lîdacpnnea, Aiministratinnea şi Tipografia: '

MAŞOVU, piaţa mare, Târgulu Inului Nr. 30.

hruorî nefrancate nu se prim eseu. Mamucripte nu se retrim ită.

Birourile de an n n cîn ri:Iraiovu, plata mare, T8rQulfi

Inului Nr. 30.Inierate mai primesoii tn Vlens ÎMuu,Haasenstein & Vogler (Otto Mau), H. Schalek, Alois Herndel, M. Mm, 1. Oppelik, J . Donneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eck- titin Bernat: în Frankfurt: G. L. Dmbe; tn Hamburg r A. Htetner. PreţalĂ inserţiunilorâ: o senă nrmond pe o coldnă 6 or. ţi U cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după

tarifă şi învoială. Beelame pe pagina a I lI -a o lenâ 10 cr. v. a. s6u 30 bani.

J ^ T T J X J T J ' X j T T " .

„Gazeta“ ese în fiă-care 4i-Abonamente pentrn Anstro-Ungaria.Pe un anü 12 fl., pe şâse luni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anü.

Pentru România şi străinătate:Pe unü anü 40 franci, pe sése luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci.

Se prenumără la tóté oüciele poştale din întru şi din afară

şi la dd. colectori.Abonamentnlfi pentrn BrasoYü:

a administraţiuno, piaţa mare, Térgulü Inului Nr. 80 etaglulü I.: pe unü ană 10 fl., pe sése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dustuü în casă: Pe unü anü 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei tani 3 fl. Unü esemplarü 5 cr. v. a. séu 15 bani. Atátü abonamen­tele c&tü şi inserţiunile suntü

a se plăti înainte.

«ir. 189. Braşovt, Joi, 27 Augustü (8 Septemvre 1892.

Braşoyd, 26 Augustö v.In nisce momente, când tóté

foile unguresc! ne aducu scirea, că Kulturegyletulu din Ungaria de susu continuă a răpi copiii Slovacilor ü sermani din sinulü fa- miliilorü lorü şi ai aşecja la familii maghiare în ţinuturile dela Kecs­kémet etc., pentru ca acolo sé facă Unguri din ei, este surprin4étorü, că oiganulu guvernului „Pester Lloyd“, care de unü timpu íncóce se geréza ca representantü alü „şo­vinismului moderatü“, pledéza pen­tru idea de a se înfiinţa din par­tea statului institute de cultură slovace.

Nu glumim ü. Intr’adevérü ce- fcimu aeji negru pe albu în „Pester Lloyd“ de Marţi, 6 Septemve ur- mătlrele:

„Idea de statü maghiarü şi in- teresulü statului maghiarü, pre- tindu, ca junimea nóstrá sé fiă crescută în ţâră însăşi, aceste făcu sé apară ca unu efluxü alü îngri- jiriioru patriotice pretensiunea, ca se se înfiinţeze institute de cul­tură slovace, cari se pótá paralisa cultura cehică şi propaganda ce- liică federalistă şi panslavistă în­tre Slovaci.“

Nu se póte nega, că „îngriji­rile pătriotice“ de felinlu acesta ale acelora, cari numai prin ma- ghiarisarea violentă au crecjutü, că vorü puté resolva cestiunea slovacă, suntü unü progresü alü timpului, suntü o dovată, că şi între ei începe a se lăţi convin­gerea, că politica forţei brutale nu va pute avé altü resultatü, decâtu înstrăinerea totală a naţio- nalităţiloru nemaghiare de cătră stătu.

Şoviniştii unguri vedü că se manifestézá o viuă mişcare şi prin­tre Slovaci şi aceste manifestări destulü de elocuente din sínulü naţionalităţiloril dilerite îi încurcă fórte tare şi deşteptă între ei „în­grijirile patriotice“ despre care vorbesce „Pester Lloyd u.

Acesta fóiá este adecă fórte măhnită din causă că Slovacii arü fi voitü se se folosescă de inciden- tuiü desvélirei monumentului ma­relui naţionalistu slovacü Húrban, spre a face, cum cjice ea, o de­monstraţi une politică antimaghiară, Scimü că viceşpanulu dela Neutra a opritü întrunirea, ce a fostű convocat’o conducétorulű slovacü Pavelü Mudronü în Hlubka, unde se află acestü monumentü, moti- vendu-o cu banuéla unei pretinse acţiuni panslaviste, care ar avé se se unéscá cu Daco-Românii.

Se’nţelege, că „Pester Lloyd“ subscrie totü ce a cjisu viceşpa­nulu din Neutra, ba merge şi mai deoarte, căci nu vrea se sciă, că esistă naţionalişti slovaci, ci vede în Mudron şi în soţii sei, numai nisce agenţi ai Cehiloru din Praga şi ai ideilorü „panslaviste*. Cehii suntü dér, cari, după acestü 4iarü, au pregátitü şi demonstraţiunea la monumentulü lui Húrban; Cehii suntü cari aţîţă mereu pe Slovaci, cari crescü în şc0lele lorü pe agi­tatorii slovaci şi influinţeză ju ­nimea slovacă prin limba şi cul­tura lorü

Acéstá comunitate de interese a „panslavilorü“ slovaci cu fede- raliştii Cehi împle de îngrijire pe şoviniştii unguri şi „P. Lloyd“ *so gândesce acum cum s’ar pute face, ca junimea slovacă sé fiă scosă câtu mai multu de sub influinţa cehică. Amu greşitü, dice foia gu­vernului, când amu ínchisü gim- nasiiîe slovace şi n’amü ridicatü altele în loculü lorü, în cari jun i­mea slovacă sé fi fostü crescută în sentimentulü patriotismului ma­ghiarü. Ne-avéndü şcoli aici unde preoţii şi ínvétátorii slovaci s0-şî capete cultura în limba naţionali­tăţii lorü, de care au lipsă în ţi­nuturile slovace, junimea slovacă merge sé înveţe în Boemia unde se cresce în duşmăniă faţă de Un­guri. Intorcendu-se acasă tinerii slovaci se nisuescü a introduce pe

îneetulu limba cehică, în loculu celei slovace, care diferă încâtva de cea dintâiu.

A lucra în contra acestorü ni- suinţe, susţiindfl caracterulü limbei slovace faţă de cea cehică, crede „P. Lloyd“, că ar fi unü postulatü alü înţelepciunei de statü maghiare, ,,cu care se póte împăca orice soiu de şovinismu maghiar“ şi de-aceea face propunerea de mai susu, ce- réndü, ca statulü sé cultive idio- mulü slovacü în institute cu limba slovacă.

Prin nimicü nu putea sé docu­menteze foia guvernului în modü mai bátétorü la ochi impotenţa politicei şoviniste maghiare, ca prin mărturisirea, că numai prin institute de cultură slovace se póte 'influinţa asupra spiritului slovacü. Nu putea sé fiă mai aspru condamnată politica es- clusivistă, intolerantă şi brutală a maghiarisătoriloru de acjîi decátü prin constatarea, ce se vede silită a o face „P. Lloyd“, că numai prin mediulü limbei şi culturei proprie naţionale se póte face propagandă în sínulü unui poporü.

Nu mai e de lipsă sé adáugemü, că la scopulü, la care ţîntesefl ac[î cei dela putere ei nu vorü pute ajunge prin nici unü felü de propagandă. Interesele sta­tului vorü fi numai atunci asi­gurate, când institutele de cul­tură, ce le înfiinţâză şi le va în­fiinţa elü, nu vorü avé altü scopű, decátü a contribui curatü şi sin- cerü la desvoltarea şi înaintarea popórelorü sale pe basa adevé- ratei egale îndreptăţiri naţionale. Altă scăpare nu este.

Legea e cum o facu omenii.Studii practice de drepţii.

in tr’o seră din t6mna anului 1862 erau întruniţi în restaurantulă „ourtea Mediaşului“ studenţii dela aoademia de drepte din Sibiiu. „Geta caliciloră“, oum se numeau d lorii, avea sSrbătore.

In fruntea mesei şedea ună vene-

rabilü protopopö, oare venise dela Tér- nave ou carultt bine încărcaţii. In onó- rea aoestui patronii era serbarea. însu­fleţirea era la oulme, oăcl tinerii recu­noscători numiseră pe venerabilulü proto­popö unanimă de „Buli Paşa“. —

Trecéndö actulü festivü, — s’au în­cepută oonversaţiunl particulare; la masa lui „Buli-PaşaM curgea discursulfi despre trecutulă tristü alü Románilorü ardeleni, şi despre viitorulö, oe suridea atunoî.

Da - c|ice „Buli Paşa“, alü vostru este viitorulü! Nu soiu dâcă voiu ajunge şi eu ínoeputulü acelorü c}i!e fericite de care voi visaţi, că trebue mulţi ani pănă se va repara multa nedreptate de care a suferitü poporulü românS, amărăciunea cea multâ, ce s’a oapitalisatü în inima Românului suferindü atâtea sute de ani, nu se póte descompune in timpulü unei generaţiunî!

Intăresce te în credinţă — respunse unulü din tineri; — vecjl câţi suntemü şi pe 06 merge ne înmulţimfi ; — po­porulü nostru numai de aşteptate are lipsă, de aoolo’n colo se va desvolta acestü poporü prin puterea sa vitală. Avemü aoum Români, cari facü parte şi în legislaţiune; eră când vomö ocupa şi noi unü locü în viaţă, ou puteri tinere vomü stărui sö se facă legi juste şi ace­lea sé se ímplinéscá pe cale.

Cuvinte frumóse — réspunse părin­tele „Buli Paşa“ — Doreseü ső vő v<5dü la muncă şi în funoiţiunl distinse. Dâră sé sciţi că eu ’sü bétránü, am perdutü din ilusiuní; am speranţă în vitalitatea poporului nostru, dérá n’am încredere în dreptatea omenescă. Voi (jiceţl că dreptulü naturalü are principii statornice, care trebue sé le observe ori care legis­laţiune. Cunosoü numai legile biserioei, nu 'sü juristü, deră am vécjutü în viaţă, că legea e cura o facü omenii. Precum totă natura astfelü societatea omenésoá este în ferbere permanentă, in lupta pen­tru esistinţă. Celü mai tare face legi pentru celü mai slabö. Se facü legi ou bună credinţă, dară şi între aoeste le- gislaţiunea, ou privire la binele publioü, şi la drepturile altora, statoresce escep- ţiuul, — şi am bágatü de sâmă, că aceste escepţiunl suntü porta prin oare cei

„fOILETONDLÜ 8 AZ. TRANB.“

Cântecu despre copiiuiu încoronaţii.De Tatitjăna.*)

Călătorule ! Décá drumulö téu con­duce în Sinear-ulü încântătorO şi bine- ouvéutatö de natură, care cu văile sale roditóre, cu munţii sői coperiţl de pédurl dese, ce se înalţă între Eufratü şi Tigru, lnoă şi a(}I se pare, ofe spune, că odinioră aiol se afla paradisulft: nu-ţl vorü ocoli arechile unü cáatecü ce sb0ră de po bu- aele femeilorü din Sinear, tristü şi cu jale, oa suspinulü unei inimi desperate; QD& oántecü, care vorbesce despre uuü copilü nevinovate, alü cărui capü, afară do gr?ua coronă, mai este apásatü şi de grijile poporului şi a cărui inimă a chi- nuit’o unü regretü amarü pentru-că şi-a pierduţii mama, pe oare i-aurăpit’o omenii sceleraţi. E unü caotecü tristü acesta!

* **0 nópte întunecosă şi tristă îşi Sn-

*) Pseudoninrulü exreginei Natalia.

tinsese negrele ei aripi; vestmentulO său de stele şi-lO lăsase după munţi şi oohii ei azurl. învSliţl îa doliu, vârsau lacrimi pe pămentG, pe tufărl şi pe flori,Ş şi plân- gendQ priveau înăuntru pe ferestra copi­lului părăsiţii.

Sub straşina pomposului palatii îşi făcuse cuibQ rendunics şi şedea lângă micuţii ei pui, pe oarl îi îngrijea, îi le­găna pe braţe, le da de mânoare din ciocfi şi le ciripea unO cânteoii plină de iubire, un& cântecfi cum numai inima unei mame soie cânta.

„PuiulQ meu ! Oh, bucuria m ea!u ciri­pea rândunica. „Ce s’ar alege din tine, decă mama ta nu te-ar îngriji şi decă n’ar bate lângă tine inima iubitore de mamă? Cunosce-reai tu undeva feri­cirea ?w

Astfela ciripea ea totă şira , când se ducea la ouibfi, coperindă cu aripile pe mica pasere şi desmerdându-o însă-şl oăl- dura inimei ei. Şi mica pasere crescea voiosă la bucuria şi iubirea de aurfi a mamei sale şi săruta pieptulQ, în care bătea inima de mamă.

Dór, v a i! Totü sub acelaşi coperişft, la a cărui straşină se simţia feritü pu- iulü de rândunică, trăia şi bietulü copilü siugurü, despărţiţii de aceea, pe care o iubea tooinai cum rândunica îşi iubea propriulü ei puiu ; elü era despărţitO de aoeea, care l ’a purtată la inima ei şi oare bucurosü şi*ar fi dată jumétate vi0ţa, numai cealaltă jumétate sé i fiă iertatü a o petreoe lângă copilulü ei. Sérmanü copilü! Incungiurată de aceia, cari l ’au smulsü din braţele mamei sale, elü su­fere şi tace ; tace fiindcă sperâză ^ile mai bune, dér sufere nespusă de multă.

Numai în întunereoulă nopţii, când totü vieţuitorulfi odihnesce, când în locö de sgomotulü vocilorü omenescl, s’audü ş<5ptele tufárilorü şi murmurulü rîului re ­pede curgétorü, copilulü deschide férés tra, adénoitü elü ascultă ciripitulă rân- dunioei, ş0ptele tufárilorü şi murmurulü témpitü alü rîu lu i; ascultă, şi în liniştea nopţii se silesce a înţelege vorbirea na­túréi, care sună ca cânteculfi eternităţii, in acestă ameţeiâ petrece elü óra întregi; ér în adéncniü miaaei sale simto, că i-se

cumulâză ceva oaldă, ce esundândfi în tocmai ca roua pe flori, răsară lacrimi în ochii lui frumoşi. Aceste suntă lacri­mile cu cari Îşi plânge ferioirea jăfuită.

Pe-atuncI sb6ră rândunica din ouiba şi ca mamă plină de îngrijire astupă fe- restrile cuibului. Inima ei de mamă simte părăsirea oopilului său şii-ar plăceasă-lă desmierde ca amorulă e i ; i-ar plăcea să înloouiesoă looulă de mamă şi oiripindO sboră împrejurulă cuibului. Şi copilulă privesce cu gingăşiă şi se bucură, că i atinge faţa cu arip ile ; oopilulă nu soie, că prin aoeste giugiulirl de mamă, ar voi să înloouiescă iubirea maternă, dâoă acesta ar fi cu putinţă cumva.

Intr’o seră oopilulă deschise ferestra şi asculta, cum o ploiă rară se cernea pe tufărl şi pe flori. Norii veneau deoă- tră acea ţeră, unde mamă*sa a fostă esi- lată. Reţinendu-şl respirulă, asculta vue- tulă noriloră şi’i se părea, că aceşti nori aducă suspinele mamei sale. Sdrobită de tristeţă, îşi pleca frumosulă capă şi lăsă ca roua cerului să-lă ume^escă. Şi rân­dunica, sburândă în jurulfi capului copi-

Pag 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 189 *-1882.

dela putere lasă së între nedreptăţile. Alta este legea în oarte, şi eră alta în aplioaţiă. Pentru aoeea ţăranulă nostru şi deoisiunea judeoătorului o numesoe lege.— Bine au 4i8& bătrânii, oă legea e oa pânza de painjină: musoele oele miol se prindă în ea, érá góngele cele mari o spargă. Tristü luoru, oă legea adese ori e numai unü mijlocit, o formulă prin care oelü mai tare ’şl motivézà împli­nirea voinţei sale]; soiţi oă şi lupulă din poveste îuoă a pronunţata motive pen­tru oarl a mâncata meluşelulfl.

§§-i voştri suntü oovrigaţî, ori de süsü îi privesel ori de josö, totű aseme­nea suoiţi suntă. Pentru aoeea eu érá vă 4ioö, oă legea e oum o facă ómenii ! Şi vé dau sfatulû de bëtrânü, së nu vê înoredeţî absoluta nici îu bunătatea le- gilorü, niol în drépta lord împlinire, ci vë păstraţi puterea morală, — şi avêndü în viaţa publioă óre când mfluinţă, stăruiţi ca legile së se facă pe basa morală, şi ső se împlinesoă ou dreptate. Păziţi-v0 oa prin stima pré mare faţă de legi, ső nu deveniţi servili, şi së nu vë daţi ins­trumente órbe în mâna oelui mai tare, când va faoe legi injuste.

Ne-a impusa tăcere, stima ce aveam pentru venerandulü bëtrânü — deşi nu oonsimţiamă cu prinoipiile sale pesimiste. Profesorii noştri germani, ne propuneau ştudiile juridioe în modü câtü se póte de obiectivă; niol prin minte nu ne umbla oa ómenii întru adinsö së faoă legi ne­drepte, — şi së nu observe legile. Multe desamăgirl a pututü ső sufere nenea „Buli-Paşa“, 4i°eainû între n0*-

** *Au treoutü 30 de ani de atunol. Din

cei 30 de tineri, oâţl erau întruniţi în ourtea Mediaşului, abia 4 — 5 ocupă func­ţiuni in ţâra lorü. Mulţi din ei suntü advocaţi, mulţi au părăsită ţâra.

De sigurü au perdutü ou toţii multü din ilusiunile tinereţeloră.

Şi vorü íi venitü la convingea juri- dioă, că rëposatulü „Buli-Başa“ dreptü a avutü, când a 4i80i oă leg0» e cum o faoü ómenii.

Şi oa së vedemö, décá este adevő- ratü oă legea ső faoe tot-déuna pe basa prinoipiilorü de dreptü naturalü, şi oă óre legea din oodioe identică este ou ceea ce se pune în aplicare, şi oă óre legea nu ameninţă de a deveni unü ins- trumentü în mâna oelui mai tare, — étà câteva oasurl din vi0ţa nostră publică:

1. Statulü mgarü şi „patriotismului„Stată mai constituţională şi mai

^liberală oa statulü nostru nu este în „lum9.

„Luaţi a mână istoria! admiraţi vi- „tej ia elementului maghiară şi liberali- „tatea lui.

„Acestü elementü a eluptatü tóté „drepturile şi ou atâta plăcere le îm-

lului, oiripea cu gingăşiă.— „Frumosule oopilü! dráguld meu

băiatO, de oe eşti tristü?“— „Singurü, veoínicü singurü !u şop-

tesoe bietulü oopilü rá4imatü de feréstrá, privindü cum oerne plóia. „Dumne4eule, oh, Dumne4eulü meu ! Ce am greşită, de mő laşi ső mő veştejesoă aşa singurü?... Dragă rândunică! Am mamă, căreia i-ar plftcó ső sbóre aiol la m ine; am tată, care 4*0®» mö iubesce, şi totuşi ei suntü departe de m ine! Sunt singurü, şi nime nu este în jurulü meu, oare ső mő iu- béscáa .

Rândunica îuţelegândă jăluirea inimei copilului, ciripi cu tristeţă:

„Plângi, dragă băete, p lângi! Tatălfi tău te-a părăsitO, înoredinţându-te ace- lorü omeni, pe oarl totdeuna i-a despre- ţuitfl. Dér ai avutü o mamă, oare te-a iubito, oare ţi-a arătatti cărările virtuţii. Omenii rői s’au temutü, că sub îngriji­rea ei tu poţi fi ferioitű, deoi au exilat’o departe, departe de tine. Şi sei pentru ce? Fiindcă ei suntă fericiţi, când potü neferici pe alţii. Surisulü de pe faţa alü tora îi faoe ső turbeze : fericire străină

„părtăşesce tuturorü loouitorilorü ţ0rei, „fără deosebire de limbă şi religiune.

„Toţi au aoelaşl dreptü; étá dato- „rinţele fiă-oărui oetăţânfi faţă de statü „suntü regulate prin lege şi nimeni nu „este datorü ső facă pentru statü mai „multü decátü prescrie legea.

„Persona Ta, averea Ta, stă sub „soutulü legii.

„Păziţi legile, împliniţi dntorinţele „faţă de statü şi veţi fi cetăţeni buni“.

Aoeste teorii le au4imü din gara celorü dela putere.

Románulü tóté aceste le împlinesoe şi totuşi este apostrofatü de rőu pa- triotü.

Pentru ce?Pentru oă cei dela putere au poftă

ső administreze singuri puterea, trebue delătur&ţl nemaghiarii, şi oa ső p0tă fi delăturaţl, numesoe-i pgoătoşl.

Sfânta inobisiţiă de odiniórá ílü perdea pe aoela, pe oare ’şl punea oohii; déoá nu-i afla alte pőcate, ílü arunoa în mi8teriile dogmeloră*în câtă ru se mai putea descuroa.

Totü acea prooedură, şi în vieţa nós- tră publioă numai în altă formă.

Románulü, omulü păcei şi alü or- dinei, índelungü răbdătorfi, nu se res- colă în contra patriei, nu turbură legea şi ordinea.

Trebue dâră instituţiunile înouroate, ca să nu le potă descuroa nici unü omü ou minte — ér oei dela putere vorü téloui legea, cum vorü voi.

In apă turbure mai bine poţi prinde pesol.

Alte state pretindă ső te supui in- stituţiuniloră statului, ső fi oredinciosü statului. — Pentru noi s’a inventatü o formulă nouă: trebue ső fii oredinciosü „ideii de statü maghiarü“.

Ce este acéstá ideiă de statü, nu se spune — dér oând pe basa soiinţeloră, ce ai adunatü, ou provocarea la munoa oe ai muncitü pănă acum statului şi cu în­credere în egala îndreptăţire, ce se 4i°e în lege, concurezi şi tu pentru o func­ţiune potrivită la statü. — Nefiindü Ma­ghiarü vei fi avisatö, că atare funcţiune nu poţi ooupa, căol [nu eşti oredinciosü ideii de statü maghiarü!

Egalitatea de dreptü este dér — pe hârtiă! Te vei frământa se afli positivü ce este ideia de stată, oa omü de ome- niă vrei ső te declari, dâoă eşti prietină ou acéstá ideiă.

Nu-’ţl bate oapuiü ou de aoeste, oă nu vei fi în curată. — Nu ve4l, că în ţâra nósttá nici ou partea visibilă a sta­tului, ou teritoriulă nu suntemü în cu- ra tü ! Avemü proviinoii ooupate, ai oă- roră loouitorî, după dreptă, nu sciu care e patria loră cea m are: statulü oare-i ţine ocupaţi ? ori patria de care nu sunt cu totulă deslegaţi?

D’apoi noi aiol?Se 4ice în lege, oă suutemü o parte

a regatului ungară; ei, dér Ungaria ou celelalte ţ0rl formézá imperiulă austro- ungarü. Regele Ungariei este şi ímpő- ratü alü Austriei, şi între altele portă şi titlulă de mare principe ală Transil­vaniei. Tu, ca omă de omeniă şi cetă- ţiană leală stime4i pe domnitorü, per- sóna domnitorului tőu este inviolabilă. Domuitorulü tőu adeseori s’a adresatü la poperő ou nume de Impőratü; treou- tulü istorică este legatü de acestü titlu în a ltă ! Cuventulă este familiarisată în limbă şi tipărită în rugăciunile din oăr- ţile biserioescl.

Adresézá-te ínső cu o petiţiă la Im- pőratö, şi vei fi titulatü de trădătorfi de patriă.

A fostă soldatulă în garnis0nă la Y iena; acolo l’a tóté ocasiunile fes tive a vő4utö pe Impőratulü, pentru oare se însufleţia poporulă, — elă singură a jurată credinţă Impőratului, cu numele ímpőratului a fostă comandată în bătă- liă, a luptată luptă dréptá şi cu credinţă pentru patriă şi ’nălţatulă Impőratü.

Vine acum acasă, e vesela, oă ii află pe ai sői sănătoşi; într’o adunare din sată de bucuriă strigă: ső tráiéscá Impőratulü! Ceilalţi feciori după elă.

Ce se ve4 l! suntă traşi în oeroetare, purtaţi la autorităţi, pentru-că turbură liniştea publioă, şi nu recunósoü pe re­gele Ungariei!

Cálőtoresoe Transilvănianulă prin Un­garia, vede acolo alte obioeiurl, alte legi şi în oele publioe şi în cele private; — se soapă a 4̂ °©» 0& n°i îQ Transiva- nia e altcum; — urmarea este că o fi tractată de separatistă, ba chiar trădătoră de patriă, oare nu recunósoe integritatea statului — căol Transilvania politicesce nu mai esistă.

Dér apoi titlulă domnitorului ? Şi pentru oe faoeţl şi susţineţi pentru Tran­silvania alte leg i?

Asta i altă căoiulă! Legea e oumo faoa domnii!

Trăiesoă ínső ómenii, de pe tim- pulă, când împăratulă Austriei era în conflictă cu regatulă ungurescă. Ce ső faol în casă ca acela? întrebaţi pe fiii acelora-şl părinţi ce ső facă, când părinţii loră ső oértá? Şi nu voră fi în stare sărmanii să vă răspundă!

In scurtulă timpă câtă ţine vârsta unui bărbata, se schimbă la noi din te- meliă de 3—4 ori sistemulă de guver­nare. — La provooare mai înaltă ai mun­cită într’ună sistemă, ai fostă onorată, ba chiar şi deoorată! Intr’o bună dimi- nâţă se schimbă lumea din senină, se sohimbă titlulă domnitoriului, numele ţă- rei tale, chiar şi limba de administraţia,— ordinulă tőu nu lă mai pune ia peptă, oă vei fi batjocorită !

Au venită la cârmă alte „idei“.In t6te statele esistă idei oonduoS-

t6re spre oarl este îndreptată acţiunea principală a guvernului; suntă idei de libertate, egalitate, demooraţiă, socia- lismă, eto... La noi, unde suntă mai multe naţionalităţi în ţeră, oarl au me* nirea să trăiască aiol în paoe împreună,— principiulă oonducătoră este: maghia• visarea cu ort-ce preţii.

Aoestei idei suntă subordinate tdte interesele publice şi private. Totă pute- rea publică fuge după aoestă n&luoă! Astfelă mergea odinioră astronomulft oa ochii aţintiţi la oer&, fără să privfocă pământulă. — Urmarea a fostă, că a oă- 4ută în gropă.

Poftimă oetăţene! alege, la uoi e libertate de idei, pronunţă-te oe eşti? Eşti oetăţână ală monarohiei întregi? eşti oredinoiosă statului maghiară? iu- besol ţăriş6ra ta Transilvania ? Alege, că ai de unde; — dâră nu te pronunţia, căci la noi ideile suntă libere numai pănă suntă închise în creerii t ă i ! 0 sin­gură ideiă este astă4l cu care deooam- dată te poţi ferici: idea de stată ma­ghiară — — Ce ideiă va fi mâne la modă, nu se soie, căol legea e oum o facă omenii.

(Va urma,)

SCIBILE piLEI.— 26 Aug. (7 Sept.)

Dr. Lucaciu înaintea tribunalului din Debreţinii. Jo ia trecută d-lă Dr. Vasile Lucaciu a fostă oitată înaintea judelui de instrucţiă, în afaceri de pressă, dela tribunalulă din Debreţină, oare l’a as­cultată asupra enunciaţiuniloră sale fă­cute în scrisă ou ocasia adunărei, oe-a convooat’o astá-vérá în ŞişescI şi care a fostă oprită de organele administrative „Budapesti Hirlap“ dela 6 Septemvre scrie despre acéstá ascultare urm&tórele: „Vasilie Luoaoiu, preotulă valahă din ŞişescI, a fostă ascultată de judele de instrucţiă, Bay Gábor, în afacerea con­vocatorului său de cuprinsă revoluţio­nară. La întrebările 'judelui, Luoaoiu a dată rőspunsü în limba valahă. Judele Bay, i-a făcută cunoscută, că nusciero- mânesce şi astfelă nici nu i înţelege răs­punsurile. La aoestea Luoaciu a deola- rată, că elă nu e datoră să înţele^ă un* gure8ce şi nici nu va vorbi în aoéstá limbă. In fine Lucaoiu totuşi a oedatii, dér a declarată, că numai din conside- raţiune faţă cu judele vorbesce ungu* reşce, ínső la pertractarea finală se va folosi de limba română Tribunalulü, pentru ocasia acésta, va aduce un*' tăi- maciu. Tribunalulă înoă n’a hotărîtö fjiua pertraot&rei finale.“

— x —Fonduri pentru Liga culturală. D-lfi

colonelă Ghiurghiu, organisatorulă unui bală dela băile de la Puciósa, a înaintatft comitetului Ligei suma de 739 lei 85 baul produsă dela aoelă bală, Asemenea studenţii Al. Vlădescu, I. Haralamb şi D. RadovicI dela Caracal, cari au orga- nisată o serată literară, au ínaintatü Li­gei suma de lei 447 şi bani 10, care a fostă produsulă aoelei serate. „Demoora- tulă“ din Ploesol spune, că simţămintele româoesci pentru misiunea Ligei cultu­rale iau mereu crescere. înfiinţarea de seoţiunl se face şi prin comunele rurale. Aşa avemă ső înreg’strămă şiînoomuna Cosâmbesol, din jud. Ialomiţa, înfiinţarea un^i secţiuni, după laudabila iniţiativă luată de d la Aug. B. Sâvuleanu.

— x —Ieniceri maghiari. Foile unguresol

spună, că societatea de maghiarisaredin Ungaria de susă a mai răpită 45 de copii slovaci, pe cari i-a dată pe mâna unord familii unguresc! din Keoskemet ou soo* pulă de ai maghiarisa şi de a faoe din ei Jeniceri maghiari. Se asigură totodată, că vioe-preşedintele acelei societăţi de maghiarisare, Rudnay Béla, a luată mé- suri de lipsă pentru a deporta înoă 130 de copii slovaci la „Alf0ld“-ulă ungu-guresoă cu scopulă de a i maghiarisa.tl

ei nu sufere şi o nimicescü pe acésta.(Va urma).

Aforisme, epigrame şi maximeCulese şi comunicate în românesce

deCstaao.il-&. B .

Esistă o specie de moderaţiune, pe oare ou greu o poţi deosebi de lipsa totală de prinoipiu. — N. F . P.

*

In maniera de a da şi în alegerea obieotului se arată mai bine ourtenia ini­mei. — Maria de JRedvitz.

*Unü omü se numesce capabilă, când

nu e capabilü pentru tóté. — Max Dessoir.*

Oalumnia şi perfidia suntü efluxulü oelă mai soârbosă din douő răni, oarl nu se vindecă njci-odată : incapabilitate şi vanitate. — Idem.

*Décá arta filosofului e de a dirige

opiniunea, arta ambiţiosului e de a’i urma şi a se pune în curentă. — Camil Desmoulins.

*

Adesea oelă îndatorată uită o bine­facere, pentru-oă binefăc0torulă îşi aduce aminte de ea. — Maleherbes.

*

Pericolele nu esistă de câtă pentru aoeia, oarl le ounosoă. — A . Delpit.

*Popularitatea e ca a tru lă : o putere

oare te ridioă, dér nu te portă. — La- menais.

*Paoea e timpulă, în oare fiii înmor-

méntézá pe părinţi şi rősboiula în oare părinţii ínmorméntézá pe fii. — Herodot.

*Fisonomia e adevărata traduoere a

sentimenteloră sufletescl, ér gesturile suntă amplifioarea loră. — G. M. Valtour.

*E ună mare merită a soi alege

ómenii; acésta e jumătate din arta de a guverna. — Jules Simon.

*Suntă spirite defectuóse din nasoere;

spiritulă ca şi oohii îşi are daltonismulă său. — G. Mm Valtour.

(Va urnoa.)

P»g 3. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 189—1892

’Tóté acestea le faoă Maghiarii în véoulö tlfi 19 lea !!

—x —Linia ferată Sibiiu-Avrig. Direcţiunea

dramului íeratü a fixată următorulă plană de oălâtoriă pe linia ferată Sibiiu-Avrig:I Sibiiu-Avrig: a) trenulă plâoă din Si biiu 5 ore 25 min. dimineţa, ajunge la (Tălmaoiu 6 óre 24 min.; Sebeşulă de sasA 6 óre 41 min,) la Avrig. 7 óre 1 min. dimineţa; b) trenulü pléoá din Sibiiu12 óre 50 min. p. m. ajunge la (Şelim- berft 1 0ră 4 min.; Vestem 1 0ră 20 min.; Tălmaoiu 1 0ră 49 min.; Sebesülő de süsü 2 óre 6 min.) la Avrig 2 óre 26 min. II A vrig 'S ibiiu : a) trenulü plâcă din Avrig 7 óre 4 0 min. diminâţă, ajunge ÍaSibiij,Ja 9 óre 24 minute dimineţa. t) trenula plâoă din Avrig la 3 óre după Am̂ I, sosesoe în Sibiiu 4 óre 49 min.

IApe minerale la Sinaia, piarele de

dinoolo spunü, oă d-lü Dr. Sache Stetă- D680U ar fi recunosoutü despre msoe ape dela Sinaia, că ar avé surse minerale. Se (Jioe, că unü ehimistü románü va face oit& de curéndü analisa acelorü ape.

—x —Nonă cancelariă de advocatü. D lu

Dr. Georgiu Pap şi-a desohisü noua sa oanoelariă advooaţială în Zelau (str. Râ- ióczy nr. 14).

— x—

Cnnuniă. D-lü Adriană V. Raţiu şi d-ra Victoria Bobanga se vorü cununa la 27 Augusto n. o. în biserica rom. gr. o. din Racoviţa. — Ső fiă în césü cu no- roofi!

—x—Concortü. Musica militară dă astă*

ieră primulü concerto după manevre în grădina hotelului Centralü Nr. I. Inoe- patulü la 7V2 óre sóra.

Pentru întrebuinţarea esternă. Durerile es- tremităţilorü, suferinţele de podagră şi reuma­tice precum şi inflamaţiunl de totü soiulü se delătură cu succesü prin întrebuinţarea Franz- kanntwemului lui Moll. Pretulü unei sticle 90 cr. Sé trimite în tote dilele cu rambursă poş­tală piin farmacistulü. A. Moli c. şi r. furnisorü. jdü curţii imp., Viena. Tuchlauben 9. — In fară »aciile şi băcăniile din provincia sé se cérá espres preparatulü lui Moll provedutü cu marca $i iscălitura sa.

înfrăţire franco-rusă.Este sciutü, că preşedintele Repu-La sosirea sa în oraşfi, presedin-

blioei francese, Carnot, petrecândü la iChambery din incidentulü serbărei înoor- porftrei a Savoiei la Francia, s’a dusă şi la Aix-les-Bains ca sô salute pe regele ôreoiei şi pe cancelarulü rusesoü, Giers. telui Republioei i s’au făouttt mari ora- ţiunl. Afară de autorităţile civile şi mi­litare elü a fostü întômpinatü şi de am- basadorulü rusü Mohrenheim, care a datü «presiune regretelorü lui Giers, oă din pricina morbului, n’a pututü sô se pre- wnteze în persônà la festivitatea de în­tâmpinare.

După aesetea miniştri francesî Ri- kt şi Freydnet, însoţiţi de ambasadorulü Mohrenheim, s’au du^ü îndată sô cerce­teze pa eanoelarulü rusü Giers, oare ză­cea în patû, ér Carnot dimpreună ou în­tregii conductulü a plecatü spre edifi- oialü primăriei, unde a primitü o mul­ţime de deputaţiunî în 4‘ua de 5 Sep­temvre n.

lutre altele a primitü şi o deputa- ţiune a elevilorü dela şcolele din Aix- les-Bains îu numele căror? Carnot fù sa­lutata de-ună băiatO, ce purta costumă naţionaliï rusă. Bàiatulü aoesta recită o poesiă, în oare se preamăresce amiciţia fianco-rusâ. Poesia în limba francesă este nrmătorea :

Papa m’a dit, que la Russie J)e notre Fraçce était l ’amie Yoila pourquoi je suis heureux D’être vêtu comme chez eux,Pour vous offrir ces humbles fleurs: Hommage de nos jeunes coeurs.

Vive la France ! Vive la Russie ! Vive Car- not ! V ive la Republique !

Pe românesce :Tata mi-a cjisü, că Rusia este amica Fran­

ciéi nóstre. Etă pentru ce sant fericitü de-a fi îmbrăcaţii ca la ei, pentru de-a vé oferi aceste flori umile : omagialü inimilorü nóstre june.

Trăescă F rancia! Trăescă R usia! Tráéscá Carnot! Trăescă Republica.

Carnot sérutá pe băiatil şi 4̂ se: Scrută pe Rusia.

După prán4ü la 2 1/2 Carnot visitâ pe regele Greciei la oare a petreoutü oam 20 mmute. întâlnirea a fostü fórte amioabilă şi a deoursü ou multă ourte- niă, dér oonversaţia u'a avutü oaraoterü politioă.

îndată după oe Carnot s’a dusü dela regele grecesoü, aoesta a grăbită la edi- fioiulă primăriei, oa sé reîntoroă visita lui Carnot. Când preşedintele ílü petrecu pe soărl, după o conversaţiă de 10 mi­nute, unde ii strînse mâna, poporulü saluta ou vii aolamărl pe preşedintele Carnot şi pe regele greoescü. Carnot primi apoi şi pe prinţulO Leuchtenberg, nepotulü Ţarului. Visita a fostü fórte sourtă. Publioulü ! ’a salutată ou strigări: Trăâsoă R usia! Trăescă ŢarulD ! Trăesoă prinţulü !

Reuniune de consumu în Făgăraşu.Primimü din Făgăraşu comu-

nicatulü de mai josu, din care ve- demü cu bucuria, că idea înfiin- ţărei unei reuniuni de consumu în părţile Făgăraşului este aprópe de-a fi tradusă în faptă. Isbânda şi bu- nulü succesu depinde numai dela zelulü şi sprijinulü Românilora de inimă din acele părţi, despre cari nu ne îndoimu, că vorü face totü posibilulü pentru buna reuşită a reuniunei lorü, grăbindu-se mai întâi de tóté a subscrie acţiile ne­cesari. Etă planulü de fandaţiune:

Plana de fandaţiune.I. In sensulü § 150 alü legii comer­

ciale (art. de lege 37 din 1875) subsem­naţii s’au constituitü íntr’unü comitetü fundaţionalQ.

II. Societatea înfiinţândă va avé de soopü a face comerciu de băoăniă, lipa • căniă, librăriă şi alţi artioull oomerciall şi industriali, şi prin acésta a contribui la desvoltarea oomerciului în acestü co- mitatü.

III. Societatea se înfiinţeză pe timpü nedeterminatü.

IV. Capitalulü sooialü va fi de fl.40,000 v. a., care se va acoperi prin 800 aoţii de câte fl. 50 v. a. una, aoţiile vorü suma pe nume.

V. Terminulü preolusivü pentru sub sorierea acţiilorO e de 45 4il® ínoepéndü din 4iua desohiderei subsorierilorü.

VI. La subsoriere plătesce fiă-care aoţionarfi 10% dela valórea nominală a aoţiei acţiilorO subscrise.

VII. Societatea va purta numele „Bazarulăw, societate pe aoţii în Fă- găraşfi.

VIII. Membrii fundatori nu-şl re- servă nici unü dreptü faţă de societate.

Fagâraşă, 21 Augustü 1892.Pentru comitetulü fundaţionalQ.Iuliu Danü m. p., Nioolae Co«garia

m.p. căpitan în pensiune ; Ioanü Dejenariu m. p. oomptabilü; George Eisa m. p., Carol Slavikm. p., Basiliu Raţiu m. p., Dr. Andreiu Miou m. p. adv .; Mateiu Barsanü m.p., Nioolae Tomam. p .,GeorgeBoeriu m. p., Ioanü Bunia in. p., Dănilă Pan drea m. p., Valeriu Comşia m.p., Ioanü Laţu m. p., Nioolae Raţiu m. p., George Pralia m. p., Ioanü Mardanü m. p., Va- silie Musatu m. p., Vincenţiu Grama m. p., George Vasu m. p., Nicolae Clonţia m. p., George Trabiţaşă m. p., Nicolae Borzia m. p., Nicolae Aronü m. p., Moise Derlogia m. p., Ioanü Capătă m. p., Gavrilă Cornia m. p., Maximilianü Re- oeanu m. p., Matei Chiujdea m. p., lo- sifü Caţaveia m. p., Nioolae Munteauu m. p., Ioanü Fogorosü m. p., Gerasimü Grama m. p., Nicolae Şerbanfi m. p., George Dobrinü m. p., Petru Leluţiu m. pt> Basiliu Slanciu m. p., Nioolae Sam-

dru m. p., Ioană Fuciu m. p., Ioană Comşa m. p..

In legătură ou şirele de susă, din înorediuţarea fundaftoriloră, ne permitemă a aduoe la ounosoiuţă publică, oumoă lista de subsoiere se află la d-lă Nioolae Cosgaria oăpitană o. ş. r. în pensiune în Făgăraşă, unde suntă a se adresa oei oe voiesoă a subsorie aoţii la înfiinţândă so­cietate. Altoum atâtă subscrieri de acţii, oâtă şi ori oe informaţiunl dau ori cari membri fundatori.

După oe lista de subsoriere s’a în­cepută la 21 Augustă, terminulă preclu- sivă de subsoriere e la 5 Octomvre a. c.

Fâgăraşă, 5 Septemvre 1892.Dr. Andreiu Micu, loanu Dejenariu,advocată, preş. inter. compt. şi secretară.

Festivităţile deía Chambery.In 4 Septemvre s’a desvălită mo­

numentul întru amintirea oentenarului u- nirei Savoiei cu Francia. Aoestă monu- mentă representă o Savoyardă, care strânge la inimă drapelulă frr noesă. Ser­barea acésta a făcută o adâncă împre- siune asupra poporaţiunei de acolo. Cu acésta ooasiune ooionelulă regimentului 98, ou garnisóna în Chambery, a primitao telegramă de felicitare dela colonelulă regimentului rusesoă 98.

Preşedintele Carnot totă în 4^ua a- ceea trecu în revistă trupele garnisónei din Chambery şi apoi primi în edifioiulă prefecturei representanţii diferiteloră de­partamente, precum şi delegaţiunl ale lucrătoriloră, oarl dederă espresiune ali- pirei Savoiei oătră Francia şi republică.

In 5 Septemvre preşedintele Carnot a primită în audienţă pe regele Greciei şi apoi pe prinoipele de Leuohtenberg, în palatulă prefeoturei.

In 4>ua aceea comuna dede unü banchetă, cu ocasiunea, căruia primarulü oraşului ridica ună toastă in sănâtatea armatei, în care ou deosebire accentua, oă armata este aceea, oare faoe, ca in i­mile sé bată în armoniă. Preşedintele Carnot, în réspunsnlü séu aooentuâ, oă republioă francesă n’are alţi cetăţeni mai credincioşi oa Savoyar4ii. Elü îi felioitâ pe aoeştia, fiindcă punü interesele pa­triei mai pe süsü de luptele de partide. Partidele trebue sé se desarmeze acum, faţă de voinţa naţională, pentru oa sé reunâsoă puterile vii ale ţârii împreju- rulü drapelului republioei. Acésta ínsémná patriotismü şi prm aoesta se póte oon- tribui la prosperarea Franciéi înlăuntru, ér în afară la stima faţă de ea; prin acésta se susţine pacea şi liniştea şi inspiră lumei în­crederi îu republioă. Carnot béu apei pentru Franoia unită şi pentru fii ei. Vorbirea a fostü salutată ou mare însu­fleţire.

Raportă generalăalu comitetului Associaţiunii transilvane pen­tru literatura română şi cultura poporului română despre activitatea sa în decursulu

anului 1892 .(Urmare şi fine.)

VII.Despărţ&nintele Asociaţiunii.

Cu privire la despârţSmintele Aso- oiaţiunii însemnătnfi ou plăcere, că aprope în tote s’au desvoltată activitatea cea mai îmbucurătore întrn promovarea seo- puriloră Asooiaţiunii. T ebue aocen- tuămă, oă îndeosebi dela întroduoerea nouei arondări pusă la oale dela sferşi- tulă anului 1890, se simte o nouă viaţă în îutregă orgauisinulă Asociaţiunii şi iu teresarea pentru scopurile A&ooiaţiunii cresoe din ană în ano.

Dintre cele 33 despărţSminte s’a or- ganisată, respective reorganisatQ ală :

1) Cohalmului; 2) Sâ lişte i; 3) Orăş- t ie i ; 4) Mediaşului; 5) Brauului; 6) D. St. Martinului; 7) M. Ludoşului; 8) M. Oşorheiului; 9) Beclenului; 10) Bradului; 11) Năsâudului; 12) Agnitei ; 13) Bistri­ţei ; 14) Sebeşului; 15) Elisabe^opolei; 16) Fagăraşului; 17) Braşovului; 18) H aţe­gului; 19) Dejului; 20) Reghinului; 21) B lajului; 22) Devei; 23) Turdei; 24) Şimleului; 25) Abrudului; 26) Sib iiu lu i; 27) Treiscauneloră.

I In desp8rţ£mintele aoestea se oon- stată ună mersă regulată şi normală ală afaoeriloră. Despărţâmântulă Mociului a toomai pe oale de a se organisa. Des- părţâmintele Alba Iuliei, Cluşuluişi Gher­lei nu au dată niol ună semnă de viâţă.

Neputéndu-se reactiva, despărţămân- tulă Sighişorei s’a alăturată la ală Eli- sabetopolei. In oe privesoe în fine des- părţâmântulă Ciaohi-Gârbăului, oomite- tulă se va vedé neoesitată a-lă desfiinţa şi oomunele respective a-le încorpora la despărţâmintele învecinate, de-óreoe, după cum i-se scrie, nu se póte niol într’ună chipă constitui, şi aoesta din lipsă de membrii.

VIII.Propuneri.

Supunendă raportulă aoesta apre- ţierii Onoratei adunări generale în legă­tură ou aolusele: 1. Consemnarea ştipen- diştiloră şi ajutoraţiloră Associaţiunii;2 Consemnarea delegaţiloră trimişi de oătră singuratecele despărţ0minte; 3. Programa a Vl-a a şo01ei civile de fete a Associaţiunii; 4. Raţiooiniulă şo0lei civile de fete ou internată ală Assooia- ţiunii pe 1891/2. 5. Budgetulă şo0lei pentru anulü şoolariu 1892/3; 6. Raţio­oiniulă Assooiaţiunii pro 1891 împreună ou raportulü speoialü alü oassarului; 7. Proieotulü de budgetü ală Associaţiunii pentru anulü 1893. 8. Consemnarea mem- brilorü nouinsinuaţl. 9. Consemnarea oe- loră răposaţi dintre membrii Assooia- ţiun ii:

Onorata adunare generală sö bine- vo0soă: a) a da comitetului absolutorulQ pentru activitatea din 1891; b) a de­clara de membrii pe oei oonsemnaţl în lista presentată; c) câtă pentru viitoră, a delega şi autorisa pe comitetă de a primi şi declara de membrii ai Assooia­ţiunii pe oei nouinsinuaţl, şi a-i provedé ou dooumentulă de legitimare, avendă a notifioa onoratei adunări despre oele efeotuite: d) a faoe amintirea obicinuită pentru membrii rSposaţl; e) a lua 1a ou- noscinţă raportulă comitetului; f) a aproba budgetulü Assooiaţiunii propusă pro 1893 şi g) a alege pe preşâdintele, pe vice-preşedintele, pe membrii oomi- tetului şi pe ceilalţi funcţionari ai Asso­oiaţiunii pe ună nou periodă de 3 ani, 1893—1895 inolu8ive.

Din şedinţa comitetului Associaţiunii transilvane pentru literatura română şi cul~ tura poporului română, ţinută în Sibiiu la17 Iulie n. 1891 .George Bariţiu m. p., Dr. I. Crişlanâ m, p..

preşedinte. secretam II.

TELEGRAMELE„Gazetei Transilvaniei.“

(Serviciulü biuroului de cor. din Pesta)

Budapesta, 7 Septemvre. Mi­niştrii Bethlen şi Lukacs au adre- satü preşedintelui comitetului es- posiţiunei bulgare, Nacsevicî, o serisóre căldurosă de salutare. Mi- nistrulü Bethlen va visita în de- cur8ulii lunei acesteia esposiţiunea bulgară. Dénsulü va fi óspele curţii bulgare. Publicarea cunos­cutei scrisori de salutare a datü ocasiune Bulgarilorü de a demons­tra pentru comisarii esposiţiei ungare.

Berlinu, 7 Septemvre. Din Ham­burg vinü scirî íngrozitóre. Erí s ’ au în gropa tă ín tr ’unü s in gu ră cimi- tir iu 700 cada vre ; din acestea resulta. că séu cifrele ofieióse asupra ca* surilorü de mórte suntü false, séu că morţii n’au fostü îngropaţi la timpü.

Viena, 7 Septemvre. Telegrama circulară a ministeriului rusescü de esterne, în arma căreia docu­mentele publicate în „Svoboda“ suntu falsificate, a fostü împărţita şi ministeriului de esterne de aici.

Londra, 7 Septemvre. Cabine- tulü n’a datü nici unü ordinü pen­tru evacuarea oraşului Cairo.

DIVERSE.In foirtü: Ó s p e l e : Domniş0ră, îmi

vine sé credü, că frumoşii d le dinţi suntă totü aşa de falşi ca şi diamantele, ce le ai. — C h e l n ă r i ţ ă : Da, domnulă meu! Şi ore4l că póte cineva sé pórte în aceste timpuri grele lucruri veritabile.

Proprietarii : D r * A u r e l M u r e ş i a n u .Redactori resnoiisatiilu: 6 p e * « r l a H a i o r ă .

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. îSTr 189 - 18 92

sj;is. ionc. „Albina“ 6°/ft 101.-• « n 6#/. n 100.— « 101-

yjiiperialî - - „ 9,65 ̂ 9.68t&jbinl - • • - H 6.48 „ 5.6B4%ble rusesc! - » „ 117.- rtl&ârcl germane 68.-- „ 68.50iisoontula 6—8°/0 P* anii

din 6 Septemvre a, c, 1682

Renta de aurii 4°/0 Benta de hârtiâ Bu/0 Impruamtulii căiloră ferate ungare

auradto arginti - •

Amortisarea datoriei căilor* ferate de ostii ungare [1-ma emisiune]

Bonuri rurale>ungare - - Bonuri croato-slavone - Despăgubirea pentru dijma de vinii

ungurescfi Imprumutulii eu premiulâ ungurescfi Losurile pentru regularea Tisei şi f?e-

ghedinului . . .Amortisarea datoriei căiloră ferate de

oatfi ungare [2-a emisiune] Amortisarea datoriei c&ilorft ferate de

ostii ungare (8-a emisiune)Recita de hârtiâ austriacă • -Re-ita de argintii austriacă - - -

a Benta de aura austriacă 114.60Lo3urI din 1860 139.60Acţiunile băncei austro-ungare 997 —Asţiunile băncei de credita austr 861—

j 12.— Acţiunile băncei de credita ungar. 315.—ICO 50 Galbeni împărătesc! ■ 67

Napoleon-d'orl 9.491/2120 — Mărci lUO împ. germane 58.65100 50 Loadra 10 Livres sterlin# e 11965

! 17 8094.——.— Dr. Sterie H. Ciurcu94 50

144 75

137 25

96 80 96.40

•< u r a a l a p l e ţ e Sdin 7 Septem?re « . a. i 2

iiitcaote românesc! Oump .47 V6nd. 9 49• "iîîtâ romănescă „ 9 40 „ 9.45aîoleon-d’orî „ 9.47 ’/2 „ 9.49'/j

* turcesc! _ 10.48 „ 10 76

V ie n a , IX P e l ik a n g a s s e IO.Cabinetfi de consultaţiune cu cele-

brităţile medicale şi cu specialiştii dela faoultatea de medicină din Yiena.

Consultaţiuni şi prin corespondenţă

A tM d-lorii abonaţi!Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiuinei

s£ hinevoiască a scrie pe cuponulîi mandatului poştalii şi numerii de pe făşia sub care au primiţii <J*arulti nostru până acuma.

Domnii, ce se abonezâ din nou, s6 binevoiască a scrie adresa 'ămuritii şi s6 arate şi posta ultimă.

Administraţ. „Gaz. Trans.“

Prafurile-Seidlitz ale lui NoiiV e r i t a b i l e n u m a i ; « le c a f i ă e a r e c u t i a e s t e p ro vec jlu ti» e u m are a

d e a p e r a r e a l u i A . M o li ţ i e u s u b s c r i e r e a s a .Prin efectula de lecuire durabilă ala Prafuriloru-Seidlitz de A. Moli în contra greută- ţilora celora mai oeibicose la stomachâ şi pântece, în contra cârceilorîi şi acrelei la stomacha, constipaţiunei cronice, suferinţei de ficata, congestiunei de sânge, haemor- hoidelora şi a celora mai diferite băle femeesci a luata acestO. medicamenta de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce.—Preţulu unei cutii*

fr) originale sigilate I fl. v. a.^ Falsificaţiile se voru urmări pe cale judecătorescâ.

® Franzbranntwein şi sa re a lui Moli»

8Su r W o r i+ Q h jln m i m o î decă fiecare sticlă este provădută cu marca de scutire

W C IIlaU IIU IIUIII<il, Şi cu plumbula lui A . MLoll.

Franzbranntwein-ulti şi sarea este forte bine cunoscută ca una remediu poporalii cu deosebire prin trasa (frotata) alină durerile de şoldină şi reumatismu şi a altora urmări de recelă Prejulu unei sticle-originale plumbate 90 cr.

Apă de gură-Salicy! a lui MolL(Pe basa de natron Acid-salicilic )

La întrebuinţarea dilnică, cu deosebire importantă pentru copii de orl-ce etate şi adulţi, asigureză ■< cestă apă de gură conservarea sănetosă şi mai departe a din- ţilora. Preţuld sticlei proveţ|ute cu marca de aperare a lui A. Moli 60 cr.

T r im i t e r e a p r i n c i p a l ă prinFam acistoli A, Moli, c. şl r, ftra lso rî alii curţii imperiale Viena, Tacblanben 9,

Comande din provinciă se efectueză ţlilnicâ prin rambursă poştală.La deposite se se ceră anumiţii preparatele provocate cu iscălitura şi _

marca de aperare a lui A. MOLL. WC I Deposite în Braşovâ: la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victoru Roth, Fr. Kellemen v)

şi Ed. Kugler, precum şi la D. Eremia Nepoţii, J. L. & A. Hesshaimer şi Jul. Hornung W & Teutsch.s g 804-24.

3 ^ £ e r s u L l- a . t r e z i A i r i l o a r i ine liniile orientale ale căii ferate de stattt r. u. valabilă din 1 Mai 1892.

B u d a p e s t a - P r e d e a lu P r e d e a lu - B u d a p e s t a | B .-P eg(a-Â radu -T e iii§ ! T e iu § -A ra d ii-B .-P e s (a € o p s a -m ic ă - 8 ibiiuTrenă

depersón.

Viena Budapesta Saolnok ■?. LadânyOradea mare |

Ifcezo-Telegd

BratcaBuciaOinciaHuedinStanaA ghirişGârbău

|«Jluşiu

Âpahlda Ghiriş Cucerdea UióraVinţul de sus AiudüTeiuşu |

Crăci unelüBlaşiuMicăsasa

Oopşa mică jMediaşfiElisabatopole3ighiş0raHaşfalăuHomorodüâiigustinüÂpaţaíTeldióraBraşovu j

TimişfiFredealüBucurescî

10.008.25

11.882.128.584 . -4.395.225.45

Trenăaccele­

ra tă

8. -2.104.145.58

Trenăde

persón.

5.50

6.056.317.127.297.498.018.148.298.469.03

10.12 1049 10.56 11.04 11.28 11.45 12.13 12.44 12.591.351.512.122.313.043.46

, 4.02 ! 5.26

7.087.157.438.18

8.519.079.37

9.2211.531.502.243.033.464.074.274.535.325.48

10.3711.1011.8212.501.351.431.522.182.40

6.1016.417.178.—

Trenaccel,

11 .-12.26

1.11

6.06,246.396.598.208.45

10.1111.0911.17 11.26 11.5412.1812.581.34 1.51 2.29 2.48 3.03 3.26 4.07 5.095.35

Trenăacce le ­

rată

2.15

Trenăaocele-

ra tăTrenă

depersón.

Trenăaccele­

ra tăTrenă

depersón.

Trenăde

persón.

9.1511.1912.572.122.192.493.26

4.174.50

Bucurescî Fredealti TimişiiBraşovu

Feldióra Ap aţa Augustinfi Homorodü Haşfalău Sighişora Eîisabetopole Mediaş0

Copşa nuca5.426.656.186.347.337.57

8.22 ( 8.38 ( 8.43

9.14

MicăsasaBlaşiuCrăciunelO

Teiuşfi

AiudüVinţul deUióraCucerdeaGhirişflApahida

sus

7.451.121.422.182.483.198.403.564.295.345.54

4.204.486.075.42

Cluşiu

Nădăşelu 9.48 Ghîrbău

7.238.098.439.18

10.055.155.57

8.36!I16,292.10

( 9.50 10.06 10.28 11.04 11.19 12.27 12.58

1.15 1.35

( 2.09( 2.19

3.013.319.15

AghireşftStanaB. Huiedin Ci u ci a Bucia Bratca RévMezö-Telegd Oradea mare

P. Ladâny Szolnok Budapesta Viena

6.21 6.42 6 55 6.57

7.31

8. -8.078.24

8.549.23

10.4511.01

6.—6.558.238.539.31

10.09 10.31I,0.47II.06 11.42 11.57 12.281.081.352.052.132.31 3.18 4.46

12.1712.47

1.261.522.182.253.466.23

8.505.165.576.58

Tr. ac.“4740

9.129.41

10ol77.238.03 8.379.04 9.46

11.0311.2912.0612.3712.53

Yiena Budapesta Szoinok

AradüGlogovaţil Gryorok Paulişii RadaaLipova iConop Bêrzava Soborşinu Zamü Gurasada

1.18|llia 1.3Ô!Branicïca

7.301.55

6.146.086.296.47 7.02 7.287.47 8.25 8.51 9.109.30

10.07 10.44 11.04

1.163.31

12.541.23 1.51 2.00 2.20 3 . -4.23 4.48 5.25 5.43

(P is t i)Deva Sinieria Orăştia jSibotü Vinţ. de josti jAlba-luIia Teiu§ű

10.008.10

11.14 3.45 4.30 4.42 5.035.14 5.32 5.56

Trenă Trenă accele- de

ra tă persón

6.126.587.267.528.088.268.52

10.00 10.25 10.44 10.08 11.29 11.56

8.051.554.026.57

T. d. per.2.34 2.543.343.58 4.20

2.159.301.055.245.465.57

Trenăde

persón.

TeiuşnAlba-IuliaVinţ. de josfiŞibotfiOrăştiaSimeria (Pisfei)DevaBranicica[liaGurasadaZamüSoborşinfiBêrzavaConopöRadna Lipova

6.19!6.30 6.48 7.12 7.27 8.07 8.35 8.57!9.13] „g^OjPaui.şu9.54 Gyorok

10 19' ^ l° g °vaţ0 10.501 11.16|11.44 Szolnok

Aradü

2.132.27 2.49 3.47 4.074.28 4.34 4.525.26 S i m e r i a (Pisfei) I® etr© şen î jj J P e t r o ş e M i- S im e r ia (PisM)

" 0 4 -...... .6.52Simeria

12.06jj}udapesta 12-38il Viena

3.043.40 3.58 4.20 4.425.40 5.566.216.466.57 7.25 8.03 8.54 9.10 9.449.58

10.11 10.34 10.46 11.184.157.256.20

Trenăaccele­

ra tăTrenu

depersón

5.285.506.207.017.208.20

11.221.207.20

1.392.192.363.033.30 4 144.30 4.52! 5.14| 5.25! 5.50,1

Copşa nucaŞeica-mareLoamueşOcnaSibiiu

3 . -3.314.154.465.10

10.5711.2111.5612.2212.40

7.107.488.278.599.23

S i l i l i u —C ogftşa-iiiică

SibiiuOcnaLoamaeşŞeica-mareCopşamică

7.35 8 02 8.30 9 05 9.34

4.495.095325.596.20

10.17104B11.0911.4012.05

Cucerdea - Qşorheiu - R. sas.6.04 7.02 7.17 7.46 7.57 8.08 8.30 8.409.05 2.21 5.501.65

6.353.00

6.07

6.397.08

8.138.388.43

10.0511.46

1.50

7#30|Streiu 7.50 Haţega 8.05 Pui 8.19jCrivadia 8.48|jBaniţa 9.02 Petroşenî9.411!---------------3--------------- ;-----9.66 A r a d u —T S is f t is é ra

10.13

6. - 10.35 4.226.85 11.26 4.587.21 12.23 5.428.06 1.21 6.368.47 2.23 7.249.21 3.19 8.049.45 4 - 8.36

PetroşenîBaniţaCrivadiaPuiHaţegflStreiuSinieria

6. - 10.506.41 11.407.19 12.197.57 1.058.36 1.549.18 2.499.52 3.27

Cucerdea LudoşOşorheiu |Re^h.-săs.

2.35 3 26 5.07 5.507.25

8.209.11

11.39

2.413.325.145.367.15

Regh-săs. -Oşorh.- Cucerdea

Regh.-săs.OşorheiuLudoşCucerdea

6.206.547.207.518.259.019.35

Simeria (PisM)CernaHunedóra

T im i§ ó ra - lra d ií

10'.32^™da 11.07 '11 4 i'ff lmiŞ0ra 1L59!2,24 4.47

6.15 11.307.32 12.478.42 2.04

5.58,Timiş0ra6.46|Vinga 7.39; Aradu

, 8.10 1.11.9.02 2.469.44 3.50

8.159.46

10.50

GliliisM—T urda T u rd a -G h iriş ii

7.208.406.20

M iireşii-Iiiid i^ fi-B istriţa | B istrita-M ure§ö»L ud«sii

Murëçü-Ludofù Ţagu-Budateleoă Bistriţa . .

4.-6.489.59

Bistriţa . . .Ţagu-BudatelecăMurâşâ-Ludoşâ

1.164.607.21

GhirişuTurda

7.48! 10.35 3.40l 10.24] Turda 4.50 9.30 2.308.08110.55 4.—110.44] Ghirişu 5.10J 9.50 2.50

8.509.10

3 44 5 145.297.057.47

9.3510.0512.311.15

3.5.055.547.418.25

Sim eria (Piski) — Hunedóra

10.5011.1311.48

4.406.035.38

9.501G.0810.32

Hunedóra—Simeria (Piski)

HunedóraCernaSinieria

4.46 5.11 5 28

2.323 .-3.20

7.!7.508.10

B ra$ o v -% e i‘ueseiBraşovZernescî

8.3510.28

4.556.36

ZernescîBraşov

Odorlfteiu îl Odorlieiu-Sighişora. . . Odorheiu . . .

1 4.3o| 11.257.21 2.11

Odorheiu. . . Sighişora. . .

8.15 3.15 10.52J 6.10

C a r e i i - m a r i -W aC l& u II K e l à u - -C aB * e ii« ia ia r i

5.006.29

12.201.44

Careii-marI Zelău. .

5.45i l . -

Zelău . . Careii-marî

B i’aş«v-Ch.-YaşarhelU iBraşovâ 8.30 3.10Uzonü 9.43 4.23S.-Georgiu 10.23 5.03C.-Vaşarheisi 12.46 7.26|Ch.-Vaşarhein-Braşov^

M ota t Numerii incuadraţî cu linii gróse însemnéz& ô^ele de nópte.

1 .66}lCii.VaşarheiuV.03||S.-Göorgiu

jUzonüBraşovfi

4.006.327.008.08

2.465.175.456.53

Tipografia A. MUIiEŞIANU.