Anul XV. Arad, Mercuri 14|27 Septemvre 1011 Nr. 201

ABONAMENTUL Pe un an . 2 8 Cor. an >t un jum k o lună

14 2.4Ѳ

Nnmărul de zi pentru Ro­utais şi străinătate pe

an 40 franci. rdafcn pentru oraş şi

comitat Э08.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţâmite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază

111

Centenarul seminarului din Sibiiu.

Arad, 2 5 S e p t e m v r i e .

M â i n e , J o i , î n z i u a d e p o m e n i r e a c e -d i n t â i m a r t i r r o m â n , s e m i n a r u l „ A n d r e -

P'1 d in S i b i i u î ş i s e r b e a z ă j u b i l e u l d e o sută de a n i d e l à î n f i i n ţ a r e a lu i .

C h e m a t ă l a v i a ţ ă , î n t r e î m p r e j u r ă r i bárte m o d e s t e , d e p r i m u l e p i s c o p r o m â n după U n i r e , d e b l a j i n u l V a s i l e M o g a , c ă ­ruia îi t r e b u i a u p r e o ţ i c u o oare-care ş t i ­inţă de c a r t e , a c e a s t ă şcoală de bogo'slovie a e v o l u a t c u t i m p u l , c o n f o r m t r e b u i n ţ e l o r • t u r a l e t o t m a i m a r i n u n u m a i a l e b i s e r i ­

c i ş i a l e n e a m u l u i r o m â n e s c cm T r a n -Hlvania, p â n ă la g r a d u l d e c e a m a î n a l t ă şcoală a R o m â n i l o r o r t o d o x i d i n a c e a s t ă arte a ţ ă r i i .

Cel d i n t â i p r o f e s o r a l s e m i n a r u l u i a f o s t Gheorghe L a z a r , a c ă r u i d ă s c ă l i e , d e ş i de mţină d u r a t ă , a f o s t de s i g u r o a d e v ă r a t ă liatră d i n c a p u l u n g h i u l u i a a c e s t e i ş c o l i . Sub V a s i l e M o g a — o m u l v r e m u r i l o r m i c i

• s e m i n a r u l n ' a a v u t o î n s e m n ă t a t e m a i are d e c â t a u n e i ş c o l i c a r e d ă d e a s a t e l o r

jărăginite p r e o ţ i c u o a r e - c a r i c u n o ş t i n ţ e I t ip ic ş i d e a r ă t ă r i b i s e r i c e ş t i .

U n a v â n t p l i n d e d e m n i t a t e a h i a t " s e ­minarul n u m a i s u b c o n d u c e r e a e p i s c o p u -lui şi m a i t â r z i u , a r h i e p i s c o p u l u i Ş a g u n a , care i-a d a t u n c a r e c t e r m a i p r o n u n ţ a t d e

v ă r a t ă ş c o a l ă , î n t o a t e p r i v i n ţ e l e . Ş a ­guna s 'a î n g r i j i t d e u n l o c a l p o t r i v i t ş i d e

i n t e r n a t , s 'a î n g r i j i t d e p r o f e s o r i b u n i , ш p r e g ă t i r i m o d e r n e , ş i s 'a î n g r i j i t c a e-

l e v i i s ă d i s p u n ă d e m a n u a l e ş c o l a r e b u n e . A s t f e l a c u m p ă r a t p e s e a m a l u i o c l ă d i r e i m p u n ă t o a r e , c a r e a m a i s e r v e ş t e ş i a z i s p r e a c e l a ş s c o p , d e ş i n u m a i e c o r ă s p u n z ă -t o a r e , — a t r i m i s l a s t u d i i î n A p u s t i n e r i c a : N i c o l a e P o p e a , e p i s c o p u l d e m a i t â r ­z i u a l C a r a n s e b e ş u l u i , c a r e a fo s t m a i m u l ţ i a n i p r o f e s o r , Z a h a r i e B o i u . u n b u n ş i h a r n i c a u t o r d e m a n u a l e p e n t r u ş c o l i l e p r i m a r e ş i u n e x c e l e n t o r a t o r b i s e r i c e s c , -— p e D r . I l a r i o n P u ş c a r i t i , v i c a r i u l a r h i e -p i s c o p e s c de az i , o m c a r e a a d u s r e a l e s er ­v i c i i i s t o r o g r a f i e i n ó s t r e , p e I o n P o p e s c u , c e l m a i m a r e p e d a g o g r o m â n d i n c â ţ i a m a v u t v r e - o d a t ă , ş i p e a l ţ i i , c a r i a u l u c r a t c u m u l t s u c c e s n u n u m a i î n s e m i n a r c i ş i î n î n t r e g t e r e n u l v i e ţ i i n o a s t r e c u l t u r a l e . L i p s i n d u - l e e l e v i l o r c ă r ţ i l e t r e b u i t o a r e , Ş a g u n a î n s u ş i a s c r i s o s e r i e î n t r e a g ă d e m a n u a l e b u n e , — a t â t de b u n e î n c â t li­n e l e d i n e l e m a i s u n t î n u z ş i az i , d u p ă o j u m ă t a t e d e v e a c .

P r i n a c e s t e m ă s u r i Ş a g u n a a s c h i m b a t r a d i c a l f a ţ a m o d e s t u l u i s e m i n a r a l u i M o g a . P r i n e l e s e m i n a r u l a d e v e n i t o ş c o a l ă c a r e s e p u t e a a s ă m ă n a c u o r i - c a r o ş c o a l ă s i m i l a r ă — a t i m p u l u i s ă u .

S u f l e t v a g ş i î n t r e p r i n z ă t o r , v e c i n i e c ă u t â n d o s o l u ţ i e ş i m a i b u n ă a l u c r u r i l o r , Ş a g u n a s e i n t e r e s a , de t o a t e l u c r u r i l e l u i î n t r ' o f o r m ă u n i c ă î n f e lu l c i . D u p ă - c u m c o n s i d e r a „ T e l e g r a f u l R o m â n " î n t e m e i a t de el l a 1 8 5 3 , c a u n f ă t a l s ă u . t o t a s t f e l c o n s i d e r a ş i s e m i n a r u l , d e c a r e se î n g r i j e a z i l n i c . P â n ă t â r z i u , î n u l t i m i i a n i a i v i e ţ i i l u i , Ş a g u n a e r a î n s u ş ş i d i r e c t o r u l s e m i n a ­r u l u i . E l c o n d u c e a c o n f e r e n ţ e l e p r o f e s o ­r a l e , e l l u a t o a t e m ă s u r i l e a t i n g ă t o a r e d e

s e m i n a r , e l c o n d u c e a e x a m e n e l e — c u u n c u v â n t g r i j a lu i p e n t r u s e m i n a r e r a a ş a d e m a r e , c u m n i c i n u s e p o a t e a ş t e p t a d e l à u n a r h i e r e u , c a r e a r e a t â t e a a l t e gr i j i d e p u r t a t . E p o c a l u i Ş a g u n a a f o s t — s e p o a t e a f i r m a , — e p o c a d e a u r a s e m i n a r u l u i . U n d u h s ă n ă t o s s t ă p â n i a ş i a c e s t d u h p ă t r u n ­d e a î n t r e a g ă i n s t r u c ţ i a ş i î n t r e a g ă e d u c a ­ţ i a , c a r e s e î m p ă r t ă ş i a a c i . D u p ă Ş a g u n a , c a r e a s p o r i t ş i a n i i de s t u d i u , a t â t p e n t r u c l e r i c i c â t ş i p e n t r u p r e p a r a n z i , S e m i n a r u l a c o n t i n u a t s ă e v o l u e z e p a r a l e l c u e x i g e n ­ţ e l e c u l t u r e i r e l i g i o a s e ş i n a ţ i o n a l e . D e l à M o g a p â n ă a s t ă z i s ' a u p e r i n d a t l a c a t e d r e l e s e m i n a r u l u i iu i m a r e n u m ă r d e p r o f e s o r i e n t u z i a ş t i , c a r i a u c o n t r i b u i t c u t o t s u f l e ­t u l l or l a l u m i n a r e a e l e v i l o r , c h e m a ţ i s ă c o n d u c ă e i î n ş i ş i l a l u m i n ă s a t e l e , c a p r e ­o ţ i ş i î n v ă ţ ă t o r i . C a o c o n t i n u a r e a s e r i e i p r o f e s o r i l o r r e m a r c a b i l i , a u r m a t î n c u r s u l t i m p u l u i î n t r e a l ţ i i : S i m i o n P o p e s c u , a u ­t o r a l m a i m u l t o r c ă r ţ i d e î n v ă ţ ă m â n t re­l i g i o s , i u b i t de e l e v i p e n t r u v e r v a l u i ş i p e n t r u f e lu l c a t e g o r i c d e a-şi m ă r t u r i s i c r e ­d i n ţ e l e c e a v e a , D r . I o n C r i ş a n , c e r c e t ă t o r c o n ş t i i n ţ i o s al i s t o r i e i b i s e r i c e ş t i ş i b u n a u t o r de m a n u a l e p e n t r u î n v ă ţ a r e a l i m b e i m a g h i a r e , D r . D . P . B a r c i a n u . n a t u r a l i s t r e c u n o s c u t , a n t e h y p t ă t o r conşt t iencj ios a l c u l t u r e i î n v ă ţ ă t o r i m i i ş i r e d a c t o r u l „ F o a i e i p e d a g o g i c e e " , a t â t d e m u l t r e g r e t a t e d e î n v ă ţ ă t o r i , D . C o m ş a h a r n i c u l c o l e c ţ i o n a r de m o t i v é a r t i s t i c e d i n p o p o r , O h . D i m a , m a e s t r u l c â n t ă r e i r o m â n e ş t i , D r . P . Ş p a n , p e d a g o g u l c a r e a i n t r o d u s t i n e r i m e a î n c u n o a ş t e r e a u n o r n o r m e d i d a c t i c e m o d e r ­n e , a d u s e d i n G e r m a n i a ş i c a r e , p r i n s u f l e ­t u l l u i c o m u n i c a t i v , a c ă u t a t s ă t o a r n e î n

FOIŢĂ ORIGINALĂ A ZIARULUI „TRIBUNA"

l MUCENIC NICHITA ROMANUL APOSTOLUL NEAMULUI NOSTRU.

D e D r . l oan Lupaş .

Chestiunea î ne r e ş t i nă r i i Român i lo r , în l ipsa le argumente is tor ice ho tă r î toare , a fost în fă ţ i -şată din pa r t ea is torici lor în d i fe r i t e c h i p u r i , cer-;nd s'o aducă u n i i în l e g ă t u r ă cu t i m p u r i l e apo-

«toleşti, i a r a l ţ i i (Goluimbinski) cău tând s'o re-Kve cu a ju toru l une i in f luen ţe bu lgăreş t i d in pacul al IX- l ea .

Un a rgumen t însemna t al is torici lor r omân i , «ari puneau începu tu l c r e ş t in i smulu i daco-roman m timpurile apostoleşti , e r a aşa n u m i t u l a rgu­ment al tăceri i ( a r g u m e n t u m a s i len t io) . Deoa­rece despre toate popoare le c reş t ine — îşi ziceau ei — ee găsesc a m i n t i r i is torice prec ise , d in c a r i ee poate stabili c u t a r e popor în ce t imp s'a încre-ştinat şi p r i n s t ă ru in ţe le c ă r u i apostol special , iar cu p r iv i r e la poporul român asemenea ş t i r i istorice lipsesc cu desăvârş i re , s i n g u r ă această îm­prejurare e o dovadă, că poporul nos t ru s'a alcă­tuit din elemente creş t ine , s'a născut deci creş t in şi n'a avut t r e b u i n ţ ă de vre-un apostol special , care să-i a ra t e calea spre î nvă ţ ă tu ra m â n t u i t o a r e a lui Cristos.

Coloniştii aşezaţi de cucer i to ru l T r a i a n în Dacia fiind c reş t in i , delà ei s'a t r a n s p l a n t a t cre­ştinismul şi la poporul român , c a r e u r m ă să se formeze din amestecul lor eu al te n e a m u r i . Alt­fel, dacă poporul daco-roman ar fi fost la înce­

p u t u l v i e ţu i r i i sa le păgân şi ar fi fost îndupleca t n u m a i î n t r ' u n t â rz iu p r i n v reun a n u m e misio­na r , a p r i m i c reş t in i smul , e ra cu n e p u t i n ţ ă ca această sch imbare să n'o observe şi să n'o e tern i ­zeze scr i i tor i i v remi i , ca r i n ' a u l ips i t a însemna în ca r t ea v remur i lo r , toate celelalte î n t â m p l ă r i analoge, ch i a r şi al tele mai m ă r u n t e şi de m a i pu­ţ ină însemnă ta te . D e aici „u rmează —• după cum s p u n e P e t r u Maior — că foar te de m u l t e p r i ­mi t ă î n t r e R o m â n i c r ed in ţ a cea creşt inească. Şi acela p r e a a d e v ă r a t semn este, cumcă foar te de m u l t şi ma i delà începu tu l p ropovedu i r i i E v a n ­ghel ie i lui Cris tos, p r i n apostoli făcută, e p r i m i t ă î n t r e R o m â n i c r e d i n ţ a cea creşt inească. Căci nici u n scr i i tor n u se află, c a r e să fi î n s emn a t începu­tu l în toarcer i i Român i lo r c ă t r ă c r e d i n ţ a lu i C r i ­s tos".

Al ţ i scr i i tor i au cercat să stabilească apr ia t , c a r e a n u m e apostol al lu i Cris tos a r ă s p â n d i t î n v ă ţ ă t u r a c reş t ină în p ă r ţ i l e locuite de R o m â n i . Astfel a rh ie reu l F i l a r e t Scr iban în ca r t ea sa ( „ I s to r i a bis. a Români lo r p e scur t " ) c i t ând ve­chi i scr i i tor i bisericeşt i Ieronim şi Eusebie, sus­ţ ine că acest apostol ar f i fost Andreiu, f ra te le lu i P e t r u , deoarece „Ieronim în t r a t a t u l despre scr i i ­tor i i bisericeşt i zice, c ă : A n d r e i u , f ra te le lu i P e ­t ru , după m ă r t u r i a s t rămoşi lor noş t r i , a p r e d i c a t E v a n g h e l i a D o m n u l u i nos t ru I s u s Cris tos Sciţ i ­lor, Sogdiani lor , Saehi lor etc . Aice se în ţe leg Sci ţ i i d in Sc i ţ ia mică, care se aflau la g u r i l e Du­n ă r i i " , i a r „Eosevie P a m f i l u , Ep iscopul Cesar ie i , r apor tându-se la Or igen , zice, c ă : Sf. Apostol An­dre iu a p red ica t în Sc i th ia , sub ca r e se în ţe lege tot p ă m â n t u l de là gure le D u n ă r i i şi M a r e a Nea­g r ă spre Nord . „ D i n aceste două a rh ie reu l F . Scr i ­ban scoate u r m ă t o a r e a înche ie re : „Aşa dar , dacă

sf. Apostol A n d r e i u a fost şi a p red ica t în aceste ţ ă r i , apoi pe u n d e s'a în tors el în Grecia , dacă n u p r i n Dac ia , şi în acest caz conchidem, că p r e ­cum ţe r i le nord ice , asemenea şi Dac ia , p r i n ca r e el a t recut , au fost l u m i n a t e de sf. Apostol An­dre iu" . — Cu toate acestea apostolul A n d r e i u n u poate fi cons idera t ca apostol special al poporu lu i românesc d in s implul motiv, că pe t impu l aposto­lu lu i A n d r e i u acest popor încă n i c i nu . e r a î n f i in ţă .

M a i aproape de adevăr umbla pe la 1860 An­dre i baron de Ş a g u n a s t ă ru ind în i s tor ia sa bise­ricească (vol. I I pg . 57—58) a scoate l a iveală pe mare le mucenic N i c h i t a R o m a n u l , f ă ră a s p u n e însă ap r i a t , că p e acesta îl consideră ca apostol a l s t rămoşi lor noş t r i . N ic i n u p u t e a face Ş a g u n a acest luc ru , căci cu p r i v i r e la v ia ţa şi ac t iv i ta tea s fântu lu i N ich i t a , a c ă r u i a m i n t i r e creş t inească biser ica noas t ră o serbează în f iecare an la 15 Sep temvre , — n u avea la î n d e m â n ă decât ş t i r i le laconice af lă toare la s i n a x a r u l acestei zile. Ş a g u n a înţelegea, că n u m a i pe baza acestor ş t i r i , a că ro r valoare is tor ică este adeseori problemat ică , n u poa te da u n r ă spuns la î n t r e b a r e a : c i ne este apo­stolul s t rămoşi lor noşt r i daco-romani , p r i n a că­ru i s t ă ru in ţ ă şi ac t iv i ta te mis ionar ică s 'a încetă­ţ en i t cu desăvârş i re î nvă ţ ă tu ra lu i Cris tos în su­fletul poporu lu i nos t ru l

D e aceea în is tor ia sa bisericească, Ş a g u n a ee mărg ineş t e a reproduce d in M i n e i u câteva ş t i r i ma i de impor t an ţ ă , însoţ indu-le şi cu une l e con-c luz iun i d in pa r t ea sa .

„ C u m c ă ostaşii lu i T r a i a n şi al ţ i colonişti ro­m a n i în Dac ia aduşi — scrie Ş a g u n a — au r ă m a s în c reş t ină ta te cu copi i i şi s t rănepoţ i i lor, se do­vedeşte cu S i n a x a r i u l Mine iu lu i Lune i l u i Sep-

Pag. 2 „TU î BÜNA 27 Septemvre n 1911

învăţă tor i un conştient simţ de mândrie de dascăli români, Aurel Bratu, cunoscut prin introducerea la noi a cooperativelor şcolare. — şi alţii, cari şi-au depus toa tă inima şi toa tă mintea pentru a ridica la cel mai înalt grad de cultură pe viitorii lumi­nător i ai satelor.

Dacă nivelul cultural al poporului ro­m â n din Transilvania e aşa cum e şi cum îl ştim, la stabilirea lui îşi are par tea şi se­minarul din Sibiiu, caro prin preoţ i şi învăţător i pe cari i-a dat într 'o sută de ani. a determinat în măsură considerabilă di­recţia acestei culturi. Dacă preoţ imea şi învăţă tor imea din Ardeal, aceste două t agma de intelectuali pe cari se raziină a-prope întregă via ţa némulni, e aşa cum e, meri tul şi vina e şi a seminarului din Si­biiu. căci el li-a dat acestora cultura pe care o au şi pe care o propagă în popor.

Un lucru e sigur: dacă am fi fost lipsiţi în această sută de ani de seminarul din Si­biiu, astăzi n ' am fi acolo unde suntem. Se­minarul a făcut mult . — mai mult decât ar fi aplicată societatea noas t ră să-i recu­noască că a făcut. Dacă la noi, mai ales în clasa „cul tă" ar exista o preţuire adevăra tă а preoţimei şi а învăţatorimei, a bisericei şi a şcoalei, s'ar înţelege mai bine impor­t an ţa seminariilor — şi un prilej cum e a-cesta al serbării centenarului seminarului din Sibiiu, ar lua dimensiuni mai mari . Căci. ori-cât de înaintaţ i ne-am crede, în real i ta te puterea noastră , a unor cetăţeni fără adevărate drepturi politice, residă şi azi şi în viitor to tuş mai mult în , .satele" în ,preoţii" şi în „ învăţă tor i i" noştri. Dacă voim să înţelegem pe deplin impor tan ţa acestora să ne gândim n u m a i : în ce situa­ţie am ajunge dacă, într 'un moment dat, n ' am mai avea nici preoţi, nici învăţător i de ai noştri, ci am avea numai „domni ro­mân i " ! ?

I a t ă ce impor tan ţă are la noi un semi­nar, şi cu câtă recunoşt inţă trebue să fim

t emvrc în a 15-loa zi, unde cet im după p ă t i m i r e a s fân tu lu i şi mare lu i Mucenic Nich i t a u rmătoa ­r e l e : „Acesta a fost щ^ѵгетоя î m p ă r ţ i r e i mare ­lu i Cons tan t in născu t şi crescut în ţ a ra V a r v a r i - . lor celor n u m i ţ i Goţi , adecă în Dac ia lui T r a i a n , care scr i i tor i lor greceşt i le este dincolo de D u n ă r e , ca re ţ a r ă pe acele v r e m u r i o apucase Goţi i şi se l chema Goţia, i a r ă acum se cl i iamă Ţ a r a Moldo­vei şi Ţ a r a Românească . Deci f i indcă acest s fân t n ' a voit a u r m a păgână ta t ea Varva r i lo r ci p re ­cum era de neam l u m i n a t şi bogat , aşa e ra şi cre­ş t in bun, a fost p r i n s şi munc i t de A tau r i ch stă-pân i to ru l Goţi lor p e n t r u c r e d i n ţ a lu i Cris tos ,

m a i pe u r m ă p r i n foc s'au săvârş i t " . — Mai de­p a r t e în S t i h i r a d in tâ i delà L i t i e a f l ăm: că sfân­t u l N i c h i t a botezul au p r i m i t delà Teofil păsto­r u l cel bun al Goţ i lor ; i a r î n S t i h i r a d in t â i delà polieleu ce t im: că Nich i t a a povăţui t cu făclia bu- ! nei credinţe pe popoarele Goţi lor" . D i n aceste ci- ! t ä te urmea-ză 1-lea, că Goţii au s t ăpân i t în veacul j al IV- lea a sup ra Daciei , u n d e lăcuia s t rănopoţ i i f ostaşilor l u i T r a i a n şi ai colonişti lor l u i ; 2-lea I că în acest veac N i c h i t a a fost Episcop la c reş t in i i , ş cei ce e rau supuş i Goţ i lo r ; 3-lea că Teofil e ra Ep i s - | copul Goţi lor î na in t e de Nichi ta . . . şi că acest ^ Episcop a botezat pe Nich i t a , care a povă ţu i t pe j popoarele Goţilor, adecă pe acele popoare ca r e '• lăcuia în Gotia cu făclia bunei c redin ţe . Deci Si- \ n a x a r i u l şi S t i h i r i l e pomeni te ne dau acea dovadă j nerăs tu rnab i l ă , că la s fâ r ş i tu l veacului al 3-lea I şi la începutul veacului al 4-lea Teofi l . i a r apoi j N i c h i t a au fost Episcopi i Gotici , adecă Daciei J cei debelate de Goţi . Teofi l se pomeneşte şi î n t r e j pariaţi i cel delà „soborul I ecumenic din N i - j cea". »

faţă de un astfel de institut, cel puţ in cu prilegiuri a tâ t de solemne, cum e acela al serbării uimi veac de existenţă şi de muncă .

L a intrarea în al doilea veac de m u n c ă îi dorim seminarului din Sibiiu : să trăia­scă, să crească şi să înflorească!

IMN la centenarul Seminarial „Adreian"

de profesorul Ican Teculescu.

Şi-ai legii străbune Şi dascăli strădalnici, ai slovei cuminte Cinstiţi pioneri Un secol de-a rîndul ce raze din soare Tu singur i-ai dat, Pe toţi din potirul credinţii şi-ai limbii I-ai cuminecat, De-aceea spre Domnia gennunchii smeriţi Azi toţi îi plecăm Şi rugă pioasă din suflet pornită Lui îi înălţăm:

V.

Păzeşte lăcaşul sfânt! El legea Ta pe pământ Cetate pentru popor Iar îngerul păzitor Şi de acum înainte 0 'nvaţă, Prea Sfinte. Rămână'n vecie Tot A n d r e i să-i fie!

i: Pioasă, profundă, ca psalmul credinţei Ce tu ai păzit,

' Cântare 'ntreită azi ţie'ţi aducem, Lăca-ş\ '>prea. cinstit. E darul din darul ce tii ni l-ai dat, Măreţul irmos, Ce azi ţi-l aduce prinos tot poporul Cel drept credincios.

I I .

Să te bucuri unuia Ţie se cuvine, Azi când Aliluia cântăm jur de Tine. Mărirea Ta vrednică, cânte-o toată strana, Răsune puternic cântarea: Osana!

I I I .

Osana, lăcaş prea sfânt, Cămin de lumină, Primeşte al nostru cânt Din inimă plină!

I V .

Prin valuri şi neguri tu val de lumină Ne-ai fost ne'ncetat, ('ararea cea dreaptă a legii străbune Tu ni-ai luminat, Şi neamului preoţi, cârmacii isteţi

D . D r . Casisu Maniu , luat din nou la ţinti Încă rreîntremat depl in după lunga d-sale şedert în temniţa delà Vaţ , unde — dupăcum cititorii noş t r i îşi amintesc — a t rebui t să ispăşească ѵіш unei scrisori cătră fer ic i tu l Björnson , d. advocat Cassiu Maniu e luat din nou la ţ î n t ă de arcaşii idei de s ta t . Pa t r i o t i cu l barou advocaţ ial d in Cluj a c rezut a n u m e de cuvin ţă să se achite şi el faţi de d. Maniu , ho tă r înd să-l reg lementeze cu c cerce ta re disciplinară. I n baza ar t icolului di lege X X X I V , din 1874 d. Man iu a fost găsit vi­novat şi în consecinţă oprit de a-şi u rma pra«-t ica advocaţ ia lă p e n t r u o du ra t ă de şase luni di zile. D . Maniu a a n u n ţ a t apel în con t ra aceste necon ten i t e vexaţ i i , da r sena tu l advocaţial iii Budapesta, forul super ior al advocaţi lor , a c* f irrnat sen t in ţa barou lu i c lujan şi astfel suspen­darea delà prac t ică s'a r id ica t la valoare de drept.

I n chipul acosta ideea de s t a t a fost pusă din nou la adăpost , do ag i ta ţ i i l e „sălbatecului advo­ca t valah" .

„ E x p e c t a t i v a " contelui K h u e n pe sfârşite. „Pol-l l i t ische Korespondenz" din Viena , publică în nu­m ă r u l ei mai nou u r m ă t o a r e a ameninţare inspi­r a t ă de contele K h u e r n :

S t a r ea genera lă a spir i te lor în ţa ră îmbărbă­tează zi de zi tot mai mul t c lubul guvernamental şi deja şi guve rnu l începe să se împrietineawi cu idea că împot r iva obs t ruc ţ ie i , dacă aceasta! în decurs de câ teva eăp tămân i nu va conteni cui ma t r apaz l âcu r i l e , trebuie să ia refugiu la mijloacA mai energice. Contele K h u e n H é d e r v á r y tot mail spe ră că obstrucţ ia nu va încerca să at ingă limitai

ЧЯЮИРЙ! Atât scrie Şaguna despre ef. N i c h i t a R o m a n u l .

T i m p u l v ie ţu i r i i lui Nichi ta e ap rox ima t iv des tu l de b ine f ixat în datele s inaxa r iu lu i . Considerând, că a rgumen te l e istorice ar f ixa t i m p u l ac t iv i tă ţ i i mis ionar ice a lui Nichi ta î n t r e an i i 380 şi 420 , se poate cu u ş u r i n ţ ă admite , că el împ l in i s e vâ r s t a de 40 ani , când şi-a început ca episcop p r o p a g a n d a creşt inească. Şi astfel e de crezut , că s 'a născu t pe t impu l împăra tu lu i Cons tan t in cel M a r c şi a p r i m i t ef. botez delà episcopul Teofil . D a r t im­pul mor ţ i i lui Nich i t a t rebue să fi fost pos ter ior domniei lui Athanar ich . Cel p u ţ i n aşa se vede d in cercetăr i le temeinice ale profesorulu i un ive r ­s i t a r Vas i le P â r v a n , oare în l uc r a r ea sa d e cu-r î n d a p ă r u t ă : „Contr ibuţ i i ex ' igrafice la i s to r ia c reş t in i smulu i daco-roman" s t r î n g e î n t r ' u n mă-nunch iu toate a rgumente le ep igraf ice , f i lologice şi istorice, p r iv i toare la înc reş t ina rea R o m â n i ­lor şi a r a t ă că apostolul s t rămoşi lor noş t r i daco­români a fost sf. Nich i ta , episcopul Remes iane i d in Sudu l D u n ă r i i .

D . P â r v a n constată , că l egă tu r i l e d i n t r e N o r ­dul şi Sudul D u n ă r i i au r ămas des tu l de f recvente şi după a n u l 270 până la s fârş i tu l secolului al V-lea, ceeace se vede şi din numeroase le descope­r i r i de monete romane în Dac ia T r a i a n ă , mone te cu a ju toru l că rora J u n g a p u t u t stabil i c i r c u l a ţ i a spre platoul t r ans i lvan i>rin toate păsu r i l e m a i însemnate ale Carpa ţ i lo r .

Episcopul Auxentius d in Duros to rum (c. 380) paneg i r i s tu l episcopului TJlfila, ne s p u n e d e s p r e acest apostol al Goţilor, că a p red ica t 7 a n i î n nordu l D u n ă r i i (348—ßi>&) în l imba grecă , la ­t ină şi gotică („apostolica g r a t i a Graecam et La­tinam et Goticam linquam sine intermissione în

una el sola ecclesia Christi predicavit...") Evi-' den t , că latineşte nu ar fi avut p e n t r u cine pre­dica , dacă nu ar fi exis ta t în aceste pă r ţ i o popo-ra ţ ie , ca re eă'i în ţe leagă, şi ca re nu putea fi aha decât u rmaş i i coloniştilor lui T r a i a n : Daco-Ro-m a n i i . Că această popora ţ ie daco-romană exista, se poate deduce şi d in t i t u l a t u r a regelui got A t h a n a r i c h , care a l ă tu r i de „rex Gothoruni" purta, şi t i t lu l de „ iudex" . Deoarece acest termin sem­nif ică o in s t i t u ţ i e de or ig ine pu r daco-romani si n u poate fi explicat altfel decât ca un titlu la­t i n no rd -danub ian , u rmează că Athanar ich trebue eă fi avut în N o r d u l D u n ă r i i sub stăpânirea «a şi pe Daco-Romani i , delà car i i-se deriva ti acosta.

Rezul ta te le ac ţ iun i i lu i Ul f i la p r in t re Daco-R o m a n i n 'au pu tu t fi p rea t ra in ice , preeum na vor fi fost nici acelea ale lu i Sava „Goticul" (grei d i n Asia) despre ca r e ş t im d in scrierile sf. Va-«ilie cel Mare c ă t r ă J ú n i u s Soranus , ducele pro­vincie i Scyth ia , că a p ropovădui t şi a murit in no rdu l D u n ă r i i , f i ind înecat la 12 April 372 ît r î u i Museos ( = B u z ă u ) . Cu mul t mai însemnaţi şi mai bogată în rezul ta te a fost însă propaganda creş t inească a episcopului Nichita d in Re.memm (380—420) om foar te învăţa t , care cultivi l egă tu r i l e cu l tu ra le cu Apusul, fiind f î n re la ţ i i de p r i e t en ie i n t imă cu sf. Paulinus dit Nola , pe ca r e îl cercetează în mai multe rinduri ( la 398 şi 402) . Despre sf. Nich i t a a scris prie ţ i n u ! său P a u l i n u s o m u l ţ i m e de versuri foarte • elogioase, d i n cupr insu l că ro ra putem stabili lo­cul , u n d e s 'a desfăşura t act ivi tatea de misionai a l u i N ich i t a şi rezul ta tu l acestei activităţi. Si constată, că el a predicat lat ineşte atât la dreapta

27 Septemvre n. 1911 „ T R I B U N À* Pag. 3

extremă. Ca „ps icholog" p a r l a m e n t a r cu exper i ­enţă ee este, contele K h u e n crede că „amare le desi luzii" vor readuce pe obs t ruan ţ i , încă la vreme, la calea cea bună . Os t ruc ţ ia a ajuns azi în-t r ' un s tadiu, care se poa te n u m i norocos, dar nu­mai în cazul dacă va reuşi din' bună vreme să-şi as igure o r e t r a g e r e c ins t i t ă" .

Cu al te cuvin te r ă b d a r e a p r imulu i min i s t ru s'a s fârş i t şi t e r m e n u l mij loacelor „ene rg ice" se apropie . Sezonul de t oamnă în poli t ică se anun ţ ă deci bogat în even imente , po car i noi le aş tep tăm cu mul t in te res .

* Tisza, J u s t h şi Român i i . Şedin ţa de azi a ca-

mer i i a r id i ca t un colţ de pe rdea după care pu­tem să vedem în toată gol ic iunea lor sufletele par­tidelor ungureş t i . I n t r ' o şedinţă t recută J u s t h îl „acuzase" pe Tisza că „pactează" cu naţ ional i tă ­ţile. Cât ce a auzi t despre această grozavă acuză, contele Tisza s'a repezi t la Budapes ta să lămu­rească chestia, n u cumva să r ă m â n ă a u p r a lu i s t igmat iza rea aceasta mai m u l t a vreme. S'a dus la Budapes t a şi astăzi î n a i n t e de a se i n t r a în or­dinea de zi s'a l ămur i t . I n cadre le une i scur te cuvântăr i el a spus că, da, doreşte pacea cu naţ io­nal i tă ţ i le şi în special cu R o m â n i i cu nestrămu­tata condiţie însă, ca naţionalităţile să primească ideia de stat maghiar. El munceşte şi acum în această drecţie şi va munci şi mai departe, i a r dacă această muncă a lui n u e aproba tă de u n i i , el n ' a r e decât să se consoleze.Numai un om ca Justh, însă, care s'a aliat cu Aurel Vlad şi cu laşa Tomici, n'are dreptul să-l dojenească din pricina aceasta. U n om ca J u s t h , c a r e cere o re­formă electorală împo t r iva intereselor u n g u r e ş t i şi p e n t r u î n t ă r i r e a na ţ iona l i t ă ţ i lo r , n ' a r e d rep tu l să-mi aducă acuze — a zis Tisza în aplauzele ma-melueilor guve rnamen ta l i .

Lu i Tisza i-a răspuns B a t t y á n y în l ipsa lui Jus th . B a t t y á n y s'a l ăpăda t şi el de noi protes­tând că pa r t idu l jus th i s t ar avea vr 'o l e g ă t u r ă cu „Vlazi i na ţ iona l i t ă ţ i lo r" . E l şi pa r t idu l jus­thist cooperează cu sârbi i radical i , este adevăra t , dar î n momen tu l când aceştia ar î n t r ep r inde vr 'o acţiune împot r iva na ţ iun i i ungureş t i , el şi par­tidul lui şi-ar t r age consecinţele. Ceeace pr iveş te reforma electorală , ar fi t r i s t , dacă s 'ar aduce în favorul na ţ iona l i t ă ţ i lo r — a t e r m i n a t şi acest conte în aplauzele aderenţ i lor lui .

Conte le Tisza s'a sculat din nou şi şi-a susţi­nut acuzele, ia r B a t t y á n y , i-a r ă spuns din nou, lămurindu-se. A m â n d o i aceşti conţi , pe cum ve­dem, s'au în t r ecu t în pa t r io t i sm unguresc , lăpă-dându-se ca d racu l de t ămâie , de noi. Conte le

Tisza, p r i e t inu l Români lo r , s'a l ăpădat , da r nu mai pu ţ in şi-a în tors faţa delà noi şi bărbosul de­mocra t B a t t y á n y . Depu ta ţ i i guve rnamen ta l i au a runca t a supra jus th iş t i lor că la a leger i au uni bla t în automobi le cu naţ ional iş t i i , iar jus th iş t i i au s t r i g a t că guve rnamen ta l i i îşi comadă adrese de ade ren ţă din comitate le naţ ional iş t i lor . E r a u n zgomot şi o în f i e rbân ta re în cameră . Toţ i se ind ignau , toţi se revol tau, cum pot să le a runce ceilal ţ i o acuză aşa de gravă, ca „pac ta rca cu na ţ iona l i tă ţ i le" . E bine însă1, că au fost s inceri şi noi t r ebu ie să le f im mul ţumi to r i p e n t r u aceasta, pen t rucă , tot ma i b ine aşa decât vecinice asigu r ă r i false de iubi re .

Io juiul unei pretinse convorbiri politice.

Fie din isvor unguresc, sau numai ca informaţiune de sensaţie, ziarele din re­gat au surprins zilele t recute lumea delà noi cu vestea, că o întrevedere ar fi avut loc la Budapesta între d. Take Ionescu, cu­noscutul om de s ta t şi şef al part idului con-servator-democrat din România şi d. conte Tisza István, unul din cei mai iscusiţi şi mai vicleni conducători ai rasei maghiare de astăzi.

Ce s'ar fi petrecut cu ocazia acestei „vi­z i te" a dlui Ionescu; ce explicaţiuni reci­proce s'au desfăşurat; dar, mai ales, care a fost no ta discuţiunilor, u rma te eventual în jurul relaţiunilor dintre România şi Un­garia şi în jurul situaţiei noastre, a Româ­nilor de-aici, este foarte greu de stabilit, deoare-ce în acest punct înţeleaptă infor­maţ ie din Bucureşt i se mărgineşte la nişte general i tăţ i foarte vagi. Dacă însuşi „Ade­vărul", care se zice că este foarte aproape de d. Ionescu, scrie în termini aşa de echi­voci, de ce nu ne-ar veni să credem, că în-t r ' adevăr toa tă convorbirea as ta t rebue să r ă m â n ă mai mul t o pură fantazie de ri­porter ?

Ceea-ce, anume, „Adevărul" ţ ine mai impor tant de relevat, este înante de toa te

faptul că d. Take Ionescu ar fi povestit cu d. Tisza „în aşa mod dulce, politicos şi în­ţelept, încât să poa tă deştepta interesul ve­cinilor noştr i unguri asupra nevoii, ce se simte de o par te şi de alta, pentru a se re­stabili rapor tur i ma i bune între fraţii noştr i şi poporul maghiar" . . . I a r continuând, a-celaş ziar mai adaugă : „Contele Tisza ar fi declarat — dacă cumva aceste declaraţi-uni au fost schimbate între aceşti doi oa­meni politici! (sic!)— cumcă certurile din­t re Români şi Unguri vor înceta într 'un vii­tor, mai apropiat do cum s'ar credo"...

Acestea lucruri deci, pe cari Tisza a-cum nu le spune pentru întâia oară sunt toa te noutăţ i le , cari ni-se t ranspun delà presupusa convorbire. Şi comunicatele intime nu зе spun mai mult . Suntem siliţi deci să ne mul ţumim cu a t â t şi să profităm de vestea asta simplă, să discutăm caşul în bine, care eventual s'ar ma i putea re­peta şi cu alţi diplomaţi. In legătură cu sgomotul ce a produs această presupusă convorbire în presa din România, care a binevoit chiar şi de da ta asta să ne hără-ziască sfaturi binevoitoare, nouă, presei de aici, vom relua pe scurt acest subiect în .esenţa sa, pentru nişte lămuriri nece­sare.

Se ştie, că întâlnirile între bărbaţ i i po­litici ai statelor, aşa zise împretini te prin alianţe, când scopurile u rmăr te sunt leale, nu pot fi pentru nimeni vre-un motiv de supărare, sau de „enervare", cum ni-se a-tr ibue nouă. Dar mai cu seamă, când vino vorba de România şi Ungaria, cari au in­terese comune variate, a tâ t economice, cât şi industriale, cine ar putea avea ceva împotr ivă? Comuni ta tea de interese cu Tripla-Alianţă şi de moravur i de bună ve­cinătate iarăşi impun aceasta. O problemă mai clară şi mai simplă ca asta mai că nu poate să existe.

I a t ă însă că aceată problemă se com­plică în mod fatal, când mai rău, când ma i bine şi asta prin faptul că se iveşte în calea bunei înţelegeri dintre cele două state acea

cât şi la s t ânga D u n ă r i i şi a r ă s p â n d i t cu succes dreapta c red in ţă la Daci, Scythi şi Goţi. Mar ty -rologiul R o m a n p u n e a m i n t i r e a lu i N i c h i t a la 7 lunar , «punând despre el u r m ă t o a r e l e : In Dacia sandi Nicetae episcopi, qui feras et barbaras gén­ies Evangelii praedicatione mites reddidit et man-suetas". N i c h i t a a-desvol ta t şi ac t iv i ta te l i t e r a r ă bisericească; mai t â rz iu pe la 492 îl l andă Gen-nadius d in Massi l ia p e n t r u ca tehismul pe ca r e 1-a scris în t r ' o l imbă s imp lă şi c lară („s impl ic i et mitido se rmone" ) . T i m p u l , când a p ropovădui t sf. Nich i ta d reap ta c r ed in ţ ă la Traco-Romani , încreştinând maesele m a r i ale poporu lu i , e sfâr­şitul secolului al IV- lea şi începutu l sec. V, după cum rezul tă a tâ t d in dovezile is torice câ t şi d in argumentele filologice.

P r i n aceste rezul ta te ale „con t r ibu ţ i i l o r " d lu i Pârvan se î n l ă tu ră , măcar în p a r t e ipoteza ma i veche, că la poporu l român c reş t in i smul n u a r fi fost in t rodus pe aceeaşi oale ca la al te popoare , adecă în t r ' un a n u m i t t i m p şi de o a n u m i t ă per-eoană. D. P â r v a n , deşi admi te exis tenţa creş t in is­mului în Dacia ch ia r delà colonizare, accentuează în deosebi carac teru l mis ionar ic al c reş t in i smulu i

99

daco-roman; fixează t i m p u l (375—450) când a ' ajuns la s t ăpân i r e dep l ină şi a r a t ă persoana, care a s t ă r u i t p e n t r u înc reş t ina rea î n t r egu lu i popor daco-roman: sf. N ich i t a , pe care îl caracter izea­ză în modul u r m ă t o r :

„Acesta e d a r ă apostolul Daco-Romani lor d i n d reap ta şi d in s t ânga D u n ă r i i . U n s t ră luc i t re­p rezen tan t nu n u m a i al bisericei l a t ine d i n I l ly -r i cum, ci al în t rege i biser ici romane . U n bă rba t venerabi l şi învăţa t , pe ca re sf. P a u l i n u s îl nu­meşte învă ţă to ru l şi pă r in t e l e s ă u : magister et pater, — u n înfr icoşat mis ionar al c redin ţe i cre­ş t ine p r i n t r e „ b a r b a r i " , — u n scr i i tor bisericesc deosebit de p r e ţ u i t p e n t r u clarita,tea g â n d i r e i , ca şi p e n t r u f rumuse ţa ne împodobi tă a l imbi i sale la t ine , — un sfânt p r i m i t î nda t ă d u p ă moar te în ca lendaru l bisericei apusene, — dar p e n t r u noi mai mult şi mai p resus ca toate, u n romani -zator al nos t ru , şi p r i n c reş t in i sm, u n re înoi tor în forme e terne al t r ad i ţ i e i cura te , romane-i ta l ice , la D u n ă r e a de jos. De naş t e r e el însuş daco-roman, p r i n ac t iv i ta tea sa el devine, cum spune sf. P a u l i ­nus , în aceeaş v reme şi u n cetăţean al I t a l i e i mame" .

Acum înţe legem mai bine, decât ma i n a i n t e impor t an ţ a fap tu lu i , că pa t ronu l S e m i n a r u l u i A n d r e i a n d in S ib iuu este sf. mucenc N i c h i t a R o m a n u l .

Imp l in indu - se tocmai în zilele acestea o eută de ani delà î n f i i n ţ a r ea acestui s emina r , dor im ca d i n t r e profesori i şi elevii lu i să iasă în vi i tor mul ţ i apostoli ai c red in ţ i i şi ai cu l t u r i i , ca r i să poa tă povăţui poporul nos t ru cu făclia drepte i c red in ţe , p r e c u m î l povăţu ise în t i m p u r i tatât de î ndepă r t a t e mucenicul N ich i t a şi în t i m p u r i l e mai aprop ia te mare le A n d r e i u , reorgan iza toru l şi adevăra tu l în temeietor a l acestui „ S e m i n a r A n d r e i a n " .

I f t s f a n ţ i i d - l o r î n v ă ţ ă t o r i ! La librăria „Tribuna" se află de vânzare toate

manualele şcolare ce se folosesc în dieceza Ara­dului, asemenea şi recvizite de scris şi desemn. Comandele se efeptuesc prompt.

s o e i a ţ i i i n e a I n d u s t r i a ş i l o r d e m o b i l e " d i n l i a ş o v

m o pentru c a m e r e d e dormît , sufrager ie , c a m e r e g a r c o n şi sa­l o a n e . Ia în întreprindere efeptuirea aranjamentului comp'ect a! locuiiiţelor şi bucătăriilor; al edificiilor publice (soli, palate pu­blice) împreuna cu tapeţirăria lor.

Preţurile тѳлerate, pe lângă condiţii favorabile. — Se poate privi fără a deobliga la cumpărare! — Cataloage gratuite!

A „ B r a s s ó i ШиШкешіо I p a r o s o k A f o c s a m o k S z ö v e t k e z e t e * ' , S t r a d a f ă i n i i n r . 3 8 .

recomandă în aten­

ţia on. public, depo­

zitul său bogat în

<

„ T R I B U N A 4 27 Septemvre n. 1911

stafie a celor peste trei milioane de Ro­mâni în Ungaria, cari au dreptul de- miş care în această ţară , în care îşi îndeplinesc datoriile de cetăţeni credincioşi cu a t â t a supusă sfinţenie.

Ei bine, ma i poate opinia publică delà noi să pr imească cu nepăsare veştile despre modul de a discuta şi problema asta a Ro­mânismului din Ungar ia? Trebue numai decât să nu spunem nici o credinţă despre ele, să tăcem, când în ziarele străine se răspândesc, prin interviewuri, cuvinte ce ne dor? Nu ni-se pare de loc justificată a-ceastă pretenţie, căci la u rma urmelor e vorba, în toate aceste convorbiri, de noi şi de existenţa noas t ră în s tatul unguresc ! Lipsa cea mare de informaţiuni obiective ale mul tor bărbaţ i de stat , inopor tuni ta tea lor de intervenţie, ciudăţeniile aceste din urmă, că prin convorbiri cu Ti­sza, cel ma i înverşunat duşman al românismului în Ungaria, s'ar pu­tea cumva înlă tura ceva din siste­mele aceste teroriste, au o aşa de mare a-paren ţă de tact ică greşită, de încercări fără suces, încât nimeni n 'are de ce să se plângă, dacă în cercurile noastre ziaristice şi poli­tice de aici răsună cu sinceritate o dreaptă observare. Mai cu seamă, că presa noastră , când înregistrează asemenea întâmplări , nu se gândeşte la persoane şi la rolul ce-1 joacă în v ia ţa partidelor din ţa ră , ci se măr­gineşte a păs t ra adevărul. Noi ştim perfect, că personagile însemnate, însărcinate cu conducerea part idelor politice din Româ­nia, ne iubesc deopotrivă, dar când măsu­rile aceste de a ne a ră ta dragostea prin ma­nifestări, cari une-ori se împacă puţin cu real i ta tea stărilor delà noi, ar fi păca t să ne poar te ponosul în ziarele lor de publicitate pentru-că ne-am împlinit dator ia a le-o spune.

Avem un cas, asupra căruia am voi să s tăruim în această privinţă. De mul tă vreme ziarele „Sea ra" şi „Minerva" din Bucureşt i se chinuesc să scoată vinovate unele ziare delà noi şi în special „Tr ibuna" , pentru-că ş'au spus opininia, în chestia in-terview-ului delà „Figaro" . Şi acum, când în „Sea ra" delà 10 Sept. v. se vorbeşte despre întrevederea Tisza-Ionescu, iarăşi ne amestecă pe noi în intimităţi le lor de part id şi ne acuză aproape direct, că fa­cem aici deosebiri între bărbaţ i i de s ta t ai României în ceeace priveşte preferinţă lor după culori politice :

„Ziarele takiste — scrie „Sea ra" — s'au grăbit să reproducă articolele acelor ziare de peste munţ i , cari se a r ă t au ne mul ţumi te fie de unele declaraţii ale dlui Carp, fie de întrevederile cu bărbaţ i i po litici maghiari . Se cau tă ma i ales prin a-ceste reproduceri să se stabilească în juru bărbaţ i lor conservatori legenda că nu ar fi patr ioţ i . De mul te ori s 'au rost i t chiar cuvinte grele la adresa lor"...

Acestor elucubraţ iuni de confraţi ne leali şi naivi de răutăcioşi cari ne miş t i fică necontenit tendinţele noast re de a spune adevărul, le vom da un răspuns

scurt, cum se cuvine. E o simplă închipu­ire, vrednică de compătimit , dacă denunţă, că părerile noastre despre interview-ul domnului C a r p ar pu­tea să fie considerate ca o pornire a poastfră! îimpotriva v e n e r a b i l u l ^ 'jom p o ­litic al regatului român P . P . Carp şi ca un desastru politic al dlui Carp în ceea-ce priveşte popular i ta tea patr iot ismului d-sale. Noi, aici, nu suntem vrăjmaşi ai nici unuia dintre bărbaţ i i de seamă ai ţării, nu ne amestecăm în afacerile nici unuia dintre part ide şi nu avem nici o preferinţă de apreciere a faptelor naţ ionale. Am dori ca „Sea ra" să ne poată şi ea imita, bote-zându-se în numele principiilor de a spune adevărul, în deplină independenţă de le­găturile sale cu aceia, pe cari îi serveşte.

Serbările celorlalţi: jubileul societăţii „ E m k e " .

Câteva zile numai după ce, la Blaj, s'a dovdit strînsa legătură care fac azi din Românii de pre­tutindeni un singur trup, ce închide un suflet unic, şi avântul spre cultură pe care nimeni nu-l mai poate opri, stăpânii politici ai văilor ardelene, Maghiarii, cu tot alaiul lor de neofiţi evrei, au serbat şi ei jubileul unei societăţi de cultură, a desnaţionalizătoarei „Emke".

Intre o cultură şi alta e însă o foarte mare deosebire.

Cea dintâi trăieşte acolo în prigonire. Nimeni nu-i întinde masă bogată şi n'o apără sub acoperiş de palate de vijelioasele porniri duşmane. Statul nu vrea s'o vadă în ochi şi-ar trimite-o bucuros în această „ţară a Valahilor" de dincolo de munţi. I Dar eu rămâne prin voinţa, prin munca şi devo­tamentul unui întreg popor de harnici şi cinstiţi săteni, cari, în loc de catedrale, îi înalţă biseri­cuţe de sat şi, în loc de Universităţi, îi închină căsuţa şcolii confesionale. Necontenit îndemnată de viaţa culturală liberă de dincoace, această cul­tură românească din Ţinuturile nelibere ştie să găsească însă o notă deosebită, foarte duioasă: e făcută toată numai din binecuvântatul dinar al săracului, care, dat în dar, e mai scump lui Dum­nezeu decât aurul regilor.

Cealaltă domină şi tronează. A avut şi ea sfin­tele vremi de jertfă grea şi de luptă desnădăjduită. Dar ziua ei a sosit. Acuma ea trece mândră pe u-merii popoarelor supuse, şi Statul ţine sabia goală înaintea ei, pe când pe margene ziariştii jidani fac să fumege cădelniţele. Şi pe urma ei rămâne mirosul greu al înmormântărilor luxoase. Căci re­gina de sus e moartă: a murit în clipa când stru­nele celui din urmă romantic care cânta despre viitorul senin al Ungariei s'au rupt în furia nă-vălirei biruitoare.

încet, liniştit, într'o dulce lumină de idilă a trecut serbarea noastră. Nu s'a auzit o singură chemare la ură, un singur îndemn la răsbunare. De alţii nici nu s'a vorbit: aveam destul cu noi, cu bucuria şi cu speranţele noastre. Şi, la sfârşit, lumea s'a împrăştiat, tăcută ca la ieşirea din bise­rică, purtând în mâni florile sfinte.

La ei, delà un capăt la altul trufie, zîngănit de fier, urlet al gurilor deschise să sfâşie şi să înghită. In patru colţuri ale lumei a mers sfida­rea foştilor şi viitorilor miniştri, a grofilor, a profesorilor învăţaţi, a mâncătorilor de naţii. Şi în ochii crunţi ai celor ce se despărţiau licărea tulbure ca amintirea unei nopţi de sângeroasă beţie.

A fost mai bine la sărbătoarea robilor decât la a domnilor. Şi aceasta înseamnă că este acolo o domnie care se duce şi o robie care îşi desface ma­nile. N . I o r g a .

Cea mai veche poésie românească de dragoste,

Budapesta, 26 Septemvre.

Când s t ă r u i n ţ a fă ră pă reche a d lui Iorga a descoperi t pe h a r n i c u l că lugăr s t i hu i to r d e pe la j u m ă t a t e a veacului al X V I I I - l e a (vezi broşura „Două excurs i i de mănăs t i r e . . . " ) , au t r e să r i t de bucur i e n u n u m a i filologii noş t r i , ci toţi iubitorii suf le tului românesc în or ice formă a manifestării sale. U n c r i t i c l i t e r a r al nos t ru a zugrăv i t în cu­lori vii ceeace s'a p u t u t pe t rece în i n i m a necu­noscutului că lugăr , când se p l imba , ţăcănindu'şi mă tan i i l e , p r i n p r e a j m a s f ân tu lu i lăcaş.

Acum avem bucur i a eă vest im cet i tor i lor no­ş t r i o nouă descoper i re l i t e ra ră . E vorba de un cântec de dragoste, scris cu litere latine în 1672, în comuna Petrova. Acest i m p o r t a n t document l i t e r a r şi d e l imbă ee păs t rează î n t r ' u n codice un­guresc d in Clu j , în care se ma i af lă o traducere a „ T a t ă l u i nos t ru" , asemenea celei cunoscute din psa l t i rea lu i Vi sk i , şi u r m ă t o r u l f r agmen t de cân­tec popora l :

Ci-undeţ i ca t î n faţă, F a t ă d 'a lbeneaţă , I n i m a mă 'nva ţ ă C u m eă' ţ i fac viaţă , S a r ă — diminea ţă .

Norocu l de a fi găs i t aceste u r m e l i t e r a re pre­ţioase este al d lu i profesor Dr. Gheorghe Alexia, din Budapes ta . D-sa a făcut , as tăvară , o călătorie de s tud i i p r i n pă r ţ i l e acelea ardelene , în cari se mărg ineş t e r o m â n i m e a cu e lementul eăcuiesc. In că lă to r ia aceasta d. Alexici a aflat , în diferite biblioteci , numeroase documente importante , ca de p i ldă 20 de scrisori necunoscute ale episcopu­lu i Atanas iu , făcă toru l u n i r i i cu Roma, origina­lul d iplomei pe ca re a dat-o lu i M i h a i Viteazul î m p ă r a t u l Rudol f în P r a g a — cântece şi dansuri româneş t i puse pe note de un călugăr franciscan, care se recunoaşte singur a fi român, etc. etc. Ee-zul ta tu l acestei călă tor i i , a tâ t de bogate, d. Alexici îl va c u p r i n d e în t r ' o car te ce va apărea în cursul i e rn i i vi i toare.

Acum, noi d ă m poesia delà P e t r o v a , al cărei t i t lu es te : „Cântec românesc de dragoste scris".

In pară de foc arde inima me [a] prin tine, Deacă-m[i] aduc «minte de cuvintele tale Cu mine depre ună făcute mulle ori, De multe ori pre obrazul mieu lepite sărutări De-[a]ş ajunge oare-cînd acele dile, Să poci fi cu fa{a ta ce[a] rnîndră depre ună! Portul mieu cel negru s'ar(e) albi prin tine, Delà mine trecută viaţă s'ar(e) întoarce. Locaşul gruelor toamna ele mergu, Iară primăvară în ce[a] vreme bună Cu soţia sa pre cîmpurî Iaca să bucură. Nece atunci noi aveja] viaţă fără tine; Multe nopţi trecu fără somn delà mine, Deacă să [în]tîmplă somnu[l] şi atunci vine, Pre tine te văd şi te pipăiesc, îmi pare mie, Ce deacă mă scol nu-ï n me lingă mine. Focul nepotolit deacă Var(e) potoli, Din inimă bănatul s'ar(e) uschira (?) M'aş amari deacă să mulcomeşte, Şi obrazul meu cel veştedit să bucură. Strînşte re[a] ce te bucuri răutăţiîeî m[e]ale, Ce nu ţi[-î] milă de ochii miei cei slabi? Oare aşa va trece vreme ce[a] bună? Doamne, cînd va fi capăt gîndurilor mele! Ca delà şoim ales sot aşa sîmt acmu; In aist foc şi în chin numai ce-s mîhnit, De viaţă bună, bucurie nu aud. Pînă nu voi fi ca [cu] tine nu voi fi bucuros; Rujă roşie custă şi mie-m[î] iartă, Că de ieste în lasta scriptură greşală, Că în ieste rînduri de tine ieste scrisoare. Dragostfela ta rn'au adus pre aiasta ruine, Dragost[eja ta ieu nu o poci tăgădui, Faţa ta ce[a] rnîndră numai ce ôi [oi] suspini, Doă obrazele tale gînd [cînd] le gîndescu, Crede nu departe umblă moarte delà mine. Nu gtndese judecătorilor cu răutat[e]a lor, Cari mă pre mine judecă cu hir rău. Numai să cust cu draga nu [al ce[a] îndrăgită, Pînă la moarte mă voi alegădui cu tine. De ţ[i]-aş leu pute[a] pieptul tău dizbumba, Frumoase doaă ţiţele să le pipăiesc, Frumoase doaă mînuţe să Ie poci stringe, Frumos şi drag obrazul să-1 poci săruta!

N E T U S I L vi\t i: înainte : KAROL ELI8CHEU

export de oărnuri a fumate , eftrnăţarii ş i sa lam.

CAŞOVIA-KASSA F W r a h Serviciu prompt. — Cataloage trimitem gratuit şi franc

27 Septemvre 1911 n. „ T R I B U N A Pag. 5

Cite stele sîmt dragă noapte pe cerî, Atîta bine săţpl deîe dumne4eu ţ ie; Cît pisocu-I pre ţermurele măreiel, Atîta bine descilece, dela inimă voi ţie!

Noi am t r ansc r i s poezia f ă r ă p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e ei or tograf ice , î n t r u c â t scopul acestor ş i re n u este ş t i in ţ i f ic . Cu toate acestea ne e x p r i m ă m pă re rea că au toru l necunoscut a l cân tecu lu i de dragoste a. fost m a r a m u r ă ş a n , — în opozi ţ ie cu d. Alexici , care înc l ină s p r e ex is ten ţa — pe v r e m u r i a une i Pe t rove în Băna t .

Corespondentul.

Răshoi între Italia şi Turcia, Italia va ocupa Tripolis. — Ct1 se petrece în Italia. — Flota italiană spre Tripolis. — Mobilizări de

trupe în massă.

Roma, 23 Sept. n.

(Dela coresp. nostru). Când vă vor a-junge aceste rânduri , ocuparea Tripoli-sului va fi dacă nu un act împlinit, cel pu­ţin aproape de a fi desăvârşit .

Evenimentele se precipită, I ta l ia este ferm decisă de a ocupa Tripolisul, iar gu­vernul ei are aprobarea tu turor puterilor europene.

Cel puţin, judecând după desfăşurarea faptelor, după cele ce zic ziarele şi după tonul aprobator în care scriu ziarele stră­ine, nici una din puterile Europei nu este contrară acţiunei Italiei în Africa.

De şease zile, fierbe opinia publică ita­liană, ziarele sunt pline de informaţii asu­pra mişcării flotelor, to ţ i au în gură vorba răsboi, şi chiar şi un grup par lamentar so­cialist, — cu toa te principile antirăsboi-nice ale doctrinei socialiste, — aprobă în gura mare decisiunea guvernului italian.

Dela mic până la mare , to ţ i sunt de comun acord: ocuparea Tripolitaniei.

Pen t ru ce această ocupare? I a t ă cari ar fi motivele : î ncă de mul tă vreme, ma i nainte de

ocuparea Somaliei, I tal ia ar fi avut ocazie să ocupe Tripolisul, care i-ar fi servit ca un mare debuşeu pe coasta africană în Medi-terană, iar pe de al tă par te i-ar fi servit la întinderea politicei sale coloniale, la fel cu mari le puteri europene, a căror ten­dinţă colonială se estinde din zi în zi.

Poli t ica internă i tal iană din acel t imp, a făcut o mare greşală -— recunoscută azi de toţ i — că în loc de Tripolis a ocupat Somalia, o ţ a r ă puţin fertilă, arsă de soa­rele ecuatorului , departe, selbatică.

In vara aceasta, F r a n ţ a şi Germania sau întins în Maroc şi acest fapt prin sine a adus decisia guvernului italian de a pro­fita acum de ceiace nu a pu tu t sau nu a vrut să profite pe atunci : să ocupe Tri­polisul.

Lucrul pare cam samovolnic, şi nu nu­mai că pare dar chiar este, căci Imperiul otoman, cărui apar ţ ine Tripolis, în s tare de provincie, nu are nimic de a face cu Marocul sau cu Ital ia.

Atunc i? Atunci, se va u rma aşa cum s'a u r m a t

cu Bosnia şi Her ţegovina : I ta l ia va ocupa frumuşel Tripolitania, iar Turcia va fi si­lită să-şi vadă desmembrarea puterei sale ; încetul cu încetul, una după al ta provin­ciile sale îi vor fi răpite, va fi ciontită me­reu în posedimentele sale până ce nu va mai r ămânea decât cu stăpânirea terito­riului ce-1 are în Europa.

Natura l că în starea prezentă a lucru­rilor, Turc ia nu se lasă aşa uşor, cum s'a lăsat cu luarea Bosniei şi Herţegovinei, şi guvernul din Constantinopol a început o acţiune care probabil că se va sfârşi cu un răsboi. Astfel a mobilizat t rupe, a t r imes în Tripolis bast imente, şi se şopteşte că chiar şi t rupe au fost debarcate .

I talia, pe de al tă parte, ţ inând să-i reu­şească lovitura, a strâns toa te escadrele flotei sale : escadrele de torpiloare şi de contratorpi loare au pornit spre Sicilia; escadra de chiurasate dela Spezia este gata, iar vice amiralul i talian Aubry a ple­cat aseară să ia comanda. Din portul Ke-nezia, cele 2 chiurasate şi cele 12 torpi­loare au pornit spre sud.

In total , I ta l ia a pus pe picior de răs­boi trei esadre, compuse toa te la un loc din

10 chiurasate, 8 încrucişătoare chiurasate, 15 încrucişătoare jumăta te chiurasate, 2 exploratoare, 2 năvi pentru punerea de mine, 28 contratorpiloaare, 28 torpiloare. Ca personal, s'a mobilizat clasa anului

1898 precum şi to ţ i oamenii din clasa anu­lui 1897 şi 1896.

I ta l ia deci este p repara tă şi a şi făcut cea dintâi mişcare. Dar Turc ia?

Din ziare, pare că şi în Turcia prepa­rativele să fie în toi, dar cu spiritul acela aprins al rasei latine, italienii nu vor să ştie de ce se petrece în Turcia, convinşi şi înflăcăraţi de ideia sigurei lor reuşite.

Diplomaticeşte, n ' au fost şi nu sunt t ra ta t ive între guvernul Italiei şi al Tur­ciei, şi chiar dacă ar fi fost un început de t ra ta t ive , ar fi t rebui t să se suspende, de­oarece Turcia a scos la pensie pe amba­sadorul său din R o m a pe ziua de alăltăeri .

P e de al tă parte , nici I ta l ia nu are am­basador la Constantinopol, deoarece noul ambasador numit acolo încă de acum trei luni, nu şi-a luat încă postul în primire.

In concluziune : momentu l operaţiu­nilor mili tare este foarte aproape ; I ta l ia nu vrea să se lase a fi înăbuşi tă în Medi-te rana : motive de politică mil i tară şi eco­nomică silesc I tal ia să se mişte şi pare că poporul i talian a înţeles aceasta .

P. Robescu.

Ştirile mai proaspete. D u p ă cum era de prevăzut , ca tegor ica ac ţ iune

în t r ep r insă de I t a l i a a s t â rp i t cea ma i vie sen­zaţ ie pe î n t r e g globul . Te leg ramele sosite cu da ta de azi, 26 Septemvr ie , încă nu aduc nici o infor­

maţ ie despre locul p â n ă la care să fi ajuns f lot i la i ta l iană . I n imper iu l o toman spir i te le sun t agi­t a t e la culme şi se p revede că guve rnu l t u r c va fi necesi ta t să cedeze opiniei publ ice , r ă spunzând I ta l ie i cu aceleaşi a rme . Su l t anu l luând ş t i re des­p r e p lecarea escadrelor i ta l iene ar fi exc lamat :

— Dacă I t a l i a nesocoteşte d r ep tu l in te rna­ţ ional şi a tacă hoţeşte Tr ipo l i su l , eu voi fi nevoit să abdic.

Ambasadoru l Ia t l i e i a p rez in ta t e r i P o r t e i o notă cupr inzând pre ten ţ i i l e guve rnu lu i său, car i ar f i : d rep t de control a supra comer ţu lu i ex te rn , d rep t de a t r a n s p o r t a t r u p e în Tr ipol i s p e n t r u cazul când ofi ţer i i t u rc i n ' a r înce ta să ins t ige pe indigeni împot r iva vieţ i i şi a s iguran ţe i cetă­ţeni lor i ta l ieni , şi în sfâşit, d rep t de ju r i sd ic ţ iune în procesele comerciale p r iv i toa re la in terese le comercianţ i lor i ta l ieni .

Az i după amiazi guve rnu l tu rc s'a î n t r u n i t în consil iu luând în desba te re pre ten ţ i i l e guver­nu lu i i ta l ian . Guve rnu l t u r c îşi dă seamă de anevoinţa or icăru i refus , dupăce I t a l i a a re pen­t r u scopuri le sale, deja de ani de zile, ap robarea F r a n ţ e i şi Angl ie i , şi, acum de curând , şi pe cea a Germanie i şi Aus t ro -Ungar i e i . Se c rede că în cele d in u r m ă Turc ia , în tocmai cum cu ocazia anexăre i Bosnie i şi He r ţ egov ine i , va fi nevoi tă să cedeze. La Ber l in even tua l i t a tea unu i răsboi se crede exchisă.

Deocamda tă efectele cele mai serioase ale pasulu i î n t r ep r in s de I ta l ia , se a r a t ă pe t e r enu l in terese lor economice. Turc i a amen in ţ ă cu boi­cotarea comer ţu lu i şi a indus t r ie i i ta l iene, ceiace p e n t r u I ta l i a , care îşi a re pie ţe le p r inc ipa le în imper iu l o toman, a r însemna o p ie rdere ma i enor­mă decât chiar p ie rderea Tr ipol i su lu i .

Ziarul „Vossische Z e i t u n g " anun ţ ă că p e n t r u c i rcula ţ ia dela burse începutu l ac ţ iuni lor diplo­mat ice d in t r e Turc i a şi I ta l ia , înseamnă cel pu ţ in 2 s ăp tămân i de cea ma i păgub i toa re nes iguran ţă .

Cronică externă. Kocovzev, noul ministru prezident rus. U r m a ­

şul lui S to lypin s'a găs i t î n persoana lu i Vlad i ­m i r Nikola ievic i Kocovzev, m i n i s t r u l de f inan ţe de p â n ă acum. N u m i r e a nou lu i p r i m - m i n i s t r u a î n t i m p i n a t s impa t i i genera le , p e n t r u că se s p u n e că Kocovzev deşi e conservator , totuş n u este a tâ t de reacţ ionar ca îna in t a şu l lu i . I n l egă tu r ă cu n u m i r e a lu i Kocovzev s'a colpor ta t ş t i rea că şi poli t ica Rus ie i se va schimba, deoarece noul p r i m -m i n i s t r u ar fi u n elev al antecesorului S to lyp in , Wi t t e . F a ţ ă de această ş t i re , u n z iar rus ca re stă aproape de Kocovzev sc r ie : Ş t i r i l e colpor ta te p r i n presă despre sch imbarea poli t icei ruseşt i , ca o u r m a r e a mor ţ i i lu i S to lyp in , n u s u n t în teme­iate. Po l i t i ca lu i S to lypin , făcută în l egă tu r ă or­gan ică ou via ţa şi necesi tă ţ i le impe r iu lu i rusesc nu a p u t u t m u r i cu el. î n r ă d ă c i n a r e a idei i mo­narh ice , p recum pe rpe tua rea d rep tu r i lo r monar­hu lu i şi ale poporului rusesc r ă m â n şi ma i depar t e probleme ale r eg imu lu i nos t ru . Cu ş t i rea despre o r e înv ie re a abs lu t i smului , ca o consecinţă a aten­t a tu lu i împo t r iva l u i S to lyp in încă se u r m ă r e ş t e n u m a i ne l in i ş t i r ea opinie i publ ice . D impo t r ivă , cu cât va p r i n d e r ădăc in i ma i pu t e rn i ce în s înu l poporu lu i rusesc ideia reprezen tan ţe i poporu lu i , cu atât mai m u l t pa r l amen tu l va fi o arrn^ă împo­t r iva revoluţ iei şi a teroarei .

Ludovic Faimann croitor englezesc.

Recomandă atelierul său renumit în croiala hainelor, pardesiilor şi paltoa-nelor. — Bogat asortiment în stofe

streine şi indigene. 9erviciu prompt. — Preţuri ieftine !

Croitorie englezească Lugoj, ediîicinl-Baiar,

"Pag. 6 „ T B I B U N À" 27 Septemvre n. 19 H

Zile de sărbătoare pe valea Mureşului.

Deda, 20 Septemvre. La noi de jale povestesc Şi codrii şi desişuri

' Şi jale duce Murăşul Ş i duc tustrele Crişuri.

Ő. Ooga.

Murăşul, valea legendară care e legată atât de st'rîns de inima şi sufletul poporului românesc, a avut în 4/17 Septemvre bucuria de a vedea pe malurile sale pe capul bisericei ortodoxe române, încunjurat de f i i i săi sufleteşti.

I n această zi s'a sf inţ i t frumoasa biserică din comuna Mesterhaza, prin Ex. Sa îna l t Prea Sfin­ţitul Domn Arhiepiscop şi Mitropolit Ioan Me-ţianu.

I. P . S. S a îşi exprimase dorinţa să nu iise facă primiri sgomotoase în decursul călătoriei, cu

toate acestea poporul auzind de venirea Ex. Sale pe Murăş a ieşit la toate gările întru întimpinare.

Ex. Sa a plecat din Sibi iu în 3/16 Septemvrie a. m. cu o suită compusă din următorii: Dr. E. Roşea, vrednicul director a l institutului pedago-gico-teologic din Sibi iu, Lazar Triteanu asesor şi referent şcolar, Galacteon Sagău, asesor, şi alţii pe cari • în fuga condeiului i-am scăpat.

I n fruntaşa comună Deda din tractul Reghi­nului trenul cu înaltul oaspe 'soseşte la orele 4 p. m. unde e aşteptat de poporul din fruntaşa co­mună Deda cu harnicul preot Ioan Vodă asistat de învăţătorii Ioan Borşan, Gregoriu Ceontea, şi notarul comunal Ioan Bucur. Preotul Ioan Vodă cu obicinuita-i oratorie într'un discurs clasic şi î n termeni bine aleşi salută, scoţînd la iveală pe cei doi factori cari au eă conducă destinele poporului românesc.

Poporul II aclamează cu strigăte de „Să tră­iască", apoi I. P . S. Sa cu f igura ea impozantă, mulţămeşte pentru frumoasa primire, dă sfaturi poporului ca prin hărnicie şi păstrare să'şi cro­iască o soarte mai bună. Poporul primeşte sfatu­rile cu însufleţire apoi bătrînul cap bisericesc urcă treptele trenului spre o călători mai departe.

Intre vi i aclamaţiuni, trenul se pune în miş­care şi îşi continuă drumul pe Murăş î n sus până la Răstosnia. Aic i Ex. Sa e înt impinat de popo­rul din câteva comune, cu strigăte puternice, apoi trenul pleacă pe Murăş mai departe. — Drumul se strîmtorează d in ce în ce mai tare, Murăşul ne schimbă peisage din ce în ce mai romantice până când ajungem în tunelul delà Polăţi .

Eşind din tunel, ajungem petrecuţi de frum-seţile naturii şi încântaţi de valurile l ine ale Mu-răşului la gara din I lva unde preotul Petru Că-dariu şi învăţătorul Nicolae Naşcu în fruntea po­porului numeros din comună ne fac o primire frumoasă apoi se alătură şi ei la suita înal tului Prelat. D e aci în câteva minute ajungem la gara Mesterhaza, unde Exc . 'Sa e primit de preoţimea tractuală compusă din următorii preoţi: Ioan Duma, Sacăl, George Cazan, Fi lea, Nicolae Gliga, Rîpa-isuperioară, Iosif Popescu, Dumbrava, Va-si l ie Mateiu, Rîpa-inferioară, Dionis ie Radu, Cu-ieşdin, Hlexandru Oltean, Iabeniţa, etc., în frun­tea lor părintele Grigoriu Nicoară, adm. proto-popesc al tractului Reghin, care în cuvinte calde bineventează pe înal tul Prelat.

Exc. Sa coboară treptele însoţit de suita sa între cari mai remarc acum pe harnicul protopop al Cetăţii de piatră : Vasi le Duma f iu al tractului Reghin, Iosif Popescu, directorul băncii „Mure-şana" din Reghin, Dr. Ioan Popescu Reghin , Dr. Tilea, medic, Topliţa română etc. I . P . S. Sa în­tre bubuituri de treascuri, mulţumeşte adminis­tratorului tractual, preoţilor şi învăţătorilor pen­tru frumoasa primire, apoi trecem Murăşul şi intrăm în comună.

I n comună poporul îmbrăcat în haine de săr­bătoare aşteaptă în frunte cu preotul local Alex. Nicolescu, care în cuvinte frumoase bineventează pe Mitropolitul precum şi pe oaspeţi. Excelenţa

Sa mulţumeşte în cuvinte calde părintelui Nico­lescu pentru frumoasa primire precum şi popo­rului pentru străduinţa cu care a ridicat această biserică, menită să dea mângâiere poporului care aleargă sub scutul ei ocrotitor^. Ex. Sa îşi încheie discursul între cele mai însufleţite aclamaţiuni. Descinde apoi la casa părintelui Nicolescu, unde se serveşte o cină. O parte din preoţi oficiază încă în seara aceea în vechea bisericuţă vecernia şi cu aceasta s'au încheiat solemnităţile zilei prime. j

Duminecă dimineaţa sosesc de pe culmile dea­lurilor grupuri-grupuri de ţărani, femei, babe, copii, copile, bărbaţi, moşnegi îmbrăcaţi în ves­minte de sărbătoare. Trenul din sus şi din jos ne mai aduce o mulţime de oaspeţi.

Sfnţ irea apei a fost începutul isolemnităţilor şi a fost oficiată de: protosincelul Dr. E. R. Roşea asistat aproape de toţi preoţii tractuali. Răspun­surile le-a executat cu o preciziune uimitoare un cor a elevilor teologi ai seminarului „Andreian" din Sibi iu sub conducerea teologului Ioan Igna-ton compus din următorii teologi : Ioan Beleiu, Teodosiu Ganea, Ioan Iar, Damaschin Iancoviciu, Mihail Neagu, I l ie Păştină, Laurian Aron, Ioan Sava, Dorift Şuteu, Izidor Sevan, Grigorie Ver-meşan şi Gheorghe Comşa.

După efinţirea apei, corul preoţesc sub condu­cerea protosincelului Roşea pleacă să învite pe I. P . S. Sa oare, sosind, începe actul sfinţirei. I n decursul l iturgiei I . P . S. Sa a hirotonit întru preot pe tînărul Ioan Laşiţă ales preot în Lan-crăm (tractul Sebeş).

După l i turgie au avut loc recepţiunile în or­dinea următoare: Preoţimea tractuală sub condu­cerea administratorului ppesc Grigore Nicoară, confesiunea gr.-cat. sub conducerea lui Ariton Popa protopop î n Reghin, confesiunea reformată sub conducerea preotului reformat din Topliţa română, apoi învăţătorii tractului Reghin sub con­ducerea înv. Ioan Borşian.

După recepţiuni, cu toţii câţi am încăput am luat parte la banchetul din şcoala din loc. La la friptură, I . P . S. Sa Mitropolitul ridică pa­harul în sănătatea Maj. Sale, Grigorie Nicoară pentru Mitropolitul, Nicolae Gliga paroh în Rîpa de sus pentru gremiul consistorial, Dr. Roşea pen­tru autorităţi, asesorul N . Ivan pentru confesiuni, asesrul Lazar Triteanu pentru preoţi şi învăţăto-rimea tractuală, Ioan Vodă preot în Deda pentru dame, Duma pentru arhitectul Pamfi l ie şi valo­rosul pictor KJabadejev, asupra căruia voi mai reveni. Şirul toastelor îl încheie protopretorele Reghinului de sus : Reicher Aladár, care toastează pentru buna înţelegere între naţionalităţi punând pond pe iubirea împrumutată. — Masa se ridică la orele 4 p. m.

Seara corul teologilor a dat un concert admi­rabil, şi după concert dans până la ziuă.

Cu această ocaziune ţin să remarc pe d. Andrei Cădari care a primit la masa deale pe toţi oas­peţii cari n'au încăput la banchet. Asemenea şi Grigorie Cădari a primit la masa ospitală inteli­genţa care a sosit târziu la banchet.

Cu aceasta s'a încheiat şirul solemnităţilor sfinţirei bisericei d in Mesterhaza, iar noi dorim oa Ex. Sa I. P . 8 . Domn Ioan Meţianu să tră­iască încă mulţi ani spre binele poporului în fruntea cărui Părintele ceresc L'a pus.

Dr. DUMITRU POPA Medic universal. F o s t medic de clinica şl spital.

Special is t în morburi interne, d e femei , de copii şi de urechi .

4 - A R A D + Strada Petőfi (lângă gimnaziu) Nr. 10. C o n s u l t a t i f ) : 1 1 — 1 9 ore a. m. si Ѵ2З—5 ore d. m.

Din jurul Devei Sfinţirea şcolii din Sântindreş. — Adunarea des­părţământului Deva al Asociatiunei. — Expozi­

ţia de ţesături a femeilor din Sântindreş.

Cum treci pe drumul ţărei pe lângă comuna Sântindreş, îţi atrage atenţia un edificiu frumos de curînd zidit, edificiu, care ridică mult aspec­tul comunei. Cercetat de aproape, numai decât se poate constata că acela este un aşezământ cul­tural şi după sti lul în care e zidit, privitorul des­copere că acea clădire este şcoală românească.

Da, e şcoală românească, pe care bravii Ro­mâni ai comunei au ridioat-o cu jertfe mari spre fala lor şi mândria noastră a tuturor Românilor. Bravii sântindreşeni au ascultat îndemnurile şi poveţele conducătorilor lor fireşti, ale vrednicului preot Gherghe Popoviciu şi ale zelosului învăţător Ioan Popoviciu. Că azi Sântindreşul are o şcoală, ca şi oare rar se mai găseşte pe sate, meritul a-cesta îl au deopotrivă conducătorii amintiţi şi poporul nostru harnic de acolo. Conducătorilor li-se cuvine laudă că au ştiut infi ltra în aceste timpuri grele sentimentele de alipire faţă de a-şezămintele noastre, iar poporului, că a dat ascul­tare poveţeior şi îndemnurilor primite, jertfind fiecare atât cât a putut.

Sfinţirea acestei şcoli s'a întâmplat acum în 21 Septemvrie n. la praznicul sf. Măriei mici. A fost o zi de îndoită sărbătoare pentru toţi câţi am fost de faţă.

Aproape toţi intelectualii noştri din Deva şi jur au luat parte la acest act, cum şi un popor număros.

Actul sfinţirei şcoalei l'a săvârşit protopopul tractual Dr. Ioan Dobre cu asistenţa alor 6 preoţi.

A ridicat mult nimbul serbărilor prezenţa co­rului bisericesc din Orăştie, care a cântat atât la l i turgie cât şi la sfinţirea şcoalei. Muzica e pu­ternică, ea câştigă, convinge, însufleţeşte şi ră­peşte. Aşa putem zice despre cântările corului, căci melodiile sale de tot frumoase ne-au câştigat, ne-au convins, ne-au însufleţit şi ne-au răpit cu 'cu sine. Conducătorul maestru al corului d.

Branga e cu mult mai cunoscut obştei româneşti, decât ca pana noastră necompetentă să îi aducă laude. Dar datori suntem să-i aducem şi pe calea aceasta mulţumită şi recunoştinţa noastră pentru tributul cu care a concurs la ridicarea serbărei.

Ca sărbătoarea să fie şi mai măreaţă, despăr­ţământul Deva al Asociatiunei a ţ inut adunarea cercuală tot în ziua aceasta în comuna Sântin-dreş. Comiftetulf 'despărţământului însoţit de o mulţime de inteligenţi din Deva la sosirea sa în comună a fost salutat şi bineventat în faţa alor sute de ţărani de preotul local George Popoviciu. Adunarea a decurs în conformitate cu ordinea de zi statorită în convocator. Raportul comitetului făcut prin rostul notarului Dr. Eugen Tatar a fost ascultat cu vii interes şi luat spre cunoştinţă. D i n acesta amintim cu deosebire că comitetul şi-a luat în program a ţinea prelegeri poporale în toate comunele fruntaşe, apoi, că comitetul a sule-vat afacerea fondului pentru îmbrăţişarea indus­triei şi meseriilor, — având de scop a realiza me­nirea fondului prin împărţiri de ajutoare tineri­lor români cari îmbrăţişează aceste carieri.

Frumoasă şi de tot însufleţitoare a fost diser-taţiunea dlui Dr. Iustin Pop despre Asociaţiune. Lucrarea cu multă competenţă, stilul frumos şi bogăţia de idei desvălită în ea a fost onorată cu aplauze generale.

S'au înscris mai mulţi membrii ordinari şi ajutători, încasându-se o sumă destul de frumoasă.

Comitetul s'a completat cu doi membri: Dr. Petru Groza advocat în Deva şiDionizie Arde­lean proprietar în Deva.

D i n prilejul adunării cercuale femeile ro­mâne din Sântindreş la îndemnul m. st. prezidente a Reuniuni i femeilor române din comitatul Hu­nedoara : Dn&Elena Pop Hossu Longin, au aran­jat o expoziţie de ţesături şi cusături. Din dărni­cia intelectualilor, exponentelor li-s'au împărţit

O B I L E tn cea mai modernă execuţ ie s e pot procura l a :

pentru dormitor sufragerie

locuinţe, garton în garnitură de piele şi de arami precum şi сотоаге

f a b r i c a n t c i e m o b i l e

Sibiu—Hsâysieben, Sfr. Şa&una Nr. 7.

27 Septemnvre n. 1011 Pag. 7 fremii în euma d e 55 cor. Totodată e'a énei preoţesc Ророѵісщ;. AJbumul <іѳ texturi ci eueături al dşoarei Minerva Coema cu тавпивеа, oa în restimp de doi ani eă se poarte pe Ia едздупсе, ca astfel eă ee răspândească motivele roHMmeşti şi aici ş i jur, unde portul de azi al ţărancelor è de tot corupt. Premier i le s'au făcut îndeosebi p e n t r u a încuraja ţărancele, altcum foarte ha rn ice .

După adunarea despărţământului s 'a ţ inut banchet în şcoala cea nouă, iar seara concert dat de corul bisericesc din Ofăştie, căruia i-a urmat o petrecere până î n zori de zi.

Ca încheiere ţ in să relevez faptul că stăpâ­nirea s'a arătat în mod deosebit de binevoitoare faţă de Sântindreşeni. Anume a deschis acum cu începutul anului şcolar o şcoală de stat. Astfel Sântindreşul are două şcoli: şcoala confesională română ei şcoala de stat, f iecare cu învăţătorul eâu. Şcoala română îşi are edificiul eău pompos întru toate corăspunzător cerinţelor legi i , iar cea de stat ѳ înfundată la marginea s a t u l u i î n t r ' o hu-rubă, care pe vremuri a servit" d e făurişte. E cu rioaeă dispoziţia asta a stăpânirei reprezentată în eazul acesta prin inepectorul şcolar din Deva, fai­mosul slovac maghiarizat d in Deva, că înf i in­ţează şcoală de s ta t chiar în Sântindreş, unde nu e nici o trebuinţă, căci Sântindreşenii după cum am amintit au şcoala lor modernă, iar zeci de eate sunt l ipsite d e şcoală şi nu capătă- nici la re petite cereri.

E i , dar e'a păcălit stăpânirea. Dintre bravii Sântindreşeni nu e 'a aflat nici unul cjare să-şi în­scrie copilul la şcoala de stat ci toţi şi-i-au înscris k şcoala lor, zidită de ei. Se vorbeşte că s'au fă­cut încercări, ca din comuna vecină Sântuhalm, сате asemenea e românească şi nu are şcoală de loc, să ee acapareze baremi de leac vre-un băiat Ь şcoala de stat, dar n u au putut afla nic i unul învăţătorul de etat, care n u şt ie nici o iotă româ­neşte, toată ziau se plimbă pr in sat c u bâta în

, mână, dând lucru şi frământare fantaziei sale. jpCă până când va mai eta învăţătorul de stat în

Sântindreş nu şt iu, dar «agyeoala de etat î n Sânt-iadreş ce feoarte va avea, » u e greu de ghicit .

Laudă vouă bravi Sântindreşeni. Corespondent.

Rusia strânsă -într'un cerc de fer. — Un articol al revistei ^Questions diplomati­

ques et coloniales". —

P r i n luna I u n i e d in anul 1 9 0 8 , unul dintre ziarele oficioase germane a întrebuinţat un ter­men caracteristic, spunând că duşmanii Germa­niei caută s'o etrîngă într'un сетс de fer. Cu acea­stă ocazie împăratul Wilhelm, într'un discurs ţi­nut ofiţerilor a declarat că aceasta n u trebue să îngrijească pe patrioţii germani, pentrucă orice ect duşmănos din partea vecinilor va avea de efect aă mărească puterea Germaniei.

La Ber l in sunt convinşi că cercul de fer este format de Franţa, Rusia ş i Angl ia , саті n'au altă ţintă decât să izoleze cu desăvârşire pe Germania. După oamenii politici germani, acţiunea de izolare ar fi susţinută de Spania, Portugal ia şi Iaponia ţi chiar şi I tal ia ar f i dispusă să părăsească pe Germania şi Austro-Ungaria, dacă în schimbul «cestui fapt i-s'ar da compensaţii în Balcani şi Tripolitania.

Dar dacă în jurul Germaniei se ferecă u n cerc etrîns, n ic i Germania n u stă cu manile î n sân, «după cum spune î n ult imul său număr revista «Questions diplomatiques et coloniales", ea caută să strîngă într'un cerc de fier şi mai puternic pe Втаіа. Iată ce susţ ine în rezumat numita revistă şi cum amestecă şi ţara noastră în planuri le Ger­maniei :

Pentru a'şi ajungă scopul, Germania urmă­reşte şi ajută cu mult interes, ca cel mai târziu până la anul 1 9 1 6 China să aibă concentrate la graniţele Manciuriei cel puţin 3 0 divizi i de oa­ste bine organizată ş i instruită după tactica ger­mană.

Pentru atingerea aceluiaş scop, Germania contează pe cel puţin 5 0 0 . 0 0 0 soldaţi suedezi. I n eeeace priveşte Austro-TJngaria, aceasta este legată prin convenţii speciale ca să ajute pe germani în cazul unui conflict armat cu- Rusia.

Dar numai cu aceste ajutoare, zice revista amintită, cercul de fieT în jurul Rusie i încă nu este complect şi d e aceea el este întregit de Româ­

nia, stăpâna gurilor Dunărei , care are însărcina­rea s ă n u lase oşile ruseşti s ă reacă pe malul drept al Dunări i şi de Turcia, care în ultimul t imp este cu totul înhămată la carul politicei germane.

D i n spre partea Turciei, cercul acesta de fier ee va întări şi mai mult, dupăce se va termina conetrucţiunea l inii lor ferate din Aeia-Mieă, unde capitalurile germane au acaparat totul.

Tot în scopul acesta Germania este cea mai mare susţinătoare a polit icei d in Constantino-pol, căutând să consolideze imperiul turcesc şi eă mărească influenţa germană în Balcani.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D, 26 Septemvre n. 1911.

Români în literatura ungurească.

I n luni le d in urmă foiletoanele câtorva ziare ungu­reşti d in Budapesta au fost adesea împodobite cu nume româneşti. CaragMe, Vlăhuţă şi mai cu seamă Sadoveanu au fost traduşi de un admirator al literaturei noastre care nu voieşte eă i-se ştie numele. Traducerile sunt bine făcute, unele („Zina lacului") admirabile. U n hicru însă trebuie să-i reproşăm vrednicului traducător (care, de s igur, ceteşte ş irele acestea), anume: ciuntirea unor nu­vele. N u şt im c u siguranţă cine sau ce este pricina acestui fapt: traducătorul «au consideraţii de teh­nică gazetărească, dar afirmăm că — îndreptarea unui meşter ca d. Caragiale este o naivitate, dacă n u o grandomanie. Asta chiar şi în cazul, când tăieturile s'ar fi făcut pentru ea „Hanul lui Mân-joală" să încapă într'un singur număr al ziarului „Világ". Altfel , toată recunoştinţa noastră pen­tru zelul acestei gazete de-a populariza opera scrii­torilor români d e valoare indiscutabilă.

Dar în ziarele ungureşti nu întâmpinăm nu­mai nume atât de cunoscute, cum sunt ale autori­lor amintiţ i , c i fàaBpne obscure ca Ion, Maria, Pe ­tre şi altele. Aceştia etlşfc f fo i i unor povestiri, scrise de unguri despre români, sau despre un­guri ş i români deodată. N u m e celebre la compa­trioţii noştri, ca Gárdonyi Géza, sau începători cu şanse serioase de a ajunge celebri, ca Pakots József, umplu coloniţele foiletoanelor cu subiecte româneşti.

O constatare se impune din capul locului. Ro­mânii acestor scriitori eunt departe de maniacii , fanaticii şi dacoromaniştii lui Jókai şi Rákosi. Dispreţul, îngâmfarea şi patosul fals, cu care pre-zintau aceşti scriitori pe Români, au dispărut la autorii mai tineri. Obiceiurile, credinţele, super­st i ţ i i le noastre nu mai funt batjocurite. Azi pri­vesc şi Ungur i i p e ţăranii noştri ca oameni cari au suflet. Ş i sufletul acesta vreau scriitorii unguri să'l arete. Nereuşita lor se explică prin l ipsa unei cunoaşteri depline a vieţ i i şi a l imbei noastre.

Ici-colea găsim şi azi ciudăţenii în povestirile scriitorilor unguri , dar acestea n u mai sunt re­voltătoare. D e neînţeles este însă cum poate să înţeleagă un scriitor cu conştiinţa chemării şi a talentului său subiecte dintr'o lume pe care n'o cunoaşte. I n astfel de cazuri cetitorii inteligenţi vor vedea că autorul a fost fatal nevoit să dea doar dulcegării , sentimental ism ieftin, pe care nuanţele uşoare de exotism nu l e pot salva.

I n sfârşit de asta n u ne doare pe noi capul. Insuccesele l iterare ale lui Gárdonyi sau a le al­tui scriitor ungur n u ne privesc. Cu prilejul ace­sta noi voim să remarcăm că în conştiinţa pu­blică ungurească se petrec schimbări lente, cari cu timpul vor face posibilă vederea reală a împre­jurărilor delà noi. Faptul acesta nu n e umple inima de nădejdi deşarte, importanţa lui nu o exagerăm — dar î l înregistrăm ca pe orice fapt — document al vremii. Ole. D. Oaban.

— Adunare poporală în Belinţ. Ni-se scr ie : I n 2 2 Sept. st. n. s'a ţ inut o conferinţă în T. Recaş la ini ţ iat iva dlui protopop G. S erb din Belinţ şi a dlui Dr . Georgevici, advocat în T . Recaş

Conferinţa a decis convocarea unei mar i adunări de popor în comuna Belinţ. S'au m a i ho tă râ t cu însufleţire — excep­t ând pe doi domni, — să învite pe lângă ceilalţi bă rba ţ i politici ai noştr i şi pe ma­rele poet al neamului , O. Gog a şi să pu­

blice convocatorul în ziarul „Tribuna", a i cărei aderenţi însufleţiţi s 'au măr tur i s i t t oa t ă mul ţ imea de bravi preoţi, învăţă tor i şi ţărani , cari erau de faţă.

— Tenorul I. Rădulescu la Lugoj. Aflăm că Jo i a vi i toare d. tenor I . Rădu­lescu va da în Lugoj un concert al cărui p rogram compus din bucă ţ i clasice şi ro­mâneşt i se V a desfăşura în sala tea t ru lu i orăşenesc. F a ţ ă de acest eveniment ar­tistic lumea românească din părţi le locu­lui manifestă un deosebit interes. De aci d-sa va pleca la Caransebeş şi-şi va con­t inua apoi drumul prin părţi le ardelene.

— Vlaicu Ia Braşov. Cu data de Luni, 25 Sep­temvrie, „Gaz. Transilvaniei" anunţă:

Aeroplanul Vlaicu soseşte mâne, Marţi, la Braşov şi începând de Mercuri dimineaţa până Sâmbătă dim. va fi expus spre vedere generală în sala din curtea otelului „Europa". Intrarea de persoană 1 cor. Pentru ţărani, soldaţi şi studenţi 4 0 bani. Bi letele se vor pune în vânzare începând de Mercuri la librăria Mureşianu, Hiemesch, Brassói Lapok şi la prăvăliile firmelor Eremias nepoţii şi Coleşa et Pană.

Cu trenul de azi dimineaţă a sosit la Braşov d. inginer l oan F. Negruţ iu pentru a lua ulti­mele dispoziţiuni în vederea sborului apropiat. Azi după amiazi a examinat din nou terenul de sburat, şi a angajat lucrători pentru ridicarea hangarului şi a tribunelor pe locul de sburat.

S'au luat deasemenea măsuri pentru înles­nirea circulaţiei la locul de sburat cu ajutorul trenurilor speciale, cari vor circula între orele 3 — 4 p. m. la locul de sburat.

— U n vechi manuscript. Teologul Adolf Har-nack ş i docentul delà universitatea din Atena, Dr . Diobouniotis, cum se anunţă d in Berl in , au făcut o descoperire importantă din punct de ve­dere al istoriei bisericeşti, şi adecă au 'aflat u n comentar al lui Origenè ( 1 8 5 — 2 8 3 ) , făcut la apocalips. N u de mult Diobouniotis trimisese lui Harnack o copie de pe un manuscript dintr'o mă­năstire. Manuscripjtul cuprindea textul revela-ţ iunei făcute sfântului l o a n Evangel istul până la cap. 1 4 , V. 4 , cu un comentar. Acest comentar, după părerea celor doi teologi, datează d in veacul al treilea ş i este opera lui Origene.

— Manualele dlui I. Vuia au fost aprobate de minister în ult imele ediţii . Fa ima lansată î n Maramurăş despre opreliştea manualelor dlui I . Vuia nu este adevărată, învăţătorii noştri le pot folosi în scoale.

— Pol i ţ ia rusească. Dupăce Stolypin a fost rănit în teatrul din Kiew, mai mulţi poliţişti „de încredere" a u fost comandaţi să-1 ducă pe minis­tru la spital. I n drum, nu se şt ie ciftn, a pierit d in buzunarul lui Stolypin u n ceas de mare preţ pe care-1 primise credinciosul prim-ministru delà însuşi ţarul Nicolae. Că cine dintre poli*' }tii „de încredere" a şterpelit orologiul, nu se ştie. Atâta , e cunoscut că ţarul, auzind despre această ispravă, s'a supărat grozav şi a dat ordin să f ie închişi toţi poliţişti i d in K i e w până se va afla cine a fost vi­novatul. I n ori ce caz este caracteristic acest fapt pentru gradul de demoralizare a acestei pol iţ i i d in sfântul imperiu al Ruşilor.

— Cartoforii din Arad. Fi indcă în oraşul no­stru s'au prea înmulţ i t cartoforii, căpitanul no­stru de poliţie d. Sarlott Domokos a dat ordin ca toate cafenelele să f ie des şi strict inspectate de cătră poliţişti. Suntem curioşi ce efect va avea acest ordin al dlui căpitan de poliţie, căci mare este patima celor împotriva căror se îndreaptă el.

— In groapa cu var. D i n Copşa mare, comi­tatul Târnavei mici , se anunţă că femeia Maria Lăpădat din localitate st ingând într'o groapă

var, d in nebăgare de seamă a călcat atât de ne­norocit încât a căzut în groapa cu varul arzând clocotitor. Până să vină cineva să o scape nefe­ricita s'a rănit atât de grav încât a trebuit trans­portată în spitalul din Sibi iu .

— Prolongarea expoziţiei din Roma. D i n Roma ne v ine ştirea că din cauza împrejurărilor

Fag. 8 27 Septemvre n. 1911

credincioşilor din l o c După aceea corpul defunc­tului a fost aşezat spre veşnică odihnă î n cimi­tirul din loc.

I n veci pomenirea lu i ! — Constituirea societăţii de lectură a peda­

gogilor români din Arad. Societatea de lectură a secţiei pedagogice dela Seminariul nostru din Arad, în şedinţa din 12 Sept. st. n. ţinută sub prezidiul P . C. Sale dlui director seminarial Ro­man R. Ciorogariu, s'a constituit în modul ur­mător: Viceprezident: Arnos Oarcea ped. c. IV. Secretar: Eutim T. Serafolean ped. c. 111. Notar: Corneliu Voda ped. c. IV. Notar 11: Aureliu Mi­los ped. c. 111. Controlor: Stefan Trifu ped. c. IV. Cassar: Ioan Petica ped. c-111. Bibliotecar: Ioan Valea ped. c. IV. Arhivar: Constantin Iliuţa ped. c. 111. Comisia literară: Dimitrie Budiu, Vasi le Mangra ped. c. IV, Sever R. Boşcaiu, Teodor Se-lagian ped. c. 111, Nicolae Cărmănuş ped. c. 11, Ioan Ilica ped. c. 1. Comisia de revizuire: Ale­xandru Pătcaş ped. c. IV, Anastasie Roman ped. c. 111. Comisia muzicală: Valeriu Popoviciu ped. c. IV, Nicolae Barbu ped. c. 111, Liubomir Lu-chiciu pe. c. 11, Ioan Popoviciu ped. c. 1.

— Hymen. Dşoara Vicuţia Coste şi d. A l e x e Manea, contabil îşi vor serba cununia lo 8 Oc-tomvrie în biserica gr.-cat. din Tiho.

• Felicitări le noastre! — Ninsoare în Franţa. Din Paris se comunică,

că în diferite părţi ale Franţei a căzut zăpadă. I n departamentul Cantal, neaua a ajuns o grosime de 10 cm. Scăderea temperaturei, împreunată cu această ninsoare a produs mari pagube în econo­mia de câmp.

— O înfiorătoare dramă familiară s'a petre­cut zilele trecute în Paris . Soţia alcoolică a baro­nului Couvrigni, a îndemnat pe copilul lor eă a-sasineze, pe baron, din cauză că acesta i-a interzis să mai consume băuturi alcoolice. Tînărul Cuo-vrigul, ascultând de mamă-sa l'a aşteptat pe ta­tăl său, pe care zărindu-1 că se apropie de casă l'a omorît cu două gloanţe de revolver. Mama a privit dela fereastră acest omor. Sosind copilul, l'a în­trebat de i-a reuşit. „Perfect" — a răspuns el. Amândoi au fst arestaţi.

— Societatea vendă şi sufragiul universal. So­cietatea vendă de dincolo de Dunăre, a trimes prezidentului centralei ei din Budapesta, lui Szél i Kálmán, o adresă-răspuns la chestionarul prim-ministrului Khuen asupra reformei electorale. Adresa societăţii pledează pentru sufragiul uni­versal, legat numai de scrisul şi cetitul unguresc.

— Franţa în doliu. La Toulon a explodat va­sul de răsboi „Liberte" aducând moartea a 277 de marinari. Franţa a îmbrăcat doliu. E încă în amintirea cetitorilor ca&strofa vaselor „Plou-

viose" şi „Gloire" şi acum Franţa îndură o noul nenorocire.

Diplomaţii tuturor ţărilor au aderat la acest doliu naţional.

Cauzele acestei explosii sunt încă necunos­cute. S'a crezut la început că depozitul de praf de puşcă a exploadat în urma vre-unei neprecau-ţiuni a marinarilor, cari ar fi umblat în foc. Ver­siunea aceasta se pare însă nepactabilă. Ancheta a arătat până acum, că explozia a provenit din însuşi praful de puşcă, care ar fi fost de o cali­tate rea.

Când s'a adus ştirea ministrului marinei, Del-cassé despre catastrofă, ministrul a izbucnit î» lacrimi. A dat ordin pentru deschiderea unei se­vere anchete, care să stabilească cauza acestei catastrofe.

— Aviatorii unguri. Nişte Unguri ca toţi Un­guri i , dar cari îşi zic lor aviatori, au dat zilele trecute un apel cătră toate oraşele din ţară ca ace­s te să zădărnicească sborul aviatorilor străini, de­oarece aceste sboruri se fac în paguba aviaţiei ungureşti . Se mai zicea în apel, că şi aviatorii un­guri , — şi aici erau înşiraţi vre-o câţiva necunos­cuţi — fac parte din aceeaş categorie, cu Vlaiea şi Cermak, în ce priveşte talentul şi pregătirea!... H a l a l ! !

După cum se anunţă din Jászberény, unul din­tre aceşti „aviatori" unguri, un oare care Ponert, a aranjat şi el un sbor, încasând preţuri oribile. Lume s'a adunat multă, ca să sprijinească pe a-viator, şi aştepta să vadă ascensiunea. Inzadar însă. Ponert a încercat de vre-o câteva ori, dar nu s'a putut ridica. Atunci publicul, văzându-ee pungăşit într'un mod atât de ordinar, a început să facă scandal, aşa că a trebuit să intervie poliţia mil iţ ia ca să liniştească pe turbulenţi. Ponner a ridicat banii în numele aviaticei ungureşti şi.... s'a şters.

— Monument lui Bánffy . D in Dej se anunţa, că acolo s'a constituit o comisie în vederea co­lectării sumei necesare, pentru ridicarea unui mo­nument, fostului asupritor de naţionalităţi, De-sideriu Bánffy . Monumentul se va, ridica în Dej, unde Bánffy a fost pe vremuri 17 ani prefect.

X Este în deobşte cunoscut, că contra tusei, răguşelei şi f legmei cel mai bun medicament sunt pastilele Egger, deoarece au un gust bun şi n'au nici o influenţă vătămătoare asupra stomaehului. Se eapătă în orice farmacie şi droguerie, în cutii de 1 cor. şi 2 cor. O cutie de brobă 50 fii. De­pozit principal: Farmacia Nádor, Budapesta VI, Váczi-körut 17.

X Atragem atenţiunea publicului nostru asu-pr mobilelor lui George Slahl din Lugoş expuse Ia expoziţia de acolo.

sanitare de până acum expoziţia universală din Roma n u a avut vizitatori aşa după cum s'a aş­teptat, deci va rămâne deschisă până la Bfârşitul anului. Tot în legătură cu aceasta se vorbeşte însă că expoziţia să se închidă numai la jumătatea a-nului viitor. Asupra acestui lucru nu s'a adus însă până acum nici o hotărîre definitivă.

— Ruptură între Slovaci. U n ziar de seara din Budapesta aduce ştirea că conducătorii slo­vaci, Milan Hodja şi Ferdinand Skiciac au înte­meiat o întreprindere cu capital social de 30,000 cor. Scopul societăţii nu se ştie, zice ziarul un­guresc, noi avem însă informaţia că prin aceasta se pregăteşte o gravă ruptură între Slovaci.

— Moartea lui Henri Houssaye. D i n Paris pr imim ştirea că ieri a murit acolo academicianul Henr i Houssaye, unul dintre cei mai mari istorici ai Franţei . Houssaye a studiat mai întâi istoria greacă, petrecând mai multă vreme la Atena, dar nu mult după ce s'a ren tors în Franţa s'a ocupat de istoria epocei nopoleoniană, dând în această privinţă cele mai temeinice studii . Răposatul era un sti l ist de seamă şi un adânc cunoscător al istoriei filosofiei. A ajuns membru al Institutului la 1894, faţă de marele romancier Emil Zola.

— Moştenirea lui Jokai. Gazetele ungureşti aduc pe larg ştirea că ministrul unguresc de culte a cumpărat toate manuscriptele, documentele, ta­blourile şi obiectele de artă cari au rămas pe urma lui Jókai, cu un preţ considerabil de trei -sute de mii . Toată această moştenire împreună cu mobi­l iarul camerei de lucru a răposatului scriitor vor fi aşezate în aşa numita „Casa lui Petőf i" din Budapesta. Intre multele tablouri foste ale Iui Jokai s'a găsit şi un preţios tablou de Veresciagin.

— înmormântare. Ni-se scrie: In 11 (24) Sep­temvrie a. c. a fost aşezat spre veşnică odihnă, aici în comuna Cladova (Caraş-Severin), fruntaşul ţăran George Căpitan, de origine din comuna Şeitin, tatăl M. O. nostru preot Ioan Căpitan.

Deja de dimineaţă sunau clopotele a jale, căci am pierdut un Român de viţă veche, care a dat comunei noastre u n preot cu o inimă tot aşa de românească ca şi a sa, iar la orele 9 a. m. a fost ridicat cosciugul şi dus la sf. biserică între cân­tările funebrale, cântate de cătră M. O. D . preoţi : Constantin Rosa, Ion Trif (Leucuseşti) , Gheor-ghe Aurariu (Cutina) şi Livius T. Mihailovici (Lăpuşnic) ; apoi de cătră învăţătorii: Iancu Barbulescu (Cutina) , Ioan Furdian (Leucuseşti) , N . Ug l i ş (Bara) şi Trandafir Buru (Cladova), precum şi toţi cântăreţii şi fruntaşii din localitate.

După terminarea sf. l i turgi i şi prohodului, părintele C. Rosa a rostit un panegiric, scoţând la iveală calităţile de bun creştin şi Român înflăcă­rat ale defunctului şi punându-le ca o pildă şi

Leon Tolstoi. 116

RÄSB0IO ŞI PACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul. ( (Urmare).

La ceasurile nouă dimineaţa, Andrei intră în sala de primire a contelui, pe care nu'l cunoştea în persoană, căci nu'l văzuse nici odată, dar despre care auzise vor-biadu-se şi pe care nu'l stima mult. Prinţul ceru să fie anunţat, dar fu întimpinat cu un zâmbet batjocori­tor şi cu observaţia că-i va veni rîndul. După defilarea mai multor persoane, se introduse un ofiţer care'l izbi pe prinţul Andrei din pricina aerului său umil şi în­spăimântat. Audienta lui dură multişor. Deodată se desluşiră în dosul uşei strigăte mânioase şi ofiţerul pa­lid, cu buzele tremurătoare eşi din odae ducându'şi ambele mâni la oap cu desperare.

Numai decât după aceea, aghiotantul de serviciu îl duse pe prinţul Andrei până la uşă, şoptindu-i înceti­şor:

—; La dreapta, în partea ferestrei. Prinţul Andrei intră într'o sală sărac mobilată dar

curată şi zări în faţa unei mese, un bărbat ca de vre-o patruzeci de ani. Lungă îi era statura şi capul îi era tot lung. El avea părul tăiat scurt, sbârcituri adânci pe obraz, nasul roşu şi coroiat şi sprîncenele încruntate deasupra ochilor de un verde negricios şi cu privirea stânsă. Arakceeff întoarse capul cătră prinţul Andrei fără să'l privească:

— Ce soliciţi şi d-ta!

— Eu nu solicit nimic , Excelentă, răspunse prin­ţul Andrei cu glasul scăzut.

Arakceeff îl privi: — Ia loc. D-ta eşti prinţul Bolkonski. — Eu nu solicit nimic, dar împăratul a binevoit sä

remită Excelentei Voastre proectul pe care i'l a m su­pus...

— Da, scumpul meu, am văzut proectul d-tale, î l întrerupse ministrul.

Cu toate că tonul cu care rostise cuvintele acestea era mângăios, el urmă:

— D-ta propui legi militare noi? Legi... avem prea multe, aşa de multe încât n'are cine le executa» Toată lumea propune legi în timpul de faţă, fiindcă sunt mai uşor de propus decât de executat.

— Am venit după porunca împăratului ca să î n ­treb pe Excelenta Voastră, ce urmare credeţi de cu­viinţă să dati proectului pieu, întrebă prinţul Andrei cu politeţă.

— Am scris părerea mea asupra proectului d-tale, şi l-am trimis comisiunei. Eu nu'l aprob.

El se sculă şi luă o hârtie de pe masă. — Iată. In dosul hârtiei prinţul Andrei ceti observ&tfunea

de mai jos, scrisă fără litere mari, fără ortografie, fără punctuaţiune: „Rău întocmit, copiat după regulamentul militar francez şi se îndepărtează fără utilitate de re ­gulamentul rus".

— La ce comisiune ati trimis proectul meu? — La comisiunea codului militar, şi am propus ca

Nobleţă Voastră să fi numit membru al acestei co-înisiuni... dar fără nici o leafă.

Prinţul Andrei zâmbi: — Nici nu cer aşa ceva. . .

— Da, membru fără leafă, repetă Arakceeff. Vă n-lut.l. Ei! Să se introducă ceilalţi.

X X X V I .

In aşteptarea nouei lui numiri ca membru al comi-siunii, prinţul Andrei reînoi vechile relaţiuni, mai alei cu persoanele sus puse, cari îi puteau fi folositoare.

A doua zi după vizita sa la contele Arakceeff, Bol-konsky îşi petrecu seara la contele Kociubey.

— Scumpul meu, îi zise contele, afacerea d-tale va trece desigur prin manile lui Speranzki; el e ornai universal; mi-a făgăduit că va veni astă seară aici, am să-i vorbesc de d-ta. Dealtmintrelea, am discutat ei e l despre libertatea pe care ai dat-o servilor d-tale.

Contele Kociubey se ridică, îl luă pe prinţul Andrei de mână şi ambii merseră întru întimpinarea unui 00 de vre-o patruzeci de ani, blond, chel, cu fruntea larg» şi deschisă şi al cărui obraz lunguet era de o albeaţi extraordinară. EI purta un frac albastru, o cruce la gât şi în partea stângă a peptului era aninată o stea. Era Speranzki.

întreaga lui făptură era caracteristică. Prinţul An­drei nu mai întâlnise alt bărbat în lumea lui care s i întrunească atâta linişte, atâta siguranţă şi totuşi atâta stângăcie în mişcările sale; privirea lui Speranzki era fermă şi tot odată blândă, ochii lui erau pe jumătate închişi dar na promitea nimic, glasul îi era fin, egal si blând, chipul de o albeaţă delicată, iar manile Ini albe ca zăpada, cam largi şi grăsulii. Când Kociubey îl prezintă pe prinţul Andrei, Speranzki întoarse ochii către e l cu zâmbetul lui obişnuit şi'l privi câtva în tă­cere. In sfârşit, z ise:

— Sunt foarte fericit să fac cunoştinţa d-taU; ta toată lumea, am auzit vorbindu-se de d-ta.

( V a urata)

Nr 201 — m i „ T R I B U N A * Pag. *

X Pianul este singurul obiect, «are pretinde mare Шігаге de seamă Ia cumpărarea lai. Pento* cameră 3>ianul este obiectul cel mai frumos, ©el mai folositor 4І de aceea este de dorit ca oampărătorul s i se adre­s e z e la o firmă demnă de încredere şi na la firme «dubii.

Recomandam în atenţia On. .publie, magazinul de piane Heldenbers, Sibiiu, str. Cisnădiei Ѳ, cel mai reehi «i eel mai de încredere dintre magazinele existente din tară, oare desface pianele renumitelor fabrici «trăine.

E C O N O M I E .

lan i festat j i economice ungureşti în Lugoj .

Lugoj, 25 Sept. Duminecă, Lugojul, capi tala uneia din­

t r e cele m a i româneşt i provincii, a fost cen tenaru l unor mar i manifestaţ i i econo­mice ungureşt i . Din1 prilejul că Reunmnea .Agricolă din comita t a împlinit 25 ani de •existenţă, s'a organizat o expoziţie agro­nomică şi industrială şi to t acest prilej a fost folosit şi de Societatea agrară a ma­ri lor proprietar i unguri , cari au venit să-şi ,^ie aici adunarea lor generală.

Serbăr le acestea, deşi petrecute pe te­mătorul nostru n ' au pu tu t avea nimic co­mun cu v ia ţa noas t ră . Români i nici n ' au l u a t par te la ele, dar cei doi episcopi ro­m â n i din comitat , uni t şi neimit, nu s'au p u t u t eschiva delà part icipare, unul chiar, P . S. Sa Episcopul Bossu, a fost găzdui-toru l , în reşedinţa sa din Lugoj , a dlui Da­rányi, /ostul ministru de agricultură, pă­r in te le politicei de colonizare ungureşt i şi 'duşmanul acerb şi conştient al Românilor .

Aşa numitele Reuniuni Agricole comi-ta tense , din cari se află aproape în fiecare •comitat, în real i ta te sunt ma i mul t expo-zi tur i ale ministrului de agricultură, pen­t r u promovarea intereselor populaţiei un­gureş t i impor ta te între naţ ional i tă ţ i şi •dujmane ho tă râ te ale populaţiei autoh­tone împotr iva cărora lucrează. Popula ţ i a băştinaşe n 'a re nici un folos pe u rma lor. E le se compun numai din membri i unguri, •cari t rag toa te avantajiile delà stat , ma­şini agricole ieftine, săminţe gratui te , vite -de soi de prăsilă etc . şi ţ in în evidenţă orice b u c a t ă de p ă m â n t ce e de vânzare, aca-parându-1 cu ajutorul s tatului pe seama ungurilor şi a coloniilor de unguri .

I a t ă de ce când mari i şovinişti din So­cietatea agrară a ungurilor ne caută ora­şele noastre , ei, deşi afişează lozince eco­nomice, vin cu gânduri de cuceriri şi tre­buie să u rmăr im cu deosebită vigilenţă mişcarea lor în diferitele ei înfăţişări, dar

. s t răbă tu tă de aceeaş conşt ientă a scopu­rilor lor politice.

La res t impuri de altfel se şi dau des­chis pe faţă aceste scopuri. I a t ă ce scria, î n preajma manifestaţi i lor din Lugoj , or­c a n u l oficial al agrar i lor :

. . .„Unde este Caraş-Severinul?.. . Unde este Lugojul?... In o parte a ţării unde odinioară a

fost stăpân maghiarul, au trecut pu ştiind Turcii şi dupăce au răpit bogăţile pământului, timp de 400 de ani, s'au retras, lăsându-şi locul Români-mii, care cu pretensiile sale nesfârşit de modeste şi deci cu răbdarea sa uriaşă a cucerit acea parte de ţară delà stăpânii săi.

Ca nu cumva Maghiarii să se poată reculege, austriacii au pus apoi mâna pe pădurile şi mo­şiile fără hotăra, punându-le sub pază militară şi acolo unde odinioară sub stâncile bogate în metal şi în pădurea deasă tânărul Ioan Huniadé a răpus lupul fără nici o armă în mână, sta sen­tinela ostaşul neamţ, pe când păcurarul român păştea oile.

Provedinţa divină, în o zi mai bună însă a început a deschide ochii conducătorilor naţiunii maghiare, cari au început a ee ocupa cu ţinu­turile sudice, au reformat administraţia, au făcut mici colonizări în părţile acelea, s'au cugetat l a scoale, au organizat comitatul după model m a :

ghiar şi în Caraş-Severin deja se poate auzi dul­cele graiu maghiar; delà Lugoj până la Făget calea ferată trece pe lângă comune maghiare şi pe piaţa Lugojului graiul precupeţelor răsună ca în centrul maghiarimii.

Aci lucrează de 25 de ani Reuniunea agricolă din comitatul Caraş-Severin şi minunea lui Dum­nezeu — în această reuniune Maghiarii şi Ro­mânii trăiesc în bună pace unii cu alţii.

Caraş-Severinul încă este atins de vântul tim­purilor mai nouă, al progresului, şi Lugojul a-ranjează o mare expoziţie agronomică şi indus­trială, demnă de văzut.

Şi unde lupta se dă în semnul culturei naţio­nale maghiare, acolo aleargă în ajutor şi „Ma­gyar gazdaszövetség", aranjând la 25 Septemvre în expoziţia din Lugoj o mare adunare, ca do­vadă a simţului de solidaritate şi de iubire a ma­ghiarilor faţă de pământul maghiar, deşi nu ei sunt stăpâni pe toate miezuinile de acolo.

Mult, mult pământ mai aşteaptă pe Maghiari în Caraş-Severin. Dar în adunarea din Lugoj vom afla căile, cum trebuie să prindă rădăcini maghiarul în pământul acela. Bernát István, cu Asociaţia institutelor de credit fonciar va ex­plica, cum trebue câştigat, ;pământul. Iar din con­ferinţa cooperativă a lui Meskó P á l vom putea învăţa cum trbue să ne înfigem în pământul a-ceia, încât să nu ni-î mai poată lua nimeni — nici­odată!"

In adunarea generală a Socităţi i A-grare s 'au vo ta t resoluţiuni împotr iva des­chiderii graniţei ungureşt i pe seama trans­por tului de carne din Argentinia şi împo­triva plusului de contingent acordat sta­telor Balcanice.

In sfârşit la propunerea lui Bernát Is tván, care a ţ inut o conferenţă sub ti t lul Parcelare şi altruism, adunarea a luat cu însufleţire la cunoşt inţă solidarizarea băn­cilor de hipotecă ungureşt i pentru crearea unui inst i tut central de parcelare.

Hotărâr i le aduse au fost esplicate şi în româneş te .

Redactor responsabil: lu l iu Giargiu, „Tribuna" institut tipografic, Nichin fi n u >

D e n t i s t ; î n C l u j .

N A G Y J E Î 1 V O « specialist pentru dinţi artificiali f i r i pod în it

C L U J - K O L O Z S V Á R . (La capătul străzii Jókai, in casa proprie.)

Pune dinţi si cu plătire in rate pelângă garantă dc 10 ani.

D e n t i s t ; î n C l u j *

REISZ MIKSA F A B R I C Ă D E

M O B I L E î n

r r

B É K É S C S A B A — N A G Y V A R A D Andrássy-ut 4 1 — 4 3 . Rákóczi-ut 14 .

(Lângă »Apollo«) .

Nr. 1500,911.

Publicaţiune.

Comuna politică Ó-Sinka (Şinca-Vechie} din comitatul Făgăraş, vinde în cancelaria comunală de aici prin licitaţiune verbală, care se va ţinea la 15 Octombre 1911 la 10 ore a. m. cei

1500 stânjioi (6000 ш.) lemne crepate de fag pentru foc, pregătite şi află­toare în pădurea din teritorul acestei co­mună numit »Părăul lui Dumitru*, începând cu preţul esclamărei pro stânjin cu 8 co­roane 50 fileri.

Vadiul de 1500 coroane în bani gata sau în hârtii de valoare va trebui depus înainte de licitare la cassa acestei comune.

Condiţiunile speciale de plată, de licitare şi contract se pot vedea în cancelaria acestei comune, precum la curatoratul reg. cercual silvanal din Sărcăia (Sárkány) oricând şi înainte de licitaţiune.

Şinca-Veche, la 17 Septembre 1911.

Primăria c o m u n a l i

Prima tocitorie cu aburi pentru articole de l u i şi b r i c i n r i

VICTOR TURTDRE YERSECZ, Steriagasse 16.

Bogat depozit de articole de otel engle­zesc şi franţuzesc Maşini americane de tuns părul şi barba, sislem nou, pietri de

ascuţit englezeşti, precum şi diverse articole de ras şi

, f frizat. Serviciu prompt !

Preturi ieftine!

Fahrira dp tamnlărip Р г е т е е ю в ь і н в г е с о і п р і в » в р е п ( г и і о :

l d U l l v l l U\J l u m p i u l 11) cuinţe, birouri, magazine, farmacii, biserici şi scoale după model în orice stil Mobilier

instalată cu putere de maşini american pentru birouri şi sipete CU stro-E R Ö S V I C T O R F I A I ruri pentru acte se pregătesc la comandă •din Marosvásárhe ly , Régikorház-utcza 3. şl in diferite calităţii precum sa vede şj din desemn = = =

/ T R I B U N A 1 Nr. 201 — l e i t

Telefon p, oraş şi comitat 502.

t t

TRIBUNA H INSTITUT TIPOGRAFIC H H NICHIN ŞI CONS. ARAD H Atragem atenţiunea onoratului public românesc asupra Tipo-grafiei noastre care e bogat asortată cu cele mai noui şi mo-derne litere şi maşini instalate cu motoare electrice, se reco­mandă pentru tipărirea de foi periodice, cărţi didactice, cărţi literare, tipărituri pentru bănci: registre, acţii, libele de depu-neri, libele de plată cum şi toate celelalte blanchete necesare. Bilete de logodnă, de cununie şi de vizită, anunţe funebrale, cuverte, afişe, invitări, reclame ; cu un cuvânt tot ce se ţine de arta tipografică. — Comandele se execută promt şi conştienţios. Tot aici se pot abona ziarele: »Tribuna« şi »Tribuna Poporului«.

Nr. 201 — 1911 Pag. 11

Lvtca BL Alöxievits pregătitor de haine preoţeşti

NEOPLOTA - ÚJVIDÉK.

foarte frnmos.

Recomandă atelie­rul său 'asortat ca totfelal de recvizite şi haine preoţeşti de îmbrăcat în vremea siaj bei în biserică. Pregăteşte tot-felal de icoane sfinte le­gate frcmos ca sur şi màtasà, steaguri, prapore şi altele. Icoana Mormântul lai Christes îl face La cerere trimite

c a t a l o g şi prêt- curant gr a t u i t.

Invenţie Nonă. Invenţie Nouă.

Moară de ©Jel pentiu întrebuinţare In economie şi acasă, ma­cină excelent orzul, cucuruzul şl grâul, se În­vârte cu mâna, puterea de muncă a unui băiat de şasă ani, un ki logram p e minut pelângă garantă şi se capătă numai într'o mărime.

Pretai 14 coreene. Face aparate pentru des facerea sămânţe i

de lucerna şi trifoiu, de mânat çu puterea ori cu mâna cu puterea ori cu mâna, de aplicat în ma­şina de îmbătit ori de sine stătătoare. Preţurile să se întrebe la

Kádár Gyula fabrică d e aparate d e desfăcut sămânţa trifoiului şi atel ier de reparat maşini în

Nagyvárad, Villanytelep mellett.

Stefan Fekeshâzy Ц institut de vapsilorie de haine şl curăţătorie diimlcä.

Bistriţă, Főtér 17. Lângă Primărie. P r i m e ş t e : curăţiri lucioase şi fine, cură­ţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi albituri de pat; perdele şi orice lucrări de branşa aceasta cu preţuri foarte* ieftine.

Curăţire şi vopsitorie chimică de totfelul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii şi jachete fără ale desface; apoi materii de mobile, perdele dantele şi altele Execuţie promptă. Preţuri foarte moderate.

Fabrica b u d a p e s t a n ă d e c a s s e d e bani Ѣ

G e l l é r i ş i S c h ü l l e r } B U D A P E S T

Fabrica: IX., Rákos-utca 4. Depoz i tu l orăşenesc şi biroul : V. Széchenyl-u . 7.

Liferanţii ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare şi al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargeri­lor, casse pancelate pentru păstrarea do­

cumentelor. Cata log gratuit ş i

franco.

KLINGE ANTAL pictor bisericesc şi de icoane sfinte In ITagyvárad, Szent János-u. 11. Pregăteşte gratis tot felul de pla­

nuri pentru iconostase şi plafoane

: bisericeşti. :

Ţine în depozit cruci mari pen­

tru drumuri de ţară şi duleie.

M

Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că mi-am aranjat în

Timişoara, Piaţa George Nr, 4 . un modern

atelier dentistic. Practica mea veche mă dispenzează de o mai amănuntă recomandare, augurându-mi în schimb încrede­rea în satisfacerea ori-cărei pre­tenţii a pacienţilor. — Cu stimă:

G ö t z i M ó * ° y

d e n t i s t

S z i g h e t y S á n d o r atel ier d e cuţite şl toci lărle artistică Budapesta, VII., Strada Akáczfa N o 64.

Colţul Străzii Király. Se recomandă pentru ascuţirea şi repa­

rarea de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

Mare depoz i t de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , brice şi curele de as­cuţit etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se as­cut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată.

Comandele se execută pompt şi conştiinţios.

— Premiat la expoziţie cu medalie de aur. —

H. PALLÂN succesor S t y á s z n i J ó z s e f

prima fabrică ardeleană de b i l i a r d e şi tîmplăfIe In Kolozsvár, Dávid Ferenc- u. 3.

Primeşte aranjarea complectă a cafenelelor. La cerere trimite instalatorul de biliarde şi în provincie. — Ţine mare asortiment de biliarde noui şi vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondată la 1875. — La dorinţă face şi tîrg de schimb.

# # # # # # # # # # # # # # # # # # # # #

m

m

Motoare şyeăeze pentru olei brut! (Brevetul lui Hirsch Frank,

Stockholm) în poziţie orizontală şi ver­

ticală. Maşini motorice ieftine şi sigure, se pot instala

oriunde. Motoare sistem Diesel.

Motoare cu gaz.

M o t o a r e c u b e n z i n ă , în cea mai bună execuţie !

9 Execuţ ie promptă.

M i j i Victor ^ inginer tehnic diplomat,

fabricant de maşini agricole

Bpest, Y., Alkotmány-u. 12. Cereţi catalog.

m m m

m

m

B B l I l i i i l i l I K ^ y i l i l

k A L W I S . fabrica de motoare şi turnătorie de fier In Murăş-Oşorhei—Marosvásárhely. . ^ M * « * »

Motoave cu benzin şi olei brut, ; J^^llf r

locomobile, motoare absorbi- j j j j j ^ ^ 8 8 * toare de gazuri. Maşini motoare WË cu benzin automobile pentru arat şi îmblătit Primeşte totfelul de montări pentru maşini, stabili­mente industriale, maşin^ cu aburi şi încălzirea c u i b u r i , precum şi executarea a totfelul de aliaje de fier şi metale, m o n t a r e a d e p l i n a , ŞL m o r i l o r precum şi reparări în branşa aceasta.

• Garantă depl ină, servic iu prompt , preţuri ieftine. = =

Pag. 12 „TRIBUNA' Nr. 201 — 1011

JPreg-ăt e e c

cuploare de teracotă, căminuri, vaze, glastre, cu preţuri moderate.

Pentru durabilitatea lor garantez. Primesc şi repararea cuptoarelor vechi şi în provincie.

Rugând sprijinul mult onoratului public:

Magyar Istyaî), fabricant de căminuri şi articole de lut Temesvár-Gyárváros, Kém-u. ló.

\ E x p o z i ţ i e permanentă în magazinul de mobile a Ini G h e o r g h e S t a h l d i n L u g o ş

Strada Bisericei (Templom-u) No 15. Recomandă totîelul de

b i l

L

de tâmplărie şi tapiţerie, cum şi mobile pentru sufragerii, dormitoare, saloane şi birouri, din lemn (Thonet), fler, aramă şi piele, t a b l o u r i : peisage, nuduri şi icoane, o g l i n z i ,

jardiniere, console, covoare pentru pat, mese şi duşumea, otomane, draperii, perdele, etc. în asor t iment bogat, calitate bună, faricaţie pro­prie şi preţuri ieftine. — Comandele se execută prompt 1

Májerszky Barnabás fabricant de maşini

_ _ în Nyíregyháza. Fabrichează după o experienţă bogată

ca specialitate

prese de olei mânate cu apă. Piue d e olel , construcţie simplă ori

complicată Prăjitori de ole l pentru încă'zire cu aburi ori foc. Teasc pentru sâmburi de bostan. Maşini pentru per­fecţionarea oleiului şi aranjamentul com­plect pentru fabricarea oleiului. Unelte de meliţat floarea soarelui, ş a.

Exportul până acum In 237 uzine.

Atelier de curelărle, şelărie şi coferărie:

Orendt G. & Feiri W. (odinioară Societatea curelarilor)

Sib Un—Nagyszeben, Heltâuerg. Sír. Cisnădisi 45.

Magazin bogat în art icole pentru căroţat, călărit, vânat, sport şi vo iaj , poclăz i şl procovăţurl , p o r t m o n e e şl bretele s o l i d e şi ahe articole de galanterie, ca preţuri fosrte moderate. D e p o z i t permanent în curele d e maşini , curele d e cusut şi legat, Sky (vârzobi). — Recomandă pe urmă cei mai buni jamperl d e p ie l e fabricaţie proprie, pentru ci « ; li şi militari, cari stau strîns lipite pe picior. — Reparările se execută prompt. Mare d e p o s l t de hamuri pentru cal delà soiurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coper i toare (ţoluri) d e cal şi cofere d e călătorie . — Comacdcle se efeptuiesc conştiinţios.

Carol G. S a f e Bestercze, Str. Spitalului 23.

(LÀNG& „ H o t e l u l R a h l i n g " ) . Mare magazin de :

e i a s o F n i e e d e b u z u n a r din aur argint şi din nickel.

Oroloage de părete, deşteptătoare şi cu pendul. Articli de aur şi argint Artlelii optici şi o c h e l a r i de — Ilatenow. — Reparările a tot-felnl de articli In branşa aceasta вѳ efeptuesc ca conştiinţiozitate şi ?u preţnri moderate.

тштттттшштшштттттттттвтв m ш m ш ш ш ш

m tăietor de pile

. Timişoara-Josefin, Fröbek. 48. Recomandă ferarilor şi comercianţilor

atelierul său de tăiat pile bine aranjat, unde se pregătesc pile mici şi mari din oţel vărsat de prima calitate ş. a.

Primeşte spre scobire pile mici şi mari < vechi şi noui, pelângă preţuri ieftine.

Comandele se execută grabnic şi prompt Wiflfrflft Ш M ^ ^ ^IFK •Щ Ш ШІШ Ш >wk..ytt j i f c L . M i t . u f c ШЩШЩШЩШщШШШШШШШЩшШШЩЩ

m ш # ш ш ш ш m

Nagy Sándor, sculptor, Arad, Kossulh-u. So 4. In stabilimentul de pietrărie a lui Mairovitz.

Execută şi reparează

lucrări de scu lp tură a r t i s t i c ă

figurate şi docorative precum şi portrete după natură şi fotografia, monumente mor-mântale, totfelul de producte ale industriei, apoi lucrări moderne sculptate pentru deco­raţia zidirilor din teracotă, piatră, ghips, ciment şi din alte materii pelângă preţurile cele mai ieftine şi serviciu conştiinţios.

Bencsik Zsigmond în Déva O f e r á

ghete americane şi franceze casate ca mâna în atelierul propriu — precum şi —

g a l o ş i , ghete comoade şi p. gimnastică. — Mare magazin -de g u m e renumite de Salivau pentru tocuri la ghete şi

Z~Z/ creme excelente. f. moderne p. băr­baţi, femei şi copii.

Ghetele pentru picioare neregultae şi bolnave le pregătesc după masară. — La comande din provincie este

destul a se trimite o gheată folosită. — Serviciu prompt.

Nr. 201 — 1911 T R I B U N A P a g , l â

Georg Bartlielmie m e c h a n î c

B r a ş o v , Strada Michael Weiss.

Mare depozit în maşini de scris, socotit şi cusut, aparate electrice şi fizice, gra-mafoane, plăci şi ace, precum şi accesorii. Serviciu conştiincios. — Preţuri solide.

Anunţă că la 1 Octomvre se va muta în strada Porţii№. 41, colţul stradei Sfântului Ioan.

c h u s l e r a n s , hărăgar SZÁSZVÁROS, KLORHÁZ-VITEZA.

Primeşte spre efeptuire: instrumente de fabricare de spirt, cognac liquer, ţuică şi instrumente de a condensa acestea. Mare maga-zină. Tot felul de instrumente şi lu­cruri necesare la fa­brici. Vase de aramă roşie pentru hote­luri, birturi etc. Vase de fiert cafea, vase de spălat şi curăţit. Primeşte montarea

ş repararea fân târe lor artif iciale

pe lângă preţuri mo­derate. Comandele se execută promt.

L É V A Y O Y Ö R G Y

m

STRUNGAR

SZEGED, Püspök-tér 4. Primeşte spre efeptuire şi reparare totfelul de lucruri

ce aparţin acestei branşe, , precum : popice şi bile, dopuri şi slăvini (pipe) pentru buţî gherghefuri p. lucru de mână, articole p. fumători, camişuri, şpiţuri etc.; bile şi dacuri pentru biliard; domino, şah şi totfelul de d e c o r a ţ i i , la mobile, etc., cuiere ş. a.

Comandele se efeptuesc prompt şi conştiinţios.

Г-•

• •

•

•

Urmaşul lui francist; Mirko flBflLF LOGOFET Timişoara-Josefin, Str. Fröbel No 16.

Primeşte spre efectuire totfelul de lucrări de FABRICĂRI DE CĂRUŢE ПМ pelângă serviciu culant şi execuţie

promptă. Mai departe

execută tot-felul de lucrări d e şelar, lustru­itor, faur si

rotar etc. pelângă preţurile cele mai ieftine.

Punărla cea mal mare din Т Л Я П Л Ѵ І Р С T a n n a Tot-felul d e Ungaria sud ică — este a Iui t lUUIIUVILb « I d U U b . f u n n d e <£. nepă, d e fir, brăcli, l egătoare . Aşezare şl scurtare d e funii d e cânepă pentru transmisiuni . — L u g o j ( L u g o s ) . Atelierul: strada Făgetului N o 77. — Magazin şi birou: Piaţa Izabella. —

Funării de cânepă, pentru uzinuri şi economii : Funii pentru trăsuri (pentru fán), legătoare de snopi, funii pentru boi opritoare ştreanguri, namacuri, mreje p. peecari, reţele pentru cai etc. Torturi pentru ţesături, IBRÂURI de cânepă şi de jută (pânză), bă­tătoare de câne­pă, pânze (Pack) ţesături, SACI de cânepă, pânză ŞI jută, pânze im­penetrabile, sbi-ciuri, cergi ŞI codoriqtietc.etc. Serviciu prompt

d u e t e . Ceice doresc a p a d u c te i e f t i n e să se adreseze Ia antepriza lui

Balázs Mihály, Marosvásárhely, s s Primeşte pelângă garanţie oiice lucrări din acest ram ca introducerea de apaducte şi canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casărmi şi scoale. — Specialist în sondaj. — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase tinerea in ordine şi repararea caseldr în cursul unui an. — Prospecte gratuit; Se angajează pe anul întreg pentru ţinerea in bună rînduială a caselor şi pen­tru repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru clătirea closetelor — noul care nu reclamă spese şi de fiecare bucată dă garantă de 3 ani. —

Edif icare ieft ină! întrece ori-care edificare

din alt material. Sistemul meu e brevetat Nr. S—5546. Se face prin prepararea în mod propriu al betonului, ori alte materii.

Primesc totfelul de edi­ficări, locuinţe, case de în­chiriat, edificii economice şi dominiare, crepuri, fântâni, poduri, canalizări, în­grădituri, trepte, padimentări de terasse, acoperiş fa-cement, învălitori de cement.

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement, pietri de edificiu, ţigle, columne pentru case, streşini, trestie pentru tinciuială, cement Portland, gips, var stins ş. a. — Preţuri curente trimit gratuit.

întreprindere de edificare cu beton, fa­bricant de obiecte de cement şi pierte.

Nr. telefonului: 246.

(Casa proprie)

L U G O Ş , Str. Buziaş 37.

Pag. 14 „ T R I B U N A ' ' Nr. 201 — 1911

Nici o damă să nu întârzie aşi face costumele precum şi altă îmbrăcăminte pe stilul englez şi francez ; pe cari le poate comanda la mine ; garantez pentru chic, lucru după journalelele cele mai nouă. Serviciu prompt! Pentru damele cari nu sunt din loc, primesc şi două probe la zi. — Se poate co­manda şi prin poştă la cari dau însuşirile cele mai urgente. Haine şi costume de doliu să fac în 24 de ore. Rugând pentru binevoitorul sprijin semnez cu stimă

George Rummel croitor englezesc şi franţuzesc pentru dame. Nagyszeben, Str. Honterus Nr. 5.

Pianuri sau Harmoniun I se cummpără mat bine şi ieftin în cunoscutul şi solidul |

magazin de pianuri şi harmoniuri •

V . H e l d e n b e r g , S i b i i u (vis-à-vis de Hotelul împăratul Roman). f 6 . . întemeiat la anul 1867 ca 1-a prăvălie de planuri ^ i|^#plîl'l

în Transilvania. %

г ЖШ^Ш^* <«» • Mare depozit de instrumente nouă şi "'^Ж^ЩЩ întrebuinţate : pianuri, pianine, harmo- \ Ш ]

niuri cu preţurile originale de fabrică. ІІЩ ^ Sortiment bogat de pianuri de în­chiriat. — Plătire în rate după dorinţă. • jţr Pianuri vechi să primesc ca s c h i m b . 0 *

In 1904 a câştigat delà so­cietatea din Budapesta a văpsitorilor auritorilor şi lustruitorilor diplomă.

Taferner Antal auritor de biserici şi saloane

Versecz, Temesvàri-ii. >20. Primeşte spre executare, conform planului aurire şi reparare, Iconostase, altare, s. mormânt, acoperiş de turnuri, aran­jamente bisericeşti apoi pregătirea tuturor lucrărilot de branşa aceasta precum şi re­pararea şi vopsirea de nou a monumentelor deasemenea şi orice icoane bisericeşti. La dorinţa pregătesc prospect; pentru vederea lucrărilor în provinţă merg pe * spesele mele proprii. —

p f £ *Execuţie promptă. Serviciu conştiinţios.

Adolf Hemper " S i b i i u — N a g y s z e b e n

H E L T A U E R G A S S E ГѴГ. 2 .

Recomandă on. public magazinul său bogat asortat cu fabricate excelente de oroloage precise de aur şi argint

Centru domni şi dame precum şi ijuterii şi obiecte de aur şi argint

executate modern. Schimbă şi cumpără bijuterii vechi obiecte de aur, argint şi nestemate.

Atelier propriu: pentru lucrări de aurar şi repa­raţii de oroloage etc. etc.

Comandele se execută prompt şi cu cea mai mare punctualitate.

GUSTAV SCHMIDT fabrică de ploiere

SIBIIU -HERMANNSLADT, GRUSE ring No 3 -5 (Palatul Bodencredit).

Recomandă magazinul säa bogat asortat ea cele mai nouă şi mai moderne

PLOÏEI*E-EN TOUT CAS (pt. soare şi ploaie)

precum şi

p l o i e r e de calitate excelentă

pntra domni şi dame. C o m a n d e l e tae> e x e c u t ă , p r o m p t ş i c u p u n c t u a l i t a t e

1 Josif Haas Z U G R A V D E B I S E R I C I Î N

Nagyszeben-Sibiiu—Saggasse No 13. PBIMEŞTE :

şi ia în itreprindere zu­grăvirea de biserici, în tot stilul, împodobirea lor, pictarea altarelor şi icoanelor sfinte precum şi lucrări de aurărie.

Execuţie splendidă.

Inst, de zugrăvire artistică. Comandele se execută cu cea mai mare specialitate. La cerere face s c h i ţ e l e necesare, iar la angaja­ment merge în persoană.

Preţuri moderate.

C I A S O R N I C A R ,

Sibiiu — Nagyszeben, Reispergasse 11 Cea mai ieftină sursă de cumpărat a totfelul de

de buzunar şi de părete şi ciasornice deşteptătoare, precum şi articli optici. Prăvălie de obiecte de aur şl argint signate

oficios. Toate reparaturile se exe­cută prompt şi cu garanta.

M Mare depozit de diferite piei lucrate in ţară şi străinătate. — ѣа Specialităţi de piele. Piele lucioasă şi şurţuri de piele. Tălpi Vaché şi opinci. Feţe pentru cisme :ţi ghete. Aţă pentru ma-

şină şi cusut. Sfoară de cusut albă ş i colorată. Tort diferit. — Д Pâslă, barchet, pânză, tălpi de Щ pâslă sjî asbeth, garnitură de gumă şi ciorapi de gumă. Şireturi şi Щ postav de curăţit ghetele. Cuie ^ de lemn americane. Calapoade

Щ Р ^ ШЮ^ pentru ghete şi cisme. Cremă ^ ІЯМЩвВР^ *</ ş| lac !$i diferite articole.

ßTSk Х Ж Ж Х Ж Ж Ж Х Ж Ж Х Х Х X

Nr. 201 — 1911 „ T R I B U N A 1 Pag. 15

laine, pardesie şi paltoane moda cea mai nouă, din stofă mo­dernă, de toamnă şi de iarnă, croite admirabil, se pot comanda ieftin la

Mészáros Károly, croitor de haine bărbăteşti,

K o l O Z S f á f , Szentegyház-utca. 6.

A. Slepák, Marosvásárhely, Széchenyi-tér 43. sz.

giuvaergiu şi ceasornicar

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi njckel, în ceasuri de părete. Giuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă Preţuri s o l i d e ! — Serviciu p r o m p t !

Magazin de mobile KUMSCH ANTAL

tâmplar de edificii şi mobile NAGYENYED, Rozsa-utca.

(Vis-à-vis de casa comitatului.)

Primeşte orice lucrări de ediPcaţit. Are în depozit aranjamente complete pentru odăi, lucrate tn atelierul propria în cel mai modern stii, delà cele mai irftine până la cele mai bune, după planuri proprii R sau la comandă. — Pentru lucrările m elf \ primeso garanţia cea mai extremă. Mare \ a sor t iment d e m o b i l e d e a lamă şi fler, g

de asemenea şi fotoli i . ;

^•Ь л ~ JSJPT % цц J PREMIAT DE MAI MULTEORL П 9 1 *1 R î t I I Prima fabrica de Ѵ Л І 1 I 1111« obiecte dc metal Telefon 184. 1

ut és Missits-utca Krauszer-féle házban. TemesYár-ErzsébetYáros. Gyár: Hunyadi-u. 14. Üzlet: sarkán KI

Recomandă obiectele sale foarte frumoase şi solide de tinichigierie şi anume: vane de scăldat, de şezut şl pentru copii, scaune pentru scăldat, încălzitoare şi vane de scăldat după cel mai bun sistem (sistem propriu) Lăzi pentru lemne şi pentru cărbuni şi alte edibcteoe e mtal: precum ciubere, uclioare şt căni. — Apoi litere de tinichea şt de cositor,

inscripţii de metal, tăbliţă cu numărul casei şt cu numele străzii, mărci şi firme de tine. Con­duct pentru apă, aranjări pentru baie şi closete engleze cu neîntrecutul aparat >Temesc.

Acoperiri de case şi turnuri, globuri şi crud. Catalog de preţuri ta dorinţă gratuit Ucenici se primesc cu condiţiuni foarte bune.

I

r OH! DOAMNE !

Mă 'năduşe afurisita de tusă!

In contra tusei, răguşelei şi flegmei s'a dovedit de cel mai bun mijloc

Past i le le-Egger cari nu strică apetitul şi au un gust excelent Preţul unei cutii 1 cor. 20 fii.

O cutie de probă 50 fii. Depozit principal la:

farmacia „NÁDOR" gyógytár Budapest, VI., Váczi-kőrut 17. sz.

SÄ TRĂIASCĂ ! I

•Pastilele lui Egger« m'au vindecat îngrabă!

I Se ooate căpăta în Arad Ia farmaciile: Berger Gyula, Földes Kelemen, Hauer Lajos, Hajós Árpád, Krebsz Géza, Kárpáti János, Ring Lajos, Rozsnyay Mátyás, Vojtek Kálmán şi la drougeriile: Nestor Hanzu şi Vojték és Weisz. — ín Gyorok la farmacia : Masznik Dániel. — ín M.-Pécska : la Adler Gy. Lajos. — Ó-Pécska: Ioan Rocsin. — Simánd: Csiky Lukács. — S l k s z ó n : Füredi Ede örök.

! Dipl.' DE ONOARE LORRIN 1902. MEDALIA DE AAR TIMIŞOARA 1891,

S Z U B O T H A S Á N D O R p r e g;A t i t o r - d e o c l A j d l l ç l c u l j u t u i * i b i c s e r l c e ç r ê i .

IitiBtUt Ii 1883 Tilifai piatra nait. >i snu 418. Life ran tul erce!. Sale episcop Deasewffy din Cenad.

: T I M I Ş O A R A C E T A T E ia colţul străzii Lonovica şi Jeno főherceg, VFS-ft-VIS DE hotelul «HUNGANI

Recomanda magazinul său bogai m atenţiunea blnevotoare aut a preo-timel cât şi a acelor, cari voesc s i cumpere pentru biserici capele, tau societăţi de înmormântare

o d ă j d i i , s t e a g u r i , cruci, statue - sau altfel d e adjusturi b i ser iceş t i -

tot astfel mareie său asortiment pentra materiale — necesare la formarea adjuatirilor bisericeşti. —

Pentru iiferările mele iau răspunderea.

— Servesc bucuros cu cata log Ilustrat — \ Л, ^ rti fh A ntli

І

4 3

4

4 3

9^» 9^9 9^ 9^» 9^9 9^* Г̂» S*̂» 9^* 9^% Г̂Л "̂M̂* ^ ^Ь^^І^ІЬ^І^Ь

Fabrica de prăjitoare de cafea şi căminuri brevetate a lăcătarului I F J . F A Z A K A S F E R E N C Z

Szepsiszentgyörgy, Gróf Mikő-u. 18. Recomandă on. public p r ă j i t o a r e l e de cafea brevetate şi c ă m i n u r i l e

(şparhert) recunoscute de cele mai bune, dintre cari până acum s'au comandat peste 400 bucăţi.

Primesc şi ecsecut pelângă preturi moderate orice lucrări de strungărie în fier, repararea maşinelor şi mechanismelor de fier, a casselor etc. pelângă garanţie.

Trimite franco fiecăruia care se referă la ziarul acesta preţeurent despre prăjitoarele şi căminurile

sale brevetate. f

Pag 16 T R I B U N A Nr. 201 — 1911

LUCZA JÓZSEF atelier chimic p. curăţitul hainelor

Szeged, Laudon-u. 9.

vopsirea şi curăţirea hainelor bărbăteşti femeieşti de copii şt pre­o ţ e ş t i , postav, de mobile, haine de doliu etc. Mai departe primeşte curăţirea penelor de pat, cu maşina prin ce îşi redobândesc culoarea albă şi uscăţimea originală şi vor fi scutite de praf. Comandele din provincie se efeptuîesc imediat.

T

BAUMANN ARNOLD succesorul LÁHNI KÁROLY,

f a b r i c a n t d e m o b i l e .

Älba-Iulia, Piaţa Szent IstYán Nr. i i . Recomandă mobile pregătii te In atelierul său din cel mai bun materia', pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe garson şi — birouri pe lângă preţuri ieftine. —

Cele mai b u n e

o m o l o a g e cele mai solide şi cele mai după modá

ö a I m = atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă în

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JÂHOS orolùgier în SZEGJED.

CATALOG cu 2 0 0 0 chipari s e trimite GRATUIT. Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari îl cer cu provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul în Trib.) Corespondentele se fac în limba maghiară, germană fi franceză.

J O S E F ^ i l I SIBIIU (Nagyszeben), Strada Cisnădiei 47. negu{ătorie pentru articiii de sticlă, porcelan şi metal ; farfurii şi blide înflorate, rame p. icoane şi jloburi, lămpi, oglinzi, ţijle de sticlă etc.

Recomandă scule bisericeşti : Cupă şi vas de botez ; Potire argintate şi pe dinăuntru aurite; C ă d e l n i ţ ă ; Căldăruşe pentru apă sfinţită ; Candele de părete de bronz; C a n d e l e a r g i n t a t e ; C r u c i ; S f e ş n i c e de a l t a r , C a n d é l a b r e s , a. Ieftin de tot : ВЩГ С 2 а п с 1 е 1 а . Ъ п А a u r i t " ^ ü § pentru 6 luminări, în mijloc cu vas pentru unt-de-iémn şi glob de — sticlă roşie cu prisme de sticlă cu tot preţul 43*— Coroane. — La dorinţă serveş te cu cata log gratis şl franco. — Tele fon 190.

S c h w a l b A d o l f f i a V i l m o s tinichigiu şi arămier.

Budapest, VII . Verseny-u. 8. и»' s t r ă z i i

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articole pentru bucătărie şi gospodărie, unelte pentru stupărie, vase pentru miere. Fabricate de specialitate: măsuri de litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack ori petroleu, facle, lămpi de, carbid şi alte articole technice.

Cassete pentru bani.

Catalog gratuit şi franco.

ЕЯВ-

T A T T A T T A T T A T T A T T A T T A T T A T T A T T A T T A T TO T A T T A T ГМЦГ T | T « T

N IS S c h r i m p l S z a n i s z l ó g cea mai nuire turnătorie şi fabrică de ^ g laminări de ceară în Unjaria de sad p 3 TemesYár-Gyáraros, Fő-utca. Щ § ^ Recomandă comercianţilor: turte şi prăjituri cu miere, ^ £ ggf precum şi luminări de ceară, albe şi colorate, facle cu Д . t preţ moderat. — Bisericilor se dă la И cumpărarea de luminări rabat. ,

Comandele se îndeplinehc prompt ^

Schmidt János succesor Schmidt Ferencz institut pentru ridicarea altarelor în

Budapesta, Kbbànyai-ut 53. = = =

Pregăteşte: altare, amvoane, cripte, statui sfinte şi întregul aranjament bisericesc, în orice stil, conform pretenziunilor artistice şi pelângă preţuri convenabile. Se recomandă ca specialist, de München la renovarea alta­relor vechi. Planuri şi cataloage trimite gratuit precum şi

primirea muncii o face pe spesele sale proprii. Preţuri moderate. Condiţii favorabile de plaţi.

•TRIBUNA« INSTITUT TIPOGRAFIC NÏCHIN Şi CONS,. — ARAD 1911.