 (105). Justiniani D. Institut, libri IV. 1 voi. 8°. Jenae 1720 (160).

— Instit. sive elem. 1. IV. Lipsiae et. Francof. 1722 (105). — dto 1 voi. 32°. Lugduni 1543 (104). — Institutiones. 1 voi. 32°. Lipsiae 1683 (101).

«K. Kalender, Siebenb. Volks—f. 1868. Hermannstadt. (1243). Kăllay F. A magyar nemzetisegrdl. 1 voi. 8°. Pesten 1836 (491).

— Historiai ertekezes a szekely nemzet eredeterol. 1 voi. 8°. N. Enyed 1829 (495).

Kant Im. Ueber eine Entdeckung, nach der alle neue Kritik d. rein. Vernuft durch eine ăltere entbehrt gemacht wer-den soli. 1 voi. 8°. Konigsberg 1791 (241).

Kantemir's D. Beschreibung der Moldau nebst dem Leben d. Verfassers. 1 voi. 8°. Frankfurt und Leipzig 1771 (393).

Kaprinai. St, Hungaria diplomatica temporibus Mathiae de Hunyad reg. Hungariae. P. I. Vindobonae 1767 (374).

Karlsburger Conferenz v. 11/12 Febr, 1861. Protocolle und Reden, br. (199).

Katalog der Biicher und Kartensammlung b. der Handels- und Gewerbekammer in Kronstadt. 1876 (958).

Katona Steph. Historia crit. reg. Hungariae stirpis Arpadianae et fide, domest. et exterorum scriptor. concinata. 3 voi. 8°. Pest'a 1779 (318).

Kazy Franc. Historia universitatis Tyrnaviensis. 1 voi. 4°. Tyrnaviae 1737 (71).

Kăstner J. D. Dissert. de script. res. trans. saxonicis. 1 voi. Cibinii 1819 (286).

Kees J. G. Comentarius ad Just. instit. imper. 1. IV. 1 voi. 4°. Ingolstadii 1731 (171).

Kelemen Em. Instit. juris privaţi hungarici. 4 voi. 8°. Pestini 1814 (218).

Keminy Jos. G. Deutsche Fundgruben. 2 voi. 8°. Klausen-burg 1839 (461).

— Notitia hist. diplom. cap. Albensis. 2 voi. 8°. Cibinii 1836 (310).

Kiepert H. Vdlker und Sprachen-Karte v. Oestereich und d. Unter-Donau-Lănder. Berlin. (1314).

Kind Fr. Erzăhlungen. 1—6 (1 voi.) 8°. (786). Kinderfreund. Der —. Lesebuch. 1—2 (1 voi.) 8°. Miinster

1812 (583).

Kindermann E. Vollstăndige Astronomie. 1 voi. 8°. Rudolf-stadt 1744 (626).

Kipferling, Charte von Oberungarn. Wien 1803 (549). Kire es miert szavazzunk? br. B.-Pest 1875 (1059). Klausen, Edgar v. der —. Der Kampf zwischen Vernunft und

Glauben. 1 voi. 8°. Erlangen 1857 (1365). Kneise Chr. G. Antropologie und Psychologie. 1 voi. 8°. Eis-

leben 1837 (1366). KnichenB. G. Opus politicum. Folio. Francof. a/M. 1682(1328). Koller Jos. Historia episcop, quinque eccles. 7 voi. 4°. Po-

sonii 1782 (65). — Prolegomena in episc. quinque eccl. 1 voi. 4°. Posonii

1804 (66). Kolozsvdri r. k. nyilvânos telj. gymnasium evkdnyvei. Ko-

lozsvâr 1859/60 (956). Korabinsky J. M. Lexicon v. Ungara, t. I. 8°. Pressburg

1786 (522). Korumannus H. De miraculis virorum. 1 voi. (fâra tit.) (687). Kosa Sig. de Berekeresztur. De publica partium Transilva-

narum administr. civ. atq. milit. sub Woywodis. 1 voi. 8°. (2 es.). Viennae 1816 (359).

Kovachich Jos. Nic. Monumenta veteris legisl. hungaricae. 1 voi. 8°. Zagrabiae 1815 (110).

Kozma E. Elmeleti es gyakorlati român nyelvtan. 1 voi. 8°. Kolozsvârt 1872 (874).

Kohler J. D. Anweisung f. reisende Gelehrte. 1 voi. 8°. Franc-furt und Leipzig 1761 (918).

Koleseri S. Aurăria romano-dacica. Cibinii 1717 (335). Kdnigsboden. Drei Gesetzentwiirfe und die Regelung d. Inner-

verhăltnisse des —s. 1 voi. 8°. Hermannstadt 1871 (194). Kraus W. Geschichte d. Oesterr. Kaiserstaaten. 1 voi. 8°.

Prag 1860 (392). Kreil Karl. Anleitungen zu d. magnetischen Beobachtungen.

1 voi. 8°. Wien 1858 (1233). — Entwurf eines meteorol. Beobachtungs-Systems fur die

oester. Monarchie. Nebst einem Anhange enthaltend d. Beschreib. d. an der Sternwarte zu Prag aufgest. Auto-grapheninstr. 1 voi. 8°. Wien 1850 (1232).

— Entwurf eines meteorol. Beobachtungs-Systems fur oest. Monarchie. br. 8°. (1234).

Kronstadt. Bericht d. Handels- u. Gewerbekammer. 1 voi. 8°. Kronstadt 1858 (936).

— Programm des r. k. Untergymnasiums in—pro 1858/9 (971). — Stadt, ăltere Gemeinde-Verwaltung. br. Kronstadt 1865

(1055). Kunitsch M. Lehrreiche Geschichten und Erzăhlungen. 1 voi.

8°. Gratz 1807 (790). Kurz A. Magazin fur Geschichte Siebenbiirgens. II. Bd. III.

Heft. Kronstadt 1845 (1262). — H. Leitfaden z. Geschichte der deutschen Litteratur. 1 voi.

8°. Leipzig 1860 (794). Kuihy L. Polgâri szozat keletnephez. 1 volum 8°. Pesten

1841 (494(. Kiihner Dr. Raphael. Elemmentargramatik d. griech. Sprache.

1 voi. 8°. (10 Aufl.) Hannover 1851 (870). I i .

Laboulaye E. Partitulu liberalu, trad. r. 1 voi. 8°. Bucu­resci 1867 (774).

La Fontaine. Fables. 1 voi. 8°. Paris 1873 (817). — Aug. Der Unbekannte oder d. Kampf mit d. Verhăltnissen.

3 voi. 8°. Wien 1815 (781). Lănder und Vdlkerkunde. t. VI. Das Kaiserth. Russland (541).

- 22*

Landtag. Verzeichniss d. Mitglieder d. siebenb. — es v. Jahre 1863. br. (1039).

Lange L. Rdmische Alterthiimer. 2 voi. 8°. Berlin 1856 (802). Lausius Th. Achillis Fr. Consultatio de principatu inter proc.

Europae. 1 voi 8°. Amsterdami 1637 .(293). Laslo Pop G. Istori'a scurta a romaniloru dela Almu pova-

tiuitoriulu unguriloru incdce. Sibiiu 1848 (992). Latini sermonis exempla selecta e scriptor. probatis. excerpta.

2 voi. 8°. Claudiopoli 1837 (659). Laurianu. A. Tr. Elemente de cosmografia pentru clasele pri­

mare ed. V. 8°. Bucuresci 1863 (627). — Geografi'a tieriloru romane pentru scdlele prim. ed. II.

8°. 2 es. Bucuresci 1865 (514). — Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia

degentium. Hilariopoli in Dacia inf..1846. 1 voi. 8°. (358). — Fastii consulari cu adausulu fapteloru memorabile, supl.

la ist, rom. Bucuresci 1869 (264). —- Tentamen criticum in orig. deriv, et formam linquae rom.

in utraque Dacia vigcntis. 1 voi. 8°. (2 es.) Viennae 1840 (860).

— Tabula Daciae antiquae ad mentem veteran scriptorum (pe pândia) (1312).

— Chart'a Daciei moderne (pe pândia). Bucuresci 1866 (1311). — Atlante geograficu dupa Bonnefort. Paris-Bucuresci 1868

(1310). — si Balcescu. Magazinu ist. pentru Daci'a. T. I. br. 3—6.

II. IV. V. VII. br. I. 8°. Bucuresci 1847 (258). — si Maximu. Dictionariulu limbei romane. 32 fasc. 8°. Glo-

sariu bros. 1—3. (904). Lavater's Regeln fur Kinder. Gratz 1801 (581). Lazar Joii. comitis versus mnemonici. 1 voi. Cibinii 1769 (662). Lazar Dr. I. M. Tabele istor. sincronistice ale colon, romane

br. I. Bistritia 1872 (962). Lebrecht M. Versuche einer Erdbeschr. d. Grossf. Siebenbiir-

gens. 1 voi. 8°. Hermannstadt 1789 (538). Legat G. Machat's franzosische Sprachlehre, 19 Aufl. 1 voi. 8°.

Wien 1846 (863). Lege pentru infiintiarea gardei orasienesci. Bucuresci 1856

bros. 138). — pentru intregirea armatei impr. cu instr. ofic. prov. pen­

tru punerea in lucrare a ei. 4°. Clusiu 1864 (127). Legi diferite din Romani'a. (1034). Lehmann Joh. Reise v. Pressburg nach Hermannstadt. 1 voi.

8°. Dunkenspiel u. Leipzig 1785 (427). Lehmann. Histori'a diplom. de stătu relig. evang. in Hunga-

ria. 1710 (fâra locu) folio. (1345). Lenk v. Treuenfeld. Lexicon v. Siebenbiirgen. 8 voi. 8°. Wien

1839 (506). Lentz Dr. C. G. H. Gesch. d. ev. Kirche seit d. Reformation.

1 voi. Leipzig 1849 (68). Leonhardt Jos. Lehrbuch zur Beforderung d. Kenntnisse von

Siebenb. 1 voi. 8°. Hermannstadt 1818 (535). Leopoldinische Diplom v. 4/12 1691. 8° micu. Hermannstadt

1861 (107). Leuclavius Jo. Historiae musulmanae turcorum libri XVIII,

folio. Francof. 1591 (1346). Leunis Joh. Schul-Naturgesch. Eine anal. Darstell. d. drei

Naturreiche. 2-er Th. Botanik. 1 volumu 8°. Hannover 1855 (566).

Lexicon abruptionum in numismatibus Romanorum. Norin-bergae 1777 (924).

— romanuTlat.-ung.-nemt. de Bud'a. 1825. 8°. (891).

Liebig Just. v. — Die Chemie in ihrer Anwend. auf d. Agri-cultur u. Phisiologie. 1 voi. 8°. Braunschweig 1865 (624).

Liturgiariu vechiu, fâra fdi'a tit. si fâra fine. 8°. (25). • Livid T. P. Histor. libri qui supers. T. I. Lipsiae 1848 (549). LeorenU es Gallois. et spanyol inquisitio tortenete. 2 voi. 8°.

Lipcse 1863 (502). Londoner-Austellung, Bericht iiber die — von J. 1862. 1 voi.

Troppau 1863 (932). Luca Ignacz. Geograph. Handbuch v. Oesterr. Staate t. IV. V.

p. I. 8°. Wien 1771 (534). Lucanus M. A. De bello civili 1. X. Lipsiae 1726 (674). Lubeck Dr. J. K. Der patr. Rathgeber fur d. ung. Stadt u.

Landwirth. 3 voi. 8°. Pest 1807 (634). Ludolfus de Saxonia. Vita Jesu Christi. Venetiis 1572 (75). Lilnig Joh. Chr. Litterae procer. Europae ad. reges, principes.

3 voi. 8°. Lipsiae 1712 (379). M.

Magazinu pedagogicu de Popu si Anc'a pro 1867/8 (din 1879 lips. br. 11—12). (558).

Mayyarenspiegel oder Vdlker yerfass. des ung. Reiches. 1 voi. 8°. Leipzig 1844 (176).

Majlath J. Gesch. d. Magyaren. 1 voi. 8°. Wien 1828 (394). Maiorescu I. Itinerariu in Istri'a. 1 voi. 8°. (2 es.) Iassi

1874 (741). — T. Critice. 1 voi. 8°. Bucuresci 1874 (735). — Despre scrierea limbei romanţ. 1 voi. 8°. Iassi 1866 (842).

Maioru P. Istori'a pentru inceputulu romaniloru in Daci'a. 1 voi. 4°. Bud'a 1834 (250).

— Ortograph. rom. sive lat. val. una cum clavi qua penetr. orig. vocum reserantur. 8°. Budae 1819 (851).

Maioru, Petru—. Raportu gen. istor. despre actele soţ. — B.-Pest'a 1877. 8°. br. (988).

Maniu M. Nic. Orthoepia lat. lat.-val.-ung.-germ. et serbo-val. Cibinii 1826 (582).

Munuariu pentru jud. cercu li din distr. Fagarasiului. br. Si­biiu 1866 (1103).

Manuscris. Pentru jidovii cari au orbitu si pentru cei-ce li s'au taiatu manile si dupa ce au crediutu in Iisusu Chr. s'au tamaduitu de Nascatdrea de Ddieu (scrisu cu ci-rile) (1348). <->

Mapin A. Prescurtare de chimie de Pelouze. 2 voi. Bucu­resci 1852 (623).

Marianu S. Fl. Traditiuni poporali romane, br. 8°. Sibiiu 1878 (720).

Marienescu A. M. Colinde. 1 voi. 8°. Pest'a 1859 (710). — Petru Raresiu, novela. 1 voi. 8°. Sibiiu 1862 (709). — Istori'a romana naţionala pentru tinerimea rom. Sibiiu

. 1861 (274). Mariette-Bey A. Apercu de l'histoir ancienne d'Egypte. 1 voi.

Paris 1867 (827). Mârton, Jos. v. — Deutsch-ung.-lat. Lexicon. 4 voi. 8°. Wien

1820 (893). —• Lexicon linquae lat.-hung.-ger. 2 voi. 8°. Viennae 1815

(894). — Magyar-nemet lexicon. 1 voi. Becsben 1807 (895). — Versuch einer ausfiihrl. praktischen ung. Sprachlehre f.

Deutsche. Wien 1817 (864). Mârtony, C. de Koszeg. Versuche ti. d. Seitendruck d. Erde.

1 voi. 4°. Wien 1828 (586). Massimu I. C. Rapeda idea de Gramateca macedo-romanesca.

1 voi. 8°. (2 es.) Bucuresci 1862 (844).

— Epitorae hist. graecae aut. C. Şiret, ed. II. Bucuresci 1858 (351) .

Materia pbarmaceutica, latinesce si romanesce. br. I—VI. (221) . Maurus Lucim. Historia dell' Indie occidentali. 1 voi. Ve­

neţia 1599 (336) . Maximu J. Praktische Grammatik d. rom. Sprache. 1 voi. 8°.

Hermannstadt 1871 (857) . Maunert Dr. H. N. Geographie u. Staatskunde d. K. Oester-

' reich. 1 voi. 8°. Wien 1851 (523) . Mayr, Divus Augustinus. T. I. Venetiis 1735 (49) .

— Dr. Fr. Jahrb. fur Kinderheilkunde u. phis. Erziehung. 1 voi. 8°. Wien 1860 (232) .

— Compendium d. Augenheilkunde. 1 voi. 8°. Wien 1852 (233) .

— P. E. Manuale controversisticum. 1 voi. Cassoviae 1750 (50) .

Mediasch. Programm d. siebenb. sâchs. landw. Lehranstalt zu — pro 1 8 7 4 / 5 . 1875 /6 . 2 br. (975) .

Megerle J. G. v. Muhlfeld. Merkwiirdigk. d. k. fr. Stadt Kuttenberg und des daselbst befindl. uralten Silberberg-werkes. 1 voi. 8°. Wien 1852 (433) .

Mehes Jst. Cornelius Neposnak geografiai kultscha. 8°. Pesten 1801 (500) .

Meitani G. G. Studii constituţionale. 1 voi. 8°. Bucuresci 1878 (137) .

Melanchton Ph. Loci praecipui theologici. 1 voi. 8°. Lipsiae 1559 (76) .

Melidon G. R. Istori'a nation. pentru poporu, seu: nemulu, sap'a, arm'a, cas'a si mintea romanului. 1 voi. 8°. Bu­curesci 1876 (717) .

Memorandidu celoru 7 comune din fundulu r. din 1820 (950) . — scaunului Salisce si Talmaciu catra minist. ung. in 1820

(ung.) (949) . — deputatului de Galaţi. Bucuresci 1875 (1013) .

Mendelssohn M. Philosoph. Schriften, 1-er Bd. 8°. Tropau 1 7 8 4 (236) .

Meyer's. Geschichtsbibliothek fur allgem. Kunde, 18 voi. (I Th. 7 — 3 0 , II Th. 8 voi.) Hildburghausen. New-York (907) .

— Neues Conversations-Lexicon, tom. I—X. Hildburghausen 1861 (900) .

— Shakespeare's sămtl. Werke. 11 voi. 8°. (791) . — Volksbibliothek f. Lănder-, Volker und Naturkunde. Hild­

burghausen und New-York. 33 voi. (908) .

Meynert Dr. H. Das kon. Kronungs-Ceremoniel in Ungarn. 1 voi. 8°. Wien 1867 (957) .

Michaelis. Mosaisches Recht. 1 voi. 8°. (197) . Michelet J. La femme. 1 voi. 8°. Paris 1860 (813) .

Miclescu G. T. Colecta de recepte din economia, industria, comerciu si chimia, br. Sibiiu 1878 (991) .

Micu S. Theologi'a fundamentala dupa Schwartz. 1 voi. 8°. Blasiu 1876 (9).

Mihali Sim. Geografi'a Ardealului pre scurtu lucrata d. nem­ţia. 1 voi. 8°. Blasiu 1857 (513) .

— Elemente de ist. naturala. P. III. Mineralogi'a. 1 voi. 8°. Craiov'a 1868 (612) .

MiMlyi V. Dr. Cuventare pastorala, br. 4°. Lugosiu 1875 (1052) .

Miko Imre Grof. Erdely tortenelmi adatok. 4 voi. 8°. Ko-. lozşvârt 1855 , 1856 , 1858 , 1862 (1236) .

Miller J. Ferd. de —. Epistolae Ferd. I. et Maximiliani II. 1 voi. 8°. Pestini 1808 (309) .

Mineralien und Fossilien. Allgem. Tabelle der siebenb. — 4° Ms. (945) .

Mistri'a, diariu francmason. 8°. Bucuresci 1 8 7 4 (1. Nr. 12) , 1875 (1. 7. 8. 9) si 1876 (1294) .

Mitis Ign. Edl. v.—. Handbuch der popul. Mechamk nach R. Bruntok. 1 voi. 8°. Wien 1828 (625) .

Mitterpacher L. Compendium historiae naturalis. 1 voi. 8°. Budae 1779 (663) .

Moceanu G. Carte de gimnastica. 1 volum 8°. Bucuresci 1869 (560) .

Mognik Dr. Fr. Lehrbuch d. Geometrie. 1 voi. 8°. Wien 1851 (596) .

Moeckesch Fried. Historia reformationis Capituli Cibiniensi. br. Cibinii 1834 (1077) .

Moga B. Bemerkungen tiber die von — im J. 1837 unter-legte Bittschrift. Kronstadt 1 8 4 4 (1053) .

Moldovanu I. M. Acte sinodali ale bis. rom. de Alb'a-Iuli'a-Fagarasiu. 2 voi. 8°. Blasiu 1869 (11) .

— Geografi'a Ardeiului pentru scol. poporali. Blasiu 1866 — Istori'a Ardeiului p. scdlele poporali. Blasiu 1866 (267) .

(512) . — Spicuire iu ist. bis. a romaniloru. Respunsu la contr'a-

crit. de N. Pope'a. Blasiu 1873 (7) . Molihre. Oevres completes. 3 voi. 8°. Paris 1873 (815) . Molitvelnicu, tip. sub Mich. Apafy celu mare. 1 voi. Belgradu

1749 (19) . Molnăr J. Deutsch-Wal. Sprachlehre. 1 voi. 8°. Wien 1788

(878) . Mommsen T. Inscript. latinae antiquae ad C. Caesaris mortem.

folio. Berolini 1863 (1307) . — Romische Geschichte. 4 voi. 8°. Berlin 1 8 6 4 (797) .

Montesquieu. Oevres completes. 3 voi. Paris 1870 (812) , Mosheim J. L. Sittenlehre der heil. Schrift. Hermannstadt

1753 (82) . Mos M. Statutar-Gesetzbuch der Sachsen in Siebenburgen.

Hermannstadt 1846 (198) . Mugurii. Almanachu pe 1859 . 1 voi. 8°. Aradu 1859 (716) . Mumuleanu Paris. Caracteruri. 1 voi. '8°. Bucuresci 1825 (770) . Munde C. Grâfenberger Wasserheilanstalt. 1 voi. Leipzig

1837 (619) . Munteanu I. de Lapusiulu s. Biografiele celoru mai vestiţi

romani si romane. 1 voi. 8°. (2 esempl.) Urbea mare 1858 (271) .

— I. G. Opurile lui Caiu C. Tacit, trad. 1 voi. 8°. Sibiiu 1871 (700) .

— Caiu Suet. Tranquilu. Vieti'a a 12 imper. 1 voi. 8°. Bra­siovu 1867 (705) .

— Din script. lui Tacit. Germani'a. br. Sibiiu 1 8 6 4 (701) . — Carte de lectura rom. pentru cl. gimn. inf. 1 .1 . p. I. si II.

(1 voi. 8°). Brasiovu 1862 (569) . — Geografi'a bibi. Brasiovu 1 8 5 4 (517) . — Manualu de Geografia in ddue cursuri pentru clasele

gimn. Sibiiu 1 8 6 4 (515) . — Gramatic'a latina. Partea. formarra. 1 volum. Brasiovu

1863 (839) . — Gramatic'a romana. Partea formaria. Sibiiu 1865 (840) .

Muresianu A. Icdn'a crescerei rele. 1 volum 8°. Brasiovu 1848 (563) .

— Din poesiele lui —. 1 voi. 8°. (2 esempl.) Brasiovu 1862 (719) .

Mureti M. A. Orationes, epistolae et poemata. 1 voi. 8°. Lip­siae 1750 (686) .

Murgu E. Wiederlegung und Beweis dasş d. Walachen der Romer unbezweifelte Nachkommlinge sind. 1 voi. 8°. (2 es). Ofen 1830 (455). #

Muzarion IV kotet. Elet es literatura. Pesten 1829 (497). Miiller B. Lose Tageblatter zwischen Krieg u. Frieden. Rei-

chenberger und. Friedland 1866. 1 voi. 8°. (403).

NachbarscJiaftsordnung fur Hermannstadt, br. (1031). Nachrichten u. Betrachtungen liber die ung. Nationalsynode

v. 1822. 1 voi. 8°. Leipzig 1828 (86). Naddnyi J. Florus hungaricus sive res bung. 1 volum 12°.

Amsterdam 1673 (338). Nanianu B. Elemente de fisic'a esper. ed. III. 8°. Bucuresci

1864 (628). Naseudu. Raportu gen. despre gimn. r. din —. br. 8°. pro

1867/76 (967). Nationalităten. Ueber d. Gleichberechtigung d. — in Oester-

reich. 8°. Pest 1850 (413). Nations- Universităt. Die scbauderhafte Verschworung der

săchs. — von Sch.—r. br. 8°. (1007). Negrutiu I. lekete. Magyar român nyelvtan. 1 voi. 8°. Ko-

lozsvârt 1862 (875). Negruzzi Const. Scrierile lui —. 3 voi. 8°. Bucuresci 1873

(734). — Iac. Tragedii de Schiller. 1 voi. 8°. Iassi 1871 (772).

Neguliciu I. D. Educati'a mameloru de familia de Aime-Mar-tin. 1 voi. 8°. Bucuresci 1845 (555).

Neigebauer Dr. J. F. Dacien aus d. Ueberresten d. klass. Alterthums mit bes. Riicksicht auf Siebenb. 1 voi. 8°. 1851 (804).

Nemesiu P. Indreptariu pentru cărţile funduarie de Boldizsâr, trad. 8°. Clusiu 1870 (140).

Nepos Corn. De vita excell. imper. Leipzig 1782 (682). — dto. Oipsiae 1828 (676). — dto. Patavii 1733 (678).

Nepszâmlâlâs. A magy. korona orszâgaiban az 1870 vegre-haitot—. Pest 1871. folio mare (1335).

Neugeboren U. G. De gente Bathorea comentarius. 1 voi. 4°. Lipsiae 1783 (361).

— C. Handbuch d. Gesch. Siebenbiirgens. 1 voi. Hermann­stadt 1836 (423).

Neuhauser Dr. Jos. Lehrbuch d. Gesch. Oesterr. fur Mittel-schulen. 1 voi. 8°. Wien 1864 (387).

Nicopoort G. H. Ritum qui olim apud Romanos obtinuerunt succ. esplicatio. ed. XIII. 8°. Berolini 1767 (296).

Ninive. Fragm. u. pol. Angelegenheiten in Ungara, l v o l . 8°. 1790 (426).

Nissel M. Drei Bilder aus der Vorzeit Siebenbiirgens. br. 8°. Hermannstadt 1861 (1046).

Nordmann A. P. H. Nouvelle carte des postes de l'Europe. 4 foi. Viena 1812 (551).

Norma regia pro scholis m. princ. Transilv. Cibinii 4° (567).

O. Octoiculu celu micu. 1 voi. 8°. Brasiovu 1805 (24). Odobescu A. I. Fumuri archeologice scornite din lulele pre­

istorice, br. 8°. Bucuresci 1873 (1018). Oesterreich und d. constit. Princip. 1 voi. 8°. Leipzig 1848

(437).

Oesterreich und Russland. 1 voi. 8°. Leipzig 1844 (438). — Ein Wort fur — in Jănner 1860. br. 8°. (1005).

Okolicsanus Al. Decreta et vitae reg. Hungariae, qui Transilv. possederunt. 2 voi. 8°. Claudiopoli 1743 (333).

Olahi N. Hungaria et Attila lib. 2. Vindobonae 1763 (315). Oratio pro Leopoldo II. Germani'a 1792. 1 voi. 8°. (112). Oratoriae instit. (fâra f. tit.) 8°. (688) Ordo judiciarius pro ordin, tribunal. M. Trans. princ. 1 voL

8°. Viennae 1786 (165). Oresco Al. Tractatie asupr'a geometriei descriptive dupa de

Tourcy, t. I. 8°. Bucuresci 1851 (521). Organulu luminarei. Gazeta biser. pol. si lit, folio. Blasiu

1847/8 (1283). Ortographia latino-valach. 8°. 37 p. Claudiopoli 1805 (884). Ovidii P. Nassonis. Epistolae heroidum. Fuldae et Herbi-

poli 1779. 1 voi. 8°. (650). — (fast. trist, pont. et amat.) 1 voi. 8°. Coloniae 1538 (651.) — Metamorf. t. II. Lipsiae 1726 (652).

P. Pages Garnier. Despre sciinti'a politica, br. Bucuresci 1862

(998). Palaestina als Ziel und Boden german. Auswanderung in Co-

lonisation. Pest. Wien, Leipzig 1868 (1091). Pailleron E. Le dernier Quartier Comedie. II ed. Paris

1870 (821). Palladii A. Responsa ad dubia anon. adv. privii. S. Ste-

phani 1779 (345). Palma. Vollstănd. Auszug d. hung. Vaterlandsgesch. Schem-

nitz 1790 (469). Pambukes G. Metod'a de Ollendorf spre a înv. romanii in

câte-va luni limb'a elina, cu chei'a de esercitiuri. Galaţi 1872 (841)).

Panu A. Noulu Erotocritu I—V voi. Sibiiu 1837 (1820). Pâpai Paris Fr. Ars heraldica. Claudiopoli 1695 (342). Papiu II. Al. Independenti'a constit. a Transilvaniei. 1 voi. 8°,

Iassi 1861 (272). — Vieti'a, operile si ideile 1. Georgiu Sincai si resp. d. G.

Baritiu. Bucuresci 1869 (773). — Tesauru de monumente istor. pentru Romani'a. T. I, fasc.

2. 7/10. T. II, fasc. 1—12. T. III, fasc. 1—12 4°. Bu­curesci 1864 (251).

Papp M. Karaffa es az eperjesi ver torvenyszek. 2 voi. Pe­sten 1863 (501).

Pappfy Iust. Cuventu funebru la mortea bar. L. B. Popu (ung.) br. Oradea mare 1875 (1060).

Pariser Weltausstellung. Uebersicht und Rechenschaftsbericht fur die —. Wien 1868 (933).

Paulucci Hamilcar. Bohrung artesicher Brunnen. Wien 1863 (604).

Paulus Dr. H. E. G. Das Leben Jesu. 1 voi. 8°. Heidelberg 1828 (81).

Paziazi M. v. Creditwesen v. Szecheny. Pest 1830. 1 voi. 8°. (938).

Peichich Ch. Speculum veritatis inter or. et occ. eccl. reful-gens. Tyrnaviae 1730 (60).

Pelcz J. Hungaria sub Geiza. Semproniensis 1769 (334). — Hungaria sub ducibus et voivodis. Sempronii 1755 (300).

Pelimonu A. Impressiuni de caletoria in Romani'a 1 voi. 8°. Bucuresci 1859 (744).

— 175 —

Perger Jânos. A magyar es hazâja regenten. Pesten 1831 (489). Perrin F. Fables amusantes. (Cu espl. germ.) Leipzig und

Pest 1844 (831). — P. Predigten. III Th. Augsburg 1771 (93).

Peternianu A. Cart'a Europei lucrata dupa —. Bucuresci 1873 (1309).

Petition. Die — d. Romanen Siebenbiirgens v. 10 Dec. 1860 br. (1008).

Petra-Petrescu. Grube. Biografii romane. 1 voi. 8°. Sibiiu 1876 (721).

— Mandrin, capitanulu banditiloru, novela de Cl. Robert. 1 voi. 8°. Sibiiu 1878 (782).

— Nepotulu câ uncbiu, comedia, dupa Schiller. br. 8°. Si­biiu 1880 (1390).

Petri S. Vocabulariu portativu nemt.-rom. Sibiiu 1863 (899). — B. Instruct. la tractarea cartiloru scol. Sibiiu 1872 1 voi.

8°. (557). — Nou ABCdariu rom. 1 voi. 8°. Sibiiu 1878 (579). — vedi „Scdl'a romana."

Petricu B. Poesii naţionale, br. Lugosiu 1861 (711). Petrovics Ios. Introductio in jus publ regni Hungariae. 1 voi.

Viennae 1790 (117). Petruccelii dela Gatinna. Memoriele lui Iud'a iscariotulu. Trad.

de Poenariu. 1 voi. 8". Bucuresci 1875 (725). Pez H. Scriptoren rer. austriacarum, t. II. folio. Lipsiae 1725

(1344). Pfizmann Dr. A. Kritische Durcbsicbt der von Dawidon verf.

Wortersammlung aus d. Sprache der Etinos. Wien 1851 (868).

Philippi Fr. Die deutschen Ritter im Burzenlande. Kronstadt 1861 (410).

Phleps P. Fr. Die walach. origine. Dissertatio. Cibinii 1829 (1078).

Phoedri. Fabulae aesop. 1. V. 8°. Hamburg 1703 (673). Piringer M. v. — Ungarns Banderien und Kriegsverf. p. I.

8°. Wien 1810 (429). niaxoQoq&ai diov ţi xeoicpvxng. Wtirzburg 1807 8°. (244). Plesioianulu G. Gramatica franceso-rom. dupa M. Tournier

(?) 1830 (850). Podhradezky Jos. Chronicon Budense. Budae 1838 (349). Poemation de II legione valach. sub Carolo bar. Enzerbergio.

4°. Cibinii 1768 (355). (Va urmă).

Ad Nr. 291/1881!

Publicare de concursu. In virtutea decisiunei luate de câtra adunarea generale

a Asoeiatiunei transilvane pentru literatur'a romana şi cultur'a poporului romanu, tînuta la Sibiiu in 27—29 Augustu a. c. si cu privire la positiunile dela Nrii 3, 12, 17, 18, 19, 23, 24, 25, 27, din budgetulu acelaiasi, votatu pe anulu 1881/2, se publica:

I. concursu pentru 2 stipendie (burse) de câte 60 fl. destinate se dâ la tineri sau tinere, care aru vof se invetie la vreunu institutu sau corporatiune industriale din patria vre­una din acelea professiuni sau meserii, care pe lângă ce pre-supunu desteritate si diligentia relative mai mare, sunt si de natura de a fi exercitate cu folosu mai bunu, precum intre altele: tiesutulu de pensarii, covora, parti de imbracamente, din tortu de cânepa, inu, bumbacu, lana si metasa, pe res-

bdie moderne perfecţionate — cusetur'a de albituri pentru ambele sexe, cum si brodarii (chindiseli) cu atia, metasa, firu de argintu si auru; croitori'a superidra de dame sau de băr­baţi; artea orlogeriei, a juvariei si a lucrarei in auru şi ar­gintu, artea farmaciei.

Persdnele doritdrie a se folosi de acestea stipendie, au se substerna suplicele loru de a dreptulu La s u b s c r i s u l u C o m i t e t u in S i b i i u ; nesmintitu pâna in 3 1 Octobre 1881. Concurse venite dupa acestu terminu fixu nu se voru luâ in nici-o consideratiune.

Suplicele trebue se fia însoţite de urmatdrele docu­mente :

1. Carte de babtismu, in originalu sau in copia lega-lisata.

2. Testimoniu scolasticu celu mai puemu din a patr'a classe normale pentru fetitie, de a patr'a gimn. sau reale pentru fetiori, în origine sau in copia legalisata; testimonie din classe mai inferiori nu se voru considera.

3. Atestatu de paupertate si la intemplare de starea orfana a persdnei concurente, datu dela primari'a comunei sub-scrisu de parochulu locului, vidimatu de câtra oficiulu politicu (pretura.)

4. Declaratiunea in scrisu a parintiloru sau tutoriloru, câ nu numai se invoiescu, ci se si obliga, ca fiiulu, fiic'a sau pupilulu ori pupil'a loru se invetie cutare profesiune, pe care 0 va fi alesu, si câ de ddhe ori in anu la 1 Februariu si la 1 Augustu voru inaintâ la.comitetu atestate autentice despre diligenti'a, progresulu si bun'a portare a eleviloru. La casu contrariu, stipendiulu care de altumintrea se va dâ in câte trei rate, la inceputu, la midiulocu si la finea anului scolas­ticu, sau Septembre, Februariu şi Augustu dupa susternerea testimoniului, se va sista immediatu.

II. pentru unu stipendiu de v. a. 200 destinatu a se dâ la o eleva, care sau se afla in studiu la vreo scdla peda­gogica, sau se va fi decisu a se devota de aci inainte frumd-sei vocatiuni de docenţa si a frequentâ cursulu de pedagogia in regula.

Concurentele aspirante la acestu stipendiu au se înain-tedie suplicele loru de a dreptulu la subcrisulu Comitetu in Sibiiu, nesmintitu pâna in 3 1 Octobre 1881, câ-ci concurse venite dupa acelu terminu voru fi refusate.

Suplicele trebue se fia însoţite de urmatdriele docu­mente :

1. Carte de baptismu in originalu, sau macaru in co­pia legalisata.

2. Testimoniu scolasticu de frequentare in vreunu in­stitutu pedagogicu de femei, sau dela vreo scdla superidra de fete. In casu candu testimoniulu ar emana dela vreo scdla de alta limba, aspirantele au se probedie totuodata, câ vorbescu bine limb'a materna romana si câ au incai noţiuni elemen-tarie din literatur'a ei.

3. Atestatu de paupertate dela primari'a comunei, sub-scrisu de parochulu locului si vidimatu de câtra oficiulu po­liticu.

4. Se numesca institutulu la care se afla, sau la care cugeta se asculte cursulu de pedagogic.

5. Se arate, daca aspirant'a este si deprinsa la lucruri de mana, necessarie a se invetia in scdlele de fete.

III. pentru doue stipendie de câte 100 fl. v. a. desti­nate a se dâ la doi elevi aleşi cu precădere din munţii apu­seni ai Transilvaniei si anume din teritoriulu, in care o parte a poporatiunei se ocupa cu confecţionarea vaseloru de lemnu, spre a se perfecţiona in acea professiune la vreunu institutu sau corporatiune, sau in ramurile speciali de aceeaşi natura, precum e facerea de buti mari, confecţionarea ăe cruci şi co­lonade, invelisie de case dupa sisteme moderne, din lemnăria mai puţina si totuşi forte durabile, ori si strugari'a.

Aspiranţii la acestea burse au se'si submitta suplicele loru la subscrisulu Comitetu, nesmintitu pâna in 3 1 Octobre st. n. insocite de urmat, documente:

1. Carte de baptismu in originalu sau in copia lega-lisata.

2. Testimoniu scolasticu celu puţin din a patr'a classe normale, pe lângă care se ceru si noţiuni macaru elementarie din desemnulu liniariu.

3. Atestatu de paupertate si in casu de asia, de starea orfana.

4. Atestatu dela inediculu cercului, câ aspirantele este de constitutiune fisica vigorosa si deplinu sanetosu.

5. Adeverintia, câ se afla deja învetiandu vreuna din meseriile care lucra in lemnu, si declararea câ este decisu a se perfecţiona intr'ins'a, obliganduse totuodata a submitte totu la câte 6 luni atestatu dela institutu sau dela corporatiunea respectiva, despre activitatea si portarea morala.

IV. se publica concursu pentru stipendie de câte 60 fl. v. a: destinate a se da la doi juni dintre acei ce se afla la cursu in vreunu institutu pedagogicu din patria.

Aspiranţii la aceste burse au se'si submitta suplicele loru la subscrisulu comitetu nesmintitu pâna in 3 1 Octobre st. n. insocite de urmatoriele documente:

1. Carte de baptismu, in originalu sau in copia lega-lisata.

2. Testimoniu scolasticu celu puginu din classea IV gim-nasiale si câ se afla ascultători la vreunu institutu de pe­dagogia.

3. Testimoniu de paupertate dela primari'a locala, sub-scrisu de parochu, vidimatu de catra oficiulu politicu (pretura.)

V. pentru unu ajutor.u din fundatiunea E. M. D. Ba-siota, destinata a se da la unu studente gimnasistu cu prefe-ferintia din munţii apusene, sau din fostulu districtu alu Na-saudului.

Aspiranţii la acesta bursa au se-si submita suplicele loru la subscrisulu comitetu nesmintitu pâna in 3 1 Octobre st. n. insocite de carte de baptismu, testimoniu scolasticu din se-mestrulu- alu II-lea alu anului precedente si testimoniu de pau­pertate dela primari'a locala s'ubscrisu de parochu si vidimatu de câtra oficiulu politicu alu cercului.

VI. concursu pentru unu ajutoriu de 20 fl. v. a. destinata a se da unui invetiacelu de vreo meseria din cele mai folosi-tdre si mai căutate, din fundatiunea tofaleana, cu preferinti'a concurentiloru descendenţi din vreo familia de ale fostei co­mune Tofalau.

Acestu ajutoriu se dâ in totu anulu, pâna ce invetiace-lulu va termina, câ se se pota face sodalu.

Aspiranţii au se-si inaintedie suplicele loru la subscri­sulu comitetu pâna in 3 1 Octobre a, c. insocite de urmă­torele documente:

1. carte de baptismu; 2. testimoniu scolasticu celu mai pucinu de classea a

IV-a normala; 4. contracta inchîaietu cu unu măiestru, care ia asu-

pra'si a deprinde pe invetiacelu la professiunea sa cu tota bunavointi'a si a'lu tîne in regula, fâra a'lu supune la ocupa-tiuni, care intrecu poterile lui si suntu străine de meseri'a ce voiesce se invetie;

4. testimoniu de paupertate dela primari'a locala, sub-scrisu de parochulu comunei si vidimatu de câtra oficiulu poli­ticu alu cercului respectivu.

VII. concursu la 8 (opta) ajutorie de câte 12 fl. 50 cr. v. a. pentru invetiacei de professiuni (meserii) şi 4 (patru) ajutorie de câte 25 fl v. a. pentru sodali de aceia, cari se sciu in conditiuni asia de bune, câ se se pota face măiestrii de sine stătători.

Aspiranţii la acestea ajutore au se substerna suplicele lorii nesmintitu pâna in 3 1 Octobre st. n. la subcrisulu co­mitetu, insocite de urmatoriele documente si anume la inve­tiacei:

1. Carte de baptismu in originalu sau copia. 2. Testimoniu scolasticu din cl. IV. normala. 3. Testimoniu de paupertate dela primari'a comunei. 4. Contractulu inchiaietu intre respectivulu măiestru si

părinţii sau tutorii concurentiloru; era dela sodali se cere pe lângă carte de baptismu, inca si documenta dela respectiv'a corporatiune, câ merita se fia recunoscuta şi admisu de ca­tra corporatiune.

Aceste ajutorie se dau numai odată. VIII. concursu la doue stipendie de câte 50 fl. v. a.

pentru tineri romani doritori a cultiva vreuna din artile fru-mose, desemnu, pictura, sculptura, musica, inca si fotografia, sau la vreunu institutu publicu, sau la un măiestru din cei mai renumiţi in patria.

Aspiranţii au se'si inaintedie suplicele loru nesmintitu pâna in 3 1 Octobre st. n. la subscrisulu comitetu, însoţite înse de următorele documente:

1. Carte de baptismu in origine sau in copia legalisata. 2. Testimoniu scolasticu cel puginu din classea IV gim-

nasiala. 3. Testimoniu dela institutulu respectivu, sau dela ma-

iestrulu, sub a cărui conducere aspiranţii se deprindu în cu­tare arte, despre progressulu în aceea si despre portarea mo­rale a loru.

4. Testimoniu de paupertate datu dela primari'a comu­nale, autenticatu de câtra oficiulu politicu alu cercului.

IX. concursu la doue stipendie asia numite alu lui G. Baritiu, de câte 50 fl. v. a., destinate a se da la doue fetitie scolarie, de naţionalitate romana, orfane de ambii pârinti, sau numai de tata, si lipsite de avere.

Tutorii sau mamele aspiranteloru au se inaintedie su­plicele in numele acestora nesmintitu pâna in 3 1 Octobre st. n. la subscrisulu comitetu in Sibiiu, insocite de următorele documente:

1. Carte de baptismu. 2. Testimoniu scolasticu din semestrulu II alu anului

spolasticu espiratu. 3. Testimoniu de paupertate, in care se se coprinda

exacta si numerulu celorulalti fraţi si sorori ale aspirantei, câţi se afla in vietia, cu numele si cu etatea loru.

4. Obligarea tutorului sau a mamei de a inainta la co­mitetu pe fiacare semestru testimoniu de cercetarea regulata a scolei si de progresulu facutu.

X. Dupace studentele Bartolomeiu Baiu dela scol'a co­merciala din Brasiovu a depusu esamenulu de maturitate si cu acela sî-a inchîaietu cursulu dela acea scola, fâra câ se faca cunoscuta subcrisului comitetu, stipendiulu de v. 70 fl. votata de câtra adunarea generala la positiunea 15 din budgetu se declara de vacantu, si totuodata se publica prin acesta concursu nou pe lângă urmatoriele conditiuni:

1. aspiranţii la acea bursa de 70 fl. au se-si inaintedie suplicele loru la subscrisulu comitetu nesmintitu pâna in 3 1 Octobre st, n. a. c.; era acelea trebue se fia insocite de:

2. carte de baptismu in originalu sau in copia legalisata; 3. testimoniu dela respectiv'a direcţiune scolastica,

cumcâ frecuenta in realitate vre-un'a din scdlele comerciale regulatu;

4. atestatu de paupertate si in casu de asia, de stare orfana.

Din siedinti'a comitetului Asoeiatiunei transilvane pentru literatur'a si cultur'a poporului romanu, tînuta in Sibiiu 15 Septembre st. n. 1881.

Iacobu Bolog'a m. p., G. Baritiu m. p., v.-presied. secret.

Editur'a Asoeiatiunei transilvane. Redactorii: G. Barit iu. Tiparinlu tipografiei archidiecesane.