Anulu U — Kr. ÍU6—223. Viena, dumineca 15/27 optovre 1867. Ese de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , V i n e r i - a si Donri n e c ' a, candu o cóla in­tréga, candu numai diumetate, adeca dupa

momentulu impregiurariloru.

Prelinlu de prenameralionr: pentru Aitstria:

pe anu intregu 8 11. 1

„ diumetate de anu • • • - - I n : „ patrariu 2 » i

pentru Homnrii'ii si strnhietnle: , pe atiiţ intregu • ' • • • • lti fl. '

„ diumetate de arm • • • 8 * > n patrariu » » . . . 4 „ ,

V i e n a 1 4 2 6 o p t . 1 8 6 7 . Öbieptele principali in desbaterile

publicistice sunt si acum'a dóue, adeca caus'a Romei si caletori'a Imperatului Franciscu losifu la Paris.

Cu privintia la celu d'antaiu avemu se insemnàmu cumca lui Cialdini nu i-a succesu inca deplinu a compune noulu cabinetu precum ne-a insciintiatu tele-' grafulu, ma este indoiéla cà va poté ree-sí. Atat'a de securu cumca Rattazzi nu va mai guverna, dupa ce alarma lumea si incordà relatiunile diplomatice cu Franci'a in catu cei ce nu potu presupu­ne resbelu intre aceste dóue poteri, a-ceia deveniseră iutr'o stare d'a nu se mai poté orienta. Acésta orientare si splica-tiune necesaria se dede inse dupa căde­rea lui Rattazzi, adeca a fostu represen­tantele Prusiei d. Usedom care impingea pre Rattazzi a procède contra vointiei lui Napóleoné, pentru cà — vedi bine — lui Bismark i-ar fi venitu la soco-téla se véda pe Franci'a avendu de lucru la Roni 'a, éra densulu se póta lucrá in Grermani'a cu unu pieu mai mul­ta mana libera. In momentulu decisivu inse regele demisiunà pre Rattazzi si chiamà pre Cialdini la guvernu. Dupa acestu evinementu se descoperi Franciéi mai lamuritu procedur'a lui Rat. carele acum — se intielege — si-apapatu ome-ni'a la curtea Tuilerieloru unde erá „per­sona grata", asisdere patl in fati'a popo­rului italianu pre care l'agitase, deci intre dóue scaune cadiù insusi in locu se compromită monarchi'a. Dar neci urma-toriulu seu Cialdini nu procède cu mai multa chiaritate, càci betranulu Gari­baldi s'a preumblatu liberu prin orasie-le italiane primindu ovatiuni si apoi trecu in statulu papale, unde rescol'a najntà pana in Roma, dar micele încer­cări făcute in cetatea eterna nu reesira. Asemene portare îndemna pre multi a crede luiMazzini care profetiesce o lovi­re de statu si afirma cumca rescól'a in statulu papale este o cursa pusa garibal-dianiloru de catra guvernu.

Urméza acum se vorbimu despre caletori'a Mai. Sale Imperatului la Paris Nu luàmu notitie deamenuntulu despre cercetarea monuminteloru, espusetiunei, despre banchete, pre unde suveranulu nostru a intimpinatu purure cea mai bu­na primire, ci ne marginimu la comen-tariele insemnetatei politice a caletoriei, cari pentru noi au interesu mai mare. In asta privintia rechiamàmu in memoria cetitoriului corespundinti'a nóstra de (D) publicata in unulu din nrii tr. in care se descria missiunea lui Türr in privinti'a natiunalitatiloru, si in care se dise cum­ca pentru o anumita eventualitate ar do­ri fraţii noştri ca natiunalitatile se taca daca nu vreu se cânte osan'a guvernului.

Acea eventualitate pare cà intrevi. ne acum, si fiindu cà natiunalitatile nu vreu se cânte osan'a, deci diaristic'a ade-rinte dlui Beust si Andrássy se vede constrinsa se cânte singura, ca nu cum­va serbatórea se tréca fora de cântare. In ciurm'a credinciosiloru, „Pres'a" be-

trana s'a dedatu a merge nainte cu alu sen clopotu, si vineri sér'a scrise: „Pre candu Imperatulu Franciscu losifu, can-celariulu Beust si contele Andrássy pri-mescu in Paris dovedi nedisputabile de simpatia, in Austri'a se pregatesce inca unu pasiu pentru delaturarea discordiei ce domnesce intre natiunalitati. Am are­tatu cà Ungari'a se apropia de Croati'a, „Debatte" aréta cà se conchiama diet'a croata. Acésta scire nu va lipsi a provoca in Croati'a sensatiunea cea mai imbucu-ratória sel." Ore acésta cântare in nume­le croatiloru, de ce n'au incredintiat'o Pr. si Deb. diarieloru natiunale croate? Din acea simpla causa cà aceste diarie nu esistu, pre „Novi Pozor" tocm'a lu facura autorităţile de presa se incete, nesmintitu cu motive. Eca asiè se apro­pia Ungari'a de Croati'a.

Dar in mani'a nisuintieloru dualis-tice, diariele francesci nedependinte nu vor se se amagésca. Vedi revist'a diari-stica, cum critica „L'Avenir National" constitutiunalismulu austriacu, si ce dice despre slavi si romani. Aceste organe despartu person'a de causa, critica cau­s'a, inse persónei facu ovatiuni. Astadi constata acést'a si o fóia nemtiésca. Eca cum vorbesce si „Le Temps" cu ocasiu­nea sosirei Mai. Sale, aretandu cà nu-su îndeplinite nisuintiele de libertate: „Unu interesu tragicu se léga de person'a sa, de cas'a sa si de imperiulu seu. Erede unei traditiuni inimice spiretului mo­derau, face nisuintiele lăudabile a rein-temeiá noroculu Abisburgiloru prin li­bertate. Daca aceste nisuintie vor avé resultatu, nu scimu, dar trebue se-i fimu multiamitoriu pentru ele; numai cu a-cestu titlu are pretensiune la simpati'a nóstra. Tóte nefericirile casei austriace de la Richelieu pana astadi, are d'a le multiamí nóa, si o fatalitate desclinita a dispusu purure ca aliantia nóstra tocm'a asiè se-i fie de stricatiósa casi inimiciti'a uósta sei."

Ueportu de la adunarea gen. a asociatiu­nei rom. naţionala pentru cultur'a poporu­lui, tienuta in 9 21 si li) 22 opt. 1867.

A r a du, 22 opt. n.

(n.) Urmandu acù a descrié siedinti'a a dóua, adeca de adi, marti in 10/22 1. c , am se spunu din capulu locului, cà voiu fi calu maî scurtu si obieptivu, lasandu unui condoiu specialu descrierea mai pre largu a multeloru. dispute aprige si épisode ce intrevenira la ees-tiuni speciale:

Se deschise siedinti'a a dóu'a de II. Sa diu episcopu-presiedinte la 9 3 / 4 orc, proce-diendu numai de catu la reporturile comisiuni-loru emise de prim'a siedintia; fiindu cà au-tenlicarea protocolului despre prim'a siedintîa pentru economi'a tempului s'a aflatu cu cale a se relega la comisiunea, ce va avé se autentice si protocolulu de astadi.

Pent ru I. Comisiune, însărcinata cu esa-minarea reportului directiunei, reportéza diu protopupu Vasîlieviciu; rasultatulu e, cà se a-próba lucrările directoratului si acestuia se vo-téza reconóscerea adunarei generale. E r incatu pentru propunerea ce o facil comisiunea, ca a-deca se se însărcineze si impoterésca Direcţiu­nea, a incassá restantiele cele multe — in catu ar fi de lipsa, chiar si pr in judecata, —din mai

multe parti se facura observatiuni diferitórie, din cari apoi se incinsa o disputa lunga, la care luară parte multi dintre cei mai de frunte membri, si alu cărei resultatu fù, cà se primi

propunerea comisiunei cu splicatiunea si adau­

sulu dlui Babesiu, cumca adeca: direcţiunea va avé a midiloci prin colectanti, ca fie care mem­bru în restanti a se se provóce anume, a se de­chiara asupr'a detorintiei sale, si apoi nu-mg^pre catu ar fi aceea recunoscuta seu de­plinu documentata prin actu formale séu pre calu s'ar pote suplini prin acésta pasire lips'a de documentu formale, se se încerce încasarea séu de locu séu intr 'unu terminu amesuratu, mai antaiu cu modalitate blânda, ér remanendu acést'a fora resultatu, pre calea legei. Cei ce inse nu se afla formaimin te, prin propri 'a loru dechiaratiunc deoblegati, si nu-si recunoscu de­torinti 'a séu deoblegamentulu, se se stérga din numerulu membriloru asociatiunei si se se pu­blice de stersi séu ne foşti membri.

Acestu obieptu, asiè credu, cà merita tóta

atenţiunea publicului nostru, si pre catu am in-tielesu eu, Magn. Sa diu Babesiu lu va desbate catu de curendu „ex asse" in colonele Albi-binei. —

Pentru a I I . comisiune, însărcinata cu cer­cetarea socoteleloru, reporta diu G. Suciu, ér resultatulu fu, cà se aflara tóte in bunu rondu si sè decise a se dá perceptorelui absolutoriulu indatenatu.

Din reportulu acestei comisiuni aflu de interesu a aminti, cà averea asociatiunei sue la 14,000 fl. v. a. dar din acést'a preste 11,000 sunt in restantia la membri morosi. —

Pentru a I I I . comisiune, însărcinata cu facerea preliminariului, reporta diu profesore G. Craciunescu; ér resultatulu fu, eà se defipse vtíiiiulu sperativu pre anulu urmatoriu cu 1950 fl. D in acésta suma se incuviintiara pen­tru acoperirea lipseloru aministratiunali, din-preuna cu salariulu notariului de 600fl. o suma totale de 1060 fl. pentru siepte stipendie, 2 de cate 60 fl. 3 de cale 30 fl, si 2 de cate 120 fl. sum'a de 600 fl. In fine oventualminte, daca adeca resultatulu incasariloru ar face cu potin­tia, •— pentru inaintarea crescerei si cul­turei poporului prin scőlelede pre la sate, anume prin premie pentru invetiatorii si şco­larii escelinti, prin procurarea de cârti bune si prin alte midilócc potrivite, — o suma pana la 400 fl. v. a. In sum'a sumeloru asiè dara prcli-

minandu-se 1660, eventualminte 2060 fl. v. a.

La acésta ocasiune diu B a b e s i u , ca pre­

siedintele comisiunei, cu scopu de a splicá si

motiva a) fipsarea si reducerea numerulu! de

stipendie, b) necesitatea de a ne apuca si de

crescerea si cultur'a poporului in sferele de

diosu,in scólele elementare, — ne îndulci cu una

cuventare mai lunga, dar atatu de bine combi­

nata, atatu de lamuritórie si patrundiatória, a-

tatu de însufleţită si insufletitória,in catu aceea fu petrecuta de cea mai mare atentiuno si in fine de o primire comuna entusiatica.

Nu voiu încerca a-i urmări intregu cur­sulu ideieloru, a reproduce in deplinitate datele si argumintele dlui Babesiu; dar me sentiu in-detoratu a atinge pentru interesulu causei si alu — cetitoriloru Albinei — incai liniamintele séu puntele principali ale acelui insemnatu dis-cursu, cu atat'a mai vertosu, càci fiindu numai ocasiunalminte improvisatu, in lips'a de steno-grafu, abiè potu nutr i speranti'a, abiè potu su­pune posibilitatea de a fi reprodusu candu-va si unde-va cu de amenuntulu.

Diu Babesiu ni desfasiurà, cà de dupa a-jutóriele cele m e n u n t e , cu cari s'a dedatu a-sociatiunea a sprigini unu numeru marede stu-dinti in totu anulu, neci de cum n u va poté pretinde asociatiunea a fi crescutu si trecutu ea prin scóle pre mai multi fii ai poporului, cari altmintrelea ar fi remasu necrescuti sî ne'nve-tiati, si asiè-dara, oà — ar fi inmultitu ea nu­merulu intieligintiei nóstre. Deci e de lipsa se aiba asociatiunea nóstra pre stipendistii sei pro­prii , macaru in numeru catu de restrinsu.

Prenumeratiunile se facu la toti dd.oorespun-dinti a-i noştri, si d'adreptulu la Eedactiune : Jo8el ' s tadt , I i»ngegas«eI*r .43 ,unde suntu a se adresa si corespundintiele, ce pri­vesc Redactiunea, administratiunea séu spe-ditur'a cate vor fl nefrancate, nu se vor primi,

éra cele anonime nu se vor publica.

Pentru anuncie si alte comunlcatiuni de in-

•teresu prrvatu — se respunde cate 7 cr. de linie repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate 30cr.pentru una data,

se antecipa.

In catu pentru cultur 'a poporului, carea e de adreptulu scopulu si chiamarea asociatiu­nei, diu Babesiu atingendu, cà aceea se face, crescendu si cultivandu de o parte unu nu­meru catu mai insemnatu din fiii poporului in sciintie mai nalte, de alta parte crescendu si cultivandu pre insusi poporulu in scólele ele-mentarie, agronomice si reali, ni splicà, cum a-césta îndoita crescere si cultura t rebue se mér­ga paralelu, mana 'n mana, cum prin cea d'an-taia singura poporulu pote se-si formeze clase séu caste de aristocraţi, burocrati etc. inse neoî candu se devina unu poporu civilîsatu, o natîune cul ta; — aminti, cum asociatiunea nó­stra pana acum s'a ingrigitu numai de cea d'an-taia parte de cultura, si cum astadi cultur'a po­porului de diosu nu so mai póté negrigí séu a-mená. Veni apoi aci la inîciativ'a dlui ministru ung. de cultu si instrucţiunea publica, baron, de E ö t v ö s , prin cunoscutulu seu apelu pentru formarea de reuniuni private spre acestu scopu,

— pre care inîciatlva, in catu pentru idei'a ei umanitaria si democratica o saluta cu plăcere; dar enarà mai de parte istori'a acestei încercări, carea inca mai nainte s'a facutu în Marmati'a, dar a intempinatu grele indoiele si pedece din diferite parti , anume in Marmati'a dîn partea natiunalei nóstre intieligintie si a ordinariatu-lui nostru din Gherla; cita acum si opiniunea „Telegrafului R." asupr'a acestui obieptu, pre care o privi catu pentru orient, ca de semiofi­ciale séu inspîrata; si din tóte constata, cà e neincungiuratu de lipsa, ca regularea si amini-stratiunea scóleloru nóstre poporali se o revin-decàmu deplinu congreseloru nóstre, éra ajuto­rarea si spriginirea privata a crescerei poporu­lui in scólele de diosu se o revindicàmu asocia­tiunei nóstre si se facemu inceputulu catu mai curendu. —

Dupa primirea propuneriloru comisiunei a I I I , si delaturarea unoru întrebări escate, co­misiunea a I V asupr'a modificatiuniloru făcute in statutele asociatiunei, constatându prin refe­rinţele seu diu Ionescu (?) cuprinsulu acelor'a, propuse si adunarea primi, ca statutele înt re­gite sLacomodate modificatiuniloru, se se sus-térna regimului. —

Comisiunea a V. in căuşele lasamentului lui Iovii Cresticiu, prin referinţele Moldovanu facu mai multe observatiuni potrivite, éra in catu atinge cas'a din Siri'a, comisiunea facu propunerea, ca — de óra-ce pentru aceea se face din partea dlui protopopu Popesou unu o-fertu favorabilu de 3000 fl. adunarea se incu-viintieze vendîarea; — diu Moldovanu inse cu votu separatu. propuse, ca acea casa se nu se dee delocu primului oferente, sî se se deschidă unu terminu amesuratu si pentru alti oferenti — dóra si mai favorabili.

Asupra acestoru diferitórie propuneri se încinse o lupta înfocata, dar totu o data intere­santa, pr în carea se constata, cà adunarea are a observa, oà acea casa amesuratu dorintîei testa-toriului, se nu devina in mani neromane, dar totuşi se se vinda cu pretiu catu mai bunu ; prin urmare, cà o licitatiuno publica nu pote avé locu.

Conclusulu fu, ca pana la januar iu anulu viitoriu se se primésca si alte oferte, si numai daca altulu mai favorabilu nu se va présenta, se se dee cas'a dlui protopopu, oferente de a-oum'a. —

Comisiunea a VI . n'a avutu obiepte de pertratatu.

Urmà acum dupa ordinea dilei alegerea Directoriului. Cu eschiamatiune unanima se a-lése de directore primariu — a cincea data II. Sa, diu A n t o n i u d e M o c i o n i , carele pri­mindu intre „se traiésca!" sgomotóse, propuse pre ceîa-lalti membri, mai totu cei den anulu trecutu, cu pucine esceptiuni; toti cei propuşi se primiră cu viua plăcere, unii, precum Ba­b e s i u , H o d o s i u , A l e s . M o c i o n i , chiaru cu însutiţi , „se traiésca! — Numai in privinti 'a dlui Goldisiu se facu dintr 'o parte esceptiune si o contrapropunere, carea inse ne aflandu resu-

netu, anume pentru cuventulu cà propusulu domnu Iosifu P . nu e membru alu asociatiunei, si in acestu puntu fu primita propunerea II. Sale dlui directore primari u. —

Inoatu pentru postulu de notariu alu di­rectiunei, fiindu cà diu notariu de pana aci Iul ianu Grozescu a intratu in o aplicare aiurea éra altu individu corespundiatoriu nu erá înde­mâna, adunarea la propunarea dlui Babesiu a impoteritu directoratulu a provedé de acestu postu casi in anulu trecutu.

Diu membru Cristianu a aflatu cu cale a pasi innainte cu moţiunea, ca adunarea gene­rala se decidă, cumca in viitoriu nu va mai a-lege nice pre unulu din membrii directoratului in comisiunile sale, motivendu-o, cà nu e cu dreptu, ca membrii directoratului se influin-tieze opiniunilo asupr'a fapteloru directoratului, desi acést'a pana acù n'a causatu nice o stricare.

Acésta moţiune s'a atacatu mai antaiu din mai multe parti pentru lips'a de forma, fiindu cà adeca ea nu s'a datu in siedinti'a de ieri, ca se fie potutu fi cercetata si propusa de comi­siunea a VI . anume pentru atari moţiuni emi­sa. Dupa ce inse la provooari repetite diu pro-punatoriu nu se invoi a-si retrage moţiunea, ea pr in diu Babesiu fu luata si criticata in esintia, mai vertosu cu argumentulu cà in realitate n'are nice unu temeiu practicu, fiindu cà nici insusi propunatoriulu nu pretinde, cumca par-teciparea membriloru directiunei in comisiuni ar fi produsu vr'unu abusu séu stricatiune, pre candu d'alta parte este invederatu, cà chiaru aoésta partecipare a usiuratu si inaintatu lucră­rile comişiuniloru; standu de altu mintrelea si asiè purure in voi'a adunarei generali a nu de­

numi in comisiuni pre cutare séu nici pre unu

mombru alu directoratului, fora se fie de lipsa

ca ea inainte se-si lege manile pentru totu de

un'a. Deci se facù si se primi mai cu unanimi­

tate propunerea, oa moţiunea Dlui Cristianu se se respingă.

In fine pentru autenticaroa protocdleloru acestei adunări generale se facù, éra la propu­narea dlui B a b e s i u , provisiunea, ca — candu vor fi acelea gafa , II. sa diu presiedinte se convoce pre toti membrii asociatiunei din locu si din pregiuru si autenticarea se se faca in a-dunarea acelor'a.

Cu atat'a obieptele se finira, si diu vice-presiedinte Stef. S i o r b a n u , carele ceva-si mai nainte ocupase presidiulu, dupa ce II. Sa diu episcopu-presiedinte din cause urgint i ale ofi­ciului avù a se îndepărta, — dechiara adunarea generala de încheiata. —

Preste totu sum detoriu a observa inca, cà si la acésta ocasiune, ca pururea mai nainte, armoni'a si cordialitatea intre bărbaţii noştri adunaţi din aprópe si de departe, din orasie si sate, a domniţii si s'a manifestaţii in deplina mesura.

Revista diaristiea.

(Politica esterna a Austriei. — Fa­ti'a orientului. Barfelele diaristicei de Vien'a in contr'a României. — Aface­rea ovreiloru din Galaţi. — Metropoli'a den Blasiu.) în tâ lni rea Imperatului Austriei cu regele Prusiei a datu indemnu nou a essa-miná politic'a acestei imperatu in afacerile stră­ine. Foile nemtiesoi nu tienu lungi discusiuni a supra acestui evinementu neasceptatu, ci pre scurtu facu constatarea cumca ambele cabinete incepu a se apropia dupa o lunga înstrăinare causata de intemplamintele anului trecutu. Se intielege cà nemtiloru austriaci, amici unitatei nemtiesci — precum am vediutu alta data — evinementulu li e bine venitu, li e apriatu mai pre sus de veri ce comentariu. — Organele fe­deralismului suspitiunéza pentru cuventulu cà multe rele au venitu a supra-ne din Germani'a.

Unguri i , cari credu cà sunt chiamati bagu-de-séma a face politica esterna de capulu loru, judeca (vedi „ P e s t i N a p i é " do joi) cum­ca o Germania libera si unita in care s'ar con­topi Prusi'a, ar deveni aliat'a naturala a Unga­riei, carea ar fi murulu in contr'a slavismului, va se dica este asiè precum s'a pronunciatu si

Kossuth in epistola catra Kemény. Din contra

o Germania absorbita de Prusi'a, in carea s'ar

introná cesarismulu in loculu libertatéi, acea

Germania s'ar aliá cu Rusia, ar fi periclu pen­

tru Ungari 'a , mai considerandu si aceea cumca

in Romani'a domnesce unu Hohenzollern.

Mai dice acelu organu ungurescu cumca

o naţiune, candu si-face socdt'a, trebuesce se se intrebe: quid valeant humer i? ce potu umerii, ce se fimu in stare a suporta? Sentinti 'a e prè frumdsa, ni remane numai a dori ca politicii

austriaci se nu uite a o practica. Nesmintitu cà astadi, dupa Solferino si dupa Königgrätz, umerii noştri nu multu mai potu, si daca acé­st'a n'o vom perde din vedere, va t rebui in câ­teva se ne abatemu de la politic'a esterna, si se punemu in ordinea prima cea interna — precum am spusu si alta data, — adeca se cer-càmu a ne reconstitui constitutiunalminte in modu multiamitoriu pentru tdte elemintele con­stitutive ale monarchici. Acés ta este o necesi­tate neaperata, si daca unguri i nu vor a fi ca­pacităţi de conlocuitorii loru, se asculte ce spu­ne o fdi'a francésca, departe de fati'a locului cu certe, pr in urmare neinfluintiata. Este „&Ave­nir National" din 16 1. c.

„Austri 'a a fostu bătuta de destule ori pentru ca se aiba dreptulu a fi intielépta. Im­peratulu s'a decisu a pr imi adres'a consiliului municipale de Vien'a, carea cere ştergerea to­tala a concordatului. Desi acestu actu de intie-leptiune ar fi unu picu silitu (?), noi detorimu unele felicitatiuni suveranului carele nu cerca o resistintia nefolositdre in contr'a graiuriloru poporului. La ori ce intemplare, éca d. Beust intaritu in pusetiunea sa pentru câtva timpu, éca partit 'a semi-liberala care triumféza la Vie n'a. D . Hübner (representantele austr. la cur­tea papala) nu va retorná la Rom'a. Servitutile impuse austriaciloru de concordatu, vor fi ster se de a dreptulu do catra mandatarii loru din senatulu imperiale. Nu va mai remané de catu a regula repdrtele imperatiei cu populatiunile slave si romane, cari sunt sacrificate (terminu prè aspru. Neci unu poporu nu vre se créda cà

ar fi deja sacrificaţii. Red.) magiariloru, precum magiaru insisi in timpu asiè lungu au fostu

sacrificaţi unei centralisatiuni artificidse si ab30 Iute. Poté-va d. Beust deslegá acésta problema atat'a de grea? Are elu insusi intieliginti 'a ne-cesaria pentru a precepe tdte detorintielo sale? Acést'a ni o va spune venitoriulu, in catu e pentru acum'a nu potemu do catu a ne indoi. Candu unu statu a fostu supusu unui lungu ab-solutismu (de3potismu n'a fostu, cum se pro-nuncia franculu. Se-lu oonfrontàmu ou starea de astadi si ne vom convinge. Red.) i se intem-pla une ori cà nemic'a nu este in stare a-lu re­genera, neoi chiar libertatea ce i sa aedrda; si atunci e osenditu la dilem'a: ori desfacere ori o cura radicala."

De aceea am intonatu de atate ori cău­şele interne, psntru ca cele esterne se nu ne ga3ésca nepregătiţi candu vor erutnpe, si e rup­ţi unea nu o departe, càci orientulu ferbe, éra Rusi'a nu ni e amica. Eca ce ni spune in asta privintia totu „LAvenir National"cudatulu 17 1. c. „E fdrte probabile cà preste câtva timpu cestiunoa orientului va deveni cea mai periculdsa dintre tdte. Rusi'a agita tdte popora-tiunile slave ale Austriei si alo Turciei. In mai multe state supuse suzeranitatoi Sultanului s'a formatu o partita natiunala totodată si libe­rala, caro si-are de programú îndeplinirea opu­lui nedependihtiei, dar se neincrede Rusiei mai multu de catu Turciei. Acesta partita e bîne sustienuta de liberalii din principatele danu-biane. Din nefericire, diplomatí'a francésca n'a sciutu incuragiá aceste nisuintie. Influinti'a ru­sésca se gasesce astfelu fora de contrapondu. Tdte se pregateseu deci in orientu pentru o lupta suprema, si i se scrie diariului (polonu) „Czasu eà „oficirii rusi ai armatei ce sta pos­tate a lungulu fruntarieloru Austriei, vorbe3cu in gura mare despre ocupaţi unea curunda a Galitiei de catra Rusi'a."

Totu acelu organu, cu datulu 22 1. c. vor-bindu despre luptele ndue din Candi'a, despre pregătirile din Tesali'a si Muntenegru, si aiure pre unde se mai vede man'a cancelariului Gor-ciakoff, adauge: „Ce face guvernulu francescu pentru a impedecá Rusi'a intru îndeplinirea proiepteloru sale? Ni-ar fi fdrte anevoia de spusu, pana acum elu n'a splicatu politic'a sa neci prin dechiaratiuni apriate neci prin acte energice si conesse. Adeverulu e cumca in o-rientu o singura partita e dispusa a nu trăda sentiementulu poporatiunei, si in acel'a-si timpu a nu se lasá de absorbita prin influintiole ru­sesci, acést'a o partit 'a liberala, caro si-are cen-trulu seu principale in principate. Acum ni se scrie din Bucuresci — dar cu părere de reu credemu — oumca diplomatí'a franca e fdrte departe a sustiené acésta partita care acum e la potere, descuragiéza nisuintiele ei si ins'a-si cérca a o delatura« • • Noi am jocatu in Ger­mani'a joculu contrariloru noştri; lu jocàmu a-cum in Itali'a, ni mai remane numai se-lu jo­càmu si in orientu, si a ne face, • pr in nepreoe-perea ndstra, instrumintele principelui Gorcia-

koff' • • De ne-ar ajunge asta neferioire, am scadé la o potere de a ddu'a clasa."

Aceste cuvinte adresate guvernului fran­cescu, se potu adresa cu dreptu mai mare gu­vernului de Vien'a si celui den Buda-Pest'a. „P. Napld" n'are lipsa se alerge pana la Ger­mani'a a gasi cestiuni de politica esterna pentru a le desbate, le gasesce mai aprdpe, sunt la fruntariele turcesci ale Austriei respective Un­gariei.

Parti t 'a natiunala si liberala, contraria Rusiei, sunt nesmintitu romanii, cari nu potu dori cândva pre Muscalulu. Dar la fie-care naţiune slava dinTurci 'a vedemu cate o partita neaplecata Rusiei si carea doresce a-si conserva individualitatea propria natiunala. Asemene partite afla simpatii la romani, si de aceea se dise cà centrulu partitei liberali e in principate.

Ce facu inse unguri i pentru a sprigini acele partite? Nemica. Trebuesce — am disu— mai antaiu deslegarea cestiuniloru interne, apoi a pasi la cele esterne. Se ne splicàmu: Cestiu­nea natiunalitatiloru trebue deslegata nainte de tdte spre multiamire comuna. In acésta cestiune unguri i trebue se dovedésca cumca intentiunea loru nu este magiarisarea, ci frăţietatea cu tdte popdrale. Numai cu asemene intentiune curata se vor poté apropia de cele lalte popdra din o-rientu, pentru a li spune, împreuna ou romanii, ca fie care se-si stimeze libertatea sa si indivi­dualitatea sa propria natiunala. Al tmintre , cu procedur'a de pana acum'a, e temere basata cà unguri i totu mai multu vor înstrăina si vor îm­pinge pre popdrale slave ale sudului ca uitandu-si de propri'a natiunalitate, se se bage sub fir-m'a colectiva slava. Emisarii rusesci n 'ar poté face Petropolei mai bunu servitiu de cum lu face acum intoleranti 'a magiara. Sr ar patimi de mare amăgire conlocuitorii noştri daca ar crede cumca intrandu Muscalulu in Constanti-nopole, n'ar dá navala a supra Ungariei si co-rdnei unguresci. Numai o politica inspirata de sentieminte bine voitdrie si pentru Germani'a si pentru orientu, — ar fi cea mai usidra sarci­na pe umerii noştri.

Inse pana acum unguri i si cu ei dfariele nemtiesci dualistice nu vor se se lase de mani­erile loru de a batjooorí a lungulu si latulu, ou si fora temeiu, casi cum s'ar teme nu cumva se-si câştige simpatii in orientu. Dosclinitu au in Romani'a multe de criticatu, precum vediuramu mai sus pre „P. N." si alta data pre altele. Pru-ritulu de critica, séu mai bine disu de defăima­re marge une ori pana a nu crutiá neci persd-n'a Domnitoriului, c t s i cum facù „ Wanderer"

in nr. de vineri, pentru cuventulu cà Domnulu

respinge scrisorile niemtiesci, ce i-ar placé lui W .

se le véda indorsate nemţiesce, càci M. Sa e din famili'a Hohenzollern. Daca părerea lui „Wand ." s'ar pr imi generalminte, atunci am vedé ridicu-lositati d. e. cà Tiarulu Rusiei scrie nemtiesce, regin'a Spaniei francesce,Napóleoné italianesec, regele Suediei franeesco etc. etc. Asemene cri­tice facu pre romani sc-si cundsea vecinii, Domnitoriului inse câştiga si mai multa popu­laritate in Romani'a aretandu-lu catu do multu inbesce limb'a romanésca. Éra cei ce stau in fruntea politicei d inEj rop 'a ,na ţ iunea francésca, si-bate joou de criticele diaristicei niemtiesci de Vien'a. Eca ce dice unu diurnalu nedepen­dinte francescu „L% Liberté" sub rodactiunea primului publicistu E . Girardin, in nr. de la

19 1. c : „Pres 'a austriaca continua a denegri sistematicesce totu ce se intempla in Romani'a, si noi avemu temeia a crede, precum ni se scrie, cumca originea dinastiei ndue e3te moti-vulu principale alu acestoru atacuri inimice. Comercianţii mari din Bucuresci au otaritu a trimite o adresa Domnitoriului pentru a pro­testa cu solenitate in contr'a insinuatiuniloru reutacidse ale presei inspirate de Vien'a." Mai departe „La Liber té" constatéza cumca mini­strulu de resbelu neci s'a mi'acatu din Bucuresci catra lasi precum scriau foilo nemtiescii. Aré ta auspiciele intre cari se deschide camer'a. „Prin­cipele Carolu — dice atinsulu diurnalu — lucra insusi si cu perseverantia la proieptele de reforma ce tinde a le introduce unulu dupa al tulu." Aréta cumca agitaţiunea artificidsa d i n Moldav'a si Munteni'a a incetatu cu totulu,apoi continua: „O racolta abundanta a respanditu buna-stare in tieri, loouitorii incepu a culege fruptele nisuintieloru neîntrerupte ce principele Carolu le face pentru a regenera tdte ramurile admînistratiunei. "

— „La Patrie," organu de coldre oficidsa a guvernului francescu, in nr. din 20 1. c. demintiesce cu multa indignat iune faimele respandite cumca la Galaţi s'ar fi repe-titu cu ovreii nisce caşuri casi celu cunoscutu

deja. Asemene faime le numesce destinate pen­tru „iri tat iune." Deci pentru voitorii de reu se inchido calea cu incetulu d'a mai reesi măcar cu faime.

— „Debatte primesce unu telegramu din Clusiu in care se demintiesce cumca gu­vernulu ung. ar fi avutu intentiunea a şterge metropoli'a romana de'n Blasiu. „P . N." se es-peptoréza unu picu. Se intielege cà dumeloru au se impute diaristicei romane casi cum ar ii agitaţiune, dar uita cà diariele romane au luatu notitia de acést'a numai tardai , dupa ce adeca apăruse in o suma de diarie ung. „Pesti H ." chiar si in „P. N . "

,Wand.«

De la diet'a Ungariei.*)

P e s t a 24 optobre.

Siedinti'a casei representantiloru din 23 optobre.

(p) Presiedinte: C. Szentiványi; dintre miniştri sunt de fatia: Lonyay, Wenkheim, si Gorove. Deschidiendu-se siedinti'a se arata rç-sultatulu alegerii de ieri : dintre 204 voturi a capetatu S, Bonis 195 ; Em. Gozsdu si Ga-brielu Várady cate 1 9 2 ; L . Fiilo'pp si Mauritiu Perczel cate 189; Ludovicu Horváth si P . Ma-docsányi cate 188; Ludov. Vadnay 186; Teod. Botka 185; Gbr. Fabianu si br. Gbr. Kemény cate 148. Dupa acea:

Samuelu B o n i s se rdga de casa ca se lu dispenseze de acésta chiamare neplăcuta: asi-dá părerea s'a in afacerea lui Böszörményi (fiindu cà ei sunt amendoi dintr 'unu comitatu, Sabol-cea) pentru cà elu, ca membru do alte comis-siuni, este si afara d'acea tare ocupatu.

Em. G o z s d u e de parère cà Bonis se nu se retragă de la acesta chiamare, de dra-ce in poterea constitutiunei de acum nu mai esiste atare colegialitate, la care se provdca Bonis. Acest'a in3e remane pe langa rogarea sa si cas'a lu dispenséza lasandu comissiunea acést'a se cu-stee numai din 10 membri .

Ios. M a d a r á s z obiectéza in privinti 'a luării protocolului, dicendu cà in acel'a nu s'a observatu cati deputaţi s'au retienutu de la vo­tare la acesta alegere. Horváth, Pulszki si Bo­nis facu inca câteva observări in acésta privin­tia si pe urma protocolulu se corige in intiele-sulu observării lui Madarász.

E, Ma no i Io v i c i u interpeléssa ministe­r iu lu : „Artioululu X X de lege din 1848 este unulu dintre cele putiene cari s'au reactivatu fara schimbare. §. 2 din ace'a lege suna: „Se reactivéza egalitate deplina si reciprocitate pentru tdte confessiunile legalu recunoscute in acésta tiéra." Cu tdte acestea — continua inter-pelantele — negotiatorii si comercianţii de legea greco-orientala sunt totu deuna siliţi din partea politiei a si inchido boitele, si a paraşi si ter-gurile in dile de serbatori rom. catolice si mai vertosu in asià numitele dilele normale(Norma-tage), pana candu serbatorile cele mai însem­nate g r . orientale nu se iau neci de catu' in séma." întreba deci interpelatoriulu pe mini­steriulu de interne: daca este plecatu a îndruma tdte diregatoriele din tiéra se observe cu aspri­mea receruta acésta lege?

M i n i s t r u l u W e n k b e i m observa cà acosta interpelatiune s'ar fi cuvenitu se se faca mini­steriului de culte, care va si dá respunsulu as-ceptatu. Dupa ace'a se ceti interpelatiunea lui

Carolu B o b o r i (den stang'a e3trema) si unu proieptu de decisiune. Interpelatiunea este cà ministrulu de finantie se impartesiésca casei din vorba in vorba conventiunea(despre care a fostu vorba in senatulu imp. din Viena in 15 ale c.) oe s'a facutu la 8 martiu a. c. intre ambii minîstri de finantie, Proieptulu de decisi­une: Confratele inehoiata séu incheiande intre organele finantiale si intre comunele contribuj-t'drie in privinti 'a darii de consumu pe anulu 1868 si cei venitori, daca nu li au premersu decisiuni sanctiunate, legale, se dechiara de nemi­cite si nevalide. Siedinti'a se incheia la 11 i / i dre.

De Ia senatulu imperiale.

Cuventarea dlui senatoru romanu E- Hurmuzachi.

(tienuta in siedinti'a din 21 opt. in sen. imper.)

(Incheiare.)

( r )Avendu libertate deplina nu e trebuintia neci ca o parte se sacrifice drepturile sale, neci ca se se usurpe drepturile celeia lal te paru.

*) Ni a sositu tardiu. Red.

Arata si esperiinti'a de tdte dilele cà in multo state liberale biseric'a si statulu in nependintîa completa, totuşi potu esistá langa si laolaltă in contielegere si folosindu-se de drepturile sale. Daca acést'a se dice despre tdte besericele, a-tunoi beseric'a catolica in deosebi este in puse-tiune a so lipsi' de potero străina legata pr in tratatu spre înaintarea scopuriloru ei bese-ricesci.

Beseric'a catolica, impunendu respeptu prin potere, influintia, consistintia interna si latire, pestrecandu pe departe tdte cele lalte leserici prin organisare fdrte intinsa, disciplina si organisatiune, — forméza ea o potere reli-jidsa si politica de rangulu antaiu, si pentru sustarea ei neingustata are trebuintia mai pu-tiena de catu ori-care alta religine de scutulu statului, garantatu prin tratate. Ba, mai multu, fara ori-oe ajutoriu alu statului straiuce cu multu mai mul tu si multu mai luminosu in ca-tabilitatea ei nependinte de viétia si in ener-ji'a ei poterica.

Si nu numai oportunitatea, ci chiar si rantulu juridicu vorbesce pontru necesitatea a se face schimbări fundamentale in combatut'a ege de tratate, daca nu s'ar desfiintiá de totu, in causa cà i se opunu conflicte nedelaturabile

in implinire. Nainte de tdte straformarea constitutiu­

nala a statului dupa care noi ne luptàmu, nu se invoiesce neci de cum cu spiritulu abso-Jutisticu ce domnesce in acésta con ventiune. Apoi mai con tiene in privinti 'a casatorieloru meste­cate si a scdleloru principie implicite (ce se cu-prindu in ele) cari conducu la asupriri si ne-dreptatiri publice fatia cu alte confes3iunî, si cari tocmai pentru ace'a contradicu publice si iametralu prinoipieloru ndstre de dreptu.

Ca se pomenescu numai unu esemplu, a-siá numitulu impedecamentu in căsătoria alu catolicismului, — adeca abdicerea de a se mai casatori unu acatolicu care erá degiá casatoritu cu catolicu, dara se desfiintiase legatur 'a. acést'a intre ei — este nesmintitu o vatemare striga-tdria a egalităţii religiunarie si o preferintia necuviintidsa pentru o beserica sengura.

Afara de acestea acestu tratatu precum si legea ce l 'a publioatu s'a incheiatu pentru pu­rurea, adeca pentru durat 'a intréga a statului si a bisericii.

Istori'a inse nu cundsce legi ce nu potu fi schimbate, si totu asiá de putienu cundsce ea constitutiunea ndstra. Ba chiar in politica unde « înche ie tratate „eterne" de pace, cuventulu ,eternitate" însemna numai întervalu de timpu dupa plăcu, si de indatinare tare scurtu si tare Bchimbatoriu.

Senatulu imperiale uu este neci de cum marginitu in legelatiunea sa prin constitutiunea ndstra; decî tdte legile ce suntu in sfer'a lui de representatiune le pdte schimba séu chi­aru si desfiintiá pre basa legala, asceptandu numai sancţiunea imperatésca, ce'a ce, firesce, se refera si la acésta lege.

Dara' celu ce nu concede acést'a aluneca in consecintie absurde; càci elu atunci trebuie se concéda in consecintia sî se permită pe le-galu cà unu regentu, emitendu o constitutiune representativa, ar trebui se elude intregulu dreptu de conlegelatiune a corpuriloru repré­sentative prin ace'a si se reducă tdte la nemic'a, cà elu incheia tratate „eterne" cu potentaţi străini despre tdte ramurile de administratiune publice, publicandu-le prin lege.

Acum'a, daca aceste legi ar fi neschimba vere, corpulu lçgelativu aru avé pentru tot-deuna dreptu de legelatiune numai formalu éra nu material u.

Deoi a su8tîené concordatélu in cuprin-sulu si in întregi ta tea sa, ar însemna a n e g a

oonstitutiunalismulu nostru, ar însemna a scrie eternitatea dispusetîuniloru omenimei, cari to­tuşi au lipsa de schimbări, amesuratu impregiu-rariloru si t impului. Afara d'ace'a acésta lege emisa pentru intregulu statu alu imperiului nu se pdte réalisa in pracsa, de dra-ce tierile de sub cordn'a Ungar ie i i denéga validitatea si de (Jra-ce, dupa cum se aude, si poporulu si si re-presentatiunea acestei diumetati a imperiului i paru a fi nu mai putienu de gatu neplecate. Ori se fie dre intradeveru condamnata tiér'a ndstra oa ea nu numai pe campulu finantiale, pe celu militarescu si politicu, ci chiar si pe celu bese-ricescu politicu se se opună si se dee frunte in lipsa vointiei celei'a lalte parti unguresci a im­periului? Se portàmu noi nu numai 7 0 ° / 0 casi in alte caşuri, ci cu 100 intréga de percente

•mai multu ca Ungur i i , sarcinile concorda­ntului despre oare acesti'a nu voiescu se scie • nemic'a?

Ba mai mul tu , chiar in tiér 'a ndstra are esecutarea acestei legi de tratatu in urmare oà de 12 ani degiá nu s'au potutu emite legile re­spective de esecutare. In genere, dupa opinîu-nea mea, concordatulu pdte fi in Austria nu­mai atunci esecutatu, candu mai antaiu silabulu intregu va fi prosperatu la validitate si esecuta­re; amenddue se tienu un'a de alt 'a ca caus'a si lucrativitatea, éra lucra ti vitatea ddra nu va pre-merge causei; concordatulu fara silabu, flutura in aeru, sî fie care ventu mai aspru trebuie se-lu trantésca.

Urm'a achileana a acestei lege de tratatu au observat'o, sentit'o si desgolit'o delocu la e-miterea ei precumu catolicii asia si acatolicii nepreocupati.

Proseliteismulu pe oampulu casatorieloru amestecate si a scdleloru primi aventu poterieu si sistematicu.

Conscîinti'a de nependintîa de la poterea statului treptá zelulu clericale si asprimea in-drumatdria fatia cu acatolicii.

Si candu acesti'a, dandu-se conflicte, ape­lau la poterea statului,cerendu ajutoriu si scutu, erau îndrumaţi nu la Viena, ci la Roma, si asiá erau fara scutire, de préda preotimei mai pote-rice in numeru, in potere, in ponderositate, care prè multu trembitiá nependinti 'a ei de statu.

Si in patri 'a mea, Bucovina, care in pro-portiuno are putienî catolioi, oserceau deoisiu-nile apasatdrie ale acestei lege de tratatu in­fluintia tare sentitdrie sî nefericitdria, precum acést'a se vede si din petitiunea capitalei Cer­năuţi, pre cara avui ondre a o pune astadi pe més'a casei, care lamurosce totu asiá de chiaru si bine aceste relatiuni.

Se binevoiésca diu presiedinto a-mi per­mite se oetescu o particica din acésta petitiune, cu atatu mai multu, de dra-ce eu cu convin­gere deplina potu adeveri contienutulu ei.

In ea se dice: „ Bucovina este jedna exem­plara precum pentru indulgenti 'a reciprdea na­tiunala asiá si pentru cea confessiunala.

Abiá s'a mai fi inradeoinatu undeva in poporu reoundscerea si respeptarea reciprdoa a drepturiloru egale ale diferiteloru confessiunî, precum s'a inradecinatu in acésta tiéra.

Inse si in ea aduseră decisiunile asupri-tdrie ale Concordatului o disarmonia cu atatu mai neplăcuta, ou catu cestiunile adancu taia-tdrie în viéti'a privata si familiara in caus'a oa-8atorieloru amestecate, a crescorii religiunaria a copiiloru, a despărţirii si nemicirii de astfeliu de casatorii, a schimbării religiunei s. a. eu pri­vintia la legaturile înguste ce léga de o lalta pe diferiţi agnatl dupa confesiune, — se arata aici mai adesea de catu in ori si care tiéra.

Era ce se tiene de scdl'a poporala, nece­sitatea a întemeia scoli confesiunale aduce cu sine sarcine grele pentru poporu, cari nu au scopu practicu. Cu acalea impreunandu medi-Idoele de acum ce suntu atatu de desbinate, si folosindu-le pentru cresoerea generala, — s'ar ajunge resultatele cele maî strălucite."

Degiá candu Austria a primitu Bucovina, a garantatu acestei tieri cà i va sustiené „status quo" in privinti'a confesäiunei, adeca păstrarea egalităţii religiunarie ce acolo totu deun'a dom­nia pe tempulu domnirei romanesci.

Dreptu ace'a patent'a de tolerantia a im­peratului Josifu I I , carea chiar n'avea lipsa de tolerantia, nu fu in Bucovina neci publicata neci primi validitate, precum s'a Intemplatu in alte tieri de cordna.

Inse tocmai pontru ace'a lăţirea concorda­tului si supra Bucovinei a fostu o soirbitura in „statu quo" ce i s'a fostu garanta tu ,o vatemare a egalităţii religiunarie, ce se asocurase, éra va-temarea s'a sentitu in Bucovina ce pana acl erá egalu îndreptăţită in religiune, eu multu mai tare, de catu in cele lalte tieri, unde acatoliculu erá numai toleratu, nu, casi aici, in asemenea dreptu.

Inse chiar pentru cà statulu tocmai acolo s'a retrasu, unde nu trebuia se se retragă, pen­tru cà pentru unu grăunte de linte a datu bu­nuri regale, pentru cà elu nu a castigatu scu­tire ci despoiare pentru ai sei, pentru cà elu, in fine, a primitu in linisce abusuri de la unu cleru poterosu, si tocmai acést'a dede lovitura de mdrte des numitei legede tratate in părerea publica si in consciinti'a fie-carui nepreocupatu. Dara intr'o tiéra constitutiunala trebuie se por­tàmu totdeuna conta cu opinîunoa publica, éra deosebituatunci candu ea nu e numai produptu alu oriloru dintr'o di, nù numai unu clocotu momentanu, ci candu are de basa o ura invin-gibila, o atare ura care si in contratulu celu mai tare ce lu cundseemu pe pamentu, adeca in

contratulu de insuratiune, trage dupa sine — precum pe bas'a dreptului canonicu asia si pe a dreptului oivilu — desi pdte nu despărţire totala, celu putienu un'a tempurala.

Atâtea contradiceri asiá de momentdse si atâtea desgoliri nu le voru astupa de ajunsu prin desvinovatiri, fie ele măcar subscriao de 25 apărători, si inca pe atatu de cutezatdrie; ba in astfeliu de caşuri se dau mai lesne fapte, pe cai'i in dilele din urma le vediuramu cu oohii cà aperatorii strica causei atacate multu mai multu, de catu atacatorii insisi.

Fdr te arare ori bărbaţii cari, amesuratu chiamariî loru ar t r e b u i s e fie apostoli de pace, au vcstitu.asiá de putiena pace; arare ori au iri-tatu bărbaţi asiá do tare sufletele poporului, a-raro ori au atltiatu ei asiá do tare dispusetiunea ncamicala intre poporu, precum au facutu acé­st'a acei apărători cari, incungiurandu calea constitutiunala, s'au adresatu nemedilocitu catra Monarculu absolutu.

Dara arare ori a fostu o înfruntare mai cuviintidsa ca ace'a pe care ei si o castîgara in publicu. Ei voiau ca poporulu se fie lovitu cu p e t r a absolutistica, fusera inse îndrumaţi a II-ferá pane constitutiunala.

In urmare acestoru premise, daca—dupa opiniunea mea — este permisiva o schimbare in acésta lege de tratate, prin poterea legelativa, atunci acést'a are se fie numai a s i a , pre catu dreptulu de legelatiune permite senatului im­periale sî ia catu dreptutirele regale ale statu­lui, cari pria acésta lege suntu pe nedreptu mărginite, voru pretinde ca se se restaureze in indeplin 'a loru validitate. Numai atat'a, dara neci o linia mai departe, n'avemu se mergemu cu schimbarea. In unele punte cari atingu teri­toriulu nostru am poté bombarda in intarituri; dara a derimá de totu, asemenandu-le cu fati'a pamentului, nu ni-e permisu. Nesmintitu cà suntemu prè competinti se revindicàmu din a-césta lege ce'a ce ni s'a fostu luatu in modu nelegalu. Dara perdemu competinti'a candu este vdrba ca drepturi le si libertăţile bisericei, cari suntu permise pr in raţ iune, basate pe drep­tulu statului si cari suntu recunoscute de pote­rea statului precum in forma de tratatu asiá sî in forma de lege, se se lapede si dospocteze numai pentru cà paru a fi amestecate ou alte decişîuni ale tratatului, cari (decisiuni) nu se potu sustiené, si pr in urmare suntu de elimida-re. Cu alte cuvînte: noi potemu revedé aoésta lege, dara a o anula nu ni este permisu.

Din acestu puntu de vedere résulta dara urinatdri'a deslegare a cestiune! premergatdrîe : îndreptăţirea senatului imp. este de ajunsu basata si doplinu suficienta pentru a consulta si delibera propunerile asternute de lego in caus'a relatiuniloru scdlei catra biserica si in caus'a modifieatiuniloru ce ar fi de facutu in legea de cisatoria. In contra, seaatulu imperiale nu e noci de cum competinte a face schiinbàri în acale decÎ3siun! ale lege! de tratatu cari nu cadu in sfer'a sa de lcgalatîune si nu o ataca pe acést'a, s i cu atatu mai putienu e 3 t e compe­tinte a suspinde. Candu refusàmu vatemari de dreptu ce cadu pe teritoriulu nostru, no ferimu de alta parte se nu vatemamu si noi pe alţii. Pentru ace'a nu tienu a fi compotintesan.imper. se consulte despre proieptulu lui Mühlfeld: „se se suspinda Concordatulu," si se lu aocopteze. Dara daca acésta propunere a avutu de scopu se urgeza de legarea definitiva a crisei, atunci si a ajunsu scopulu intr'atat'a si numai in acestu intielesu am spriginitu eu si, daca nu me in-sîelu, sî majoritatoa casei proieptulu la asternere.i lui. Adeca se cugeta a face cunoscutu in publicu pe a cărui parte va treoe acesta casa candu spre nebucurîa si spre neasceptaro s'ar intemplá o de&binare intre poterea s ta tu i i ! austriacu si a besericei catolice, o desbinara, la care, dorere, ne au pregatitu de ajunsu adres'a episcopilora.

So inaltiàmu drapelulu dreptăţii, a păcii, ce zace pe elu si a moderării, se dovedimu cà neci de cum nu meritàmu a fi numit! neamici besericei, pentru cà noi ceremu inderetru drepturile regale ale statului, pe cari dens'a si le a insusitu fara basa legala.

Se ni resbunàmu supra oontrariloru noştri prin ace'a cà li respeptàmu pretensiunile loru legale si cà i aparàmu de ori-ce îndemnu se-si faurésca arma contra ndstra din dre-care necompetîntia a ndstra. Seu n'ar fi contra logicei, o contradicere intre noi înşine, candu noi de o parte in proieptului de lege despre drepturile generale fundamentale ale cetatieniloru in ar t l5recundscctnu oranduiro si administratiune nependenta in afacerile sale pentru fie-care beserica recunoscuta, de alta parte am voi se restornàmu tocmai acele contielegeri ale besericei

catolice, făcute ou statulu, ce s'au medilocitu-chiar in privinti 'a acestoru afaceri interne, in acele punte cari amesuratu părerii ndstre si amesuratu determinatiunei ndstre proprie nu zacu in cerculu legelatiunei ndstre?

Se dàmu bisericei ce e a besericei, si se ne ferimu do abusuri, mai tare, candu refusàmu abusuri străine din sfer'a ndstra. • Se rupemu den acelu tratatu solenu numai ce este nein-cungiuratu de lîpsa, dar neoî unu peru mai multu, càci pe elu zace subscrierea unuî monarcu marinimosu, a unui monexcu ca-rui'a de siguru i va fi fdrte cu greu a des-pectá ce'a ce a subscricu, a unui monarcu, dieu, căruia denou i detorimu multiamire adenca, pentru cà pe cei ce in tempulu mai nou s'au indesatu intre E l u si poporu, i a respinsu cu resolutiune, si pentru cà barbati-loru cari căutau se afle in densulu unu domni-toriu absolutisticu, s'a representatu pe sine in­susi, dupa tdte formele legei, ca regentu con-stitusiunalu. Unui astfeliu de monarcu se nu i îngreunàmu ocuparea domnirei constitutiunale, pe caro elu a primît'o numi i cum beaeficio in­ventării.

Dupa convingerea mea deputatulu, diu prof. Herbst, si , in conoordantia cu elu, comissiunea confesiunala ei senguri au pa-situ pe calea unica si drépta, permisa si de lo­ge si in politica. Eu tienu cà numai pe acésta cale se potu mai bine pastrá si asigura precum drepturi le, interesele si demnitatea aceatei care asiá si drepturile, interesele si demnitatea cord-nei si, în fine, si cele ale bisericii catolice.

Nu potu incheiá mai bine, mai cu demni­tate si mai cu suceesu de catu cu cuvintele ce representatiunea comunala a capitale! Cernaitî le adreséza acestei case in petitiunea amintita. De diM-ca eu oitezu cuvinte străine, mî permitu a rogá pe diu presiedinte se mi se ingadue a ceti inehoiarea acelei petitiuni. (Cetesce): „ în­alta casa a deputatiloru! Se pdte cà este înfoca­ta disput'a cu poterea custatatdria jsl venjdsa opusetiunea contrariloru intru detienerea pre-rogativeloru câştigate. Dara poporulu Austriei are încredere in representantii sei, cumca ei vor avé curagiu si potere sa întreprindă lupt'a in care milidne li dorescu învingere, lupt 'a in care vîne la întrebare esîstinti'a patriei comune, si se o sfersiésoa învingători."

Domniloru! luptele se câştiga, dara se si perdu, si pdte fi cà poterea sortii a raservatu învingerea supr'a causei ndstre pentru unu ve-nitorîu mai indopartatu. Dara chiar daca am cadé in lupta si am perde tdte, totuşi ceva nes­mintitu ne va remané nerapltu sî noperdutu, adeoa ondrea cà ne am luptatu eroicesce si c u ' zelu pentru o causa mare si drépta. Victrix causa diis placuit, sed vieta Catoni! (Bravo! Bravo!)

Discursulu

senatorului imp. romanu S. A n d r i e v i c i u in • sied, dîn 22 opt.

Din celo dde propuneri, făcute do comi­tetulu confesiunale, se raferesca un'a la com­punerea unei logi casatoriale pa bas'a concep­tului a inchierii de unu actu cetatiénu nedepen-dinte de la orl inat iunila bisericei; éra alt'a l a restituirea codicelui.civile in afa;eri c i s i t o r i a l e si pentru catolici.

Ast'a a dd'a propunere se atinge de o mă­sura, pre carea poterea statului intru interesulu autonomiei sale trebue se o faca; ast'a avü comi­tetulu inaintea ochiloru, si eu nu amu do in­semnatu in privinti 'a acést'a nemica; din con­tra stau si acum'a pentru propunerea comitetu­lui. É ra ce se atinge de propunerea prima, ca­rea invdlva desbracarea căsătoriei de oarapte-rulu seu confesîunale, me semtiu oblegatu a vorbi in contra urmatdriele:

Inca in legea romana vechia se concepu si defini căsătoria ca: conjunctio maris et fe-minae in consortium vitae et comunica-tionem juris divini et juris humani. Dupa acestu conceptu, carele trecù in legea matrimo­niala bisantina si in t impulu mai nou in cea au­striaca, sunt la incheiarea matrimonîului, daca e ca se fie basatu pe unu fundamentu nu nu­mai legale ci si eticu (morale) dde mominte essentiale, adeca: aotulu dechiaratiunei spre in­cheiarea căsătoriei si binecuventarea pactului matrimoniale dupa confesiunea relîgidsa a ce­loru învoiţi spre căsătorie.

• I n timpulu patriarcalismului se dá învoi­rea spre căsătoria in senulu familiei au de ca ­tra părinţii mirelui si ai miresei, au de catra aceştia din urma sub auspiciele parintiloru.

Pactale matrimoniale erau asiá dara pacte fa-miliarie intru intielesulu strinsu alu cuven-tului .

Trecendu inse patriarcalisrnulu in statulu absolutu si marginindu-se prin legile statului poterea parintiloru asupra fiiloru, luà statulu si institutulu matrimoniale in mana propria; elu dete legi despre acele conditiuni, sub cari se se pdta face pacte matrimoniale valide, si asiá ca-petara pactele aceste facia de pacte oivile for­male.

Afirmandu asiá dara, cà formularea de-chiaratiunii de căsătoria sub conditiunile puse de legile statului, nu ar fi pacte cetatiene for­male si cumca aceste nu s'ar tiené de terenulu de competintia a statului, ar vedi acum'a au nesciintia au pofta de inpropriaro a drepturiloru străine.

A lu doile momentu esenţiale la incheia-rea căsătoriei pe basa etica este actulu binecu­ventarii religidse. Acestu actu nu a resaritu ou crestinismulu, ci elu se datéza inca din timpulu léganului genului omenescu. împreuna cu căr­ţile istoriei sânte marturescu si cele ale istoriei profane, cà la tdte popdrale pamentului si cu tdte, cà convingerile loru religidse diferiau de o lalta, erá incheiarea căsătoriei împreunată totdeun'a cu Ceremonii si binecuventari religid­se. Ast'a aflàmu nu numai la monoteisti ci si la toti ramii politeismului paganu, nu numai la Evreii vechi, ci si la Germani, Romani, Greci si la tdte popdrale vechimei d'intru inceputulu culturei primitive. De aice se vede, cà momen­tulu eticu alu binecuventarii casatoriale zace aduncu in radecinatu in consciinti'a popdraloru, cà asiá dara acest'a de legelatiunea statului nu pdte fi ignoratu, precum nu pdte fi negata na­tur 'a etica a institutului casatoriale.

Nu voîesce nimene se afirme, cà con­tractele cetatiene in genere sî pactele matri­moniale specialminte ar fi lipsite de tîendrea etica; dara tocma asiá e unu lucru recunoscutu si demustratu de tdta filosofi'a sanatdsa, cà etic'a tocma prin reportulu omului catra Dumnedieu, fiinti'a cea mai perfecta, capeta potere si santia, cumca asiá dara relegiunea, fara diferintia de confesiune c medîloculu celu mai eficace si mai securu, spre regularea si sporirea vieţii morale a omului.

Cu tdte cà aceste dde mominte, adeca pactele oasatoriale cetatiene si actulu binecuven­tarii religidse sunt de o lalta dîferite si cà fie carele din ele se tiene de competinti'a unei alte autorităţi autonome, stau ele totuşi intre sine în reportu direptu,in catu numai la fiinti'a acestoru ambe mominte e casatori'a unu institutu pe fundamentu legale si eticu, o comunicatio juris divini et juris humani. P o r a de în­voirea si pactulu legale lipsesce pentru bine-cuventaresubstratulu recerutu; éra fora de bine-cuventare lipsesce pactului oasatoriale carapterulu santiei etice.

Nu se pdte negá, cà stabilirea conditî-uniloru pentru incheiarea pacteloru casatoriale legali se tione de competinti'a poterii de statu si cumoa poterea de statu in esercitiulu acestui dreptu legelativu e nedependinte de autoritatea bisericei; dara tocma asia nu se pdte negá pe alta parte, cà a decide despre conditiunile pen­tru binecuventarea aceloru pacte matrimoniale compete numai autorităţii bisericesci. Inse ca se se intempene caşuri atari, in cari unui pactu legale s'ar denegá binecuventarea religidsa, séu acést'a s'ar dá unui pactu nelegale, prin care s'ar nasce o colisiune intre poterea statului si autoritatea bisericei, se intielesera aceste dde poteri adeca a statului si a bisericei ih acelu modu,cà in ambele dîreptiuni se facù indestulu pr in legelatiunea statului.

Precum in alte state evenl ast'a si in Austria; anume in codicele civile din anulu 1811 se mediloeî o intielegere in acelu modu, ca si autonomi'a poterii de statu si decisiunile canonice se servara dupa potintia-

Efapta,cà in unele state apusene momen­tulu binecuventarii la căsătoria remase ignoratu si se introduse matrimoniulu civile. Inse e fapta, cà pr in patent'a imp. din 8. Apt . 1856 se dede pacteloru matrimoniali unu vestmentu cu totulu confesiunale. Dara din puntulu de vedere, oe e căsătoria in fapta si dupa con­vingerile popdraloru, se arata aceste ambe dîreptiuni unilaterale si greşite, si anume cea d'antaiu, pentru cà e in scăderea momentului eticu a lu matrimoniului, éra a dd'a pentru cà c in scăderea autonomiei statului.

E u de'n parte-mi neci nu me potu asiá dara intielege cu conceputulu căsătoriei de unu

institutu civile, dara neci nu sum dîspusu a pleda pentru sustienerea patentei imp. din 8 opt. 1856, si de dra-ce in favdrea autonomiei poterii de statu se vor mai rădica si alte voci, asîa dâra se-mi fie îertatu a mai vorbi unele putiene pentru considerarea momentului eticu al căsătoriei.

Ignorarea totala a momentului religiosu la căsătoria si desbracarea ei de carapterulu confesiunale contradice concepteloru si convin­geri loru popdreloru din tierile austriei, precum sunt ele astadi si vor remané inca multu tempu. Si de dra-ce noi in acésta casa repré­sentant! părerile, dorintiele si interesele popd­reloru, pare-mi-se, cà votandu o lege prin care ar deveni nunt 'a desbracatu de momentulu re­ligiosu morale, am deveni si noi in contrastu cu comitenţii nostri si adunarea ndstra ar în­ceta se fie talmaciulu adeveratu alu dorintieloru si pareriloru popdraloru.

Pr in o lege, carea ignoréza momentulu binecuventarii religidse si privesce casatori'a de unu institutu cetatianu, ar decade si nunt 'a dc la înălţimea demnităţii sale etice. Inse si sta­tulu, carele stà tocma pe bas'a etîca, ar deveni cu sine in contradicere si ar clătina insusi urdi-tur'a séu edificiulu legatureloru si detorintie-loru cetatiene. Càci noi nu potemu ascunde, catu de micu e numerulu cetatieniloru,a caror'a pricepere si semtiu de cetatianu au o maturitate ca aceea, ca se nu mai aiba lipsa de ajutoriulu religiosu, si istori'a demustra in facia, cà vai si amaru de acelu statu, unde a incetatu popdrele a privi poterea statului si legile ei ca pre unele, ce se radima lui Ddieu.

In fine se cumpenimu si ast'a, cà prin re-cundscerea uneî biserice in statu si asiediamin-tele ei sunt puse sub tutel'a statului si cà in ca­şuri de colisiune se face o intielegere si învoire de acelu feliu, in catu binele si alu statului si alu bisericei se nu patimésca. Dara standu bi-seric'a pe aceea, ca in legelatiunea statului se se recundsea momentulu religiosu alu nuntei, bi­nele statului nu se vátema, din contra se sprî-ginesce, càci nunt 'a carea e radecin'a societăţii omenesci, capeta o facia etica si asiá ca si sta­tulu se face ea nu nu mai o comunicatio ju­ris humani ci si o comunicatio juris divini.

Zace asiá dara intru interesulu statului si alu bisericei si mai pe sus de tdte intru inte­resulu popdraloru, ca aceste ambe mominte se fie asemene recunoscute si respicate in legea matrimoniala. Acestu assiomu s'a acceptatu ca puntu de plecare in legea matrimoniala din anulu 1811. Nu e de negatu, cà in aplicatiunea acestui assiomu sunt de lipsa modificatiuni si adaugeri; dara assiomulu insu-si, dupre carele nunt 'a e o comunicatio juris divini et ju­ris humani, pr in urmare unu institutu radi-matu pe fundamentu legale si eticu, nu ar fi neci de cum de clatinatu.

In fine adaugu si acést'a, cà, nefiindu în­demâna poterîi de statu, ca actulu invoirei spre oasatorîa se se încheie naintea pastoriului de su­flete, carele in puntulu acest'a ar funcţiona si de aci inainte ca unu delegata alu statului, nu se va pune nemica in contra incheiarii actului acestui si înaintea diregatoriei politici. Dara pe acést'a trebue fie-earea biserica fora diferintia de confessiunc se stea vertosu, ca in legea ma­trimoniala ndua si momentulu binecuventarii religidse se fie recunoscutu si defiptu si ca îm­preunarea si vietiuirea casatoriala se fie concesa de lege tocma dupa împărtăşirea binecuventarii bisericesci.

Daca séu ba legea matrimoniala ndua va accepta, mantiené si va ofeptuá assiomulu, dre ptu carele e nunt 'a o comunicatio juris divini et juris humani, depinde de la intieleptiunea faptoriloru legelatiunii de statu. Ast'a inse este securu, cà prin efeptuarea propunerii mele nu se vor adeveri neci temerile pentru autonomi'a poterii de statu neci ingrigirile pentru salvarea sacramentului matrimoniale; din contra intre poterea statului si bisericele recunoscute in statu in loculu unui concordaţii, de carele se in-spaimenta asiá de mulţi , s'ar îndruma si întări concordi'a, pre carea o doresee dîn tdta anim'a fie-carele cetatiénu loiale alu Austrieie.—

R o m â n i a .

Domineca in 1 opt. v. — scrie „Roma­n u l u " — a avutu locu inaugurarea sântei be-serice Ant imu de catra eppulu de Argesiu, ca­re intr'o cuventarea adresata Măriei Sale spuse cà acésta beserica stetea nefinita lungu timpu,

pana ce M. Sa dede ordine energice. Domnulu a datu din lîst'a sa civile pentru acestu monu-mentu v natiunale care ni aduce a minte de me-tropolitulu Ant imu (1715) deci eppulu a fostu in dreptu a dice:

„Ti vei face nume nemuritoru, Prè Inal-tiate Ddmne, prin restaurarea primului monii-mentu alu Romanici ce se asceptá cu nerăb­dare d'atat'a timpu. Acum nu no mai induoimu cà si acea mare opera se va réalisa ; càci Ma­ri'a Vóstra, déjà inturnandu-ve de la Riureni, ati si datu inalt'a ordine d-lui architectu de a incepe lucrările preparatdrie oare nu vor întar-diá de a se pune in mişcare.

„Biseric'a romana, P rè Inaltiate Domne se rdga neincetatu pentru august'a sanetate a Măriei Vdstre; ea are ferm'a convicţiune, cà prin concursulu Măriei Tale, se va ridîca Ia înălţimea demnitatei sale, de unde unii din fii sei au coborit'o. Amin!

Totu atunci M. Sa s'a dusu Ia 2 dre la scdl'a dc agricultura, unde l 'au primitu mini­ştrii, consulii puteriloru străine si unu publicu numerosu. Serbarea se fini cu promiarea aloru 13 elevi.

Cetimu in „Trompet'a Carpatiloru:" In orasiulu Bacău se adusese de catra capii unguri emigraţi, pre candu Ungur i i se aflau inca in neintielegre cu Austri 'a, mare numeru de arme — 15 mii de pusce so dice, — pregătite a le trece iu Transilvania cu scopu d'a provoca o revolta in populatiunea ungara contra guver­nului austriacu. Aplanandu-se inse tdte dificul­tăţile dintre Uugur i si Austriaci, regulandu-se cestiunea politica între Austri'a si Ungari 'a dupa dorinti'a Ungur i lo ru , aceste arme s'au lasatu se stea neintrebuintiate pre la locurîle pre unde se gasiau ascunse. Acum guvernulu austriacu, informatu despre acést'a a cerutu delà guvernulu romanu, prin d. Baronu Eder agintele Austriei in Romani'a, a se preda Austriei acele arme. Guvernulu in consecuentia ar fi adunatu armele tdte, le-ar fi sigîlatu atatu cu sigilulu guvernului romanu, catu si cu 3Îgululu con sulului austriacu, si le-ar fi pusu sub paza.

Ceti-va ageri romani din Bacău, simtindu acésta umilintia eu care guvernulu actuale ar fi mai doritu se isbésca Statulu romanu, ar fi adunatu unu numeru mare de cetatieni, cum si o mare parte din gard'a cetatienésca, si s'ar fi dusu la depositulu de arme pusu sub paza de catra guvernu, ar fi ruptu pecetile si ar fi luatu armele, pre cari se dîce cà aceşti ageri cetatieni le-ar fi imparti tu apoi la cetăţenii Romani.

Cetimu in „Dreptatea:" „Petrecerea M. S. Domnitoriu lui Carolu I in Iasi din pri-mavér'a anului curentu, între alte binefaceri s'a insemnatu si prin plat'a embaticului pe a-nulu 1867 San ' Giorgiu pana la 1868 aceeaşi data. Acésta plata s'a facutu pentru locuitorii creştini din Tatarasî.

D . Demitriu Guşti, acum rninîstru de cui te si de instrucţiune, dupa o speciala însărcina­re de mai nainte din partea M. Sale Domnito-riului , a constatatu in persona la fati'a locului cantitatea embaticuriloru neplatite pre acestu anu care se sue la sum'a de 16,433 Ici 20 pa­rale si pe care M. Sa a binevoiţii a lc plaţi din caset'a Inaltimei Sale.

Loouitorii Iasiani, ci cu acésta ocasiune, au vediutu sentiemintele cele generdso ale M. Sale, si sunt adancu recunoscători Domnito-riului in care si-au pusu tdta speranti'a pentru, înflorirea orasiului loru. Lîst'a acestoru persdne se urca mai la 1200.

— Orasiulu Focsianiloru a capetatu o frumdsa stema ndua. b'oa decretulu domnescu, din „Natiunoa romana":

C A R O L U I, Din grati 'a lui Dumnedieu si prin vointi'a na­

tionale, Domnu alu Romaniloru, hn toti de facia si viitori sanetate :

Asupra raportului etc. Amu decretatu si decretàmu ce urméza: Art . I. Stem'a orasiului Focsiani se fie-

séza in modulu urmatoriu: Ddua tierane in costumu nationale tinen-

du-se de mana, representandu un'a Romani'a si cea alta Moldov'a;

Era la picidrele loru se fia scrisu cu li tere mari urmatdrea devisa:

Unirea face puterea. Art . I I si oelu din urma. Ministrulu No­

stru secretaru de Statu la departementulu de interne este insarcinatu cu aducerea la îndepli­nire a decretului de facia.

Datu in Bucuresci la 5 Octobre 1867.

Essemplare complete de la incepu­tulu acestui patrariu de anu mai a-vemu la despusetiune. Cati-va domni au doritu se li tramitemu purure fo­ra intr er ump ere. Li multiamimu de acésta aderintia, dar regularitatea spedarii recere ca domniele loru se ne ii/sciiutieze la espirarea terminu-lui, càci se pate cumca si-au mutatu locuintiele ori adresele vor trebui schimbate.

Redactiunea,

C o n c u r s u . Pentru Staţiunea invetiatorésca d i n : N a d -

1 acu (class'a inferidra) in Comitatulu Ciana-dului, si din.

H . M. V a s i a r h e l i u in Comitatulu Cion-gradului se escrie Concursu pana 1 novembre st. v. a. e. Salariului pentru invetiatoriulu din Nadlacu e 240 fl. v. a. éra pentru Vasiarheliu 400 fl. v. a. — la Vasiarheliu se cere se scie invetiatoriulu si limb'a serbésca.

Doritorii de a ocupá staţiunile acestea au de a trimite la subscrisulu recursuri le loru in-struate cu documintele cerute, si adresate catra P. O. Consistoriu din Aradu .

A r a d u 11 octobre 1867. Ioan R a t iu m. p .

Protopopu si distr. inspect. scol. ( 1 - 3 )

C o n c u r s u . Spre ocuparea vacantului postu invetia-

torescu din Chisdi'a indiestratu cu emolumin-tele anuale: 52 fl. 50 cr., l / 9 j ugeru de arătu­ra, 1 jugeru de livada, l / t jugeru de gradina, 15 chible cucurudiu, 15 S" sare, 50 U clisa, 9 Sf lumine, 9 orgii de lemne si cortelu liberu se deschide concursu pana in 4 septemane de la an tai a publicare in acesta fdia, pana candu doritorii de a ocupá acestu postu sunt avisati a substerne inedee recursurile loru, adresate catra Venerabilulu Consistoriu Aradanu , si prove­diute cu Estrasulu de botediu, cu adeverintiele despre sciintiele absolute, despre portarea sa morala si politica si despre servitiulu de pa­na acî.

L i p o v a 29 sept. 1867. Ioane Tieranu, m. p .

( 3 — 3 ) dist. prot. si inspect, scol.

Cnrsarile din 25 opt. 1867 n. sér'a. (dupa aretare oficiale.)

Imprumutele de statu » Cele cu 5% iu val. austr.

» » contributiunali „ „ nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 5u0 franci)-Cele natiunali eu 5% (jan,)

n metalice cu 5°/ 0

n » n maiu—nov. 4%% „

» » 4 % „ n n 3°/o "

Efepte de lo te r ia : Sortile de stat din 1864

n n » 1860'/ 5 in cele intrege n n „ „ y 6 separata • • -n „ 4% din 1854 » * din 1839, i / s

„ bancei de eredet n societ. vapor, dunarena eu 4"/o • • » impruin.princîp. Eszterüázy à40fl. n n n Salm à n n n cont. Palffy à „ n „ princ. Clary a „ n r> cont. St. Génois à n n n princ. Windisehgräiz à 20 n „ cont. Waldstein à „ i» n n Keglevich à 10

Oblegatiunî deesarcinatóre de pamentu :

Cele din Ungaria „ Banatul leni. „ Bucovina n Transilvania

Acţiuni : A bancei naliunali •

„ de eredet „ „ scont • n anglo-austriace

A societatei vapor, dunar. n * Lloydului

A drumului ferat de nord n n n stat - -T> M TI apus (Elisabeth) r> u n sud n n n langa Tisza n n „Lemberg-Czernowitz

nani: Galbenii imperatesci Napoleond'ori Friedrichsd'ori Suverenii engl Imperialii rusesci Argintulu

bani marf.

52. 67. 87. 77 66 56. 58. 49. 44. 33.

74. 82. 89-72-

130-126-85-

100. 29-21. 24. 23. 17 18. 12

68-67-64-63-

678. 177-606. 104' 471' 173-170. 235-138' 174-147. 172.

50

85

10

75

5-94 9-96

10-25 12-45 10-17

V21-7b

62-60 57-20 88-78 50 66.20 66 • 70 58 40 49-75 44-50 33 • 25

73-20 82-40 9 0 - - -73-25

141 -126-50 86-50

1 0 1 - -29-50 ;

22-50 26 23-50 18-60 19-60 12-50

69-40 67-50 65 64-50

680 • -177-30 608 — 105-25 473 173-60 17O-70 235-40 139-176-147-173 50

5-95 9-9?

10-30 12-60 10-20

122-25

Editor: Vasi l ie Grigorovltia. In tipografia Mechitaristiloru. Redactoru respundia tor iu : Giorgiu Popa (Pop).