-^n-CLl-o. VIII. ^radu, 9/2!. Decemvre 1884. Nr. 5©_

BISERICA si SC OL'A. Foia biserieesea, scolastica, literara si economica .

Iese odată in septemaua: DUMINECA.

* » r * ! t 4 s 3 î M a b o n a m e n t u l u i s l a s t r a Aastro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr-

« » » JM». »nn 2 „ 60 „ Pen t ru Rowani'a si străinătate pe au 14 frânei

» » „ j . a. 7 franci

JPreti.ilu in»er*l*sn»S©ra t Pentru publicatiunile de trei ori ce oontienn cam 150 cuvinte 3 fl., pana la 200 cuvinte

4 fl. si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondintiele sè se adreseze la Redac-tiunea dela

„BISERICA si SCOL'A" E r banii de prenameratiune la

T I P O G B A F I A D I E C E S A H A In A R A D .

Z D i s c i p l i n ' a . — Studiu pedagogicii. —

Invetiatoriulu este maestrnlu, sub a earui mana se formeza cetaîienii stateloru viit6re. Se6-I'a e »uu stata micu, are legile sale, are orga-nisatiunea sa, si precum este ordinea in statuia mica, asia va fi ordinea in statulu mare.

Disciplin'a buna împreunată cu invetiamentu temeinicu va educa o naţiune luminata, paeinica si sîrguîtore, er din sc6îele cu diseiplina h>xa va esi unu poporu nesupusu, nepacinicu, nelu-cratoriu. Su6i'a poporala este unu jus|itutu de educatiune in intieksulu emineutu alu cuventului, ea are de scopu a promova desvoltarea tuturora facultâtiloru omeneşti, asia incât elevulu se de­vină unu omrt indestulitu cu s6rtea sa, unu in­divida de sinestatatoriu, unu membru utila alu societăţii, w u cetatianu bravu, care se scie do­mina ewgetâriie si nesuintiele sale, dupa cum pre­tinde legea morala — legea lui Dumnedieu!

Mijloculu principalu alu educatiunei şcolare, jpe langa invetiamentu, este disciplin'a.

Invetiamentulu, fie acel'a cât de metodicu, numai asia va produce r6dele dorite, daca va fi impreunatu cu o disciplina raţionala; dicemu si mai multu: „o disciplina buna valoreza mai mul tu, decât nou invetiamentu buna" — cuvintele renu­mitului pedagogii Diesterweg —, ba in cele din urma invetiamentulu insusi trebue te se facă unu luijlocn disciplinarîu.

Caventuîu latinn: „ d i s c i p l i n a " insemneza iavetiatura, instrucţiune, suiintia, dar mai insem-jseza inca: ordine, regula, portare normată dupa legi morale; intieleaulu acest'a bilaterala alu cu­ventului ne esplica de ajunsa, cumca invetiamen­tulu pote se fie — si trebue se fie — unu mij-loca dintre cele mai însemnate pentru a regula moralitatea scolariului frageda.

Unu miraeolu psichologicu ar fi, daca inve-tiatur'a ar impedecâ moralitatea, seau o ar corupe

chiar. Sciinti'a educatiunei reconósce pe deplinu puterea educativa a invetiamentului. Nime nu pote tăgădui, cumca lumi u'a invetiaturei deseep-tand mintea, incaldiesce si inim'a totodată : re-gniéza simtiemintele si tendiutiele spiritului ome-nesen. Invetîatur'a fieséza mintea elevului asupra cunoscintieloru folositóre, la-ocupa iu direcţiune salutara, si astfeliu nu-i lasa tiiupu de a-se gân­di la reutate si a-se face pervers», nemoralu. Daca invetiatoriulu a isbutitu de a stenii ia spi­ritala tenera piacere catra studiu, atunci eia a ridicatu o stavila tare in contra porniriloru urite,

f"T!arT tote isWrescîT din trândăvia si nelucfare. Invetîatur'a îndrepta retacirile fantasiei, tempe-réza foculu simtieminteloru, imprascia furtun'a pa­ti meloni sci.

Obiectele de invetiamentu lu-dedau pe elevu la atenţiune, statornicia si diligintia, lu-deprindu a judeca, a lucra singuru, si astfeliu forméza me­reu caracterulu lui, si facu din elu unu individn autonoma in cugetele si faptele sale. Istori'a sternesce însufleţire, geografia tierei si gramati-c'a limb ei naturale deştepta iubirea patriei si a limbei materne, lectur'a pieseloru literare, de-semnulu, cântarea desvdlta gustulu estetica sci. sci. pe scurtu cuîtur'a mintii intaresee moralitatea!

Dupa cele espuse este invederatu, cumca invetîatur'a e unu mijfocu dintre cele mai puter­nice pentru a disciplina pe miculu scolariu si a reguîâ conduit'a lui morala. Scól'a este chiamata a inalti â si a rapi sufletele tinere prin farmeculu invetiaturei, asia incât se le iésa din minte gân­durile de necuviintia, disordine, reutate.

Pedagogii de renume recunoscu toti poterea disciplinatore-educativa a invetiamentului, asia de esemplu este cunoscuta de ajunsu maxim'a cele­brului Diesterweg: „Die Doctrin ist die beste Disciplin !"

Totu in intielesulu acest'a se pronunţia si Ión Amos Comenius, didacticulu mare alu veacului

402 B I S E R I C A si S C O L 'A Anula VIII.

XVII, elu graiesce astfeliu: „... invetiamentuln, daca e bine intocmitn, atrage si lantiuesce snfle-tuln scolariloru prin propri'a s'a frumsetia," si mai departe continna asia: „daca na ne a suc-cesa a gasi mijl6cele, prin cari se fannecâmu spiritele, inzadar vom aplica ori câta sîla, ori ce pedepse." Atât'a despre raportola intre disci­plina si invetiamentu; se vedemn acuma, ce in-tielege pedagogi'a şcolara sub disciplina in ge­neram ?

Disciplin'a este complesulu acelora regale si mijldce, prin cari se asigura mersnlu liniscitn alu invetiamentului si ajungerea scopului tientitu ; de disciplina se tienu tote dispositiunile, cari scu-tescu moralitatea scolariului, sustienu ordinea, ascultarea si diliginti'a scl. scl.

Invetiatorii veacuriloru trecute cu verg'a si cu vorbe aspre voiau, câ se disciplineze pe şco­lari, impovorau memori'a loru, inse nu le des-voltau judecat'a.si, nu erau in stare se le incal-diesca inim'a — ei nu erau educatori!

Pedagogi'a veacului nostru a enuutiatu prin-cipiulu invetiamentului educativu, si a tacutu de datorintia pentru invetiatoriu a regala na numai conduit'a esterna a elevului, ci mai vertosu a forma pe omulu interna.

„Invetiatoriulu bunu va fi si disciplinatora bunu, cine scie instrui, acel'a va sci si educa, cine instrueza bine, disciplineza bine scl." dice era Diesterweg.

Invetiamentuln se fie petrunsu de elementulu educativu. Ordine, ascultare, bunacuviintia, pun­ctualitate, statornicia si iubire de lucru, t6te a-ceste suntu productele elementului educativa, ca­re e snfletulu datatoriu de vietia alu sc61ei.

Scolariulu se lucreze in sc6la — se lucreze cu iubire, se ostenesca cu dragu, unde nu esista dragostea catra invetiatura, acolo pururea va tre­bui se pedepsesca, si se înfrunte iuvetiatoriulu, fara ca se veda vr'nnu resultatn.

Iubirea catra invetiatura este fara indoiela mijloculn celu mai insemnatu pentru a sastiene disciplin'a !

* * * „Seol'a fara disciplina este o mdra fara a-

pa" spune Comenius. Discipln'a este scfletulu mo-toru alu scdlei; pentru aceea invetiatoriulu po-poralu se-si dea t6ta silinti'a de a introduce in scdl'a sa indata dela incepatalu anulai o discip­lina aprope militară, deprindiendu pe şcolarii mici la ordine si punctualitate severa in t6te afacerile loru pana in detaiurile cele mai neînsemnate, in specialu se observeze pururea urmat6rele 10 porunci:

1) Scolariulu se fie in sc61a înainte de ve­nirea invetiatoriului !

\ 2) Chiar cand 6r'a bate invetiatoriulu se i intre in scola si, fara traganare se incepa & \ instrui! > 3 Invetiatoriulu se stea totdeun'a la asia s unu locu, de unde scdl'a intrega se o p6ta con-\ trolâî ? 4) Şcolarii se respnnda in frase prouuntiate, i» in limba corecta, ca voce tare si curagiosa. s 5) Laud'a si mustrarea se fie chiar amess-

'< rata faptei. De lauda e vrednica numai fapt'a, < carel'a costatu pre scolariu încordare seriosa. > 6) Invetiatoriulu se fie scurtu la vorbe, cand \ lauda său mustra. Moralisarea lunga este nepe-< dagogica. Invetiatoriulu scumpu la cuvinte este \ celu mai bunu educatoriu ! \ 7) Cu şcolarii slabi invetiatoriulu se aib* ^ rebdare nesfîrsita, dar se se arete pretensiva si

nepacienta catra acei'a, cari nu implinescu acu­rat u, ce cu usiurintia ar pote împlini.

8) Ochii scolariloru se fie atientiti pururea asupra invetiatoriului armarindu vorbele lui era; atenţiune iucordata asia, precum făpturile tdte privescu neiucetatu catra fati'a sorelui datatoriu de vietia !

9) Şcolarii se-si tiena manile pre banca, capulu se stea dreptu, fruntea inaltiata, întreg'» tienuta se fie petrunsa de firmitate si cuviintia I

10) Cand âr'a depărtării bate, şcolarii miei se-si ridice manile si inim'a spre rugăciune si apoi, ca salutare cuviincidsa se parasesca alta-riulu invetiaturei in mersu liniscitu, urmăriţi de ochii părintelui loru sufletescu!

Pentru diversele casări disciplinare recepte speciale na se pota prescrie.

Pedepse pedagogice ar fi: a) o privire seriosa, p) unu semnu de ad-

moniare, T) strigare pe nume, §) înfruntare scurta,, e) designarea unui loca separata. C) retienere m sc61a = inchis6re sapraveghiata si împreunată tm ocupatiune.

La aplicarea acestora mijldce invetiatoriala se tiena strensu in vedere urmatorele sfaturi:

1) pedeps'a se se esecute cu iubire parin-tâsca; se facem pe scolariu a semti, câ pedeps'a e menita spre binele, er nu spre machnirea lui. „Scolariulu se iea pedepsele cu aceea-si semtire, cu care primesce omulu bolnavu leacurile amare! Pedepsele sunt — medicamente, si chiar pentro, aceea —

2) la aplicarea mijldceloru disciplinare s e tienemu cumpetu si mesura intielepta; folosirea, desa slabesce efectulu loru, tempesce simtîufam morala, si rapesce timpulu scumpa ala invetia­mentului.

3) In tote procederile disciplinare recerinti'a cea mai însemnata este: consecuenti'a. Pedeps'a,

Anala Viu. B I S E R I C A si S C O L ' A 403

ennntiata odată, trebne se se esecute imediatu, fara a s e altera fora'a ei câtu-si de pueinu. Ni-cairi nn se resbuna neconsecnenti'a mai amarn, decât la disciplina. Este forte raţionala a ese-eutâ pedeps'a tara amenare, câci numai asia se Ta asocia firmu idei'a faptei rele cu suveniri ne­plăcute. Se urmamu esemplulu naturei, ea pedep-sesce nemijlocitu, pedepsesce cu dreptate si cn o consecuentia de fieru.

4) Vorbele dure, dejosit6re, apoi cu descli-»ire pedepsele trupeşei trebue eschise cu totulu din cadmiu disciplinei şcolare, ele sunt incom­patibile cu demnitatea invetiatoriului, sunt incom­patibile cu principiele pedagogiei de astadi, cari poftescu, ca invetiatoriulu se se intârca catra şcolarii mici totdeun'a cu aceea iubire sacra, ce este esprimata in frumosele vorbe ale Mantuitoriu-M : „Lasati pruneii se vina la mine!"

Sunt şcolari, fatia de cari pedepsele blânde ai umane se arata cu totulu zadarnice, aici inve­tiatoriulu se nu se degradeze nici decât la rol'a umilitore de panduru, ci se vina intru ajutoriu superioritatea şcolare, ca se se grabesca a curaţi locasiulu museîoru de elementele necorigibile, ne-discipîinavere, cari conturba dilnicu mersulu pa rinicu alu invetiamentulni si infecteza neiacetatu atmosfer'a morala a sc61ei!

Aeest'a este disciplin'a, aceste sunt armele ei si invetiatoriulu ehiematu de câte ori discipli-neza, se-si aducă aminte de vorbele eruditului Comenius: „ Invetiatoriulu se urmeze esemplulu sdrelui, care: 1) neincetatu respandesce asupra fiintieloru tinere lumina si căldura, 2) adeseori le trimite pl6ia recoritore, 3) inse numai fdrte ar are-ori descarcă asupra loru fulgere si tunete inspaimentat6re.

T6te legile, t6te inspectiuniîe, intreg'a dis­ciplina, fie aceste cât de bune, numai asia vor ave putere educativa, daca invetiatoriulu va fi unu vomu modelu," elu are se fie insasi disci­plin'a Întrupată, ca se dea putere de vietia dis­ciplinei intregi.

Portarea invetiatoriului se face lege morala pentru scolariulu fragedu, totu cuventulu, t6ta fapt'a invetiatoriului se fie petrunsa de omenia si demnitate, numai asia se va forma din miculu eleva ana omu, care stepanindn-si pornirile, va asculta totdeun'a de vocea conscientiei, care este vdeea lui Dumnedieu !

Er. Piposiu, profesorii.

Inim'a si desvoltarea ei. (Continuare).

împărţirea patimeloru e si mai grea, câ a simtieminteloru si a motiuniloru; dreptu-aceea ne îndestulimu cu insirarea celoru mai comune. Intre

aceste se afla egoismulu, avariti'a si risipirea, l beti'a si patim'a secsuala. > * * > * l Din cele premerse inca potemu observa, ce i influintia, ce însemnătate are inim'a asupra nóstra. \ Influintiéza asupra corpului, si influintiéza asupra l sufletului. O amin ca inima desvoltata in direcţiune s buna, nu va fi nendestulitu nici cu sine, nici cu \ sortea sa; nu va fi robulu materialismului, dar \ nu va fi nici fantasta. X Ce indestulire, ce fericire ni-causéza simtie-\ mintele intectuaîi; dela câte nemoralitati si gro-< bianitâti ne retragu simtiemintele estetice; si cu X cât suntemu mai receptivi pentru de a urmări i frumosulu, bunulu si adeverulu, daca adoptâma > in inimile nóstre simtiemintele religióse! \ Inse e cu multu mai vederdsa însemnata-\ tea inimei, daca vomu privi la degenerările ei. s Se aruncâmu o privire asupra aceloru nenorocoşi, X cari nu mai potu ave bucuria curata, pentruca \ s'a încuibata reulu in inimile loru ! . . . X Mare adeveru a disu Cicerone, caud a disu, / câ asia este omulu precum i-este inim'a, câci \ inim'a este isvorulu tuturoru fapteloru mari, bune, < frumóse si nobile, dar totodată si a dejosirei mo-| rale. Numai pana atunci e fericitu cinev'a, pana > cand are inima curata, nestricata, pana când nu \ s'a cufundata in marea pecateloru ; inse si a-X tunci daca a pasitu pe calea, care conduce la \ nimicire totala, inca totu mai remane in inima \ o schinteia, care se pota aprinde, se lamineze < trecutulu fericitu, si se ne faca, se adorâmu a-X celu trecuta misteriosu dulce. ? De aici urméza, câ nu poterna fi indiferenţi \ facia de calitatea, desvoltarea iuimei, câci dela X acést'a depinde atât fericirea individiioru, cât si X a intregei societăţi omenesci. Si totuşi ce ni-a-í reta esperinti'a de tote dilele? Tocmai pe des-X voltarea inimei se pune mai putienu ponda. Numai X mintea si érasi mintea; referitoriu la inima, se ] indestulescu cu nescari formalităţi esterióre, ca i simularea, afectarea simtieminteloru. Ai se umbli i o tiéra iutréga, pana vei dá de o inima sincera. \ cu simtieminte nobile. X E adeveru, câ amu inaintatu forte, si reía­is tiunile nóstre sociale inca pretindu, ca scól'a se > puna totu mai mare si mai mare pondu pe des-s. voltarea mintei, inse cine nu observa daun'a ma-X re ce suferimu prin delaturarea desvoltarei ini-\ mei, chiar si cu privire ia minte. ¡ Ori spre ce tientésca mintea si voi'a, si ori X ce resultatu se aiba, sunt pré reci, daca inim'a l a remasu neatinsa. \ Dumnedieu ne-a inzetratu cu minte, câ se \ cercâmu adeverulu; si e dreptu, câ: nihil est \ mentí veritatis luce dulcius, inse de câte ori ne

404 B I S E R I C A a S C O L ' A Anula VUL

insielàmn, de câte ori sta mu aprópe de despe­rare, cand trebue se ne convingemu, cât de depar­te suntemu de adeverulu scrntinatu cu asia doru fierbinte ! . . .

Si ce îndrepta paşii mintei, ce ne retie­ne dela desperare, ce ni-reda liniscea perduta ? Ioim'a.

Mintea nu odichnesce in veci, tota cérca, scrutéza ; apoi se ostenesce, si-mai perde din e-lastieitate. Inim'a nu se abate dela càile cele vechi, remane conservativa, dar plina de viétia, pria urmare pururea tenera. Pare cà e menita se ne indulcésca viéti'a, sede faca suferibile lo­viturile ursitei, si se ne incuragieze la fapte.

(Va urma). Krates.

Despre scola si familia ca faas'a indoita a educatiunei si raportuiu dintre aces tea cu

privare la romani. Nu se pote nega, câ sciinti'a si cultur 'a sunt a-

verile cele mai sigure, ee si-le pdte eastigâ omulu pre pamenta ; tenerulu. înzestrata cu aceste arme spi­rituali, are capacitatea de a infruntâ ori ce vicisitu­dini ale timpului, pentraca sciinti'a n'o rodu moliele, n'o sapa furii, si n'o mistuesee foculu. însoţi ta de muse, — diee Hoiatiu, sorietoriulu latin — amicala scientiei se arunca in valurile furiosului Bosforu fara ds sfiela, si caletore»ce fara de frica prin desiertu-rile arenose ale Asiriei. Si in t ra adeveru acestea sunt nisce aserţiuni intemeiate pe esperinti'a trecu­tului si dovedite prin nenutnerate esemple de inven-tiuni, de descoperiri si victorii, ce le-au reportată bărbaţii de seiintia in diferite epoce pana in diu'a de adi. Mari si nalte sunt resultatele seiiatiei, ineât ne-am ademeni cuprinşi de admirare, daca vomu com­para luminele presintelui cu iatanerecuiu adencu alu timpiloru primitivi; câci na am pute constata a l ta decât o divergintia colosala in cugetare si modula de vietiuire ala acestora doue estremitâti, câ si cand pamentulu nu aru fi stăpânită si adi de asemenea fiintie create dupa tipulu si asemenarea lui Ddieu, precum era dâra in timpulu inainte de Christosu.

Si daca ne-am intrebâ noi 9 acuma, câ ce pote se fie caus'a acestora diferintie colosale dintre t re ­cuta si presinte, nesmintitu, câ voma afla acea cauşa numai si numai in lips'a educatiunei sistematice din timpii mai betrani. Ori ce progresa ia diferitele r a ­muri ale sciintielorn si artelora nu se pote atribui decât educatiunei raţionale din ori ce epoca. Istori 'a chiar ne inregistreza destule momente din vieti 'a poporeloru, unde ni presinta destui bărbaţi de unu strelucitu renume, totu atâti 'a bărbaţi distinşi prin calităţile loru eminente in diferinte direcţiuni ; to tu istori'a inse ni areta câ unii bărbaţi, ca si acesti'a* > s'au împărtăşita la timpulu seu de o educatiuue in- jj grigita si corespundietore. Si erasi istori'a ne pre- < sinta si pre astfeliu de bărbaţi, ale caroru fapte ne- s umane i-dovedescu de adeverati t i rani intre semenii > loru, precum erâ bunadra la romani, Nero si Caii- i gula, earele si-scaldase manile in sângele maicei sale; < si aici inse totu istori'a ne areta, câ caus'a reului s n 'a stătu decât in edueatiunea greşita. Dara mer- > gendu cu unu pasu mai departe, si privindu in con- <

certnlu diferiteloru popore, usioru ne potemu convin­ge, câ numai unu poporu educatu progresez», pre cand acele popdre cari sunt lipsite de edueatiune sis­tematica, sunt molipsite, cuprinse de o adeverata ar-mortiela, lipsite de ori ce însufleţire fatia de toto, ce e b mu si frumosu; si unu astfelia de popora, călcata in picidre de rot 'a progresului, este aprdpe de deeadintia, si nu dupa multa intardiere, acela po­poru, si-va ingropâ dimpreună cu esistinti 'a si rena-mele s eu ; câci vocea presintelui necontenita s t r iga î „regeneraţi omenimea prin edueatiune," si 6rasi „loeu su­

fletului tare, locu bratiului vitezu." Si aenm venindu la rendalu nostru, datorint î 'a

ee o impune tuturora popdreloru principiala de re­generare a omenimei prin edueatiune, trebue se o primimu si noi de sânta si adeveratnlu motora c a t r s fericire.

I Considerandu noi edacatiunea din familie i n

sensu mai laxa aââmu, câ ea a fosta, este si t rebue se fie un'a si aceeaşi Se scie, ca edueatiunea are de scopu perfecţionarea copilul.ii, a tâ t corporalminte*, cât si spiritualminte. Dar educatiunea din familie, cu deosebire la romani, tinde in deosebi la cul t iva­rea in religiositate si moralitate. Iu familie se im­prima in spiritulu copilului, simtiemintele de iubire , caci mama s'a iaca iubesce, copiiulu nostru va fi m i ­lostiva, câ i mamasa-lu invatia acest '*; copilula in-vatia tote dela mama sa, elu plauga si r î i e deodată eu mama sa, câei infantele nu aduce pe lume cu sine alt'», decât boldula imitativa, si nici câ scie a l ta de­cât imita. Deodată cu laptele maternu copituln si suge si iitnb'a, er edacatiunea saamei i-imprima cara -cteru. Precum este mam'a, asia va fi si copiiulu, câai nevinovatulu in fraged'a etate pre cine imiteza mai multa decât pre mama, sa — fiindcă ca ea este mai aprope de densulu, si e a i da lui tote cele de lipsa ; si de aceea apoi ce vede, câ face mam'a, imiteza co­piiulu.

Se voru ivi inse unele opiniuni false provenite dela unii omeni de o credmtia bizara, cari se voru încumeta a sustiene, câ romanului in genere ii lipsesce cu totulu edacatiunea familiara. Despre ră­tăcirea acestor'a, nici câ ne potemu indoi. Trecutu l» este marturu despre contrariuia. Este fapta consta­tata, câ famili'a a fosta si este sorgintea adeverata a simtieminteloru celoru mai vii, de religiositate, mo­rali tate si de naţionalitate pentru unu popora. An, nu erau timpuri de terore, timpuri de t r is ta memorie pentru noi acelea, cand romanulu erâ condamnata la jugula sclaviei, si cand nici câ cunoscea catusi ă© putienu importanti 'a scolei ; dar pentru aceea elu tot» dea n'a si-a iubita cu perseverantia patri 'a si na ţ iu ­nea, si nu si-a parasitu religiuaea, ci cu frânte s e ­nina au declinatu dela sine ori ce pretensiani neju-ste, a brutaii tât i i ordeloru barbare, vi3&vi ca pro­prietăţile lora cele scumpe, eredite dela glorioşii lo "a streboni. în t reba eu ore cine altulu, daca nu famili'a a imprimatu acea aaa6re si perseverantia in inim'a romanului, fatia de acele proprietâti moştenite ? ! l a ­ta, dara prodactulu educatiunei familiare la romani!! Si de n'au perita romanulu in abisala ia tanerecalai ala seclilora trecuţi, — nici adi nu va peri, cand la-' min'a educatiunei publice si-au inclinatu radiele si peste palid'a lui frunte.

Din acestea urmeza dara, câ familia este prim'a basa a educatiunei, câci „primele impressiuni, ce le pri-mesce copiiulu in suflettdu seu, nu se stergu nici odată" —

dice principiala pedagogicu basatu pe esperintia în­delungata. Si intra adeveru nu se pote nega, câ o educatiune greşita din familie cu greu se pote reha-bilitâ mai tardiu. Caligula, care era laptatu de o t i ­rana, au nu-si omorî si pre invetiatoriulu seu ? La oper'a măreţia a educatiunei prin urmare mam'a este chiemata in deosebi, de a pune primele base solide, pentru câ ea petrece mai multu iu societatea copilu­lui, de sine intielegendu-se, ca nici ta talu se nu intre-lase ori ce ocasiune binevenita, dara de a-se ocupa cu miculu nevinovatu, din carele va av£ se esa la timpuîn seu, unu membru folositoriu alu bisericei si unu cive bunu alu s ta tului ; căii copilulu in frage­da etate este formabilu ea ee>'a, in care poti grava, ee tipu ti-va place": Ferice de acea familie, care in-vatia dela inceputu pre copiii sei in reîigiositate si moralitate, caii din aceste doue isvoreseu apoi tâ te celelalte v i r tu ţ i !

I I . Din familie se continua educatiunea in scol'a pu­

blica. Aici este datu copilulu sub ingrigirea educa­torii! lui, oarele eventualminte are se modifice, si se îndrepte gresielile, ce le-a adusu copilulu cu sine, din cas'a parintesca, si se continue la lucrarea o-perei. —

Astadi si romanulu are soole, inzestrate cu t6te cele neepsarie pentru sustienerea loru. Asemenea a l -toru popore si romanulu a inceputu a-se famitiarisâ cu idei'a de sc61a. Scolele si la noi sun tu provediute cu invetiatori de professiune, cualificati pentru acesta cariera, nu ca in trecuta, si nu e de dorita alt 'a, de­cât a lucra cu diligintia, câei secerisiulu a ajunsa !

Dar care este ore cbiamarea scolei? L a acest'a întrebare respunstilu nu pote fi altolu, decât a face din omu aceea ce trebue se fie. O mu lu este fiintia raţio­nala, si scol'a are se-lu eres ca pre omu, dupa princi­piile ratiunei sanatose. Omnln este creatu dupa t i ­pul u si asemenarea lui Ddieu; dar omulu p6rta a-eestu tipu, numai pana eand elu este religiosu si mo­rala. Asia dara pre langa cunoscintiele vieţii prac­tice scoi'a are datoriuti'a, de a invetiâ pre copilu in relgiune si moralitate; cu alte cuvinte : scâVa are se suplinesca aceea, ce familia a intrelasatu Scol'a are de lacra cu copii de diferite piese ; unii copii adu cu cu sine mai multe eunoscintie, din familie, din tote ramurile, alţii mai putiene; unii copii aducu in sca­la moravnri bune, alţii rele si aceste defecte scol'a are se le indeplinesca, si atunci vâ face din omu aceea ce trebue se fie, care este si mjssiunea grea a scolei.

Urmeza dara de aici, câ scafa este alu doi1 ea fa­ctorii pentru incoronarea operei in educatiune.

I I I .

Dar nici famili'a fara de seola si nici scol'a fa-ra de conlucrarea reciproca a familiei nu pote pro­duce in educatiune resultatu imbucuratoriu ; ci ace­stea trebue se locre in acorda, daca dorim fericirea ndstra prin educatiune. Când vorbescu eu despre sc61a si familie, si sustienu, câ aceşti doi factori for-meza bas'a indoita a edacatiunei, nu intielega a l ta , decât câ ambii factori lucra in un'a si aceeaşi dire­cţiune, câ se spriginescu unulu pre altuia imprumu-ta tu in realisarea aceluiaşi scopu, si câ acela scopu fara de conlucrare reciproca nu s'ar pute reaiisâ.

Durere inse suntu unii omeni, nu numai in po­porul a de rendu, dar chiar si in clasele culte ale so-

; cietàtii, cari creda, câ si-au împlinita datorinti 'a, ca ; părinţi , concrediendu scolei pre copiii loru, dela ca re > pretindu apoi câ ea se faca totulu ce se recere dela ; o educatiune corespundietóre. Alţii mergenda u n a ; pasu mai departe, facu scól'a unica respodiabila de ! ori ce escedintie eventual i ; si suntu in fine o seama | de ómeni, cari lucra diametralu-opusu cu ten dinţi ele > scólei, parte din ignorautia, parte din mandrie de -l siérta si parte din maliţie. Unii ca acesti'a au aceea l rateeita credintîa, câ scól'a este chemata a face te ? tulu, ce privesee edueatiunea. i Na se potè nega inse, câ scól'a este cea danta ia < chemata se-si împlinesea miasiunea ei cea inaita, s ì 5 sacrele datorintie ; dar nu mai putienu este chiamata ? si famili'a a-se pune in legatura imediata ca scól'a, i — legatura armonica se fie intre aceşti 2 factori a i < educatiunei, daca voimu a merge pe unu drnmu s i -5 guru la resuitatulu dorita. j Se contemplamu numai natur 'a, si voma afla c â > tòte fiintiele din lume se desvólta dupa o lege a fi-/ rei, data in lume de creatoriulu Se privimu la pomi-< siorulu din gradina si vomii vede, cà aeel'a recere s ingrigire necontenita, trebuesce curăţ i ta de ramur i > veştede, de insecte stricacióie s. a. daca dorimu s e i produca fructe sanatóse si frumóse ; si precum auima-< lele le grigimu, le caltivârau iu moda raţionala, pei»-• ti'ii ca se. ne aduca folosu, intocmai astfeliu si copi—

j lulu. pretinde o ingrigire necontenita, aretanda-i t o t -< déun'a direcţiunea, ce trebue se urmeze in viétia, d a -5 ca voimu ea cu timpulu sé se desvólte dintrensnlu ©-> mulu folosului s i alu binelui eomaau < Si dintre tòte clasele poporului numai t ieranulu $ nostru vâ paté face obiectiunea, cà elu nu pote con-> troiâ purtarea fiului seu, càci nu scie carte s. a. ; s i < iòta, tocmai pentru acest'a e fòrte eficace consiliata < de a-se pune in contielegere de aprópe cu invet ia-\ toriulu, si vâ sci controla pe fiulu seu. Nn mai ptt-!> tienu ime si invetiatoriulu are sâata datorintia, d e < a-se pune in raportu directa fatia cu părinţii copii-; loru, consultanda-i pre acesti'a despre purtarea fil-> loru loru, si aretandu-le directiva in educatiune, i pentru bun'a prosperare a aeelor'a, daca se iutielege ? — si elu este petmnsu de chiemarea s'a si de binele 5 comunu, care-la reclama dela noi spiritala presinte-ì lui. Dar scól'a la rendulu seu are datorintia si de m i incunoscintiâ pre părinţi despre purtarea rea a fii-s loru loru, si a o face acést'a cu bunavointia si de-Ì plina consciintia, daca dorimu ridicarea nòstra de la i o stare amara, la alt 'a mai buna. Ì Si pana cand famili'a va paté corespunde post»-< latelora pedagogiei, pana cand ea-si vâ pastrâ ca de-s plina sanctitate frumósele sale calităţi : reîigiositate» > si moralitatea, respectulu catra aneto ri fatile scolare i si semtiuiu de sacrificiu catra scopurile cu l tu ra le ; < pana atunci tòte aceste calitàti ale familiei romane, 5 servescu de banu auguru, pentru eluptarea gloriei ì pe campulu luptei. > Si érasi pana cand scól'a vâ intrebuintiâ t ò t e > mijlócele posibile pentru înaintarea poporului in c a l -ì tura ; pana cand scól'a propaga in popora susa s i < tare religiositatea si moralitatea ; si în fine pana cană s ea va sterni in poporu iubirea de limba si naţ iune ; > pana atnnci si ea va prospera paralela cu poporala. ì Si ferice de acelu poporu, care are astfeliu de scote, < inzestrate cu astfeliu de iuvetiatori càci viitoriuln. > lui va fi a se chema alesu intre cei a les i ! > Unu rennmitu pedagogu teoreticu, cu pr ivi r« l la scola astfeliu se esprima : „dati-mi scól'a si voia

406 B I S E R I C A si S C O L 'A Anulu "Vili.

reforma intreg'a lume; era pedagogii practici din timpurile mai noue dupa lunga esperintia aflara, că pentru reformarea lumei prin educatiune sc61'a nu este suficienta, de unde ei formulară acesta princi­p ia pedagogica in nrmatdrele: „pune scoi'a in r a ­por ta nedespărţita cu famili'a si numai atunci vei pote reforma omenimea, prin educatiune." Si intru adevera despre valorea acestui principiu nici că ne potemu indoi. Pentruca este sciotu, că in cele mai multe casnri famili'a numai, paraliseza mare parte, m'a potu dice ca to ta la , resultatulu aşteptata ala greleloru fatigii, ce le indura bietula invetiatoriu in­t r u realisarea scopului seu. Ca se nu me estindu mai departe, cred» a fi destula a amintt pentru intarirea acestei aserţiuni uumai casulu, că de câte ori chiar părinţ i i din nepreceperea loru, in loeu de a iacura-giâ la invetiatara pre copiii loru, li inspira dispretiu faoia de studiu sub cuventulu: „lasa cartea că nu vei t r a i tu din e a ; căci daca moşii si strămoşii noştri au potnta t rai far'de carte, si noi potem fi fara de ea, sci indn, , că si asia nu te voia face preotu seau advocata." E t a dara unde zace caus'a reului — in in-sa si famili 'a! Acest'a este mare defecta la poporulu nostru, si prin urmare treb^e repara ta prin insisi in-vetiatorii si preoţii poporului, daca dorimu câştiga­rea unei imbunaatiri pe terenulu educatiunei. Si cum se pote delaturâ 6re acestu rea alcumu, decât numai printr 'o lucrare armonica dintre scala si familie ; căci numai atunci progresulu nostru in educatiune vâ fi garanta ta .

De aceea au credu, ca invetiatoriulu numai a-tunci vâ ajunge scopulu educatiunei, daca va fi nu numai cu privire ia cele ce se tienu de scola, ci si­va indreptâ privirea sa si asupra familiei, ca astfeliu scoi'a se pasiesoa în educatiune mana-n mana cu cas'a parintesca.

Nicolau Crismariu, invetiatoriu.

1D i "v e r s e. * V e n e r a b i l u l u cons i s to r iu gp . or . d in Ora­

d e a m a r e intru ui tu Luni 'a trecuta in siedintia ple-naria sub presidiuiu P ie Santiei Sale, părintelui E -piscopu Ioanu Metianu — pre bas'a alegerii si res­pective candidării, efeptuite prin sinodele protopres-viterale concerninti — a denumita de protopresvi-teru pentru tractulu protopresviteralu aiu Beliulni pre părintele P e t r u S u c i u , asesoru referinţe la consistoriala din Oradea m a r e ; er pentru tractulu Pestesiului pre părintele T e o d o r F i l i p u , pai oihu in Lugasiulu de sus, si fost administratora proto­presviteralu alu acestui t racta .

Felicitâmu pre noii părinţi protopresviteri, si dorimu, câ Ddieu se-le ajute se p6ta conduce mulţi ani clerulu si poporulu credintiosu, incredintiatu, pa-storirei densiloru.

* Confer int ie l i t e r a r i e i n A r a d u . Astadi la orele 6 dupa amedi, precum am anunciatu in nume-rulu trecutu, va tiene in sai'a institutului ped.-teol. din Aradu dlu profesoru Romulu Ciorogariu o con-ferintia literaria : „despre liberalismu in biserica," er Dnminec'a viitoria in 16/28 Decemvre a. c. se va tiene totu in numit'a sala ia orele 6 dupa amedi o a dou'a conferintia prin dlu Augustin Hamsea. Ds'a va vorbi „despre tieranulu romana."

* P a r a s t a s u . Ieri s'a oficiata in biseric'a cate­drala din Aradu prin ieromonachii Augustin Hamsea

si Vaailiu Mangr'a, si preoţii Gavriil Bodea si Vi­ctor Rusa unu parastasu pentru ferieitulu Alecaan-dru Gavr'a, fosta direetoru alu preparandiei romane din Aradu — fiendu de facia membrii familiei repo-satalui, corpulu profesoralu alu institutului pedago-gico-teologicu si elevii acestui institutu, precum si mai mulţi membrii ai consistorialul diecesanu.

* Actu de caritate. Primimu din comun'a Se-cusigiu urmatori'a epistola: Domnule redactoru ! L a 21 Noemvre a. c. a arsu edifieiulu scolei din Secu-sigiu. Din norocire edifieiulu acest'a a fost asigurata, si astfeliu comun'a bisericesca va fi desdannata. A-deverata nenorocire inse l'a lovitu pre colegulu in­vetiatoriu, dlu P e t r u S e r e ' a , carele avu o dauna de 700 fi. v. a. devenindu adecă prada flacâriloru t<5ta averea sa mobiliara. Spre a veni in sjutoriu nu­mitului invetiatoriu la iniciativ'a dlui inspectoru sco-lariu s'a întreprinsa o colecta, si spre mangaiarea fa­miliei nenorocite s'a adunata sum'a de 7 fl. si 10 meti de grâu. Fiendu inse detorinti 'a ndstra a-ne a-jutâ unii pre alţii, — la indemnulu numitului domnu inspectoru mi-permitu a-me adresa catra colegii in-vetiatori din diecesa, si a-i ruga, câ se binevoiesca a întreprinde colecte pentru famili'a dlui Pe t ra Ser-c'a, — cu acea observare, ca ceea ce ar resultâ din aceste colecte se binevoiesca a tramite subscrisului iu Secusigiu (Szekesut Temes-m), carele la timpulu seu nu voiu intrelasâ a dâ socota publica. Secusigiu in 2 Dec 1884. Moi$e Avrameseu, invetiatoriu.

* Oferte pre seam'a seminariului diecesanu. L a initiativ'a si prin staruinti 'a părintelui Georgiu Drimbea, parochu in comun'a Toboliu, protopresvite-ratulu Oradei-mari a incursu pre seam'a seminariu­lui sum'a de 115 fl. 10 cr. dela următorii domni con­tribuitori :

Georgiu Drimbea preotu 20 fl. Ambrosiu Popo-vieiu 10 fl. Fekete J6zsef 2 fl. Georgiu Usvat 1 fl. Moisie Csukle 1 fl. Moisie Szaporanu 1 fl. Teodora Aburdanu 1 fl. Nicolae Csok 20 cr. Georgie Berke 60 cr. Dimitriu Papp 1 fl. Petru Luncanu 40 cr. Flo­area Zigrea 1 fl. Florea Albutiu 1 fl. Ioan'a Csukle 1 fl. Ioanu Bikis 1 fl. 50 cr. Io3ifa Bernat 50 cr. Florea Lippai 1 fl. Mari'a Durgen 60 cr. Ioana Gi-tea 1 fl. Ioanu Bârna 1 fl. Ioanu Osvatu si Vasilie 2 fl. Petru Mocianu 1 fl. Moisie Manteanu 1 fl Teo­dora Pui-kas 1 fl. Nicolae Hegediis 1 fl. Teodora Mo­cianu 2 fl. Vasile Codiia 2 fl. Ioana Olariu 1 fl. Teo­dora Codila Isaj 1 fl. Petru Zigre 2 fl Ioanu Mun-teanu 1 fl Moisie Heringu 4 fl Mari'a Ciucle 1 fl. Vasiliu Ioanu Albutiu 40 cr. Florea Georgiu Muc-teanu 2 fl. Georgiu Codila 3 fl. An'a Manteanu 1 fl. Nicolae Anastasia si Filipu Manteanu 3 fl. Teodoru , Hering 2 fl. Ioanu Hering 2 fl. 50 cr. Georgiu Co­dila 1 fl. Petru Gitea 1 fl. Georgiu Hering 1 fl. San-dru Usvat 1 fl. Dimitrie Usvat 1 fl. Teodoru Leteu 1 fl. Ioanu Albucz 50 cr. Teodoru Csukle 2 fl. Ra-

"veic'a Csukle 1 fl. Georgie Hering .4 fl. Fiorea Mi-kodi 40 cr. Mari'a Szakau 1 fl. Moisie Hering 2 fl. Florea Hering 1 fl. Georgiu Szaparanu 1 fi. Georgiu Heghediis 1 fl. Petru Aburdanu 1 fl. Georgiu Czok 1 fl. Demetriu Papp 2 fl. Teodoru Aburdanu 5 fl. Teodor Rodila 2 fl. Ioana Moceana 2 fl. Dimitrie Aburdanu 1 fl. 50 cr.

Cand aducem acest'a la cunoscinti'a onoratului publicu, nu potem intrelasâ a nu esprimâ si prb a-cest'a cale multiemit'a cea mai cordiala domniloru contribuitori.

E D I C TU. Anna Lesianu, soti'a legiuita alai losifu Dioszegi

din GiuPa-magiara, carea parasindu-si barbatala seu de 3 ani de diie farà a i-3e soi ubicatiunea, conform decisului scaunului protopopescu alu Chisineuluî dtto 29. Octomvre 1884. Nr. 54. cu acést'a este avisata, ea in terminu de 6 luni, sè se presenteze inaintea a-cestui scaunu, unde barbatulu au intentatu contra ei procesu divortialu, càci in casu de necompareare, se va decide caus'a si in absenti'a ei farà de nici o im-pedecare.

Din siedinti'a scaunului protopopescu alu Chi-sineului tienuta in Cbitigbazu la 29. Octomvre 1884.

Petru Chirîkseu, m. p. protopresviteru.

A v i s u ! Pentru ca se potemu incheiâ socotite anu­

ali, rogàmu pre domni abonenti ai fóiei nòstre cari suntu restanti cu pretiulu de abonamentu, se binevoésca a ni tramite pretiulu cat mai in graba. — Administratiunea tipografiei di e e e s ane.

C o n c u r s e * Din lipsa de recurenţi se escrie a 3-a óra con­

curau pe postula de capelanu de classa III-a pe lân­gă neputinciosulu preotu Ioan Radulescu din comun'a Dragsina, protop. Jebelului cu terminu de alegere pe 23 Decemvre a. c. st. v. cand se va tiene si alegerea.

Emolumintele împreunate cu acesta postu sunt : a) V s parte din un'a sesiune paroch. comasata b) l / 3

parte din tòte venitele stolare dela 112 familii c) y s

parte din birulu paroch. si adecă : 84 case dau 1j4k

èra 20 de case dau câte 5 oche de bucate parte grâu, parte cucutuzu.

Doritorii de a competa la acestu posta au a-si trimite suplicele de concursu instruate conform stat. org. si regulamentului pentru parochii district, prot. Alesandrn Ioanoviciu in Jebelu pana la terminnlu susindicatu.

In fine se observa, ca alesulu capelanu in intie-lesulu §. 4 p. 2 din regalamentulu pentru parochii du­pă mórtea preotului urméza ca parochu farà a se mai face alta alegere.

Recurenţii sub durat'a concursului au a se pre­senta in st. biserica din loca spre a-si aretâ deateri-tatea in eantu si tipicu.

Dragsina in 25 Noemvre 1884. Comitetulu parochinln.

In contielegere cu ProtopresYiterulu tractualu.

Pentru staţiunea vacanta de invetiatoriu din co­mun'a Susan/u, protopresviteratulu Bateniloru se es­crie concursu cu terminu de alegere pre 27 Decem­vre a. c. st. v. cand se va tiene si alegerea.

Emolumintele împreunate cu acesta postu sunt: a) in bani 120 â. v. a. si anume 80 fl. dela comuna, er 40 ajutoriu dela venerabilulu consistoriu; b) 6 ca* bule de bucate, jumetate grâu, jumetate cucuruza; e) dela 80 numere de case câte o itia de mazere; d) 8 orgii de lemne, din cari se va incaldi si scol'a; e) Pausialu pentru scripturistica 6 fl.; pentru conferintie 6 fl. si cortelu liberu cu gradina de legume.

Doritorii de a ocupa acestu posta au a-si sub­sterne recursele loru adresate comitetului parochiala, prin din administratoru proto presviteralu alu Bute-nilorn Mihaiu Sturz'a in Seprós pana la terminala indicata mai sus, si a-se presenta in vre-o Dumine­ca, seaa serbatóre in sant'a biserica din Susani spre a-si aretâ desteritatea in cantare si tipica.

Susani in 6 Decemvre 1884. Comitetulu paroehialw.

Conform decisiunei consistoriale de datala 29. ; Octomvre a. c. Nr. 1000 B., pentru îndeplinirea pa-; rochiei vacante de class'a prima din comun'a biseri-! eésca gr or. Giresiu, protopresviteratulu Oradii-mari, ' se escrie concursu cu terminu de 30 de di/e dola prim? a ; publicare. \ Dotatiunea preotiésca se cuprinde in : > 1. Sessinnea parochiala constatatória din 28 j«-> gere catastrale. > 2. Birulu preotieseu, dela cei cu pamenta dite j 1 fl. èra dela dileri câte 50 cr. dela fie-care numera l de casa. I 3. Stolele usuate si indicate in protocolulu «o-s mitetului parochiala dtto 22 Noemvre a. c. Nr. 4. > 4. Cas'a parochiala ca intravilanu. i Reourintii vor ave recursele instruite ca doca-< mintele prescrise pentru parachiele de class'a priaia 5 si adressate comitetului parochiala din Giresiu, — a ? le tramite administratorului protopopescu Tom'a Pa-i cala in Zsâka p. u. Furta (Biharmegye),— avenda a s se presenta in un'a dumineca séu serbatória in S bi-> serica spre a-si aretâ desteritatea in cele biserieessù ? Se observa câ alegendu-lu pe timpulu dela 21. < Septemvre 1884, pana in 21. Septemvre 1885,— eon— s formu §-lui 8 din regulamentulu pentru parochii. — > jumetate din venitulu parochiei va avea se dee ve-i duvei preotese. \ Terminala de alegere in sensulu Stat. org. se 5 vâ publica ca 8 dile mai nainte in biseric'a din €K-i resiu, despre ee vora fi avisati si recurintii. I Giresiu, 22. Noemvre 1884. \ Comitetulu parochiala. I In contielegere ca mine; T o m a P a c a l a , m. p. administrator» ì protonopescn.

? Amesuratu ordinati unei consistoriale de datola i 29. Octomvre a. c. Nr. 1048. B., pentru deplinirea s parochiei vacante — de clasa'a a dóu'a — nou orga-s nisate din Suiugu-lteu, protopresviteratulu Oradii-mari, ; se escrie concursu ca termina de 30 de dile dela prfaPm > publicare. i Emolumintele sunt : < 1. Cas'a parochiala eu dóue chilii, camera, grajd» s de vite, gradina de legami si dóue intravilane. ? 2 49. jugere de pamentu comassata — aratoria £ si fenatiu. I 3. Biruia dela 141 Nri de case, dela fie-care l numeru 1 mesura de bacate l / 2 grâu 1 / 2 cucuruzu ia > grauntie. < 4. Stolele îndatinate ; — numerala sufletelor» i e 550. > 5. Dile de lucra : ca piagala 35, èra ca manile 91 -< 6. 4 orgii de lemne. i Emolumintele de sub Nri 1—6, computate ia \ bani, dau o suma numerica de 690 fl. v. a. X Recurenţii vor avea recursele instruite ca do— i cumintele prescrise de Stat. org. si de £-lu 15. l i t . •', b) din regolamentala pentru parochii, adressate «*»-> mitetului parochiala din Suiugu-lteu, a-le trăiai 1»

snbscriBulai administratora protopresviteralu in Zsâka ]k n. F n r t a ; — avendu pana la alegere a-se presanta in un'a dumineca ori serbat oria in S. Biserica din Siringa, spre a-si aretâ desteritatea in cele biserieesei.

Terminulu de alegere se vâ publica ca 8 dile m a i nainte in S. Biserica din Suiugu, despre ce voru & avisati si recnrintii.

Suiugu, 20. Noemvre v. 1884. Comitetalu parocbialu.

Ia contielegere cu mine: V o m a P a c a l a , m. p. admiuistratoru protopopescu.

Pe bas'a decisului Ven. Consist, alu Caransebe­ş u l u i Nr. 691 B penti u postulu de capelanu pe langa neputineiosulu parodic Ioacbim Balanu, din Sacosiulu-ungurescv, in protop. Lugosiului ; se escrie concursu, cu termina pana la 16. Decemvre vechia, cand va fi si alegerea.

Emolumintele sunt : 10 j o ger e pamentu arat oi iu, de la o suta de case câte 15 ocbe cucuruzu in bómbe s i a trei 'a parte din stòla cadietórie.

Recursele conform statut , org. bis. si Regula­mentului pentru parochii, a-se adresa catra comite-tu lu parochialu gr. or din Sacosiulu-ungurescu si a-se tramite Rev. D, George Pesteanu, protopresvi-t e ru in Lugosiu.

Comitetulu parocbialu. In contielegere cu D. protop. tractualu.

Devenindu vacantu postulu de docenţa la scól'a confesionala din Ecic'a-romana, cottala Torontalu, pro-topopiatulu B.-Comlosiu — se escrie concursu pentru deplin ir ea acelui'a cu terminu de alegere pe 30. Da­tent vr a a. o. si. v.

Emolumintele snntu in bani 300 fi. in relutu pentru cortelu 40 il. pentru co&ferintie 12 fl. pentru scripturistica 5 fl.

Sum'a 357 fl. Invetiatórea va fi obligata a iavetiâ si mana-

duce invetiacelele in scóla si la lucrnlu de mana pe câ t se potè mai frumosu ; aşişderea se recere ca se scie si limb'a magiara.— Recursele adresate Comite­tu lu i parocbialu, sant a- e tramite conceinintelui pro-topopu Vichentie Sieibanu, — via N. Kikinda — la B.-Komlos pana la 25 Decemvre.

Comitetulu parocbialu. In contielegere cu mine: V . Micrltamr. prot. B.-Comlosiu.

Pr in acest'a se deschide concursu pentru ocu părea postului de invetiatoriu la clas'a I I . a scolei confesionale gr. or. romane din Racasdi'a, protopres-vi teratuîu Bisericei-alhe, cu terminulu de 16. Decem­vre 1884. in care di seva tine si actulu alegerii.

Emolumintele sun t : a) Salarinlu 320 fl. b) Cortelu libeiu iu noulu edificiu şcolare. <) 24 metri cubici lemne de arsu clas'a I I . â

1 fl. 50 cr. — 60 fl. din care are se-se incaldiasca s i scol'a

d) Fausialu pentru conferintii. nvetiatoresci 12 fl. e) Pausialu pentru scripturistica 10 fl. Doritorii de a ocupa acesta postu au a produce

« r a a t e r e l e :

1) Estrasu de botezu cumca sunt romani gr. or. 2) Testimoniu cumca au absolvatu pedagogi'a

intr 'unu instifutu din Metropoli'a nòstra. 3) Testimoniu de cualiflcatiune t si 4) Testimoniu de cualifieatiune din limb'a ma­

giara spre a putea propune in scóla, in intielesulu legii tierii.

Recurenţii sunt poftiţi a-se presenta intr'o do-mineca séa serbatóre in s. biserica spre a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu, de-órece invetiatorii sunt obligaţi a conduce cântarea in biserica.

Recursele astfeliu instruite au a-se adresa co­mitetului parochialu la adres'a Rev. Dnu Filip Adam administratorulu protopresviteratului Bisericei-albe, in lam.

Raeasdi'a, 18. Noemvre 1884. st. v. Comitetulu parochialu.

In contielegere ca Dlu protopopu tractualu.

Se escrie de nou concursu pentru intregirea pos­tului invetiatorescu din comun'a gr. or. Drinov'a, co-t tulu Carasiu-Severinu, protopresviteratalu Făgetu­lui cu teiminu de alegere pe 27. Decemvre st. v. a. c. cand se va tiene si alegerea.

a) Emolumintele in bani gat 'a 109 fl. v. a. b) Spese pentru conferintiele invetiatoresci 3 fl. c) Spese pentru scripturistica 2 fi. d) Curatitolu scólei 3 fl. e) Lemne in natura 8 orgii, 4 orgii pentru scola

si 4 pentru invetiatoriu. f) In naturale 15 meti grâu si 15 meti cucnrtszu. Cortelu liberu si gradina de legumi. Recursele instruite in sensulu stat. org. si re­

gulamentului adresate corn. parochialu din Drinov'a se le subscérna Rever. Domna Atanasiu Ioanoviciu, protopresviteru in Fagetu.

Drinov'a, in 1. Noemvre 1884. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu protop. tractualu A t a n a s i u Ioanov ic iu , protopresy.

Se escrie concursu pentru întregirea postulai invetiatorescu din comun'a gr. or. Susani, comitătulu Carasiu-Severiuu, protopresviteratulu Făgetului cu termina pana in 20. Decemvre st. v. a. c.

a) Emolumintele sunt in bani gat 'a 129 fl. b) Pentru lemne din care are a-se incalzi si

scól'a 24 fl. c) Pentru scripturistica 4 fl. d) Pentru conferintiele invetiatoresci spese 10 fl. e) Simbri'a servitoriului la scóla 10 fl. f) Naturale 20 meti de cucuruzu, si 10 meti de

grâu curata. g) Cortelu libeiu si gradina de legumi. Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati

a-si trimite recursele loru, instruate conform prescri- -seloru stat . org. bis. si ord. cons. Rev. Dnu Atana­siu Ioanoviciu, prot. in Fagetu, pana Ia espusulu ter­minu, au a-se presenta in s. bis. spre a-si aretâ des­teri tatea in cantu si tipicu.

Susani, in 2. Noemvre 1884. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu prot. tractualu A t a n a s i u Ioanov ic iu , protopresv.