ReflâciMea, Administraţiaiiea» îi Tipografia:

Braşovu, piaţa mare Nr. 30.Scrisori nefrancate nu te

primesc. — Manuscripte nu te retrimetÜ.

INSERATE se primesc la Adml- nlstraţlune în Braşovu şi la ur­mátórele Birouri de anunolurl:

în Viena: M. Duke», Heinrtch Schalek. Rudolf Mosse, A. Oppelik» Nachfolger; Anton Oppelik, J. Dannebcrg, în Budapesta: A. F. Ooldberr/er, Kehiéin Bcmat; în Bucurescî: Agence nava». Suc- cursale de Roum^nie; în Ham­burg: Karolyi dk Liebmann.

Preţulu Inserţlualloru: o seria garmond pe o colóná 0 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publi­care. Publicării mai dese după tarifă şi învoială.

Reclame pe pagina a 3-a o serii 10 cr. séu 90 bani.

„ftaieta“ iese în M -are di.Aîjcnamente pentru Anstro-Unpria:Pe un anü 12 fi., pe şese iun)

6 fi., pe trei luni 3 fi. N-rii de Duminecă 2 II. pe and.

Pentru România şi străinătatePe unü anu 40 franof,pe ş0se luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franoi.

Se prenumără la tóté oflciele poştale din întru şi din afară

şi la dJ. colectori.

Unam entiilĂ pentru BrasoTîa administraţiuno, piaţa mare, Tfirgulă Inului Nr. 3? etaglulă I.: pe unű anu 10 II., pe sése luni 5 fl., pe trei luni 2II. 50 or. Cu dusulu în casă: Pe unu ană 12 fl., pe 6 luni 6 II., pe trei luni 3 II. Ună esemplară 5 or. v. a. séu 15 bani. Atâtă abonamen­tele câtă şi mserţiunile suntă

a se plăti înainte.

Nr. 193.

Magnaţii şi reformele bisericescl.Braşovu, 2 Septemvre v.

Se apropia terminulü, când ca­mera magnaţilorfi se va întruni din nou şi când va avé sé pronunţe cu- véntulü din urma în cestiunea refor- melorü bisericescí-politice.

Suntü aprópe trei lunT, de când camera seniorii or Q unguri a primitü cu o majoritate de câte-va voturi legea pentru căsătoria civilă. De atunci şi pană acjí s’a continuatü, precum scimü, agitaţiunea în sínulü catolicilorü din Ungaria contra re- formelorü bisericesc i şi acum se nasce întrebarea, décá se va face în tomna acésta, ori nu, o încercare seriosă din partea magnaţilorO, de-a pune pedecî realisărei finale a reforme­lorü amintite.

In tabera episcopatului catolicü domnesce óre-care nedecisiune. Nu se scie, ce atitudine va observa pănă în sfirşitu primatele Yaszary şi décá devisa lui de pace va fi primită de majoritatea episcopilorü. Ceea ce vedemü este, că tóté foile clericale discută cu multă vehemenţă cestiu­nea reformelorü, pe cari, naturalü, le condamnă, ca şi mai ’nainte. Cele inai contracjicétóre scirî se lăţesefl. Unii susţinu, că Vaticanuíü a desa- vuatü pe primatele Vaszary, ér fia­rele guvernamentale suntü pline de laudă pentru atitudinea conciliantă a prim atei ui şi declară tóté scirile acestea de neadevérate. Ele ejieu, că între Curia papală şi primatele Va­szary domnesce cea mai deplină în­ţelegere şi că acesta n’ar aproba nicidecum agitaţiunea Ziarului cle- ricalü „Magyar Állam“, care este susţinutO de clericalulü „Vaterland“ din Viena.

S’a mai lăţitfl faima ín cjilele aceste, că din Roma s’ar fi datü pri- matelui dela Strigoniu noué instruc­ţiuni cu privire la atitudinea epis­copatului faţă cu proiectele de lege bisericescl politice şi că, prin urmare, tóta cestiunea are sé ia o nouă în- torséturá. Şi aceste faime se des- miutü din partea guvernamentală, asigurându-se, că Vaszary numai la aceea nu se gândesce, de-a iniţia acum o luptă contra statului (Kul- turkampf), ci elü este şi rémáne pentru o soluţiune pacînică.

Nu întrelasă toile unguresci guvernamentele de a da din cándü în candü câte-o lovitură şi ministru­lui de esterne Kalnoky, împutându-i, că vré sé ingereze în favórea con- trarilorü reformelorü bisericescî şi că elu şi cu organele sale se pune în contra-cjicere cu guvernulü ungu- rescü, care tinde la totala emanci­pare de sub infiuinţa scaunului papalü.

Cu totulü alt-felü se presentă lucrurile în sinulü oposiţiunei mag- naţilora mireni, care scimii, că este condusă de contele Ferdinand Zi­chy. Aceştia au luatü o posiţiune fórte hotărîtă în contra guvernului şi a. reformelorü lui. Contele Zichy suflă puternic-ü în trimbiţa de rés- boiu şi apelézá la soţii séi din ca­mera magnaţiloru, ca sé sară cu toţii pentru a delătura pericululü, ce

BraşovH, Sâmbătă,ameninţă religiositatea şi morali­tatea poporului, precum şi creştinis- mulü lui.

In 25 a lunei curente, comisiu- nea de trei a camerei magnaţilorfi va lua în desbatere proiectele de reformă bisericescă încă nevotate, şi adecă: proiectele de lege privi- tóre la matricule, la recepţiunea Evreilorü, la libertatea religionară şi la religiunea copiiloru. „Aceste proiecte“, 4ice d-lü Ferdinand Zichy íntr’unü apelu, ce l’a publicatü de curéndü, „suntü în multe privinţe contrare religiunei creştine, ér din punctü de vedere politicü suntü chiar periculőse, pentru-că pericli- tézá religiositatea şi moralitatea, precum şi siguranţa raporturilorü de dreptü. Sciindü ce conţintt, vécjéndü ce resultatü potü da aceste proiecte aşa precum ni-se presintă, nu le putemü nici vota, nici nu putemü ajuta, ca sé fiă votate prin absţine- rea nostră“.

Firesce, că oposiţiunea hotărîtă a partidei lui Zichy a trebuitü sé producă mare nelinişte în cercurile guvernamentale, cari ori şi cum. nu suntü încă destulü de sigure de suc- cesulű finalü. Foile guvernului arată, ce-i dreptü, mare încredere în suc- cesulü finalü, dér totuşi nu-şî potü ascunde temerea, că prin „oposiţiu­nea pătimaşă a unei părţi a mag- naţilom în contra unui postulatü alü statului ungarü“ ar puté sé fiă a- meninţată pacea internă. De aceea ele nu află altü espedientü de a de­lătura acestü periculü, decátü ca sé apeleze la „patriotismulü maghiarü“ alü contelui Ferdinand Zichy şi alü soţilorfi séi.

Când le lipsescü alte argumente, şovini ştii dela putere stau înainte cu frasa, că ceea ce întreprinde şi lucrézá guvernulü o face numai pen­tru realisarea ideei naţionale ma­ghiare. Astfelü apostrofézá „Pester Lloyd“ pe contele Ferdinand Zichy c|icéndü: „Aplausele Panslavilorü, ale Daco-Románilorü, ale Omladi- niştilom şerbi şi ale partidelorü opo- siţionale croate în propria patriă potü sé-lü înveţe pe contele Zichy, că reformele, ce vré sé întroducă guvernulü, au de scopü de-a realisa ceea ce inimicii ideei de statü ma­ghiarü suntü hotărîţî a combate cu tóté mijlócele, adecă întărirea sta­tului ungarü înlăuntru prin legătura unităţii de dreptü. Şi óre s’ar puté, ca unü patriotü maghiarü sé se opună cu scire nisuinţeloru, cari ur- mărescu o ţintă atátü de nobilă, se póte óre, ca elü cu scire sé facă treburile acelora, cari lucră la rui- nulü moralü, la destrămarea statului ungarü ?“

In chipulü acesta straniu caută foile guvernamentale sé mulcomésca şi só desménte dela oposiţiune pe magnaţii nemulţumiţi cu reformele bisericescí-politice. Şi acésta o nu- mescü încă „apelü la patriotismulü maghiarü“. Ce ironiă asupra acestui patriotismü, care vré sé justifice o acţiune a guvernului prin constata­rea chiar, că ea întîmpină cea mai mare nemulţumire în sinulü naţio-

I (15) Septemvrenalităţilom nemaghiare, care va sé c[ică a majorităţii poporaţiunei sta­tului. De unü astfelü de „patrio-

' jtísmü“ sé se împedece contele Zichy 3ând e vorba de împlinirea datoriei i<ale, ca cetăţ0nu şi legiuitorű, ame- suratü convingerilorü, ce le are?

Putemü se fimü dér curioşi a vedé, câtă energiă, câtă consecuenţă şi tăriă de spiritü vorü sci desfăşura în viitórea sesiune a camerei mag- [naţiloru boerii unguri, cari declară ac|î atátü de hotarítü înaintea lumei, că trebue sé se opună cu ori-ce preţfl págubitórelorü reforme biseri- cesci politice ale guvernului.

Visita ministrului Lahovary la Lemberg.„L ’ Indepénd°nce Belge* escelentulü diarü francesü, publică în Nr. dela 10 Septemvre unü lungü articolü de fonda, în care ocu- pându se cu visita ministrului de esterne alü României, făcută în cailele din urmă mo- narchului Franciscü losifü la Lemberg, îi dă acesteia o importanţă mai mare, decátü unei simple visite de curtuoasiă. Numitulü 4iarü o aduce în legătură cu cestiunea Románilorü din Transilvania şi íntemeiatü pe enunciaţiunl de ale lui, „Neue Freie Presseu, recunósce, că guvernulü maghiarü a făcuta greşeli mari prin ţinuta sa politică faţă cu Românii, şi din acestü motivü causa agitaţiei din România se datoresce mai multü guvernului maghiarü nesocotitü. Gu­vernulü románü nu póte face nimicü — fără a călca constituţia — pentru potolirea agitaţiei. Causa răului e în Peşta şi acolo trebue căutată. Austria — cjice numita fóie— ar lucra mai îuţelepţesce, décá ar ţinea în sémá acestü faptü, şi nu ar supéra întru nimicü România, care este şi unü aliatü seriosü, şi unü vecinü lealü. Articolulü spe- rámü ső-lü putemü publica ín extenso — íntr’unü numérü viitorü.

Maghiarü din fiascü ín fiascü.Pressa, opinia publică şi oficia-

lilatea maghiară suntü de câtva timpü tare îngrijate de succesele emi­sei române. Faptulü, că pressa eu­ropeană şi marii bărbaţi de stătu ai occidentului spriginescü pe Români, produce o ferbere de bunü augurü pentru noi. Ováry e trimisü de gu vemulü ungurescü în Italia, sé câş­tige simpatiile Italienilorü; gene- ralulü Türr scrie scrisori cătră Fre- deric Passy şi propune în „Pesti- Napló“ ca membrii Congresului de igienă şi demografia întruniţi la Peşta sé visiteze Ardealulü şi ţâra Ungu* réscá, ca se se convingă de bunulü traiu alü Románilorü(??).

Pázmándy a plecatü în Franţa sé cumpere pressa şipe distinşii băr­baţi politici, cari s’au declaratü pen­tru Români, In fine guvernulü un- gurescü, prin baronulü Pirquet, a ne- gociatü cu guvernulü olandezü, ca sé facă a se înlătura din discuţia congresului raportulü D-lui G-obat asupra naţionalităţilom din statele polietnice, şi pentru a câştiga mai multü terenü a respánditü svonulü, că osendiţii dela Cluşiu vorü fi li­beraţi din închisorile unde i-a tri misü şovinismul zápácitü alü Ma- ghiarilorü.

S’ar crede pentru unü momeiitu,

1894.citindü învăpăiatele articole din pressş, unguréscá, şi diplomaticele, dér co- pilărosele refiecsiuni ale veteranului generalü Türr, s’ar crede, 4icü, că nu mai e nimicü de nádájduitü pen­tru Români.

Cine ar puté şi cum s’ar puté opune tuturorü argumentărilorO do­cumentate, şi istorice, ale agenţi lorü unguri. Spusele lorü par’că au sé strebată în câteva clipe în tótá Eu­ropa şi au sé sape convingeri ne- înlăturabile.

Dér câtă desilusiune!Ováry ţine o conferenţă la Mi-

lanü în faţa raportorilorü, dela câte­va gazete necunoscute şi în timpulü verii, când lumea alésá, care dă to- nulü în politică nu este în oraştt, apoi conferenţiarul singurü îşi faceo dare de sémá în care se laudă, că a gásitü trei argumente, cari nu se potü combate, în potriva mişcării românesc!: 1) Românii nu suntü de origină latină; 2) Şc0lele din Un­garia suntü întreţinute de stătu; 3) Românii tráescü fórte bine în Un­garia. Conclusia: Românii suntü agi­tatori.

La scrisorile generalului Türr şi presiunile baronului ambasadorü Pirquet respunde atitudinea energică a conferenţei dela Haaga.

De geaba se bucură generalulü, că s’a ştersm cestiunea română din ordinea de cji- Ea nici nu a esistatü sub acestü nume, ci numai rapor­tulü d-lui Gobat asupra naţionalită- ţilom a fosta şi a rémasü la ordinea 4ilei.

Conferenţa a votatü în unani­mitate moţiunea, prin care se propu­nea o egală îndreptăţire a naţiona- lităţilom din statele polietnice, şi când Pázmándy, ca sé maréscá stră­lucirea mileniului dela 1896, pro­puse întrunirea conferenţei la Pesta, cuvintele d-lui Urechiă, care cere respingerea propunerei 4icéndü:„sé facă Ungaria dreptate Románilorü, sé stabiléscá pacea acolo şi apoi sé ne cheme,“ suntü acoperite de a- plause, şi cererea lui Pázmándy se respinge.

Dér fiascurile Ungurilorü nu se marginescü aici: Passy pune în bu- zunarü serisórea lui Türr. „ Cunoscü causa Ptomâniloru de dréptá11, réspunde elü, ér contele Maille spune curatü la unü banchetü lui Pázmándy: „ Ungurii au remasu totü barbari“.

In fine însu-şi Pázmándy e si­li tü, sé declare, ín comitetulü dele- gaţilorti, că se vorü satisface cere­rile Románilorü, împăcându-le cu esistenţa unităţii de statü.

Dér atunci, dâcă va face drep­tate Románilorü urmézá, că într’a- devérü nemulţumirile lorü suntü reale.

Şi atunci ce mai caută Páz­mándy la Parisü cu scrisori şi bani?

E unü planü mare la mijlocü, unü actü politicü ínsemnatü. As­cultaţi:

Pázmándy e trimisü de guver­nulü maghiarü, se cumpere pressa şi ómenii mari ai Franciéi, cari au simpatisatü cu noi.

Pagina 2 GAZETA CRANSILYANIEI. Nr. 193—1894

„Cine dă mai multa“ —au spusü Ungurii.

Dér Românii n’au dată, şi nu­mai dreptatea lorü a ridicatü fur­tuna de protestări a Francesilorù. Vorü putea Ungurii găsi atâta aură, ca se cumpere convingerile, pe cari le-a născută dreptatea causei ro­mâne în sufletele generoşiloră Fran- cesî!

Ce lipsă de bună simţii ! Dér numai tentativa Ungurilorü consti­tue unu atacü ordinară în potriva poporului francesă.

Astfelă plătescă ei recunoscinţa, pe care o datorescă spriginitoriloru loru din vremurile trecute.

Şi acum ori cine pôte proroci resultatulă sforţăriloră maghiare.

Românii din Ungaria.D-lă Henri Gaidoz, directoru la

şcola de „Hautes Etudes“, profesoră la şcola liberă de sciinţe politice din Parisă, a publicată în „Revue de Parisu Nr. din 15 Maiu 1894 unu studiu de mare valóre, întitulată „Românii din Ungaria, originea isto­ria şi starea loră presentă“. Stu- diulă acesta a apărută în broşură separată, tradusă în românesce de d-lă G. Moroianu, studentă în Pa­risă. Lucrarea acésta e de mare va- lóre pentru noi Românii asupriţi, şi importanţa ei cresce mai alesă prin faptulă, că autorulă cunósce per­fectă raporturile etnografice, poli­tice şi sociale ale tuturoră naţiona­lităţilor ă din monarchia babsburgică şi ale Româniloră în particulară. D-lă Gaidoz tratéza neînţelegerile dintre Români şi Maghiari cu multă imparţialitate.

La sfîrşitulă capitolului V, ca­pitol ă, care tractézá în specială lup­tele nóstre politice din timpulă din urmă, apoi procesulă Memorandului şi legitima nostră acţiune pentru re- câştigarea drepturiloră poltice, d-lă Gaidoz face următorea conclusiă:

„Dér agitaţiunea acesta va rămâne ea totdeuna pe terenulü legalü, décá Ma­ghiarii continuă a refusa cea mai mică concesiune supuşiloră lorü şi decă ei agravă politica lorü de maghiarisare, ca şi cam tóié naţionalităţile din Ungaria, ar trebui să-şi renege tradiţiunile lorü pentru a-se face Maghiari?

„0 politică atátü de intratabilă, nu póte sé producă decátü rőcélá faţă cu sta- tulü, care face din ea opera lui ; în viito- rulü résboiu europénü, Maghiarii vorü ve­de póte resultatulü acestei politici; adu- că-şl numai aminte de propria lorü atitu­dine faţă de regimula austriacü în decur- sulü résboiului dela 1866. Aliaţii lorü din Germania se preocupă de pe acum de acesta lucru, în interesulü Germaniei. In luna lui Iulie anulü trecută, când cu con­ferinţa română din Sibiiu, „Allgemeine Zeitung“ deplora persecuţiunea elementu­lui románescü în Ungaria ; nemulţumirea crescendă a celorü trei milióne de Români din Ungaria, ar putó — dicea diarulü ger­manii — sé împingă guvernulü din Bucu- rescl a se alia cu Rusia. Şi vorbindü de celelalte naţiuni din Ungaria, fóia germană cficea, că în generalü nemulţumirea celorü cjece milióne de Nemaghiari este slăbiciune pentru Ungaria şi prin urmare pentru tri­pla alianţă. Da, slăbiciune politică şi, póte, într’o c}i, slăbiciune militară.“

In capitolul ü VI d-lă Gaidoz vorbindă despre simpatiile, ce causa nostră a câştigată în tóté părţile, dér mai alesă la fraţii noştri de peste Carpaţî, 4i°e dreptă înche­iere :

„Simpatiile Románilorü din România vorü rémáué deci platonice ; de altfelü Românii din Ungaria nu le caută. Ei nu luptă pentru a eşi din monarchia austro- ungară şi pentru a se reuni cu regatulü esitü din coloniile lorü din uecolulü X IV - lea. Ei nu vróu, decátü să-şi desvólte viaţa lorü naţională, pe páméntulü, pe care ílü

ocupă de secol!. Ei erau austriac! devotaţ şi sunt gata să fiă cetăţeni ungari, câtă vreun nu vora fi forţaţi să fiă Maghiari. Se 4* cea odini6ră: „naţiunile Ungariei“ şi deoj sebirea limbiloril nu împiedeca pe diverj sele naţionalităţi a trăi într’o paoe reia* tivâ sub acelaşi suveranii. Decă Maghiarii creda să reuşâscă a maghiarisa naţiunile Ungariei, printr’o politică de persecuţiune le va lipsi p6te concursula timpului, cart singura ara pută face acăstă politică dura bilă. Dăcă s’ar mulţumi să fiă cei dintâiu în Ungaria, ei ar fi cu uşurinţă stăpâni în tr’una staţii federala, într’o Elveţia monar chică şi nu ar da o desmin ire acestei maxime vechi a statului austriaca pe tim puia, când limba latină făcea pacea între diversele naţionalităţi: „Justitia erga omnes populos fundamentum Austriae !“

Apelu la dreptate.Adresa cetăţenilor» României, întruniţi în Meetinşolu naţionalii ţinut» în Capi

tala României la 22 Maiu 1891.

de cultură naţională, ci în pornirea lorG nechibzuită de mărire atentăză făţişa la naţionalitatea fraţilorQ noştri şi abuseză de puterile usurpate ale statului comuna, în scopula văditO de a paralisa pe Români în apărarea lora legală în contra sistemu­lui maghiarisatora.

Era o pretenţiune a acestui sistemQ, ca autonomia Marelui Principatu alu Tran­silvaniei să fiă abrogată.

In scopulO acesta a fosta decretată fusiunea Transilvaniei autonome cu Unga­ria, acta ce s’a săverşita nu numai fără votulu, ci în contra voinţei manifestate a tu­turora Româniloră din Transilvania, care alcătuescQ imensa maioritate a acelei ţări.

Nimicirea acestei autonomii constitue plângerea principală a poporului românii din Ungaria actuală, şi tote luptele sale legale au fosta şi sunta purtate pentru res­tabilirea acestei autonomii, la care Românii nici odată nu au renunţată şi nu vora să

J \f<enunţe cu nici una preţa.După abrogarea acestei autonomii,

legislaţiunea centralisată la Buda-Pesta şitrecută prin violenţă esclusivu în puterea

La hotarele răsăritene ale Europei se Maghiarismului, a inaugurata politica de petreca astădl, la sfîrşitulă secolului ala esterminare naţională a poporelora nema- X lX-lea, evenimente, cari reclamă atenţiu- ghiare din ţeră; politica de maghiarisare,nea tuturora bărbaţilora de statü, care ţinti la paclnica desvoltare a popórelorü europene.

De când imperiulü habsburgicö s’a desfiinţatO, la 1867, din unulü în doué state de naţionalităţi şi s’a datü astfelü Maghia- rilorü hegemonia, mai multü : dominaţiunea absolută asupra tuturorü naţionalităţilorfi diu Ungaria şi Transilvania de odinioră, liniştea, libertatea şi esistenţa acestorü in­dividualităţi naţionale au fosta şi suntü puse la cea mai grea încercare.

Pornindü din ideia, că Ungaria séu va deveni una stata esclusiva naţionala- maghiara, séu se va pierde, Maghiarii, mino­ritatea populaţiunei Ungariei, au procla­mata maghiarisarea tuturorü naţionalităţi - lorü dreptü o dogmă de statü. Conduşi de acéstá unică ideiă, ei au procedatü şi con­tinuă a proceda fără nici o considerare la cele mai elementare momente etice, fără nici o cumpănire a primejdiilorü provo­cate de acéstà mediavaiă stăruinţă de cu­cerire.

Situaţiunea acésta în fine ar fi de ajunsü, pentru-ca să esplice în chipa fi- resca îngrijirile, de cari suntema cuprinşi noi, cetăţenii României libere, cetăţenii statului din nemijlocita vecinătate a Unga­riei, noi, cari din propria nostră espe rienţă şi intuiţi une, ounóscema gradula de încordare a raporturilora politice din Ori- entu.

La îngrijirile nóstre însă se mai adaugă şi durerea, pentru-că între aceste naţionalităţi asuprite sunta şi Românii. In statuia Ungara trăesca pe unü teritoriu considerabilü, în masse compacte şi în ne­întreruptă comunitate geografică şi etnică cu noi : peste trei milióne de Români, cari suntü fraţii noştri după origină şi limbă, după obiceiuri şi moravuri şi dupa cre­dinţa lorü în Dumnedeu ; fraţi cari sunta carne din carnea nostră, sânge din sângele nostru şi cari deodată cu noi aşecjaţî au fosta de împăratula Romei, Traiana, în vechia Dacie, ca împreună cu noi să fiă sentinelă neadormită în aceste regiuni ale continentului europénü.

Décà este adevëratü, că naţionalitatea unui poporü este mai pe süsü de hotarele politice arbitrare, nimeni nu ne va putea contesta nouă dreptulü sacru de-a ne în­griji de sortea fraţilorfl noştri asupriţi, căci loviturile, ce li se dau lorü, le resim- ţima fatalü şi noi ; sentimentulü nostru de ómen!, sentimentulü dreptü se revoltă în faţa fărădelegilora, la cari suntü espuşl cele trei milióne de Români dincolo de Carpaţî.

E veche lupta, ce o portă fraţii noş­tri în contra maghiarismului.

Căuşele adéncl ale acestei lupte re- sidă mai alesă în íaptulü, că Românii re­clamă drepturi naţionale în patria lorü străbună, ér Maghiarii nu numai, că nu vorü să recunoscă aceste drepturi ale na­túréi unui popora conscienta şi doritorü

sprijinită unanima de întrega societate maghiară.

Fasele acestei campanii de cucerire, legile confecţionate de acésta pseudo-re- presentanţă a poporaţiunii Ungariei, sunta nenumărate, dér se pota resuma în urmă- tórele principii cardinale : împiedecarea po­porului româna — prin o lege electorală escepţională, adusă esclusivu în contra Romá­nilorü — de a fi representaţl în Camera deputaţilorO; înăbuşirea prin tóté mijlócele,& consciinţei naţionale a popórelorü nema­ghiare ; introducerea limbei maghiare în tóté ramurile vieţei publice şi astfelü ne­socotirea făţişă a unei legi esistente „des- pre egala îndreptăţire a naţionalităţi!oruu ; tăgăduirea absolută a dreptului de întru­nire şi asociare, ori de câte-orl e vorba de Nemaghiari ; restrîngerea libertăţii de pressă faţă de Români, prin menţinerea, în Transilvania, a unei legi escepţionale de pressă, decretată de guvernulü austriacü absolutü Ia 1852 în forma unei r Patente Imperiale11; măi multü , prigonirea despotică a pressei române şi a tuturorü bărbaţilorfi, cari índrasnescü să lupte în potriva siste­mului de maghiarisare, în potriva despo­tismului de rassă şi pentru autonomia po­porului románü.

Acestea suntü principiile puse în practică de sistemulü de maghiarisare. Din­tre mijlóeele speciale, menite a promova maghiarisarea, va ajunge sé amintimü că: în anulü 1891, pseudo-representanţa din Budapesta a votatü legea despre asilele de copii — Kisdedovodăk. In înţelesulO aces­tei legi toţi copiii dela vérsta de 3 ani în süsü suntü siliţi a frecuenta aceste Kisde- dovoddk, în cari li-se turmentézá mintea cu învăţarea limbei maghiare, li-se inspiră dis- preţfi faţă de limba lorü maternă, în spe­ranţa de a pregăti desnaţionalisarea lorü.

Transilvania íntrégá este, de ani de cjile, cotropită de Societăţi de maghiarisare— Közművelődési Egyesületek —, cari în co­nivenţă cu guvernele lucreză prin deose­bite mijlóce, presiuni şi corupţiunl la opera desnaţionalisării Románilorü şi celorlalte naţionalităţi.

Abia suntü câteva luni, de când Ca­mera deputaţilorfi vota în unanimitate şi cu o febrilă grăbire legea despre coloni- sărl, alü cărei scopü netăgăduita este : a sparge compactitatea etnică a naţionalită- ţilora şi a înlesni maghiarisarea.

Ast-felü guvernulü maghiarii înfiin- ţeză comune maghiare între Români şi stărue a ademeni Români pentru ca să se stabilescă în comune noue, fundate înm ij- loculü teritoriului locuitü de Maghiari.

O fasă mai recentă în acéstá luptă seculară este monstruosulü procesă alá Me­morandului.

Iutregü comitetulü esecutivü alü par­tidului naţionalfl románü din Ungaria şi Transilvania, unde Românii nu constitue decátü acestü unicű partidü mare şi popu- larü a fosta trasü în cercetare judecăto-

rescă şi chiematü pe banca de acusaţl la Cluşiu, citadela şovinismului maghiarisa- torü.

Şi care era acea crimă mare, pentru care unü íntregü comitetü esecutivü alü unui partidü naţionala, a fosta data în ju­decată ?

In vara anului 1892 o delegaţiune de 300 de Români, în frunte cu acesta comi- teta. alesu de adunarea generală a íntreqü poporului románescü, ţinută la 20 şi 21 la* nuarie a aceluiaşi ana, se duse la Viena, ca din însărcinarea acestei adunări, deci a poporului româna, să presente M. S. împă­ratului şi Regelui Francisca losifa I, unü „ Memorandü“ despre ilotica situaţiune, ce li-s’a creta Románilorü de hegemonia ma­ghiară dela 1867 încoce.

închise cum suntü tóté celelalte căi constituţionale pentru poporulü románü, acesta hotărîse în acea adunare generală, în care elü era representatu prin delegaţi aleşi de tóté cercurile electorale româneset, a se adresa prin mandatarii săi la supremulü factora constituţionala de stata.

Intenţiunea poporului románescü era, ca prin acéstá manifestaţiune de lealitate faţă de Monarchulü séu legitimă, să atragă atenţiunea acestuia asupra nesuferitelora stări de lucruri din Transilvania.

La intervenţiunea guvernului şi a par­lamentului maghiara, delegaţiunea acestui popora tradiţionala de credinciosa Casei de Habsburgü, a fostü împiedecată a se apropia de treptele Tronului.

După reîntorcerea sa, comitetulü în- deplinindü a doua hotărîre luată de adu­narea generală, publica textulü acestui Memorandü. Pretextulü formalü alü proce­sului dór era „publicarea“ şi „răspândirea“ acestui Memorandü.

Dér ori şi cine a cetitü acestü Me­morandü, acéstá espunere calmă şi obiec­tivă, nu póte crede, că esistă în lumea a- césta o ţ0ră, în care o asemenea scriere ar putea fi urmărită judecătoresce.

(Va urma),

Unu actu de curtoasiâ.Oficiosei „Corespondence hon-

groise“ din Pesta i-se scrie din Yiena :

„In pressă esternă se facQ mereu com- binaţiunî politice în urma faptului, că Re­ge/e Carolu alil României a trimisa pe ministrula de esterne şi una militară de răngii mai înalta la Lembergrfl, ca să sa­lute pe Maiestatea Sa. In faţa raporturilora amicale, ce esistă între Austro-Ungaria şi România, e uşorii de esplicata, decă Re­gele Carola, care de altmintrelea este pro­prietara de onore ala regimentului de in­fanteria Nr. 6, se folosesce bucurosa de ocasiune, spre a arăta Maiestăţii sale o atenţiune. In cercurile bine informate se declară ca absoluta neadmisibila de a aduce în vre-o legătură causală acesta actu de curtoasiă a Regelui României cu anu­mite curente naţionale la graniţa ungaro-ro- mână. Guveruula româna nu este nicl-de- cum aplecaţii, de-a sprijini agitaţiuni na­ţionale. DiscuţiunI politice au fosta mai dinainte eschise în Lemberg, ceea ce este învederată şi prin faptulă, că ministrula de esterne conte Kalnoky nu se află în suita Maiestăţii Sale“ .

Tripla alianţă.piarului vPresseu i-se anunţă din Lon­

dra, că tripla alianţă din nou va fi cleită., In cercurile diplomatice englese se asigur ră, că între cabinetele din Roma şi Ber­lin s’au schimbata note, conţinenda decla-- raţiuni amicale şi oarl ar ave de scopa sâi delăture neînţelegerile, ce s’au ivita în timpula din urmă.

Pentru de a întări din nou solidarita­tea triplei alianţe, s’au înţeleşii, că atâti mesagiula germana, câta şi cela italianfi,' cari se vora ţine cu ocasiunea deschide-; rei proximei sesiuni a „Reichstag-ului“ şif a parlamentului italiana, să conţină o deţ claraţiune precisă, că rapoturile dintre stateli triplei alianţe ti'au fostă nici când atâtă di amicale, ca de presentu.

Nr. 193— 1894. GAZETA TRANSIIYANIEI. ragina ö

Scirea acesta se pote privi, ca o do­vadă, că guvernulii italiană s’a lăpădată de planulă de-a tinde la susţinerea ecuili- bruliii pe contulă speseloră militare, cari întrecă pe departe puterile Italiei. Dealt- com nu mai e lipsă de discutatei asupra cestiunei, că cum stămă cu o solidaritate, care în fiă-care ană trebue „din nou clei- t& şi întărită“ .

Unt réspunsü.„Dreptatea“ din Timiş0ra a adusă

în N-rulă de Duminecă unu articolü întitulatu: „Cătră membrii congre- ului higienicuşi demografică“ dreptü éspunsü cjia-rului „P. Napló“. Arti-

colulü e scrisă în 3 limbi: româ- esce, nemţesce şi franţuzesce. In

élű se arată volnicia, ce o esercită stăpânirea, nerespectarea drepturi- orü naţionalităţiloru, gravaminele omâniloru şi desvoltarea lorii. Ar-

icolulu încheiă cu următorulă pa- agiu:

flCu inima deschisă ne-amü asociatü pressei maghiare în dorinţa, ca membrii congresului să-şi îndrepte atenţiunea şi pre starea politică a acestei ţări. Ou cons-

■oiinţa liniştită le-o prelăsămă, ca sé o apre­cieze după cum se cuvine şi să-şi dea ver- dictulă. Ne-amü ţinută ínsé de o datorinţă patriotică şi naţională, ca în fugitive tră- uri ső le arétáma şi calea, pe care sé se potă orienta prin satele potemkiniane, ce li-se vorü mai presenta.

„Ei au véíjutü multe prin capitala !ţSrii, şi acum vorü mai şi cálétori prin di- erite ţinuturi ale ei. Dér totulü ce li-se va arăta, stă în contrastü cu stările faptice, u caracterulü poliglota alü ţârii.

„Décá denşii vorü sé cunoscă depli- íulü adevérö, atunci vorü trebui sé cerce­teze ultimele locaşuri, ce statulü le ofere Bomâniloră. Er aceste multü grăitore şi pentru instituţiunile liberalismului din sta- rtulü ungarü prea caracteristice locaşuri suntă: temniţele reg. ung. de stată“ .

S C I R I L E O !L E I .— 2 (14) Septemvre.

Luigi di Palma, ilustrulă profesorfi de -dreptulă internaţională din Roma — pri- mindă diploma de membru onorară ala Ligei culturale române, mulţumesce acestei .societăţi pentru distinsa onore, ce ’i face, şi îu termini fOrte călduroşi laudă scopula, ce îla urmăresce. Faţă cu suferinţele Români- Jorft din Transilvania şi Ungaria îşi esprimă sincerile sale simpatii, promiţenda a urmări cu atenţiune lupta lora pentru câştigarea drepturiloră naţionale. Scrisorea termină cu ■cuvintele : „Nu pote fi omă cultă, care să nu îmbrăţişeze cu dragoste şi căldură causa Ligei culturale, şi a Românismului, care e ■causa dreptăţii şi umanităţii“ . La timp ulii său ie va publica şi acesta însemnată scri.sore.

— o—Italienii din România pentru cansa

naţională. Societatea Italieniloră aflători în Bomâuia, şi care numără în totă ţâra la50,000 de membrii, au făcuta o adresa cătră Liga culturală, în care declarându-se soli­dari cu Românii, cari se lupta pentru in­dependenţa şi cultura naţională, îşi oferă ,totQ. sprigmula morala şi materiala pentru .reuşita causei atâta de sfinte şi drepte.

— o —

Âmiculii nostru ii. Fava din Italia, <va scote în curenda una Memoriu, în care sevorO cuprinde impresiile lui dela procesula Memorandului, precum şi despre primirea, •ce ’i s’a făcuta ia Blaşiu, Braşova, Bucu- jescl, Curtea de Argeşă etc.

— o —

Aniversarea asaltului dela Griviţa. Luni s’a serbată în BucurescI aniversarea asaltului dela Griviţa de cătră oştea ro­mână în răsboiula ruso-româno-turcă. In -catedrala din BucurescI s’a celebrata una Te-Deum împreunată cu una parustasa pen­tru ofiţerii şi ostaşii căluţi în memorabila luptă dela Griviţa. Au participată statuia majora militară, mulţime de ofiţeri şi dem­

nitari, precum şi una mare numérü de ce­tăţeni.

— o —I)-na Dr. Raţia — „agitatóre“ . „Bu­

dapesti H irlapu scrie următorele : De câte­va 4Ü0 s’a ínceputü agitaţiunea valahă şi în comitatulü Torontalö. Din Sân-Miclâ- uşulU-mare i-se scrie foiei „Torontáli Köz­löny“ , că săptămâna trecută s’a ţinută acolo adunarea Reuniunei înveţătorilora români. La adunare şi la masa, ce a urmata, au luata parte şi soţia lui Dr. I . Raţiu şi o fică a lui. Oratorulü serbării ridicénda unü pahara a4isa, că „Dumne4eu sé ţină mulţi ani na­ţiunea română şi pe amicii aceleia, ér pe popórele, cari se opunü gravamenelorü ro­mâne, sé le ştârgă de pe faţa pământului“ D-na Raţiu a aplaudatü şi şi-a esprimata satisfacţiunea— „4ioefóia unguréscá“ . — Şi pentru acésta a agitata ? Ce mici de sufleta şi ce râutăcioşl suntü gazetarii maghiari.

— o—Sflinţirea „Internatului de fetiţe Ro­

mâne“ din Bucoyina. Cetimü în „Gazeta Bucovinei“ dela 9 Septemvre: Astădl la11 ore dim. va ave locü sfinţirea „Inter­natului de fetiţe Române“ , care mulţămită stăruinţelora neobosiţe ale „Societăţii Dóm- nelora Române“ e acum cu totula adaptată şi mobilată Eminenţa Sa I. P. S. Archie- piscopü şi Mitropolitü Silvestru va sevârşi în personă, cu o numerósá asistenţă, actula sfinţirei.

— o—Noua enciclică a Papei. Din Roma

se telegrafiază urmátórele: Papa a adresata episcopilora o nouă enciclică în care vorbesce despre importanţa lecturei reli- gióse, combătânda scrierile ireligióse.

— o—Dela Esposiţia cooperfttoriloru. Prin­

tre articolele ce figurézá la Esposiţiunea Coo- peratorilora din Cişmegiu, au atrasa în speciala atenţiunea doué de-o necesitate incontestabilă: Rindeaua de oţelu Chromat a fabricei „Destombes et-C-nie“ şi Renova- torulu Universalii ala parisianului A. Bo- zonet. Ce este Rindeaua de oţela Chromat? E una instrumenta, lucrata din oela mai dura oţela, şi se întrebuinţâză la ascuţitulă bricelora, instrumentelora chirurgicale, etc. Duritatea acestei unelte este aşa de mare, că dénsa se póte întrebuinţa la ascuţitula instrumentelora sus-menţionate, cu aceeaşi siguranţă şi uşurinţă, cum am întrebuinţa diamantula pentru sticlă. Câta privesce celalalta obiecta, Renovatarulu Universală, e o composiţiune pura vegetală, ce se póte întrebuinţa minunata pentru curăţirea de orl-ce pete a stofelorű, pălăriilora, mktăsu- rilorO, pânzelora de biliard a etc.

— o —Atentată contra Papei, piarulă ita­

liana „ Tribuna“ aduce scirea, că gendarmii, carî ţina gardă înaintea Vaticanului, au prinsa doi omeni, bănuiţi de a fi intenţio­nata una atentata contra Papei. Ei au fosta estradaţl poliţiei.

— o—5. O specialitate ausiriacâ. Paţienţiloril de sto­mac se recomandă prafurile veritabile ale lui Milo ca unü medicamentü deja aprobatü şi forte bunü pentru digestiune. i Cutie • Ü. Se póte căpăta cjilnicü prin pstă dela farmacistulü A. Moli, li- ferantü alü curţii imp. şi r. din Viena, TucLlauben 9. In farmaciile din provincii sé se ceră es- pres preparatele lui Moll provédute cu subscrierea şi marcă de contravenţie.

Congresulü pangermanicuşi

situaţiunea naţionalităţiloru în Boemia.

Sub acestü titlu i-se scrie din Praga cjiarului parisianü „Journal des Débatsu următorele:

„Trebue sé recunoscemă, că calitatea naiională a Germanilora este par exellence disciplina. De când a fosta vorba, cu drepta séu cu nedrepta, de o ameliorare a rapor- turilorü dintre Germania şi Francia, epi­tetele de ^Erbfeind* (duşmană seoularü) şi „ Galii ori Francesü frivolă“ au dispăruta, ca prin farmecă din limbagiula 4iai'eloră.

„Nici pressa, nici musa germană însé nu se pote lipsi multă timpă de ună „Erb­feind“ ; n’a întâ^iată dér de-a înlocui pe „frivolula Gala“ prin „ Cehulă astutua, ini­

mică reditară încă şi mai vechiu. Nu este fcă germană, care nu ar sprijini as- tă4l, ab formă de corespondenţă din Aus- tro-Ui?aria, cruciada contra poporului lui Ioană Huss. Acţiunea pressei s’a părută ne- suficiatâ în faţa acestui mare réu. In 9 Sep- temvr se va întruni în Berlină ună con- gresă ală tuturora asociaţiuniloră naţio­nale filldeutscher Verband“ , ceea ce s’ar putó raduce cu vLiga pangermanăa.

Acéstá asociaţiune va delibera asu­pra mssurilora, cesuntă a-se lua între mama patriâşi între poporaţiunile germane, cari nu facă jarte din imperiul germană. Programul detailtă ală congresului s’a publicată prin 4iareb germane austriace, şi tot-odată prin cele lin Germania. Se 4i°e în acestă pro­grami, lămurită, că viitorulă germanismului în Aistria atârnă dela resultatulă luptei naţimale în Boemia, ceea ce reclamă ur­genţi constituirea unui comitetă de ac­ţiuni, ce va avé chiămarea, de a susţin0 mordmente şi materialmente pe Germanii din Boema, spre a împiedeca slăbirea loră eco- nomeă şi socială în faţa expansiunei na* ţionile a Cehiloră.

„Aşa-d0r favorulă invederată ală gu- verrului austriacă nu le este în de ajunsü Gemanilorü din Boemia? Le trebue unü ajutorü esteriorü, care contra4ice atâtă de multă cuvinteloră d lui de BismarJc, că Geimania nu se va amesteca nicl-odată în afacerile interiore ale veciniloră séi ? Insé sé fcrecemü mai departe. Esaltaţi prin aceste încurajări, şi încre4endu-se în protecţiunea dală de „Alldeutscher Yerband“ , naţiona­liştii noştri germani au fostü neplácutü im­presionaţi prin noulü „mot d’ordre“ , ce se atribue şefului stângei germane, d-lui de Pkner. In tóté foile, cari i-au rémasű cre- dincióse ministrului de fináncé (Plener), acésta recomandă junimei germane din ţi­nuturile mixte dela nordulă Boemiei, de-a înv0ţa limba cehică câtă mai îngrabă. Cu- nóscerea limbei marei majorităţi a ţârei, fiindă indispensabilă pentru orl-ce funcţio­nară publică, prevé4étorula ministru vede cu durere, că guvernulă are obligamentulă de-a trimite chiar în acele ţinuturi, pe cari a voita a-le face sé trecă ca germane, func­ţionari de origine slavă, cari sé cunoscă améndoué limbile.

„Naţionaliştii germani nu-să nicide­cum încântaţi de procedeulü germanisa- ţiunei domóle, ce-o recomandă stânga ger­mană. In ochii loră orl-ce Germana, care cunósce limba cehă, nu mai este Germană curată, şi o violentă polemică s’a angajată, privitora la consiile d-lui de Plener, între pressa naţionalistă şi pre3sa guverna­mentală“ .

Dare de semă şi mulţămită publică.Hotoan, 8 Septemvre n. 1894.

In urma „Apelului“ nostru dela 5 Febr. 1893, amă primita din mai multe părţi ajutore marinimose pentru şc61a confes. gr. cat. din Hotoană.

Sub decursulă anului 1893 s’a rapor­tata de trei-ori în „Gazeta Trans.“ şi în „Tribuna“ despre sumele întrate, er la fi-

•nea anului amă supusă sub revisiune în­treg raţiociniulă unei comisiunl constătătore din P. O. D. A. Barbolovici vicariulă Sâ- lagiului, D. Coroiană protopopulă Santău- lui şi Dr. C. Maniu adv. în Şimleu.

Acestă comisiune întrunită la 31 Dec. 1893 sub presidiulă Rvds. D-nă Yicariu în Şimleu, avendă la mână tote documentele în acesta afacere, a consta­tată, că suma contribuiriloră întrate e 1278 fl. 55 cr., din care subtrâgendu-se spe­sele 17 fl. 3 cr., şi erogatele de 19 fl.10 cr., pentru lemne de lucru cumpărate la şcola edificândă; — mai rămână bani gata: 242 fl. 42 cr., — mai toţi depuşi spre fructificare la banca „Sdvania“ în Şimleu, pe lângă libelulă nr. 609.

In decursulă an. 1894, până la 4iua subsemnată, au mai incursă oferte benevole dela următorii: Cu lista nr. 22: Vasiliu Dragoşă, parochă gr. c. în Chişfalău-Ţe- ghea 2 fl. Curatorula din Cehaluia română3 fl. Lista nr. 202, Iosifă Romană adv. în Oradea-mare 3 fl. L. nr. 218, N i c . A n c a faură în Chişfalău, ca colectanta 1 fl., Au- relă Giura teologa dm Tăuţu 50 cr., I. Păcurară 20 cr., II. Ciugudeană 20 cr.,I. Tăpărceană 10 cr. si M. Ciugudeană 20 cr. — toţi economi din Chişfalău.

L. nr. 23 Iu li u Popă, preota în Mecen-

thiu a colectată dela poprrenii séi: Georgia Istroană 1 fl., Ioană Marchişfi 1 fl., I. Sabó 20 cr., I. Istroanü 20 cr., I. Chişti 10 cr., N. Puşcaşfl 20 cr., G. Germanü 20 cr., G. Popü 20 cr., Gr. Chişfi 20 cr., G. Sabó 20 cr., G. Sabó 40 cr., Mitru Germanü 50 cr., G. Ciolte 10 cr., G. Balogü 20 cr., V. Mărincaşă 20 cr., M. Sabó 10 cr., La olaltă 5 fl.

Banca română din Şimleu „ S i l v a ­ni a“ , ca şi în anulă trecută, aşa şi în acesta, ni-a oferită 50 fl.

Anulă acesta au întrată dérá 65 fl.20 cr., anulă trecută 278 fl. 55 cr., ţa olaltă, 343 fl. 75 cr.

Poporulă din parochia Hotoanü, co­mună situată în părţile vestice cele msi estreme ale românismului sélágeanü: aduce prin noi subscrişii respectuósole mulţămite tuturora marinimoşiloră contribuenţl, cari în timpulă de supremă necesitate multă a uşurată sarcina întru edificarea şc01ei celei noué prin ajutorulă sumei considerabile de mai süsü, care s’a terminatü în c ilelo acestea.

Dea Dumne4eu, ca acestü edificiu fru- mosă, care va fi prové4utá cu tóté cele pretinse de legea instrucţiunei, sé fiă măr- turiă falnică în cursulü timpuriloră viitóre la deşteptarea şi luminarea poporului în direcţiunea adevârată morală şi naţională.

Vasiliu Pătcaşiu, parochulü locului şi preş. sen. şcol. ca perceptor.

Irim ie Mesaroşic, Teodorii Medanurcuratorü primü. învăţătorü.

Sciri telegrafice.Budapesta 14 Septemvre — Pre*

liminarulu bugetului comunii austro- ungarii este următorulu: ministe- riulu de esterne 8.801,000 fl; minis- teriulu de resboiu 146.108,598 fl; mi- nisteriulu comunu de finance cu lista de pensiune 2.020,020 flo­rini; curtea de corupturi 128.585 fl. Suma totală a cheltueliloră prelimi­nate 152,058,203 fl. De aici subtra- gendu-se suma totală a acoperirei 2,678,290 fl. remânneto 149,379,913 fl. de aici subtragendu-se escedentulu curaţii din venitulu vămii47.539,720fl. remâne suma totală de cheltuelî 101.840,193 fl.

Din acesta sumă se subtragii în sarcina visteriei unguresc! 2 pro­cente = 2.036,803 fl. 86 cr. şi din restulu de 99.803.389 fl. 14 cr. se vinu pe Austria 69,862,372 fl. 40 cr pe Ungaria 29,941,016 fl. 74 cr. Pentru armata din Bosnia se ceru 3.510,360 fl. din cari pe Austria se vinu 2,457,252 fl, pe Ungaria 1,053,108 florini. Bugetulu to­tală ală armatei este cu 3.568,000 ti. acela alu marinei de resboiu cu 563.580 fl., acela ală ministeriului de esterne cu 63,700 fl. mai mare ca în anulă 1894.

L i t e r a t u r ă .In editura Tipografiei „ i « w a “ A. To~

doranu din Gherla a apărută : Poveştile Bă­natului, culese din gura poporului bănăţenă, de George Cătană, învăţătoră. Tomu 11 Con­ţine 19 poveşti pe 150 pag. Preţuia 25 cr.

DIVERSE.Sexulu oueloru. D. Brasseur-LafFere

a descoperita mijlocuia cum se pote sci înainte de clocire, dâcă dintr’ună ou va eşi cocoşă seu găină. Ca să cunâscemă, trebue să aşe4ămă oulă între ochi şi lu­mină şi să ne uitămă priutr’ânsulă; dâcă bulba de aera, care se zăresce, se găsesce tocmai în centru gălbenuşului, atunci este ună indiciu aprope sigură, că are să pro­ducă cocoşă; decă ea e puţină la o parte, oulă dă o găină. Afara de acesta spre a augmenta şansele de a obţine cocoşi, se va face' bine de a alege ouăle cu o formă mai lunguiaţă.

Proprietari: O l*. i ^ l u r e s i a n u .

RsăâcîorS: responsabili H m

Fag. 4 GAZE?A TRANSILVANIEI. Nr. 193— 1894. \

Cursul la bursa din Vîena.Din 13 Septemvre 3894.

Renta ung. de aurii 4% • . •Renta de cor6ne ung. 4% • •Impr. căii. fer. ung. în aurii 4V2% •Impr. căii. fer. ung. în argint 472%Oblig. oăil. fer. ung. de ost. I. emis.Bonuri rurale ungare . . . .Bonuri rurale croate-slavone. . . Imprum. ung. ou premii . . . .Losurl pentru reg. Tisei şi Segedin.Renta de hârt e austr....................Renta de argiut auatr.

122.55 96.85

126 40 101.60 124.60 9 6 .-96.50

152.- 143 5098.9599.50

Renta de aur austr..........................125.05Losurl din 1860 .......................... 146.75Acţii de ale Băucei austro-ungară . 1024.—Acţii de-ale Băncei ung. de oredit. . 465.25Acţii de-ale Bânoei austr. de credit. 370.—NapoleondorI................................... 9.87Mărci imp. ger. . . . . . . 60.85London (lire sterlinge)....................124.—Rente de corone austr. . . . . 97.85

Cursului pieţei Sraşovfi.Din 14 Septemvre 1894.

Banonote rom. Cump. 9.81 Vend 9.83 Argint român. Cump. 9.75 Vend. 9.80 Napoleon-d’orî Cump. 9.88 Vend. 9.90 Galbeni Cump. 5.84 Vend. 5.89Ruble rusesc! Cnmp. 130. Vend —.— Mărci germane Cump. 60.60 Vend. — .— Lire turcescl Cump. 11.10 Vend. —.— Sens tone. Albina 5% 101.25 Véí d. 102.25

jjgy Numere singuratice din „Gazeta Transilvaniei“ â 5 cr. se potü cumpéra îb librăria Nicolae Ciurcu şi tn tutungeria I. Gross.

Prafurile-Seidlitz ale lui MoliV eritab ile num ai, decă fiacare cutia este prové<}uta eu m area de

apăra re a lu i A. M o li şi eu su bsc rie rea sa.Prin efectulü de lecuire durabilă alü Prafurilorú-Seidlitz de A. Moll în contra greu-

tăţiloril celorü mai cerbicóse la stomachű şl pântece, în contra cârceilorCi şi acrelei la sto- machü, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficatü, congestiunei de sânge, haemorhoidelorü şi a celorü mai diferite bólé femeescí a luatü acesta medicarnentü de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii íncóce.—Preţulu unei cutiioriginale sigilate I fl. v. a.

Falsificaţii le se vortî urmări, pe cale judecător escă.

Franzbranntwein şi sare a lui Moli.V / o r i - f o h î l i i n n m o i decă fiecare sticlă este provédutá cu m arca de scutire şi cu V C n i a l l l l U 11U M i d i , plumbulU lui A . M o l i .

Franzbranntwein-ulű şi sarea este forte bine cunoscută ca unü remediu poporali) cu deosebire prin trasü (frotatü; alină durerile de şoldină şi reumatismú şi a altorü urmări de récélá Preţuiţi unei sticle-originale plumbate 90 cr.

Apă de gură-Salicyl a lui Moli.(Pe basa de nátron Acid-salicilic )

La întrebuinţarea dilnică, cu deosebire importantă pentru copii de orl-ce etate şi m adulţi, asigurézá ; céstá apă de gură conservarea sănătosă şi mai departe a dinţilorti. Pre- ţuIú sticlei provéjlute cu marca de apérare a lui A. Moli 60 cr.

T rim iterea p rin c ip a lă prinF a rm a c ls tu lu A . K O L L ,

c. şi r. fin iso ri aia curţii imperiale Yiena, TucWanben 9Comande din provinciă se efectuézá jjilnicü prin rambursă poştală.

La deposite s& se cerâ anumiţii preparatele provenite cu iscălitura şi marca de apérare a lui A. M O L L .

Deposite în Braşovfi: la d-nii farmacişti Férd. Jekelius, Victorű Roth, Fr Kellemen şi Ed. Kugler, engros la 0. Eremia Nepoţii, J. L. & A. Hesshaimer, Teutsch & Tartler, Fritz Geisberger. 404—-21.

if't,

Ânunciurî(inserţiuni şi reclame)

Suntu a se adresa subscrisei admin ist raţiuni. In casulâ pu­blicării unui anunciu mai mult

de odată se face scădementă{ care cresce cu câtu publicarea se face mai de multe-ori.

Âdministraţiunea „GAZETEI TRANSILVANIEI.«

Dbv£ersia.l'\x tremjLrilor-u.pe liniile orientale ale căii ferate die stati) r. n. valabili) din I Maiu £894.

B u d a p e s t a f r e d e a l i lTrenă

depersón.

1 0 -8.25

11.24 1.35 3.46 4 . - 4.39 5 22 5.45

Trenü 1 Trenă I Trenü I român | de

accel. express persón.

Trenü

accel.

8.05 2 10 4 07 5.46

6 34 7.188.05 8 32 8.499.06

10.08 10.37 10.59 1107 11.31 11.48 12.25 12.50

1.04 1.35 1.60 2.13 2.32 3 04 3.39 4.01 5 26

7.087.157.438.18

9.079.37

10 37

8.05155353

«S©rs&uPW

6 08 6.40 7.16 8 .-

Trenăaccel.

11 - 12.26 1 118 45

6 —9 05

11 33 150 2.243 0b 3.464 07 4.53 5.32

11.40 11.55

1 . -1.02

1,392.062.273.30

4.16

5 07 5 14 5596.29

12.20

6.24 6 598 409 08

10 40 11.25 11.54 12.04 12.341 . -1.402.172.353.143.343 49 4.114 485 276 10

2 159.15

11.12 12.50 2 12 2.19 2 49 324

4174.50

5 55

pi.

ÍSOS. \

VSOS.

pi.

SOS.

éP1-!

7.508309.039.38

10.254.595.446.14

12.20

6 11 6 27 7.27 7.50

8.178 33 8.38

9 09

9.4J9.44 9.59

10 22 10.51 11.12 12.26 12581 15| 1.34 2.09,! sos2 19,! P13 01;3 31!

r*0*. Ipl. I

Viena . . .B u d a p e s t aSzolnok P. Ladáuy.

Oradea-mare

Mező Telegd Rév . . . Bratca . . Ciucia . .B -Huiedin Ghlrböu

Cluşiu . .

Apahida G-hiriş . . Cucerdea . Uioara . . Viatul de susö Aiudü . .

Teinş . .

Creciunelö . Blaşiu . . Micăsasa .

Copşa-mică

MediaşQ Elisabetopol Sighişora . Haşfalâu Homorodfi. Agoştonfalva Apaţa . . Feldióra

l ’ j Braşovü

9.15î

sos.

Timişfl . . PredealuBuiiuresol .

sos.

I| Pi.Isos.

pl.9 0 s.

I Trenü.de

persón.

i p l. Uos.

îpl.

sos,A

Ap l .\S08.

Îpl.

3 .- 5 502.30

12.06

Trenă

accel.

1 55 7 . -

5.40 4 52 2.55 2 . -

Circu-lézá

numaiVineri

7 . -6 -5 -

5.23 3.46 2 25 2.18 1 52 1.26

12.4712.17

11.01 10 45

9.23 8.53

8 23 8.0K 7.59

7 30

6 56 6 54 6.41 6 20

Trenű.de

persón.

Trenăromftnexpress

Trenăde

persón.

1.55 7.3 50 1.21

11.01 10.44 1007 9.30 9.16 8 33 7,53 6 53 6 14

5 53 5.33 4 27 3.53 3.37 3 162.45 2.18 142 1 127.45

5.45 5.18 3 51 3.06 2.48 2.40 2.111.45 1.10

12.3912.2411.4811.2911.1410.5510.219.429.137.45 7.01

T2Ö| 6.25J .50

1146 10.05 8.43 8 38 8.13 7.47

7.086.39

8.15

5.254.484.233 . -2.202 . -1.511.20

12.54

6.355.585.08

4.552.24

12.2311.4111.0710.3210.139.049.-8 . -7.306.476.29

10.379.579.304.40

5.21 4.47 4.29 4.234.023.42 2.49 2.27 2.13 1.39 1.18 1.01

12.4612.1611.3911.1710.029.22 8.05 8.027.437.015.575.168.50

Ciicerdea-Oş©rheiu-Regh.-să§.

Trenü

m

Trenăde

persón.

Trenăde

persón.

Trenăde

persón

Trenăde

person.

Trenü de

persón.

Trenăde

persón.

Trenă

mixtă

12.023 14

8.108.51

3.113.52

8.589.39

pl. Cucerdea .Ludoşfi. .

. sos. 7.417.03

2.361.58

8.317.43

1.1812.32

5 07 10.27 5.26 11.11Ţ : } Oşorheiu . (p i . 5.30 12.25 5.50 10.35

5.50 10.42 5.36 • ’■sos. 5.18 9.35 5.05

1 7 25 12.15 7.15 sos. Ilegh.-săs.. . pl. 3.50 8.— 3.221

trenüde

persón.

trenade

persón

G I l i r i s í i — T u r d a

7 33 7.53

trenă

mixtă

trenă

mixtă

11 - 11.20

4 . -4-20

trenăde

persón.

10.1710.37

GhirişaTurda

trenüde

persón,

5.104.50

trenămixtă

10 30 10.10

trenă

mixtă

3.303.10

trenăde

persón.

9.1*28.52

Copşa-mică,—Sibiiw—Avrigii—Fagăra^iitrenü

depersón.

trenă

mixtă

2.24 3.53 4.15 4 366.168.42

11.341.031.251.463.316.08

7.109 .-9.26

pl. Copşa mică Ocna . .

pj8’ } Sibiia . .

Avrigu . . sos. Făgăraşfl .

SO‘

P1'SOf

trenămixtă

9.348.117.447.286.023.28

trenăde

persón

6.205.12 4 49

trenă de

P ' rsón

12.4211.1810.468 33 6.544.05

S i m e r i a (Piski) — H u n e tl o r atrenă

mixtă

6.156.387.13

trenă

mixtă

11.3511.5412 20

trenămixtă

trenă

mixtă

4.254.485.23

9.4310.0110.25

Siineria .Cerna . Hunedóra

trenă

mixtă

5.255.094.45

trenă

mixtă

10.2510.059.38

trenă

mixtă

3.102.542.30

trenă

mirtâ

8.348.147.45

B r a ş o v ii — Z e r n e ş t itrenă

mixtă

8.3510.28

trenă

mixtă

4.556.36

trenămixtă

9.1010.30

BraşoTuZerneşti

trenă

mixtă

7.366.06

trenă

mixtă

1.4412.20

trenü

mixtü

8.3!7.201

ifi 11 r e ş ii - Ij «i «p $ & - B i s t r i ţ a

4 . -7 07 9.59

9.10 1.01 4 55

4.20 Mure§ű-Ludosü .Ţagu-Budateliofi . Bistriţa . . . .

6.46 7.214.151.16

A r a d i i — T i m i ş o r a

6.257.328.42

11.3512.522.10

5.686.467.39

AradăVingaTimişora

9.149.028 . -

3.44! 10.552.401.12

9.48-8.151

Careii-m ari—Ztelâutrenă

mixtă

5.4210.30

trenă

mixtă

4.109.01

Careii-mari Zelău . .

trenă

mixtă

9.064.20

t.enă

mixtă

7.052.25

S%liIş0ra-Odorheiu-sec»trenă

mixtă

3.566.34

trenă

mixtă

11.081.50

Sighişora . . Odorhein-sec.

trenă

mixiutrenű

mixtü

9.517.20

N o t a ; órele însemnate în stâ ga staţiunilor suntü a se ceti de süsü în josö, cele îndemnate în drépta de osfi îu susG. Nucaerii încuadraţi cu linii mai nagn| ínsemnézá órele do nópte.

Tipografia A, Mureşianu, Braşov.