Nr. 3-4 Sibiiu, 1—16 Februariu 1884. Anulu X V . u • ; . i * M i i i i i i i i l ' . i » ) )

' î l ' t b ' i ^ iu]) !•>!!?• •!JB(ţ .ir.-'.:-.:i>'--:

• . t H f ' . i U i i i j i h : !>];; i.

. i f i i x î . u î - i . . ' - - . • : - i i i ;

' .'.fi

îSifii^şoeiatiunei trajişilvâme pentru literatur'a romana si ^jill v tur'a poporului romanu. i o : , ' ! n . ! i ; (

, 4 i ' f U 1

Acesta f<Ka ese câte 2 c61e pe luna si costa 2( florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei.

!!*:..:• Pentru s tră inătate 6 franci (lei noi) cu porto poştei.

Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta sen

prin domnii colectori. '-}•)-! io

Sumariu: Tractarea despre cresoerea, femeii si a, modului formafei inteligenţii din sinulu ;poporului. — Idei pentrii >fii<ji sofi'a istoriei omenirei.de Herder apărute Jac. 1784—1794 — Militaria. — Documente istorice pentru Romani, -^iigtoi eesu: verbalu alu comitetului Asaociattunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanti,':iuâ$li id

: • • • ! : siedintifa dela 29 Ianuarie st. n. 1884. ' ' •>•)

Tractarea despre crescerea femeii si modulu formarei inteleprentii din sinulu

. . . poporului.*) Onorabila Adunare! ; n . : ; ; ; ; ; ; )

' Aflâridu cu plăcere, cumca onoratuln comitetu alu despartiementului alu X I I din Desiu, alu Associatiuhei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu a decisu a-si tine" adunarea sa in anulu acest'â chiar in loculu meu natale, mi-am propusu a lua si eu parte la ea. ' , ' . ' ' ' ' ' "

Credu a fi in.acorda cu vointi'a Qn. Adunări, daca cu acdst'a ocasiune — in fagi'a unui asia onorabilu pu­blicu in care si plugariulu.nostru pdte face parte, me voiu nisui a atinge pe scurtu o cestiune de interesa co­muna si a-mi alege unu obiectu, care se fia intr'o legătura cu insusi scopulu acestei Associatiuni.

Dar precum nici mugurulu fragedu nu da dulcdti'a fructului copta, nici auror'a dimineţii n'are caldur'a sd-relui de amddi: asia si eu nu me simtiu in stare de a-mi desvoltâ tes'a asia precum asiu dori si pdte s'ar aştepta.

lubitu poporul Scienti'a si cultur'a sunt unicele mijl6ce prin cari ori si cine isi pdte câscigâ fericirea si bunăstarea sa. Eta tînt'a la care nisuescu si modulu 60m se p6te face acest'a — dupa debilele mele puteri si cW indulginti'a onorabilei adunări voiescu a-Iu desveli si aretâ.

' ; v , , ; • L

Omenii voru fi tutdeaan'a aceea ce va place" fe-meiloru: Deci daca voiţi câ ei se fia buni si virtuoşi, invetiati pre femei ce este mărirea si virtutea ( I . I , Rouseau, Emile, liv. V . )

*) Dissertatiune tînuta in adunarea din Becleanu.

. ' ., . im/p Midiuloculu prin care pote se se rădice o societate

este inaltiarea femeii. Acest'a este credinţi'a mai muJjţorjţ bărbaţi: invetiati. Si intr'adeveru ce pote aretâ mai lim­pede mărirea sau înjosirea ndmului omenescu câ sortea femeiloru. Se cercamu, dara,, daca omulu a ingrigitu ($ acea sdrte se fia fericita. — Se tacu 4e Indianulu, care, este judecatoriulu soşiei sale si cându densul»P^rCţ muierea se arde pre mormentu}u tiranului seu, : Se nu aniinţescu pe, persianulu mai recentu, care sburându|,prft fugariulu seu, femei'a trebue se-lu urmardsca'de $bia "rie.--. spirandu lângă elu, — si se venimu la Greci'a, tier'a poesiei si a sciintieloru si vomu afla, cumca si aci nu e altu-cev'a decâtu o simpla ingrigitoria a casei, care nu scie nici scrie nici ceti. Pre Socrate iritrebaridu-lu dre-cine: „Care este person'a, cu .care vorbesce mai pticinu'?'*; „ f eme i ' a mea." Si cine a nimicitu acea Grecia frU-mdsa si renumita? Nu altu-cev'a decâtu femei'a, care cadiuse in pulberea celei mai de josu stări. : : a

In Rom'a femei'a invetiâ se scrie si se cetesca, ea fu rădicata la rangulu de matrona romana, — bărbatul» ei inse a fostu tiranulu, dar nu socmlu ei. Juvenale1

dice: cumcâ cinev'a nu caută femeia pentru câ se trăiesc» cu dens'a, caută o faţia frumosa pentru de a se delectat Femei'a erâ depărtata dela barbatu fâra nici o ceremonia^ Semproniu se desparţi de muierea sa pentru câ a vediut-ff intr'o di fâra invelitoria pre obrazu. Catone o dărui pre a sa amicului seu Hortensiu s. a. m. d. * ) . Tdţe, aceste s'au intemplatu in epoc'a decadintii morali a im­periului romanu. / r ,

Indianii, Perşii, Grecii si Eomanii pâna cându fe­mei'a erâ onorata au fostu popdra mari. Cine pdte deci nega, cumcâ decadinti'a femeii n'a contribuita la apu<i nerea si derîmarea imperieloru si a popdreloru?

,Nu voiescu a me mai ocupa cu sdrtea de faţia a femeiloru din Turci'a, Japanu, Americ'a de sud etc. undeţ

i u i ! / ;

* ) . Vedi „Femeile" de Perzani tradusu si publicatu iiăft Ieronimu G. Baritiu si „Progresuui prin femeia" de VulturfŞCŞjî.

3

— 18 —

femeile fiindu tractate ea nisce animale, — nici bărbaţii nu se deosebescu multu de acele, ci dorescu a me apropia mai multu de tema si a vorbi cev'â despre femeile iSfetre.^

E necuviintia dejosirea fefteiloru prin lucrulu, care este si trebue se remana alu harbatilpru. i

In copilăria femeile poporului rurale servescu câ pastoritie pre campu la vite etc. * ) . Cându sunt feti-sidiW, supefstitiunile mamelorU le depârtdza de lumina si cultura, firesce câ in mare parte sunt impedecate dela

f ia ceva si prin saraci'a poporului: Daca se mărita, vedemu parasindu cas'a si urmeza bărbatului la campu.

Acolo sub arsiti'a sdrelui le vedi curbate la pamentu câ ori-ce muncitori <Ie sexu barbatescu.

Dar pre caadu ele facu lucrulubarbatiloru, lucrulu femeiloru, acela lucru, care indulcesce pre tdte celelalte, remane inderetu. In tota ser'a doue fiintie omenesci: barbatulu si femei'a vinu de se odichnescu acasă: obosiţi de munca. Nimeni nu-i acolea, care se-i primdsca, ni-micu nu este care se le indestulesca vederea, mas'a este gdla si vatr'a inghiatiata. : Dar câta diferenţia ar fi, daca lasandu pre sdm'a bărbatului grelele lucrări ale pamentului si marginindu pre ale ei in laintrulu casei, femei'a in gratids'ai preve­dere ar fi pregatitu totu pentru dr'a intdrcerei! Fociilu ar străluci in vetre. Pe oihasa curăţita de man'a ei âr esi aborii dintr'o cina buna si gustdsa. Bun'a cas­nica s'ar infatiosiâ atunci bărbatului totuddun'a in midiu-loculu abundantiei. Astfeliu ar trebui se fia vieti'a tie-ranului, o vidtia dulce si lesnicidsa. Dar elu n'are nici închipuirea acestei fericiri; elu nu cundsce nici traiulu bunu, nici farmeculu mangaitoriu alu femeii sale. Vidti'a practica ne arata acdst'a.

Da, câei pretutindenea înjosirea femeii este dovad'a necultivarei bărbatului si pretutindenea necultur'a bărba­tului este dovada injosirei femeii.

Spre a delaturâ acestu reu, ni se infatiosidza doue midiuldce destulu de bune si simple.

Celu de ântaiu si mai de lipsa lucru ar fi, câ se se ridice câtu de multe scdle de fete, cari pre aceste flori tinere se le puna in stare de a dirige la timpulu seu trebile din laintrulu casei si de a invetiâ ele insele pre copii loru. Niciodată cultur'a nu va prinde redacini adânci la tiera, daca nu va fi insuflata copiiloru prin mame si barbatiloru prin femei. l>-; Mam'a este o putere morala, care inavutiesce cu­getarea si deschide sufletele pentru indurare.

Alu doilea midiulocu este: de a intdrce femeiloru dela sate lucrurile loru muieresci. Femei'a fiindu ocu­pata cu lucruri mai pucmu dure, gusturile ei se curăţia si manierele ei se indulcescu; ea atunci va cautâ mai multa curatieriia; traiulu bunu si cumpetatu, ordinea si

i: in.desvoltareâ >acestei tese amu urmatu multu pucinu ţk'mâgîstrulu femeiloru franceze k.Aimd Martin, incatu adecă amu pututu aplica „Filosofi'a lui sociala" — scrisa in palatu mai multu pentru cele din palate Ia tieranc'a nostra si la

'a ei. ! : ' • ' ' ' - '"• -•" '•

H M » a I « t a H H - * s i a cu timpulu însuşirile ei cele bune voru ajunge la ânim'a bărbatului seu.

| JTa^icŢ^e-valcâ $j s&tef'pfe vfemei din grelele mfncijira, pâj ţtulnf Vste \ fuinâfpre plugariu. Dar ntt-i eyţr&Ţi. j^LjŞrujrile ţasei nu sunt nici mai puţine la numeru si nici mai nefolositdrie decâtu ale pamentului. De trebuescii; brapie .spre a mânui sap'a si sapoiuhj (hârîetiuiu) si' â * tln^' 4e cornele jugului, asemenea tfe» pu^scu,^cej.jna^iţ jngrigitdrie a primi fructulu muncei tierânului- seceriiîurile, a face lapturile, a tdrce lan'a, inulu, canepfy a pastrâ pretutindenea rendudla, cura7

tienia s. a m. <i ,' .;

Cu ttdte !aceste> se rtu crdda cine-va, cumcâ cugetulu nostru ar fi se ntî lasamr feuailluiu nicr « parte in eco-homi'â câmpului. Sunt <îre-cari ocupatiuni pregătite si dupa manile loru: cultivarea a totu feliulu de legume si chiar cultur'a pdmeloru. Spre a preface moravurile tieranceloru ndstre va fi destulu ale schimba numai fe-Kuln-muncei 4e pâna aeum'a: si de veimu se le civili-samu, pre lângă cele dise pâna acum'a, e de lipsa a le dâ o- planta .folositdrie, a cărei cultura se fia lesnicidsa şi',<?arş gfc ' ^ j ^ ^ ^ i ^ ' ; ; ^ p a t r a i i e â ' ' femeiloru .''.in' casele lorii. Cu planta aceea vine comercîiriu,; cu comerciulu vinu drumurile si cu drumurile vihu sciintiele. Comer­ciulu imbogâtiesce, dr drumurile civiliseza.

Intr'nnu tînutu muntosu alu Franciei numitu Thuye omenii erau jumetate ^elbateci, mergeau la biserica cu puscile pre umeru si la, usi'a bisericei le depuneau, Dupa rugăciuni şejinlairnau la beţii, unde se certau si 2—3 dintre ei,toiţudduna remajieau morţi*), Astadi inse totulu este schimbatu prin cultur'a unui arbore numitu dudu si crescerea omidei lui.**). Nu se vedu dmeni armaţi, de jumetate selbateci, nici pamenturile intielina, nici tică­loşia, nici beţia; ci pretutindenea drumuri preste munti sate avute; iridestularea in loculu sărăciei si bunătatea in loculu barbariei.

Aceste sunt fructele, cari le ar aduce si ar trebui se se nască din mai bun'a ingrigire a tierancei ndstre si cam in modulu mai susu laudatu s'ar pute introduce o reforma buna in crescerea generala a buneloru ndstre econdme. Dar se luamu specialu pre tieranc'a nostra considerata ca mama in cerculu strînsu alu familiei sale,

Napoleonu I . dise odată ddmnei Campan: „Spuhe-mi, te rogu, ce lipsesce junimei in Franci'a, pentru, câ se fia crescută ? M a m e , resşunse domn'a Campan. Acdsta vorba fach o mareirintiparire asupr'a iraperatului şi dise: „Hei bine, dea b scdla intrega de creseere: trebue dar domn'a mea se formezi mame, cari se scie se-si crdsea copii loru." ;

* ) Faajas de Saint-Fond,' Volcans eteints du Vivarais. * * ) Se o.spupemu ceva:mHîlimpede: fragaririlii srVermii

de metasa, din care in câte-Va'districte din Itomani'ă câştiga si fem'eife'^omkhe ;'ven tiih"Sicbnsiderab'i.îi delâ io^.'p^na si câte doue mii de franci pe anu, precumu's'a'vbdiuro'sl mâi de cu* rendu dintr'uuu conspectu statisticu publicatu in câte-va diarie de preste nitintt. ' 'Notlfc Red. „Trans."

— . 19 —

Uaa mama; inse c i se-si pdta cresce copii cum se cade, treime câ insasi se fia crescută. O fetisidra se Masitaj iiitrebu ce ai invetiaM), si ce trebue se o inveti pentru a-si asigura fericirea ei, a bărbatului si a fitejiBd? In mare parte fetitiele se crescu astadi in vanitate si desiertatiune; si apoi o fetitia astufeliu cre-scat* se dâ unui barbatu, care i nutresce aceste patimi. Vanitatea dice femeii, că frumsetî'a e demna de on6re, «ă fericirea este in luxu, ca averea dâ totulu si câ averea inainte de tdte trebue căutata, Ceea ce dice de-skirtatiuneA, femei'a o cere si barbatulu o implinesce. E l » isi jertfesce odichn'a, sănătatea si-si consuma in «dst 'a anii cei mai frumoşi ai vieţii sale. Cu acdst'a inse nu-i destulu: din desiertatiune se nasce ambiţiunea si apoi ambele mergu pre acelasiu drumu si ducu pre căsătoriţi la sărăcia.

In timpurile vechi nu eră asia. Fetiti'a se crescea mai multu in religiositate si umilintia. Cându venea dr'a câ vergur'a se se mărite, ea credea câ merge la unu stapanu, precum crede astadi, câ merge la unu amantu. „Eu serman'a, dicea ea, ce sum eu inaintea ta, care «cii tdte? Ce putere amu eu si cum te voiu sci ajuta? Eu nimica alta n'amu invetiatu dela mam'a mea decâtu câ trebue se traiescu onorata." In acest'a căsnicia inse Sfaturile bărbatului si virtuţile femeii erau consfinţite prin o midiulocire dumnediedsca.

Astadi jun'a fetitia usidra si fâra esperientia o dai unui barbatu si in câte-va dre din supusa ce eră la pă­rinţi, trece acum la neatârnare si la titlul u de stăpâna in cas'a ei. Barbatulu de multe ori este gata a se dă­răpănă pentru dens'a si a'i dâ vidti'a si ondrea. Jun'a femeia neputeudu cundsce ce este batjocoritoriu pentru dens'a in aceste patimi, zimbesce preste învingerea ei asupr'a bărbatului, dar nu cugeta, câ in curendu o va pierde. Si in adeveru dupa suspinurile amorului vinu cele ale desperării. Amorulu bărbatului s'a învechita si aceea din care elu făcea mai inainte unu angeru, acum o despretiuesce.

Vai câtu e de crudu de a cadd de pre tronu, si a fi tractata câ o servitdrie, aceea, care mai inainte a fostu ddmna bărbatului seu*).

Ce este dar de facutu pentru de a avd mame ade-verate si apoi prunci bine crescuţi?

1. In fetisidr'a ndstra trebue desvoltatu simtiemen-tulu adeveratului frumosu, care e veclnicu si nestrămu­tata. Acestu simtiementa îlu are ori si cine. Nimicu nu se pdte inchipui atâtu de frumosu — dice "Weldmar — si atâtu de mare, incatu se nu se afle in omu si incâtu onalu se nu pdta chiar se-lu faca intr'o curatienia ce-rdfica. Sufletulu fetisidrei inse indesiertu va eautâ icdn'a acelui frumosu intre lucrurile cari o incungiura, câci nu O va afla; elu trebue se treca din acest'a lume in ceea-lalta, unde se va opri inaintea Creatorelui. Astufeliu

* ) Acestea espresiuni se potu esplicâ la femei din clas-sele superiori ale societatiei europene sl dela cetatâ mai mari, era femeile din poporatiunea rurala unde si cându vre-odata ajungu ele câ se se mbaibe in hixu? Vai de ele. Red.

cautandu adeveratulu frumosu ea va cautâ ceva, ce nu se afla in afundu in sufletulu seu. — Acestu simtiemente se pdte desvoltâ: prin exemplulu bunu alu pariatiloru. Copii sciu acea ce vedu si simtu; ei dar invdtia mal inainte de a cugetă, câci simtiementulu îlu are ori si cine mai inainte câ judecat'a; apoi prin cetirea eârtiloru mo* rali lasandu la o parte romanele, ce tempescu mintea cu lucruri nedemne de amintire, cari multe niei n'ati fostu nici nu potu fi niciodată. ;<

Nu faţi'a de alabastru, nu perulu de metasa, ^ Ce'n plete unduldse, pre umeri'i se lasa, Nu desele sprîncene, ce genele-i cununa, Nu vocea 'ncantatdrie, ce gratiosu resuna, :

Nu ceriulu, ce straluce in mândru ochisioruj }

Nu zimbetulu, ce fuge pe buz'a ei usioru. >

Nu aste facu frumdsa pe-o tinera fecidra, : l [

Se fia a ei talia ori câtu de 'ncantatdrie; Cându sufletu-i e negru si inim'a-i pătata, Nu pdte fi frumdsa, e hîda atare fata. Sub fldrea ce mirdsa, si-ti ride gratiosu Adeseori pândesce unu sierpe veninosu. ;

„ci" Plăcuta e copil'a, cându sacr'a simplitate

N'o da pre luxulu falnicu, ce cresce in palate. Modesti'a, blandeti'a sunt daruri gratidse*), Ce facu pre o copila pre dreptu a fi frumdsa. Si daca e sincera si angeru umilitu Aceea, num'a: aceea e demna de iubitu.

2. E unu pecatu neiertata, câ cele mai multe din fetitiele ndstre nu capeta nici o crescere. Ne trebueseu. dar scdle de fetitie. Aci inainte de tdte trebue data fetitieloru o crescere religidsa, câci o alta specie de edu-catiune desintregesce pre omu si nu pdte formă din elu decâtu unu ânimalu intielegetoriu, dice Lamartine. D » pre buzele cele iubitdrie ale invetiatdreloru se se insufle in piepturile cele fragede ale fetitieloru spiritulu dragostei câtra limb'a mamei, câ astufeliu odată se nu o dea afara din sinulu familiei, precum se intempla in multe locuri spre batjocur'a lumei culte. „Cine îsi parasesce limb'a materna, acela'si despdia spiritulu de tdta energi'a si se face omu desiertu si ordinariu; dice germ. Amdt — Wer die Muttersprache hintansetzt, der raubt seinem Geiste oile Energie und Erhabenheit und wird ein schaler Alltagsmensch. — pentrucâ: „cultur'a la naţiuni: nu se pdte respandi decâtu prin propri'a loru limba," adauge Stefanu Horvâth — Minden nemzet kebeţ&e*) csak onnon nyelvdn terjedhet a cultura. — si de aceea; „limb'a si naţiunea cu acelasiu pasiu pasiescu," dice Iorgo viciu. <

Dar va dice cine-va: de unde scdle de fetitie, dac» suntemu sermani si fara putere materiala?

Respundemu, cumcâ cei sermani si slabi material-minte se se unesca, si vomu fi mari si avuţi. Deci reu­niuni, in tdte pârtile reuniuni! Reuniunile prin poteri

* ) Instinu Popfiu, poesia: „O copila frumosa." 3»

— 20 —

unite si vomu. crea, fundatiuni din cari se voml-ridică* scdle de'.ifetitie.. Jn aceste scdleele prei.lângă;:amorali* câtta: limba,. datinele l si portulu nostru îsi vor* -câscigâ Si eunoscinti'a: anei profesiuni, cu care se-si poK» eâSicjg$ pâneade tote dilele. Folosulu ce-lu vomu trage de aci preitote tetenele va fi nepretiuitu. Da! eacLaceste fe* titţenftstufelu educate, .vdra face la timpulu seu idiacâs'a fia^garai îtieranii o scola de • crescere ; atunci; vomui!! ave" mame câ Corneli'a si copii-câGraChii. ••>. : ••»-.«••:

' •••• I I . '••'•> '

Dar todmâi amiritindu numele Corneliei, alu acelei adeverate mame si matrone, care, $ dafu Romei, cetatieni câ Grachii,. îmi aducji aminte, câ. dens'a pre lângă cres­cerea mofralâ,' ce i i ' "dat-o fiiloru sei in sinulu' familiei, câ mama, — le aduse de instructori pre cei mai renu­miţi invetiâti af timpuM -settmsi mimai dupa !ce copii ei fura crescuţi si1 «ultivâti--Si'pre !'tereitâln'•'intteleânale, — numai atunci !4tee Wta»icei ! ' sa le! :" „ 1 ^ ; nnîeele fei cele mai pretiose tesaure ale mele." :=- :' • i ; - J / -

E lucru veditu dar; câ de si tdte mamele' ndstre ar fi asia câ Corneli'a si si-ar cresce'copii câ'dens'a, totuşi amu ave lipsa si de' jnvetiatori. D'apoi asia, — câ precum, amu amintiţu, in lips'a scdleloru de ie t i t i e— puţine din floricelele, ndstre se crescu, asia precum s'ar aşteptă.. Deci. pâna'ne vomu ţealisâ dorjntiele in/acest'a direcţiune, mai multa lumina, si mai mare zelu câtra scdle! Popdrele peje mai culte şi maji myeţiate an dom-nitu totuddun'a:,asupr'a popdreloru mai neculte. Şciinti'a a fostu si este spriginulu celu mai puternicu alti ome-nîmei'.+ ;j,'Sunt dotie drepturi •—dice Lâmartme — pre Cari vdcurile le-au vediutu pre rendu preddmniiidu pre1

pamentu: dreptulu de putere si de învingere, pre care niciodată !nu-lu voiu aproba; dreptu brutalu in contr'a' Căruia ori-'care civilisatiune a fostu întemeiata si se' des-1

vdlta: mai este inca unulu nu mâi pucjnu .domnitorii!, rm mai pucinu sigurii, dar mai mOralii si mai ! ddieescu, acest'a este acel'a pre care lumea îlu recundsce fâra se scie, este acel'a care ne va face se triuinfamu fâra pe-d'eca,•!este:in fine dreptulu de civilisatiuue sâu deltimina-" ;

âLumin'a unei naţiuni inse adauge dr. Marienesdu e inteligenti'a, adecă dnienii invetiâti. Nimica nu ; e mai frumoşii si mai'salutariu pentru o naţiune decât-u a avd inteligintia in mare numeru; Acest'a'o dovedesce espe-r-ienti'a de tdte dilele din adele semne de propăşiri, ce' le-au adusu inteligenti'a la fia-carepoporu.

••^'^Inteligenti'a e manuducatoriulu unui poporu in lumea dvilisatiunei si culturei; inteligenti'a e angetulu retine-tbriu'dela vieti'a selbâteca si inmorala si e lumin'a^ care-împrăştie întunecimea mintii inteligenti'a ptecurma cre-dinti'a desiarta si areta moralulu adeveratu: atâta adVi verulu, buEulu si. frumosulu, ce unu poporu cate se iubesce pre sine si, isi <ioresce fericirea, i are de a-si> câ^ scigâ.^i.pasţr^ ; Inte^genti'a e , advocatulu •si|. docţorulu uiţoi poporu;-ea e fldrea sir;ftuctulu, ,ide'ja, si saflşţnin, poporului." Fldrea ; inse câ se; se. pdta desvolta,;, ar,ej lipsa de sucuri nutritdrie. Acele sucuri, —'• cându e vorb'a de formarea inteligenţii din sinulu poporului, sunt facul-

tfttileucu c a c e aeest'a .«ndaruitu dela,natura.,.,uE*eultatile ineefîSdusitâ&ktele,m-&m e inzestratu unu,popeifttjTtr,el«ie eultivat^/ri'Midiuloeulufpjtoi jcate se pdte. face âcest^ajîisuat SCQÎelfcii;:!iKi-!i«i » . ! • » * T f b i v i ' , j ' ; " » - . : ' ' - - i ••}'.:'»[ i H v u t

n : . ' © a f i i pdteTTa-idio«()C!ne>va;scdle:.la sfeW, eediteniU baieti,;»cine:«fi AWmgQţ?io-jj! --n:- • s.v wA, ••••••umn .;'iî.'BegpondeiQBi-tâHWi,i <ăh>;fia-eajpetj-WIftiIsi iâte;. leculu s s u u s i fiecare, % s a MJI^tr*n(6dietitnja? seni: tx-tHuurf

Ini^aattlujjiprijnii^gla disu,ţjoâ»!tnebue: se .;.se:,nn^scs» puterile femeilorii prijftiiiejuaiuJua dp; in casulu; alu .doilea aflandtti'Piîe lângăugunjurţfe sitiaUe(mi4iuldce .f6tte tărieiipentBU 6cdtor'iaj}pfl|H«^ai|:'iC^>la noi ;fdrte puşintt sân de loeu nu';ge puţn in{$$m&» îTtoebueinuraai vointia sihlucriij iCâcis^ti*ip«lU)iBjostîu^8«! pnetindfaidtSia; noi m-, mku ţ <m i a r ;,#o»tiradice ifl&tMâ ndştţşi; oknietti c& ar #eaa preste marginea puteriloru ndstre; ci nttjoai; singur» acele, om, omului; duşpâf natrtfîa m> cea ri&iionala>;iiSe: ciivinu, si' ila/;Cfe .ehi-pei» aţ50j}â«fea; si-; i»fiffr4afeap»terilojîu Sale ajtafai ,fisioei-(câtu im mOrale pdte. flenajunga.^ Scurtu;. ela na • pretinde i dda. mi. degâtui bumai -4i (Singunu ^perfectiunje.-

Deci îCâr.mai ou intesnire ş^tpstejhu,! face-:destulu acestei pretensiuni A,M;tiilipnJai,t[in3)e''iv«N»>. Bis«i«!'«i.»ar6t& mod»iu iCum;se;:pQte.;cr«â>î8iinteligiBtia brava din popota s i - . ^ ' - . ^ f e r a a ^ B ^ ^ i f l Y ^ a t t i l B i . . dt.. M-arifenescu voitit face se se mai, audia; unele ;, ?din,: itieite- sale?; ş »k:&ftâa, - acestei onorabile adunări. -r.i: ; liiiîir o

. Intrebandurne,; d â r c â ; i n ce :: modu se; Crescu ţinerii de ,0; 'cultura» mai iinalta; Gari la timpulti seu se fotmeze inteliginti'a' ? lYomu ,tespunieţ;; câ sau prin părinţii Jfira, saU pria poporulu lojru.-ii;-';! ,b . i . i - ; . ; .h u vi

Cercândui cresce;re^ timvHom numai ispuin,; patii^ti^ vomu ,afla idiipa 'espjriinti'a ,de tdte;"dilele, câ idin 10t celu multu: $oi >aui = f atataii l scalele, turnai,; cu cheltuielile dela părinţi, alţii; 2 r î - 3 «u,ceva puţinii; iajutdtiu dela ei siiceialalfci: cu,, trtfda.şsi; jertfirea lot. - Aaiaii s!a forjosatu mai tdta inteliginti'a la;:noi pâna.acuma, ••<••.,: >; a;,Altmintee»ea pentrij o cultura mai inaltajse cresce prin părinţi numai o parte mica, câci cea mai mare re-mane : la agricultura si: jo alta parte mica la industrie si negutiatorie. . Caus'a o aflamu in nacele impregiurari, -ca-părinţii sau nu sunt avuţi câ se.pdte. susţine.pte fiii lotu-pre la-scdle,- sau, n t t i au Qonsoiiintia;de;>sin.e si de poporu, nu au boldu, indemnu,: si- dcagoşte ;.câtta cultura. Aci ttebue dat- se r se impreufte datorintiele, celdtu - cu putere sufletesca cu ale celoru cu putere materiale^'Altmintrenea nu e mântuite si nu vomuli inaintâ* î j î A u ;;nu e trişta lucru, cându noi asia, puţini tineri^avemu'pe la scdlele.; inalte si in.deosebi;.pre-; l a . u n i v e t s i t a t i ? ; \-,

; Asiadara; singuraticii puţinu pota >face, deci poporulu in;unjre!;ttebue ; S e se; ingrigiasca 1 pentru crescerear.sSir, lorU lui. ; ; • . . '.ni!'-'!:' • ••;

. ; -Dar--cusi îi Ya creşces-si poporulu ?;: { :; . , : r:t Modulufiîlu.vomu'; spune, îdat penttu ca s^irintiele^

gemu lucrulu mai bine, se luamu unu exemplu. . , Pj# iu^enloc^rj,hba1rba jtii ) invetiatij.se,.împreuna in-

tr'unu; ftpmeru, dje,j,1.0-^Q-,sau ;s;, mai;imuitţi $i ^legu din sinulu comunităţii lor*, unu-itinetu, şdoi^u .purtate buna, si cu;?talentu^ î i j , ţrimitu pre s p e j ^ Jptu la scdle, , , î i ;

21 —

crescut w-iasj«tthu<\acald pana au gatatu tdte — câ pe uraacis&rs»! raatorca Bpre onorea, si folosulu comunităţii loruiî)«Ai6etaeBea.i!fepte:-'îeifaeu mai multe comunităţi. Cu: dra*ie iiate ;:trebue j A se esprime ori. si cine,) câ asia ceva pwftslkt «ffloirauae.-inteiiipla.'-- ' "' 1

t*aii'>i¥6oftlttino8ţn*, inse; acest'a o cere! dela noi. ic .iî-Sq-sii'alega idair fia-care comunitate din tinerime doi pana trraLrţpruHciucu itateutu si cu purtare: buna; si se4 tîBSfhlş s661ai'.:»u>!<SBlu pucmu pre cei cari îi xa> pre la 8C#e< pă r in ţ i i loru ;s'au seracituyase-ri* ajute, câ se se p6tai!reintdrce in*midiul©culu poporului cu Cunun'a ere-fioerii limne si a sciintieloru! i spr e:. onor ea siv folosulu c o * numitatii; i respective. „Sed. tecinti Cassandra, '• nemo atttem''wc€maudimtejm.a^:\ ••• vi.-ir,- .;•-!.!• -.n ft-v/asemenea se potu face petreceri, baluri cu ase­menea' scopu;: seu se spriginimu asociarile prin colecte. Intre Omenii noştri Sunt mulţi, cari fâra greutate ar pute-

dâpre lnna 2 fl: Intr'o comunitate se se atic asia' nu­mai :S insij eca pre anu vinu 120 fi.,r se fla? 10 câri dau «â te ' ! • fl. «pre iluna, Suie pe ânu'dra 129 fl.* mai po*U'S»inca 20 câri se dea lunatiniu 50 cr. suie-pre anu era 120 fl. si apoi la Olalta 360 fl. ' •'

Acest'a e ' o sunia,1 cu care se' pdtu sustîhd vre-o 2-^8 Hifle'rrfe^sColele mai: nîici'^i' se gote1 ajuta trnrilu fdrte: blhe'-la s i l e l e mâi ibâlte si :Ia universitate.1 ; : ' '' il"mltţki''p^F^' usiufintia îsi piiite spori : ptip'#fuîu 'ifiteii-g^nţi^aţ;si' atunci,'cându:are materiâlu clestulu âdunatu spre sc6p|uiu'!a!cest'â, âdeCâ cându are fundatiuril ; 'Inse* durere, ptfpbrufc'ndstru li'are fundatiuni destule, câci omeţiii particulan,putini âu fâcutii fundatiiirii. Asi pute insii'â prea mulţi, câri ar pute* se fâca âtar'i' fundatiuni, dar iricâ ti'au facutu nimicu sdu forte pucjnu ih relatiune cu stâreâ-l.e1 materiale. 'Darfiindu-câ mai traiescu si e cu putihtia, câ de acum se faca, se sperâmu, câ dor li se voru' moiâ inimele, câ se jertfdsCa si ei1 pentru fe-ricirea'po^oruluf dincare s'au născutul

In acest'a direcţiune o singura institutiune ayemu, dela care multu astepfâmu si acest'a e Ăşsociâtranea.

. ; T ii^idiţiipcele ei inse sunt cu multu mai slabe decâtii se ne, pota ajuta, pre ţoti. Nu voiescu si nici nu-mi stau j a dişpoşitiune. datele necesarie pentru enumerarea ajutdreloru ce., ,le-a. primiţu poporulu din partea acestei Associatiuni, dar totuşi nu potu, se nu. amintescu, câ sin­gura.., comun'a ndstra Becleanulu a avutu 3 tineri cu 3 ajutdre, unu studentu ajutoratu cu 63. ,fl, si 2 măiestrii ynulu' cu 50 fl. si altulu cu 25 fl., er iu anulu acest'a incependu i se. ya da scdlei ndstre,. din partea Associa-tiunei frumosulu ajutqriu de 100 fl. anuatim, pentru care,, şunţeniu mulţiamitori si promitemu — dupa debilele n 4 ^ f t ( J i u l ^ — prin nisuintia si zelu a ne aretâ demni de'acşşt^.^riginu calduroşu, cu care acesta institutiune binefacâ^e, .ş.imbratioşiaţu comunitatea, scol'a si tine-, riruea. noşţ,ra,. j ... . ] .';

»•« .Deci , ca/e, inima b w simtjtdrie,..se;fnu şe inşuflec tiesca <!# q .'Aţarfo instfţutiune, binefacatdrie?,;. Ce. şufletu itţbitoriu de cultujf'a,, si binele patriei pdte se remana ne-Pftsajţqriu. ^ia^jde.fleŞjGescopuri asia. salutarie si măreţie?,

iP-uiiCafe,preotu orii mif6nu, inteligenta. ;oriiplMg&rauxftoifc. seia de sine^ iubitoriu de.sciintia si harnicu,der»rfli titati& pânea de tdte dilele m se va face;membrubâlulîaoeBţei AssoCiatinpi?; , . \ : < , . . . ,!!

Cându tdte aceste întrebări vorji i i resolyate.iit>Bto; fâpto, — • ceea ce- si asteftamu rr-, atunci ipopogglu va dâ din sinutu seu: .;. ' ;;:::>•.> >••>. •

Preoţi harnici si invetiatii,,apoi: v f ţ ' ih i /

i . Invetiatori; buni si conscii de chiamârea' i J|ot« pre eât» de, gceajpre ;atatu deiifriunosa . si, sânta*;, liayetiiH tori intielepti, cu tactu si cu sciintia. i . ;; i .y , î i nar/ , . ! *Eta chiamârea k>j?u. •+•••<.•.'" •:>>.

Ei,:tr,ebue seinvetie pruncii de o parţeiaiioeti-î^a scrie in ; limh'a. mamei/i si câ se nu: fiu iceuj.intielfesji adaogu, câ pentru o cultura mai inajta;.-:e8tea de lipsit sj Cunoscinti'a limbeloi-u patriei, a Îndrepta, datţnele;.sj mo­ravurile cele rele şi a şadi in pepturile. ior.u ce|e frfl#ed$ şj nwtrimentulii iubirei, câtra concetatieni si câtrftiJţ^ne^ cpmunu;,de alta parte inse de a. descoperi intiejfjge^^ şi; talentele mai,.inaljtş ajie geperşitipnei.iQelei tinprer ş re ale scdte diju ,pulberea. şi intunereculu nesejintiuei;^tm^ cundşce ^prin intre,barilei:.câtra. inyeţiaceii lp.ru,, c^rjş .ce talentu, ce aplicare si ce incliţţare. are,, auddra ^},tfc, lentulu, aplicările si înclinările,, facu pre jpvetiati|, ar­tiştii si literaţii unui poporu? ' Ihvetîatorii irebue se desdbpere'^dte' aceste ddnuri si acestu mare secerisiu fa­cutu in scdleie comunali, se-lu impinga necontenitu ina­inte spre a inavuti scdleie midiulocii si cele inalte. Astu-feliu. ţrebue. se • ne dea invetiatorii. s cpmorjfye intieleşjajlj cu cari! eanzesţratu poporulu. — Nu ! e ' .des^u 1 deci a invetîă pre prunci a scrie si: a' c tf, *-^:•'•ef ^ D u e ^ P nu lasâ se se perda nici unu talentu, a face se se ivesca tdte superiorităţile, ale pune pre fia-care la loculu loru, dandu-le gradulu de invetiatura ce li se cuvtoe. uh-y-Mla

>'•< Altmintrenea catu de multe pietrii scumpe» si'cu'Of strălucire din cele mai curate se perdu fâra- de'-urme^ câci sciinti'a nici odată nu le-a desfasiuratu inainiea^loM marile ei pagine inavutite cu lucrările spiritului iome**: nescu de atâtea vdeuri. Apoi lipsele ndstre s i : devis*!* vdcului de fâşia, care este: „inainte", cere dela noi'in* vetiatori buni nu numai in scdleie comunali, ci si in sed^ lele realt, in gimnasii si la universităţi. : - '.;:>'.

Mai departe vomu ave advocaţi si medici si in-fine; inteliginti'a in sensulu strînsu alu cuventuluL . : >«>f .„ Inteliginti'a are chiamârea de a crea literatur'a poporului din care face parte si care singura .traieşes.' dupa ce poporulu a disparutu. Da! câci timpulu totu, nimicesce, nelasandu in urma decâtu negr'a si infiora,-^ tdrea pustietate. Euri'a lui nu cundsee margini. T^tef yoiesce a le tîri cu sine in marea nimicirii. Necrntfcr» torii lui dinţi cu aceeaşi nepăsare rodu ,1a tdte lţkcrun rile, ce cadu sub imperati'a lui. Singura spiinti'a<ie; ner, peritdrie si glorificata de lumea, intrega,. Asia darajscir.' irj;ti'a. si intunereculu, vieti'a si marţea stau in laşi'a fia-carui poporu. . , f . f ; l

n .Intunereculu sau indrtea sunf, delaţuraţe fi#[1!?nşJ& parte. din calea. prpgresului, ce-amu inceputu ;.. dar,, inţregu poporulu voiesce a se inaltiâ pre aripele.,yje^l

— 22

si ale sciintiei pâna la tînt'a lui menita, atunci la lucru ett mai mare zelu si căldura, câci nici o invingere fâra lupta si nici unu câscigu fâra munca.

Se se incepa lucrulu din fundamentu, din sinula familiei plugariului nostru.

Se se intdrca tierancei lucrurile sale muieresci din cas'a si cerculu familiei. Ea prin acdsta îsi va lungi viăti'a, juneti'a si frumseti'a ei.

Grigile ei voru ferici cas'a tieranului si mam'a ma­niei va cresce pruncii, fâcendu astufenu din fie-care casa unu institutu de crescere.

Se se adaogă la lucrurile muieresci ale econdmeloru ndstre cultivarea unei plante si atunci se va face pa-«iulu celu mai sigura pentru civilisatiunea femeiloru si a tieraniloru noştri.

Câ inse acesta civilisatiune se inflordsca, se pasimu cu toţii in unire: se facemu si se ajutamu scdlele pen­tru prunci si fetitie, Se imbratiosiamu si incuragiamtt reuniunile, se facemu fundatiuni si se aretamu câ ne zace la inima binele comunu, facendu-ne câtu de mulţi membri ai acestei Associatiuni, câci asia vomu Înainta. Acest'a o dorescu si eu si ce-amu doritu amu disu si mi-amu mântuitu sufletulu.

Becleanu, in Augustu 1883.

Ioana Boteanu m. p., teologu.

Idei pentru fîlosofi'a istoriei omenirei, de Herder, apărute la 1784—1794.

(Versiune.)

„Intre scrierile lui Herder se distingu ideile sale pentru filosofi'a istoriei omenirei, in 4 pârti; dauna numai câ au remasu neinchiaiate. Cu tdte câ si in aceste afla omulu mai adese decâtu ar aştepta cine-va dela scopulu filpsoficu si is-toricu alu acestei opere, acele idei poetice orientale, cari le-a preseratu Herder pretotindeni si fâra crutiare; totuşi nu arare-ori in acestu limbagiu inflorilatu zace celu mai puternicu adeveru, carele cu ajutoriulu tipului lucra cu atâtu mai cu efectu. Cu ceea-ce elu întrece sistemele născute pe timpulu seu, este mai cu sama o descriere mai viua si mai sublima a naturei si o impacare armonidsa a acestei'a cu moral'a ome­nirei. — Politz.

Noi de comunu ne indestulimu a privi pamentulu câ unu grăunte de pulbere, carele inndta (plutesce) intr'unu abisu mare, in care îsi indeplinescu cursurile loru pamenturi in giuru de Sdre, in care acestu sdre cu o mie de alti sori se inverte in giurulu centrului seu, si pdte mai multe astufeliu de sis­teme solari in spatiulu inflnitu alu Ceriului îsi indeplinescu cursurile loru, pâna cându ni se perde atâtu intipuirea, câtu si mintea in acesta mare a imensitatiei si a marimei eterne si nu afla nicairi margini, nici capetu.

Ci singura uimirea in carea ne pune o astufeliu de contemplare, care ne nimicesce, nu pdte se fia influinti'a cea mai nobila si mai durabila asupr'a ndstra. Natuf'a cea in-destalita cu sine pretotindeni totu atât'a pretiuesce acestu firu de pulbere, câ si unu intregu imensu. Ea a determinatu

puncte de esistentia, in cari se se formeze lumi, si ia. fie-care din aceste puncte ea se afla cu deplina si nedespartibila cor-nucopia de putere, intielepciune si bunetate, ca si candu nu ar fi alti atomi lumesci. Cându descbidu eu asia dara acesta mare carte ceresca si vedu înaintea mea acestu imensu palatiu, pe carele singura Dumnedieirea Hu pute împtea pretotindenea, atunci eu conchidu dela intregulu la singuratecele pârti, si dela pârti Îs Intregulu. Numai o unica putere a fostu, carea a creatu splendidulu sore si carea sustîne firulu de pulbere pre care me aflu eu; numai o unica patere este carea susţine acea cale a laptelui de sori, cari in virtutea legei de gravi* tatiune influintieza asupra pamentului. Asia dara fimdu-ca eu vedu, câ spatiulu, ce-Iu ocupa acestu pamentu in sistem'a ndstra solara, precumu si punctele, ce le atinge in rotirea sa, mărimea sa, mass'a. de împreuna cu totu ce depinde dela aceste, sunt determinate priu legi, cari lucra inflnitu; nu numai câ voiu fi indestulitu câ me aflu in loculu acest'a, si me voiu bucura câ pre acestu locu amu pasitu in chorulu armoniosu alu fiintieloru fâra nuineru, ci lucrarea mea mai sublima va fi se me intrebu, ce amu se. fiu pre loculu acest'a, si mai probabilu, ce potu se fiu pre densulu. Daca eu asi afla chiar si in cele mai mărginite contradictore dupa părerea mea, nu numai urmele acelei puteri mari creatdre, ci si o legătura vedita a pârtiei celei mai mici si neînsemnate cu planulu creatoriului pâna in inflnitu; calitatea cea mai frumdsa a ra-tiunei mele imitatdrie de Dumnedieu va fi, de a urmă planului acestui'a si a me conforma ratiunei ceresci. Deci pre pa­mentu nu voiu caută ângerii ceriului, ci me voiu nisui de a afla locuitori de ai pamentului, adecă omeni si voiu fi indes­tulitu cu tdte Cele ce marea mama produce, nutresce, sufere si in urma primesce cu iubire in sinulu seu. Alti planeţi, fraţi de ai pamentului nostru, potu se se laude cu alte si şe­se bucure de alte fiintie pdte mai minunate; ci destulu atât'a, câ pe densulu vietiuesce ceea-ce pdte vietiuf. Ochiulu meu este creatu pentru radiele solari in acdsta depărtare dela sdre si nu intru alt'a, urechi'a mea este pentru acestu audîu, cor-pulu meu este pentru acesta massa de pamentu, tdte simţirile mele pentru acesta organisatiune. Amesuratu lucra si pute­rile mele sufleteşti. Asia dara intregu cerculu de activitate a genului meu este asia tare determinatu si cercumscrisu, câ si mass'a si calea ce are se o faca pamentulu, pre carele eu amu se traiescu si se moriu. Inse cu câtu acest'a mama a mea se tine de unu mai mare choru de armonia, bunătate si sapientia; cu câtu sunt mai puternice si mai minunate le­gile ei, pre cari se baseza esistenti'a ei si a altora lumi; cu câtu mai multu observezu, câ in ele tdte urmdza din un'a si câ un'a servesce spre tdte, cu atâtu mai vîrtosu nu-mi aflu nice eu sortea legata de acestu firu de pulbere, ci legata de legile cari guberndza firulu de pulbere.

Puterea carea cugeta in mine si lucra, dupa natur'a ei, este o putere asia de eterna câ si aceea, carea tîne împreuna sori si stele; instrumentulu seu se pdte rdde, sfer'a activita-tiei sale se pdte schimbă, precum se trecu pamenturi si stele îsi muta loculu; dar inse legile prin cari ea îsi are esistenti'a (td esse) si in puterea câroru se arata in alte aparitiuni, nu se schimba nici cându. Natur'a ei câ si raţiunea lui Dum­nedieu este eterna si columnele (proptelele) esistentiei mele (nu ale aparitiunei corporali) sunt atâtu de tari, că si pilaştrii

. _ 29 —

umvex$iHi;;jQM-'tlţ* eşistenti'a isi este egala sieşi, ea este basata pe acelesi legi atâtu in cele mai mari, catu si in cele maţJBMa, Cpnstructiunea edificiului lumescu îmi asigura asia | ^ p § t o ^ e ' ; ' e ^ t « p t i e i m e l e , adecă vidti'a mea interna I p & e j m i t a t e > Eu voiu fi ceea ce sunt, ori unde si ori :

voVfi; 'o putere in sistemulu tuturoru puteriloru, o fi-inti* iu atmoni'a nepatrunsibila a unei lumi dumnedieesci.

M j i ţ a n t e j e s u n t un feliu de organisatiune mai inalta decâtu tdte făpturile pamentului si au unu cercuitu asia de mare ificitu seperdu in acesta si in unele familii se apropia le te^nuluanimalu. Plant'a are unu feliu de vietia si etate; ea are genuri si generare (productiune), vietia si morte. Su-p'rafatî'a pamentului a fostu mai ântâiu pentru ea decâtu pen­tru animalu si pentru omu; pre totu loculu ea se indesa ina­intea acestora si chiar pe stanei, cari nu servescu altoru fi-intie de locuiritia, ea se acatia in specie de muschiu si mu-cedidla si vegeteza. "" ' Unde 'numai unu grauntielu de pamentu pdte primi in sine seminti'a ei si-lu1 incâldiesce uh'a radia de sore, ea pri-iesce si apoi mdre o morte fructificatdria, câci pulberea ei servesce câ sinu de mama pentru alte plante. Estu modu stânci devinii irivescute cu ierburi, estu modu desşca mocirle si deviriu cti timpulu loculu celu niai roditoriu. Acesta pu-tredire a planteloru si nascerea altor'a pre loculu loru este florari'a peâ pururea' lucrâtdrie' a naturei pentru organi-satiunea faptureloru si pentru mai departea cultura a pa­mentului.

' 'lucru Veditu, câ vieti'a omenesca, incâtu este vege-tatiune, are sortea plantei. Periddele vietiei ndstre sunt pe-riddele de vidtia ale plantei; ne nâscemu, crescemu, infiorimu, vestedimu si inorimu. Pâna cându omulu cresce si succulu in elu este verde, câtu-i pare lumea de larga si plăcuta! Elu îsi intinde ramurile, si crede câ va cresce pâna in ceriu. Asia îlu chiama natnr'a la vidtia, pâna cându cu puteri june si cu activitate neobosita îsi câştiga tdte acele facultăţi, cari a voitu nâfur'a â le perfecţiona in densulu. Dupa ce scopulu este',:âjunsu, eâ îlu parasesce pe incetulu. In primavdr'â Vietiei ndstre ;Câ si în timpulu de înflorire alu primaverei, cu ce bogaţii e încărcata natur'a pretotindenea. Pare câ ar voi se semene o noua creatiune cu acesta lume de flore! Câte-va luni dupa aceea cum sunt schimbate tdte! Cele mai multe flori sunt cadiute; câte-va fructe abia priescu! Cu mare os-tenela si nisuintia a poporului ele se cocu. Si numai decâtu frundiele incepu a îngălbeni si a se vestedi. Apoi pomulu îsi scutura perulu incaruntitu pe urm'a eopiiloru sei iubiţi, cari l?au Iparasitu, si acum'a eta-lu'cum sta plesiuvu, fârafrundie; viscolulu îi rapesce crengile uscate, pâna cându in fine cade db totu la pamentu. - H IO Cel nu trece si omulu prin acelesi fase, daca îlu con-sîderîfieâ planta? Ce imensitate de sperantie, prospecte si de îndemnuri (bolduri) de activitate îi împlu inim'a juvenilă! Elu are în^tede^ea de a putd face totu si tocmai fiindu câ are încredere, îi si succede; câci noroculu este logodn'a junetiei!

.CfttWrâ ani-Wetâ se schimba tdte in giurulu liri, singuru nu­mai fiindu-câ se schimba elu. Cu cele mâi puţine din câte â; vtokuiL faee, Şf!fcMfu'ila câpetu; si ferice de elta de cum-va Mmâi ! svdiesce's8 Ie'ittidpfin&ca acele acuma la tîmp u ieiji pdrturiu; ci!vbiescelaH "tMescâ ih pace. .->''• 1

Au facutu unii o lauda forte nedrepta genului nostru» cându au afirmatu, câ intr'ensulu se afla tdte puterile ai fa? cultatile toturoru fiintieloru întrunite in gradulu celu mai perfectu. Laud'a acesta pe lângă câ este nedemuşteavera, este sieşi contradicatqria, câci veditu este, câ in casulu acela p putere ar neutralisâ pre ceealalta si atunci creatur'a ar.ifii lipsita cu totulu de gustarea fiintiei (esistentiei) sale, Cum se pdte aceea, câ omulu se infloresca câ fldrea, se pipae câ painginulu, se edifice câ albin'a, se suga câ fluturele si totu* odată se posseda tari'a musculara a leului, desteritatea elen fantului si artea castprelui? Si posiede elu aceea intimitatet mai cuprinde elu măcar uu'a din aceste puteri cu acea in? timitate, cu carea o cserceza si folosesce fiinti'a respectiva,?

De alta parte era au voitu unii, daca nu a-lu degrada pâna la animalu, dara a-i denegâ caracterulu propriu genului seu si a'lu face unu animalu, carele nisuindu-se spre o per­fecţiune mai inalta, si-a perdutu cu totulu proprietatea spe­ciei sale. Acuma este lucru evidentu, câ acest'a sta iu con­tra adeverului si evidentiei istoriei sale naturali. Veditu este, câ elu are proprietăţi, pe cari nu le posedu animalele, si câ elu a produsu lucrări, cari bune ori rele, îi remanu |ui proprie. Nici-unu animalu nu are limba (graiu), precum are omulu, cu atât'a mai puţinu scrisdrea, traditiune, religiune, legi voluntarie si drepturi. In fine nici unu animalu nu aj:e macaru acea cultura, îmbrăcăminte, locuintia si arte, acelu modu de vietia, acele bolduri neinfrenate, acele opiniuni sbur-datice, cu cari se distinge aprdpe fia-care individu omenescu. Noi nu cautamu aci, daca sunt tdte spre folpşulu au spre daun'a speţiei ndstre; destulu atâta, câ este caracterulu şpe-şiei ndstre.

Statur'a omului este drepta; uniculu pre pamentu iii reşpectulu acesta. Câci cu tdte câ ursulu are talpa lata, şi la lupta se ridica in susu; cu tdte câ moimele unsori mergu sau fugu ridicate in susu, totuşi mersulu dreptu remane n-a,-mai omului propriu si naturalu. Piciorulu seu este mai laţii si mai tare;' elu are unu degetu la pecioru mai lungu decâtu celelalte, pre cându moim'a are in loculu degetului mare, unulu câ degetulu policariu; si calcaiulu este asemenea cu talp'a. Pentru statur'a acdsta sunt acomodaţi si toti muşchii. Pulp'a este mărita; basenulu este indereptu, sioldurile sunt lărgite; spatele este mai pucinu strimbatu; pieptulu este lar-gitu, elu are umeri si mâni cu degete pipaitdrie; capulu este intaritu prin muşchii grumazului si astufeliu inaltiatu 4e cq-rdna a intregu edificiului, omulu este av&Qi»noq (afltropos), o făptura ce caută departe preste sine si in jiiru de /sine.

Inse statur'a drepta este pentru omu singura naturale; elu mai este organisatiunea pentru intrega chiamarea spegţei sale si caracterulu seu deosebitoriu. Nici unu popo.ru prş pamentu nu s'a aflaţu âmblandu pre patru picidre; ci chiar si cei mai selbaţeci au âmblatu dreptu, pre lângă tdte câ unii in privinti'a culturei si a modului de yietia se aprpjPjî» asia tare de animale. Pentru ce se primimu noi dara neşc(e paradocse nedemustrate, mai cu totulu contradicatdrie, pre cându structur'a omului, istori'a spegiei sale si intrdg'a ana-lpgie a organisatiunei de pre pamentulu upştru ne cpni|uee.,)a altmceva? Nici o făptura: din câte cuudscemu, /nu. a^esitu din organisatiunea sa originaria. La omu tdte sunt acem«* date staturei ce o are; pentru ce dara se aruncamu iii pui-

bere diadem'a ce ne este data de a fi aleşi, si se nu voimu a vede tocmai centrulu cercului, in care se păru a se Întruni toti radii? :

! ; Dupâ ce mâm'a creatoria si-a îndeplinita opurile sale si â firiitu tdte formele, cari erau posibile pe acestu pamentu, stete locului si fece o reprivire preste opurile sale; si; cându vediu, câ pe lângă tdte mai lipsesce pamentului decdrea lui cea mai de frunte, regentulu si alu doilea creatoriu; dea atunci forma ea frumseti'a omenesca si dise celei mai tinere dintre făpturi: „Scdla-te de pre pamentu! lăsata de capulu teu, ai fi animam câ si alte animale; inse din gratia isi iubirea speciala a lui Dumnedieu mergi dreptu, si fi Dumnedieulu animaleloru!"

O nu! nu te-ai lasatu îiedescoperitu faptureloru tale, tu îsvoru vecihicu a tota vieti'a, a tota fiinti'a si form'a. Ăni-malulu plecata cu capulu câtra pamentu simte puterea si bu­nătatea. Sa, de si intr'unU modu dbscuru, eserciandu puterile sl aplicările sale conformu organisatiunei sale; elu vede iri bhîu dieitatea visibila a pamentului. Era pre omu îlu ridi­caşi, câ insusi fâra se scie si se vrea, se caute dupa caus'â liicrarildru, se ghicesca Iegatur'a loru, si estu modu se te afle pre tine Iegatur'a tuturoru lucrarilofU, esenti'a esentieloru, bsistenti'a a tota esistenti'a. Interiorulu naturei tale nu-lu Cundsee, fiindu-câ elu nu cundsee si nu vede puterea din la-iintru a nice unui lucru; dara cându voiesce se-ti dea form'a, eta a retacitu si Caută se retacesca; pentru câ tu esci fâra forma, de si prim'a si unic'a causa a tota form'a. Si cu tdte aceste cea mai mica licurire a mintei omenesci despre tine, este lumina si fia-care altariu falsu, pre care ti I'a ridicatu, unu monumentu nefalsu nu numai alu esistentiei tale, ci si alu putiritiei omenesci de a te cundsee si a te adora. Asia dara religiunea chiar si numai privita câ si unu esercitiu alu mintei, este umanitatea cea mai inalta, este cea mai sublima fldre a sufletului omenescu.

(Va urma.)

Militar ia.*)

Consemnare despre oficerii romani născuţi in tînutulu fostului alu II-lea regimentu romanescu de margine, resp. alu 17-lea de infanterie, cari au esitu parte din institutulu mili-tariu din Naseudu, ce s'a intemeiatu de câtra imperatuîu Iosifu H la a. 1784, parte din scdlele normale, triviale Si din gimnasiulu dela Naseudu, parte din Academi'a mi­litară, precum si din alte scoli militare. Acdsta con­semnare cuprinde pe oficerii cari au servitu (si unii mai servescu) dela infiintiarea regimentului alu II-lea de mar­gine pâna astadi impreuna cu numele de botezu si de familia, loculu nascerii, trup'a sau regimentulu la care âu servitu sau servesce, chargea, decoratiunile respecti-

*) Acestu catalogu interesanta si instructivu e destinatu de câtra on. domnu compuitoriu alu ei a se publica atâtu in „Observatoriulu" catu si in „Transilvani'»", in care au aparutu si Istori'a regimentului II; graaiti&rescu si mai mulţi articlii militari in vre-o 8 ani. Ii facemu locu in ambele foi cu cea mai mare plăcere. Red. jy

viloru si alte date de înteresu. Pentru usiuratate» s'a com-pusu iri ordinu alfabeticu: /

I . Â l e x i A r tem iu P. Dr. in filosofia, locotene'n'te la reg. 63 de linie, decoratu cu „Medal i 'a de âuru, Bene meren t i cl I. a regelui îlomaniei Carolu I , nasc. in Sării georgiu. / 7'''n'^' '.'

.2. A h d r i e s i u I j â v r i l a , locot. Ia reg. 63 de linie, n. in Naseudu.

3. A n d r o n e Vaş i l e , la reg. 17 de margine locot. superioru, dec. cu „Crucea pent ru armata", nasc, in Naseudu. ' ' ' ' ' •

4. Anţqnu Ipnu juh. locot. şuperioru la reg. 50, nasc. in Naseudu.

5. Antonu îonu senior, locot..jareg^ 17 de margine, cii „Crucea pent ru armata", n/in Naseudu.

6. Antonu N i c o i a e , cap. la reg. 17 de margine si 50 de linie, dec. cu „Medal i 'a de resboiu" si cu „Cru­cea de se rv ic iu" , a luptatu in a. 1848—9, n. in Naseudu.

- 7., Antonu Toade ru , cap. intru tdte ca Antonu N. cu carele este frate, servitu la reg. l f de Gfanitia nr. 11, 51 dje linie, â luptatu la 'a. 1848, 1849 si 1859 cu lauda.

8. A r s e n t i Franciscu, locot. superioru la reg. 50, nasc. in Grledinu.

9. A r s e n t i Toaderu , majora la reg. "17 de mar­gine, dec. cu „Ordinulu lui L e o p o l d u cl. III ." , s'a dis-tinsu in a. 1848—9, nasc. in Grledinu.

10. A r s e n t i Valer iu , . locot. la reg. 17 de margine, nasc. in Gledinu.

I I . Bacea Iacobu, cap. la reg. 63 si 31 de Unie, dec. cu „Medali 'a de resboiu", nasc. in Borgo-Rusu.

- 12. Ba les ianu Andre iu , loc. la reg. 17 de mar­gine si 61 de linie nasc. in Lesiu.

13. Bârna T e o f i l u , cap. la reg. 17 de margine si 62 de linie, nasc. in Maieru.

14. B e r a r i u G e o r g e , locot. sup. si comandante de baterie la reg. 17, dec. cu „Crucea pentru armata", s'a distinsu la Btindenthal, Hagenau, Sonnenwald, Sorgheim, Schwarzwald, Salzbad si a fostu vulneratu la Pfulendorf, nasc. in Zagra.

15. Bobu Carolu, locot. la reg., 17 de margine, fu vulneratu la Areda. nasc. in Maieru.

16. Bodescu I o s i f u , j X s L 5 " ^ i 17. Bodescu Nicoiae, \ ^ t ^ 0 S . p l e

din Salv'a, si se afla armatei romanet in care

Plevn'a in a. 1877 sunt

18. B o r c o c e l u Da'nielu, cap, lareg. 17 de margine, dec. cu „Crucea pentru armata", fu vulneratu la Marco Piave in 28/10 1813, nasc. in Gaureni.

19. B o r c o c e l u Eugeniu , cap. la reg. 17 si 9 de margine, dec. cu „Medal i 'a pent ru resboiu" si „Cru­cea pent ru s e r v i c i i " , a luptatu in a. 1848—9, nas$.: m Gaureni.

20. B o r c o c e l u Io nu, locot. la reg. 41., nasc. in Gaureni.

21. B o r g o v a n u Davidu , locot. la ,reg. 16 si 17 de margine, nasc. in Lesiu. i

22. B o r g o v a n u Stefanu, căpitanii la reg. 17 de margine si 50 de linie, dec. cu „Crucea pentru m e r i t e m i l i t a r e " , „Medal i 'a de a rg in tu pentru bravura

_ 25 —

cL L, ^Me-daliia pentrtt 1 resboiu", „Crucea pentru serv ic iu" , s'a distinsu la puntea dela Piski in 7 Fauru 1849, naseV^^angeorgiu. •mM" Bosga<Axente, locot. sup. la reg. 17 si 14 de Agfifft, decrtu „Medal i 'a pentru resbo iu" si „Cru­cea pent ru se rv i c iu" nasc. in Borgo-Tiha.

^ >->!>. Bot ta Grego r iu , locot. la reg. 50 de linie, „Ca-v a l e r u l u ord. corone i de feru cl. III . ," distinsu in a*ulu^ 184&-49.

—25. Buia A lexa , locot. comand, institutului militanu diiiPNâseudu, la reg. 17 de margine, nasc. in Sangeorgiu.

- 26. Bot ta Hiobu , locot. la reg. 17 de margine, nasc. tttllva-mare.

-27. Buci la Dani i a, locot. la reg. 17, dec. cu „Cru­cea pentru armata", nasc. in Zagr'a.

28. Campianu Luca, majoru, au servitu la reg, 5, 50, 63 si 64, dec. cu „Medali 'a pentru resbo iu" si „Crucea pentru mer i t e " , nasc. in Hordou.

29. Capcherment A n g e l u , (fiiulu popei G-eorge din Naseudu.) Locot. colonelu la reg. 17, nasc. in Naseudu.

... 30. Cârculu (Ki rku ) Ar t emiu , cap. la reg. 17 si 7 de margine, dec. cu „Medali 'a pentru resbo iu" si „Crucea pentru serv ic iu" , nasc. in Rebrisior'a.

31. Cârculu ( K i r k u ) Emil , cap. la regimentulu 7 de margine (reg. de Pioniri), nasc. in Rebrisior'a.

—32. Cârculu (K i rku ) Macedonu, locot. sup. la reg. 17 de margine, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc. in Rebrisior'a.

- 33. Câ t iu lu ( K i t t u l u ) Dumi t ru , locot. la reg. 17 de margine si 50 de linie, nasc. in Zagr'a.

- 3 4 . Câ t iu lu ( K i t t u l u ) P e t r e , locot. in armat'a României, a escelatu la Plevn'a, nasc. in Naseudu.

35. Cardanu Onis ioru, locot. la reg. 17 de mar­gine, nasc. in Rodn'a.

36. Cârlanu G r i g o r e , locot. la honvedi, nasc. in B.-Dioseni.

- 37. Carpu Ionu, locot. sup. la reg. 17 de margine, ^a distinsu la Wilmich, n. in Salv'a.

-38. Corbu lu Toaderu , locot. la reg. 17 de mar­gine, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc. in Zagr'a.

39. Dembu (Mot iu ) Atanasiu, locot. la reg. 17 de margine, dec. cu „Crucea pentru armata", distinsu in a. 1848—9, nasc. in Zagr'a.

40. Doch ie G e o r g e . locot. la reg. 17 de margine, nasc. in Feldru.

41. D o d i e Ionu , locot. sup. la reg. 17, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc. in Mocodu. n i . 42. Domide Davidu, locot. la reg. 17 si 14 de de margine, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc. in

~p43.' Domide F l o r i a n u , cap. la reg. 62, dec. cu „MedâHa pentru resboiu" si „Crucea pen t ru ser­v ic iu" , nasc. in Rodn'a.

- 44. Domide Geras imu, locot. la reg. 63 si 82 de linie, si mai tardiu capeîafiu castrense, nasc. in Rodn'a.

45. Domide Leonu, cap. la reg. 50 si 51, dec. cu „Medali 'a pentru resbodu" si cu „Crucea pentr-u se rv ic iu" , s'a distinsu in resboiulu din 1882 din Hertie >-

vin'a la Malieva Radan, pentru care bravura a capatatu lâd-datoru Prea Inaltu, nasc. in Rodna-vechia. v m u

- 46. D o m i d e Pan t i l imonu , tata lui Domide Leonu, cap. la reg. 17 si 13 de margine, si la 50 de linie, <itee;< c& „Crucea m i l i t a r ă p e n t r u mer i te" , „Cav. ord. ru-sescu S. Anna.cl. aHI-a", Medal i 'a pen t ru resboiu"-„Crucea pentru se rv ic iu" , s'a distinsu in a. 1848-7-9 in 17 lupte, n. in Rodna noua. •' ••.pS

• 47. Drag anu Demet r iu , locot. la reg. 17 margine,, dec. cu „Crucea pen t ru armata", nasc. in Zagr'a.

. 48. F e t t i Spi r idonu, locot. la reg. 17 de margine, nasc. in Suplaiu. - <'••'')

- 49. F l o r e Ionu, locot. la reg. 17 de margine, dec cu „Crucea pent ru armata", nasc. in Sangeorghi; > i ;)

50. Gaftone Stefanu, locot. la honvedi (militî&j nasc. in Salv'a. .•> î.-:.v

51. Gaboru Enricu, locot. colonelu la reg. 50 si 29 dec. cu „Medal i 'a de resboiu" si „Crucea pentf t t se rv ic iu" , nasc. in Sieutiu.

52. Gaboru Ionu , capitanu manip. la Dragonf-Ba^ voieni Nr. 5, tatalu lui Gaboru Enricu si Iosifu, nasc. iri Sieutiu.

» 53. Gaboru Iosifu, colonelu la reg. alu 5 de Hu- v sari si alu 5 de Dragoni, dec. cu „Ord. co rone i d'â feru cl. IH", „Medal i 'a de resboiu", „Crucea pen­tru se rv ic iu" , s'a distinsu in a. 1849, nasc. in Sieutiu.

- 54. Gab r i e lu Constant inu, locot. sup. la reg. 17 de margine, dec. cu „Crucea pent ru armata", naâe!; in Naseudu.

55. G a b r i e l u L e o, locot. sup. la reg. 17 de mar­gine, nasc. in Naseudu.

- 56. Gab r i e lu Pan t i l imonu , locot. la reg. 17 de margine, dec. cu „Crucea pent ru armata", s'a distinşi; la Ared'a, nasc. in Naseudu.

57. G a v r i l u t i u G e o r g e , locot. la reg. 63, nasc? in Naseudu. • / .

58. G e o r g i t i a Ios i fu , locot. la reg. 17 si 12 de margine. •

- 59. Gal lanu Danila, locot. sup. la reg. 17 de mar-1" ' gine, s'a distinsu la Strassburg in 26 Octombre 1793, nasc. in Naseudu. <) .

. 60. Grap ini Pamf i l i e , locot., apoi capelanu cam-, pestru la reg. 63, nasc. in Siantiu. ;

61. G r i g o r i t i a Ionu, locot. la reg. 17 de margine, " nasc. in Naseudu.

62. Hanganu Andre iu , locot. sup. la reg. 64, nasc in Borgo-Bistritia.

63. Hangea Bobu Alexandru , locot. la reg. 63, nasc. in Maieru.

64. Hangea Severu , cap. la reg. 17 si 50, dec. cu „Medal i 'a de resboiu" si „Crucea pentru ser­vic iu" , nasc. in Maieru. .,

65. Iechimu Mihai la , locot. sup. la reg. 16 de margine, nasc. in Monoru.

66. I f t e n e Ioiiu, locot. sup. la reg. 17 de margine . si 50 de linie, nasc. in Mocodu.

"67. Igna tu Nech i t a , cap. la reg. 17 de margine" si 50 de linie, dec. cu „Medali 'a pentru armata* si

• 4

„Crucea pentru serv ic iu" , astadi se afla in armat'a Ro­mâniei câ locot. eolonelu, nasc. in Salv'a.

-68 . I l i e s i u V a s i l e , locot. sup, la reg. 50, nascutu in Feldru.

- .69. I l i e s i u Danila , locot. sup. la reg. 17 de mar­gine, dec. cu „Crucea pent ru armata",, nasc. in Maieru.

—70. I l i e s i u Stefanu, locot. la reg. 17 de margine, nasc. in Maieru (1790).

-71. I l i e s i u G e o r g e , cap. la reg. 17 de marg., de-coratu cu „Medali'a de auru pentru bravura", „Crucea pentru armata", s'a distinsu la Schwiegerheim si Freisprach, (1794), nasc. in Maieru.

- 72. Jard'a N i c e f o r u , cap. la reg. 17 de marg., dec. cu „Crucea pentru armata", s'a distinsu la Freisprach, Schwiegerheim, Wormsroth, Bingenwald, Stremburg, Sonnen-wald, Arcole si Ared'a, nasc. in Rebrisior'a.

73. L a z a r i c i u N i c o l a e , locot. la reg. 17 de marg., pasc. in Rebrisior'a.

-74. Lic'a G e o r g e , cap. la reg. 17 de marg. si 50 de linie,dec. cu „Medal i 'a pen t ru resboiu" si „Crucea

/ pentru s e r v i c i u " , a luptatu in a. 1848—49 cu batal. I., nasc. in Sangeorgiu.

-75 . Luc i i i L e o n t i n u , cap. la reg. 17 de marg., viee-cap. si presied. la tribun, din Naseudu, nasc. in Feldru.

„ 7 6 . Luc i i i I o s i f u , cap. la Honvedi, a servitu si la reg. 50, nasc. in Neposu.

„ 77. Lucut i 'a P a m f i l i e , cap. la reg. 63 si alu 5 de linie, nasc. in Borgo-Prundu.

- 7 8 . L u p o e Ioanu, locot. la reg. 63, profesoru gimnas. in Naseudu, nasc. in Sangeorgiu.

- 79. Maniu Pahone , locot. sup. la reg. 17 de marg. si 50 de linie, dec. cu „Medali 'a de resboiu" si „Crucea de se rv ic iu" , comisariu la Montura, nasc. in Zagra.

, 80. Marg ineanu E r n e s t , cap. la reg. 50 de linie, dec. cu „Medal i 'a pent ru resboiu" si „Crucea pen­tru se rv i c i i " , nasc. in Budacu.

, 81. Marg ineanu Ioanu , cap. la reg. 50 de linie, dec. cu „Medal i 'a pen t ru resboiu" si „Crucea pen­tru servic iu" , nasc. in Budacu.

82. Maser iu G e o r g e , locot. sup. la reg. 17 de marg. si 50 de linie, nasc. in B. Tina.

- 83. Maximu L o n g i n u , locot. la reg. 50 de linie, nascutu in Naseudu.

84. Mihalas iu A n d r e i u , locot. la reg. 50, nasc. in Sieutiu.

85. Miha las iu C a r o l u , cap. la reg. 17 de marg. si 50 de linie, dec. cu „Medal i 'a pent ru resboiu" si „Crucea pentru se rv ic iu" , a luptatu in a. 1848—49, nasc. in Sieutiu.

86. Miha la s iu Franciscu , cap. de gendarmerie, a servitu la reg. 17 de marg. si 50 de linie, dec. cu „Crucea de s e rv i c iu" , nasc. in Sieutiu.

87. Miha l a s iu G r i g o r e , locot. sup. la reg. 17 de marg., dec. cu „Crucea pentru s^r^viciu", s'a luptatu in 1848—49 cu multa bravura, nasc. in Sieutiu.^

88. Miha la s iu Ioanu , majoru la reg. 17 lîe-marg,-dec. cu „Crucea pent ru armata", nasc.in Sieutiu,(1819).

26 —

— 89» iMihalasiu, M i c h a i l a , locot. sup. la manipula-tiune, nasc. ia Sieutiu. *

-90. M o r a r i u Iacobu , locot. la reg. 17 de marg., s'a distinsu la W:airschau in 19 Aprile 1809, a foştii vul-neratu la M a r c o - P i e r o in 28 Octombre 1813, nasc. Zagra (1790).

91. M o t i u M a t h e j u , cap. la reg. 17 de marg., dec. cu „Crucea pent ru armata", din Zagra.

92. Mures ianu I o a c h i m u , locot. la reg. 50 de linie, nasc. in Rodn'a.

93. Mironu Iaanu, locot. la reg. 17 de marg. nasc. in Telciu. . . . . . . . .

94. Muresianu Ioanu , locot. la reg. 50 de linie, nasc in Rebrisior'a.

95. Mures ianu IuJiu, Pr. in med., medicu de reg. la reg. 2, nasc. in Rebrisidr'a. ,

96. M u n z a t u A d o l f u Dr,, medicu de reg. la reg. 12, ' nasc. in Borgo-Mijloceni.

97. Munzatu Gus tavu , cap. la reg. 16 de marg. si 46 de linie.

98. Munzatu N., cap. de manipulatie, tata la cei precedenţi, nasc. in Borgo-Mijloceni.

99. Nascu t iu A l b e r t u , locot. la reg, 50 de linie, nasc. in Naseudu.

100. Nascut iu V a s i l i e , consiliariu de manipulatie, la reg. 17 de margine, nasc. in Naseudu.

101. Nascu t iu G e o r g i u , cap. la reg. 6 si 50 de linie, nasc. in Naseudu.

102. Nascut iu Pe t rea , , locot ia reg. 50 de linie, comand, la montura, nasc. in Naseudu.

103. Neamt iu I acobu , locot. la reg. 17 de margine, nasc. in Feldru. .

104. Ordace N i c u l a e , locot. de reg. 17 de margine, nasc. in Parv'a.

105. Pascu V a s i l e Dr., medicu de reg. la reg. 9 nasc. in Salv'a.

106. P a v e l e a E m i l u , loc. la reg. 63, nasc. in Salv'a, 107. P a v e l e a T o a d e r u , locot. sup. la reg. 17 de,

margine si 51 de linie, nasc. in Salv'a. 108. P e r i e D i o n i s i u , locot. la reg. 17 de. margine

si 50 de linie, nasc. in Gledinu. •109. P i o r a s i u T o a d e r u Cons tan t inu , cap. la

la reg. 17 de margine, nasc. in Ilv'a mare. y 110. P1 a i a n u A1 e x a n d r u, cap. la Husari la reg. 12,

nasc. in Mocodu. 111. Popu A l e x a n d r u , Dr. in med., locot. la reg.

63 si 82 de linie, nasc. in Nuşfaleu. . 112. Popu A l e x a n d r u , locot. la reg. 63, nAsc. ia

Poiana (St. Iosifu). ;>: - 113. Popu A n c h i d i m u , capelanu castr., fu omorîtu

câ vicariu in Naseudu in a. 1858, fara a se fi eruatu omorî-torii pana astadi.

—114. Popu V a s i l e , cap. la reg. 17 de margine, vul­nerata la Hagenau in 12 Decembre 1784, nasc. in Bighigiu (1790 avansatu), mosiu la generalulu Leonidas Popu.

-*-115. Popu G a y r i l a , locot. la reg. 17 de margine, -Ccu „Medal i ' a de a rg in tu cl. H. pentru bravura",

„MedaTi* pentru resboiu" si „Crucea pentru ser-v i i i a ' r B ' » distinsu in a. 1848—49, nasc. m Feldru.

' '%-fML Popu Gavr i la , cap. la reg. secuiescu 16, nasc. ftfcârigiu, (fiiulu lui Popu Vasile Nr. 114).

117 Popu G e o r g e , locot. sup. la reg. 50 de linie, cu Crucea m i l i t a r ă pent ru mer i te" , a cadiutu

k tfostozz'a in 1866, nasc. in Lesiu. ' » 118.- Popu I acobu , cap. la reg. 17 si 50, dec. cu

Medali 'a pen t ru resboiu" si „Crucea pentru ser­viciu'', nasc. in Rodn'a.

.119. Popu Ioanu , Dr. in medicina, medicu de reg. ^"batalionulu de venatori 28, nasc. in Bichigiu.

120. Popu Leonu, majoru la reg. 17 de margine, dec. cu „Medali 'a pen t ru resboiu" si „Crucea pentru serviciu" , nasc. in Bichigiu, tata la gener. Leonidas Popu.

121. Popu Leonid'a baronu, ma jo ru -gene ra lu , ad ju t an tu -gene ra lu alu Ma je s t a t i i Sale si Chefu la cancelari 'a m i l i t a r ă a Ma je s t a t i i S a l e ; a servitu la reg. 51 si 63 si este decoratu: „ C a v a l e r u al ordin, c o r o n e i de feru cl. I I 8 , „Crucea mi l i t a r ă pentru mer i t e " , „Decorati'a pentru resboiu", „Marea cruce a ord. W l i r t e n b e r g i a n u F r i e d e r i c u " , „Comandore al c r u c e i de cl. I . a ord. m. d. badense de ZahTin-ge r L o w e n " , „Comandore alu c ruce i reg. Sehwe-dianu d e St. O la f ord.", „Marea c ruce a ord. reg . I t a l i a n u Coron'a I t a l i e i " , „Cava le ru alu ord. mi-l i t a r i u pentru m e r i t e m. d. Hess ianu , si alu ord. reg. se rbescu Takova" , s'a distiusu la ocuparea Bosniei si a Ertiegovinei ca sieiu alu statului majoru-generalu, nasc. din Bichigiu.

122. Popu M a ce do nu, capelanu castrense, fostu vi-cariu in Naseudu si prepositu capitulariu in Gherla, nasc. in Sangeorgiu, frate cu Anchidimu Popu.

-•123. Popu Macedonu , locot. colonelu, la reg. 17 de margine, dec. cu „Crucea p e n t r u armata" nasc. in Mititeiu.

«»124. Popu Macedonf i Ca ro lu , cap. la reg. 1 de Husari si la statulu majoru-generalu, fiiulu lui Macedonu.

- 125. Popu M a f t e i u , cap. de caval, la reg. 11 de Husari, nasc. in Bichigiu, fiiulu lui Popu Vasile Nr. 114.

.- 126. Popu M i h a i l a , locot. sup. la reg. 17 de mar­gine, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc. in Maieru, (avansatu T809).

127. P o p u P a n f i r u , locot. sup. la reg. 63, nasc. in Bichigiu.

- 128. Popu P a v e l u , loc. sup. la Honvedi, nasc. in Naseudu.

129. P o p i t i a n u V a s i l e , cap. la reg. 17 de mar­gine si 50 de linie, cu „Crucea m i l i t a r ă pent ru me­r i t e" , „Medal i 'a pen t ru r e sbo iu si „Crucea pent ru servic iu" , a'a distinsu la Custozz'a in 1866, nasc. in Nepos.

- » 180. P u i a P e t r e locot. sup. la reg. 63 de linie, nasc. in Monoru.

~13l. Puic'a G a v r i l a , cap. la reg. 17 de margine, nasc. in Mocodu, (1793).

toti din Budacu.

• —132. P u r c e i l a I o a n u , cap. la reg. 17 de margine, si 50 de linie, dec. cu „Medali 'a pent ru resbo iu" si „Crucea pentru serv ic iu" , a luptatu in anulu 1848—49 si in 1859 cu bravura, n. in Borgo-Prundu.

• 133. Pu t i l e anu V i l i b a l d u , locot. sup. la reg. 17 si 50, a luptatu 1848—49, nasc. in Naseudu.

134. Reu (Reou) P a v e l u , cap. la reg. 17, s'a di* stinsu la Areda, nasc. in B. Rusu.

• 135. R i n z i s i u I a c o b u , locot. sup. la reg 17 si 50,. dec. cu „Medali 'a pentru resboiu" si. „Crucea pen­tru se rv ic iu" , nasc. in B. Tiha.

136. Ros iu V a r t o l o m e u , locot. lareg. 17 de mar­gine, in Rebrisidra. (1793).

137. Runcanu Alexand ru , locot. sup. la reg. 17, dec. cu „Crucea pentru armata", nasc. in Budacu.

» 138. Runcanu Caro lu , locot. la reg. 17 si 50.

. 139. Runcanu Dani la , cap. la reg. 17 si 50, apoi la reg. 9 de margine.

- 140. Runcanu Ioanu , cap. la reg; 70 de margine si 50 de linie.

141. R u s u D e m e t r i u , major de gendarmerie, servitu la reg. 13 si 17 de margine, 50 de linie, dec. cu „Crucea mi l i t a r ă pentru mer i te" , „Medali 'a de argint i i cl. I. pentru resboiu" si „Crucea pentru se rv ic iu" , s'a distinsu in a. 1848—49, nasc. in Rebr'a mare.

143. Rusu Ioanu, locot. sup. la reg. 17 si 50, nasc in B. Prundu.

143. S a l v a n u G r i g o r e , locot. sup. la bransi'a de manip., nasc. in Mititeiu.

-144. Sandulu T e o d o r u , cap. la reg. 41, 50 si 63 de linie, dec. cu „Medali 'a pentru resbelu" si „Crucea pentru servic iu" , nasc. in Naseudu.

145. Sangeorzanu V a s i l e , locot. lareg. 43 de linie, nasc. in Parv'a.

146. Savu A l e x a n d r u , locot. lareg. 17 de margine, dragomanii in Iasi, nasc. in Lesiu.

147. Scr idonu V a s i l e , locot. la reg. 17 de mar­gine si 51 de linie, nasc. in Feldru.

148. S i m v e l i u Ioanu , cap. la reg. 17 si 9 de mar­gine si 39 de linie, nasc. in Zagr'a

- 149. Slobod'a, locot. sup. la reg. 50 de linie, nasc. ro Rebr'a mare.

- 150. Ştefani V a s i l e locot. la reg. 17, decoratu cu „Crucea pentru armata", nasc. in Naseudu.

151. Stefanut iu G e o r g e , locot. la reg. 17 de mar­gine si 50 de linie, nasc. in Telciu.

- 152. S t eopoe D ion i se , locot. la reg. 63, astadi in-gineriu in Bucuresci, nasc. Sangeorgiu.

153. Sucia Caro lu , locot. sup. la reg. 50, dec. cu „Crucea mi l i t a ră pentru mer i te" , eadiutu la Custozz'a 1866, nasc. in Poiana.

- 154. Svobod'a G e o r g e , locot. manipul., nasc. in Rebr'a mare.

— 28 —

_ 155. Tamas iu N i c u l a e , locot. la reg. 17 si 50,-

nasc. in Borgo-Mijloceni. ' ~ 156. T a n c o Pet ru , locotenente la regimentulu 17 de

margine. 157. Todic 'a Dumi t ru , locot. la reg. 17, dec. cu

„Crucea pentru armata", nasc. in Lesiu, s'a distinsu la Arcole.

158. T o m i S i l v e s t r u , cap. la reg. 17 de margine, si 50 de linie, dec. cu „Medal i 'a pentru resboiu" si ^Crucea pent ru serv ic iu" , nasc. in Mocodu.

459. Tomuti 'a Ioanu , majoru la reg. 17, 50, 46, 63, s'a distinsu in a. 1848, nasc. in Naseudu, adjutantu de divisie.

160. Turba tu P e t r u , majoru la reg. 17 s M 6 de margine totodată si delegatu de judecata, nasc. in Monoru. (Justitiae delegatus).

„.161/ V a r a r e a n u A l e x a n d r u , locot. sup. la reg. 17 de margine, dec. cu „Crucea pent ru armata", nasc. iri Mititeiu.

162. V a r a r e a n u F e r d i n a n d u , locot. la reg. 50 de linie, nasc. in Rusi-Munti (Maros-Oroszfalu).

163. V a r a r e a n u G a v r i l a , cap. la reg. 17demar-

gine, nasc. in Mititeiu. ; .-1'64. V a r a r e a n u G e o r g e , locot. la reg. 17, dec.

cil „Crucea pentru armata", nasc. in Rusi-Munti, (1815) (Maros-Oroszfalu).

- 165. Vara reanu Ludovicu , majoru la reg* 50 de linie, {fiiulu lui Gabrielu) nasc. in Mititeiu.

166. Vara reanu Simionu, cap. la reg. 17 de mar-gine si 50 de linie, „Cav. ord. rusescu St. Anna cL II I" , s'a distinsu in a. 1848—9, nasc. in Santu Ioana, (Szent Ivân).

- 167. V a s i l i c h i Io nu, locot. la reg. 17 de margine, nasc. in Naseudu.

168. V e l i c a n u Ios i fu , colonelu la reg. 17 de mar­gine, 50 de linie si 6 de linie, dec. cu „Meda l i a pen t ru resboiu" si „ M e d a l i a pent ru s e r v i c i u " , nascutu in Mocodu.

- 169. Velicanu W i l h e l m , colonelu la Honvedi, a ser­viţii , la reg. 17 de margine si 50 de linie, dec. cu „ M e d a l i a pen t ru resboiu", „Crucea pentru serviciu" si „Cru­cea pen t ru mer i te" , s'a distinsu la Custozza in 1866, nasc. in Borgo-Russu.

. ... 170. V i t e a z u l u N., locot. la reg. 17, cadiutu la Bundenthal 14/9 1793.

471, V l a d u F e r d i n a n d u , majoru, au servitu la reg. 50 si 52 de linie si 17 de margine, dec, cu „Ord. co­rone i d.e feru cl. III ." , „ M e d a l i a pentru resboiu" si „Crucea pentru servitiu", s'a distinsu la Custozza 1866, nasc. in Borgo-Prundu.

- 17 2. U r e c hi a I o n u, locot. de artilerie in armat'a, României, n. in Poiana.

.! 173.- .Zachar ţe Ionu, cap. la reg. 17 si 11 denjar-gme, nâăc. in B. Tiha.

^17,4. .Zagreanu Ma,rtianu, cagula reg. 17j de mar­gine si 50 de linie, nasc. in Salva. , ( , f o j .

Dupa ckarge suat: 1. . MajarinGeaerali * .. . . . . . . iJ: 2. r Coloneii .... •. 3 3. Locot.-cpjoneli. . . . . . . . . . 3 ; • 4.; Majori . ( . . . . . . . . • f , . . . . . . 9 5. Căpitani . | . . . . . .... • • • 49 6. Locot. superiori.,. . . ' . ., . . . . 36 7. Locotenenţi . . . . . . '. . . . . . . 63 8. Capelani de castre • • . • • • • • 4 9. Medici de regihiehtu ' . ' . . . . • • . 4

10. Consiliariu de adm. (Milit. tfechnungs. Rath) i ;

11. Comandantu dfe ihstit'diu; . ' . . . . 1 Sum'a . 174*)

Documente istorice pentru Romani. (Urmare din nr. 23—24 din 1Ş83.)

1875, Februariu 7. K a u n i t z dâ lui T h u g u t instrucţiuni privit6re la atitudinea, !ce are, se observe faşia ;cu voiy, Grigorie Grhdc'a p. 133.

1775, Februariu st., v, \%; Scrisârea voiv, G r i -g o r i e Gb ic ' a catra ; T h u g u t , cuprindiendu incredio-tiari amicale si împărtăşiri despre însărcinarea data lui Jacpyachi Risp, pentru a tracta in cestiun^a Bucovinei pag. 134. . , , -

, 1775, Februariu 17. Ţhugnt raport^za lui Kan-r n i t z despre stadiulu, in care se afla cestiunea luării Bucovinei si despre nou'a intindere a granitiejoru ip. 135.

1775, Februariu 21. Plenipoţenti'a data baronului T h u g u t din partea; imperatesei M ar i'a T h e r e s i'a pentru a intra in negotiari cu Port'a in cestiunea ce­siunii Bucovinei p, 139.

1775, Februariu 21. Not'a lui K a u n i t z " catra T h u g u t , privitore la recursulu 'divanului moldovenescu catra curtea rusesca in contr'a luării Bucovinei p. 140

1775, Martiu 4. Raportulu lui Thugut catra K a u n i t z , aretandu ca Port'a este hotarîta a ceda Bu-covin'a p. 141.

1775, Martiu 7. Not'a lui K a u n i t z catra Thu­g u t despre staruintiele; Prusiei > si ; ale Rusiei Contr'a ce­dării Bucovinei. si despre stările <hn Poloni'a p. 145.

1 775, Martiu 18. . T b u g u t râporteza lui K a u ­n i t z despre cursulu negotiariloru \ pentru cedarea Bu­covinei p. 146. , . , ; ,

1775, Martiu 21. K a u n i t z dâ lui T h u g u t in­strucţiuni in privinti'a aţitudinei ce are ( se observe in cursulu afacerei bucovinene p. 148.

X' iL *) Pe lângă ( l e multiumimu domnului corespondente pentru acestu

catalogu, pe care îlu consideramu câ unu adeveratu margaritariu s f c â m ' p u

intre publicatiunile de vaWreistoricş, dorimu din sufietu,, câ jrectemn câte iinulu ca ac'est'â, aţâtu'om fostulu regimentu pedestru graniţiariu I Tra'nsilvanu (Oriatu)câtu si Sin "cele! de h i i s a r î toţii gratis*"*^tratîâ7. precumu e i d i n - regimentulri ; g r j f e i t i a r e s C u romanescu' blhttaanu "si rkii cele doue imestecatfl totu d e a c o i o . l iSângele si l'au * ' e r şa ' t t t , i^ eelt 'mai grele sacrificii; au. .adus^ acelea trupe de, natjonaliţaştg < j o r n a o a j pentru tronu, dinâsti'a si' mduârcnî'a. Baca locuitorii din alu câroru sinu au esitu, a c e l e a n'au fericirea de a li se recunosce m e r i t e l e ' î b r u ' s î ' a ' f e tfactaii'«aai^iwnettilesc^ 'ixcdi se le fia eo 'nBe ' r f M Jajunsu- m^mori'a loru in istori'a patriei. . ' t ' . i î î l! uf-tt-ji-t-f ^RflfcWt

— 29.

. r - i f fW, Apriliu 3. r T h u g u t raporteza lui K a u -ni^Ulaiwpre icursulu negociariloru pentru luarea Buco-vin(Bii|)n'l(49.

1775, Apriliu 7. K a u n i t z da lui T h u g u t in-JJţgpGtiani de observatu faţia cu afacerea cedării Buco-« p e i P- . 1 5 L

r; :- 1775. Apriliu 18. T h u g u t raporteza lui K a u -n i i t z despre greutăţile cu care are a se lupta pentru înaintarea afacerei fbucovinene p. 152.

i 7 7 5 , Apriliu 21. K a u n i t z dâ lui T h u g u t in-fetructiuni in privinti'a regularii raporturiloru comerciale cu Turcia si a afacerei bucovinene p. 155.

1775, Maiu 3. T h u g u t raporteza lui K a u n i t z despre stadiulu in care se afla cestiunea luării Buco­vinei, dandu espresie sperantiei, câ in curendu afacerea va fi terminata p. 156.

1775, Maiu 7. C o n v e n t i u n e , prin care Port'a cedeza Austriei Bucovin'a p. 157.

1775, Maiu 7. dtto cu textu fran'cezu p. 159. 1775, Maiu 12. T h u g u t raporteza lui K a u n i t z

comunicandu-i, ca conventiunea pentru cedarea Buco­vinei a fostu incheiata p. 162.

177.5, Maiu 25. T h u g u t scrie, voiv. Moldovei G r i g o r i e Ghic'a, in privinti'a cedării Bucovinei p. 169.

1775i.;;Maiu St< v. 29. Scrisorea voiv. G r i g or i e (yh i c ' a catra T h u g u t , cuprindiendu incredintiari des­pre partea ce a luatu in interesulu cedării Bucovinei pag. 170.

1775. —- — Memoriulu adresatu catra Porta din partea lui T h u g u t in cestiunea luării Bucovinei p. 171.

1775, Iuniu 3. T h u g u t raporteza lui K a u n i t z despre trimiterea comisariului turcescu pentru regularea granitieloru si despre spriginulu voiv. Ghic'a si alu lui Jacovachi Riso p. 172.

1775, Iuniu 6. Not'a lui K a u n i t z catra M a ­r e l e V i z i r, cuprindiendu ratificatiunea conventiunei in-cheiate asupr'a Bucovinei p. 175.

1775, Iuniu1 6. K a u n i t z trimite lui T h u g u t ratificatiunea conventiunei asupr'a Bucovinei, declarandu-se multiumitu de serviciile -Iui p. 176.

' 1775, Iuniu 17. T h u g u t raporteza lui Kaunitz, espunendu părerile sale in privinti'a modului, cum trebue esecutata Conventiunea privitdre la Bucovin'a p. 177.

^ 1775, Iuliu 3. Raportulu lui Thugut câtra Kau­n i t z , despre cheltuelile făcute in afacerea Bucovinei pag: 180.

* ' ^ 7 7 5 , Iuliu 3. T h u g u t raporteza lui K a u n i t i despre^presenturile, ce sunt a se ăi Turciloru, care i-ar pote da unu ajuţoriu in afacerea ceşiunei Bucovinei p. 180.

1775, Iuliu 3. Descrierea cuţitului, ce T h u g u t jpropune; a;- ^ ţ^reşenta. ju i Reiş JEffendi in interesulu afa­cerei bucovinene p. 182.

. j,,.177,^, ; I u i ? U j Ş j j T h u g u t şcrievlui , ,K ;a,uniţz, se ia dispositiuni mai grabnice pentru marcarea graniikie^u bucovinene p.. 183,. u

I 1775, Iuliu 3. Thugut iScr ie Iui KaQ&i3£ |J&r trevenindu pentru cumnatulu dragomanului CostaehQjljţflţ-luzi p. 186.

1775, Iuliu 20. Not'a lui Kaunitz.catrâi;7PAittf •gnt despre cei doi comisari numiţi pentru regafeea granitieloru si despre asiediarea relatiuniloru ceanferotalft cu Turci'a p. 187. > î l

! 1775, Iuliu 20. K a u n i t z scrie M T h t f g ţ l I trimetiendu-i informatiuni despre presentele de prociii&tfc pentru mai mulţi Turci si comunicandu-i sifr'a d o r i t k ţ e ă ^ corespondenti'a cu comisarii de delimitare p. 188.

1775, Iuliu 15. Not'a marelui viziru D e r v i s i -M e m e t-P a s i'a catra K a u n i t z despre conventiunea incheiata asupr'a Bucovinei p. 189.

1775, Iuliu 17. T h u g u t scrie lui K a u n i t z ab se activeze trimiterea comisariloru pentru regularea gra-nitieloru si despre noulu mare Viziru p. 191. ;

1775, Augusto 3. T h u g u t comunicai Ini K a n i t z părerile sale in privinti'a comisariloru'insarcinati cu regularea granitieloru si seiri despre noulu Mufti p.

1775, Augustu 3. T h u g u t face lui' K a u n r i z raporturi in privinti'a presenteloru, :ee a r f i a i c a de a se da;câtor-va turci influinti p. 196. i , i

1775; Augustu 3. K a u n i t z comunica lui Tfe#-g u t trimiterea maresialului locot. br, Barco spre 1 râaV carea granitieloru p. 198. ' . / - : < » > . ; 4 : j < ^ a

1775, Augustu 4. K a u n i t z facS' luf";ThfBfttţ impartasiri despre protectiuhea data cumnatului iârag6 i

manului Costachi Moriizi si despre imprumutolii acb'r^ datu fratelui seu Alexandru p. 199. "

1775, Augustu 17. Scrisorea lui Th*ugut Câtfâ K a u n i t z privitdre la activarea lucrariloru de defliaţ-catiune p. 199. 'y".

1775, Augustu 22. K a u n i t z comunica lui T h u -g u t trimiterea comisariloru pentru regularea'granitieloru si a presenturiloru pentru Turci p. 201.

, 1775,, Septembre 18. Raportulu, lui Thvţgu i i t , 1 ^ r

tra K a u n i t z , despre intentiunile reutatidse ale , vpiy. Grigorie Ghic'a p. 201. . ; . , ) ,

1775, Septembre 18. T h u g u t scrie lui;•iKftf.-'-n i t z , rugandu-lu se nu se permită fratelui dragomav nului Costachi Morusi a intra in Romani'a p. 202. .iii

1775, Octombre 3. Adeverintia despre •intielft'-gerea luata intre br ; B a r c o si T ah i r A g a de a ise ţinea lă marcarea granitieloru de hart'a autentica si.>de textulu conventiunei p. 204. > - . « " t

1775, Octombre 6. K a u n i t z catra Thugut des­pre cursulu demarcatiunei in Bucovina'a si despre 'ihtre-tînerea .relatiiiniloru comerciale cu Turci'a p. 204; 1 " '" '

1775, Octombre 8. T h u g u t catra Mare'sîâlvflji Locotenenţii br. B a r c o , espunendu-şi părerile, sate asu­pr'a procedurei, care ar trebni se'se observe Ia demar-.(faţjunea Bucovinei p, 2Q5. . ;.

; . . i ;775j Octombre ,17, . T;.JiU;g:uţ r a p o r t ^ , ^ H i J^aa-j i ^ ţ z despre cursulu mai departe^ alufljjpraţOjŢiioru ^ « ţ g r

marcatiune in Bucovin'a si despre serviciile aduse de catra Voivodulu Munteniei Alexandru Ypsilanti p. 207.

1775, Octombre ori Novembre. T a h i r A g a , Co-misariulu tiimisu de catra Porta pentru demarcarea gra-nitiekru, scrie voiv. Grigorie Ghica in ceşti unea demar­cării Bucovinei p. 209.

1775, Novembre 5. Maresialulu locotenenta br. B f t r co scrie lui T h u g u t despre greutăţile, cari s'au Ivita; la demarcarea granitieloru in tînutnlu Hotinului pag. 209.

(Va urmă).

Procesu verbale alu comitetului Asociatiunei transilvane pentru Uteratur'a ro­mana si adtur'a poporului romanu, luatu in siedinti'a dela

29 Ianuarie st. n. 1884.

Presiedinte: Iacobu Bologa, vice-presiedinte. Mem­bri presenti: E. Macelariu, I : Popescu, V . Romanu, I. St. Siulutiu, Dr. D. Puscariu, P. Cosm'a, C. Stezariu, I . V . Russu, G. Baritiu, B. P. Harsianu, E. Brote, cassariu. Dr. I . Crisianu, bibliotecariu.

S e c r e t a r i u : Dr. D. P. Barcianu. 1. On. oficiu reg. ung. pentru demesurarea competin-

tieloru erariale a presentatu la 11 1. c 3 insciintiari pentru platirea competentieloru de ecuivalentu dupa intreg'a avere a Associatiunei, in suma totala de 553 fi. 13 cr. si anumitu pentru averea mobila a Associatiunei si pentru fundatiuni cu incepere dela I-a Maiu 1881, er pentru cea immobila cu in­cepere dela 23 Novembre 1882, (Nr. exh. 8/1884.)

— Comitetulu decide a se insinua in contr'a acestei de-mesurari recursu la On. direcţiune financiara, cerendu-se scu­tirea de a plaţi ecuivalentulu pe bas'a §§. 23 si 24 din art. de lege XXVI din 1881.

2. On. direcţiune financiara din Sibiiu prin adres'a de dtto 23 Ianuarie 1884 Nr. insciintieza pre comitetulu As­sociatiunei, ca la cererea densului de sub Nr. 308/1883 dto 5 Novembre in caus'a departarei zidului si a ridicaturei de pa-mentu din dosulu realităţii de casa a Associatiunei, Inaltulu ministeriu reg. ung. de finantie a respunsu sub Nr. 80,252 de dtto 12 Ianuarie 1884, câ in posesiunea erariala, ce apar­ţine acestui ministeriu, cade o parte din anumitulu zidu si din ridicatur'a de pamentu, a cărei derimare nu se intentio-neza de comitetulu Associatiunei si o alta parte mai mica, in contr'a derîmarei cărei'a nu are nimicu de a reflecta, daca nu cumva se va altera prin derhnare punctulu 2 din invoirea făcuta de Inaltulu ministeriu cu orasiulu Sibiiu la 27 Sep-tembre 1879.

Ce privesce a trei'a secţiune a amintitului zidu si a ri­dicaturei de pamentu, care privesce mai de aprope pre comi­tetulu Associatinnei, fiindu că proprietate a ministeriului de justiţia, rugarea pentru delaturare si derîmare se se indrepte catra acesta.

— Spre seiintia cu aceea, câ se se faca o cerere analoga cu cea amintita mai susu si la Inaltulu ministeriu de justiţia.

Totodată se esmite o deputatiune de 3, in persanele dloru: Iacobu Bolog'a, Elie Macelariu si Parteniu Cosm'a, care se se puna in contielegere cu căpeteniile comitatului, rugan-

du-i se staruesca intr'acolo, ca edificiulu nou ce se Mentio-neza a se adaoge la cas?a comitatului, vecina cu realitatea Associatiunei, sâ se ridice, cu abatere dela planulu vechiu; in pattea spce parculu praeiului din Soldisiu.

3. On. •oficiu comitatensu comunica decisiunea Înaltului ministeriu reg. ung. de interne de sub Nr. 65,973 de dtto 15 Novembre 1883, pria care se aproba alegerea intemplata in adunarea generala a Associatiunei ţinuta la Brasiovu in 29 Augustu — 1 Septembre 1883, a dlui prepositu capitu-laru din Blasiu Ţinţoteiu Ci pariu de presidentu si a dlui Ia­cobu Bolog'a consiliaru aulicu ia pens. de vice-presidentw alu Associatiunei transilvane. (Nr. exh. 413/1883.)

— Spre plăcuta seiintia, avendu a se inseiintiâ cşi aleşi despre aprobarea alegerei loru.

4. Direcţiunea desp. XII (Desiu) presenta procesulu verbale alu siedintiei subcomitetului de dtto 22 Novembre 1883, din care se vede:

a) câ s'au facutu unele daruri in favorulu bibliotecei despartiementului;

b) câ s'au incassatu tacsele de membrii ordinari dela dd-nii: Simeonu Popelea si Ioanu Cipu, cari s'au si trimisu la cass'a comitetului;

c) câ s'au intreprinsu o colecta pentru procurarea celoru de trebuintia la infiintiarea unoru biblioteci ale despartiemen­tului. (Nr. exh. 475/1883.)

— Spre seiintia, adeverindu-se primirea sumei de 10 fi.

5. Direcţiunea desp. III (Sibiiu) presenta procesulu-ver-bale alu siedintiei subcomitetului de dtto 25 Octombre 1883, procesulu-verbale alu aceluiaşi comitetu, de dtto I-a Novem-pre a. tr. si procesulu verbale aln adunarei generale de dtto 4 Novembre a. tr. tînuta Ia Poplac'a. Din aceste procese verbale resulta:

a) câ s'au procurata pentru bibliotecile poporane, a câ-roru infiintiare s'a inceputu, 465 cârti, parte prin cumpărare, parte prin donatiuni;

b) câ s'a dispusu infiintiarea de astfelu de biblioteci in comunele Gur'a-rîului, Tilisc'a, Cacov'a, Sacelu, Porcesci, Po­plac'a si Saliste;

c) câ s'au censuratu si aflatu in ordine socotelile sub­comitetului pro 1882/3;

d) câ s'au incassatu cu ocasiunea adunarei generale sum'a de 173 fl. 50 cr. parte câ tacse de membrii ordinari, parte câ tacse de membrii ajutători;

e) câ s'au reconstituita comitetulu prin alegerea dlui Dr. II. Puscariu, protosincelu archiepiscopescu si asesoru con-sistorialu, directoru, si a dloru: Visarionu Romanu, directoru de banca, Dr. I . Mog'a, medicu, Cornelu Tobiasu, protono -. tariu comitatensu, Stefanu Stroe, vice-notariu comitatensu, Radu Balasiu, functionariu de banca, George Dim'a, profesoru de musica, Dimitrie Comsi'a, profesoru seminarialu, Dr. Ioanu Crisianu, prof. sem. si Mateiu Voileanu, redactoru prqv. alu „Telegr. Rom." câ membrii in comitetu;

f) câ s'au stabilita bugetulu despartiementului pro 1883/4 in urmatoriulu modu:

1. Pentru procurarea de cârti in bibliotecile despar­tiementului 100 fi.

2. Spese de cancelaria 20 fl. Sum'a 120 fl.

— 81 —

. 8& ajjuuarea generala viitore s'a decisu a se tîne in

^ ^ d i dlu Mateiu Voileanu, a tînutu o disertatiune des-' Necesitatea imbraţiosiarei meseriiloru" ;*

/, i) ca in conformitate cu decisiunea comitetului de dtto #3 Iunie Nr. 163/1883 despre trimiterea la cass'a centrala a lesturiloru de cassa, se trimitu comitetului centralu:

1. Restulu de cassa din 1881/2 cu 26 fl. 2. Tacse incassate dela membrii ordinari 15 fl. 3. Din tacsele incassate dela membrii ajutători cu oca-

siunea adunarei generale, Jupa detragerea sumei recerute pentru acoperirea trebuintieloru despartiementului cu 38 fl. 50 cr. Sum'a 79 fl. 50 cr. (Nr. exh. 483/1883.)

— Adeverindu-se primirea la cassa a sumei de 79 fl. 50 cr. coprinsulu proceseloru verbale servesce spre sciintia, asteptandu-se la timpulu seu presentarea regulamentului pen­tru folosirea biblioteciloru poporale, conformu decisului comi­tetului de dtto 23 Iunie Nr. 162/1883.

6. Direcţiunea desp. VII (Abrudu) presenta procesulu verbalu alu adunarei generale, tînute la Offenbai'a in Augustu 1883. Din elu se vede:

a) câ s'au hotarîtu infiintiarea de agenture comunale; b) câ se roga comitetulu centralu a pune câtu mai cu-

rendu in lucrare decisiunile adunarei generale cu privire la lasamentulu lui Avramu Iancu;

c) câ s'au incassatu tacse dela membrii noi ordinari 40 fl. pentru diplome 2 fl., dela membrii ajutători 22 fl. 50 cr., tacse restante 10 fl. Sum'a 84 fl. 50 cr.

In decursulu anului au incursu la subcomitetu 95 fl. pentru diplome 2 fl. Cu totulu 181 fl. 50 cr.,

d) câvs'a ficsatu adunarea generala viitore in anulu 1884 in Vidr'a;

e) câ s'au declamatu in adunare mai multe poesii. — Tacsele dela membrii ordinari noi si vechi, precum

si cele dela membrii ajutători, fiindu presentate prin dlu pa-rochu I. Todescu la adunarea generala din Brasiovu. si de acolo fiindu, transpuse comitetului centralu, cuprinsulu proce­sului verbalu servesce spre sciintia.

7. Dlu advocatu din Reghinulu sasescu Patricie Barbu, imputernicitu prin decisiunea comitetului de dtto 27 Augustu 1877 a representâ Associatiunea transilvana la pertractările privitore la lasamentulu dupa Ioanu Popu Maioru din Re-ghinu, presenta in originalu sententi'a judecatoresca de dtto 29 Octombre 1883 Nr. 3621, prin care se constata, câ lega­tarii numitului testatoru au fostu escontentati cu câte 58% Deci pentru Associatiune, din sum'a de 2000 fl. menita pentru unu fondu de stipendii, s'au cuvenitu 1160 fl. si din sum'a de ,100 fl. menita pentru fondulu academiei romane de drepturi, 'S'âu cuvenitu 58 fl. v. a. cu totulu dar 1218 fl. din cari sub-tragendu-se spesele efective cu 10 fl. remanu 1208 fl. v. a. cari s'au'^imisu.la comitetulu Associatiunei. (Nr. exh. 487/1883.)

— Primirea sumei de 1208 fl., se adeveresce, espri-mându-de d M advocatu multiamita. Câtu privesce admini­strarea si fqîljsirea sumei de 1150J^ menitu pentru crearea unui fondu de stipendii, ce are se porte numele fundatorului, cassariulu si controlorulu Associatiunei vor ave a pregăti unu actu fundationalu pe bas'a dispositiuniloru cuprinse in testa-mentulu testatorului la pag. 12 si 18 §. XI. Er adaosulu de

58 fl. la fondulu academiei de drepturi, neaflanda-se iri te-stamentu dispositiuni speciale, acel'a se va folosi in confor^-tate cu eonclusulu adunarei generale a Associatiunei; <En 1883 dela Brasiovu, adusu in caus'a fondului amintitu,

8. In legătura cu eonclusulu de sub numerubl prec*-dentu, constatandu-se necesitatea a se ficsâ prin litefe feir dationale si pentru celelalte fundatiuni de stipendii, ce;se afla in administrarea comitetului Associatiunei, modulu de adauniţ strare si de folosire.; , K i r

— Comitetulu insarcineza pe cassariu si controloru-a pregăti pentru tote fundatiunile de stipendii, cari se afla in administrati'a comitetului litere fundationale.

9. Direcţiunea desp. IV (Szâs-Sebes) presenta procer, sulu verbale alu adunarei generale de dtto 9 Septembre a. tr< tînuta in Ludosiu. Din acestu procesu verbalu se vede: .

a) câ s'au censuratu ratiociniile subcomitetului si s'au aflatu in ordine; •••>,"••••

b) câ s'au stabilitu pro 1883/4 unu bugetu in suma de 47 fl.,

c) câ s'au incassatu: 1. Dela membrii ordinari tacse 100 fl. 2. Dela membrii ajutători 38 fl. 3. Dela membrii binefăcători 12 fl. 40 cr. Sum'a 150 fl!

40 cruceri: d) câ viitdrea adunare generala a despartiementului s'a

hotarîtu a se tîne in Pianulu de susu; i? -r e) câ s'a reconstituitu comitetulu pe unu iioii;!$'etâodu

de 3 ani, in personele dloru: Ioanu Tipeiu, prbtopi'esbîteru in Sebesiu, directoru, Ioanu Paraschivu, Ioanu Bojitia, Ioanu Oncescu, Ioanu Drocu, Laurentiu Berceanu, Nicolae Lazanij membrii in comitetu; Isidoru Blag'a si Zevedeiu Muresianu, membrii suplenti.

Din comiţiv'a directorului resulta, câ banii incassati; la adunarea generala ar fi fostu trimişi in suma de 110 fl. Ia ' comitetulu centralu prin noulu alesu cassariu alu despartie­mentului. (Nr. exh. 488/1883.)

— Constatandu-se câ la comitetu cu dtulu pres. 5 De­cembre 1883 s'au primitu dela Sebesiu sub cuverta sigilata cu ' sigilulu „Oncescu" fara comitiva, sum'a 110 fl., cari probabihi, sunt banii incassati la adunarea generala a despartiementului Sebesiu, inse de 6re-ce chiar pentru casulu cându asia, ar fi.» sum'a primita, plusu 47 fl., reţinuţi pentru trebuintiele des­partiementului, nu se acopere pe deplinu cu sum'a însemnata \ -in 150 fl. 50 cr., câ incassata la adunarea generala, si nu corespunde nici cu cifrele din consemnarea despre incassari, adausa la procesulu verbalu, unde câ tacse incassate dela membrii ordinari sunt insemnati 110 fl., er la sumarea ge­nerala câ intrate preste totu e Însemnata sum'a cu 161 fl. 40 cr., — Onoratulu comitetu alu despartiementului e recerr* catu a desluşi starea lucrului.

Totodată conformu §§. 18 si 20 din regulamentu, sub-' comitetulu e avisatu a ingrigî, câ bugetele ce se voteza de adunările generale, se cuprindă nu numai sum'a generala a trebuintieloru, ci si specificarea ei dupa positiuni. - ...

Alegerea noului subcomitetu se aproba, avendu nou ale-sulu directoru a primi dela fostulu directoru tote actele, bi-bliotec'a etc, ce aparţinu despartiementului. (

— $a —

10. Teodoru Dragosiu, zileriu in Deesiu, cere unu ajutoriu pentru fiulu seu George, invetiacelu de fauru (Nr. exh. 1/1884.)

— Fiindu cererea presentata dupa terminu, cu 30 dite, nu s'a pututu lua in considerare, cu ocasiunea distribuirei ajutdreloru pentru meseriaşi.

11. Societatea de lectura a tinerimei dela institutulu teologicu-pedagogicu din Aradu, se rdga a i se trimite si pe viitoru gratuitu, câte 1 exemplariu din organulu Associatiunei „Transilvani'a."

— Cererea se incuviinti&a.

12. Dlu Augustu Mazzuchi architectu in Blasiu se foga a fi luatu in considerare de comitetu cându se va oferi spre zidire localulu de scdla pentru fete, ce Associatiunea transil­vana intentionezâ a edifica. (Nr. exh. 3/1884.)

Petentulu se indruma la licitatiunea ce comitetulu va escrie la timpulu seu, in caus'a edificarei.

13. Dlu advocatu din Alb'a-Iuli'a Mateiu Nicola,. co­munica prin adres'a sa de dtto 11 Ianuarie a. c. câ docu-mentu de transpunere a remasului dupa Avramu Iancu, abia in siedinti'a tribunalului reg. din 17 Decembre 1883 Nr. 6505, s'ar fi decisu a se estrada, promitiendu a presentâ raportulu seu indata dupa inmanuarea acestui documentu. (Nr. exh. 9/1883.)

— Spre sciintia, cu aceea, câ acum fiindu terminata tota afacerea, dlu advocatu se implinesca fara amânare cele ce comitetulu a cerutu dela D-Sa in diferite renduri dela adu­narea generala din Deesiu din a. 1882 incdci.

14. Direcţiunea despartiementului XII (Deesiu) presenta procesulu verbale alu siedintiei subcomitetului de dto 11 Ia­nuarie. Din aceste se vede:

a) câ s'au incassatu 10 fl. colecta pentru bibliotec'a po­porala din Becleanu.

b) câ s'au spesatu cu trimiterea unoru diplome primite dela comitetulu centralu 84 cr. cari subtrasi din sumele in-cassate pentru Associatiune, s'au adaosu la fondulu bibliotecei din Becleanu.

c) câ s'au dispusu incassarea tacseloru restante dela unii membri ai subcomitetului.

d) câ s'au presentatu din partea secretariului Petru Mu-resianu, insarcinatu de subcomitetu cu punerea in lucrare a unei colecte, 20 fl. colectaţi in favorulu bibliotecei poporale din Becleanu, dimpreună cu unele cârti dăruite totu spre acestu scopu;

e) se cere trimiterea deadreptulu a diplomeloru si a fdiei „Transilvani'a" membriloru cuprinşi in raportulu de sub Nr. 274/1883. (Nr. exh. 14/1884).

— Spre sciintia, avendu a se implini cererea cu privire la trimiterea foiei si a diplomeloru. Câtu pentru colecta, ce subcomitetulu a intreprinsu in favorulu bibliotecei poporale din Becleanu, comitetulu recerca pe subcomitetu a incun-giurâ pe viitoriu facerea de colecte in modulu practicatu cu acesta ocasiune, câci atâtu pentru subcomitetu, câtu si pentru Associatiunea insasi potu se resulte neplăceri. Daca totusj se simte trebuintia de dre-cari sume pentru spriginirea vre-unei

întreprinderi de cultura, aceste se potu incassa in cadrulu statuteloru si alu regulamentului Associatiunei cu ocasiunea adunariloru generale ale despartiementeloru, sub titula de tacse dela membrii ajutători si alti binefăcători (§. 27 din regfulâmentu). De altucum pe viitoriu, cu privire la conclu­sele ce se punuiri lucrare, se se observe prescrierile §. 20 din regulamentu.

15. Dlu notariu publicu Fr. Gundhart, invita pre Asso­ciatiunea transilvana, ase infâtiosiâ in 17 Ianuariu la per­tractarea lasamentului lui Mitrea Alemanu din Resinari. (Nr. exh. 19/1884). Fiindu acesta insciintiare presentata in 16 Ianuariu, s'au insarcinatu si imputernicitu cassariulu Associa­tiunei dlu E. Brote a representâ Associatiunea.

— Spre sciintia."

16. Presidiulu aduce la cunoscintia, prin adres'a sa de dto 18 Ianuariu, câ a primitu o epistola privata dela Desiu, in care se comunica, câ realităţile remase de repausatulu Ioanu Titie si testate Associatiunei, prin imputernicitulu advo­catu dlu Augustinu Munteauu s'au vendutu, fiindu cumperate de dlu advocatu Gavriilu Manu. Acest'a le-ar fi vendutu unui jidanu Abraham Haizikovits, inca de vre-o 2 ani cu pretiulu de 700 fl. din care suma jumetate s'au predatu conformu ho-tarîriloru testamentarie, veduvei An'a Popu Titie, er ceealalta jumetate, cuvenita Associatiunei s'ar afla inca totu in manile dlui advocatu Gavr. Manu. (Nr. 27/1884).

— Luandu-se spre sciintia acestu comunicatu, comitetulu decide a se solicita respunsurile dlui advocatu plenipotentiatu in acesta afacere.

17. Direcţiunea despartiementului VIII (Alb'a-Iuli'a) cere a i se trimite câte 30 exemplarie din statute si din regula­mentu si 40 exemplarie de aceste pentru membrii de agenture comunale. (Nr. 20/1884).

— Biroulu e avisatu a trimite directiunei tipăriturile trebuincidse, cerute.

18. Dlu G. Baritiu I-iu secretariu presenta câ trimise din partea dlui G. Meitani din Bucuresci:. 200 exemplare fasc. VIH din „Studii asupr'a constitutiunei romaniloru".

— Se primesce cu multiamita, avendu a fi distribuite dupa modalitatea urmata cu ocasiunea trimiterei fasciculeloru V, VI. VH din anulu trecutu.

19. Dlu I. St. Siulutiu presenta pentru bibliotec'a Asso­ciatiunei disertatiunea: „A neologizmusok a român nyelvben" de Dr. Aurelu Siulutiu. Bud'a-Pest'a 1883.

— Spre plăcuta sciintia, avendu a se incorpora bi­bliotecei.

Sibiiu d. u. s.

lacobu Bolog'a m. p., Dr. D. P. Barcianu m. p., vice-presiedinte. secretariu alu II-lea. '

Autenticarea acestui procesu verbale se concrede dloru: Popescu, Siulutiu si Cosm'a.

S'a verificatu. Sibiiu in 14 Februariu n. 1884

Siulutiu m. p. P. Cosm'a m. p. |. Popescu m. p.

Editur'a Asoeiatiunei transilvane. Redactorii: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane. <