..6.'muassaviam;lalroitermefas

EMIL DURKHEIMSOCJOLOGIA1.E(i1 1 , M )nl-- SOCTOLOGICE

°. r.

1? -j- '4 '''

1" .t he. 5 . , r. ° .

-.4.'!.. ;.4 4' ..ii.

t"N 'r4

'

5

.,tfi , ^ Y'LI

10, :

,

°E.. . ,

4' .E

°

www.dacoromanica.ro

4

pallLE GU LTu RAL-

REGALE . -,--1

. -

aims letuteesteddmikz tiePIAIESTATEASAREGELE CAROLII

/rein iliakialide eallartzle2egaleimam, iimeciraPecc4ilz11.2te-trier /malice st"..ppolt4stive.euthepii,pomcieze,sti.

sae" A. ifCUIALVI

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIABEGULELE METODEI SOCIOLOGICE.

www.dacoromanica.ro

CULTTIRA NATIONALA

1

BIBLIOT 1-i] CASOCIALA

INGRIJITA DEDIMITRIE GUSTI

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA SOCIALA

SOCIOLOGIAREGULELE METO DE 1 SOC IOLOGICE

DE

EMIL DURKHEIMTRADUSA DEC. SUDETEANU

I

www.dacoromanica.ro

EMIL DURKHEIMSOCIOLOGIA. REGULELEMETODEI SOCIOLOGICES'ADE

EDITAT *I TIPARITNATIONADACVDTURA

BUCURE*TI 1924

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LUI EMIL DURKHEIMAinfaa mai de aproape activita tea sociologica a lui Emil

Durkheim, inseamna oarecum a defini locul 0 rolul socio-logiei actuale, caci opera lui Durkheim1) stà in centrulaces Lei §tiin-te 0 a preocuparilor sale. Este mai mult ca

probabil ca dela Auguste Comte, intemeietorul sociologiei, n'a fostpana astazi o incercare mai viguroasa 0 mai hotarita de a con-stitui sociologia ca §tiinta 0 Durkheim poate fi privit cu dreptca al doilea Intemeietor al ei. Nimeni mai mult decat el, dupaComte, n'a fost patruns de ideea existentei deosebite 0 unitare anouei §tiinte. i and ne gandim ca omul acesta a trait pana maiieri 0, a trait printre noi, cari 1-am cunoscut 0 i-am ascultat glasulpatruns de taina noului a devar asupra societalii, pe care voià sa-1comunice cu ardoare auditorului sau, nu ne miram ca spiritul sautraeste Inca neatins In substanta ideilor sale 0 ca sociologia esteastazi, mai presus de toate, durkheimiand 2) .

1) Traducerea de fatii a fost fileutá duprs editia VII-a a eattii liii Durk-heim, Les règles de la méthode sociologique (Alcan, 1919).

Am Insotit aceastä traduccre de o introducere asupra sociologiei lui Durk-heim, In care am cdutat sä lämuresc aspectele ei principale. Aduc aici vii mul-tumiri D-lui Profesor D. Gusti, la indemnul ca'ruia am scris introducerea accastacocotind efi ea va fi de folos cititorilor acestei biblioteci.

Traducdtorul

2) Emil Durkheirn s'a Miscut in Vosgi la 1858. El s'a dedicat sociologieiin urma unci misiuni In Germania. In 1887 i s'a incredintat cursul de stiintesociale i pedagogice creiat pentru el la Bordeaux. A trccut doctoratul la Sor-bona In 1893 cu tezele: Quid Secundatus politicae scientiae contulerit si De ladivision du travail social. In comisia de examen au figurat Janet si Wadding-ton, care au ridicat obiectiuni esentiale. Cel din urmã i-a spus Intre altele despreteza frantuzeasca: Faceli abstractie de libertate si nu credeti in datorie ingeneral. Au urmat dupri aceia Les règles de la méthode sociologique (1894), LeSuicide, &Late de sociologie (1897), Les formes élémentaires de la vie religieuse(1912), iar dupft moartea lui Education et sociologie (1922). Toate acestea pu-blicate la librliria Mean, Paris. Pe Iânga diferite studii prin reviste, din caream avut prilej a dam in rezumatul nostru mai exist& o brosurik La Sociologicin colectia ,La science francaise (libraria Larousse, fãrh an). El a fundat si con-dus L'Année sociologique de la 1896, cea mai mare publicatie In acest gen cu-prinzasnd piná la 1906 memorii originale ale colaboratorilor sal ,i analize alecSrilor apiirute i dupa 1906 nu1nai analize. A fest profesor la Bordeaux si laParis dupft 1902 pfina la moarte, care s'a Intiimplat in cursul ifizboiului general

Esentialul acestor date este luat din Leguay, La Sorbonne pag. 103-107(Grasset, Paris, 1910).

5

www.dacoromanica.ro

G. SUDE rEANU

I

Punctul de plecare al lui Durkheim este lamurit §i anume ciifaptele sociale trebuiesc tratate §tiintifice§te. Dar epentru a supune,§tiintii o ordine de fapte*, trebuie sa gase§ti ce este obiectiv in ele,adica un element obiectiv susceptibil de determinare exacta §ichiar 'de masura, sa descoperi, dupa vorba lui Descartes, daturea(biais) prin care ele sunt ftiintifice# (subliniat in text) 1). Deaceea,el se declarà dela inceput du§manul a tot ce este subiectiv, eelputin in inIelesul ca ori§ice element .subiectiv ar fi esential refractarcondi-Pei de obiectivitate a oricarei §-tiinte, pe care el s'a silit s'oindeplineasca. Iata ce spune in aceasta privinIa 9i Fauconnet, undiscipol al sat': 4Durkheim simte o adevarata groaza pentru con-strue-Vile arbitrare, pentru programele de actiune care traduc numaitendintele autorului lor. El are nevoie sa gandeasca asupra acevadat, asupra unei realita-ki observabile, asupra ceeace el nume§teun lucrtal.).

Astfel se define§te atitudinea lui Durkheim, care este reprezen-tantul tipic al acestui punct de vedere, explicAnd de ce sociologiaeste astazi, cum spuneam mai sus, indeosebi durkheimiana. Ur-meaza oare ca atitudinea lui Durkheim §i punctul sau de vedereasupra faptelor sociale sun t ceva cu totul nou? Cum se explicaproducerea punctului sail de vedere §tiintific in cons tituirea so-ciologiei?

** *

Durkheim insu§ recunoa§te bucuros ca a avut predecesori peaceasta cale §i ca punctul acesta de vedere este mai vechiu, da-Lind dela Comte, intemeietorul sociologiei. Inteadevar Comte,pentru prima oara, introduce nollunea de lege naturala in studiulfaptelor sociale, cari- au atunci legile lor proprii, specifice §i con-stituind ca atare regnul social. Astfel Comte a integrat definiti\societatea in natura §i in aceasta integrare sta axioma fundamen-

2) De la Division du travail social, 2-a ed. (Alcan, Paris) in prefata ed. 1p. XLII.

2) Introducere la Education et Sociologie a lui Durkheim, p. 8 (Alcan,'1922).

6

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LUI EMIL DURKHEIM

WA a oricarei sociologii. Dar Comte a facut sociologic ca filozofmetoda sa a fost exclusiv ideologica. Cu alte cuvinte, el n'a stu-

diat faptele sociale in§ile, pe care dealtfel le-a a§ezat cu atata vi-goare in lanlul naturii, ci ideile numai fAcea despre acestefapte 1). Dupa el, Spencer a mers pe aceea§ cale, rectificand totu§in unele privinle intelectualismul exagerat al lui Comte. Spencertot ca filozof si-a propus sa arate cum ipoteza evolulionista severified in regnul social 2). Dar in afara de recunoasterea contri-bu%iei ce i-a adus opera predecesorilor sài, char concep0a totalda lui Durkheim asupra tiinei ii impuneh sa vada filiaçiunea punc-tului Sau de vedere. Cáci pentru el stiinla este rezultatul unei co-labordri i pentru ca o tiin1à sa progreseze drebuie ca ea sá serezolve intr'o mul/ime progresiv sporita de tliestiuni speciale, ina§h fel ca sa Led posibila cooperarea de spirite diferite si de genera-tiuni succesive*, iar nu sd fie redusd la o problema unica 3). Cori-cemia lui Comte se opuneh la aceasta diviziune a muncii i, pentruel, stiirga abià intemeiata era incheiata, ceeace explica i oprireade desvoltare a scolii comtiste. Sociologia a ramas insd si pentrucei mai multi contemporani ai nostrf o speculaIie esential filozofica,in acest Inçeles ca toata stiino este redusa numai la o singurd pro-blema, anume sá descoperi legea care domind evolutia sociald intotal. Adica ne regasim tot in stadiul in care se aflà Comte, childa formulat legea celor trel sari pentru evolulia toteà a omenirii.Deci, putem addugh, nu exista progres in constituireaaceasta eimstituire insas este facutd imposibila. Tocmai aceastanu poate admite de loc conceptia, ash zichnd, cooperatista a di-viziunii muncii, pe care Durkheim si-o face esential despre tiinà

* *

Ia.% cum Durkheim indeparteaza speculaIia filozofica din so-riologie si vede in ea cea mai mare piedica pentru constituirea so-ciologiei ca stiinp,. El refuza cu tarie sa fie filozof in sociologie.

1) Comp. In acoastri privinà Durkheim. Les règles de la methode, ed.VII. p. 37-38.

2) Critica speciala a ideologiei predecesorilor gi contemporanilor este I:1-mM' de Durkheim i Fauconnet In art. Sociologic et sciences sociales din Revuephilosophique 1903, mai ales pag. 465-472.

2) Durkheim i Fauconnet art. cit.7

si

ce-si

§thatii

*

www.dacoromanica.ro

C. STJDETEANU

Dar pentru aceasta el nu respinge partea de contribu/ie lásata deComte 0 Spencer. Ace§tia au fixat hotarit pentru epoca lor cadrele

posibilitatea sociologiei ca §tiinca, determinand existenca uneiordine anumite de fapte care-i aparcin i delimitand in totalulnaturii o regiune de fapte, care pot constitui un regn aparte: Nuacesta era defectul operii lor. Ci construclia kr care aveh unobiect detenninat pacatuià prin principiul metodei de cercetarece ei aplicau acestui object. Am aratat mai sus ca metoda lor eraaceea a unor filozofi, iptrali in domeniul sociologiei, era o metodaexclusiv ideologica. Ea era dealtminteri singura posibila in con-ceptia generala a epocei lor 0 se explica prin aceea cà atunci toatechestiunile privitdare la societate erau nurnai chestiuni filozofice.Pentru aceasta nu le trebuia o metoda anumita 0, pana la un punct,nu le trebuià nici o metoda, daca inIelegem prin aceasta un totalde qprocedeie speciale i complexo) 3). In epoca aceasta speculaTiafilozofica era gata sa se aplice la ori0ce, mai ales cand era vorba deun camp nou de bereetare j neexplorat ; ea era Inca bonne a tout faire.

A specula Irma 0 a filozofa inseamna a pierde din vedere rea-litatea insaq a faptelor, in acest caz ; caci n'ai nevoie cleat saconstruie§ti. A cerceta un domeniu de fapte, dimpotriva, inseamnaa da socotealei de realitatea lor complexa, i aceasta realitate nuse construie§te; inseamna mai Mult a aveh o metoda, caci acestaeste principiul general al orick:ei metode, care nu admite arbi-trariul personal. Filozofia nu este o nzetodei. Acesta este sensul intimal gandirii lui Durkheim, claca am isbutit sa-1 desprindem bine dinfeluritele sale expresiuni.

Iatà de ce Durkheim a facut un pas mai departe n direct,,iaindicata de inainta0i &Ai i pasul acesta trebuià facut acelade a pnvi faptele sociale ca lucruri, ceiace n'au facut 0 nu puteausa faca Comte 0 Spencer. Aceasta inseamna a trece dela subiecti-vismul filozofic la obiectivitatea tiinifica. Tar a privi faptele so-ciale ca lucruri, inseamna totodata a le privi din afard i un lucrunu se poate privi altfel ; caci lucrurile sunt, dupa defini-cia lui Si-miand 0 el un partizan al §coalei sociologice, (<ceeace rezistala spontaneitatea noastra personala*. Trebuie sa rqinem caracterulacesta de rezistengt ca ceva special.

1) Vezi i Les regles de la raethode. Introd. p. 1-2.

8

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LUI EMIL DURKHEIM

Aceste consideratii ne indica 9i originea principiilor metodiceale lui Durkheim. Este de observat aici ca Durkheirn a simtit onecesitate neinfranta de a asigurà domeniul sociologiei de orice in-calari i reveniri la procedeie subiective. Din aceasax necesitatea iesft desigur formularea stricta din Les règles de la méthode so-ciologique, pe care am tradus-o in româneste. Acesta este un In-dreptar al nouei stiinte, un fel de Discours sur la methode, pe careun nou Descartes il dedica' §tiintei societatii. Ca un alt Descartes,care deschideh o noua era filozofiei, Durkheim deschide o era nouasociologiei. El cauta un teren solid de cercetare, ferit de iluziuni

sugestiuni personale, iar fara o pregatire temeinica prealabilanu se crede oarecum capabil sa-si indeplineasca misiunea de re-novator ce 0-a impus. Pentru a aveh tiina, trebuie sa ai metoda.

Parra la Durkheim s'a urmat calea introspectiei i s'a pus terneiunumai pe individ. Psihologia, de altminteri, a trecut si ea prin aceeastransformare, care se savarseste acum in sociologie. Paralela, pecare o stabileste Durkheim In aceasta privinta, este atkt de instruc-tiva incAt ne permitem sa transcriem aici pagina aceasta Intreaga,ea indispensabila pentru o intelegere mai usoara a situatier prinanalogie: dn definitiv, reforma pe care e vorba s'o introducemin sociologie este In totul identica cu aceea care a transformatpsihologia Iri acesti din urma treizeci de ani. Dupa cum Comtesi Spencer declara ca faptele sociale sunt fapte din natura, faraen toate acestea sa le trateze ca lucruri, feluritele scoli empiric('recunoscusera, de multa vreme, caracterul natural al fenomenelotpsihologice urmand totusi a le aplice o metoda curat ideologica.Intr'adevar, empiristii, nu mai putin cleat adversarii lor, procedauexclusiv prin introspectiune. Insa, fapteld ce nu le observi decatasupra ta insuti sunt prea rare, prea fugare, prea maleabile sprea puteà sa se impuna notiunilor corespunzatoare pe care obisnuintale-a fixat in noi i sa le fie ca lege. Cand deci acestea din urma nusunt supuse unui alt control, nimic nu le tine in cumpana ; prinurmare, ele iau locul faptelor i alcatuesc materia stiintei. De-aceea nici Locke, nici Condillac n'au considerat fenomenele psihiceobiectiv. Ei nu studiaza senzatia, ci o oarecare idee a senzatiei.Pentru aceasta, de§1 intr'unele privinte ei au pregatit formareapsihologiei tiinifice, aceasta nu s'a nascut deabinelea decat multmai tarziu, and s'a ajuns in sfArsit la aceasta conceptie ca starile

9

P

www.dacoromanica.ro

C. SU DETEANU

de con§tiint.à pot §i trebuie sh fie considerate din afará §i nu dinpunctul de vedere al con§tiintei care le incearch. Astfel este marearevolirtie care s'a indeplinit in soiul acesta de cercethri. Toate pro-cedeiele particulare, toate metodele nouh cu care s'a imbogfilitaceasth §tiinVa nu sunt decht mijloace deosebite spre a realizet maideplin aceastä idee fundamentalä. Ace la§ progres rhmâne de facutin sociologie. Trebuie ca ea sh treach dela stadiul subiectiv pestecare nu prea a trecut, la faza obiectivfia 1).

II

Dupa ce-am viizut conditiunile generale care au de terminatatitudinea lui Durkheim §i 1-au dus la concep/iunea metodei, princare imelegeh s constitueasch sociologia, trebuie sh arattim Pescurt economia insä§ a aces tei metode.

Durkheim incepe prin definiia faptului social, a chrui no-tiuneeste neprecisa. Este vorba sh §tim dach sociologia poate fi oadich dach are un obiect propriu al ei. Pentru aceasta trebuie shexiste o ordine de fapte cu caractere foarte speciale, care sh nuapartinh in acela§ timp §i altor ordine de fapte studiate de cele-lalte §tiin-te. Mai ales cu dot& ordine de fapte ar puteh cele socialesh fie confundate in caracterele lor: cele organice, care formeazhobiectul biologiei §i cele psihice, care formeazh obiectul psihologiei.Dach ele ar fi inctilcate child de unele, cand de altele, atunci socio-logia n'ar aveà ra-tiune sh existe, caci specificitatea ei, pentru Dur-kheim, este o chestiune de existen-th. Tocmai insh asemenea fapteexist& §i (cele consisth in moduri de a-lucrh, de a gandi §i de a sim-ti,exterioare individulur §i care sunt inzestrate cu o putere de constrAn-gere in virtutea careia ele i-se impum2). Acestora §.1 numaiacestora le putem da numirea de sociale, caci acest cuvânt n'arein-teles definit cleat pentru fenomenele, care nu intrá in nici unadin categoriile de fapte constituite §i denumite phnh acum;ele sunt deci domeniul propriu al sociologiei.

Este lamurit deci ch. Durkheim nu se gânde§te nici o clipa macarla ceiace ar puteà fi subiectiv in faptele sociale, tocmai fiindch atunci

I) Durkheim. Les regles de la méthode sociologique, ed. VII p. 37-38.9 Durkheim, op. cit. pag. 8.

10

ctiinVa,

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LUI EMIL DURICHEIM

ele 0-ar pierde specificitatea. Pentru el, societatea ca atare esteceva exterior §i superior indivizilor, care o compun, exercitAndasupra lor o constrdngere exterioard, dela care, in cele mai multecazuri, ei nu se pot sustrage. Acesta este §i primul caracter al fap-tului social, dupA care se alcatue§te grupul determinat de feno-mene studiat in sociologie. «Un fapt social, zice Durkheim, se re-cunoa§te dupà puterea de constrAngere exterra pe care o exercitàsau este capabil s'o exercite asupra indivizilor ; iar prezen/a acesteiputeri se recunoa§te la rAndul ei fie prin existen-ca vreunei sane-/iuni determinate, fie prin rezistenta ce faptul opune oricArei in-eercAri individuale care calla sA lucreze Intealtfehl.). Acest pasajdesvAluie minunat de bine InsA§ intenliunea lui Durkheim de ahotAri pozicia respectiva a individului §i a societMii, care se ex-prima ca o funcliune de constrAngere asupra individului. Iar acestatrebuie s'o recunoascd dupa rezisten/a ce-o IntAmpinii ori de ateori ac/iunile sale nu s'ar conformh Indrumarilor impuse de autori-tatea faptului social. Daca faptele sociale opun rezisten/a indivi-dului, cAnd el ar lucrà altfel decAt In conformitate cu exigen/elelor, Inseamna cA ele au caracterul definit de lucruri, care existäin afara §i inainte de noi. Deaceea, in metoda lui Durkheim, ((primaregula §i cea mai fundamentala este de a consideret faptele socialeca lucrurio2). Aceasta regulä dominA toatri metoda, care devineprin aceasta obiectivd. DacA mai a daugam CA, a trath faptele socialeca lucruri, se inlelege ca lucruri sociale, corolar al primei regule,care implica deasemenea neatdrnarea metodei de orilice filozofieceeace s'a desprins din analiza primei par/i ; am facut lri acestchip ocolul metodei, pe care Durkheim insu§ o nume§te sociologicA.Aceasta vrea sa arate §i mai mult cà metoda este «exclusiv socio-logieb3), dupa expresiunea sa. In/elegem acum rostul acestei nu-miri, eAnd §tim ca pe langA caracterul metodei de a fi obiectivAceeace este indispensabil oricArei §tiime ea se aplicA unor lucruricare sunt specific sociale. Acestea rezidA in societate, care este osinteza sui generis, «iar nu In par/ile sale, adica in membrii sdi* 4).

9 DurkheiM, op. cit. pag. 15.3) Durkheim, op. cit. pag. 20.3) Durkheim, op. cit. pag. 176.4) Durkheim, op. cit. prefata ed. II p. XVXVI.

1 I

*

www.dacoromanica.ro

C. SUDETEANU

Din caracteristica insas a socientii, care inglobeazh in chipulacesta pe individ, se desprindg o concemie deosebita a societa

Defectul oricarei teorii individualiste este ca. pune pe individca tsingura realitate a regnului omeneso. Printre reprezentan0iacestui mod de a vedeà sunt unii, ca Hobbes si Rousseau, care admitbucuros cä omul este fireste refractar vietei comune, la care se re-semneaza numai silit. Urmeaza deci cá individul nu poate trill, insocietate, cleat violentat de ea, care este si nu poate fi cleatorganizat,ie artificial4, caci singura realitate naturala am puteitzice este individul. Tot ce nu este el, apare deci ca artificialsi merge contra scopurilor sale. Dar daca singura realitate esteindividul, urmeaza neaparat cà societatea este o opera a sa, a oa-menilor, ca o masina construita de mann lor, caci altminteriea nici nu s'ar putea explicA. i totus contradictie de care nidIIobbes i nici Rousseau nu si-au dat seama aceasta opera ar-tificiala, aceasta masinarie iscusin se intoarce contra propriuluisau autor care este individul spre a-I stapani i constrange.Caracterul artificialist al conceptiei acesteia este vadit. Iar par-tizanii ei au cautat sa ascunda contrazicerea prin care operadomina pe insus creiatorul ei emi-Ond ipoteza unui contract social.

Pentru Durkheim, dimpotriva, individul nu poate fi opus so-cietatii, care 1-ar forn sa intre in ea ; caci el traeste in ea ca inmediul sau natural si este imbibat de ea. Societatea este o fornnaturala i prin sine dominann, in fa-ta careia individul se inchina.Ea nu deriva dintr'o alcatuire convenfionalei, adaugata de vointaomeneasca la realitate. Individ i societate .sunt &Ili dela inceputintr'o conexiune naturala si, pentru Durkheim, caracterul dominalieiasupra individului sta in chiar natura societalii, care este o operaspontana. Dar tocmai deaceea individul primeste constrangereadomina0a, fiindca i se pare foarte simplu sa fie ash si nu vede cuntar putea fi altfel. 0 forn naturala se impune si este acceptata delasine, fan a strabate in constiima noastra idea violen-cei ce ni s'arface din partea unei forte artificiale, creqiune a noastra i pe caretot noi o putem reface.

IIIAceasta analiza a conceptiei de societate urmarita pang aici

ne duce mai departe. Intr'adevar, caracterul de constrangere sau

12

0

si

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LIJI EMIL DIJIIKHEIM

puterea coercitiva, atribuita societalii, este vadita la fiecare pasin metoda lui Durkheim 0 se afla mereu In primul plan al punc-tului sau de vedere asupra viqii sociale. Dar oare constrangerea sepoate ea intemeià pe sine insa§ 0 i9i poarta in sine raIiunea de a fi ?Este deajuns ca societatea sa fie o funcliune sau o categoric de con-strangere suficienta in sine ? Atunci individul ar fi pur 0 simpluanihilat, iar contactul dintre el 0 societate nu s'ar regasi nicaeri.S'ar putea aduce sistemului lui Durkheim aceea9imputare, pe careel o aducea sistemului lui Hobbes §i Rousseau, care deschide unhiatus Intre individ 0 societate sprijinit pe incompatibilitatea sco-purilor celor doi factori.

Insa dupa consideraiiile expuse mai tnainte, putem afirma cào asemenea vedere n'ar fi de loc in spiritul concepliei lui Durkheim.Am spus Ca aici individul nu poate sa fie opus societalii 0 ea, dacael se inclina in fa-ta ei ca inaintea unei forIe superioare, el se re-gaswe pe sine. Constrangerea insa§ atributul cel mai caracte-ristic al societalii nu-qi poate exercita toata eficacitatea ei, deednu este acceptata in chip spontan ea Ina§ opera spontana0 (lea' n'are darul sa se transforme Inteo autoritate morala, nunumai impusá 0 temuta, ci iubita totodata. Cad sa nu uitam ea,pentru Durkheim, societatea este esenlial 0 primordial o foldmorald sau un sistem de forIe morale, in orice caz un factorde ordin moral. Aeea§ta revarsa o lumina deosebita asupra in-tregului sistem al lui Durkheim 0 fara de patrunderea acestuilucru n'ajungem niciodata la o inlelegere deplina a gandirii sale,orieare ar fi aplicarile ei, in domeniul religiunii, al dreptului saueduca-tiei.

Tot din considera-tii morale Durkheim n'ar putea sacrifica in-teresele integrale ale individului pe altarul societalii. Nimic maijust In aceasta privin-ta deck urmatoarea observe-Pe a lui Fau-connet: <(Si s'a cautat uneori a face din constrangere singura aqiunece exercita, dupa el, societatea asupra individului. 4devarata sadoctrina este nemasurat mai cuprinzátoare 0 nu este poate filo-zofie morala care sa fie a§a in acela§ grad. El a era-tat lamurit, depilda, ca forIele morale, care constrang 0 chiar violenteaza naturaanimala a omului, exercita Inca asupra omului o atracliune, o se-ducpune 0 ca la aceste cloud Infati9gri ale faptului moral raspund cele

13

www.dacoromanica.ro

C. SIMETF.4NU

douA noPuni ale datoriei si binelui*1). E lAmurit ; dar intr'altáparte Fauconnet adaugA: oSuntem asA de obisnuiti sa opunemsocietatea individului, IncAt orisice doctrinA, care IntrebuinteazAmai des cuvAntul de societate, pare a jertfi pe indivici. Aici es leo neintelegere. Daca un om a fost un individ., o persoant in tot ceeacetermenul cuprinde ca originalitate creiatoare i ca rezistentil lapornirile colective, acela a fost Durkheim. Iar doctrina sa moralAcorespunde asA de bine propriului saw Caracter cá n'am afirmhun paradox, dAnd acestei doctrine numele de individualismC4Astfel vorbeste un discipol, care a fost i un colaborator al sau;iar pentru cine i-a ascultat cursurile dela Sorbona in anii din urmaai vietii lui, impresiunea aceasta capatA o confirmare netAgfiduitA.Dar &A vedem In aceasta privinta pArerea InsAs a lui Durkheim,care spune foarte semnificativ, desi numai Intr'o nota: d'utereacoercitivA ce noi Ii atribuim este chiar ash de putin totul faptuluisocial, incAt el poate prezenth deopotriva caracterul opus. Caci,In acelas timp in care instinzPile ni se impun, noi pnem la ele ;ele ne obliga i noi le iubim ; ele ne constrAng i noi astigAm dinfuncPonarea lor si din aceasta constrangere InsAs. Antiteza aceastaeste aceea pe care moralistii au arAtat-o adesea intre cele dou5 no-Puni ale binelui i datoriei care exprimA dol.& aspecte deosebite,dar deopotriva de reale, ale vietii morale. Nu exista InsA poate prac-tici colective care sA nu exercite asupra noastrà aceasta indoitäacpune, care nu este, de altminteri, contradictorie decAt In apa-renta. Daca nu le-am definit prin aceasta legatura speciala, intere-said i desinteresatA totodatà, este numai fiindca ea nu se ma-nifesta prin semne exterioare, usor perceptibile. Binele are cevamai intern, mai intim decAt datoria, deci mai greu de prinso a).

Ash ffind, nu este de mirare ea, pentru Durkheim, s'a pusIn termeni precisi chestiunea raporturilor personalitatii individualesi a solidaritAtii sociale, care a fost, cum spune el Insus, origineaunei lucrAri a sa 4) scrisA Inainte de a-si formulA metoda in carteatradusA aici. Chestiunea a fost ash de InsemnatA pentru Durkheim,tocmai fiindca faspundeh la o antinomie aparentä. Iar el Ii

1) Introd. la volurnul lui Durkheim Education et Sociologie, p. 19.2) Idem, p. 7.

Durkheim, Les regles... p. XXXXI, note.4) De la Division du travail social, prima editie din 1893.

14

.

6)

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LEI EMIL EURKHEIM

punea problema in termenii urmátori: «Cum se face cã, ilevenindtot mai autonom, individul sA depinda mai strain de societate?Cum poate fi el mai personal si mai solidar in acela timp? De-oarece este incontestabil c aceste doui miscAri, orictit ar fi decontradictorii, se urmaresc paraleh. Iar ceeace i s'a pArut cii re-zolv4 aceasa aparenth an tinomie <este o transformare a solidari-eatii sociale, datorità desvoltàrii din ce in ce mai considerabile adiviziunii muncih1). In acest chip el a fost adus s. studieze peaceasta din ormh.

Durkheim deosebeste in evolutia societii dou'a feluri de soli-daritate: nzecanic i organicd. Solidaritatea organicA se caracteri-zeaza tocmai prin diviziunea rnuncii, care nu este numai economictici se intinde la toate manifestarile vieii sociale 2). Am vazutmai sus c'd ins4 conceptia lui Durkheim asupra §tiintei se lendde aceastA idee a diviziunii muncii. Dar transformarea solidari-tátii sociale prin diviziunea muncii implicà o specializare continua'a functiunilor individuale, care prin aceasta chiar se perfectio-nea15. Perfectionarea functiunii indeplinite de individ inraurestede sigur formarea lui sufleteasca. nou ideal moral se impltm-teaz6 in constiinta sociefatii i devine o regula de conduith pentruindivid: «Intr'un cuvânt, zice Durkheim, printeunul din aspectelesale imperativul categoric al constiintei morale este pe cale dea hitt forma urmatoare: Pune-te in stare sa indeplineVi cu folos ofuncliune determinata 3). Diviziunea muncii devine astfel conditiuneaprogresului omenesc, iar istoria poate fi socotitä, dupti expresialui Barth, ca progres al diviziunii muncii 4). Desi Ina diviziuneamuncii lucreazA diferentiând pe indivizi, ea Ii leagA totodatà fa-

solidari cu societatea. Iar moralitatea consth tocmai ina fi solidar cu un grup i astfel- diviziunea muncii defineste mora-litatea. Nu numai insa ea defineste e aceasta, ci tinde din ce ince sà deving conditia esentiala a solidaritiitii sociale. De aicidecurge i valoarea morald a diviziunii muncii, caci ea fiind

I) Durkheim, op. cit. prefata primei editii pag. XLIIIXLIV.2) Durkheim, op. cit. pag. 2-3,3) Durkheim, op. cit. pag. 6.3) Paul Barth. Die Philosophie der Geschichte als Soziologic, cap. asupra

lui Durkheim, ed. III, 1922. (Reisland, Leipzig).10

candu-i

tin

www.dacoromanica.ro

C. STJDETEANU

izvorul solidaritapi sociale devine totodata bazh ordinei mo-rale 1).

Daca am staruit in deosebi asupra conceptului diviziunii muncii0 a semnifica-tiei sale morale, am facut-o spre a stabill pentru mo-ment doua lucruri ca§tigate in disculia noastra. Mai intaiu, cli-

viziunea muncii ca factor al solidaritapi sociale nu poate sä ani-hileze pe individ in faro societáii, ci din contra este un ferment aldesvoltarii i perfeclionarii sale. Societatea nu este o for-ca oarbade constrangere, ci este prin natura ei i devine din ce In ce o forfamorala, de care individul este atras spre a colaborh cu ea, fara nici oopoziIie principialà. Aceasta reiese din tot volumul sau, chip& cumse exprima i Fauconet: (Prima sa lucrare, la Division du Tra-vail social, propune o intreaga filozofie a istoriei, in care genezadiferentierea, desrobirea individului apar ca trasatura dominantaa progresului civiliza1iei, slàvirea persoanei omene§ti ca termenulski actual. i filozofia aceasta a istoriei a junge la aceasta regulamorala: distinge-te, fii o persoana* 2). Iar o persoana inseamnaun izvor autonom de aqiune 3). In al doilea rand, aspectul moralal diviziunii muncii se impune dela sine prin sistemul de fapte .so-ciale in care ea se implete§te i prin care se explica deodata pro-gresul individului 0 al societalii. Numai in acest sistem trebuieprivita diviziunea muncii, spre a inlelege adevaratul ei rol i func-Iiunea sa morala. Altminteri, privita ca atare singura, diviziuneamuncii poate fi imeleash ca ffind in contrast cu morala. AstfelBarth socote9te c, pentru Durkheim, diviziunea muncii contem-porane cu domnia contractului este singurul agent al miFarii i sto-rice. In acest caz, morala poate sa impiedice chiar progresul, caciregularea excesiva a funcOunilor economiei i comegului le poateparalizh 4). Mi se pare Ina ca o asemenea conceplie pur economica

mecanista nu rezulta din teoria diviziunii muncii a lui Durkheim.El judeca, crede Barth, ca §i cum societatea n'ar aveh alt scopdecat s produca bunuri. Dar am vazut ea, pentru Durkheim,societatea este framantata de idealuri al caror ecou vibreaza in

1) Durkhcim, op. cit. concluzia, pag. 394-396; de aceeasi ordine de ideise leaga In parte si volumul stiu le Suicide (Alcan 1897).

2) Introd. la Education et Sociologic, pag. 7.8) Durkheim, op. cit. pag. 399.4) Barth, op. cit. 639.

16

gi

www.dacoromanica.ro

SOCIOLODIA I UI EMU DURKIIEIM

con0iima indivizilor 04 face sa lucreze conform cu ele-. De sigurca Barth are dreptate sa creada ea diviziunea muncii nu define0eintregul corginut al vieii, ci ca din contra intreaga coneemie alumii din fiecare epoca 11 produce 1). Dar nici Durkheim, ftirã in-doeala, n'a crezut altfel. Fara a vorbi de ultimele sale lucrari, chiarin cele dintaiu Durkheim vorbe9te uneori de acel soiu de imateria-litate proprie lucrurilor sociale, tocmai fiindca ele depoziteaza cre-dinIe i idei sub Inraurirea earora traesc §iuri de generaIii. Iarpentru eine eeteoe de aproape volumul sãu despre Diviziuneamuncii sociale, nu e greu sh deslu§easca ca insa§ diviziunea munciiin societaIile actuale se desvolta sub inraurirea ideilor ce noi nefacem despre valoarca individului 0 a civiliza%iei, precum ea re-zulta din voinIa noastra de realizare a unui tip social ce av6rn invedere. lath de ce Orland seama numai de aceste consideratiiBarth gre§e§te cand afirma ca concemia is toriei a lui Durkheima faunas, pana la moartea lui, economica i mecanica, de0 catevaranduri mai sus trebuih sa reeunoasca ca, in lucrarile sale din urtna,el 0-a schimbat 2).

IvSpre a intelege cat mai bine semul in care 0-a schimbat

precum i atitudinea idealista a lui Durkheim, care a vazutin societate aspectul ei moral, ca un acor determinant, trebuiesa ne dam seama de concepTia sa dualista asupra naturii o1nene0i.Cu aceasta suntem adu0 sa privim o noua infa/ipre a gandirii

operii lui Durkheim, infaIi§area pedagogica. Ea este 0 cea maiputin cunoscuta 0 opera sa pedagogica este, cum spune Fauconnet,taproape pe deantregul inedita*. Totu§ Durkheim a profesat toataviala sa pedagogia, mai intaiii la Bordeaux dela 1887 la 1902,iar dela aceasta data mai departe la Sorbona. Un rezumat al operiisale pedagogice se cuprinde in volumul Education et Sociologic (Alcan,1922), eu o introducere de Paul Fauconnet, din care am citat mai sus.

De ce lima am crezut necesar sa legam acest aspect pedagogicde un anumit moment in desvoltarea doctrinei, a§a cum am expus-o

Barth, op. cit. 642.2) Barth, op. cit. pag. 641-61/2.

17

si

21

positia

po-zitia

www.dacoromanica.ro

C. SUDE IRANI!

pAna aid? Raspunsul nu este greu de dat. Din cele expuse rezultàvadit ca esentialul faptului social este actiunea sa educativa, caciel exercita asupra individului o putere coercitiva sau a tractivain scopul formdrii sale ; iar societatea, din fiecare moment, poatefi privita ca un sistem educativ in actiune. De altminteri, Durkhennn'a conceput societatea si educatia ca lucruri doosebite, dupa cumse exprima foarte bine Fauconnet in rAndurile urmatoare: (Ourkheimnu si-a impartqt timpul i nici gandirea intre doua activilidistincte, coordonate una cu alta intr'un chip intAmpla tor. Eltrateaza educatia prin partea unde ea este un fapt social: doc-trina educatiei este un element esential al sociologiei sale 1)

Iar Durkheim insu§ se exprima astfel: #Eu consider, intr'adevar,ca postulatul chiar al oricarei speculatii pedagogice ca educatiaeste lucru cu deosebire social, prin originile si prin functiunilesi ea prin urmare pedagogia depinde de sociologic mai mult ea deoricare altd stiinta* 2). Ash fund, societatea ii gaseste in educatie4mijlocur prin tare ea pregate§te in inima copiilor conditiile esen-liale ale propriei sale existento 3). Iar, dupa cum am doveditmai sus, individul are interes. sa se supuna la cerinyle societatii.Care este insa acest interes ? Tocmai el ne permite sa explicamacel dualism al fiinoi omenesti, care se deosebeste de vechiul dua-lism religios sau metafizic prin aceea cA el nu desparte pe om derestul naturii, ci Ii intregeste fiiny iiicnmpleta prin adausul sock-tätii sau prin aportul social. Caci in fiecare din noi existä doua

fiinta individuala, constituita din tot ce se refera la viapnoastra personala si fiinta sociala formagi din totalul credinolorsi practicelor morale, tradiliilor, adicd tot ce este colectiv expri-mAnd grupul social 0 nu persoana noastra. Iar scopul educatieinu este altul decat a constitui En fiecare din noi aceastä fling so-cialei. Cad aceasta din urma nu este data in cons titutia omuluisi nici nu s'a desvoltat in chip spontan, far% interventia

Aceasta insa§ pe masura formarii sale --- scos din pro-priul ei sAn aceste mari forte morale in fata carora omul simtitinferioritatea. Societatea se gaseste, la fiecare noua generatie,

a) op. cit. pag. 2.a) Durkheirn, op. cit. pag. 106;a) Durkheim, op. cit. pag. 49.

18

sate,

§i

fiinte:

rode-fa/U. ((a

si-a

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LIU EMIL DUIVKIIEIM

in fa la unei fiinte nou-nascute egois Le i asociale, la care_ trebuiecat mai repede sa a dauge, sa-i suprapuie o alta capabila de o via-0morala i sociala. Dar tocmai aceasta are de facut educatia. Ea nuse margineste sa desvolte organismul individual in directia naturiisale, ci ((creeazi in om o fiinià nona0). Iar defin4ia educatiei,exprimata pe scurt, o prezinta ca o socializare metodic5 a tinareigenera tiunis. Cat.suntem de departe cu aceasta definitie i cu acestfel de a vedea de conceptia obisnuitä a educaiiei, se vede delaprima datA. Wein sà indicam aici numai in treacat ca aceeas func-%lune de creatiune, pe care Durkheim o a tribuie eclucOei, am vazutea rezida si in natura societatii.

Din analiza aceasta rezulta vadit pana unde merge echivalentaaces tor doi termeni: educatie i societate. Am putea spine, para-frazand o vechie definitie a artei, ca educatia este #societatea adau-gata omuluit>. Caci credem a recla gandirea intima a lui Durkheimafirmand cá educatiei se datoreste tot ce este mai bun in noipropriu omenesc (proprement humain). Educatia ne face oameni,in tot ce acest cuvant are mai esential. Iar caracteristica ..aceastaowneasca ne vine din societate prin educaVie, sau si dela una sidela alta, caci in fond ele sunt una i aceeas. Durkheim spune:<(Omul, inteadaVar, nu este un om decat pentruca traeste in so-dietate*. Aceastá propozitie care, dupa el, rezuma lucrarile socio-logiei contemporane, este din ce in ce mai putin tagâcluita 2). Insaomenescul din om Ii ridica deasupra anirnalului, care se rezumala natura sa primitiva" si datoreste prea putin societatii. Deaceeain cursul ski dela Sorbona in 1914, Le pragmatisme et la sociologie,el spunea: Tot ceeace deosebeste pe orn de animal este de originesociala (lectia din 17 Martie). Astfel el a pus dualismul arniatitin natura omeneasca, caci animalul ramane in om o treapta infe-rioard, pe care el o depei fefte numai gratie societatii i cu concursulei. Jata de ce, cand definiam natura societatii prin aspecttil ei deconstrangere, am can tat sa determinam mai strict rolul acesteia.Acum suntem mai in stare sa afirmam pe temeiul faptelor ex-puse ea forte morala, care este sociatatea, cons trange i violen-leaza de fapt natura animalei a omului. Cat despre propria sa na-

1) DUrkheim, op cit. pag. 49-51.2) Durkheim, op. cit. pag. 55.

19

si

www.dacoromanica.ro

C. SUnETtANU

tux% omeneasck -aceasta nu poate fi constransà nici violentata,fiindca ea se formeazá in qi prin societate i nici nu exist5. intealtfel.Aceasta s'ar intamplk cAnd societatea I-ar gasi pe om format gata

s'ar aplicà asupra lui ca a forra deosebità; pe and forla aceastatriiiefte in el §i el se sile§te sà se ridice la Inà1imea ei. far pärerealui Durkheirn asupra pretinsului antagonism dintre individ 0. so-cietate, pe care am citat-o, capatà de-astadatà o exprimare precisà:Astfel, zice el, antagonismul ce s'a admis prea adesea intre socie-tate 0 individ nu corespunde /a nimic in fapte. . . Individul, voindsocietatea, se vre, a. pe el insu§. Acliunea ce ea exercità asupralui, pe calea educaliei mai cu seamk n'are nici de cum ca obiect

ca efect sà-1 inaburascd, s6-1 mic§oreze, sà-1 denatureze, ci dim-potriva s6-1 m'areasâ i sa-1 facà o fiinã cu adevarat omeneascd>>.In vederea aceasta 0. el face sfortare, care este o caracteristiciifoarte esenlial& a omului. Nu mai incape indoial asupra princi-piului dualist din om 0 el este necesar sociologiei, care #implica

*un principiu dualist: o experien0 individuald §i o experienTA co-lectiv6/). (Din acela§ curs, lec-cia dela 10 Martie). In legaturá cuaceasta el a formulat §i postulatul fundamental al sociologiei totatunci i in atte däi aproape- in forma urrndtoare: Tot ce omulare mai caracteristic rezultä din istorie 0 din viala comun5.Omul este un produs al istoriei i deci un produs al unei deveniri...Deci nu e nimip in el dat (donne).

Dac . privim lucrurile din acest punct de vedere, inielegemrespectul ce noi ii dator6m societàii precum i acelor puteri carein noi sunt opera ei. Astfel ca intr'un alt curs al ski tot din 1914,l'Enseignement de la morale a l'école primaire, Durkheim spuneintre altele: Ceeace respecthm in om este ceva mai mare cleatel, este re,spectul pentru raIiune, pentrueste tocmai proporlia intre respectuf datorit omului §i chipul incare el este tratat (lectia dela 7 Maiu). Iar intr'altà zi, la acela§curs de pedagogie, el se exprimk cu mai multà convingere i uaccente adânci de inspiraIie personalk in chipul urm'ator: Prinspirit omul se libereath de lume i acest spirit el 11 socote§te ca cevadumnezeesc. Spiritul devine valoarea prin excelen0 i un soiude opoziIie se stabile§te intre el 0 materie; astfel se desprindeaantiteza cre§tind dintre spirit 0 materie; ea duse la ascetismCeeace rAmâne adev5rat este ca in lucruri sunt douâ feluri de va-20

si

si

constiinca... ,Justitia

si

1

www.dacoromanica.ro

SO-CIOLOGIA LUI EMIL DURKHEIM

ion i bunurile morale sunt cele care posedd cea mai mare valoare...Dumnezeu devine un lucru intim, care traleste in constiinIedela 23 Aprilie). El adhugh apoi cã, intr'un limbaj cu totul laic,se poate arAà copiilor care este rolul spiritului.

V

Acestea ar fi rnomentele esenPale, prin care s'a produs schim-barea de atitudine a lui Durkheim i s'a inchegat definitiv nouasa atitudine idealistà i spiritualistà panh la un punct. Dachthshm la o parte- ordinea cronologicà a lucrhrilor sale, care nu re-produce totdeauna exact mersul insus al ideilor unui ganditor,

chuthm miscarea intern6 a gandirii sale, suntem desigur maiaproape de adev6r cand presupunem cà Durkheim a trecut oare-cum fireste dela Lfaptul educaliei la acela al religiunii. Aspectul edu-cativ al vielii sociale i conceplia educaiiei ce rezulta de aicinu era departe de rolul atribuit religiunii in constituVa società-lilor primitive si in chiar desvoltarea sufleteasch a omenirii. Spu-neam mai sus ca societatea este, in fiecare moment al desvolfariisale, un sistem educativ ; dar tot ash putem adaugh ca societatea,cel pu/in in fazele primitive, este un sistem religios. Dupa cum edu-calia este de origine socialà si este un Iucru cu deosebire social,tot ash originea sentimentului religios este in societate i religiuneaeste un lucru mai presus de toate social.

Am vázut ca ceeace este mai caracteristic in om este un produsal vie0i colective, al acelei experierqe colective deosebità de ex-perienca individualà. Respectul datorit, dupa Durkheim, acelor fa-culthir care-I fac pe om si nu existà cleat omul social, seindreapth indirect societhIii, pe terenul ca'reia au crescut raIiunea,constiinIa, spiritul Nicäiri insa experier4a colectiva nu irnbrachforme mai tipice ca. in religiune, deoarece credinIele religioase suntreprezentArile colective prin excelenca. Reprezenthrile colectivetraduc experierga colectiva, dupà cum cele individuale traduc ex-perienIa. individualà. Dach totdeauna aceasta din urma este depen-denth de cea dintaiu, in sacietalile primitive lush' ea -este quasisau deadreptul inexistentà. De ce? Hilda in societaIile primitivetoate reprezentdrile, fiind religioase, sunt eo ipso colective. Aicinu exist4 alth experienta deck cea eolectiva si, nu numai c. socie-

21

(leetia

si

www.dacoromanica.ro

C. SUDETE 1NU

tatea este un sistem religios, religiunea _este societatea insi. Aceastaar fi teza -suslinuta de Durkheim in monumentala sa opera: Lesformes élémentaires do la vie religieuse, in care luAnd ca exemplusistemul totemic in Australia cauta sa descopere <(cauzele, tot-dearma prezente, de care depind formele cePmai esentiale ale gtin-dirii 0 ale practicei religioas01). Folosindu-se de un vast materialetnografic, el ajunge la o noua interpretare a fenomenului religiossi a religiunii interpretare sociologicei precum si la teoria so-ciologicd a cunoafterii. Tinand searra de apropierile facute maiinainte, nu este exagerat, deck poa Le in termeM, sa spunern Caformele elementare ale vietii religioase sun'. in acelas Limp si celeale vietii shciale.

,A incerch sa darn o icoana numai a proportiilor problemei puseIn aceasta opera si a ipterpretarii sale sistema Lice, ar trece preamult -de marginile unui rezumat. Desigur ca este una din cele maimari si mai indrasne-te opere din sociologia con temporana. In eaDurkheim a tras ultimele concluziuni ale gandirii sale, mergAnddeadreptul la fenomenul religios cel mai elernentar, care este tot-odata i fenomenul social cel mai elernentar. El a cautat s'a des-valuie Inas taina vieii aociale in formele primitive ale religiunii,caci aceasta frind un conglomerat de reprezentari colective maipresus de toate inchide in sine prima urzeala a fa2tului socialdesbracat de complica-tiile iSosterioare infaliseaza deadreptulcercetarii radacinile cunostintei omenesti in religiune i deci in so-cietate. Deaceea sistemul lui Durkheim pentru un spirit siste-matic ca al sari trebuià sa duca aici, adica la o sociologic re-ligioasd §i la incoronarea ei printr'o noua teorie a cunoasterii sauo nouà metafizicd.

Punctul sari de plecare sta in existenta deosebita a reprezen-tarilor colective, de care Durkheim s'a ocupat 0 mai inainte, farasa le foloseasca eum a facut aici in studiul religiunii. ha cum ledefineste in introducerea volumului sau: 4-teprezentarile colectivesunt produsul unei imense cooperatii care se intinde nu numaiin spa-tin, ci si in timp".. . lungi siruri de generatii au strtms inele experienta i tiinta lor. 0 intelectualitate foarte particulara,

2) Durkheim, Les formes elementaires de la vie rcligieuse pag. 11._(Alcan,1912).

22

i

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA EIJI EMIL DURXIIEIM

nesfarsit mai bogata si mai complexa dealt aceea a individului,este deci oarecum concentrata acolo. Se i4,-/elege de atunci cumra/iunea are puterea de a depasi intinderea cunostimelor empi-ricee). Ele exprima nggresit societatea, care este o realitate suigeneris i cea mai inaltà realitate ce putem cunoaste prin obser-va/ie in ordinea intelectuald i morala. Deaceea ele i poarta pe-cetia societacii, dupâ cum spuneh Durkheim si in cursul sàu desprePragmatism fi sociologie: Orice reprezentare colectiva este investitacu un prestigiu, in virtutea chiar a originei sale (lec/ia din 21Aprilie 1914). Mai spicuim Inca: Societatea este facuta de reprezen-tarile colective... Reprezentarile colective stint\ adevaruri pentrupopoare i ele constituesc fiin/e speciale (êres spéciaux).

In acest chip vom: in/elege i explicarea originei sociale a cate-goriilor cunoasterii, caci ele sunt reprezentari colective, al carorcaracter social explica necesitatea categoriilor de limp, spa/M,cauzalitate. Societatea nu poate lash aceste categorii la liberularbitru al indivizilor, caci e o chestiune de existenta pentru ea,zice Durkheim: d'entru a puteh tral, ea n'are numai nevoie de unsuficient conformism moral; este un minimum de conformism logiede care ea nu se poate Inca lipsi>> 2). In desbaterea dintre aprioristi

empiristi asupra originei categoriilor, Durklieim este de parteaaprioristilor, care lash' categoriilor proprietalile lor caracteristice;.ceeace nu face empirismul. Aces ta reduce rat,iunea la experien0

prin aceasta Ii rapeste universalitatea i necesitatea, caracteri-sticile sale; deaceea empirismul clasic ajunge la iraiionalism. Aprio-

--rismul este mai consecvent i Durkheim Ii pastreaza integral prin-cipiul, dupa, care cunostinla este formatà din doua feluri de ele-mente ireductibile unul la altul 3). De aici incepe insa deosebireateoriei sociologice fa/a de aprioristi caci, desi rationalisti, ei punorigmea categoriilor pe socoteala spiritului, care are oarecare pu-tere de a depasi experieno, de a adaugh la ceeace este dat ime-diat, putere inexplicabild totus in cadrul constiin/ei individuale.Ceeace insa aprioristii pun pe socoteala constiinfei ipo-

1) Durkheim, op. cit. introd. pag. 22-23. Printre a1ii a mai studiat re-prezentarile- colectivc si Levy:Bruhl in Les fonctions rnentales dans les sociétésin férieures (Alcan, 1912, ed. ID.,

2) Durkheim, op. cit. pag. 24.3) Durkheim, op. cit- pag. 19-22.

23

individuale,

si

www.dacoromanica.ro

C. SUDErEANIJ

teza lui Durkheim o pune pe aceea a conftiinlei sociale, a societipiDeci el substitue pe kceasta din urm6 con§tiinlei individuale. So-lu-ciunea aceasta sociologia a fast intrev&zufa mai intAiu de Hegel,dup'& cum observ i d-1 116dulescu-NIotru,

Este bine sä notám aici o coinciden0, care nu este intamp15.-toare, ci decurge din logica internã a gandirii lui Durkheim. Inteoria sociologicä a cunoa§terii regAsim acela§ dualism, pe care 1-amrelevat in teoria- educe-Pei. E vorba iarg§, de doua fiinte uca in-dividualà i alta sociald. Aceasta din urmà este inteun caz i in-tealtul opera societe4ii, care pe deoparte cautk s'o constitue prineducalie §i pe de alta ii procurà cadrele de desvoltare ale gandirii,Dupà cum societatea, prin educaIie, trebuie sá adauge, sâ supra-pun& la fiir4a asocial& o alta capabil& de o viaVa. social' 0 mo-ra15, tot a§à ea, prin necesitatea aprioria a categoriilor fàuritedin sine, adaugia. sau suprapune la fiinca nercgionalei una raponalkDeaceea societatea este raIiunea. lea 0. toe% semnificarea dua-lismului sociologic, pe care 1-am vgzut exprimat pretutindeni.Aceasta inseamna cà societatea se ridicei deasupra individului, intiomeniul intelectual 0. moral, iar in Trasura in care el participala societate se depà§e§te pe sine, a-Lk and 1ucreaz5. cat 0 andgande§te 2).

Dar mai este ceva. Deoarece primele sisteme de reprezenfarice omul §i-a fgcut despre lame i despre sine stint de origin& -reli-gioasg, religiunea a Inceput prin a line locul de filozofie 0 de §tiinle.In .acest caz, ea a imbogalit spifitul omenesc deja format cu oare-care idei ; ba chiar mai mult, ea a contribuit ski formeze. t(Oamenii,spune Durkheim, nu i-au datorit numai, bunä parte, materiacuno§tintelor lor, ci 0 forma dupg care aceste cuno§tin-ce sunt pre-lucrate#3). A§a dar, a pune in societate originea categoriilor estetot una cu a o pune In religiune, aci societatea primitiv 5. se eon-fund& cu religiunea.

*

Vezi i D-I C. 11-adulescu-Motru1 Elemente de metafizicä, pag. 172,-176Buc. 1912.

2) Durkheim, op. cit. pag. 23.3) Durkheim, sop. cit. pag_. '12.

24

1).

tn

5

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LUI EMIL DURKHEIM

Du Pà aceastà analiz'a destul de lungg, sarcina noastrà e .quratà9i legatura reprezentArilor colective cu formele de ideal create desocietate apare destul de- fireascà. Dela reprezentgrile -colectivela lumea valorilor nu este &Cat un pas1). Reprezentdrile colectivesunt adevaruri pentru popoare, spuneà Durkheim, iar judeditilede valoare sunt opera societ4ii. Societatea, dupd el, este esenlialcreatoare_ de ideal 0 este o sintez6 de coh§tiinle. In societate oa-menii au unele lucruri de respectat in comun, care se exprimil inreprezenarile colective 0 de care ei leaga anumite valori. Cuminsa nicàiri reprezentarile colective n'au un prestigiu mai marecleat in viaca re1igioas, deoarece acolo traduc -o experieupcolectiva fâra rival, ne d'arn seama de impurtana rolului pe careDurkheim 1-a atribuit judec4ilor de valoare §i in general lumii

Deaceea el a ridicat societatea deasupra individului,pentru a face din ea un ivor permanent de valori. Societatea ca osintezA de con9tiinIe, impune individului mirajul unei vieci su-perioare. NicAiri nu se vede mai bine aceastA tendinca cleat instudiul sàu asupra viefii religioase. Ca'ci valorile, care ise aflä pre-tutindeni, sunt aici ca in domeniul lor natural. Totdeauna oameniiau pus ca o valoare deosebitA, ca un ideal existerqa unei lumiperil:tare, unei lumi supranaturale 0 au fdcut din ea criteriul prinexcelenfa al valorilor. Dar punctul acesta_ de vedere iiu puteh fiIntocmai acela al lui Durkheim. El a redat valorile adevArateilumi reale 0 a pus criteriul lor in viaca colectivá. Ideiatificand so-cietatea primitivâ cu religiunea, el a implântat ideahrl care fu-sese apanajul exclusiv al religiunii in deyenirea socialei. Este onecesitate pentru societate sd intre/in6 idealurile i sa le prelun-geascg, spune Durkheim 2) intr'o comunicare a sa la Congresul defilozofie din Bolonia. In aceastâ comunicare el afirma câ toate ju-decalile -sunt judecaIi de- valoare, determinate de experienp co-lectiva sau de mediul social. Valoarea unui lucru nu este in funcIiede acest lucru, ci in functie de un ideal pe care colectivitatea IIreprezintd prin acest lucru, de pildà drapelul; soldatul moare

1) Asupra acestei Intregi parti: Bougie, Legons de sociologic sur l'évolu-tion des Valeurs (Armand Colin 1922), a vedeà i recenzia noastrA in Arhi-vapentru stiinta i reforma sociald, an. IV, no. 2.

2) Revue -tie metaphysique et de mor2s. Jugements de valeur et juge-ments d'existence.

25

'valorilor.

Ku--

www.dacoromanica.ro

C. SUDETEANt

pentru el, fiindca societatea a stabilit astfel. Idealul se schimbaevoluiaza cu societatea. El este dat de experien0-, insa nu de cea

ci de cea colectiva.Si acum mai putem adaugh ceva. Daca gocietatea este un izvor

permanent de valori, daca este creatoarea idealurilor prin careea träieste ridicand pe individ pana la ele, nu este ea cel maiinalt ideal? Desigur, un ideal in curs de vesnica devenire; iar insocietftile primitive uncle religiunea i societa tea sunt una1 eaeste pentru indivicl singura divinitate sim-tità cu care comunicap la care participa, este Dumnezeu insus. Ce semnificare capatapentru c,oncep pa generalà a societftii acest sis tem valaareaexcel) tionala ce i-se atribuie primordial, este usor de vazut. Eaeste, in orice caz, valoarea palorildr.

VI

Am strabatut pana aici pe rand feluritele aspecte- ale gandiriisociologice a lui Durkheim i firesc ar fi sa ne oprim. Desi 'MO.' ex-punerea noastra a fost des tul de lunga potrivit cu complexitateaoperii analizate ea n'ar fi tows completa, daca n'am privi cftde pe scurt raportul ce sugine sociologia cu celelalte tiine sociale.Ne va fi CU atat mai usor, cu cat acest raport se desprinde din ana-liza anterioara. El a fost, de ahminteri, tratat indeosebi in articoluldeja eitat Sociologic et sciences sociales.

De obiceiu se desparte sociologia de stiintele particulare alesocieta-tii opunand termenul de general celui de special. Acest cri-teriu, care- se &este la multi. sociologi Actuali, nu poate duce cleatla arbitrar cum este la Giddings, prin reducerea elementelor pri-mare si generale la populatia social(' i; caci nu poti vorbi de via-tasociala intreaga cu privire la un aspect particular. Tot ash Tarde,.Gumplowicz, Ward si altii nu spun cum sociologia stà in raportcu celelalte stiin-te social; de care ei o deosebesc totus1). Aceastadistinctie a fost incercata dupá un principiu in aparenfa altul decatre Simmel. Dupa acesta, stiintele speciale studiazâ ce se pe-trece in societate, nu insas societatea, did numai sociologia se ocupa.de grupurile in care se petrec fenomenele studiate de stiintele spe-

1) Durkheirn i Fauc6-nnet, art. cit. pag. 479.

26

individualt,

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA LUL EMIL DURK HEIM

ciale. Procesele prin care stint atinse scopurile de eatre oameniin societate nu sunt sociale prin sine, caci ele sunt numai conOnutul.Iar asocialia, care le corgine, este singurul lucru anume social §isociologia este §tiinIa asocialiei in abstracto. E u§or s ghicimobieclia lui Durkheim. El va zice ca abstracIia trebuie sa fie con-forma aici cu natura luerurilor, caci daa este drept ca tot ce sepetrece in societate nu e social, n`u e tot a§a cu tot ce se producein societate §i prin ea, Iar, in acest punct, cunowem deajuns gândirea lui Durkheim, spre a mai starui. A separa, in acest schip, so-ciologia de §tiin%ele, sociaN, inseamna a ,o reduce sâ fie o filozofieformal5.1). Conceppe pur nominalistil, spunea Inca Durkheim intr'oleclie de seminar asupra lui Simmel i GiddingS. Sociologia ar firezultatul unui fel de abstraqie analoaga cu tea dift- geometrie,privind numai forma societalii, pe cand tiinele speciale ar studiamateria ei. Nu exista ca atare docat indivizi §i relafiuni interindi-viduale. Dar tocmai Simmel, obiecteaza Durkheim, n'a vazut ca-racterul creator al sintezei, caci noliunea esen%iala rámane aceasta:tolul contribuie sa faca partea (leccia dela 3 Aprilie 1g44). Acestaeste §i fondul ultim al gandirii sociologice a lui Durkheim. Oricesinteza, dupa el, este creatoare i deci societatea este o sintezacreatoare.

Concep%ia aceasta, exp'usa 0 mai sus, revine aici cu o preciziuneincomparabila. De aici decurge i conceplia sociologiei, caci nu estenevoie sa isolezi culare aspect ca obiect special al nouti §tiin/e.Cum mu4imea fenomenelor sociale nu poate fi studiata deck prin-tr'un nuffiar de discipline speciale, in care ele se impart, sociologianu este cleat sistemul ftiinfelor sociologice 2).

vuIar acum un ultim cuvant, care ar fi al criticei. Ctm pe aceasta

am Mcat-o in masura explicarii 3) sistemului lui Durkheim, nemane prea pu/in de zis. Timpul unei asemenea critici n'a sosit Incapoate i ea trece peste puterile noastre.

1) Art. cit. pag. 479-484.2) Art. cit. p. 484-485.a) Vezi Iti aceastà privinva §i articolul d-lui Ralea: Emile Durkheim, Viata

romaneasca 1921.

27

ra-

www.dacoromanica.ro

C. SUDETEANU

A face din sistemul acesta pur isimplu q negatiune a individului,in sensul ca. acesta este exclus pana la anihilare, am vazut Ince masura poate fi adevarat. Ceeace a ramas de obiceiu In minteanoastra din disculia sa cu Gabriel Tarde, a fost tocmal opozipasumard la individualismul acestuia. El a refuzat totdeauna s acordeindividului rolul predominant ce-1 aveh in qingeniosul sistem allui Tarde)). Desl nu putem trata in treacat sociologia lui Tarde,e deajuns sa observam ca el nu se afla tocmai la extremitatea opusaacestuia, Cel pircin aspectul 'educativ -al vie0 sociale cum ob-serva i Fauconnet ne face O. vedem mai bine gandirea sa asupraraporturilor dintre societate i iiidivid i asupra rolului jucat deacesta. Daca ar fi sa definim sociologia lui Durkheim pe baza acestorelementé ne apare ca o sociologie a obligatiunii consimliteprin acordul dintre individ i societate. Societatea ii patrunde peindivid i Ii devine oarecum ceva imanent. Deaceea putem ramanecu nedumeritea aceasta i anume, daca socialul, pentru Purkheimeste mai mult ceva interior, care ne informeazd spre a intre-buinlà un termen impropriu in ini,elesul ct ne formam in el

prin el, sau este pur i simplu ceva exterior si impus din afara,asâ cum se exprima Starnmler in aceasta definiIie: ((Social esteceeace este reguIat din afard)).

Sigur este, pe failed aceasta, ca Durkheim a privit chiar fara savrea printr'un simplu artificiu de metoda numai aspectul or-ganizat, Incremenit oarecum sociale, tocmai contrarde ce-a facut marele sau adversar Tarde, caruia Ii obiectà intr'olec/ie de seminar ca imitalia nu prinde cleat ce este necrganizatin societate, superficial si mobil (un sol extremement mouvant),teren care -exista totdeauna. Deaceea poate daca Tarde a fost unsemanator de idei, _Durkheim,a fost Mai ales adancitorul unei sin-gure idei izolate de tot ,ce n'a fost ea pana la limitele o bse-siunii. Dealtfel, ei infajiseaza doua faze necesare ale aceleiasi stiin%e.Pe cand Tarde Irisa n'a facut scoala propriu zisa desl ideile saleasupra flutura In aer Durkheim a facut scoala, ceeaceeste conform si cu concepIia sa despre

Mai este o caratteristica gencrala a sistemului, pe care e bines'o puneni_ in lumina, dui-A ce-am intrezarit-o adesea in cursulexpunern. La diferitele aspecte ale vistii sociale educatie,origmea cunoa9terii peste tot a fost vorba de condiciunile de28

al

§tiinta.

cea

ei

vielii

www.dacoromanica.ro

SCYCIOLOGIA LUI EMIL DURKHEIM

existentd ale societatii. Toate aspectele acestea sunt exigen-ce deviaca ale societafii conformism moral, conformism logic, carese resfrang necesar asupra individuiqi. Ar reie§i de aici Ca societatea10 urmarWe scopurile ei incon0iente de conservare proprie inpaguba indivizilor, a§o. zicand. Ace§tia traiese i lucreaza pentruea, chiar atunci cand lor proprii sunt satisfacute, in vir-tupa unui acord imanent_Tocmai aceasta face marelia doctrineilui Durkheim i eficacitatea ei practica cea mare, caci raporturilede -via-Va ale individului in sanul vieii colective capata o coeziuneindestructibild, ceva din puterea elementara a instinctului. Dinpunct de vedere teoretic frisk s'ar puteA gasi aici o slabiciune asistemului, care nu explica indeajuns cum se face legatura aceastaindisolubila i instinctiva a individului cu societatea, cdnd viatasufleteascd a individului in aceea presupune mai malt dec.& instinctul§i se desfdpard pe un plan superior, acela al inteligentii.

Oricum ar fi, doctrina lui Durkheim are la baza cultul energieimorale odata cu acela al societaIii. Ea este o perrnanentade disciplina morald, iar sociologia sa nu se poate defini mai binecleat ca o sociologie a disciplinei morale.

In vremea noastra, cand cultul datoriei 0 al sforIarii este o

gluma, inal-pmea stoica a aces tei doctrine proiecteaza in ochii no§trica singur obiectiv 0 ideal al Societatea.

C. SUDETEANU.

lee-Pe

viecii:

www.dacoromanica.ro

PREF AT-ASuntem ash de pulin obisnuivi s tratam faptele sociale tiini-

ficete incat uncle propoziliuni cuprinse in aceasta lucrare pot &àmire pe cititor. Cu toate acestea, daca exista o stiinc,a a societalilor,trebuie sa te astepti ca ea sa nu constea intr'o simpla parafrazaa prejudecalilor traditionale, ci si ne faca a vedeh lucrurile altfeldecAt se inf4iseaza omului de rand; caci obiectul oricarei stiiriceeste de a face descoperiri orice descoperire incurca mai multsau mai putin opiniunile primite. Afara numai daca nu se cla

comun, in sociologie, o autoritate pe care el n'o mai are demulta vreme In celelalteystiin/e si nu se vede de unde ar puteaea sa-i vina trebuie ca savantul säi iea hotatirea de a nu se lashsperiat de rezultatele la care ajung cercetarile sale, daca au fosturmate metodic. Daca a cauth paradoxul este treaba unui sofist,a fugl de el, cand este impus de fapte, este isprava unui spiyitde curaj sau fat% credinca in stiinVa.

Din nenorocire, este mai usor sa admiti aceasta regula in prin-cipiu i teoretic cleat s'o aplici cu staruinVa. Noi suntem Inca preaobisnuivi sa hotarim, toate chestiunile acestea dup a. sugegtiile sim-/ului comun pentru ca sa puIem usor departe de discu-pile Atunci cand ne socotim desbara/i de el, he im-pune judecacile salt fara sa bagam de seama. Numai o practieaIndelung i speciala ar puteh sa inlature asemenea scaderi. Iatace pretindem cititorului sa binevoiasca a nu pierde din vederci.Sa nu uite.ca felurile de a gandk cu care el este prea obisnuit suntmai curand contrarii decat prielnice studiului stiiniific al fenome-nelor sociale i, prin urmare, sa se feriasca de primele sale im-presiuni. Daca se lasa i voia lor fara de impotrivire, el se expunea ne judecA Para' sa ne fi Astfel, s'ar puteh intampla sa ne

30

sim-tului

fart

tinemsociorogice.

int,eles.

p

www.dacoromanica.ro

Invinuiasca. ea am vrut sa indreptaPrn erima, sub pretext ea facemdin ea un fenomen de neiologie normala. Totuv obieccia a fi copilareasca. Cad daca e normal Ca, in orilice societate, sa fie crime,nu e mai puPn- normal ca e/e sa fie pedepsite. Asezamantul unuisistem represiv nu este un fapt mai pupn universal deck existen-caunei criminalitaP, nici mai pulin indispensabil sanataPi coleetive.Pentru ca, a nu fie crime, ar trebul o nivelare a constiimelor in-dividuale care, pentru motive ce se vor alla mai departe, nu e nicicu putinVa i nici de dorit; dar ca sa nu fie represiune, ar trebulo lipsa de omogenitate morala care nu se poate impach cu,existenlaunei societaP. Numai c, porninci dela acest fapt c. crima esteurita i detestabila, sjmui comun conchide_pe nedrept din aceastaca ea n'ar puteà sa dispara prea deajuns. Cu simplismul eau obis-nuit, el nu pricepe c. un lucru cpre e respingator sa poata ave4vreo raliune de a fi folositor ; dar totus nu este nicio ,contrazi-cere aid. Nu sunt oare in organism funcpuni respingatoare al ca-rora joe regulat este trebuincios sanatapi individuale? Oare nuurdm noi suferinla? cu toate astea o fiirqa care n'ar cunoaste-oar fi un monstru. Caracterul normal al unui lucru sisentimentelede respingere ce el inspirà pot chiar fi solidare. Daca durerea esteun fapt normal, e cu condipa de a nu fi iubita, dacâ drima este_normala, e cu conditia de a fi urata Metoda noastra n'are decinimic revoluponar. Ea este chiar, oarecum, esenPal conservatoare,de oarece priveste faptele sociale ea lucruri a cdror natura, orichtar fi de moale i mládi6asä, nu este cu toate acestea achimbatoaredupà voie. Cu cat e mai primejdioasa doctrina care nu vede in el

1) InsA, ni se obiecteazà, dacA s'Ankatea cuprinde elemente de nesuferit,cum s'o prezentAm ca mai sus drept tinta imediatA a conduitei? Nu esteaigi nici o contrazicere. Se intAmpla mereu ca un lucru, desi fiind vAtAmAtorprintr'unelc din urmarile sale, sA fie printr'altele folositor sau chiar trebuin-cios dar, dacA efectele rele ce are sunt neutralizate regulat de o influentacontrarie, ajunge In fapt ca el slujeste fdrA si -vatame si cu toate acestea estetotdeauna denm de urat, cad nu Inceteaza de a constitui prin sine un pericolintAmplkor, care nu sste inlaturat deck prin actiunea unei forte antagoniste.Acesta e cazul crimei; Aml cc ea face societkii este nimicit prin pedeapsA,daca ea functioneazA regulat. II.AmAne deci cA, fAra a produce rAul ce-I implicA,ea sustine cu conditiile fundamentale ale vietii sociale raporturile pozitive cevom vedeit mai pe urmA. Numai cum fArA voia sa, asa zicAnd, este Men-CA nesu-yArAtoare, sentimen tele de groazit al cAror obic,ct este sunt totus Intemeiate.

31

i

www.dacoromanica.ro

cleat produsul unor combinaiii mentale, pe car& un-si,mplu arii-ficiu dialectic poate, intr'o clipk sà le rästoarne cu totul

Deasemeni, fiiudc. este obi§nuit reprezinci socialgca desvoltarea logicá a unor coneepte ideale, se va_ socoti pategreoaie o metoda care face s'a atArne evolufia colectiva de con-di-pi objective, definite in spaliu, i nu este irnposibil a fi tratatca materialist. Cu toate acestea am putea mai pe drept sa reven-dicgm denumirea contrarie. In adevgr, esenca spiritualismului nustà in aceasta ideie ca fenomenele psihioe nu pot fi irnediat deri-vate din fenomene organice? Iar metoda noastra nu este in partedeck o aplicare a acestui principin la faptele sociale. Dupâ cumspirituali§tii despart regnul psihologic de regnul biologic, noi des-pLiim pe primul de regnul social; ca i ei, noi/nu primirn s'a ex-pliam eel mai complex prin cel mai simplu. De fapt totu§, niciuna nici cealaltä numire nu ni se potrivese intocmai; singura pecare am primi-o este aceea de. rafionalist. Tinta noastra de seamäinteadev`ar, este de a intinde la conduita ornfineasea rmionalismul

arátand ca, privith in trecut, ea este reductibilA la ra-porturi de cauz6 Ia efect pe care o opermie nu mai pup ralionaldpoate s'o transforme apoi in reguli de acliune pentru viitor. Ceeaces'a ebemat pozitivismul nostru nu este decal o urmare a acestuirationalism 1). Nu pcqi fi ispItit sà depd§e§ti faptele, fie spre a dasocotea1 4 de ele fie spre a le indrumh cursul, decat in rnasura incare le crezi iraionale. DacA sunt in intregime de inIeles, ele ajungtiineL ca i practicei: tiinçei, eaci nu este ajunoi motiv sá calqi

in afard de ele ra-Pnile lor de a fi; practicei, cãci valoarea lor utilaeste una din aceste ra-puni. Ni se pare deci cä, mai ales pe timpulacesta de misticism ce rena§te, o asemenea incercare poate i tre-buie sa fie primith 4.'11 nelini§te §i chiar cu simpatie de cAtre to/iaceia care, de0 desparIindu-se de noi intr'unele puncte, impIrta-9esc credirrca noastra In viitorul raçiuniL

PREFATA EDITIEI A DO-UACând a ie§it aceasta carte Tentru prima ohra, a star-nit contro-

verse destul de vii. Ideile curente, ca i zapacite, se impotrivirà

1) Adica nu trebuie confundat cu mctafizica pozitivista a lui Comte 0Spcnco-r.

32

sa-ti viata

etiintific,

www.dacoromanica.ro

intaiu cu atata energie incat, inWun timlt, he-a fost aproape cutneputima sa ne facem inteles. Chiar asupra punctelor unde ne-amexprimat cat se poate de lamurit, ni s'au atribuit fära rost vedericare n'aveau nimic comun cu ale noastre i s'a crezut a ne combatetombatandu-le. Atunci cand declaraseram in mai multe randurica contiina atat individuala cat 0 social'a nu era pentru noinimic substan/ial, ci numai tin total, mai mult sau mai pi/in siste-matizat, de fenomene sui generis, s'a luat aceasta drept realism 0 on-tologism. Atunci cand spuseseram anume i repetaseram in toatechipurile Ca via/a sociala era toata facuta din reprezentari, ni s'aadus invinuirea ca am -inlaturat elementul mental din sociologie.S'a mers chiar pana la refacerea contra noastra a unor procedeiede diseulie ce se puteau crede dispärute definitiV. Ni s'au imputat,intr'adevar, unele pareri pe care nu le sus/inuseram, sub pretext caele erau #conforme cu principiile noastre». Experien/a dovedisetotus toate pericolele acestei metode care,. ingaduind sa construe§tidupa voie sistemeld ce discuti, ingaduie to todata sa ai dreptatefàrà greutate.

Nu credem ca ne inselam spur-land ca, mai pe urma, rezisten/eleau slabit treptat. Fara indoiala, mai sunt Inca propoziiii care nise tagaduesc. Dar n'am puteà nici sa ne miram i nici sa ne plan-gem de aceste contestari mantuitoare ; este foarte limpede, in adevar,ca formulele noastre sunt menite a fi schimbate in vlitor. Ca re-zumat al unei practice personale 0 de nevoie restransa, ele vortrebui sa evoluieze necesar pe masura ce se va ca§tigh o experientamai intinsa 0 mai adancita realitalii.sociale. In ce prive9te me-totla, de altminteri, nu se poate face niciodata cleat ceva provi-zoriu ; caci metodele se schimba pe masura ce tiina inainteazà.Nu e mai pu/in drept ca, in timpul acestor. din urma ath, cu toateimpotrivirile, cauza soqologiei obipctive, specifice i metodice ac4tigat teren fara de incetare. Intemeierea lui Annee sociologiquea ,contribuit desigur mult la acest rezultat. Deoarece imbraliseazadeodata tot domeniul tiin%ii, Armee a putut mai bine cleat micelucrare speciala sa dea sentimentul a ceeace ssociologia trebuiepoate sà devina. S'a putut vedea astfel Ca ea nu era condamnatasa 1%1-nand o Jamul% a filozofiei generale si ca, de alta parte, ea-clutch Sa intre in atingere cu amanuntul faptelor fara sa degenerezein erudicie curata. Deaceea n'am putea sa multumim indeajuns

33

a

si

www.dacoromanica.ro

ardoarei §i devotamenthlui colaboratorilor no§tri ; mulcumita loraceastà demonstra-cie prin faptà a putut fi Incercatd §i se poate ur-mArl.

Cu toate acestea, oricht de reale ar fi aceste progrese, este de ne-tagaduit ca gre0te i confuziile trecute nu sunt inchrisipite pe deantregul. Deaceea am vreà sa ne folosim de aceastàa doua ediVe spre a adAugh chteva explicAri la toate acelea pe carele-am dat Inca, sh rAspundem la unele critici i sA .aducem intr'uuelepuncte alte precizAri.

PropoziTia duph care faptele sociale trebuie sa fie tratate ca lucruripropozi%ie care este chiar la baza metodei noastre este din acelea

care au provocat cele mai multe contraziceri. S'a socotit ca para-doxal i scandalos a asimilh realitalilor din lumea exterioarh peacelea ale lumii sociale. Insenmh a se in§elh in chip ciudat asupra

importancei acestei asimildri, a ehrei obiect nu estede a cobor$ formele -superioare ale fiin-cei la formele inferioare, cidimpotriva a revendich pentru primele un grad de realitate eelpucm egal cu eel pe care toatA lumea 11 recunowe celor de al doilea.Nu spunem, intr'adevAr, ca faptele sociale sunt lucruri materiale,ci sunt lucruri cu acela§ titlu ca i lucrurile materiale, de§1. inteunalt chip.

Ce este inteadevar ui ludru? Lucrul se opune ideei ca ceeaceeste cunoscut din afara la ce se cunoa§te dinhuntru. Este lucru ori-§ice obiect de cuno§tinp care nu este 7in chip firesc interpenetrabilcu inteligenla, tot despre ce nu putem sa ne facem o no-pune ade-cuatà printeun simplu procedeu de analiza mintalà, tot ceeace spi-ritul nu poate ajunge sA inteldaga deck c condilia de a ie§i. dinel insu§, pe cale de observa/ii i experirnentari, trechnd treptait,dela caractereIe ,cele mai exterioare i cele mai imediat vizibilepAnd la cele mai putin vizibile i cele mai adanci. A. privi fapte deun oarecare ordin ca lucruri, nu e deci a le a§ezh in cutare ori cu-tare categorie a realului; este a observh fa -c6. de ele o oarecare ati-tudine mentalà. InseamnA a incepe cercetarea lor luhnd ca prin-cipiu ch nu se §tie absolut ce sunt ele i cA proprieta-cil e. lor carac-teristice, ca i cauzele necunoscute de care athrnA, nu pot fi des-coperite prin introspeciia chiar- cea mai ingrijith.

34

Inlelesului,

Intelegerile

si

www.dacoromanica.ro

Termenii astfel defin4i, propoziiia noastra, departe de a fi unparadox, ar puteh sa treaca aproape ca cevh dela sine inceles dacan'ar fi prea adesea nesocotita in §tiinlele care se ocupa cu omul

mai cu searna in sociologie. Inteadevar, se poate spune cu acestorice obiect de 0iirga este un lucru, In afara poate de

obiectele matematice ; eaci In ee prive§tek pe acestea din urmä,cum le construim noi in0ne dela cele mai simple. Ora l cele maicomplexe, ajunge, spre a §ti ce sunt, sä privim inlauntrul nostru

sa analizam interior procesul mintal din care rezulta. InsTi In-data ce e vorba de fapte propriu zise, ele sunt pentru noi, In mo-mentul cand cautam sa le facem tiin%a, cu necesitate necunoscute,liwruri ne0iute, caci reprezentarile ce s'au putut face despre ele incursul vie%ii, fiind facute fara metoda i critica, sunt lipsite de va-loare §tiimifica i trebuie lasate la o parte. Faptele psihologieiindividuale Insele infaIi§eaza acest caracter i trebuie sa fie con-siderate sub acest aspect. De fap; de0 ele ne sunt interioare prindefinitie, conOinta ce avem despre ele nu ne arata nici natura lorinterna i zici geneza. Ea ni le face cunoscute pana la un punctoarecare, dar numai cum senzaIiile ne fac sà cunowem caldurasau lumina, sunetul sau electricitatea ; ea ne da asupra lor impresiiconfuze, trecatoare, subiective, iar nu notiuni limpezi i lamurite,concepte explicative. Si tocmai din acest motiv s'a intemeiat Intimpul acestui secol o psihologie obiectiva a careia regula funda-mentala este de a cerceth faptele mintale din afara, adica dreptlucruri. Cu a-tat mai mult trebuie sa fie a§à cu faptele sociale ; cacicon0iinta n'ar puteh fi mai competenta spre a le cunoa§te dealtsa cunoasca din propria sa viata 1). Se va raspunde ca, deoareceele sunt opera noastra, n'avem cleat sa capatarn con0iinfit ednoi in§ine spre a ti ce-am pus acolo 0 cum le-am format. Insa,mai intaiu, cea mai mare parte din institutiile sociale ne sunt la-sate gata de generatiile anterioare ; n'am luat nici o partela formarea lor §i, deci, nu intrebandu-ne vom puteh descopericauzele care le-au provocat. Mai mult, chiar atunci cand am cola-borat la nwerea lor, abià daca intrevedem In chipul cel mai ne-

Se vede c4, spre a admite propozitia aceasta, nu e nevoie a substine cgviata socialà este facutà din altceva cleat din reprezentari; ajunge a spunec. reprezentarile, individuale sau colective, nu pot fi studiate stiintific decat cu conditia de a fi studiate obicctiv.

35

p

§i

1)

www.dacoromanica.ro

deslu§it, §i adesea chiar cel mai neexact, adevaratele motive carene-au determinat sa lucram §i. natura aqiunii noastre. Deja, atuncicand e vorba numai despre demersurile noastre particulare, §timfoarte eau pricinile relativ simple care ne calauzesc ; ne credem de-sinteresa-ti atunci cand lucram ca egoi§ti, credem a ne supune du§-maniei atunci cand cedam iubirii, ra-tiunii atunci cand suntem sclaviiunor prejudecali neralidnate,, etc. Cum deci vom avea putima dea gasi cu mai multa limpezime cauzele, Intr'altfel complexe, dincare ies demersurile colectivitaIii?

Caci, cel pu-tin, tiecare din noi nu )iea parte aici deck cu o partefoarte mica ; avem o multime de colaboratori §i. ce se petrece in-tr'alte con§tiin-te ne scapa.

Regula noastra nu cuprinde deci nici o conceplie metafizica,nici o specula-tie asupra fondului fiintelor. Ceeace ea reclama, e casociologul sa se puna in starea de spirit in care sunt, fizicianii, chi-mi§tii, fiziologi§tii, cand intra intr'o regiune, 'Inca necercetata, adomeniului lor §tiintific. Trebuie ca patrunzand Iii, lumea sociala,sa OA con§tiin%a ca patrunde In necunoscut ; trebuie sa se simtaIn fa-ta unor fapte ale caror legi sunt tot a§a de nebanuite cat pu-teau fi acelea ale vie-tii, cand biologia nu era constituita ; trebuiesa stea gata a face descoperiri care-I vor mira 0-1 vor incurca. Darmai este pada cand sociologia sa ajunga la acest grad de maturi-tate intelectuala. In timp ce savantul care studiaza natura fizicaare sim-timantul foarte viu_al rezistentelor ce ea ii opune §i pe careaqh de greu le invinge, se pare in adevar ca sociologul se mi§ca Inmijlocul unor lucruri indata transparente pentru spirit, atAt e demare u§urima cu care il vezi deslegand chestiunile cele mai intu-necoase. In starea actuala a §-tiintei, nu §tim de buna seama ce suntchiar principalele institu-tii ociale, ca Statul sau familia, dreptulde proprietate sau contractul, pedeapsa §i responsabilitatea, nu§tim aproape de loc cauzele de care ele atarna, func-tiunile ceIndeplinese, legile evolu-tiei lor ; abia daca, in unele puncte, Ince-pem sa intrevedem vreo lumina. i totu§, ajunge sa strabati lucra-rile de sociologie spre a vedea cat este de rar sentimentul acesteine§tiin-te §i acestor greutati. Nu numai te prive§ti obligat sa dog-matizezi deodata asupra tutqror problemelor, ci te crezi In stareCa, In cateva pagini sau cateva fra2e, sa atingi esen-ta chiar afenomenelor celor mai complexe. Adica asemenea teorii exprima,

36

www.dacoromanica.ro

nu faptele care n'ar putea fi sleite cu aceasta iu%ealà, ci prenoliuneace avea autorul despre ele, mai inainte de cercetare. i Para in-

ideea ce ne facem despre practicele colective, despre cesunt sau ce trebuie sa fie, este un factor al desvoltarii lor. Dar aceastaidee insa§i este un fapt care, spre a fi determinat cum se cuvine,trebuie §i el sa fie studiat din afara. Caci ceeace importa sa §tim,nu e chipul in care cutare ganditor in parte ii reprezinta cutareinstit4e, ci concemia grupului despre ea ; singura, e drept, con-cepia este eficace din punct de vedere social. Insa' ea nupoate fi cunoscuta prin simpla observalie interioara fiindca nu esteintreaga In nici unul din noi ; trebuie deci sa gasim cateva semneexterioare care o fac sensibila. Mai mull ; ea nu s'a nascut din ni-mic, este ea Ina§ efectul unor 6auze externe ce trebuie cunoscutespre a putea preAui roful sau in viitor. Ori§ice ai face, totdeaunadeci trebuie sa revii la aceea§ inetoda.

I I

0 alta propoziiie n'a fost mai pulin viu discutata ca precedenta:anume aceea care ne infa0§eaza fenomenele sociale ca exterioareindivizilor. Ni se acorda astazi destul de bucuros cä faptele vieiiindividuale §i cele ale viqii colective sunt eterogene inteun gradoarecare ; gie poate chiar spune ca o imelegere, daca nu unanima,cel puTin foarte generala, este pe cale de a se face asupra acestuipunct. Nu mai sunt sociologi cari sa tägaduiasca sociologiei oricefel de specificitate. Dar fiindca societatea nu este compusa cleatdin indivizi 1), ii pare simlului comun ca viala sociala n'ar puteaavea alt substrat decat con§tiinla individualà; altminteri, ea parea ramânea In vant §i a pluti In gol.

Cu toate acestea, ceeace se judeca a§a de u§or neadmisibil cande vorba de faptele sociale, este admis despre alte regnuriale naturii. Totdeauna cand elemente oarecarel imbinandu-sedesprind, prin faptul combinarii lor, fenomene noua, trebuie sane dam seama bine as aceste fenomene sunt a§ezate, nu in ele-

1) Propozitia nu este, de altfel, deck in parte exacta'. Pe lAngil indivizi,lucrurile stint i ele elemente integrante ale societAtii. E drept numai cA indi-vizii sunt sinprele ei elemente active,

aceasta

doiala,

5

37

www.dacoromanica.ro

mente, ci in totul format de unirea lor. Celula viquitoare nu cu-prinde nimic decat particele minerale, dupa cum societa tea nucuprinde nimic in afara de indivizi ; §i cu toate acestea este preavadit cu neputinVa ca fenomenele caracteristice ale vie-Pi sa steain atomii de hidrogen, oxigen, de carbon 0 de azot. Cad cum arputea mi§carile vitale sa se produca in sanul unor elemente farade vieata? Cum s'ar imparci de altminteri, proprietalile biologiceintre elementele acestea? Ele n'ar puteh sa se regasiasca deopotrivala toate Ended nu sunt de aceea§ natura ; carbonul nu esteazotul §i, prin urmare, nu poate imbraca acelea§i proprietätinici juca acela§ rol. Nu este mai pulin neadmisibil ca fiecare aspectal vietii, fiecare din caracterele sale principale &à se intrupeze in-tr'un grup aparte de atomi. Vieaa n'ar putea sa se descompunaastfel ; ea este una i, deci, nu poate avea ca sediu decat substantaviquitoare in totalitatea sa. Ea este In tot, nu in pár%i. Nu parti-celele neviquitoare ale celulei, se nutresc, se reproduc, inteun cudvant traiesc; ci insa§ celula 0 ea singura. Iar ceeace spunem desprevieata ar putea sa se repete despre toate sintezele posibile. Dun-tatea bronzului nu e nici in amnia, nici in cositor, nici In plumbulcare au slujit sa-1 formeze §i care sunt corpuri moi sau flexibile;ea este in amestecul lor. Fluiditatea apei, proprietalile ei alimen-tare §i altele nu sunt in cele douâ gazuri din care este compusa,ci in substarga complexa ce ele formeaza prin asocialia lor.

Sa aplicam principiul acesta la sociologie. Daca, curn ni se acorda,aceasta sinteza sui generis care alcatuie§te orice societate desprindefenomene noua, deosebite de acelea care se petrec in con§tiffilelesobtare, trebuie sa admitem ca aceste fapte specifice s tau in socie-tatea insa§ care le produce, iar nu In part,ile sale, adica in mernbriisai. Ele sunt deci, exterioare con,tiin%elorduale, privite ca atare, prectIm caracterele deosebitbare ale vie0sunt exterioare substancelor minerale care compun fiinia vie. Nule poli absorbi in elemente fard contrazicere, deoarece prin deli-

ele presupun altceva decht ce cuprind aceste elemente. Astfelse gase0e Indrept4ita, printr'un nou motiv, separmia ce-am sta-bilit mai departe fritre psihologia propriu zisg, sau tiina indivi-dului mmtal, i sociologie. Faptele sociale nu se deosebesc numaiin calitate de faptele psihice; ele au un alt substrat, nu evoluiazain acela§ mediu, nu a tarna de ace1ea0 condit,ii. Nu inseamna ca38

in'acela§ bile les, indivi-

nilie

hi

www.dacoromanica.ro

n'ar fi §i ele psihiee intrucatva, fiindc5 toa te cons tau in feluri de agandI sau a lucra. Starile con§tiinlii colective insa sunt de o altfinaturh cd starile ,con§tiinIii individuale; sunt reprezentari de unalt soiu. Mentalitatea grupurilor nu este aceea a particularilor;ea are legile sale nroprii. Cele doted §tiinIe sunt deci tot a§a de binedeosebite cat pot sa fie doted §tiirrce, ori§ice raporturi ar putea,dealtfel, sa existe Intre ele.

Cu toate acestea, asupra acestui punct, e bine sa facern1 o deo-sebire care va arunca poate vreo lumina, asupra desbateri).

Ca materia vielii sociale nu s'ar putea explica prin factori curetpsihologici, adica prin stari ale con§tiin-cii inclividuale, ni se pareeviden0 Ins50. Inteadevar, ceeace tradue reprezentarile colec-

tive, e chipul in care grupul se gande§te In raporturile sale cuobiectele care-I ating. Insa grupul e alcatuit altfel decat individul§i lucrurile care-lating sunt de o alta natura. Reprezentari care nuexprima nici acelea§i subiecte nici ace1ea0 obiecte n'ar putea .s5dcpincla de acelea§i cauze. Pentru, a Incelege chipul In care some-tatea se reprezinta pe sine §i lumea care-o Inconjura, trebuie sa pri-ve§ti natura societalii §i nu aceea a particularilor. Simbolurile subcare se gande§te se schimba dupa ceeace este. Daca, de pilda, ease concepe ca ieOta dintr'un animal eponim, Inseamna ea formeazaunul din aceste grupuri speciale ce se cheam5 clanuri. Acolo undeanimalul- este Inlocuit printr'un stramo§ omenesc, deopotriva Ins&de mitic, clanul 0-a schimbat natura. Daca, deasupra zeitalilorlocale sau familiale, ea 1§i Inchipuie altele de care crede a atarna,inseamna ca grupurile locale §i familiale din care este compus5tind sa se concentreze §i sa se unifice, iar gradul de unitate ce In-fali§eaza un panteon religios corespunde la gradul de unitate atinsin acela§ moment de societate. Daca ea condamna unele feluride conduita, e fiindca ele jignesc uncle din simlimintele sale fun-damentale ; iar aceste simIiminte -Oon de constitu-cia ei, preeum celeale individului de temperamentul salt fizic §i de organizarea sammtala. Astfel, chiar atunci cand psihologia individuala n'ar maiaveh taine pentru noi, ea n'ar puteh sa ne dea deslegarea nici uneiadin aceste probleme, fiindca ele se refera la ordine de fapte ce eanu cunoa§te.

Insa, aceasta eterogenitate odata recunoscuta, se poate intrebadaca reprezentarile individuale §i reprezentarile colective nu raman

9

www.dacoromanica.ro

taus s'a se asemene in aeeea ca uncle si altele sunt deopotriva re-prezent'ari ; i daek drept urmare a aces-tor aseman&n, uncle legiabstracte n'ar fi comune celor dota regnuri. Miturile, legendelepopulare, conceppile religioase de tot felul, credintele morale, etc.;exprima o alt& realitate decât realitatea individual& ; dar s'ar puteaca felul in care ele se atrag sau se resping, se unese sau dezunese,sa fie independent de con/inutul lor si sa /in& numai de calitatealor genera% de reprezentari. Desi fiind facute dintr'o materie deo-sebita, ele s'ar infa/ish In relaciile lor reciproce cum fae senza/iile,imaginile sau ideile la individ. Nu se poate erede, de pilda, ca eon-tiguitatea i asemanarea, contrastele i antagonismele logice lu-creaza in acelas chip, orisicare ar fi lucrurile reprezentate? Se ajungeastfel a concepe putinta unei psihologii cu totul formala care ar fi

un fel de teren comun psihologiei individuale i sociologiei; i poateaceasta face scrupilul ce simt unele min/i s& deosebiasca preahothrit aceste dou5 stiin/e.

Riguros vorbind, in starea actual& a eunostin/elor noastre, che-stiunea astfel pusa n'ar putea primi o solu/ie eategorica. Inteadevár,de o parte, tot ce stim asupra chipului in care se imbina ideile in-dividuale se reduce la aceste cateva propoziii, foarte generale, sifoarte nelamurite, care se cheamä de obiceiu legi ale asocia/ieiideilor. far cat despre legile colective, de sunt maideplin necunoscute. Psihologia socialk care ar trebul s aiba casareind s'a la determine, nu este altceva decat un nume care aratàtoate felurile de generalita/i, felurite i neprecise, flea' obieetdefinit. Ceeaee ar trebui, este a &kit& prin comparacia temelormitice, a legendelor si a tradiiiilor populare, a limbilor, in ce chipreprezentgrile sociale se atrag sau se exclud, se contopese uneleintr'altele sau se deosebesc, etc. Dac& insa problema merita sä is-piteasc& euriozitatea cereet&torilor, abià se poate spune c s'ar fiocupat eineva de ea ; iar atat timp eat nu se vor fi gasit cateva dinaceste legi, va ft negresit imposibil de a sti eu siguranra daca elerepeta sau nu pe cele ale psihologiei individuale.

Cu toate acestea, in lipsä de eertitudine, este eel pu/in probabile, daea exist& asemanari intre aceste doua feluri de legi, deosesbirile trebuie sa fie mai pus/in vàdite. Se pare, cu drept, de ne-admis ca materia din care sunt Acute reprezentarile s'a nu lucrezeasupra modurildr lor de combinari. E drept c psihologii vorbese

fjO

ideatiunii

nu

www.dacoromanica.ro

uneori dc legile asociOei de idei, ca §i cum dc ar fi acelea§i pentrutoate spetele de reprezenthri mdividuale. Dar nimic nu este maideparte de adevár: imaginile nu se imbind intro ele ca senzatiile,nici conceptele ca imaginile. Dach psihologia ar fi mai inaintath,ar constata rhea' indoialà c fiecare categorie de sthri mintale arelegile sale formale care ii sunt proprii. Dach e a§a, trebuie a fortiorish ne Wepthin ca legile eorespunzátoare ale gandirii sociale shfie specifice ca i aceasth gandire insh§i. De f apt, oricat de putinai fi practicat aceasth ordine de fapte, e greu st nu ai sentimentulacestei specificitati. Nu este ea care, intr'adevär, care face sh nepará a§a de ciudat chipul atat de pecial in care conceptiilereligioase (colective in primul rand) se amestech sau se des-part, se transformh unele intr'altele, dand na§tere la compu,i con-tradictorii care contrasteaza cu produsele obi§nuite ale gandiriinoastre particulare? Dach deci cum este de presupus, unele legiale mentalitkii sociale airlintesc in adevhr unele din acelea ce sta-bilesc psihologii, nu e fiindch cele dintaiu ar fi un simplu caz par-ticular al celor de al doilea ; dar e eh intre uncle §i altele, alaturide diferente desigur Insemnale, sunt asemtindri pe rare abstrac-tiunea va puteh sh le desprindh §i care dealtminteri sunt inch ne-cunoscute. Adic& in nici un caz sociologia n'ar putea sâ imprumutesimplu i deadreptul psihologiei cutare sau cutare din propozitiilesale, spre a o aplica, a§a cum e, faptelor sociale. Insh gandirea colec-tivh intreagh, in forma sa ea §i. in. materia sa, trebuie sh fie studiathin ea insh§i, pentru ea insa§i, cu sillqimantul a ceeace are special

trebuie sh Ihshm viitoruhri grija de a &Arita in ce masurh ea sea-mhnh cu gandirea particularilor. Este chiar o problemh care -tinemai mult de filozofia general& §i de logica abstracth deck de cer-cetarea tiini,ifich a faptelor sociale 1).

III

Ne rhmane sh spunem cateva cuvinte despre definitia ce am dat-ofaptelor sociale in primul nostru capitol. Noi le facem sh stea in

1) E de prisos s& aratiim cum, din acest punct de vedere, nevoia de astudi& faptele din afar& apare mai vadita Inert, fiindca ele rezultti din sintencare se petree in afar& de noi i despre care n'avein chiar perceptia confuzfi cene poate da constiinta despre fenomenele interioare.

41

§i

www.dacoromanica.ro

feluri de a face sau de a gandi, u§or de reeunoscut duprt aceastrtparticularitate ea sunt susceptibile de a exercith asupra con9tiin-telor particulareo influenp constrangátoare. S'a produs In aceastaprivinfa o confuzie care merita sa fie notata.

Suntem a§à de obi§nui;i ga. aplicam lucrurilor sociologice formelegandirii filozofice di adesea s'a v5zut in aceastä defini-cie preli-minard un fel de filozofie a faptului social. S'a zis ea' noi am. explicafenomenele sociale prin constrangere, precum Tarde le explica prinimitalie. N'avem de loc o asemenea ambilie §i-nici nu ne venise chiarin gaud ca s'ar puteh s.5 ne-o atribue, atat este de contrarie or4i-carei metode. Ceeace ne propunearn era, nu de sa anticipa printr'ovedere filozoficd concluziile §,tiinlei, ci numai de a aráta dupa cesemne exterioare este cu putin/5 sa recunowern faptele desprecare ea trebuie sä trateze, pentru ca savantul sä le poatà gAsi acolouncle sunt i s'a nu le confunde cu altele. Era vorba SA hotarnicimcampul cercetarii at se poate mai bine, nu de a-I cuprinde Inteunfel de intuilie totala. Deaceea primim foarte bucuros imputareace s'a facut acestei definiiii de a nu exprima toate caracterele fap-tului social §i, prin urmare, de a nu fi singura posibild. Nu e, In ade-v5r, nimic de nepriceput ca el s5 poatà fi caracterizat In mai multechipuri felurite ; caci nu se poate ca el sa n'aibg cleat o singura pro-prietate deosebitoare 1). Tot ce iMport5, este a alege pe cea, carepare cea mai buna pentru scopul ce-li propui. Chiar e foarteposibil sa intrebuirgezi in acela timp, mai multe criterii, dupáimprejurari. Iar noi am récunoscut aceasta ca ffind uneorinecesarà in sociologie ; caci sunt cazuri in care caracterul de con-strangere nu e u§or de recunoscut. Tot ce trebuie, fiinda e vorba

1) Puterea coercitiva ce-i atribuim este chiar asa de putin tot faptul so-cial, bleat el poate prezenth deopotriva caracterul opus. Ca'ci, In acelas timpce institutiile ni se impun, noi tinem la ele; ele ne obliga si le iubim; ele neconstrâng si ne afla'm bine en functionarea kr si chiar cu aceastd constran-gere. Antiteza aceasta este aceia pa care moralistii au afatat-o adesea Intrecele doua' notiuni ale binelui si datoriei care exprimA clout aspecte diferite,dar deopotriva' de reale, ale vietii morale. Ina nu exista' poate practice colec-tive cari et nu exercite asupra noastra aceasta' Indoita actiune, care nu estede altfel contradictorie cleat In aparenta. Dacsa nu le-am definit prin aceastfilegaturA speciald, totodatil interesata si dezinteresata, este cu totul numaifiindca ea nu se manifesta prin semne exterioare, usor de priceput. I3inele areceva mai intern, mai intim deck datoria, deci mai putin usor de prins.

42

www.dacoromanica.ro

de-o defin4ie ini%iala, este pentru caracteristicile de care te sluje§tiea ele sa fie indata prinse §i sa poata fi vazute inainte de cerce-tare. Insa tocmai aceasta condiIie n'o Indeplinesc ceuneori au fost opuse la a noastra. S'a zis, de pada, c faptulsocial este 4tot ce se produce In §i prin societato sau Inca 4ceeaceintereseaza atinge grupul intr'un chip oarecaro. Lisa nu se poate§ti daca societatea este sau nu, cauza unui fapt sau dacd acest faptare efecte soeiale, decat cand §tiin%a este deja tnaintata. Asemeneadefiniii n'ar putea deci sluji sa determine obiectul cercetarii careincepe. Pentru a puteh sa le folose§ti, trebuie ca studiul faptelorsociale sa fi fost deja Impins destul de departe §i, deci, sa fi desco-petit vreun alt mijloc prealabil de a le recunoa§te acolo unde sunt.

In acela§ timp cand s'a gasit definiIia noastra prea Ingusta, i s'aadus Invinuirea ca e prea larga §i ea cuprinde aproape Intregrealul. Intr'adevar, s'a zis, orice mediu fizic exercità o constran-gere asupra fiintelor care sufera acpunea sa ; caci ele sunt silite,Intr'o oarecare masura, sa se adapteze la el. Este insa intra acestedoua moduri de coercit,ithie toata deosebirea care desparte un mediufizic i un mediu moral. Apasarea exercitata de unul sau maimulte corpuri asupra altor corpuri sau chiar asupra voinlelor n'arputea fi contopita cu aceea exercitata de con§tiinta unui grupasupra con§tiiniei membrilor sai. Ceeace are cu totul. special con-strangerea sociala e faptul ca este datorità, nu rigiditaIii unor al-càtuiri moleculare, ci prestigiului cu care sunt investite unelereprezentari. E drept ca obi§nuiatele, individuale sau ereditare,au intr'unele privinle aceea§ proprietate. Ele ne stapanese, ne im-pun credinie sau practici. Numai ca lene stapanesc dinnauntru;caci ele sunt intregi in fiecare din noi. Dimpotriva, credinIele §ipracticile sociale lucreaza asupra noastra din afara: deaceea §iascendentul exercitat de unele §i de altele este, la urma urmei, foartediferit.

Nu trebuie Sa ne inirám, dealtminteri, ca telelalte fenomeneale naturii infaIi§eaza, sub alte forme, caracterul insu§ prin caream definit fenomenele sociale. Aceasta asemanare vine numai dinaceea ca unele §i altele sunt lucruri reale. Caci tot ce este real areo natura definita care se impune, de care trebui s. Iinem seama§i care, chiar atunci and ajungein s'o neutralizam, nu este niciodata cleplin invinsa. i, mai la urma, aceasta este ,mai esenpal

th3

defini-ciile

si

www.dacoromanica.ro

In no0unea de constrangere sociala. Cfici tot ce ea implied, esteca felurile colective de a lucra sau a gandi au o realitate inafara de indivizi care, in ori§ice clipa, se conformeaza lor. Suntlucruri care au existenlia lor proprie. Individul le gase§te forma cdeagata §i nu poate face ca ele sa nu fie sau sa fie altfel de cum sunt ;el este deci foarte obligat sh socoteala de ele §i ii este cu atiltmai greu (nu zieem imposibil) sa le modifice cu cat, in felurite grade,ele se imparta§ese din suprernacia materiala §i morala ce societateaare asupra membrilor sai. Fara indoiala c individul joaca un rolin na§terea bor. Pentru ca insa sa existe un fapt social, trebuie camai rnu4i indivizi cel pu/in sa fi contopit aqiunea lor, §i ca aceastacombinare sa fi desprins vreun produs nou. Iar cum sinteza aceastase petrece in afara fieearuia din noi (deoarece intra in ea mai multecon§tiinle), ea are necesar ca efect sa fixeze, sa a§eze in afara denoi unele feluri de a luera §i unele judecati care nu atarna de fie-care voinVa particulara luata aparte. A§a cum s'a observat 1), existaun cuvant care, numai ca totu§ sa i se intinda pu/in imelesul obi§-nuit, exprima destul de bine acest chip dd a fi foarte special: acelade institutiune. Se poate inteadevar, rhea a schiniba intelesulacestei expresiuni, sa numim instituçie, toate credintele §i toatefelurila de conduita oranduite de colectivitate ; sociologia poateatunci fi definita: §tiirqa instituiibor, na§terii lor §i a funclio-ndrii lor 2).

Asupra celorlalte coniroverse provocate de aceasta lucrare, nise pare de prisos sa revenim ; caci ele nu privesc nimic esemial.Orientarea generala a metodei nu atarna de procedeiele ce preferi

2) A vedeit articolul Sociologic din Grande Encyclopedic, de D-nii Fau-caunet i Mauss.

9 Din aceia ca credintele i practicele sociale ne pritrund astfel din afara,nu urmeaza A. le prirnim in chip pasi i fara a le face sa sufere schimbari. Gan-dind institutiile colective, asimilAndu-ni-le, noi le individualizam, le dam maimult sau mai putin peeetia noastra personala; astfel gAndind lumea sensibilafiecare din noi o coloreaza in felul sau i indivizi diferiti se adapteaza feluritla acelas mediu fizic. Iata de ce fiecare din noi ti face, oarecum, morala sa,religia sa, tehnica sa. Nu este conformism social care sé nu Ingkluie o Intreagagarna de nuante individuale. Iu raméne mai putin crt j cAmpul variatillorpermise este marginit. El este nul sau foarte slab in cercul fenomenelor reli-gioase si morale in cari varialia devine usor o erima ; el este mai intins pentrutot ce priveste vieata economica. Dar curAnd sau tArziu, chiar in acest dinurma caz, se int Alneste o limita care nu poa-te fi trecuta.

44

-tine

A

www.dacoromanica.ro

intrebuintezi fie spre a clasifica tipurile sociale, fie spre a deo-sebi normalul de patologic. Dealtminteri, contestfirile aces tea auvenit foarte adesea din nevointa de a admite sau fiinda nu se ad-miteh fara rezerve principiul nostru fundamental; realitatea obiec-tiva a faptelor sociale. Deci la sfarOt totul sta pe acest principiu

totul readuce la el. Deaceea ni s'a parut folositor sfi-I punemInca odata in vedere, desbracandu-1 de ori§ice chestiune secundara.

suntem sigur ca dandu-i o astfel de precklere, ramânem credin-cios traditiei sociologiei ; caci, mai la urma, din aceasta concep-tiea ie§it sociologia intreaga. Aceasta §tiinta, cu drept, nu se puteana§te deck in ziva in care s'a presimtit ca fenomenele sociale,chiar de nu sunt materiale nu inceteaza a fi lucruri reale care In-

kgaduiesc studiul. Spre a fi ajuns a gandi ca era prilej sa catrti cesunt ele, trebuià sä fi inteles ea sunt intr'un chip definit, ca auun fel de a fi constant, o natura care nu atarna de arbitrariul

§i din care deriva raporturi necesare. Deaceea istoria so-ciologiei nu este deck o lunga sfortare cu scop de a preciza acestsentiment, a-I adânci, a desvolth toate urmarile ce cuprinde. Insa,cu toate marile progrese care au fost facute in aceastà directie,se va vedea in §irul aceStei lucrari ca raman Inca numeroase supra-vietuiri ale postulatului antropocentric care, aici ca i aiurea, im-piedica drumul tiinei. Nu-i place omului sa Tenunte la putereanemarginita ce §i-a luat atAta vrerne asupra ordinei sociale, rarde alta parte i se pare ca, daca exista in adevar forte colective,el este condamnat numai deck sa le sufere fara a putea sa le mo-difice. Aceasta II poarta sa le tagaduiasca. In zadar experienterepetate I-au invAtat ca aceastä atotputernicie, in iluzia careiael traie§te cu placere, a fost pentru el totdeauna o cauza de slabi-ciune ; Ca stapAnirea sa asupra lucrurilor n'a inceput de fapt deckdin clipa in care el a recunoscut ca ele au o natura proprie §i in cares'a resemnat sa invete dela ele ce ,sunt. Alungata din toate cele-lalte aceasta prejudecata de plans se pastreaza cu tariein sociologie. Nu e deci nimic mai grabnic deck a cauta sa des-robim definitiv §tiinta noastra de ea ; ceeace este §i scopul prin-cipal al sfortarilor noastre.

sa

in-dividual

stiinje,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCEREP4na -acum, sociologii nu s'au gandit mai deloc sa caracterizeze

§i sa defineasca metoda ce aplica in studiul faptelor sociale. Asaca, In toata opera lui Spencer, problema Inetodologica n'are niciun loc; caci Introducerea la ftiinfa sociulei, al carei titlu te-ar putehface sa crezi aceasta, este facuta sa demonstreze greutdlile i po-sibilitatea sociologiei, iar nu sa arate procedeiele de care ea trebuiesa se slujeasca. E drept ca Mill s'a ocupat Indeajuns de chestiune ;

dar el n'a facut cleat sa treaca prin sita dialecticei sale ceeaceComte spusese in aceasta privinà, fara sa mai adauge nimic cuadevarat personal. Un capitol din Curs de filozofie pozitivä, iatäcleci aproape singurul studiu original i de seama pe care Ii avemin aceasta materie 2).

Aceasta nepasare aparenta n'are, dealtfel, nimic care ar trebulsa ne mire. Inteadevar, marii sociologi de care am amintit n'auie§it deloc din generalitatile asupra naturii societaIilor, asupra ra-porturilor regnului social cu cel biologic, asupra mersului generalal progresului; chiar voluminoasa sociologie a lui Spencer n'are altscop dectit sa arate cum legea evoltrciei universale se aplica socie-talilor. Dar, spre a trata aceste ehestiuni filozofice, nu stint nece-sare procedeie speciale i complexe. Era deajuns dad de a antralmeritele comparate ale deduc/iunii i induciunii i a face o anchetasumara asupra mijloacelor celor mai generale de care dispune cer-cetarea sociologica. hied ramâneau nedeterminate precautiile pri-vitoare la obserVaIia faptelor, chipul in care problemele principaleau sa fie puse, direcIia In care cercetarile trebuiesc conduse, prac-,ticele speciale care le pot permite sa fie duse la capat, precumregulile care trebuie sa prezideze la administrarea probelor.

') Sistem de Logic5,)sartea VI cap. VIIXII.2 V, 2-a ed. p. 294 336.

46

zi

www.dacoromanica.ro

ct t STE UN FAPT SOCIAL?'

Un total fericit de imprejurari, printre care se cuvine a punein primul rand actul de iniTiativa care a creiat pentru noi un cursregulat de sociologie la Facultatea de litere din Bordeaux, Inga-duindh.-ne sà ne dedam de timpuriu la studiul tiinii socialechiar sa faceem din el obiectul ocupaiiilor noastre profesionale,ne a aritat sa ie0m din aceste chestiuni prea generale 0 asa incepemsà tratam un numar oarecare de probleme particulare. Prin urmaream lost adu0, prin chiar foqa lucrurilor, ne facem o metodamai definita, credem, mai exact adaptata la natura parAculara afenomenelor sociale. Tocmai aceste rezultate ale practicei noastregm vrea sa le expunem aici in totalitatea lor i sa le supunem

Fara indoialà, ele sunt cuprinse implicit in cartea ce-ampublicat de curand despre Diviziunea muncii sociale. Dar ni separe ca este de un oarecare interes sa le despriAdem i sa le for-mulam aparte, insol,indu-le de probele lor i hustrandu-le cuexemple imprumutate fie acestei lucrari, fie unor lucr,ari Inca ine-dite. Nd vom putea mai bine da seama astfel de orientarea pe caream vrol s incerc5m a o da studiilor sociologice.

CAPITOLUL ICe e.ste un lapt social?

Inainte de a cauth care este metoda potrivita in studiul faptelorsociale, e bihe s -tim care sunt faptele numite astfel.

Chestiunea este cu atat mai necesara, cu cat se intrebuint,eazaaceasta denumire frà multa preciziune. Ea sluje§te obi§nuit sprea arath aproape toate fenomenele ce se petrec inlauntrul socie-talli; numai ca ele s prezinte oricat de puIin, cu oarecare genera-

vreun interes social. Dar in chipul acesta nu exista, a§àzicand, evenimente omene0i care sa nu se poata chemh sociale.Fieoare individ bea, doarme, mananca, juNeca i societatea aretot intereslir ca aceste func-puni sa se exercite regulat. Daca deciaceste fapte ar fi sociale, sociologia n'ar avek obiectul ei propriu

donieniul sàu s'ar confunda cu acela al biologiei 0 al psihologiei.Insa, de fapt, existä fn mice societate un grup determinat de

fenomene care se deosebesc prin caractere antimite de cele studiatede alte 0iinte ale naturiie

47

si

discuVunii.

litate,

Oh

www.dacoromanica.ro

Sow:11,061A I REOULELE El 4:21E METODA

Cand imi indeplinesc datoria mea 1e Irate, de sot sau def ceta-ean, and indeplinesc obligatille ce-am contractat, eu imi fac da-

torfi care sunt definite in afara de mine si de actele mele, in d.reptsi In datine. Chiar atunci and ee sunt de acord cu sentim6te1emele proprii i le sirnt realitatea in mine insumi, aceasta nu in-ceteaz a. de a fi obiectiva ; caci nu sunt eu care le-am faeut, ci le-amprimit prin educacie. De ate ori, dealtfeI, se tntâmpI Ca noi nune dam seama cu deamanuntul de obligatiile ce avem i C, sprea le cunoaste, avem nevoie sa consultam Codul i pe interpre-tiisi antorizati! Tot asà ea credintele i practiclle viepi sale religioase,credixlcipsul le-a gasit deagata la nasterea sa; daa ele existauinaintea lui inseamna cà ele existau in afara de el. Sisternul desemna de care ma slujesc in exprimarea gandirii mele, sistemulde monete ce intrebnix4ez ca sa-mi platesc datoriile, instrumentelede credit ce folosesc in relatiile mele comerciale, practicile urmatelit meseria mea, etc., etc., functioneaza independent de Intrebum-tarile ce le clan eu. Daca s'ar luà pe rand toti membrii din -care estecompusa societatea, cele xise mai inainte vor puteh fi repetatepentru fiecare din ei. Iata deci feluri de a lucrà, de a gandi si de asimp care infatiseaza aceasta proprietate deosebita cà ele existain afara de constiincele

Nu numai aceste tipuri de conduita sau de gandire sunt exte-rioare individului, ci ele sunt iniestrate de o putere imperatiirdsi.coercitiva in virtutea careia ele i-se impun, cu voia ori fara volalux. Vara indoiala, and eu ma conformez ei in toata buna voia,aceasta constrangere nu este sau se face putin simita, fiind (16prisos. Dar ea nu este mai putin un caracter intrinsec al acestorfapte i dovada e ca ea se afirma indata ce eu incerc sa ma impo-trivesc ej. Daca u incerc sà incalc regulile dreptului, ele reactio-neazd contra mea astfejca sa Impiedice actul meu, dacá mai e timp,sau sa-1 desfiinteze i sa-1 restabileasca sub forma lui normala,daca este savarsit i reparabil, sau sa ma faa sa-1 ;spasesc, dacanu poate fi reparat altfel. E vorba de maxime curat morale? Atunciconstiima publica opreste mice act care le jigneste, prin supra-vegherea ce ea exercita asupra conduitei cetavenilor i prin pedep-sele speciale de care ep dispune. In alte cazuri, constrangerea estemai putin violenta, dar nu inceteaza de a exista. Daca nu xna supunconvenpilor lumii, daa in imbracaminte nu lin nici o socoteala48

indtviduale.

www.dacoromanica.ro

CE ESTE UN FAPT SOCIAL?

de-obiceiurile urmate in lara mea si in clasa mea, rasul ce-1 provoc,departarea la care sunt Iinut produc, desi inteun chip mai-usor,ca si o pedeapsa propriu zisa. Aiurea, constrangerea nu este maipulm eficace, desi poate ii numai indirecta. Nu sunt obligat sa vor-besc franIuzeste cu compatriqii mei, nici sa intrebuincez monetelelegale;,,dar imposibil sa fac altfel. Daca a§ Incerch scap deaceasta necesitate, incercarea mea ar cadea ru0nos. Ca industrias,nimic nu ma opreste sa lucrez cu procedeie i metode dintr'altveac; dar daca o fac, ma voiu mina cu siguranIa. Atunci, chiarcand, de fapt, eu pot sa ma desfac de aceste reguli i sa le incalecu-s`ucces, nicisodata insa nu pot fara a fi silit sa lupt contra lor.Chiar cand ele sunt in cele din urma inlaturate, ele fac deajuns sase simta puterea lor de constrangere prin rezistenIa ce opun. Nuexista novator, chiar fericit, ale carui intreprinden sa nu ajungaa se eiocni de opozifi de acest fel.

deci ordiUe de fapte care infAcipaza caractere foarte spe-ciale: ele constau in feluri de a lucra, de a gandi 0 de a sim-cl, exte-rioare individului si care sunt inzestrate de o putere de constran-gere in virtutea careia ele se impun lui. Prin urmare, ele n'ar puteàsa se confunde cu, fenomenele organice, findca ele consista in re-Ihezentari i acciuni, nici cu fenomenele psihice care n'au fiin0decal in constiinIa individuala i prin ea. Ele alcatuiesc deci o spelanoua si lor le trebuie data si pastrata calificarea de sociale. Ea lise potrive§te, caci e limpede ca, neavand ca substrat pe individ,cle nu pot sa aiba altul decAt societatea, fie societatea politica inintregimea sa, fie vreunul din grnpurile par-PaIe ce ea cuprinde,confesiuni religioase, scoli politice, literare, corporatii profesionale,.etc. De alta parte, numai lor singure li se potriveste; caci termenul.de social n'are definit cleat cu condi-Pa sa arate numai fe-nomene, care nu intra in nici una din categoriile de fapte deja con--ttiturte si numite. Ele sunt deci domeniul propriu al sociologiei.E drept ca vorha aceasta constrangere, prin care noi le defimm,risca sa sperie pe partizanii zetosi ai unui individualism absolut.Deoarece ei cred ca individul este cu desavarsire autonom, li separe ca-1 micsoreaza ori de ate on ii fac sa simfa ea nu atarnanumai de el first's, Insa Iuindca astazi nu se poate tagadui cã celemai multe din ideile si tendinTele noustre nu sunt elaborate de noi,

ne vin din afara, ele nu pot patrunde in noi cleat impunandu-se ;49

-e s

Tata ft

intdes

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELR EI DE NETODA.

atAta tot vrea s insemne definifia .noastra. Se §-tie, dealtminteri,ca orice constrangere sociala nu este neaparat exclusiva cu per-so-nalitatea individuala 1).

Cu toate acestea, fiindc exemplele pe care le-am chat mai sus(reguli juridice, morale, dogme religioase, sisteme financiare, ete*consista, toate in credinle §i In practici formate, s'ar puteà credeldupa ceeace preceda, ea nu este fapt social cleat acolo unde esteorganizaIie definità. Dar sunt §i alte fapte care, Para a infali$ .aceste forme cristalizate, au §.1 aceea§ obiectivitate §.1 acela§ ascen-dent asupra individ-alui. Acestea sunt ash zisele eurente sociale.Astfel, intr'o adunare, marile mi§cari de entuziasm, de indignare,de mila care se produc, n'au ca izvor nici o con§tiinla particulara.

Ele ne vin la fiecare din noi de afara §i sunt In stare sa ne thrascafara voia noastra. De iginf, se poate intAmpa ca; Iasandu-ma cutotul in voia lor, sa nu simt apasarea ce ele o fac asupra mea. Insaea se accentuiaza indata ce Incer s. lupt contra kr. Daca ar- In-cerch numai un individ sa se opuna la una din aceste manifestaricolective 9i sentimentele tägaduite de el se intorc in contra .1m,

daca aceasta putere de constrangere extern a. se afirma cu oasemenea hotarire in cazurile de rezisten-ca, e pentruca ea exista,de§i incou§tienta, in cazurile contrarii.' Noi suntem atunci victimeale unei iluzii, care ne face sa credem th am elaborat noi in§ineceeaoe ni s'a impus din afara. Insa, daca bunavoinla cu care nelasarn in voia for ascunde inilurirea suferita, ea n'o suprima. Astfel§i aerul nu inceteaza de a ne apask desi noi nu-i greutatea.Atunci chiar cand am, colaborat in chip spontan din partea noa-stra la emolia comuna, impresia ce-am resimlit-o este eu totul altacleat cea incercata daca am fi fost singut. Deaceea, odata ce adu-wee, s'a despartit i aceste influenIe sociale au incetat s. Tucrezeasupra masted i ne regasim singur cu noi in§ine, sentimenteleprin care am trecut ne fac efectul a ceva strain in care nu ne mairecunoa§tem. oi ne dam seama _atunci ca le-am sufer'it multmaimult decal le-am facut. Se intampla chiar ca ele ne fac groaza,inteatal ele erau contrarii naturii noastre. Astfel indivizi, ,cu totulnesuparatori cei mai mul%i, pot cand sunt -reunip in mulIime sa

1) Nu se poate spune, de altfel,C6 orice constrtingere este normalg. Vornreveri mai departe asupra acestui punet.50

1

Iai

simOm

www.dacoromanica.ro

CE ESTE UN FAPT SOCIAL?

se lase dusi la acts de wizime. Dar, qeeace spunem. despre acesteexylozii trecatoare se aplica identic la ceste miscari de opiniunemai durabile, care se produc mereu fa jurul nostru, fie in toata in-tinderea societatii, fie- in cercuri -mai restranse asupra materiilorxeli0oase, politice, literare, artistice, etc.

Se poate, dealtfel, confirmh printr'o experienta caracteristicaaceasta clefinitie a faptului social, cad ajunge sâ obseryam chipulin care sunt crescuti copiii. Cana privesti faptele ash cum suntsi cum au fost totdeauna, Ii sare in ochi ca orice educatie consistaintr'o sfortare neincetarea spre a impune copilului fehiri de a vedea,de a shrill si de a luerh. la care el n'arli ilinR dela _sine. Dela in-ce-putur vietii sale, noi 1,1 constrangem sa manance, sà bea, sa doarmala ceasuri regulate, Ii constrangem, la curkenie, la liniste' i supu-nere ;_ mai tarziu, 11 constrangem sa invete a -tine seama de altul,a respectà obiceiurile, convert-Pile, 11 constrangem la munca, etc.,etc. Daca cu timpul aceasta constrangere ineeteaza de a fi sim-tità,este ca ea da nastere pe nesinatite la obiceiuri, la -tendints internecare-:o fac de prisos, dar a'o inlocuiesc deck pentruca ele derivadin-- ea. Este adevarat ca, dupa Spencer, o -educatie ra-tionala artrebui sa dezaprobe astfel de procedeie i sa lase pe copilsa lucrezein deplina libertate; cum insa aceasta teorie pedagogica n'a lostniciodata practicata de nici un popor cunoscut, ea nu constituiedeck un desideratum personal, nu un fapt ,care ar puteh fi opus fap-telor precedepte. Tocmai, eeeace face pe acestea din urma in deo-sebi de instructive, este ca educatia are ca obiect de a face fiint,asociala ; se poate deci vedeh in ea, ca intr'o prescurtare, in ce chips'a alcatuit aceasta. in istorie. Aceasta inraurirece sufera copilulin orisice clipa, este insas aceea a mediului social care cauta sa-1formeze dupa chipul sàu, iar reprezentan-tii--0 mijlocitorii sài iusunt deck pariapi i dascalii.

Aà ca nu generalitatea lor poate sluji sa caracterizeze fenome-nele soniologice. 0 gandire care se regaseste In toate constiintileparticulare, o miscare pe care o repsta toti indivizii nu sunt dinaceasta pricina fapte sociale. Daca s a gasit deajuns acest caracterspre a le defini, e Ca au fost confundate pe nedrept cu ceeace s'arputeà numi incarnatiile lor individuale. Geeace le constituie suntcredintele, tendintele, practicile grupului luate colectiv ; cat despreformele ce imbraca -starile colective trecand in indivizi, sunt lucruri

51

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METOD.A.

de alt soiu. DemonstraIia categorica a acestei dualitap de naturase vede in aceea ca aceste doua ordine de fapte se infaliseaza adeseaIn stare disociata. Inteadevar, unele aceste raoduri de a lucrasau de a gandl castiga, n urma repetiçiei, un fel de consistenIacare le formeaza oarecum si le izoleaza de evenimentele particularecare le reflecteaza. Ele capata astfel un corp, o forma sensibilaproprie lor si constituiesc o realitate sui generis, foarte deosebitàde faptele individuale care o manifesta. Obisnuinla colectiva nuexista numai In stare imanenta In actele .succesive _pe care le de--termina, ci printr'un privilegiu fárà exemplu In regnul biologicea se exprima odata pentru totdeauna Inteo formula, care se re-peta din gura In gura, care se transmite prin educalie si se fixeazachiar prin scris. Astfel este origina i natura regulilor juridice,morale, a aforismelor i dictoanelor populare, a articolelor de cre-dinca In care sectele religioase sau politice condenseaza credinIelelor, coduri de gust pe care le fauresc secolele literare, etc. Nici unadin ele nu se regaseste deantregul In aplicaIiile ei de catre parti-culari, caci ele pot exista i fara a fi aplicate In timpul de faIa.

Fara indoiala, aceasta disociare nu se infaIiseaza totdeauna cuaceeas limpezime. Ajunge insa ca ea sa existe netagaduit In cazu-rile i numeroase amintite ile noi, spre a dovedi eh'faptul social este deosebit de ecourile sale individuale. Dealtmin-teri, atunci chiar cand ea nu este data imediat observeciei, putems'o realizam cu ajutorul unor artificii de metoda ; este indispen-sabil chiar de a purcede la aceasta lucrare, daca vrem sa desfacemfaptul social de orice amestee spre observh in stare curata.Astfel, sunt unele curente de opinie care ne imping, cu o intensi-tate neegala, dupa timpuri i àri, unul la easatorie, de pilda,un altul la suicid sau la o natalitate mai mult on i. mai pulin pu-ternica, etc. Vadit ela sunt fapte sociale. La prima data, ele parnedesparlite de formele ce le iau in cazurile particulare. Dar sta-tistica ne d mijlocul de a le izola. Ele sunt, Inteadevar, figuratenu Idea exactitate kin procentul natalitalii, al casatoriilor, al si-nuciderilor, adica prin numarul oblinut din Imparlirea totaluluinujlociu anual al casatoriilor, nasterilor, morOlor voluntare prin acelaal oamemlor In varsta casatoriei, a procreiarii, a suicidului 1). Caci, cum

1) Nu la orice varstä §i nici la toate vArstele sinuciclerea se face cu aceia§i tunic.

52

din

importante

www.dacoromanica.ro

CE ESTE UN VAPT SOCIAL?

fiecare din aceste cifre cuprinde toate cazurile particulare fara deose-hire, imprejurarile individuale care pot avea vreo parte In producereafenomenului se neutralizeaza aici reciproc, 0 deci nu contribuie sa-1 de-termine. Ceeace el exprim5. este o oarecare stare a sufletului colectiv.

lath' ce sunt fenomenele sociale desbracate de orice element'strain. Cat despre manifestarile kr particulare, ele au desigur cevksocial, fiindca reproduc In parte un model colectiv ; dar fie-care din ele atarna Inca si inteo mare parte de constitubia orga-nico-psihiegi a individului, de imprejurarile particulare In care el

este arzat. Ele nu sunt deci fenomene propriu sociologice. Elebin deodata de doted domenii §I s'ar puteA numi socio-psihice. Eleintereseaza pe sociolog fara a alcatui obiectul imediat al sociolo-giei. Se gasese tot ar. Inlauntrul organismului fenomene de naturamixta studiate de §tiinbe mixte, cum este chimia biologica.

Se va zice ins& ca un fenomen nu poate fi colectiv cleat dacfi

este comun tuturor membrilor societabii sau cel pubin celor maimulfi- dintre ei si deci daca este general. Desigur, dar daca el e ge-neral, este numai ca fiind colectiv (adica mai mult sau mai pubinobligator), nici vorba ca el sa fie colectiv fiindca este general. Esteo stare a grupului, care se repeta la indivizi pentruca li se impune.El existA in fiecare parte, deoarece _este iii intreg, departe de a fi

In Intreg fiindca este in parbile sale. Ceeace este mai ales yachtpentru aceste credinbe qi practice care ne sunt transmise deagatade generabille anterioare ; noi le primim si le adoptam pentruckLand totodata o opera colectiva si o opera seculara, ele sunt inve-stite cu o autoritate aparte ce-am invabat sä recunoa§tem 0 sdrespectiim prin educable. Dar este de notat ca nesfarsita mulbimea fenomenelor sociale ne vine pe aceasta cale. Atunci Insa chiarcand faptul social este datorit, -in parte, colaborarii noastre di-recte, el nu este de altà natura. Un sentiment colectiv, care isbue-neste -Inteo adunare, nu exprima deadreptul ce era comun intretoate sentimentkle individuale. El este cu totul aitceva, dupa cumam aratat. El este o rezultanta a viebii comune, un produs al acbiu-nilor 0 reacbiunilor care se petrec intre con§tiinbele individuale ;- iardaca el rasuna in fiecare din ete, o face in virtutea energiei speciale cedatore§te tocmai originii sale colective. Daca toate inimile`vibreaza launison, aceasta nti e o urmare a unui acord spontan §i prestabilit ; cinumai aceea§ forba le mi§cri In aceIa§ sens. Fiecare este tarn de tobi.

53

www.dacoromanica.ro

EOCIOLOGIA L REGULELE El DE METODA.

Ajungem deci sä ne reprezentam in chip precis domeniul so-ciologiei. El nu cuprinde deck un grup determinat de fenomene.Un fapt social se recunoa§te dupd puterea de constrangere exterrape care o exercità sau e in stare s'o exercite asupra indivizilor;iar prezenIa acestei puteri se recunoa§te, la rândul s'au, fie dupaexistenia vreunei sanqiuni determinate, fie dupg rezisteno cefaptul opune oricgrei intreprinderi individuale cu tendinca de a-Iatacà. Cu toate acestea, 11 putem defini i prin difuziunea ce-o pre-zina inlauntrul grupului, numai daca, çinand seama de observa-;file p-recedente, avem grij s'a adaug'am ca a doua i esenliala ca-racteristia ea el exista independent de formele individuale ce ca-patti prin difuziune. Acest din urn-à criteriu este chiar, inteunelecazuri, mai u§or de aplicat deck cel precedent. Inteadevdr, consstrAngerea este u§or de constatat când se traduce in afar4 printr'oreaqiune directrt a socieacii, cum este cazul pentru. drept, moralä,credinIe, obiceiuri i chiar mode. Ins6 cand ea nu este deck indi-recta, ca aceea exercitata de o organizare economicA, ea nu estetotdeauna tot af,th de bine observata. Generalitatea imbinafa cuobiectivitatea pot atunci fi, mai upare de stabilit. Dealtfel, aceastäa doua definiVe nu este deck o al-Ca forma' a celei dintaiu; càciclack' un fel de a se 'conduce care existA in afara con§tiinelor indi-viduale se generalizeaz6, n'o poate face deck impunandu-se 1).

Cu toate acestea ne-am putea intrebh dach aceasta definiVe

1) Se ye& cat se departeaza aceastA definitie a faptului social de aceiacare slujeste de temeiu sistemului ingenios al lui Tarde. Mai Intaiu, trebuiesa declaram ca cercetarile noastre nu ne-au fAcut sa constatam nicdieri aceastainfluenta precumpanitoare atribuitA de Tarde imitatiei In nasterea-faptelor co-lective. Mai mult, din definitia precedentA care nu este o teorie, ci un simplurezumat al datelor imediate ale observatiei, pare chiar a rezulti ca imitatianu numai nu exprima totdeauna, ci chiar rut -exprima niciodata ce .este esen-ial caracteristic fniaptul social. NeIndoios, orice fapt social este imitat,

el are, cum am arAtat, o tendinta de a se generaliza, dar aceasta fiindca este so-cial, adicA obligator. Puterea lui de expansiune este mx cauza, ci efectul carac-terului sAti sociologic. Dace'. Inca faptele sociale ar fi singurele cari produc a-ceasta urmare, imitatia ar puteh sluji, daca nu sa le explice cel putin, sfi le de-fineasca. Dar o stare individuala care se rasfrange, nu inceteaza prin aceastade a fi individualA. Si Inca, se poate intrebh dacA cuvAntul imitatie este tocmaicel care se potriveste, spro a arath o propagare datorita unei influente coer-citive. Sub aceasta expresie unica se confunda fenomene foarte deosebite sicare ar area ne.voie BA fie deosebite.

54

si

www.dacoromanica.ro

CE ESTE UN'FAPT SOCIAL'

este completa. Inteadevar,. faptele care ne-au dat temeiul ei sunttoate feluri de a face; ele sunt de ordine psihologica. Sunt Inasi feluri de a fi colective, adica fapte sociale de ordin anatomicsau morfologic. Sociologia nu poate sä se lipseasca de ceeace pri-veste substratul vietii colective. Totus, numarul §i natura partilorelementare din care e compusa societatea, chipul in care ele suntarzate, gradul de inchiegare la care au ajuns, impartirea popu-latiei pe suprafata teritoriului, numarul §i natura cailor de comu-nicatie, forma locuinteIor, etc., nu par dela prima vedere a puteasã se reduca la chipuri de a lucra, de a sirnti sau de a gandi.

Tried, mai intaiu de toate, aceste fenomene felurite prezintaaceea§ caracteristicrt care ne-a servit sä definim pe celelalte. Acestefeluri de a fi se impun individului tot a§a ea §i felurile de a facede care am vorbit. Inteadevar, cand vrem sa cunoa§tem modulin care o 8 ocietate este impartita politiceste si in care sunt corn-binate aceste impartiri, fuziunea mai mult ori mai putin deplinace exista intre ele, nu putem ajunge la aceasta cu ajutorul uneicercetari materiale si prin observari geografice; caci aceste impar-tiri sunt morale chiar atunci cand au yreo baza in natura fizica.Numai prin dreptul public e posibil sa studiarn aceasta organizatie,caci dreptul e cel care o determina, tot cum el determina relatiilenoastre domestice si cetatene§ti. Deci el nu este mai putin obli-gator. Daca populatia se gramadeste in orasele noastre in locsa se imprastie la Tara, aceasta din pricina unui curent de opinie,imbold colectiv care impune indivizilor aceasta concentrare. Noinu putem sa alegem forma casefor noastre rnai mult ca pe aceeaa hainelor noastre; cel putin, una este obligatoare in aceea§ ma-sura ca §i cealalta. Calle de comunicatie determina intr'un chiphotarit sensul In care se fac migratiile mterioare ci schimburile sichiar intensitatea acestor schimburi si migratii, etc., etc. Prin ur-mare, ar fi cel putin un mijloc de a adaugh la lista fenornenelorenumarate ca prezentand semnul deosebitor al faptului social ocategorie mai mult; iar fiindca aceasta enumarare nu aveh nimicriguros exaustiv, adaosul n'ar fi indispensabil.

El nu este insa nici folositor; cad aceste feluri de a fi nu suntdecat feluri de a fi consolidate. Structura politica a unei socie-tap nu este deck modul in care felurhele segmente care o compunau luat obiceiul de a tral unele cu altele. Daca raporturile for sunt

55

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 11EGULELE EI DE METODA

stranse prin tradi-cie, segmentele cauta sa se contopeasca ; iar incaz oontrar -sa se deosebeasca. Tipul de locuinIa care ni se impunenu este cleat chipul in care toata lumea in jurul nostru §i, In parte,generaliile anterioare s'au obi§nuit sa construeasca casele. Chilede comunicatie nu sunt cleat albia ce §i-a sapat lui insu§, curgandin aceea direcje, curentul regulat al schimburilor §i al migra%iilor,etc. Fara indoiara, daca fenomenele de ordin morfologic ar fi sin-gurile care prezinta aceasta fixitate, s'ar puteh crede ca ele alcâ-tuiese o spela aparte. Insä o regula juridica este o a§ezare nu maipulin permanenta deck un tip de arhitectura §i totu§ este un faptfiziologic. 0 simpla maxima morala este desigur mai maleabila ;dar ea are forme mult mai rigide deck un simplu obiceiu profesionalsau a moda. Astfel ca exist& o intreaga gama de nuanie care, fax%

intrerupere, leaga faptele de structura ode mai caracterizate enaceste curente libere ale vie/ii sociale, care nu sunt Inca turnatein niciun tipar definit. Deci intre ele sunt numai diferenIe in gradulde consolidare ce infa0§eaza. Unele §i altele nu sunt decat vieatamai mull ori mai pulin cristalizata. Negre§it, poate ea e bine sapastram numele de morfologice faptelor sociale care privesc sub-stratul social, dar cu condilia de a nu pierde din vedere a de stintde_aceea§ natura ca celelalte. Definicia noastra va cuprinde deci tot cceste de definit, daefi zicem: Este fapt social orice tel de a face, fixatsau nu, capabil sei exercite asupra o constrdngere exte-rioara; sau Inca, care este general in intinderea unei societe4i dateavdnd tow., o existencei proprie, independentd de rnanifestdrile saleindividuale 1).

CAP ITOLUL IIRegule privitoare la observarea laptelo? scciale.

Prima _regula §i cea mai fundamentala este de a considerd faptelesociale ca lucruri.

I) Aceast a. stransa inrudire a vielii 0 a structurii, a organului 0 a func-tiunii poate fi upr stabilitA In sociologie pentru ca, Intro acqti doi termeniextremi, exist5 o intreaga eerie de intermediari observabili pe data qi cari aratiilegatura Sntre ele. Biologie n'are ace1ea0 mijloace. Dar ne Ingaduim sA credemcii inductiile primei din aceste gtiinte asupra acestui subiect sunt aplicabileceleilalte i ca, In organisme ea 0 In societate, nu existfi intre aceste douá or-dine de fapte cleat diferente de grad.56

individulai

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA WISERVAREA FAPTELOR SOCIALE

Cand o ordine nourt de fenomene se face object de tiin, ele segasesc deja Infacipte In minte, nu numai prin icoane sensibile,ci prin feluri de concepte formate pe deantregul. Inainte de primeleinceputuri ale fizicei §i ale cbimiei, oamenii aveau de atunci desprefenomenele fizico-chimice noliuni care treceau peste simpla per-ceplie ; a9a sunt, de pilda, acelea pe care le gasim amestecate intoate religiile. Caci, Inteadevar, reflexiunea este anterioar5 tiiniicare nu face deck sa se slujeascri de ea cu mai multä metoda. Omulnu poate trai In mijlocul lucrurilor, fat% faca idei dupa careoranduie9te conduita Ii. Numai, pentru ca aceste noiun sunt maiaproape de noi §i mai Ia Indemana noastra decat realitatile caroraele corespund, noi cautam, firew, WA le punem In locul acéstoradin urina i sa le facem obiectul chiar al IspeculaIiilor noastre, Inloc de a observa lucrurile, de a le descrie, de a le compara, atuncine multumim a ne da seama de ideile noastre, analizandu-le

combinandu-le. In locul unei §tiinte de realitati, nu mai facemdecat o analiza ideologica, Negre0t, analiza aceasta nu inlaturanumai decat orice observafie. Putem sa ne adresam la fapte sprea confirma aceste noiuni sau concluziile trase din ele. Dar faptelenu intervin atunci deck in al doilea rand, ca exemple sau probede confirmare ; ele nu sunt obiectul tiin%ei. Aceasta merge delaidei la lucruri, nu dela lucruri la idei.

Este vadit ca aceasta metoda n'ar puteh sa dea rezultate objec-tive. Inteadevar, aceste noiuni sau concepte, oricum am vreasa Je numim, nu bunt inlocuitoare legitime ale lucrurilor. Ca pro-duse ale experienlei zilnice, ele au Inainte de toate ca obiect s apuna aqiunile noastre de acord cu lumea Inconjuratoare; ele suntformate prin practica i pentru ea. Insa o reprezentare poate fiin stare ad joace cu folos acest rol fiind totu9 falsa teoretice0e.Sunt mai multe veacuri de cand Copernic a risipit iluziile

noastre cu privire la mi§carile stelelor; cu toate acesteaacum noi randuim obipuit impartirea timpului nostru dupa acesteiluziuni. Pentru ca o idee sa plovoace chiar micririle cerute denatura unui lucru, _nu este nevoie ea ea sa exprime deabineleaaceasta natura ; ci ajunge ca ea sa ne faca a simp ceeace lucrul arefolositor sau vatamator, prin ce el ne poate sluji i prin ce sa ne

57

sin4u-rilor

st-si

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGUL'ELE EI flE METODA

faca rãu. Ba Inca no-tiunile astfel formate nu Infaliseaza aceastapotrivire practica cleat In chip aproximativ i numai In cele, maimulte cazuri. De ate ori sunt ele tot ash de primejdioase pe catde nepotrivite I Deci nu elaborandu-le, oricum ne-am ,--apuca deaceasta, am ajunge vreodatà ä descoperim legile realitii. Elesunt,-din contra, ca un val care se aseaza intre lucruri si noi si care-ni le ascunde cu eta mai bine cu. cat 11 socotim mai transparent.

Nu nurnai o astfel de stiinra nu poate- fi cleat trunchiata, el_ii lipseste i materia de unde sa se poata alimenth. Abia capatafiin ca si dispare, ash zicand, transformand-se In arta. Intea-devar, aceste npçjuni sunt socotite sa tuprincla tot ce este esen--pal -in real, fiinda sunt confundate cu. realul 1nsu§, De atunci,ele par a avea tot ce tMpuie spre a ne lace In stare nu numai dea Imelege ceeace exista, ci de a prescrie i ce trebuie sa fie ea 0mijloacele de Indeplinire. Caci este bun, ceeace este conform cutatura Tucrurilor ; ceeace este contrar, acesteia este rau, iar mij-loacele de a ajunge la una si de a fugi de alta deriva din Inas aceastanatufa. Daca deci II Tinem pe deantregtd, studiul realitMii prczenteitu mai are interes practic i, ,fiindca acest interes este xaVuneade a fi a studiultti, acesta ramâne-pe viitor fara de scop. Gandireaeste astfel Impinsa sa se intoarca dela ceeace este cbiar obiectul

adica prezentul si trecutul, spre a se avanta dintr'o sari--tura spre In loc de a cauta sa inleleaga faptele castigate

realizate, ea incearca indata sa realizeze altele noug, mai con-forme scopurilor urmarite de oameni. Cana crezi a sti in ce sta-eserrca materiei, te pui indata In cautarea pietrei filozofale. Aceastaincalcare a artei asupra tiin%ci, care impiedich pe aceasta de ase, desyolta,, este dealtf el. usurata de imprejurarile chiar care deter-mina desteptarea gandirii tiin%ifice. Caci, fiindca ea nu se nastedeck pentru a rgspunde la nevoi vitale, ea se pseste foarte firescindreptata spre practica. TrebuinTele pe care este chemata sa leu§ureze sunt totdeauna grabnice i, prin urmare, o grabesc sa.ajunga la capat; de. cer remedii, iar -nu explicalii.

Acest fel- de a preceda este ash de conform cu pante fireascaspiritului nostru ca se regaseste 0 la origina stiinlelor fizice.

-deosebeste alhimia de himie, ca i astrologia de astronomie. Prin-el Bacon caracterizeaza metodO, urmata de seven-0.i timpului sàusi pe care el o combate. Noliunile, despre care am vorbit mai sus,.58

si

-tt

ptiintii,viitar.

El

www.dacoromanica.ro

REGTJLE PRIVITOARE LA. OBSERVAREA FAPTELOR SOCIALE

Stint aceste notiones pulgares sau praenotiones 1) pe care el le gAsesteIa ham tuturor stiincelor 2), unde iau locul faptelor 3). Aeeste- iclola,uni fel de vedenii, ne desfigureazà adevaratul aspect al lucrurilor

noi le lu-am totus, drept lucrurile tnile. i fiindc d. acest mediuInchipuit nu opune spiritului nici o Impotrivire, acesta nesim/in-du-se oprit de nimic se lash in voia unor ambiçii all margini sicrede cu putin /5. sa clAdeascA sau mai bine sà. reclkleascg kmeaprin propriile sale puteri i dup 5. dorin/ele sale.

Daca asA a fost cu stir/1-01e naturale, cu atAt mai vArtos tre-buia sa fie la fel 0 cu sociologia. Oamenii n'au asteptat sosireastiin/ei sociale, spre a-si face idee d.espre drept anorala, familie,stat, societate chiar ; eaci? ei nu puteau s. traeascsa lipsindu-se deele. Dar mai ales In suciologie aceste nrenotiuni, spre a reluà ex-presia lui Bacon, sunt In stare &à stgpaneascA spiritele i sà iealocul lucrurilor. Inteadevar, lucrurile sociale nu.se InfAptuiesc de-alt prin oameni;\ ele sunt un produs al activitaIii omenesti. Ele-m.' par deci a if altceva cleat punerea in practicâ a ideilor Ins-cute sau nu ce avem In noi i aplicarea lor la imprejurdrile felu-rite -care insoles& relafrile oamenilor Intre ei. Organizalia familiei,a contractuluir a represiunii, a statului, a socieacii, apar astfelca o simpla desvoltare a ideilor ce noi avem despre societate, stat,justilie, etc. Prin urmare, aceste fapte si cek asenienea lor para nu aveh realitate cleat in si prin ideile care sunt saman/a lorsi care de atunci devin materia proprie a sociologiei.

Ceeace desavarseste primirea acestui chip de a vedea, este faptulc5, amAnuntul yiefri sociale treand din toate par/ile peste con-stiin/a, aceasta nu are despre el o percep/ie destut de puternicáspre a-i sirup. realitatea. Neavând in noi legAturi indestul de trai-nice si nici ash de apropiate, totul ne dà destul de usor efectul c5.nu ar sine de nimic si ca pluteste In gol, materie pe jum6tate nerealà

plastica la nesrarsit. Iata de-ce atAlia ganditon n'au vazut Inoranduelile sociale deck combinalii artificiale si mai mult ori maiputin arbitrare. Thea dacä amanuntul, clack' formele concreteparticulare ne scapà, cel pu/in ne Infá/isam aspectele cele mai

1) Novuna organum 1, 26;2) Ibid I, 47.3) Ibid. I, 36.

59

§i

0

si

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA I IIEGULELE EI DE METODA.

generale ale existenIii colective in mare si cu aproximalie, iar toc-mai aceste reprezentdri schematice i sumare alatuiesc prenoviu-nile de care ne slujim pentru foloasele zilnice ale vie%ii. Nu putemdeci sa_ne gAndim a pune la indoiald filliça kr, pentrua noi o per-.cepem odata cu a noastrd. Nu numai cá ele sunt in noi, ci fiindasunt un prodhs de experienIe repetate, ele capdt'd dela repetiliesi dela obisnuin-ca care iese din ea un fel de ascendent si de autori-tate. Le simlim cà ne rezistd, and cdutdm s ne sapam deFar noi nu putem sá nu socotim ca real ceeace ni se opune,. Totulcontribnit deci sd ne faa a vedea aici adevdrata realitate socialà.

inteadevdr, pAnd acum, sociologia s'a oeupat mai mult sailmai pulin exclusiv nu de lucruri,ci de concepte. E drept cà Comte

_a proclamat cá fenomenelt sociaIe sunt fapta naturale, supuse lalegi naturale. Prin aceasta el a recunoscut implicit cacacterul lorde luoruri; aci in naturd nu sunt cleat lueruri. Dar and, iosinddin aceste generalitd-ci filozofice, el Incarc s aplice principiulsail i sä faa-sà iasd tiinça pe care o cuprinda, el iea dile aobiecte de studii. InteadevAr, materia principald a sociplogiei sale_este progresul omenirii in timp. El pleaa dela aceasta ideie ca txistAo evoluIie neintreruptà a neamului omenese, care constà intr'arealizare din ce in ce mai deplind a naturii omenes_ti i problezna-tratatá de el este de a regasi ordinea. acestei evolulii. Dar, pre-supunAnd Ca aceastä evolucie existd, realitatea ei nu poate fi sta-bilit4 cleat dupa ce stiinIa a fost faeutd ; nu poIi deci s'o faci obiectulinsus al cereetdrii deat dacä o pui ca o conceplie a spiritului, nuea un _lucru. i de fapt, ash de mult este vorba despre o reprezen-tare cu totul subiectivà cà acest progres al omenirfi nu existd inrealitate. Ceeace exista si singur este dat observaciei 'stint niste so-eietà-0 particulare care se nasc,. se desvoltk thor independent unelede altele. Daa indh cele mai de curând ar urmh pe acelea carele-au premers fiecare tip superior ar puteh. fi socotit ca simplerepeVre a tipului imediat inferior tu cevà mai mult; s'ar puteàdeci sd. le punem pe toate cap in cap, ash .zicAnd, amesteand pecele care se gdsesc in acela§ grad de desvoltare, iar seria astfel for-,math ar puteh if privith ca reprezentativh a omenirii. Insd faptelenu se infaIiseazd cu aceasta simplicitate prea mare. Un popor careinlocueste pe altul nd este numai o prelungire a acestuia din urm'acu ateva caractere nona; el este altul, are uncle proprietdIi in plus

60

ele,.

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA OBSERVAREA FAPTELOR SOCIALE

§i altele in minus ; ele constituie o individualitate nouà i toate acestedeosebite, fiind eterogene, nu pot sa se contopeasca

inteo aceea serie continua 0 nici mai ales inteo serie unica. Gaelscepul societalilor n'ar putea fi inchipuit printr'o linie geometricfi ;el seamana mai curand eu un arbore ale carui ramuri se indrep-teaza in direqii divergente. Pe scurt, Comte a luat pentru desvol--Lama istorica no-ciunea ce o aveh 0 care nu se departeaza multde aceea ce 0.-o face omul de rand. Vazuta de departe, intr'adevar,istoria iea destul de bine aceasta infali§are seriara i simpla. Nuvezi decat indivizi care se urmeaza unii pe alii i merg to-i intr'a-ceea§ direclie fiindca au aceea9 natura. Deoarece, altfel, nu e deirgeles ca evoluTia sneiala sa poata fi altceva cleat desvoltareavreunei idei omene§ti, se pare prea firesc sa o definim prin idesace oamenii Ii fac despre ea. Insa, procedand astfel, nu fmmai ra,manem in ideologie, ci dam sociologiei ca obiect un concept Idanirnic cu adevarat sociologic.

Spencer inlatura acest concept, dar spre a-I inlocul cu altul carenu e alcatuit intr'alt chip. El face din societati, iar nu din ome-nice, obiectul 0iinvei; numai ca el da indata o definilie a celordintai care face sa se piarda lucrul discutat de el, spre a-i arzàin loc prenuçiunea avuta deja. El pune, intendevar, ca o propo-z4ie evidenta c o societate nu exista cleat cand, la juxtapunere,se adauga coopera-cia*, ca prin aceea numai unirea indivizilor de-vine o societate pcopriu Apoi, pornind dela acestr principiu-ca coopermia este eserqa vie-cii sociale, -el deosebe0e societa-Vilein (lona clase dupà natura coolieraliei care domne§te in ele. 4Exista,zice e, o cooperaIie spontana care se face fara end dinainte intimpul urmaririi a unor scopurn de un earacter particular ; exista

o cooperalie con0ient -alcatuita care presupune scopuri de in-teres public, limpede recunoscute2)#. La primele el le dä numele

societa/i industriale; la cele de-al doilea pe acela de militare. se poate spune ca aceasta deosebire este idea mama a sociologiei

sale.Dar aceasta definicie enunra ca un Iucru ceeace nu este

cleat o vedere a spiritului. Ea se ifilaViraza, inteadevar, ca ex-

Sociol. Tr. fr.; III, 331-332.9 &idol., III, 332.

61

zisa1).

de §i

indivIdualitati

9

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGITLELE EI DE METODI

presia unui fapt vizibil dela prima datA i pe care observa-cia ajungesfi-1 constate, fiindca ea este formulata dela Inceputul stnnlei zao axioma. i cu toate acestea, este cu neputinca ti printr'osimpla cercetare daca In realitate cooperaiia este totul in vieacasociala. 0 atare afirmatie nu este legitima 0iin-pficeste decht dacaai Inceput prin a revizui toate manifestarile colective §i dacaai aratat ea ele sunt toate ni0e forme felurite ale cooperaciei. A§a-day Inca un oarecare chip de a concepe realitatea sociala ia loculacestei realiti 1). Ceeace se define0e astfel, nu este societateaci ideea ce-0 face Spencer despre ea. Iar daca el nu are nici unscrupul sa procedeze astfel, este fiindca i pentru el societatea nueste 0 nu poate fi clea t nu ei ideirealizarea idei, anume a acesteichiar de cooperaIie prin care el o define0e2). Ar fi u§or de poratatca, in fiecare din problemele particulare pe care le trateaza, me-toda sa ramane aceea§. Deaceea, de0 el pare a proceda empiric,cum faptele adunate in sociologia sa sunt intrebuinlate sa exem-plifice analize de nqiuni mai mult cleat sa descrie i sa. explicelucruri, ele par chiar a nu fi acolo cleat spre a line loc de argumente.In realitate, tot ce a esenIial In doctrina sa poate fi dedus numai-decat din defini-tia societalii 0 a diferitelor forme de cooperare.Caci daca noi n'avern sa alegem cleat intre o cooperacie impusacu strapicie i o cooperalie liber i spontana, negre0t ca aceastadin urma este idealul catre care- tinde i trebuie sà tinda omenirea.

Nu numai la temelia 0iincei se intalnesc aceste no%iuni vulgare,ci le regasim la -fiecare elipa in urzeala ralionamentelor. In stareade faTa.a cunostinlelor noastre, noi nu tim sigur ce este Statul,suveranitatea, libertatea politicã, democralia, socialismul, comu-msmul, etc., metoda ar cere deci sa ne eprim dela orice intrebuin-tare a acestor concepte, atata timp cat ele nu sunt alcatuite 9tiin-Iifice0e. i cu toate acestea cuvintele care le exprima revin Paraincetare in discuItile sociologilor. Le intrebuirrcam obi§nuit i sigurca 91 cum ar corespunde la lucruri bine cunoscute 0 definite, atunciand ele nu de0eapta In noi cleat noliuni neramurite, amestecurineosebite de impresii vagi, de prejudecali 0 de pasiuni. Noi radem

2) Conceptie, de altfel, supusa controversei (v. Division du travail social,II, 2, p. 4).

2) oCooperatia n'ar putea deci Ea existe fara de societate vi este scopulpentru care exista o societates. (Principii de Sociol., III, 332).62

q

vielti

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA OBSERVAREA FAPTELOR SOCIALE

astazi de ciudatele ralionamente pe care medicii in evul inediule fauriau cu notiunile de cald, de frig, de umed, de uscat, sec.,si nu ne dam seama ca urmam cu, aplicarea aceleiasi metodt laordinea de fenomene care o ingaduie mai pulin decat oricare alta,din pricina complexitaVii sale extreme. In rarnurile specials alesociologiei, acest caracter ideologic este 0 mai vadit.

Mai cu searna este cazul moralei. Se poate spune, intr'adevar,ca nu este un singur sistem In care ea ea nu fie reprezentata ca simpladesvoltare a unei idei iniciale care ar cuprinde-o pe de deantregulin -sine ca posibila. Aceasta idee, unii cred ea omul o &este dea-gata In. el dela nasterea lui ; al-pi din contra, ca ea se formeaza maimult sau mai pufm incet in mersul istoriei. Dar, si pentru unii

pentru aiçii, penfru empiristi ca i pentru ralionalisti, ea estetoata realitatea adevarata in moralà. In ce priveste amanunteleregulilor juridice 0 morale, ele n'ar avea, ash zicand, fiinfa prinele Insele, ci n'ar fi cleat aceasta noTiune fundamentalà aplicatala Imprejurarile particulare ale viqii si felurita dupa cazuri. Deatunci, obieetul moralei n'ar puteh fi -sistemul acesta de preeeptefara de realitate, ci ideia din care ele decurg i fa-Va de care ele nusunt decat aplicari deosebite. Deaceea toate chestiunile ce-si punede obiceiu etica se refera nu la lucruri, ci la idei ; e vorba adica sastim in ce consista idea dreptului, idea moralei, nu care ebte na-tura moralei si a dreptului luate In ele insele. Moralistii n'au ajunsInca la aceasta conceMie foarte simpla ca, dupa cum reprezentareanoastra despre lucrurile sensibile vine dela aceste lucruri chiarsi le exprima mai mult ori mai puiin exact, reprezentarea noastraa moralei vine din vederea chiar a regulilor care funclioneaza suhochii nostri 0 le figureaza schematic ; ca, prin urmare, ateste re- .guli, iar nu vederea sumara ce avem_despre ele, formeaza materiastnnlei, precum fizica are ca obiect corpurile a§a cum exista, nitidea eel.' face omul de rand despre ele. Rezulta de aici, ea seia ca baza a moralei ceeace nu este deck- varful ei, adica chipulin care ea se prelunge§te in con§tiin-cele individuale si are ra-sunet. aceasth metoda este urmata nu -numai in problemelecele mai generale ale stiin-cei ; ea ramâne aceea§ In chestiunile spe-male. Dela ideile esenliale studiate de el la Inceput, moralistultrece la ideile -secundare de familie, de patrie, de responsabilitate,de cantate, de just4ies dar intotdeauna gandirea se aplica la idei.

63

gi

ki

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA *I REGULELE EI DE METODA.

Cu economia politica nu este mai altfel. Ea are ca obiect, ziceStuart Mill, faptele sociale care se produc mai ales sau numai invederea ca§tigarii bogatiilor1). Dar pentru ca faptele astfel defi-nite sa poata fi supuse, ca lucruri, la observe-Oa savantului, -artrebui cat de putin sa se poata arata dupa ce semn putem recu:noaste pe cele care indeplinesc aceasta conditie. La inceputul stiinierlush' nu esti nici in drept sfi afirmi ca. exista unele, cu atat mai multsa poli sti care sunt acelea. In orice taram de cercetari, pe drept,numai cand explicarea faptelor este destul de inaintata se poatestabili ea ele au un scop 0 care este acela. Nu exista problema maicomplexà si nici mai putin potrivita de a fi rezolvata dinteadata.Nimic deci nu ne asigura dinainte ca ar exista o del( a activita%iisociale, in care dorinta de bogaIie joaca in realitate acest rol pre-cumpanitor. Prin urmare, materia economiei politice, astfel in--celeasa, nu e facuta din realitati care se pot arata cu degetul, cidin posibile numai, din pure concemii ale spiritului ; anume, faptepe care economistul le concepe ca raportandu-se la scopul consi-derat sf asa cum le concepe. Incearck de pildk sA cerceteze ceeaceel numeste producOune? Dinteodata, el crede a putea sa numereagentii principali cu ajutorul carora ea se petreee si sa-i cercetezedearandul. Asadar el n'a recunoscut fiinla lor observand eondi-Oilede care atarna lucrul ce studiaza ; caci atunci ..el ar fi inceput saarate experienIele din care a scos aceasta concluzie. Daca, delainceputul cercetarii si in cateva euvinte, purcede la aceastaclasificare, el a dobandit-o printr'o simpla analiza logica. El pleacadela idea producOunii; descompunand-o, gaseste ca ea impliedin chip logic pe acelea de forte naturale, de munck de instrumentoH de capital si trateaza apoi in acela§ fel aceste idei derivate2).

Cea mai fundamentala dintre toate teoriile economice, aceea a va-lorii, este construita vadit dupa aceeas metodá. Daca valoareaar fi studiata aici cum trebuie sa fie o realitate, am vedea intaiupe economist aratând dupa ce se poate reeunoaste lucrul astf elnumit, apoi clasificandu-i spetele, cautand prin inductiuni meto-dice cauzele in funcOune de care ele variaza, comparancl insfarsit

I) Sistem de Logica, III, p. 496.2) Acest caracter reese din chiar expresiile econorni§tilor. E vorba mereu

de idei, ideia utilului, a economiei, a depunerii, a cheltuelii. (v. Gide, Principesd'économie politique, cartea III, cap. I, p. 1 ; cap. II, p. 1, cap. III, p. 1).

64

www.dacoromanica.ro

REGULEPRIVITOARE LA ORSEBVAREA FAPTELOR SOCIALE

aceste rezultate deosebite spre a desprinde\din ele o formula ge-nerala. Teoria n'ar puteh deci sa vina decât dupa ce stiinta a,h-.1st clued mai departe. In Ice de aceasta, nintalnesti dela inceput.

spre a o face, economistul se mullumeste a se reculege,da seama de idea ce el ii fact despre valoare, adica despre

un Object susceptibil de saimbare; el gaseste ca ea cuprinde ideeautilului, aceea a rarului, etc., 0 cu aceste produse ale analizei, salelt construieste defin4ia. Fireste, el o confirma prin cAteva exem-ple. Dar and te gandesti la nenumaratele fapte-despre care o ase-menea teorie trebuie sa dea socoteala, cum sa dai cea mai micavaloare demonstrativa faptelor, neaparat loarte rare, care sunt ci-tate ash la Intamplarea sugestiunii?

Deaceea, In economie politica ca i in moralà, partea cercetarii$tiinIifice este foarte restransä; aceea a artei, preponderanta.morala, partea teoretica este redusa la ateva asupra ideeide datorie, de bine 0 de drept. Inck aceste speculalii abstractenu alcatuiesc o stiinVa, la dreptul vorbind, fiindca ele au ca obiectsa determine nu ce este, de fapt, regula supreme.' a moralitatii,ci ce trebuie sa fie. Tot ash, ceeace One cel mai mult loc n cerce-tarile economioilor este chestiunea de a sti, de pada, (lea socie-tar-ea trebuie sd fie organizata dupa conceppe individualioilorsau dupa ale socialistilori &di e mai bine ca Statul s. intervinamn saporturile industriale i comerciale sau sa le lase cu totul- lainitiative particulara; daca sistemul monetar trebuie-sa fie mono-metalismul sau bimetalismul, etc., etc. Legile propriu zise suntpuçin numeroase; chiar cele pe care avem obiceiul -sa le numimastfel nu-merita Indeobste aceasta calificare, ci nu sunt cleat maximade acliune, precepte practice invaluite. lath', de pilda, vestita legea ofertei si a cererii, Ea n fost niciodata-stabilita inductiv, ca ex-presie a realitatii economice. Niciodata vreo experienca, vreo corn-paratie metodica n'a fost facuta spre a stabill ca, in /apt, re)atiileeconomice pureed dupa aceasta. lege. Tot ce s'a putut face si tolce facut este demonstrapa dialectica ca indivizii trebuie sa pur-ceada astfel) daca-si inleleg bine interesele; ca orice alt chip dea lucra le-ar fi pagubitor si ar imPlicà din partea celor ce 1-ar urmao adevaratà ratacire logica. Este logic ca industriile cele mai pro-ductive sa fie cele mai -cautate; ca stapânii produselor Qelor maicerute si mai rare, sa le vânda ea preu1 cel mai mare. Dar aceasta

65

Gad,a-si

jetdiscutii

s7e

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METOBA

necesifate numai logica nu seaman-a de fpc cu aceea pe care 0 in-,-fatileaza adevaratele legi ale naturii. Acestea exprima raporturiledupa care faptele se inlantuesc efectiv, flu.. chipul in tare e bine_sa se inlantuiasca.

Ceeace spunem despre aceasta lege poate fi repetat despre toateacelea pe care Foala econonnica ortodoxa le chiama naturalecare, dealtminteri, nu sunt nicidecum cleat cazuri particulate aleprecedentei. sunt naturale, claca vrem, hi intelesul c enuntamijloacele carar intrebuinlare este sau poate pareh naturalaspre a atinge cutare scot presupus ; dar ele nu trebuiesc numiteau acest nume, claca prin lege naturala se intelege orice fel de a fial naturii, constatat inductiv. Ele nu sunt n cele din urma deAtsfaturi de incelepciune practic i daca s'a putut mai mult orimai putin iscusit sa .le prezent5m ea expresia ehiar a realitatii,aceasta fiindca pe drept sau pe nedrept am crezut sd putem pre-supune ea aceste sfaturi erau urmate efectiv de catre generalitateaoantenior 4i in generalitatea cazurilor.

Si cu toate astea fenomenele.sociale sunt lucruri i. trebuie sa fie.tratate ca lucruri. Pentru a denionstrà aceasta afirmatie, nu e ne-voie sa filozofam asupra naturii discutam analogiile- ce eleprezinta cu fenomenele regnurilor inferioare. Ajunge sa constatamca ele sunt singurul datum oferit socioIngului. Este lucru, intr'a-devar, tot ce este dat, tot ce se infati§eaza sau mai bine se im-pune observafiei. Tratand fenomenele ca lucruri, le tratam in ca-litate de data care alcatuiesc punctul de plecare al §tiintei. Feno-menele sociale prezinta fara indoiala acest caracter. Ceeace neeste dat, nu este ideea ce-0 fac oamenii despre valoare, caci eanu se poate ajunge, ci sunt valorile care aerschimba de fapt in cursulrelatiilor economice. Nu cutare sau cutare conceptie a idealuluimoral, ci totalul regulilor determinând. efeativ conduita. Nu idea

sau a bogatiei; ci tot amanuntul organizaIiei economice.Se poate ca vieata, sociala la nu fie deal desvoltarea unor nqiuni;dar, presupunând ca ar fi a§h, aceste notiuni nu sunt date inrediatt-1\111 poti deci sa le atingi deadreptul, ci numai prin realitatea fa-nomenala care le_ exprima. Noi nu §tim a priori ce idei sunt laobttr0a curentelor deosebite intre care se imparte vieata-sociala

nici daca ele axista ; numai dupa ce le-am intors in sus pâna laizvoarele lor vom 5t de uncle provin.66

E1

lor, sà

a

utilalisi

Ai

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA. OBSERVAREA FAPTELOR-SOLIALE

Trebuie deei sa privim fenomenele sociale iii ele insele, desfauutede indivizii constienli care si le reprezinta ; trebuie sa le studierndin afar% ca niste lucruri exterioare ; cad ele ni se infaliseaza inaceasta calitate. Daca aceasta exterioritate nu este cleat aparenta,iluzia se va Imprastià pe masura ce tnnça va inainth §i-se va vedeh,ash zicand, exteriorul intrand in interior. Insa solncia nu poate fijudecata dinainte, si -atunci cbiar cand la urine urmei ele n ar avehtoate caracterele intrinsece ale lucrului, trebuie sa le tratam maiIntaiu ca si cum le-ar aveh. Aceasta regula se a,plich deci la lea .litatea socrala Intreaga, fara a mai lash loc-vreuneifenomenele care par cat mai mult a sta In oranduiri artificialetrebuie sa fie socotite din acest punct de vedere. Caracterul con-ventional al unei practici sau al unei institutii nu trebuie sa fie aci-oclatd, presupus. Decàr de altminteri, ne este ingaduit a invochexperienIa noastra personal6, noi credem sa pUtem da asigurareaca, procedand astfel, vom aveh adesea mulIumirea de a vedeh fap-tele cele mai arbitrare in aparenp prezentand apoi la o observaIiemai deaproape caractere de statornicie si de regularitate, semneale ,obiectivitaIii

Dealtfel, i intr'un chip general, ceeace s'a sims mai inaintedespre caraCterele deosebitoare ale faptiklui sociaL ajunge sa ne In-tareasca asupra naturii acestei obiectivitali si-ssa dovedeasca ch.ea nu este iluzorie. Intr'adevar, un lucru se recunoaste mai cu seam&dupa aceea cá nu poate fi -modificat printr'un simplu decret al

Nu inseamna ea el ar fi protivnio la orke schimbare. Dar,spre a-i produce o schimbare, nu ajunge s'o vrei, trebuie Inca o sfor-Tare mai mult sau mai putin grea, datorita impotrivirii ce ne punasi care, dealtfel, nu poate fi totdeauna Invinsa. Noi am vazut Insaca faptele sociale au aceasta InsuOre. In loc sa fie cat pe departeun produs al voinIei noas4e, ele o determina din afara ; ele con-sista ca In niste tipare In care suntem nevoii sa turnam actiu-nile noastre. Adesea chiar, aceasta necesitate este ash Ca nu, putemsa ne sal:Cam de ,ea. Atunci chiar and ajungem s'o Invingem, im-potrivirea ce Intalnim ajunge sä ne dee de veste cã ne aflam in fele

ceva ce nu a-Lama de noi. Asadar, privind fenomenele socialeca lucruri, noi nu vom face alta cleat sa ne conformam cia na-ture lor.

In definitiv, reforma pe care e vorba_s'o introducem in sociologic67

excepcii,_ ajar

lor.

vointii.

-a

www.dacoromanica.ro

-GOCIOLOGIA I REGULELE EI DE METODX

este identica, in totul cu aceea care a transformal psihologia in aeestidin urma treizeci de ani. Dupa. cum Comte si Spencer declara cafaptele sociale sunt sfapte de natura, fara cu toate acestea a le trataea lucruri, diferitele scoli empirice recunoscusera, de multa vreine,caracterul natural aI fenomenclor psihologice, urmand totus leaplica si mai departe o metoda pur ideologica. Intr'adevar, em-piristii tot ca i adversarii lor pracedau numai prin introspecIie.Insa, faptele observate numai Ia sine insus sunt prqa rare, preafudare, prea mtadioase spre a putea sa se impuna nqiunilorcorespunzatoare pe-- care obisnuin-ca le-a fixat in noi si sa le dealegea. Cand deci acestea din urma nu sunt supuse vreunui alt con-trol, nimic nu le line in eumpana ; prin urmare, ele iau locul lap-

,lelot alcatuiesc materm tiin%ei. Deaceea nici Locke 0 nici Con-dillac n'au privit fenomenele psihice obiectiv. Ei nu studiath sen-zaia, ci o oarecare idee a senzaIiei. Aà ca, desi, in unele privinth

ar fi pregatit nasterea_psihologiei stiincifice, aceasta nu s'a nascutde fapt cleat mult mai tarziu, and s'a ajuns insfarsit la aceastaconcepcie c starile de constiinta pot 0 trebuie sa fie privite dinafara 0 nu din punctuI de vedere al constiinthi care le incearea.Aceasta e marea revoluIie care s'a savarsit in acest soiu de cer-cetari. Toate procedeiele particulare, toate metodele noud cu cares'a imbogalit aceaslà stiinp. nu sunt cleat mijloace felurite spre

realiza mai deplin aceasta idee fundamentalà. Acelas pragres3.6mane de %cut in sociologie. Trebuie ca ea sa treaca dela sta-diul subiectiv, pe care nu 1-a depasit Inca deloc, la faza obiectiva.

Aceasta trecere este aici, dealtimnteri, mai usoara de indeplinit-dealt in psihologie. Intr'adevar;--faptele- psihice 'sunt in chip firesc

-.date ca stari ale individului, de- care ele nu par chiar usor de des-Interioare prin definipe, se pare ca n'am putea sa le tratam

ca exterioare decat luptand contra naturii lor. Nu numai ea tre-buie o sforçare de abstraqie, ci i a intreaga suma de procedeiesi de artificii spre a ajunge sâ le privim din aceasta lature. Dincontra, fapteIe sociale.au cu mult mai natural si mai imediat toateinsu0rile lucrului. Dreptul exista in coduri, miscarile vigil zil-nice se inscriu in cifrele statisticei, in monumentele istoriei, mo-dele In costume, gusturile, in operile de arta. Ele cauta in chiarvirtutea fiinthi lor SA se alcatuiasca in afara de constiinthle

ffindca ele le stapanesc. Pentru a le vedea sub infaii_sarea

a

si

ei

partit.

-indi-

viduale,

68

www.dacoromanica.ro

REGULEPRIVITOARE LA OBSERVAREA FAPTELOR SOCIALE

lor de lucruri, nu e nevoie sa le Intorci cu istelime. Din acest pulletde vedere, sociologia are un serios ascendent asupra psihologiei,care n'a fost bagat de seama liana aici 0 care trebuie sa-i grabeascadesvoltarea. Faptele sunt poate mai greu de explicat pentrucasunt mai -complexe, dar ele sunt mai ueor de atins.dimpotriva, nu-i vine numai greu sa le elaboreze, ci chiar sa le 0princla. Prin urmare, este Ingaduit sa- credem ea, din ziva In careacest principiu al metodei sociologice va fi indeob§te recunoscutpracticat, vom vedeh sociologia inaintand cu o iirceala ce n'ar facedeloc s'o presupuna 1ncetineala actuala a desvoltarii ei i sa reca-§tige pân i pasul 1nainte, pe care psihologia 11 datore§te numaianterioritapi sale istorice1).

IIfrisa experienla Inainta0lor iotri ne-a aratat ca, spre a asigurà

infaptuirea practica a adevarului care fu stabilit acum, nu ajungosa-i dam o demonstra-cie teoretica i nici chiar sa fim patrunpel. Mintea este a§à de firesc pornita sa nu-I Vila In seama ca amcadeh negre0t In vechile gre§eli daca nu ne supunem la o disci-pliná riguroasa, ale carei reguli principale, corolare ale precedentei,avem sfi le formularn.

1. Primul dintre aceste corolare este ca: Trebuie indeplirtate siste-made toate prenoliunile. 0 demonstra-cie anume a acestei regulinu este necesara ; ea rezulta din tot ce-am zis mai Inainte. Ea §ieste, dealtminteri, temeiul oricarei metode tiin%ifice. Indoiala mc-todica a lui Descartes nu este, la urma urmei, deck o aplicare ai. Daca, In clipa intemeierii tiin%ei, Descartes 10 face o lege de

a pune la indoiala toate ideile ce-a primit mai 1nainte, aceasta fiindcanu vrea sa Intrebuinceze decat concepte elaborate §tiinIific, adicaconstruite dupa metoda alcatuita de el ; toate acelea venite din-tr'un alt isyor trebuie deci parasite, cel pulin provizoriu. Am vazutchiar cum teoria Idolilor a lui Bacon n'are alt InIeles. Cele doua mari

1) E drept ca -complexitatca mai mare a faptelor sociale face- stiinta lormai grea. Insd, in schimb, tocmai pentru ca sociologia este cca din urrnii ye-nitS, este in stare sk tragd folos din progresele realizate de stiintele inferioaresi sS invete la scoala kr. Aceasta folosire a experientelor facute nu poate int'arziasa-i irabeasca desvoltarea.

69

Psihologiei,

,i

dc-

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

doctrine, care au fost ash de des opuse una alteia, se unesc in acestpunct esential. Trebuie deci ca sociologul, fie atunci cand deter-mina obiectul cercetarilor -sale, fie in decursul demonstratiilor lui,sa se lepede hotarit de intrebuintarea acestor concepte formatein afara stiintei si pentru nevoi care n'au, nimic stiintific. Ii trebuiesii se desrobeasca de aceste evidente false care stapanesc spiritulde rand, sa. scuture odath pentru totdeauna jugul acelor categoriiempirice, care printr'o lunga obisnuin ya sfarsese adesea prin "adeveni tiranice. Cel pit-tin, daca uneori necesitatea il ,sileste sa re-curga- la ele, s'o faca avand constiinta de lipsa valorii lor, pentruca sa nu le cherne a juch in doctrina un rol de care ele nu sun tvrednice.

Ceeace in special ingreuneaza aceasth descatusare pentru socio-logie este faptul ea adesea se amesteca aici si sentimentul. Intea-devar, noi ne pasionam pentru credintele noastre politice si. re-ligioase, pentru practicele noastre morale cu to tul altfel decatpetitru lucrurile din lumea fizica ; prin urmare, acest caracter pa-sional patrunde si felul in care noi concepem si ne explicam pecele dintaiu. Ideile ce ne facem despre ele ne sunt scumpe, intocmaica si obiectele lor, si capata astfel o ash autoritate ca nu suferacontrazicere. Orice parere care le supara este tratata ca dusmana.De pilda, este o afirmare care nu -se impaca cu ideea ce ne facemdespre patriotism sau despre demnitatea individuala? Ea este fa-gaduita, oricare ar fi dovezile pe care este asezata. Nu se poateadmite ca ea sa fie adevarata ; i-se opune o obiectie esentiald sipasiunei, ca justificare, nu-i vine greu sa kugereze argumente carepot fi usor hotaritoare. Aceste notiuni pot chiar sa aibL un ashprestigiu cà nu tolereaza nici cercetarea stiintifica. Singurul faptde a le supune, odata cu -fenomenele ce ele exprima, la o analizarece si uscata provoaca revolth in unele spirite. Oricine cauta astudieze morala din afar% si ca pe o realitate exterioara li se pareacestor delicati ca lipsit de sim-t moral, dupa cum cel ce practicavivisectia apare omului de rand ca lipsit de sinrtirea obisnuita.Nici vorba sa admita ca aceste sentimente tin de stiirrta, ci se credeea lor trebuie sa ne adresam spre a face stiinta lucrurilor la carese refera. #Nenorocit este, scrie un istoric calduros al religiilor,nenorocit acel savant care incepe sa trateze lucrurile dumnezeirii farasa aiba in fundul constiintii lui, in patura ascunsa si indestructibila70

www.dacoromanica.ro

REQULE PRITITOARE LA OBSERVAREA FAPTELOR SO_CIALE

a fiinlei lui, acolo unde doarme sufletul stramosilor, un altarhicunoscut din care se ridica din cand in camd un miros de tarnaie,un rand de psalm, un strigat dureros sau triumfal pe care copilffind 1-a aruncat spre cer pe urma fratilor sai4i. care-1 readuce inimpartasire neasteptata cu profqii de altadata b>1).

N'am puteà s. ne ridicam cu prea muIta tarie in contra acesteidoctrine mistice care ca mice misticism, dealtfel nu este maila urm dec&t un empirism ascuns, negator al oricarei stiinte. Sen-timentele care au ca obiecte lucrurile sociale n'-au un privilegiuasupra celorlalte, caci ele n'au o alta origina. i ele s'au format isto-riceste; ele sunt un produs al experienIii omenesti, dar al uneiexperiente confuze i neorganizate. Ele nu se datoresc la nu stiuce -anticipare transcendentala a realitacii, ci sunt rezultatul a totfelul de impresii si de emotii ingramadite far-a randuiala, In voiaimprejurarilor, frá interpretare metodica. Nu numai c5. ele nu neaduc lumini superioare luminllor rationale ci sunt facute exclusivdin stari puternice, e drept, dar turburi. A. le da o astfel de intAie-tate, inseamna a da facultatilor hiferioare ale inteligen%ei-stapanircaasupra celor mai inalte a fi condamnat la o vorbärie mai multsau mai min pretentioasa. 0 stiinta astfel facuta nu poate/unit cleat spiritele, carora le place sa gandeasca mai bine cu sim-tirea cleat cu judecata Ior, care prefera sintezele imediate i ne-lamurite ale senzaliei analizelor indelungi i luminoase aleSentimentul este obiect de stun-VA, dar nu criteriul adevaruluistfintific. Dealtminteri, nu exista stiinla care th inceputurile eisa nu fi Intampinat asemenea impotriviri. A fost un timp in caresentimentele privitoare la lucrurile din lumea fizica, având Inseleun caracter rehgios sau moral, se opuneau cu tot atata putere laalcatuirea stiintelor fizice. Se poate deci crede ca, alungata dinstfinta iri stiinta, aceasta piejudecata va sfarsi prin disparitia eidin sociologie, cel din urma refugiu al sau, spre a lash savantuluiterenul liber.

2. Regula precedentä insa este cu totul negativa. Ea invata peSociolog sa se scape de sapaniraa nopunilor vulgare, spre in-thane atemiunea catre faptel dar ea nu arata chipul in care el

1.rebuie sa se slujeasca de aceslea din urma spre a le studia obiectivt

9 I. Darmesteter, Les prophetes d'Israel, p. 9.71

§i

t}-§i

mai-

ratiunii.

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA. I REGDLELE EI DE METODA

Orice cercetare §tiincifica 'se indreapta 1a un grup hotarit de fe-nomene care raspund la o aceea§ definicie. Primul pas al socieelo-

gului trebuie deci sa fie definilia lucrurilor de care se ocupa, pentrttca ga se §tie_§.1_ el sa-§I dea bine seama despre ce este vorba. Aceastaeste prima §i cea mai indispensabila condi-Pe oricarei probe §ia oricarei verificari; o teorie, cui drept cuvant, nu poate fi contro-lata decta daca putern recunoa§te faptele despre care ea trebuiesa dea socoteala. Mai mult Inca, fiindca pri t. aceasta defingie ini--Pala se constitue chiar obiectul §tiin-cei, acesta va fi un hicru saunu, dupg felul in care Ara fi facuta aceasta defini0e.

Pentru ca ea sa fie obiectiva, trebuie negre§it sa exprime feno-menele In func/iune, nu de o idee a spiritului, ci a proprietátilor carele_sunt inerente. Trebuie ca ea sa le caracterizeze printeun ele-ment intregitor al naturi lor, iar nu prin conformitatea 10 cu oncgiune mai mult ori mai pircin ideala. Dar, atunci cand cercetareaare sa inceapa numai, atunci eand fapteie n'au fost inca supusela njci o prelucrare, singurele lor Insu§iri care ar puteh fi atinsesunt cele gasite destul de exterioare spre a fi Indata ii§or de vazut.Cele care sunt a§ezate mai In aclAncime sunt desigur mai esenliak ;valoarea lor explicativa este mai inalta, dar sunt necunoscute inaceastä faza a §tiiiiTei §i nu pot li anticipate decat punand hrloculrealitaIii_vreo concemie a spiritului. Deci printre cele dintaiu trebuiecautata materia acestei definiii fundamentale. Pe de aka parte,e lamurit cà aceasta definiie va trebui sa cuprinda, fara exceplie§i deosebire, toate fenomenele care infaii§eaza deopotriya acelea§icaractere; cad n'avem niciun drept §i niciun mijloc sa alegemprintre ele. Aceste proprietaIi sunt atunci tot ceeace §tim din 'ma=litate; prin urmare, ele irebuie s. hotarasca fara discuOe chipulIn care trebuiefic grupate faptele, Nqi n'avem niciun alt criteriucare ar putek chiar In parte, sa Inlature efectele cehii dinainte.De uncle regula -urmatoare: A nulud niciodatd ca obiect de cercetdridecdt un grup de fenomene definite mai inaitte prim oarecari carac-tere exterioare care le sunt comune i 0--mprinde in aceeaf- cercetare-pe toate care reispund /a aceastd definiçie. De pildà, constatam exi-stenla unui Inman, oarecare de acte care 1nfa1i§eaza toate acestcaracter exterior ca, odata savar§ite, ele determina din partea so-cietaçii reaqiune particulara care se chiama pedeapsa.Noi facem din ele un grup sui generis, caruia ii impunem o rubrica

72

a

aceasta

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA OBSERVAREA FAPTELOR SOCIALE

comuna ; Ii dam numirea de crima orickui act pedepsit §i facemdin crima astfel definita obiectul unei §tiirice speciale, criminologia-Tot .a§à, observam innauntrul tuturor societkilor cunoscute exi-sterkla unei societki par%iale, ce se recunoa§te dupa acest sernnexterior ca este formata din indivizi de acela§ sange cei maimap unii cu alçii i unili Intre i prin legaturi juridice. Noi facemdin faptele care o privesc un grup particular, caruia Ii dam unnume aparte ; ele 'tunt fenomenele casnice. Dam numireade familie oricarui agregat de acest soiu §.1 facem din familia astfeldefinita obiectul unei cercetari speciale, care n'a primit Inca numiredeterminata in terminologia sociologica. Cand, mai tarziu, se vatrece dela familie indeob§te la diferite tipuri familiale, se va apliciaceea§ regula. Gaud se va trata, spre exemplu, studiul clanuluisau al familiei materne, sau al familiei patriarhale, se va Incepe prina le defini §i dupa aceea§ metoda. Obiectul fiecarei probleme, caar fi general sau particular, trebuie sa se constituiasca urmand acela§-principiu.

Urmand in acest chip, sociologul dela priznul pas vine numaideck th atinffere cu realitatea. Inteadevar, felul in care faptele suntastfel imparcite nu atarna de el, de intorsatura particular& a spi-ritului ci de natura lucrurilor. Semnul care le apaza In cutare-sau cutare categorie poate fi aratat la toata lumea, recunoscut detoata lumea §i unui observator pot fi controlate de a4ii.E drept ca nqiunea astfel alcatuita nu se potrive§te totdeaunasau chiar nu se -13 otrive§te In general cu no/iunea obi§nuita. Depilda, e vadit ca pentru InIelegerea comma faptele de libera gân-dire sau abaterile dela eticheta, a§à de regulat §i a§à de aspru pe-depsite intr'o mul/ime de societki, nu sunt privite ca ni§te crimechiar in legatura cu aceste societki. Deasemenea, un clan nu esteo familie, In InIelesul obi§nuit al -euvantului. Insa n'are aface ; cacinu e vorba numai sa descoperim un mijloc care sa ne Ingadue dea regasi destul de sigur faptele la care se apnea cuvintele limbiide toate zilele §i ideile traduse de ele. Ceeace trebuie e sa consti-tuim pe deantregul concepte noua, apropiate la trebuinlele

exprimate printr'o terminologie speciala. Nu cloara ca savantuluiz-ar fi de prisos conceptul vulgar ; el sluje§te drept indicator. Prinel, noi avem de §tire ca exista undeva un total de fenomene caresunt reunite sub o aceeal chemare i care, prin urmare, trebuiesc

73

afirmapile

§tiin;ei

vietii

du,

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGn $1 REGULELE El DE METODA.

pe drept sa aibà insu§iri comune; chiar fiindck sâ nu fi avutvreo atingere cu fenomenele, el ne arat'a câteodatk, numai inmare, in ce direclie trebuie autate. Insà, fiindck el este formatdinteodath, este foarte firesc sá nu coincicli in totul cu conceptul

alcatuit cu prilejulOricat de vadia §i de importantà ar fi aceasta regulà, ea nu

(ste deloc observata in sociologie. Tocmai, fiinddi se trateazA inea lucruri despre care vorbim mereu, ca familia, proprietatea,crime, etc., i-se pare sociologului mai totdeauna de prisos sà le deao definiVe prealabila §i riguroask Noi suntem a§à de obi§nuiIis'a" ne slujim de aceste cuvinte, care revin la fiecare clipa in cursulconvorbirilor, ca ne pare fa'rà rost de a mai precizh inIelesul in cardle luarn. Ne referim numai la noliunea obi§nuita. Insa aceasta estefoarte adesea neldmuritk Aceasta nehotarire face ca se reune§tesub un acela§ nume §i intr'o aceea§ explicalie lucruri -foarte deo-sebite de fapt. De acolo provin confuzii ce nu se pot descurca.Astfel, exista dot& feluri de uniri monogamice: unele sunt de fapt,altele de drept. In primele, barbatul n'are decat o femeie de§i,juridice§te, el ar puteh sa ailik mai multe; in cele de al doilea, Iieste interzis legal de a fi poligam. Monogamia de fapt se inalne§tela mai multe spece animale §i inteunele societkci inferioare, nu instare sporadick ci cu aceea§ generalitate ca cum ar fi impusaprin lege. CAnd populaIia este Imprà§tiatk pe o vasta supraf4k,Watura socialk este foarte slab& §i, prin urrnare, inclivizii taescizola;i unii de. al%ii. De atunci, fiecare om cauta-fire§te doban-deasca o femeie §i una singurà, fiindca in aceasta stare de izolareii este greu sA aibâ mai multe. Monogamia obligatorie din conloà,nu se observa deckt in societ4i1e cele mai ridicate. Aceste douäfeluri de societkli conjugale au deci un foarte deosebit §i

eu toate astea acera§ cuvânt sluje§te sa le arAtam; eaci se spune

2) In practica se-pleaca totdeauna dela coneeptul vulgar si dela cuvântulvulgar. Se cautit dacà, printre lucrurile ce le desemneazi nelimurit acest cu-Walt, sunt si care infatiseazA insuiiri exterioare comune. Dacá sunt de acestea

daca conceptul format de gruparea faptelor astfel apropiate coincide, dacAnu in totalitate (ce_eace este rar), cel putin in cea mai mare parte, cu conceptulvulgar, se va puteh i pe urmii. 85. desemnirn primul prin acelas cuvAnt cape al doilea si pastrAm in stiintä expresiunea folositä in limba de toate zilele.Dar daca depärtarea este prea mare, claca notiunea obisnuitä contopeste omulcime de notiuni deosebite, creiarea de termeni noui i speciale se impune.

74

§tiin/ific, sati1).

§i

"tildes

si

o

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVIMARE LA OBSERVAREA FAPTELOR SOCIALE

obipuit despre unele animale ca sunt ?nonogame, de0 n'ar fi laele nimic care seamana cu o obligacie juridica. Insa Spencer, in-cepand sa trateze studiul casatoriei, intrebuinIeaza cuvantul demonogamie, fara sa-1 defineasca, cu imelesul sau obi§nuit i echivoc.De aici rezulta ca evolulia casatoriei ii pare a infa0§à o anomaliede nepriceput, deoarece el crede a observa forma superioara a unireisexuale dela primele faze ale desvo1iJrii istorice, atunci and eapare mai curarld a &spare lii perioa da internv2diara spre a rea-Area mai pe urma. El incheie din aceasta ca nu este raport regulatintre progresul social in general 0 inaintarea treptata spre un tipperfect de vieala familiala. 0 defini-cie nimerita ar fi intampinataceasta gre§ala 1).

In alte cazuri, se 6autà cu multa grije a defini obistctul asupracaruia se va indrepta cercetarea; dar in loc de a inIelege in defi-nipe 0 de a grupa sub aceeac rubrica toate fenomenele care au ace-leaci proprieta0 exterioare, se face intre ele o alegere. Sunt aleseunele dintre ele, un soiu de elita, care se socotesc ca avand singuredreptul de a aveh aceste caractere. Cat despre celelalte, sunt soco-tite ca uzurpand aceste semne deosebitoare 0 nu se line socotealade ele. Dar este ucor de prevazut ca in chipul acesta nu se poateobline cleat o notiune subiectiva i trunchiata. Aceasta eliminare,in teadevar, nu se poate face decat dupa o idee preconceputa,fiindca la inceputul nici o cercetare n'a putut Inca sa sta-bileasca realitatea acestei uzurpari, presupunand ea ea ar fi posi-bila. Fenomenele alese pot sa fi fost puse deoparte numai fiindcaerau, mai mult decat altele, conforme cu concemiafacea cineva despre astfel de realitate. De pilda, d-1 Garofalo, lainceputul Criminologiei sale, arata foarte bine ca punctul de plecareal acestei trebuie sâ fie moliunea sociologica a crimei2))>.Numai ca, spre a alcatui aceasta notiune, el nu compara fara ose-bire toate actele care, in diferitele tipuri sociale, au fost nabuciteprin pedepse regulate, ci numai unele dittre ele i anume aceleacafe jignesc partea mijlocie i neschimbatoare a sirrytului moral.Cat despre sentimentele morale care au disparut in cursul evolu-

Aceiasi lipsa de definitie a fäcut -BA se spun4 uneori ca democratia seintAlnià deopotrivd la Inceputul si la sfarsitul istoriei. Adevarul e cd demo-craia si cea actualá sunt foarte deosebite una de alta.

Criminologie, p. 2.

75

ideal& cell

ctiinte

9

primitive2)

ntiintei

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA.

ele nu-i par intemeiate in natura lucrurilor pentru aceea ca-ele n'au izbu tit sa se pastreze; prin urmare, actele care au fostsocotite drcpt criminale fiindca le incalcau, Ii par a nu fi datoritaceasta numire cleat la imprejurari intamplatoare si mai multsau mai pulin patologice. Insa el -purcede la aceasta eliminare invirtutea unei conceplii cu totul personale a moralitatii. El pleacadela aceasta idee ca evolu-pa morala, luata la insus isvorul ei sauIn Imprejurimi, aduce tot felul de ruginuri si de necura-cenii pecare le cla afara pe urma treptat i ea astazi numai ea a ajuns sase desbere de toate elementele intamplatoare, care, la inceput, iiturburau mersul. Dar acest principiu nu e nici o axioma evidenta,nici un adevar demonstrat ; nu este cleat o ipoteza, pe care nimien 'o indrep-Itle§te. Par-Ple schimbatoare ale sim-cului moral nu sunhiai putin intemeiate In natura lucrurilor cleat partile neschimba-toare ; varia-pile prin care au trecut primele dovedesc numai crtlucrurile insele s'au schimbat. In zoologie, formele speciale spe-Ielor inferioare nu sunt privite ca mai pu-cin naturale deck aceleacare se repeta la toate treptele scarii animale. Tot asã, actele so-cotite drept crime de catre societa-tile primitive si care au pierdutaceasta calificare, sunt, de fapt criminale In legatura cu aceste so-cietali, tot ca si cele pe care urmam sa le inabusim astazi. Pri-mele corespund la condilii schimbatoare ale sociale, cele deal doilea la condilii constante ; Insa unele nu sunt mai artificialedeck altele.

Ceva mai mult: chiar atunei cand aceste acte ar fi luat pe ne-drept caraeterul criminologic, totus ele n'ar trebui sa fie despar--cite radical de celelalte ; caci formele morbide ale unui fenomennu sunt de-o alta natura ea formele normale si, prin urmare,. estenevoie sa le observam pe cele dintaiu ca si pe cele de al doilea sprea determinh aceasta natura. Boala nu se opune sinata-pi suntdoted varietali ale aceluia§ gen si se limurese reciproc. Aceastae o regula de multa vreme recunoseuta si practicata in biologieca si in psihologie si pa care sociologul nu e mai pu-Pn linut s'orespecte. Mara numai daca nu admitem, ca un acelas fenomenar putea fi datorit cand unei cauze si and alteia, adica numaiatunci cand tagaduim -principiul de cauzalitate, cauzele care dauunui act, insa inteun chip anormal, semnul deosebitor al crimei,n'ar putea sa difere in speca de cele care produc normal acela§76

vieii

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA OBSERVAREA FAPTELOR SOCIALE

efect ; ele se deosebesc numai in grad sau fiindca nu lucreazain acela§ total de imprejurari., Crima annrmala este deci Inca ocrima §i trebue deci st intre In definitia crimei. Deaceea ce se in-tAmpla ? D-1 Garofalo iea drept genul ceeace nu este deck speta sauchiar o simpla varietate. Faptele la care se aplica formula sa a cri-minalitkii nu reprezinta deck o minoritate prea neinsemnata printrecele pe care ea ar trebui sa le cuprinda ; caci ea nu se potrive§tenici la crimele religioase, nici la crimele contra- etichetei, cere-monialului, traditiei, etc., care, daca au disparut din Codurile noastremoderne, umplu din contra aproape tot dreptul penal al socie-tkilor anterioare.

Aceea§ gre§ala de metoda face ca unii observatori nu admit lasalbatici niei nn fel de moralliate 1). Ei pleaca dela aceasta ideeca morala noastra este morala ; dar e vadit ca ea este necunoscutitde popoarele primitive sau ca nu exista la ele deck in stare rudi-mentara. Insa definitia aceasta este arbitrara. Sa aplicam regulanoastra §i totul se, schimba. Spre a hotarI daca un precept estemoral sau nu, trebuie sa-1 cercetam daca infati§eaza sau nu semnulexterior al moralitatii ; acest semn constà inteo sancliune repre-siva difuza, adica intr'un blam al opiniei publice- care rasbunamice incalcare a preceptului. Ori de eke ori ne aflarn In feta unuifapt care prezinta acest caracter, n'avem dreptul sa-i tfigaduimcalificarea de moral ; caci probeaza ca este de aceea§ natura ca §icelelalte fapte morale. Iar, nu numai ca reguli de acest soiu se in-talnesc in societkile inferioare, dar ele sunt acolo mai numeroasedeck la civilizati. 0 multime de acte care as tazi sunt lasate la li-bera apreciere a indivizilor sunt atunci impuse obligatoriu.. Sevede in ce gre§eli e§ti tArit fie când nu define§ti, fie and deli-ne§ti rau.

Ina, se va zice, a defini fenomenele prin caracterele lor aparente,nu Inseamna a atribtif proprietkilor superficiale un fel de prepon-derenta asupra atributelor Jundamentale ; nu inseamna ca, printeoadevarata rasturnare a ordinei logice, sa facem lucrurile a sta pevrtrfurile lor §i nu pe temelii? Astfel, and se define§te crima prin

I) V. Lubbock, Originile eivilizafiei, cap. VIII. Mai indeollte inert se zicenu mai pulin gre§it ca religiile vechi stint amoralc sau imorale. Adevarul e citele au morala lor aparte.

77

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

pedeapsfi, te expui aproape sigur a fi Acuzat ca vrei sa derivezicrima din pedeapsa sau, dupa o citaIie foarte cunoscuta, sa veziin esafod isvorul rusinii, nu in actul ispa0t. Dar imputarea stape o eonfuziune. Fiindca defin4ia a carei regula o daduram esteasezata la inceputul §tiinlii, ea n'ar putea aveh ca obiect sa exprimeesero realitalii ; ea trebuie numai sa ne puna in stare sa ajungemacolo mai tOrziu. Ea are ca unica funcliune-sa ne feed a veni In con-tact cu lucrurile si, fiindca acestea nu pot fi atinse de spirit deckdin afara, ea le exprima pin exteriorul lor. Dar ea nu le explicacu atka ; ea ne d'a numai primul punct de sprijin necesar expli-carilor noastre. Nu de sigur, nu pedeapsa lace crime, dar prin eani se manifesta exterior §i dela ea, prin urmare, trebuie sa plecamdeed vrem sa ajungem a o inlelege.

ObiecTia n'ar fi intemeiata deck daca aceste caraetere exterioare arfi in acela§ timp s'i accidentalccadica daca n'ar fi legate de proprie-tkile fundamentale. In aceste condilii, Intr'ardevar, stiinla n'aravea nici un mijloc sa mearga mai departe, dupa indicarea lor ;ea n'ar puteh sa scoboare mai jos In realitate, fiindca n'ar existanici un raport Intre suprafa-ca si fond. Insa, afara numai daca prin-cipiul de cauzalitate n'ar fi un -cuvant zadarnic, cand ni§te carac-tere determinate se regasesc identic si far-a nici o excemie in toatefenomenele de un ordin oarecare, poti fi asigurat ca ele atarnastraw de natura acestora din urma si ca le sunt solidare. Dar%un grup dat de acte infatiseaza deopotriva aceasia particularitateca. o sancliune penala este legata de ele, Inseamna ca exista o le-gatura intima intre pedeapsa si atributele constitutive ale acestoracte. Prin urmare, oricat de superficiale ar fi ele, aceste propriefali,numai sa fi fost observate metodic, aratá savantului_ ealea ce tre-buie sa urmeze spre a patrunde mai in adancul lucrurilor ; ele stintprimul si nelipsitul inel al larolui pe care §tiirica 11 va desfa§urape urma In mersul explicaliilor sale.

Minded exteriorul lucrurilor ne este dat prin senzaIie, se poatedeci spune in rezumat: stiinla, pentru a fi obiectiva, trebuie saplece nu dela concepte care s'au format fail de ea, ci dela senzalie.Datelor sensibile ea trebuie sa le Imprumute deadreptul elemen-tele definipilor sale iniciale. 8i Inteadevar, ajunge sali. reprezin-ciIn ce consta opera stiinlii spre a inlelege Ca ea nu poate sa purceada.altfel. Ea are nevoie de concepte care exprima adecuat lucrurile,78

www.dacoromanica.ro

IIEGULE PRIVITOARE LA OBSERVAREA FAPTELOR sou trE

ash cum sunt, nu ash cum este bine pentru practica sa le conceapa.Insa acelea care s'au alcatuit in afara de acciune'a sa, nu raspundla aceasta conditiune. Trebuie deci ca ea sa creieze altele i, pentruasta, departand obisnuite i cuvintele care le exprima,

revina la senzetie, materie prima si pecesara a tuturor concep-telorADin senzaIie se desprind toate ideile generale, adevarate saufalse, stiintifice sau nu. Punctul de plecare al stiinVi sau cunostintiispeculative n'ar puteh deci fi altul cleat acela al cunovirl.iivulgare sau practice. Numai dupa aceea, in modul cum aceastamaterie comuna este apoi elaborata, incep deosebirile.

30 Insa senzalia este lesne suhiectiva. Deaceea este ea regulain stiinIele naturale sa Indepartam datele sensibile care pot 11 preapersonale observatorului, spre a pastra numai pe cele care infaci-seaza un grad suficient de obiectivitate. Astfel fizicianul pune inlocul impresiilor nelamurite produse de temperatura sau electri-citate reprezentarea vituala a oscilaIiilor termometrului sau elec-trometrului. Sociologul este obligat la aceleasi masuri. Caractereleexterioare In a caror funcliune el defineste obiectul cercetarilorsale trebuie sa fie pe cat se poate de objective.

Se poate spune In principiu ca faptele sociale sunt cu atat maisusceptibile de a fi reprezentate obiectiv, cu cat sunt mai deplindesfacute de faptele individuale care le manifesta.

inteadevar, o senzalie este cu atat mai obiectiva cu cat obiectulla care ea se raporteaza are mai multa fixitate; cad conditia ori-carei obiectivitaIi este existenia unui punct de orientare, constant

identic, la care poate fi reportat a. reprezentarea si care ingaduie-sa Inlaturam tot ce are ea schimbator, deci subiectiv. Daca singu-rile puncte de orientare care sunt date sunt ele Inile variabile,daca ele sunt vesnic felurite In raport cu ele Inile, orice rnasuraeomuna lipseste i n'avem nici un mijloc de a deosebi in jmpresiilenoastre ce atarna de afara i ce le vine din noi. Dar viea%a sociala,atat cat ea n'a ajuns sa se izoleze de evenimentele particulare careo intrupeaza spre a se constitui aparte, are-tocmai aceasta proprie-tate, caci cum aceste evenimente n'au aceeas fizionomie dela odata la Rita, dela _o clipita la alta si cum ea este nedesparvta de elf..ele Ii comunie5 mobiljtatea kr. Ea consista atunci in curente ii-here care sunt vesnic pe cale de transformare i pe care privireaobservatorului nu isbuteste sa le lixeze. Inseamna ca aceasta nu

79

natiunilesa

www.dacoromanica.ro

-SOCIOLOGIA $1 AGULELE El DE BIETODX

.este laturea prin rare savantul poate sa trateze studiul realitatiisociale. Insa noi §tim ea ea fnfaIiseaza aceasta particularitate cri,fara a Incetk de a fi ea Insasi, este susceptibila de a se cristaliza.In afara de actele individuale ce provoaca, obiceiurile colectivese exprima sub forme definite, reguli juridice, morale, zicatori po-pulare, fapte de structura sociala, etc. Fiindea aceste forme -existriInteun chip permanent, nu se schimba cu feluritele aplicari alelor, ele aleatuiesc un obiect fix, o masura constanta care este tot--deauna la indemana observatorului si care nu lasa _loc impresiilorsubjective s'i abservaliilor personale. 0 regula de drept este ceeace-este §i nu sunt doua moduri de a o percepe. Pentruca, pe de aka parte,aceste practici nu sunt cleat vieala sociala consolidata, suntem in-Areptalici, fn afara de indicacii contrare, sa studiem pe aceasta prinmijlocul acelora 1).

Cdnd deci sociologul cautd sa cerceteze o ordine oarecare de fame_sociale, el trebuie sd se sileasca a le privl pr'intr'o parte unde ele seprezinta despdgite de manifestarile lor individuale. In virtutea acestuiprincipiu noi am studiat solidaritatea social-à, formele ei diverse,i evolucia lor prin mijlocul sisIemului de reguli juridice care le ex-prima 2). Deasemeni, daert se Incearca a deosebl si clasifica diferi-tele tipuri familiale dupa descrierile literare date de calatori si-uneori de istorici, te expui sa confunzi specele cele- mai felurite,sa apropii tipurile ,cele mai departate. Daca, din contra, se ia cabald a acestei clasificari constittqia juridica a familiei si mai cuseama dreptul succesoral, se va avea un criteria obiectiv care,Sara a fi nesupus greselii, va preintampinh cu toate acestea multegreseli 3). Vrei sa clasifiei diferitele feluri de crime? te vei, sili sareconstituesti modurile de a teal, obiceiurile profesionale practi-cate In diferitele- lumi ale crimei, si se vor recunoaste atatea tipuricriminologice cate forme deosebite prezinta aceasta organizare.Spre a atinge moravurile, credinIele populare, te vei indrepta laroverbe, la zicatorile care le exprima. Negresit, procedand astfel,

1) Ar trebui, de pilda, sa avem motive de a crede cii la un moment dat,dreptul nu mai exprimA starea adeväratA a relaliilor sociale, pentru ca aceastAinlocuire sA nu fie legitima.

9 V. Diviziunea nzuncii sociale, cartea I.3) Cf. a noastrA Introducere la Sociologia 1 amiliei, In Anale ale Facultalii

de liters din Bordeaux, anul 1889.

SO

www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORAftLULUI $1 A PATOLOGICULIJI

se lasa deocamdata In afar:a de qtiin-ca materia concreta a vieiicolective i totu§, oricat de schimbatoare ar fi ea, n'ai dreptul sa-ipostulezi a priori neputinIa de a fi inleleasa. Dar daca vrei sa ur-mezi o cale rnetodia, trebuie sa pui primele temelii ale tiiniipe un teren neclintit 0 nu pc un nisip mi§cator. Trebuie sa incepistudiul regnului social prin par/ile in care el ofera mai mult con-tact cercetarii 0iirrcifice. Numai in urrna va fi cu putinla sa im-pingi mai departe cercetarea i, prin lucrari treptate de apropiere,sa strangi incet-incet aceasta realitate fugara, pe care mintea ome-neasca nu va fi poate niciodata in stare s'o stapaneasca cu desa-var0re.

CAPITOLUL IIIRegule privitoare la deosebirea normalului fi a patologicului

Observatia, condusa dupa regulile de mai 'nainte, pune la unloc doua ordine de fapte, foarte neasemanatoare inteunele pri-

acele care sunt tot ce trebuie sa fie i acele care ar trebuisa fie altfel cleat sunt, fenomenele normale i fenomenele patolo-gice. Noi am vazut chiar ca era nevoie sa le cuprindem deopotrivain. ddin4ia prin care trebuie sa inceapa orice cercetare. Insa daca,inteunele privin-ce, sunt de aceea natura, ele nu inceteaza de aconstitui doua varietafi deosebite i pe care e bine sa le desparlim.StiinIa are ea la indemana mijloace care sa ingaduie a face aceastadeosebire?

Chestiunea este de cea mai mare insemnatate ; caci dela sOluliace i-se da atarna ideea ce ne facem despre rolul care revinemai cu seam& tiir4ii omului. Dupa o teorie ai carei partizani se gasescin qcolile cele mai diferite, tiinca nu ne-ar invà nimic asupra ceeacetrebuie sà voim. Ea nu cunoa0e, se zice, cleat fapte care au toate aceeavaloare i acela interes ; ea le observa, le explica, dar nu le judeca ;pentru ea, nu sunt de fel din cele care sa fie de condamnat. Binele

raul nu exista in ochii ei. Ea poate sa ne spuna cum cauzeleproduc efectele lor, nu care scopuri trebuie sa fie urmarite. Sprea 0i, nu numai ce este, ci i ceeace este de dorit, trebuie sa recur-gem la sugestiile incorwientului, oricurn s'ar numi el, sentiment,instinct, tendin0 vitala, etc. Stiima, zice un scriitor deja citat,

81

0

vinge;

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

poate sa lumineze lumea, dar ea lasa intunericul In inimi; inimiiins4 ii revine sa-0 faca propria lumina. tiinta se gase§te astfellipsita, sau aproape, de orice eficacitate pracika p, decijhra mainratiune de a 1i; eaci fa ce bun sa te munce0i pentru cunwintarealului, daca cunostinta ce dobandim despre el nu poate sa neslujiasca in vieata? Se va zice ca., aratandu-ne cauzele fenomenelor,ea ne da mijloacele de a le produce dupa placul nostru 9i, prin ur-mare, sa ajungem scopurile ce urmareqte vointa noasLrä din motivesupraltiintifice? Orice mijloc insa este un scop el insu9, printr'oparte; caci spre a-I aplich, trebuie sa-I voim ca 0 scopul a careiindeplinire el o prepara. Totdeauna sunt mai multe cai care ducig. un scop dat ; trebuie deci sa alegem printre ele. Dar daca §tiintanu ne poate ajuth In alegerea scopului celui mai bun, cum ar putehea sa ne invete care este cea mai buna cale de a ajunge la el? Dece ne-ar recomandà pe cea mai repede fata de cea mai economica,pe cea mai sigura mai curand cleat pe cea mai simpla, sau invers?Daca ea nu ne poate indruma in determinarea scopurilor superioare,nu este mai in stare cand .e vorba de aceste scopuri secundare 9isubordonate ce se numesc mijloace.

Metoda ideologica Ingaduie, e drept, sa .scapam de acest misti-cism §i, dealtminteri, dorinta de a scaph de el a facut in parte dai-nuirea acestei metode. Cei care au practicat-o, inteadevar, erauprea rationa1:10i ca sa admita despre conduita omeneasca ca n'arava nevoie sa fie condusa de reflexiune ; 0 cu toate acestea ei nuvedeau In fenomenele, luate In ele Insele 0 independent de oricedata subiectiva, nimic care sa permit& a le clasifica dupa valoarealor practica. Se pareà deci Ca singurul mijloc de a le judech ar fisa le raportam la vreun concept care sa le stapaneasca ; de atunci,intrebuintarea de notiuni care sa stea in fruntea alegerii faptelor, InIce sa derive din ele, devenià indispensabila in orice sociologicrationala. Lisa noi §tim ca clack in aceste conditii, practica devinereflectata, reflexiunea astfel intrebuintata nu este §tiirrtifica.

Problema pe care o puseram ne va Ingadui sa revendicam drep-turile ratiunii fail a cadeh iara§ in ideologie. Inteadevar, pentrusocietati ca 0 pentru indivizi, sanatatea este buna 0 de dorit, boaladin contra este ceva rau 0 care trebuie inlatutat. Daca deci noigasim un criteriu obiectiv, inerent faptelor Insele, care sa ne per-mita a deosebi 9tiintifice§te sanatatea de board in feluritele ordine

82

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI A PATOLOGICULUI

de fenomene sociale, tiin1a va fi in stare sa lumineze practica,ramAnAnd totodata credincioasa propriei sale metode. Fara indoiala,deoarece ea nu izbute9te acum sà atinga pe individ, nu poate sane dea cleat indica4ii generale care nu pot fi specificate cum secuvine deck daa intri direct in contact cu particularul prin sen-zalie. Starea de sanatate, a§a. cum ea poate s'o defineasca, n'Arputeà sit se potriveasca in totul nici unui ins individual, fiindcanu poate fi stabilita cleat in legatura cu imprejurarile cele maicomune, de care toata lumea se departeaza mai mult ori mai pulin ;nu este mai pulin insa un punct de aliniere prelios pentru indru-marea conduitei. Din aceea ca e nevoie sa o potrivim pe urma lafiecare caz special, nu urmeaza ca n'ar fi nici un interes sa o cunoa-0em. Ba dimpotriva, ea este norma care trebuie sa slujeasca drepttemeiu al tuturor raIionamentelor noastre practice. In aceste con-

nu mai ai dreptul sa spui ca gAndirea este nefolositoare pentruagiune. Intre §tiinIa 0 arta nu mai este o prapastie ; ci se trecedela una la alta far% intrerupere. tiix4a, e drept, nu se poate co-bori in fapte cleat prin mijlocirea artei, insa arta nu este cleatprelungirea tiinei. Ba chiar ne putern intrebh daca neindestulareapractica a acesteia din urma nu trebuie sa mearga descrescAnd,pe masura ce legile s tabilite de ea vOr exprimh din ce in ce maideplin realita tea individuala.

De obiceiu, suferima este privita ca semnul boalei i e sigur ea,in general, exista intre aceste doua fapte o legatura, dar care elipsita de statornicie 0 de preciziune. Sunt diateze grave far% denici o durere, pe arid turburari neinsemnate, ca acele care rezultadin intrarea unei farAirie de carbune in ochiu, pricinuesc un ade-varat chin. Chiar, in unele cazuri, lipsa de durere sau chiar 9i pla-cerea sunt semnele boalei. Exista o oarecare neaptitudine la du.rere care este patologica. In imprejurari in care un om sanatosar pàtiml, i-se intAmpla neurastenicului sa sima o senzmie debucurie a carei natura bolnavicioasa este de netagaduit. Invers,durerea intovdrase§te multe stari, ca foamea, oboseala, care stintfenomene curat fiziologice.

Vom spune. oare ca sanatatea, constAnd intr'o fericità desvol,83

dilii,

I

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODX

tare a fortelor vitale, se recunoa§te dupii adaptarea perfecta a or-ganismului cu mediul sau i vom nOmi boala, dimpotriva tot ce tur-but% aceasta adaptare ? Dar mai intaiu o sa avem de revenitmai departe asupra acestui punct nu e deloc demonstrat ea fie-care stare a organismului ar fi corespunzatoare cti vreo stare ex-terna. Mai mult, chiar cand acest criteriu ar fi inteadevar pentrustarea de sanatate, el insu§ ar avea nevoie de un alt criteriu sprea putea fi recunoscut ; caci ar trebui, ori§icum, s ne spuna dupacare principiu se poate hotari ca cutare mod de adaptare este maidesavar§it cleat cutare altul.

Este oare dupa chipul in care unul i altul ating sorcii no§tride supraviquire? Sanatatea ar fi starea unui organism in care ace§tisorti sunt in gradul lor cel mai mare 0 boala, dimpotriva, tot ceare ca efect sa-i mic§oreze. Nu este indoelnic, inteadevar, ea ingeneral boala sa nu aiba de fapt drept urmare o slabire a organis-inului. Numai ea ea nu este singura care produce acest yezultat.Funcciunile de reproducere la uncle spete inferioare, provoaca moarteain chip fatal §i chiar in spele mai inalte ele creeaza primejdii. Totu§isunt normale. Batranetea i copilaria au acelea0 efecte ; cacibatranul§i copilul sunt mai accesibili la cauzele de distrugere. Sunt ei decibolnavi §i nu trebuie sa admitem alt tip sanatos cleat acela aladultului? Iata domeniul sanat4ii §i al fiziologiei foarte ciudat redus !Daca dealtfel batrane/ea este deja, prin ea insa§, o boala, cum deosebimpe batranul sanatos de batranul bolnavicios ? Din acela§ punct devedere, ar trebui s punem menstrualia printre fenomenele mor-bide ; caci prin turburarile ce ea pricinue§te cre§te putinca dea se imbolnavi a femeii. Cum totu§ sa numim bolnavicioasa ostare a carei lipsa sau disparilie timpurie alcatuesc netagaduit unfenomen patologic? Se judeca in aceasta chestiune ca 0 cum,intr'un organism sanatos, fiecare amanunt ar avea, a§à zicand,un rol folositor de jucat ; ca 0 cum fiecare stare interna arraspunde in totul la vreo conclicie externa §i, prin urmare,ar contribul sa asigure, in ce o prive§te, echilibrul vital §i arscadeO sortii de moarte. Este din contra drept sa presupunemca unele randueli anatomice sau funptionale nu slujesc direct lanimic, ci sunt numai fiindca sunt, fiindca nu pot sa nu fie, datefiind conditiile generale ale vietii. N'am puteh totu§ sk le socotimca morbide ; caci boala este inainte de toate ceva ce se poate in-84

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI A PATOLOGICULUI

laturà, care nu este cuprins in constitu-cia regulata a fiinlei trai-toare. Insa se poate intamplil ca, In loc de a intari organismul,ele mic§oreaza puterea sa de rezisten-Va 0, prin urmare, sporescprimejdiile de moartc.

Pe de alta parte, nu este sigur ca boala sa ail:A intotdeauna re-zultatul In funqie de care vrem s-to definim. Nu sunt o mullimede boll prea ware ca sa Ie putem atribui o ipfluen-ca simlitoareasupra bazelor vitale ale organismului? Chiar printre cele maigrele, sunt unele ale caror urmari n'au nimic suparator, daca §tirnsa luptam contra lor cu mijloacele de care dispunem. Bolnavul destomac care urmeaza un regim bun poate sa traiasca tot a0 demult ca 0 omul sanatos. Negre0t, el este silit sa se ingrijeasca ;dar nu sun-tern 0 noi to-ti deopotriva sihli s'o facem §i viea-o, poatesa se intrelina altfel? Fiecare din noi 10 are regimul sau; acela albolnavului nu searnana cu eel pe care-1 obi§nuqte Triijlocia oamenilordin timpul 0 din mediul sau ; Insa e singura deosebire Intre ei dinacest punct de vedere. Boala nu ne lash' totdeauna fara nadejde,inteo stare de neadaptare ce nu se poate lecui; ea ne constrangenumai sa ne adaptam intr'altfel cleat cei mai mulIi semeni ai no§tri.Cine ne spune chiar ca nu exist& boll care, la sfArsity se Osesc a fifolositoare? Varsatul pe care noi ni-1 inoculam prin vaccin este oboala adevarata ce ne-o facerh cu voie 0 cu toate acestea el sporqtesortii nostri de vietuire mai departe. Sunt poate multe alte cazuriin care turburarea pricinuita de board este fara insemnatate Oa-turi de imunitalile venite dela ea.

InsfArsit 0 mai cu seama, acest criteriu este de cele mai multeori inaplicabil. Se poate chiar, la nevoie, stabili ca mortalitatea ceamai mica ce se cunoa§te se intAlneste in cutare grup determinatde indivizi; Insa nu se poate demonstrà cà n'ar puteh sa fie 0 unamai mica. Cine ne spune ca alte orânduiri nu sunt posibile, carear aveà drept efect s'o micsoreze Inca? Acest minimum de faptnu este deci proba unei adaptari perfeete, nici prin urmare semnulsigur al starii de sanatate daca ne gandim la definiIia precedenta.Mai mult, un grup de acest soiu este foarte greu de constituit side izolat de toate celelalte, cum ar fi nevoie, spre a puteh sa ob-servam constitu-cia organica al careia privilegiu 11 are el 0 care estecauza presupusa a acestei superioritali. Invers, daca fiind vorbade o boala al carei desnodamânt este indeob§te mortal, e vAdit ca

85

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

probabilit4ile ce are fiirqa de a supraviqui sunt mic§orate, do-vada este indeosebi de grea, când boala nu este a§à ca sa aducadirect moartea. Nu este, intr'adevár, cleat un chip obiectiv dea dovedi cã fiine, puse in condiTii bothrite, au mai pulini sor%ide a viqui dealt altele, e de a aráth ea', in fapt, cele mai multe dintreele traesc mai pu-cin timp. Insà clack in cazurile de boli curat in-dividuale, aceastà demonstra-0e este adesea cu putintd, ea estecu totul nepracticabila in sociologie. Gad aici n'avem punctul deindreptare oe are la indemAn6 biologistul, adicA cifra

Noi nu putem chiar sã deosebim cu o exactitate numaiaproximativa" in te moment se naste o societate §i in ce momentea moare. Toate aceste probleme care, in biologie chiar, sunt de-parte de a fi ldmurit deslegate, faman Inca pentru sociolog Invá-kite in taina. Dealtminteri, evenimentele care se produc In mersul

sociale §i care se repeta aproape la fel in toate societ4ilede acelas tip, sunt cu mult prea fehirite ca sa fie posibil de a de-terminA in ce mäsura unul din ele poate sh' fi contribuit la grabireadesnoddmântului final. Când e vorba de indivizi, fiinded ei suntfoarte numerosi, se pot alege cei pe care ii comparam a§à ca ei sàn'aiba in, comun decAt una §i aceea§ anomalie; aceasta se gAse§teastfel desparliita de toate fenomenele insolitoare si se poate, prinurmare, cerceth natura influergei sale asupra organismului. Dackde pilda, o mie de reumatici, lua0 la intamplare, infali§eazá o mor-talitate sim0tor superioard mijlociei, avern motive suficiente sprea atribui acest rezultat diatezei reumatismale. Insa, in sociologie,fiindcã fiecare spetà socialh' nu are cleat un numar mic de indi-vizi, câmpul comparaPor este prea restrâns, pentru ca asemeneagrupari sa fie demonstrative.

Insà, in lipsa acestei probe de fapt, nu mai este nimic cu putin0cleat ralionamente deductive ale caror concluzii nu pot avea altavaloare cleat aceea a presupunerilor subiective. Se va demonstrànu ca un cutare eveniment slabe§te cu adevárat organismul social,ci cà el trebuie sa aiba acest efect. Pentru aceasta, se va aidth cael trebuie sa atraga cu sine cutare sau cutare consecin0 socotithpagubitoare pentru societate §i, cu acest titlu, va fi declarat morbid.Insà, presupunând chiar cà el produce inteadevàr aceastä con-secinca, se poate intAmplà ca neajunsurile inf60§ate de ea s'a fiecompensate, si peste, de foloasele ce nu se vad. Mai mult, nu e cleat86

mortaIitii

vietii

mijlocii.

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI A PATOLOGICUILUI

un motiv care sa poata ingadui a o socoti drept rea, acela ca eaturbura jocul normal al funcliunilor. Dar o asemenea proba pre-supune problema deja rezolvata; caci ea nu e posibila decat dacas'a lamurit mai inainte in ce consta starea normala i, prin urmare,daca se §-tie dupa ce semn poate fi recunoscuta. Vom incerca saconstruim in intregime 0 a priori? Nu e nevoie sä aratam ce poatepreul o astfel de construcliune. Iata cum se face ca, in sociologieca i In istorie, acelea0 eyenimente sunt_calificate, dup.a seniimen-tele personale ale savantului, ca mantuitoare sau ca ruinatoare.Astf et i-se intampla mereu unui teoretician necredincios a gasi,in rama0Iele de credinIa care supraviquese in naijlocul sguduiriigenerale a credinlelor religioase, un fenomen morbid, pe and,pentru credincios, necredinca insa§ este .astazi marea boala sociala.Deasemenea, pentru socialist, organizarea economica actuala esteun fapt de teratologie sociala, atunci cand pentru economistulortodox tendirgele socialiste sunt, cu deosebire, patologice. Si fie-care gase§te in sprijinul parerei sale silogisme pe care le judecabine facute.

Defectul comun al acestor definiIii este de a vol sa atingaprea de timpuriu esenla fenomenelor. Deaceea ele presupunstabilite propoziliuni care, adevarate sau nu, nu pot fi probatecleat daca 9tiinTa este deja indeajuns de inaintata. Cu tom,.astea e cazul sa ne conformam la regula stabilita de noi maiinainte. In loc de a autà sa determinam dinteodata rapor-turile starii normale 0 a contrariului ei cu forcele vitale, sacautam numai vreun semn exterior, pereeptibil indata, dorobiectiv, care sa ne ingadue a deosebi una de .alta aceste douaordine de fapte.

Orice fenomen sociologic, precum dealtminteri orice fenomenbiologic, este in masura sa lmbrace forme deosebite dupa impre-jurari, ramanand totu§ esenlial acela§. Insa, printre aceste forme,sunt doua feluri. Unele sunt generale in toata intinderea spetei;ele se regasesc, daca nu la, tap indivizii, cel pulin la cei mai multiAintre ei i, cleat nu se respecta la fa in toate cazurile in care elese observa, ci se schimba dela un individ la altul, aceste schimbarisunt cuprinse intre margini foarte apropiate. Sunt altele, din contra,excepponale; nu numai cá nu se intalnesc cleat la cei mai pulini,dar chiar acolo unde se produc se intampla foarte adesea a nu -On

87

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA 1 REGUJILE EI DE METODX

toata viearta individului. Ele sunt o exceppe in timp ca 0 in spatiu 1).Ne aflam deci In facta a doua varieta-ti felurite de fenomene 0 caretrebuie sa fie aratate prin termeni deosebi-ti. Vom zice normalela faptele care infa-ti§eaza formele cele mai generale §i vom da ce-lorlalte numele de morbide sau de patologice. Daca suntem deparere sa chemam tip mijlociu fiint,i schematica ce s'ar alcatuiadunftnd intr'un acela§ tot, Intr'un fel de individualitate abstracta,cacacterele cele mai dese- in spe-ta cu formele lor cele mai multe,se va puteà zice Ca tipul normal se confunda cu tipul mijl9ciuCa orice abatere fa-ta de aceasta masura a sanatalii este un fenomenmorbid. E drept ea tipul mijlociu n'ar puteà fi determinat cu aceealimpezime ca i un tip individual, fiindca insu0rile sale constitu-tive nu sunt pe deplin fixate, ci pot sa se schimbe. Insa cà el poatefi constituit, n'am putea-o pune la Indoiala, fiindca el este materiaimediata a §tiimei ; caci se con'unda cu tipul generic. Fiziologistulstudiaza tocmai funcIiunile organismului mijlociu i acela§ lucrueste 0 cu sociologul. Odata ce se pot despartl spe-tele sociale unelede altele ne ocupam mai departe de aceasta Intotdeauna estecu putiata sa gasim care este forma cea mai genera% ce-o pre-zinta un fenomen dintr'o spela data.

Se vede ca un fapt nu poate fi calificat ca patologic cleat cuprivire la o spe-ta data. Conditiile sanata-tii 0 ale boalei nu pot fidefinite in obstracto i inteun chip absolut. Regula nu este -MO-duita In biologie ; nu i-a trecut niciodata nimanui prin minte caceeace este normal pentru o molusca ar fi i pentru un vertebra t.Fiecare spe-ta Ii are sanatatea, fiindca I§i are tipul, sau mijlociucare ii este propriu, iar sanatatea spe-telor celor mai de jos este.mai mica cleat aceea a celor mai ridicate. Acela§ principiu se aplicain sociologie de§1 el este aici adesea nesocotit. Trebuie sa renun-tam

Prin aceasta sa poate deosebi boala de monstruozitate. A doua rni esteo excepIie dedt in spatiu; ea nu se gfisegte in mijlocia spetei, dar sine told&vieata indivizilor la care se intfilnegte. Se vede, de altfel, cã aceste doll& or-dine de fapte nu se deosebesc dedt in grade gi aunt in fond de aceiagi natura;granitele dintre ele aunt foarte nehotárite, dei boala nu este incapabild de oricefixitate gi nici inonstruozitatea de orice devenire. Nu putem deci de loe sä ledesparlim radical când le definim. Deosebirea dintre- ele nu poate fi mai cate-gorid decAt Intre morfologit gi fiziologic, fiindd mai la urnA morbidul esteanormalul In ordinea fiziologiefi precum teratologicul este anormalul In or-dinea anatomica.

88

si

I

www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI $1 A PATOLOGICULUI

la acest obiceiu, Inca prea raspandit, de a judech o institutie,_ o_practica, o maxima moralà, ca 0 cum ele ar if bunt sau rele in eleinsele 0 prin ele, pentru toate tipurire sociale fara nici o osebire.

Deoarece punctul de indreptare in legatura cu care se poate ju-deca starea de sanatate ori de boala e schimbator dupa spete, elpoate fi altul 0 pentru una 0 aceeac speta, daca ea s'a schimbat.AAtfel, din punct de vedere biologic numai, ce este normal pentrusalbatic nu este totdeauna pentru pivilizat 0 reciproc 1). Existamai cu seama o ordine de schimbari de care e bine sa tinem soco-teala, fiindca ele se produc regulat in toate spetele, sunt acelea alevarstei. Sanatatea batranului nu este aceea a adultului, dupa cumaceasta nu este aceea a copilului ; 0 tot astfel e cu societatile 2).Un fapt social nu poate deci fi zis normal pentru o speta soda%determmata cleat cu privire la o faza, determinata 0 ea, a des-voltarii sale, prin urmare, pentru a cti daca are drept la aceastanumire, nu ajunge BA observam sub ce forma se infaticeaza in ge-neralitatea societatilor care tin de speta aceasta, trebuie Inca saavem grija de a le considerà in faza corespunzatoare a evolutiei lor.

Se pare ea' n'am facut Oa aici cleat numai o definitie de cu-vinte ; caci n'am facut alta deck sa grupam fenomene dupa ase-manarile 0 deosebirile lor 0 sa punem nume grupurilor astfel for-mate. Dar, In realitate, conceptele ce-am alcatuit astfel, decl avandmarele bine ca se pot recunoacte dupa caractere obiective 0 ucor depriceput, nu se departeaza de notiunea ce ne facem indeobcte despresanatate §i despre boala. Boala, intr'adevar, nu este conceputade toata lumea ca un accident, pe care natura vietuitoarei IIcomporta fara indoiala, dar nu-1 produce de obiceiu ? Vechii filo-zofi exprimau aceasta zicand ca ea nu deriva din natura lucru-rilor, ea ea este produsul unui fel de contingenta. cuprinsa Inorganisme. 0 astfel de conceptie este, negre0t, negarea oricareictiinte ; caci boala n'are nimic mai minunat deck sanatatea ; eaeste deopotriva Intemeiatà In natura fiintelor. Atat niunai cd ea

1) De pildá, salbaticul care ar aveit tubul digestiv redus si sistemul ner-vos desvoltat al civilizatului sändtos ar fi un bolnav feta.* de mediul sdu.

i) Prescurtdm aceastd parte a desvoltdrii noastre ; aci nu putem decettfa repetdm aid cu privire la faptele socialc In general ceeace am zis aiurea des-pre deosebirea faptelor morale In normale §i anormale. (V. Division du travailsocial, p. 33-39).

89

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA. SI REGULELE EI DE METODA

nu este intemeiath in natura lot normalà; ea nu este cuprinsh intemperamentul lor obisnuit i nici legath de condiIiile de existenlhde care ele atarra in general. Invers, pentru toath lumea, tipul sh-nhavii se confundh cu acela alspeei. Chiar nu se poate, fara con-trazicere, concepe o spe-ch care, prin ea Irish§ si in virtutea consti-tuciei ei fundamentale, ar fi bolnavh incurabil. Ea este norma cudeosebire i, prin urmare, n'ar puteh sh cuprinda nimic anormal.

E drept, ch,1 de obiceiu, se inIelege inch prin shnhtate o star?preferabila mai totdeauna boalei. Dar aceasta definilie se euprindein cea precedenth. Dach, inteadevar, caracterele a chror unire for-meaza tipul normal au putut sh se generalizeze inteo spe-p, estecu un rost oarecare. Aceastä genera/itate este ea inshs un fapt careate nevoie sh fie explicat si care, pentru aceasta, cere o cauzh. Insäea ar fi inexplicabilh dach formele de organizare cele mai rhsphn-dite n'ar fi i cele mai folositoare, cd putin En totalul kr. Cum arfi putut cle sh se phstreze inteo ash de mare felurime de impreju-rhri-dach n'ar pune pe indivizi in stare sh reziste mai bine cauzelorde distrugere? Din contra, &eh celelalte sunt mai rare, e vaditeh, in mijlocia cazurilor, indivizii care le prezinth pot mai greu sasupraviquiasch. Revenirea mai mare a celor dintaiu este deci do-vada superior/a-0i lor 1).

Aceasta din urma observalie da chiar un mijloc de a controlhxezultatele metodei precedente.

1) D-1 Garofalo a Incercat, e drept, sa deosebiascii morbidul de anormal(Criminologie, p. 109-110). Ins& cele dou& singure argumente pe cari spni-jinà deosebire sunt urm&toarele: 1) Cuvantul boal& Inseamn& totdeaunaceva care tinde la distrugerea total& sau partial& a organismului; daeá nu edistrugere, e vindecare, niciodata stabilitate ca In mai multe anomalii. Darv&zurAm cl anormalul si el este o amenintare pentru vietuitoare in mijlociacazurclor. E drept a nu este totdeauna asa ; ins& primejdiile ce cuprinde boalanu exist& deopotriva decal In gene4alitatea imprejurarilor. Cat despre lipsade stabilitate care ar deosebi morbidul inseamn& sä uitám bolile cronicedespfirtim radical teratologicul de patologic, Monstruozittitile sunt fixe. 2) Nor-malul i anormalul variazii dup& rase, se spune, pe and deosebirea fiziologi-cului si a patologicului este valabila pentru tot genus homo. Noi arAtarAm dinpotrivA cA, adesea, ce e morbid pentru salbatic nu este pentru civilizat. CGn-ditiile fizice se schimbA dup& mediu.

90

aceasta

sAnAtittii

II

si

www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOAltt LA DtOSEBIWEA NORMAVULUI I A PATOLOGICULUI

Pentruca generalitatea, care caracterizeaza din afara fenomenelenormale, este ea Insa§ un fenomen explicabil, urmeaza s cautama o explica, dupa ce a fost direct stabilità prin observaIie. Fara

putem fi siguri dinainte ca ea nu este Para cauza, dare mai bine sa §tim exact care este aceasta cauza. Caracterul normalal fenomenului va fi, inteadevar, mai incontestabil, daca se demon-streaza ca semnul exterior care-I aratase la Inceput nu este nuniaiaparent, ci este intemeiat in natura lucrurilor ; clack*, inteun cu-vant, se poate ridich aceasta normalitate de fapt Intr'o normali-tate de drept. Aceasta demonstratie, dealtfel, nu va consta tot-deauna In a face sa vedern ca fenomenul este folositor organis-mului, de§i acesta ar fi cazul cel mai des pentru motivele ce art-tarám; Insa se poate intampla §i, dupa cum am observat mai sus,ca o randuiala sa fie normala fara ca sa slujiasca la nimic, numaifiindca este implicata necesar In natura fiintei. Astfel, ar fi poatefolositor ca na§terea sa nu provoace turburari a§a de violente inorganismul feminin; Insa e cu neputinla. Prin urmare, normali-tatea fenomenului va fi explicata prin aceea numai ea' el va fi legatde condiVile de existenIa ale spelei- considerate, fie ca un efectmecanice§te trebuincios al acestor condilii, fie ca un mijloc carepermite organismelor sa se adapteze la ele 1).

Aceasta proba nu este folositoare numai ca un control. Nu tre-buie á uitam, intr'aclevar, ca daca. e bine sa deosebim normalulde anormal, aceasta e mai ales cu scopul de a lumina practica. Dar,spre a lucra In cuno§tinta de cauza, nu ajunge sa §tim ce trebuiesa vrem, ci pentruce trebuie aceasta. Propoziiile tiin%ifice, pri-vitoare la starea normala, vor fi mai curand aplicabile la cazurileparticulare cand ele vor fi Insolite de motivele lor ; caci. atuncivom putea mai bine sa §tim in ce cazuri e bine sa le modificam apli-candu-le §i in ce

Sunt imprejurari chiar In care aceasta verificare este rigurosnecesara, pentruca prima metoda, daca ar fi singura intrebuincata,ar putea sa dea grq. Ceeace se Intampla In perioadele de tran-zitie in care speca Intreaga este pe cale de a evolua, Para sa se fi

1) Se poate Intrehh, e drept, dael un fenomen dcrivand necesar din con-ditiile generale ale vieii nu este prin aceasta chiar folositor. Nu putem sä neocupAm de aceastri chestiune de filozofie. Noi o . atingem totuq putin mai de-p arte.

91

indoialt,

directie.

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA I REGULELE EI DE METODA.

fixat Inca definitiv sub o forma noua. In acest caz, singurul tipnormal care ar fi de pe acum realizat §i dat in fapte este acela altrecutului si cu toate acestea el nu mai este potrivit cu nouile con-diIii de existenla. Un fapt poate astfel sa se afle In toata Intin-derea unei spele, cu toate ea nu mai raspunde cerinIelorEl nu mai are deci, atunci, deck aparemele normalitalii; cacigeneralitatea Incalisata de el nu mai este cleat o eticheta min-cinoasa, deoarece ne pastrandu-se cleat prin forla oarba a obi-ceiului ea nu mai este seinnul ca fenomenul observat este stranslegat de condiIiile generale ale existencei colective. Aceasta greu-tate este, dealtminteri, speciala sociologiei. Ea nu exista, astfelzicand, pentru biologist. Este, Inteadevar, foarte rar ca speleleanimale sa fie nevoite a luà forme neprevazute. Singurile schim-bari normale prin care ele trec sunt acelea care se reproduc regulatla fiecare individ, mai cu seama sub Inraurirea varstei. Ele suntdeci cunoscute sau pot fi cunoscute, fiindca s'au realiz5t deja Inteomullime de cazuri; prin urmare, se poate sti In fiecare momental desvoltarii animalului, i chiar in perioadele de criza, In ce con-sista starea normalar Este tot ash 0 In sociologie pentru socie-talile care aparIin speTelor inferioare. Caci, deoarece multe dintreele 0-au Implinit deja cariera, legea evoluiei lor normale este saucel pulin poate fi stabilita. Insã cand e vorba de societatile celemai Inalte i cele mai recente, aceasta lege este necunoscuta prindefinipe, fiindca ele n'au strabatut Inca toata istoria lor. Sociologulse podte astfel gasi Incurcat In a sti daca un fenomen este normalsau nu, lipsindu-i orice punct de Indreptare.

El va ies1 din Incurcatura facand cum am spus mai sus. Dupace a stabilit prin observape ca faptul este general, el se va Intoarcela condiIiile care au determinat aceasta generalitate In trecutva cauta apoi daca aceste condii sunt Inca date In prezent sauclack dimpotriva, ele s'au schimbat. In primul caz, el va aveadreptul sa priveasca fenomenul ca normal i, In al doilea, sa-i re-fuze acest caracter. De pilda, spre a sti daca starea economicaactuala a popoarelor europene, cu lipsa de organizare 1) care iieste caracteristick este normala sau nn, vom cauth ceeace In trecut,

1) V. asupra acestui punct o notità ce-am publicat In Revue philosophique(no. din Noerobrie 1893) despre Dejini0a socia 1 ismului.

92

situa/iei.

si

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI PATOLOGICULUI

a produs-o. Daca aceste conditii sunt Inca cele in care se afla acumsocietatile noastre, aceasta situatie este normala in ciuda prote-starilor ce ea provoaca. Insà daca se gase0e, din contra, ca estelegata de aceasta veche structura sociala pe care am denumit-oaiurea segmentara 1) 0 care, dupa ce a fost incheietura esentialaa societatilor, merge din ce in ce 9tergandu-se, va trebui sa con-chidem ca ea alcatue0e astazi o stare morbida, oricat de univer-sera ar fi ea. Dupa aceea9 metoda vor trebui rezolvate toate che-stiunile desbatute acest fel, ea acelea de a §ti deed slabirea cre-dintelor religioase, daca desvoltarea puterilor Statului sunt fe-nomene normale sau nu 2).

Totu9, aceasta metoda n'ar puteà nicidecum sa fie pusa in loculcelei precedente, nici chiar sa fie intrebuintata cea dintaiu. Inprimul rand, ea ridica chestiuni de care vom aveà sä vorbim maideparte 0 care nu pot fi tratate decat and e§ti destul de inaintatin §tiiirta ; caci ea implica, in total, o explicare aproape deplinaa fenomenelor, fiindca presupune determinate ori cauzele ori func-

I) SocietAtile segmentare, si mai ales societatile segmentare cu bazA te-ritoriall, sunt acelea ale caror articulatii esentiale corespund impartirilor te-ritoriale. (V. Division du travail social, p. 189-210).

2) In unele cazuri, se poate purcede deosebit i demonstra ca un fapt, al&arca caracter normal este bAnuit, meritt sau nu aceasta banuiala) aratAndcti el se leaga strEns de dcsvoltarea anterioarA a tipului social considerat, bachiar de totalul evolutiei sociale in general, sau din contra cA el contrazicepe una i pe alta. In acest chip am putut sE demonstram ea slabirea de azi a ere-dintelor religioase, mai In general, a sentimenthlor colective cu abiecte colec-tive n'are nimie decat normal; am dovedit ca aceasta slabire devine din ce ince mai vadita pe masura ce societatile se apropie de tipul nostru actual i1 cu etaacesta, la rAndul lui, este mai.desvoltat. (Division du travail social, p. 73-182).Dar, In fond, aceasta metoda nu este decat un caz particular al precedentei.Caci (lac& normalitatea acestui fenomen a putut fi stabilitA In acest chip esteca, totodata, el a lost legat de eonditiile cele mai generale ale existentii noastrecolective. Pe drept, de o parte, dacA aceasta regresiune a conitiintii religioaseeste cu atat mai accentuatA cu cEt structura societatilor noastre este mai de-terminata, e a ea sine, nu de vre-o cauza accidentalA, ci de constitutia insEia mediului nostru social, i fiindca, de alta parte, particularitatile caracteris-tice ale acesteia din urmA sunt desigur mai desvoltate astazi decAt odinioara,nu e nimic anormal ca fenomenele cari atArnA de ele sa fie si ele amplificate.Aeeasta metodA se deosebeste de cea precedenta numai In aceea,cE conditiilecan cxplicE i justifica generalitatea fenomenului sunt induse si nu direct ob-servate. Se Oie a el atArna de natura mediului social fara sil itim In ce si nicicum.

93

e

www.dacoromanica.ro

%ODIC/LOMA $1 REGULELE EI DE METODX

/iunile lor. Ina, e bine ca, dela inceputul cereetarii, a se poatãimpdrI1 faptele in normale §i anormale, cu rezerva atorva cazuriexcemionale, pentru a putea sa. hothrim fiziologiei domeniul eii patologiei pe al ei. Apoi, cu privire la tipul normal un fapt tre-buie gait folositor sau necesar, spre a puta fi el insu§ calificatca normal. Altfel, s'ar puteh demonstrà a boala se amestea cus4natatea, deoarece ea deriva necesar din organismul care es teatins de ea ; numai cu organismul mijlociu ea nu are aceea§ leg4-tua. Deasemenea, aplicarea unui leac, fiind folositoare bolnavului,ar puta trece drept un fenomen normal, atunci and ea este vklitanormalá, aci numai in imprejuari anormale are aceasta utili-tate. Nu ne putem deci sluji de aceastá metodg cleat dacd tipulnormal a fost constituit mai dinainte §i el nu poate a fi fost cleatprintr'un alt procedeu. InsfAr§it §i mai cu seamd, daa e adeviirata tot ce este normal este folositor, de nu este chiar necesar, estefals cà tot ce este util dr fi normal. Putem fi foarte siguri a stärile cares'au generalizat In spera sunt mai folositoare cleat cele care auamas excemionale ; nu a ele sunt cele mai utile din ate existasau ar putek exista. N'avem nici un motiv de a crede a toate al-atuirile posibile au fost ineercate in cursul experienlei §i, printrecele care n'au fost niciodata infaptuite dar se pot inchipul, suntunele poate cu mult mai folositoare cleat cele ce cunoa§tem. Noli-unea utilului trece peste aceea a normalului ; ea este faI6 de aceasta ceeste genul fat,a de spe0. Dar, este cu neputin0 a deduce mai mult dinmai-pulin, ,speIa din gen. Se poate ina regbi genul in speO, fiindcail cuprinde. Deaceea, odat4 ce generalitatea fenomenului a fost con-statatà, se poate, aratând cum el sluje§te, sa confirmam rezultateleprimei metode 1). Putem deci formula cele trei regule urmatoare :

3 ) Atunci Insà, se va zice, realizarea tipului normal nu este tinta cea xnaiinaltil co s'ar puteà propune i, spre a o depa1i, trebuie sa depApIti §i qtiinta.N'avem sá trathm aici accastii chestiune ex professo; riispundem numai: 1) Caea este teoretica In totul, cad de fapt tipul normal, starea de sAn5tate este dejadestul de grea de lndeplinit vi destul de Tar atinsa pentru ca sCi ne mai muncimInchipuirea a ciluta ceva mai bun ; 2) Ca aceste Imbunataiiri, obiectiv maifelositoare, nu sunt oblectiv de dorit pentru asta ; caci daa ele nu rilspund lanicio tendintii latentà sau In act, ele n'ar adaugh la fericire nimic, iar daciiaspund la vre-o tendinta, Inseamna ca tipul normal nu este realizat; 3) In-sfa'rsit ea, spre a Imbunatigi tipul normal, trebuie sä-1 cunolti. Nu se poate deci,In niciun caz, depii11 §tiinta deatt sprijinindu-te pe ea.

94

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI $1 A PATOLOGICULUI

1. Un fapt social este normal pentru un tip social dat, consideratintr'o fazet determinant a desvolteirii sale, ctind el se produce in mg-locia societe4ilor din aceastei speld, privite in laza corespunzeitoarea evoluçiei lor.

2. Se pot verified rezultatele metodei precedente areitad di gene-ralitatea fenomenului ateirmi de condiiiile generale ale viecii colectivein tipul social considerat.

3. Aceasta verificare e necesarii, child acest fapt se referli la o sperdsociald care nu fi-a indeplinit incei evoluçia sa integrant.

lIE

Suntem ash de obisnuiti sa rezolvam dintr'o vorba aceste che-stiuni grele i sa hotarim in graba, dupa observaPi scurte 1 cu unsir de silogisme, dacà un fapt social este normal sau nu, ca se vajudeca poate aceasta cale complicata Para rost. Nu pare ca artrebni sa facem eta-tea lucfari spre a deosebi boala de sanatate.Nu facem noi in fiecare zi deosebiri de acestea? E drept; dar ea-mane sa stim daca le facem nimerit. Ceeace ne ascunde greutafileacestor probleme, e ca vedem pe biologist deslegandu-le cu ô usu-rinta relativa. Uitam insa ca-i este mult mai usor deck sociolo-gului sa vada chipul in care fiecare fenomen atinge puterea de re-zisten0 a organismului i sa-i determine astfel caracterul normalsau anormal cu a exactitate practic indestulatoare. In sociologie,complexitatea si schimbarea mai mare a faptelor silesc la multemasuri, cum o dovedesc judecafile contradictorii al caror obiecteste acelas fenomen din par tea parfidelor. Pentru a arath deajunscat este de necesara aceasta luare de masuri, sa aratam prin catevatxemple la ce greseli th expui cand nu te supui lor si sub ce luminanoun apar fenomenele cele mai eserrfiale, cand le tratezi metodic.

Daca e vreun fapt al carui caracter patologic apare de netagfi-duit, este crime. Tofi criminologioii se inthleg in acest punct. Dacaei explica morbiditatea aceasta in chipuri deosebite, ei sunt la felin a o recunoaste. Problema, totus, cereh sa fie tratata cu mai pu-inà

Sa aplicam, intr'adevar, regulele precedente. Crima nu se ob-serva numai in cele mai multe societafi de cutare sau cutare speckci in toate societafile de toate tipurile. Nu e nici una in care sa nu

95

ituteala.

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

se afle o criminalitate. Ea i§i schimba forma, actele care sunt astfelnumite nu sunt pretutindeni acelea0; insa, pretutindeni §i tot-deanna, au fost oameni cari se purtau in a§a fel 6a sa atraga asupralor represiunea penala. Daca, cel puçin, pe masura ce societapletree dela tipurile inferioare la cele mai ridicate, procentul

adica raportul dintre cifra anuala a crimelor §.1 aceea a po-ar inclina sa scada, s'ar puteh crede ca, ramânând 'Inca

un fenomen normal, crima cu toate astea tinde sa piarda aces tcaracter. Dar n'ayem nici un motiv care sa ne ingadue credinIain realitatea acestei regresiuni. Multe fapte ar parea sa demonstrezamai curand existenTa unei mi§cari in sens Myers. Dela inceputulsecolului, statistica ne da mijlocul de a urmari mersul criminali-

; ea a sporit pretutindeni. In FranIa, urcarea este de aproape300 %. Nu este deci un fenomen care sa infa-ti§eze in chipul celmai yadit toate simptomele normalitatii, fiindca apare ca strawlegat de condiIiile uricarei vieti colective. A face din crima o boalasociala, ar fi sa admitem cà boala nu este ceva accidental, ci dincontra deriva, inteunele cazuri, din constittrtia fundamental& afiincei yiquitoare, ar fi s tergem mice deosebire hare fiziologic§i patologic. Fara indoiala, se poate intampla ca Insa§ crima saaiba forme anormale ; ceeace se intampla cAnd, de pilda, ea atingeun procent exagerat. Nu este indoios, inteadevar, ca acest excesnu este de natura morbida. Ceeace e normal, este numai ca exist&o criminalitate, atat cat aceasta sa atinga §i sa nu depa§easca,pentru fiecare tip social, un nivel oarecare pe care nu este poateimposibil sa-r fixam dupa regulile precedente 1).

Iata-ne In faia unei concluzii destul de paradoxale, in aparenia.Caci nu trebuie sa fim neinTele§i. A pune crima printre fenome-nele de sociologie normala, inseamna nu numai a spune ca este unfenomen de neinlaturat de§i regretabil, datorit rautatii incorigi-bile a oamenilor ; este a o afirma ca un factor al sanatacii publice,o parte integrant& a oricarei societaIi. sanatclase. ,Rezultatul acestaeste, la prima data, destul de uimitor pentru ca sa ne fi incurcat

1) Din aceea ca crima este un fenomen de soc;ologic normala, nu urmeagicà criminalul ar fi un individ normal constituit din punct de vedere biologic

psihologic. Aceste douä chestiuni sunt independente una de alta. Se va pri-cepa mai bine aceastä independenta, cind vom fi aratat mai departe diferentace existä intre faptele psihice §i faptele sociologice.

96

ta/ii

crimina-litiatii,pulatiei,

www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOARE LA DEOSEDIREA NORMALULUI *I A PATOLOGICULUI

§i pe noi chiar §i pentru multa vreme. Cu toate acestea, indata cestapanit aceasta prima impresie de mirare, nu e greu sa ga-

se§ti motivele care explica aceasta normalitate §i, totodata, o con-firma.

In primul rand, crima este normala fiindca o societate in carear lipsi este cu totul imposibila.

Crima, dupa cum am aratat intealta parte, consista intr'un actcare jigne§te unele sentimente colective, inzestrate cu o enerep§t cu o Iimpezime particulara. Pentru ca, intr'o societate data,actele zise criininale sa poata inceta de a fi savar§ite, ar trebuideci ca sentimentele ce ele jignesc sa se regaseasca in toate con§tiin-iele individuale fara excepOe §i cu gradul de forth .trebuincioasaspre a opri sentimentele contrarii. Dar, presupunancl ca aceastacondilie ar puteh fi de fapt indeplinita, crima n'ar disparea prinaceasta, ea §i-ar schimbà numai forma ; caci cauza insal care arslei astfel izvoarele criminalitaIii i-ar deschide indata altele.

Inteadevar, pentru ca sentimentele colective ocrotite de dreptulpenal al unui popor, la un moment hotärit al istoriei lui, sa ajungaastfel a patrunde in con§tiinIele care le erau 'Ana atunci Inchisesau sa capete mai multa stapanire acolo unde nu aveau indeajuns,trebuie ca ele sa ca§tige o tarie superioara aceleia ce-o aveau'Ana atunci. Trebuie ca comunitatea in totalul ei sa le resimta cumai multa vioiciune ; caci ele nu pot scoate dintr'un alt izvor pu-terea mai mare care le ingaduie sa se impuna indivizilor care, odi-nioara, le erau cei mai nesupu§i. Pentru ca omoritorii sa dispara,trebuie ca groaza de sangele varsat sa devina mai mare In acestepa turi sociale din care pornesc omoritorii; Insa lentru asta tre-buie ca ea sa devina mai Jnare in toata intinclerea societatii. De-altminteri, lipsa insa§ a crimei ar contribui deadiceptul sa producaacest rezultat; caci un sentiment apare ca mult mai respectabil(Ind este totdeauna §i deopotriva de respectat. Insa nu se bagade seam& ca aceste stari tari ale con§tifircii comune nu pot fi astfelInt:finite fara ca §i starile mai slabe, a caror incalcare nu produceikmai inainte deck gre§eli curat morale, sa nu fie intarite In acelaltimp ; cad cele de al doilea nu sunt decat prelungirea, forma im-blanzita a celor dintaiu. Astfel, furtul §i simpla nedelicatele nuating cleat unul §i acela§ sentiment altruist, respectul proprietatiialtuia. Numai, acest sentiment chiar este lovit mai slab printr'unul

97

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGIJLELE EI DE METODA

din aceste acte deck prin celalalt ; §i hind* de alta parte, el n'arein mijlocia con0iirrcelor o intensitate deajuns spre a resimil pu-ternic cea mai upara dintre aceste doua loviri, aceasta este Abiectulunei mai mari ingaduinie. Iata de ce nedelicatul este numai blamatpe cand holul este pedepsit. Daca insa acela9 sentiment devinemai puternic, a§a ca sa reduca la tacere In toate con0iimele incli-narea care duce pe om la furt, el va ajunge mai simlitor la rani-rile care, 'Ana atunci, nu-1 atingeau deck u§or ; el va reaciionadeci contra lor cu mai multa vioiciune ; ele vor fi obiectul unei dez-aprobari mai energice care va face sa treaca unele dintre ele, dinsimple grepli morale ce erau, la starea de crime. De pilda, con-tractele silite sau executate silit, care nu provoaca deck un blampublic sau reparaIii civile, au sa devina delicte. Inchipui%i-vä osocietate de sfin/i, un schit exemplar §i perfect. Crimele propriuzise vor fi necunoscute In ea ; dar gre§elile care par de nimic omuluide rand vor provoca in ea acela scandal pe care-1 face delictulordinar in con0iirgele de rand. Daca deci aceasta societate se ga-se0e inarmata cu puterea de a judeca 0 de a pedepsi, ea va so-coti aceste acte drept criminale 0 le va trata ca atare. Pentru acela,rnotiv omul perfect de cinstit judeca cele mai mici slabiciuni moraleale sale cu o asprime pe care mulIimea o pastreaza pentru acteleintr'adevar delictuoase. Altadata, violemele contra persoanelorerau mai dese deck astazi, fiindca respectul pentru demnitateaindividuala era mai slab. Hind& el a crescut, aceste crime,au de-venit mai rare ; dar 0 multe acte care raniau acest sentiment auintrat in dreptul penal de care nu se Tineau la Inceput 1).

Se va intreba poate, pentru a dal* cu toate ipotezele logice0eposibile, de ce aceasta unanimitate nu s'ar intinde la toate senti-mentele colectiv6 fara de exceMie ; de ce chiar cele mai slabe n'arcapata destula energie spre a preintampina orice abatere. Con0iirr1amorala a societkii s'ar regasi intreaga la toli indivizii 0 cii o vita-litate suficienta spre a impiedich orice act care o rane0e, gre§elilemorale tot a§a ca 0 crimele. Insa o uniformitate a§a de ob-§teasca 0 a§a de absoluta este radical cu neputirga ; caci mediulfizic imediat, in care este a§ezat fiecare din noi, antecedentelemo§tenite, influerqele sociale de care atarnam se schimba dela un

i) Calomnii, insulte, defaimare, viclepg, etc.

98

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI *I A P ATOLOGICULUI

individ la altul si, deci, fac constiimele felurite. Nu e posibil Catoata lumea sa se asemene Ora inteatat, prin aceea numai ca fie-care i§i are organismul propriu si ea aceste orgarnsme ocupadeosebite in spatiu. Deaceea, chiar la popoarele inferioare, la careoriginalitatea individuala este foarte pulin desvoltata, ea nu estetotus mita. Astfel deci, fiindca nu p oate fi societate In care indi-vizii sa nu se abata mai mult ori mai putin dela tipul colectiv,este inevitabil ca si, printre aceste abateri, sa fie unele care In-faIiseaza un caracter criminal. Caci ceeace le da acest caracter,nu e importama lor intrinseca, ci aceea pe care le-o imprumutacon§tiima comuna. Daca deci aceasta este mai puternica, daca aredestula autoritate spre a da acestor abateri foarte slabe o va-loare absoluta, ea va fi §i mai sitmitoare, mai pretemioasa s't reac-tionand contra unor abateri mai mici cu energia ce nu desfararaintealta parte dealt contra unor abateri mai Insemnate, ea le vaatribui aceea§ gravitate, adica le va socoti drept criminale.

Crima este deci necesara ; ea este legatà de condiVile fundamen-tale ale oricarei vieçi sociale, dar prin a ceasta chiar ea este folo-sitoare ; caci aceste cnndiij cn care este unita sunt ele Insele in-dispensabile evolmiei normale a moralei si a dreptului.

Intr'adevar, nu mai e cu putinta astazi s tagaduim ca nu numaidreptul si morala variaza dela un tip social la altul, ci Inca se schimbapentru un acela§ tip daca condiçiilc existemei colective se schimba.Insa, pentru ca aceste transformari sa fie posibile, trebuie ca sen-timentele colective care sunt la temelia moralei sa nu fie protiv-nice sehimbarii, prin urmare, sa n'aiba decat o energie potrivita.Daca ele ar fi prea tari, n'ar mai fi plastice. Orice asezare, cu drept,este o piedica la o noua asezare si aceasta cu atat mai mult cu eatasezarea veche este mai trainica. Cu cat o structura este mai tarepronuntatk cu atat pune rnai multA impotrivire -oricarei modi-ficari i aceasta ,e la fel cu asezArile func%ionale ca si cu cele ana-tomice. Daca Mgt n'ar exista crime, aceasta conditie n'ar fi hide-

caci o atare ipoteza presupune cà sentimentele colectivear fi ajuns la un grad de intensitate fat% de exemplu In istorie.Nimic nu este bun la nesfar§it si Fara de masura. Trebuie ca au-toritatea de care se bucura constiiMa morala sa nu fie excesiva ;altrninteri, nimenk n'ar indrãsnI sa se atinga de ea si ar Incrementprea urr Inteo forma neschimbatoare. Pentru ca ea sa poata

.99

Orli

plinita-;

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

evolua, trebuie- ca originalitatea individuala sa poata incolp ; iarpentru ca aceea a idealistului care viseaza sa intreaca veacul susa se poata manifesta, e nevoie ca aceea a criminalului, care estemai prejos de timpul lui, sa fie cu putinia. Una nu merge fara alta.

Aceasta nu-i totul. Pe langa folosul acesta indirect, se intAmplaca crima joaca ea insa$ un rol folositor in aceasta evoluVe. Nu nu-mai ea implica ca drumul ramane deschis schimbarilor trebuincioase,ci Inca inteunele cazuri ea pregate$te deadreptul aceste schimbari.Nu numai acolo unde ea exista, sentimentele colective sunt instarea de mladiere necesara spre a lila o forma noua, ci Inca eacontribuie uneori sa determine dinainte forma pe care o vorDe cate ori, Inteadevar, ea nu este decAt o anticipare a moraleiviitorului, o indrumare care ce va fi! Dupa dreptul atenian, So-crate era un criminal $i condamnarea lui n'avea nimic nedrept.Cu toate acestea crima sa,anume independenta sa de gandire,era utila nu numai omenirii, ci i patriei sale. Caci ea slujia la pre-gfitirea unei morale $i unei credinIe noua de care Atenienii aveauatunci nevoie, pentruca tradiIiile din care ei traiserä 'Ana atuncinu mai erau in armonie cu cond4iile lor de traiu. Cazul lui So-crate insa nu este izolat ; el se reproduce periodic in istorie. Liber-tatea de gandire de care ne bucuram azi n'ar fi putut sa fie pro-clamata, daca regulele care o opriau n'ar fi fost incaleate inaintede a fi desfiinIate in chip solemn. Cu toate astea, in acest moment,incalcarea aceasta era o crima, fiindca era o jignire a unor sen-timente Inca prea vii in generalitatea con$tiinIelor. i totu aceastacrima era folositoare fiindca prevestia ni$te transformari care, dinzi in zi, deveniau mai necesare. Libera filozofie a avut ca premer-gatori pe ereticii de tot felul pe care puterea bisericeasca i-a lovitpe drept in tot timpul evului-mediu i pana in ajunul timpurilorcontimporane.

Din acest punct de vedere, faptele fundamentale ale criminolo-giei ni se infalipaza sub o lumina cu totul noua. Contrar ideilorobipuite, criminalul nu mai apare ca o fiinca radical insociabila,ca un fel de element parazitar, de corp strain, $i de neasimilat,varit In sanul societaIii1); el este un agent regulat al sociale.

Chiar i noi am facut gresala de a vorbi astfel despre criminal, de oarecen'am aplicat regula noastrii (Division du travail social, p. 395-396).

100

luh.

vieIii

1)

www.dacoromanica.ro

REGIME PHIVITOARE LA DEOSEBIREA NORMALULUI SI A PATOLOGICULUI

Crima, la rAndul sau, nu mai trebuie inIeleasa ca un rau care n'arputeA fi stavilit in margini prea inguste; insa, in loc sa fie prilejde a ne simli feric4i cAnd i se intAmpla sa scoboare prea mult de-desuptul nivelului obi§nuit, putem fi siguri ca acest progres apa-rent este deodata contemporan §i solidar cu vreo turburare sociala.Astfel niciodata cifra ranirilor nu cade aqh de jos ca in timp defoamete 1). In aela.§ timp §i ca un ecou, teoria pedepsei se gase§tereinoita sau, mai curAnd, de reinoit. Daca, intr'adevar, crima esteo board, pedeapsa Ii este leacul §i nu poate fi altfel conceputa ;de aceea toate discutiile ce ea ridica se indreapta asupra punctuluide a §ti ce trebuie sa fie ea spre a indeplini rolul sat' de remediu.Daca crima insa n'are nimic bolnavicios, pedeapsa n'ar puteh aveàcn object s'o vindece §i adevarata ei functiune trebuie sa fiecautata aiurea.

Nu e vorba deci ca regulele enurqate mai sus sa alta ra-Pune de a fi decAt de a satisface un formalism logic far& de marefolos, fiindca, din contra, dupa cum le aplicam sau nu, faptele so-ciale cele mai esenciale i§i schimbfi cu totul caracterul. Daca, de-altminteri, acest exemplu este in deosebi demonstrativ §.1 deaceeaam crezut ca trebuie sa ne oprim la el mai sunt §i altele care arputeh fi citate cu folos. Nu exista societate in care sa nu fie ca oregula ca pedeapsa trebuie sa fie proport,ionala cu delictul ; cu toateacestea, pentru §coala italiana, acest principiu nu este cleat o nä s-cocire de juri§ti, lipsita de orice temeinicie 2). Pentru ace§ti cniminologi§ti, chiar §i a§ezamAntul penal intreg, aà curn a fungionatpan& acum la toate popoarele cunoscute, este un fenomen contranaturii. Am vazut deja ca, pentru d-1 Garofalo, criminalitatea spe-cial& societalile inferioare n'are nimic natural. Pentru sociali§ti,

1) De altfel, prin aceia et crima este un fapt de sociologic normalfi, nuurmeazil cA nu trebuie s'o urim. Durerea, nici ea, n'are nimic de dorit; indi-vidul o uraste, cum societatea_ uraste crime, si totusi ea tine de fiziologia nor-malfi. Nu numai ea deriva necesar din constitutia InsA0 a oricArei nit* vii,ci ea joacA un rol folositor In vieatA i pentru care ea nu poate fi Inlocuita. Arfi dect sA schimbLim In chip ciudat gandirea noastrA, cleat am InfAtisa-o cao apologie a crimei. Nici nu ne-am g"andi at protestiim contra unei asemeneainterpretArt, dact n'am sti la ce Invinuiri ciudate te expui si la ce nelntelegeri,cAnd eau-0 SA studiezi faptele morale In chip obiectiv i BA vorbelti de de Intr'unlimbaj care nu este aeela al omului de hind.

9 V. Garcfalo, Criminologic, p. 299.101

nistilet

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA I IIEGULELE ET DE METODA

organizarea capitalista, cu toata generalitatea ei, alcatueste chiar,o abatere dela starea normala, produsa prin violenta si vielesug.Dimpotriva, pentru Spencer, centralizarea noastra admmistrativa,Intinderea puterilor guvernamentale este vitiul radical al socie-tatilor noastre, iar aceasta desl una i alta Inainteaza In chipul celmai regulat i cel mai universal pe masura ce Inaintezi In istorie.Noi nu credem Ca vreodata s'a silit cineva sistematic sa hotarascacaracterul normal sau anormal al faptelor sociale clupa gradul lorde generalitate. Totdeauna aceste chestiuni sunt rezolvate cu multadialectica.

Cu toate aces tea, indepartand acest criteriu, nu numai te expuila confuzii si la greseli partiale, ca acelea pe care le-am amintit,ci stiint,a chiar se face cu neputinta. Inteadevar, ea are ca obiectimediat studiul tipului normal; Insh, dach faptele cele mai gene-rale pot fi morbide, se poke ca tipul normal sa nu fi existat nici-odata in fapte. Atunci, la ce slujeste sa le studiem? Ele nu potcleat sa Intareasca prejudecatile noastre i sa Inradacineze grese-lile fiindca rezulta din ele. Daca pedeapsa, daca responsabilitatea.asa cum ele exista in istorie, nu sunt cleat un produs al nestiinteisr al barbariei, la ce bun sâ Incercam a le cunoaste spre a le deter-mina formele normale? Astfel spiritul este adus sfi se Intoarca delao realitate pe viitor fara de interes spre a se strange In sine luaussi a cauta inlauntrul 1M materialurile necesare pentru a o recon-strui. Pentru ca sociologia sa priveasca faptele ca lucruri, trebuieea sociologul sa simta nevoia de a Invata la scoala lor. Dar. Lindell'obiectul principal al'oricarei stiirrte a vieii, fie indivifinalA fie so-cialk este maiLla urma de a clefinI starea normala. de a o explicasi de a. o deosebi de contrariut sau., cis a numplitatea nu este dataIn lucrurile Insele, daca ea este dimpotriva un caracter pe careli-1 intiparlm din afara sau pe care li-1 luam din motive oarecare,s'a ispravit cu dependenta aceasta bineveniti. Spiritul se afra binein fata realului care n'are sa-1 Invete mare lucru; el nu mai esteoprit de materia la care se aplica, fiindca el o determina intru-eatva. Diferitele reguli pe care le-am stabilit Oita acum sunt decistraw solidare. Pentru ea sociologia sa fie cu adevarat o stiintade lucrari, trebuie ea generalitatea fenornenelor sa fie luata dreptcriteriu al normalitatir lor.

Metoda noastra are, dealtfel binele de a regula actiunea ca si102

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

gandirea totodata. Daca ceeace e dorit nu este obiect de observatie,ci poate i trebuie sa fie determinat printr'un fel de calcul mintal,nici o margine, ash zicand, nu poate fi pusa nascocirilor libere aleimagina-tiei In cautarea de mai bine. Caci cum sa pui o margineperfectiunii, pe care ea sa n'o poata Intrece? Ea scapa, prin defi-ni-tie, de ofice marginire. Scopul omenirii se depärteaza deci lainfinit, descurajand pe unii prin departarea sa insas, atatand dincontra si infrigurand pe al%ii, care, spre a se apropia putin de el,grabesc pasul si se arunca in revolutii. Din aceasta dilemfi prac-tica iesim daca ce este de dorit este sanatatea i daca sanatateaeste ceva definit si dat in lucruri, cad capatul sfortarii este dat

definit in acelas timp. Nu mai e vorba sa urmarim cu desnadejdeun scop care fuge pe masura ce inaintezi, ci sa lucram cu o staruintaregulata la pfistrarea starii normals, s'o rpst9bi1im daca _este tur-burata, sa-i regasim conditiile daca ele s'au schimbat. Datoriaomului de Stat nu mai este sa Impinga sacietatile prin violent&catre un ideal care-i pare amAgitor, ci rolul sau este acela al doc-torului: el preintampinfi nasterea bolilor printr'o igiena bunaand ele sunt cleclarate, cauta sa le vindece ').

CAP ITOLUL IV

Regale relative la constituirea tipurtlor sociale

Fiindca un fapt social nu poate fi socotit ca normal sau anormal,deck cu privire la o speca sociala determinata, ceeace precedairnplica ca o ramura a sociologiei este menita constituirii acestorspate si clasificarii lor.

Notitmea aceasta a spetei sociale are, dealtfel, marele folos dea ne pune la indemana un termen mijlociu intre cele doua conceptii

I) Din teoria dcsvoltatä in acest capitol s'a tras uneori incheierea cS, dupilnoi, mersul ascendent al criminalitAtit in timpul veacului XIX-lea era unfenomen normal. Nimic nu e mai departe de gAndul nostru. Mai multe faptece-am aratat cu privire la suicid (a veclea Le Suicide, p. 420 si urm.) tind,dimpotrivk sá ne Incredinteze cA desvoltatarea aceasta este, indcobste, morbidri.Totus, s'a putei intampla ca o crestere oarecare a unor forme de criminalitatesit fie normala, caci fiecare state de civiliza/ie are criminalitatea sa propric.Insa nu putern face dealt ipoteze tn aceasta privinp.

1.03

si

si,

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI BEGULELE EI DE METODA

contrare ale vievi colective care, multa vreme, au despailit spi-ritele ; vreau sa zic nominalismul istoricilor 1) §i realismul extremal filozofilor. Pentru istoric, sociefkile alcituesc tot atatea indi-vidualitki eterogene, incomparabile intre ele. Fiecare popor i§iare infki§area sa, constituVa sa specialà, dreptul, morala, orga-nizatia sa economic& care nu i se potrivese deck lui, §i orice gene-ralizare este aproape imposibila. Pentru filozof, dimpotriva toateaceste grupari particulare, care se chiama triburi, cetki, naOuni,nu sunt deck alcatuiri contingente §i provizorii fall de realitateproprie. Nu este real altceva deck omenirea §i din insu§irile ge-nerale ale naturii omene§ti decurge intreaga evoluIie sociala. Pentrucei dintai, prin urmare, istoria nu este deck un §ir de evenimentecare se inlan-tuesc fara sa se reproduca ; pentru cei de al doilea, a cesteevenimente insele n'au valoare §i interes deck ca ilustrare a legilorgenerale care sunt inscrise in constituVa omului §i care stapanesctoata desvoltarea istoria. Pentru unii ce este bun pentru o so-cietate n'ar puteh &á se aplice §i altora. Condiiiile starii de sanatatese schimba dela un popor la altul §i nu pot fi hotarite teoretic;este chestie de practica, de experienta, de dibuiri. Pentru ceilall,i,ele pot fi calculate odatà pentru totdeauna §i pentru intreg neamulomenesc.

Se parch deci ea realitatea sociala nu putea fi obiectul deck alunei filozofii abstracte 0 nelamurite sau al unor monografii numaidescriptive. Ins& ne scapam de aceasta alternativa indata ce s'arecunoscut ca intre mullimea amestecatà a societkilor istorice §iconceptul unic, dar ideal, al omenirii, exista intermediari: suntspelele sociale. In ideea de spela, cu adevarat, se gasesc reunite§i unitatea pe care o cere orice cercetare inteadevar §tiintificrt§i diversitatea care este data in fapte, fiindca speIa se regase,teaceeaq la tori indivizii care fac parte din ea §i ca, de altà parte,speIele se deosebesc intre ele. Ramâne adevärat ea' a§ezamintelemorale, juridice, economice, etc., sunt nesfar§it de felurite, daraceste schimbari nu sunt astfel Meat sfi nu ofere nici un contactcu gandirea §tiirgificii.

Deoarece n'a recunoscut existenIa spelelor sociale, Comte a so-

1) Ii zic astfel, fiinda a fost des la istorici, dar nu vreau Ba spun ca se re-griseste la toti.

104

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

cotit Ca poate infalish progresul societatilor omenesti ca identiccu acela al unui popor unic da care ar fi raportate in chip idealtoate schimbarile consecutive observate la populaciile felurite0).Inteadevar, daca nu exista cleat o singura speIa socialà, socie-tgile particulare nu se pot deosebi intre ele decht in grad, dupacum ele prezinta mai mult ori mai puTin deplin trasaturile consti-tutive ale acestei spete unice, dupa cum ele exprima mai mult orimai pulin perfect omenirea. Daca, din contra, exista tipuri socialecalitativ osebite unele le altele, in zadar le vom apropia, nu vomputea face ca ele sa se inthlneasca exact ca seqiunile omogeneale unei drepte geometrice. Desvoltarea istorica pierde as tfel uni-tatea ideala i simplista ce i se atribuia; ea se farami%eaza, asazichnd, intr'o mul/ime de trunchiuri care, fiindca difera specificuncle de altele, n'ar putea sh se lege inteun chip neIntrerupt. Fai-moasa metafora a lui Pascal, reluata apoi de Comte, se gasestepe viitor lipsita de adevar.

Cum insa trebuie sa ne apucam spre a constitui aceste spele?

Poate sa para, la prima vedere, ca n'ar fi alt chip de a procedadeal sa stldiem fiecare societate in parte, de a-i face o mono -

bcrrafie tot atat de exacta pe cat de completa posibil, apoi de a com-para toate rnonografiile acestea irdre ele, de a vedea prin cese unese i prin ce se deosebesc, i atunci, dupa insernnatatea re-lativa a acestor asemanari si a acestor deosebiri, sa asezam popoa-rele in grupuri asemanatoare sau felurite. In sprijinul acestei rnetode se aduce faptul ca ea singura se poate primi inteo tiinitde observa/ie. Speta. inteadevar, nu este decht rezumatul indi-vizilor ; cum dem s'o alcatuirn, daca nu incepem prin a descriepe fiecare din ei i sa-1 descriem pe deantregul? Nu este o regulasa nu te ridici la general decat dupg ce ai observat particularul

intreg particularul? Din aceasta pricina s'a cautat uneori a amanasociologia pAna la epoca nedefinit Indepartata in care istoria, instudiul ce-I face despre societa/ile particulare, ar fi ajuns la niste

1) Cours de philos. pos., IV, 263.loa

§i

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 IIEGULELE EI DE METODA

rezultate destul de obieetive si definite spre a puteh fi comparatecu folos.

In* de fapt, aceasfa chibzuial'a nu este stiir4ifia deck In apa-ren0. Este neexact, intr'adeVar, cà tiinta n'ar putea sä faureasciilegi cleat dui-A ce a trecut prin fata ei toate faptele ce ele exprimknici sá formeze genuri decat dup6 ce a descris, In intregimea lor,pe.indivizii cuprin0 de ele. Adevkata metoclä experimentala cautâmai eurand s puná in locul faptelor de rand, care nu sunt demon-strative deck cu condilia de a fi foarte numeroase si care, prinurmare, nu ingkluese deck concluzii totdeauna de banuit, faptehotdritoare sau cruciale, cum zicea Bacon 1), care prin ele insele5i independent de numkul lor au o valoare si un interesEste mai cu seam& trebuincios s'a facern astfel cand e vorba s'a con-stituim genuri i spee. Caci a face lista tuturor caracterelor careapartin unui individ este o problemfi de nedeslegat. Orice individeste un infinit i infinitul nu poate fi sfarsit. Vom famane la pro-prretkile eele mai esenliale? Insk dupà care principiu se va facealegerea? Trebuie pentru aceasta un criteriu care deptiseste pe in-divid i pe care monografiile cele mai bine fàcute n'ar putea, prinurmare, sà ni-1 dea. Chiar fdr a. sa impingem lucrurile la atata ri-goare, se poate prevedea ea, cu cat caracterele care vor sluji catemeiu al clasificarii vor fi mai numeroase, cu atat va fi mai greu cafeluritele chipuri cum se combind in cazurile particulare sa infkisezeasemAn'ari destul de vadite i deosebiri destul de hotkite spre apermite constituirea de grupuri si de subgrupuri definite.

Cand ins'a chiar o clasificare ar fi cu putinVa dupà aceasth me-todii, ea ar aveh foarte marele cusur de a nu face serviciile care suntraciunea ei de a fi. Cu drept, ea trebuie inainte de toate sa aibdca obiect de a prescurta munca stiimifieâ Inlocuind mulvimea ne-definità a indivizilor cu un nu/bar mic de tipuri. Ea pierde ins6acest folos, daca tipurile acestea n'au fost alckuite cleat dupti cetoi indivizii au fost revizuiTi in totul. Ea nu poate delocsä usureze cereetarea, dac'a nu face deck sa rezumeze cercetiiriledeja facute. Ea nu va fi cu adevkat folositoare deck daea ne in-gadue sa clasifiCam alte caractere deck cele care-i slujesc de baz'a,deck claa ne procura cadre pentru faptele viitoare. Rolul sau

I) llovum Organum, II, pag. 36.

160

stiincific.

ci analizali

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

este de a ne pune in mAini puncte de indreptare cu care sà putemlegh alte observatir cleat cele care ne-au dat aceste puncte de omen-tare Insele. Insd pentru aceasta trebuie ca ea sä fie fãcutd, nu dupfio listá completa a tuturor caracterelor individuale, ci dupg un micnum'ar dintre ele, alese cu ingrijire. In aceste conditii, ea nu vasluji numai s punift niicá randuialli in cunogtinte facute gata ;ea va sluji sa le facern. Ea va scuti pe observator de multe demersuri,fiinda are s6.-1 conducd. Astfel, odath clasificarea agezatä pe acestprincipiu, spre a gti daca un fapt este general intr'o spetà, nu vafi nevoie sa fi observat toate societatile din speta aceasta ; catevavor ajunge. Chiar, in multe cazuri, va fi deajuns cu o observatiebine fäcutd, precum adesea o experient4 bine condusA ajunge lastabilirea unei legi.

Noi trebuie deci s'a" alegem pentru clasificarea noastril caracterein deosebi esentiale. E drept ea nu poti sa le cunogti decat dacáexplicarea faptelor este indeajuns de inaintatä. Aceste douàale gtiintei sunt solidare i inainteaza una printr'alta. Cu toateastea, far% a intra prea mult in studiul faptelor, nu e greu sa ba-nuim in ce parte trebuie sä cdutdm proprietatile caracteristice aletipurilor sociale. Noi gtim, intr'adevär, Ca societdtile sunt compusedin parti adaugate unele la altele. Fiindca natura oricArei rezul--tante atArna in chip necesar de natura, de numArul elementelorcompozante gi de modul lor de Imbinare, aceste caractere sunt väditcele ce trebuie sa luam ca bazá, gi se va vedea cu adevärat mai peurmà di de ele atarn6 faptele generale ale vietii sociale. Pe de akaparte, fiindca sunt de ordin morfologic, s'ar puteh chemh Mor-fologie sociald partea sociologiei al ciireia rol este s'a constituesá clasifice tipurile sociale.

Se poate chiar precizh mai mult principiul acestei clasificAri.Se gtie, intr'adevar, cà aceste Orli constitutive din care e formatàon i ce societate sunt societati mai simple deckt ea. Un poporeste produs de reunirea a cloud sau mai multe popoare care 1-auprecedat. Daed deci am cunoagte societatea cea mai simplh carea existat vreodata, n'arn avea, spre b. face clasificarea noastra,cleat s'a urmárim chipul in care aceasth societate se compune cuea ins i In care compusele ei se compun intre ele.

107

the

phrhi

hi

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI ELGULELE EI DE METODX

II

Spencer a inIeles foarte bine ca o clasificare metoclicà a ti-purilor sociale nu puteh sa aiba alt temeiu.

Am spus, zice el, ea evolulia sociala incepe prin mici agregatesimple ; ca ea progreseaza prin unirea unora din aceste agregatein agregate mai man i ca, dupa ce s'au consolidat, aceste grupese unesc cu altele asemenea lor spre a formA agregate Inca maimari. Clasificarea noastra trebuie deci sa inceapa prin societatide primul ordin, adica cel mai simplu1).

Din nenorocire, pentru a pune acest principiu in practica, antrebui sa incepem prin a defini en preciziune ce se imelege prinsocietate simpla. Dar, aceasta definilie, nu numai ca Spencer nuo da, ci o socoteste aproape imposibila 2). Inteadevar, simplicitatea,cum o inlelege el, sta esenTial inteo oarecare necioplire de orga-nizalie. Nu e u§or insa sa spui cu exactitate in ce moment organi-zarea social& este destul de rudimentara spre a fi calificata desimpla ; e chestie de apreciere. Deaceea formula data de el este asde nehotarita bleat se potriveste la orice fel de societali . oN'avemnimic mai bun de facut, zice el, cleat sà privim ca o societate simplape aceea care formeaza un tot nesupus la un altul si ale caruiaparIi conlucreaza, cu sau fried' de centru regulator, in vederea unorscopuri de interes public 2))). Insa sunt multe popoare cari satisfacaceasta condiIie. De aici rezulta cá el pune, cam la intamplare,sub aceea§ rubrica toate societa%ile cele mai puVin civilizate. E usorde inchipuit ce poate fi, cii un asemenea punct de plecare, tot restulclasificarii sale, Se vad acolo apropiate, in cel mai uimitor amestec,societaIile cele mai deosebite, Grecii omerici pusi alaturi de fiefu-rile din veacul al X-lea si dedesubtul Bechuanilor, Zulusilor siFidjienilor, confederaTia ateniana alaturi de feudele Franlei din se-colul al XIII-lea si dedesubtul Irochezilor Araucanienilor.

Cuvantul de simplicitate n'are imeles definit cleat daeà insem-neaza o lipsa deplina de parIi. Prin societate simpl., trebuie decisa in/elegem orisice societate care nu cuprinde altele, mai simple

1) Sociologie, H, 135.2) 4Nu putern spune totdeauna cu preciziune ce alcatuic0.e o societate

simplib). (Ibid. 135-136).2) Ibid., 136.

108

oi

www.dacoromanica.ro

REOULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

decAt ea ; care nu numai este redusa acum la un segment singur,ci care Inca nu infati§eaza nici o urina de segmentare anterioara.Horda, a0 cum am definit-o intr'alta parte 1), raspunde exactla aceasta definitie. Este un agregat social care nu cuprinde §.1 n'acuprins niciodata in sAnul sau nici un alt agregat mai elementar,ci care se desface numaidecAt in indivizi. Ace9tia nu formeaza,inlauntrul grupului total, grupuri speciale i deosebite decel precedent ; ele sunt juxtapuse in chip atomic. Se intelegeCa n'ar puteà sa fie o societate mai simpla ; este proto-plasma regnului social i, prin urmare, baza natural& a oricareiclasificari.

Este drept câ nu exista poate o societate istorica care sa ras-punda exact la acest semn ; insa, a,e1 cum am aratat in cartea dejacitata, noi §tim o multime care sunt formate, imediat §.1 fara dealt mijlocitor, printr'o repetitie de horde. CAnd horda ajunge astfelun segment social in Mc de a fi societatea intreaga, ea i§i schimbanumele, se chiarna clan ; dar pfistreaza acelea§i trásaturi consti-tutive. Clanul este, inteadevar, un agregat social care nu se des-face In nici un altul mai restrans. Se va face poate observatia ca,in general, acolo unde-1 gasim astazi, el cuprinde mai multe fa-milii particulare. Dar, mai intAiu, pentru motive pe care nu leputem desvolt& aici, credem ca formarea acestor mici grupuri familialeeste posterioara clanului ; apoi, ele nu alcatuesc, la dreptul vor-bind, segmente sociale, fiindca nu sunt diviziuni politice. Oriundeii gasim, clanul constitue cea din urma diviziune a genului. Prinurmare, când chiar. n'am ave& alte fapte spre a postulà existentahordei sunt unele pe care vom aveh odata prilejul sa le ail-tam existenla clanului, adic& de societati formate printr'o re-unire de horde, ne Indreptate§te sa presupunem ca au fost lainceput societati mai simple care se reduceau la horda propriuzisa i sa facem din aceas ta matca din care au ie§it toate spe-lele sociale.

Odata pusa aceasta no-thine a hordei sau societate cu segmentunic fie conceputa ca o realitate istorica sau ca un postulat altiinii se cla punctul de sprijin trebuincios spre a construi scara

completa -a tipurilor sociale. Se vor deosebi atAtea tipuri funda-

1 Division du travail social, p. 189.109

l

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA r REGULELE EI DE METODI

mentale ca te chipuri stint, pentru horda, de a se imbina cu eainsas dand nastere la societap noua i, pentru acestea, de a se im-bina Intre ele. Se vor intalni intaiu agregate formate printeo simplarepetilie de horde sau de clanuri (spre a le da noul lor nume), farilca aceste clanuri sa fie asociate intre ele astfel ca- sa formeze grupuri mijlocitoare intre grupul total care le cuprinde pe toate si fie-care din ele. Ele sunt juxtapuse in chip simplu ca i indivizii hordei.Se gasesc exemple de aceste societa/i ce s'ar putea chema poliseg-mentare simple in unele triburi irocheze 9i australiane. Arch sailtrib kabil are acelas caracter ; este o reunire de clanuri fixate subforma de sate. Foarte probabil, a fost un moment in istorie in caresi curia romank fratria ateniana era o societate de acest fel. Dea-supra, ar veni societatile formate printr'o adunare de societaIidin speca precedentk adica societatile polisegmentare simplu compuse.Asa este caracterul confedera%iei irocheze, al celei formate prin reunireatriburilor kabile; a fost tot asà, la origina, cu fiecare din cele treitriburi primitive a caror asociatie dadir, mai tarziu, nastere la ce-tatea romana. S'ar aflà apoi societc4ile polisegmentare Indoit compusecare rezulta din juxtapunerea sau contopirea mai multor socie-tàçi simplu compuse. Asa sunt cetatea, agregat detriburi, care sunt in ele insele agregate de curii, care, la randullor, se desfac In gentes sau clanuri, i tribul germanic cu comitatelcsale care se subimpart In grupuri de sute, care la randul lor au caunitatea cea din urma clanul devenit sat.

N'avem sa desvoltam mai mult, nici s impingem mai departeaceste cateva indicaii, fiindca n'ar putea fi vorba de a fate aicio clasificare a societaIilor. Este o Troblema prea complex& lAntrua putea fi tratata astfel, ca in treacat ; ea presupune, din contra,un total Intreg de cercetari lungi i speciale. Am vrut numai, princateva exemple, sa precizam ideile si sa aratam cum trebuie aplicatprincipiul metodei. Chiar n'ar trebul sa socotim ceeace precedaca alcatuind o clasificare completa a societalilor inferioare. Aiciam simplificat Intrucatva lucrurile pentru mai Janata limpezime.Am presupus, inteadevar, ca fiecare tip superior era format printr'orepetiIie de societati dintr'un acelas tip, anurne de tipul imedia tinferior. Insa, nu e deloc imposibil ca societfiti de spele deosebite,inegal asezate pe arborele genealogic al tipurilor sociale, sa se re-uneasca asa ca sa formeze o specd noua. Se stie cel putin.un caz ;110

polisegmentare

www.dacoromanica.ro

RLGULE RELATIVE LA CONSTITUIREA TIPURILOR SOCIALE

este Imperiul roman, care cuprindea In sanul sau popoarele celemai felurite dupa natura lor1).

Odata insa Aces te tipuri alcatuite, va fi un mijloc sa deosebimin fiecare din ele varietaci felurite dupa cum societalile segmentare,care slujesc sa formeze societatea rezultanta, pastreaza o oarecareindividualitate sau dimpotriva sunt absorbite in massa totala. Sein-celege inteadevar ca fenomenele sociale trebuie sa se schimbe,nu numai dupa nature elementelor compozante, ci dupa modullor cle compunere ; ele trebuie mai ales sa fie foarte deosebite dupacum fiecare din grupurile parciale I§i pastreaza vieaça loeala orisunt toate tarite in vieaca generala, adica cum sunt mai mult saumai pacin strans concentrate. Va trebul, prin urmare, sa cautamclack la un moment oarecare, se produce o contopire deplina aacestor segmente. Se va recunowe existence ei dupa semnul ca aceastacompozi-cie original% a societacii nu mai inraure§te organizacia eiachninistrativa O. politica. Din acest punct de vedere, cetatea se deo-sebe9te hotarit de triburile germanice. La acestea din urma orga-nizarea pe temeiu de clanuri s'a pAstrat, de§i 9tearsa, pang la ea-patul iitoriei lor, pe cand la Roma, la Atena gentes §i yen ineetara foart ede vreme sa fie imparciri politice spre a deveni grupari particulare.

Inlauntrul cadrelor astfel constituite, vom putea Ceuta sa in-troducem desparciri noua dupa caractere morfologice secundare.Cu toate acestea, pentru motive pe care le vom da mai departe.nu credem de loc cu putinla a depa§1 cu folos diviziunile generalecare au fost aratate. Pe deasupra, n'avem sa intram in aceste ama -nunte, ne ajunge sa fi pus principiul clasificarii care poate fi astfe-enunlat: Se ya incepe prin a clasilicd societigile dupli gradul de coin-poziie infalifeazei, luand ca bath' societatea perfect simplci saucu segment unic; Inlauntrul acestor clase, se yor deosebi yarietopelurite dupd cum se produce sau nu o contopire completa a segmen-

telor inifiale.III

Aceste reguli raspund implicit la o chestiune pe care cetitorul §i-apus-o poate, vazandu-ne ca vorbim despre spele sociale ca §i cum ele ar

1) Cu toate astea este verosimil ca, In general, distanta Intre societalilecompozante n'ar puteit fi foarte mare; altfel, n'ar puteà fi intre ele nici o co-munita te .moralA.

II I

ce

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE WIETODI

fi, fàrä s'a le fi stabilit deadreptul existenta. Proba aceasta este cu,prinsA in chiar principiul metodei care a fost expusA mai sus.

VazurAm, intr'adeviir, Ca societritile n'ar fi decAt imbinfiri dife-rite ale unei singure ci aceleia, societAti originare. Insà, un acelacelement nu-se poate compune cu el insuc ci compusele care rezultadin ele nu pot, la rAndul lor, sA se compunä intre ele decAt intr'unnumAr mArginit de moduri, mai cu seam& cAnd elementele compo-zante sunt putin numeroase ; ceeace este cazul segmentelor sociale.Gama imbinarilor posibile este deci mArginità ci, prin urmare, celemai multe dintre ele, cel putin, trebuie sA se repete. Astfel se facecrt existà spete sociale. RamAne, dealtfel, cu putintà ca unele dinaceste imbinari sa nu se produca decAt a singurà data. Aceastanu impiedica existenta spetelor. Se va zice numai in cazurile de acestfel a Speta nu are decAt un individ1).

Sunt deci spete sociale pentru aceeac cauzA care face eA suntspete in biologie. Acestea, cu adevArat, sunt datorite la acest faptca organismele sunt numai imbinári felurite ale unei singureaceleiati unitati anatomice. Totuc, din acest punct de vedere, esteo mare deosebire intre cele douà regnuri. La animale, inteadevar,un factor special &A caracterelor specifice o putere de impotrivirepe care n'o au celelalte ; aceasta e generatia. Primele, fiindca stintcomune la intregul Or al ascendentilor, sunt cu mult mai puternicinrAdAcinate in organism. Ele nu se las& deci ucor vatamate deactiunea mediilor individuale, ci se pAstreazA identice cu ele insele,

toatä felurimea imprejurarilor exterioare. Exista o fortA internAcare le fixeazA in ciuda indemnurilor 'la schimbare care pot venidin afara ; e forta habitudinilor moctenite. Deaceea ele sunt binedefinite ci pot fi determinate cu preciziune. In regnul social, aceastdcauzA internfi le lipsecte. Ele nu pot fi intArite prin nwere, pen-trucA nu dureaza decAt o generatie. Regula este, cu adevArat, casocietatile näscute sä fie de o aft& spetä decAt societAtile genera-toare, fiinda acestea din urmA, imbinAndu-se, dau nactere la orAn-duieli cu totul nota. Singurà, colonizarea ar puteh fi comparatà

o na§tere prin germinatie; Inca pentru ca asimilarea sA fie exacta,trebuie ca grupul colonictilor sa nu se amestece cu vreo societatede o altà spera sau de o altfi varietate. Atributele osebitoare ale

1) Nu este cazul imperiului roman, care pare a fi fãrä pereche in istorie?112

eu

u

ti

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA. FAPTELOR SOCIALE

spetei nu primesc deci dela ereditate un prisos de forta care sa-iIngadue a rezistà variatiilor individuale. Ci ele se schimba §icapata nuante nesfar§ite sub actiunea imprejurarilor ; deaceea, candvrei sa le atingi, indata ce au lost departate toate variantele carele acopera, nu ramai adesea cleat cu o rama§ita destul de nede-terminata. Aceasta nedeterminare cre§te, fire§te, cu atat mai multcu cat complexitatea caracterelor este mai mare ; cad cu cat unlucru este mai complex, cu a-tat partile care-I compun pot formacombinatii diferite. De aici rezulta C tipul specific, dincolo decaracterele cele mai generale i cele mai simple, nu infati§eaz'acontururi a§à de definite ca in biologic 1).

CAPITOLUL VRegule relative la explicarea laptelor sociale.

Constitutia spetelor insa este inainte de toate un mijloc de a grupafaptele spre a le u§ura interpretarea ; morfologia sociala este o in-drumare spre partea cu adevarat explicativa a §tiintii. Care estemetoda proprie a acesteia din urma?

Redactand capitolul dcesta pentru prima editie. a acestei lucrari, n'amspus nimic despre metoda care consta in a clasifica societatile dupa starealor de civilizatie. In momentul acesta, intr'adevar, nu existau clasificari de fe-hil acesta care sa fie propuse de sociologi autorizati, afara poate de aceea, va-dit prea arhaica, a lui Comte. De atunci, mai multe incercari s'au facut in di-rectia aceasta, in deosebi de Vierkandt (Die Kulturtypen der Menschheit, inArchiv I. Anthropologie, 1898), de Sutherland (The Origin and Growth of theMoral Instinct), si de Steinmetz (Classification des types sociaux in Armeesociologique III, p. 43-147). Cu toate acestea, nu ne vom opri sa le discutam,caci ek nu raspund problemei puse in acest capitol. Se gasese in ele clasificatenu spete sociale, ci, ceeace este cu totul alteevh, faze istorice. Franta, delaoriginile ei, a trecut prin forme de civilizatie foarte diferite ; ea a inceput prina fi agricola, spre a trece apoi la industria meseriilor si la micul comert, apoila manufactura si in sfarsit la industria mare. Insä este imposibil sa admitica aceiali individualitate colectiva ar putea sa-si schimbe speta de trei sau patruori. 0 speta trebuie sa se defineasa prin caractere mai statorniee. Starea eco-nomica, tehnologica, etc., prezinta fenomene prea nestabile si proa complexe,spre a da baza unei clasificari. Este chiar foarte posibil ca aceeasi civihzaLieindustriald, ltiintific, artistica sa se poata intalni in societati a caror consti-tutie la origina este foarte deosebitä. Japonia va putea sa imprumute artele,industriit noastra, chiar si organizarea politica ; ea nu va inceth sit Opartinala alai speta sociala de cat Franta si Germania. Sa adaugarn ca incercarileacestea, deli conduse de sociologi de valoare, n'au dat dealt rezultate nesi-gure, contestabile si de putin folos.

113

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

I

Cei mai multi sociologi cred a 0 fi dat seama de ,fenomene indatrtce au facut sa se vada la ce slujesc ele §i ce rol joaca. Se judec6 ca0 cum ele n'ar exista cleat In vederea acestui rol 0 n'ar aveh altilcauza determinanta decat sentimentul, lamurit sau nelainurit, alserviciilor ce ele sunt chemate sa aduca. Deaceea se crede a fispus tot ce este nevoie spre a le face de inteles, and s'a stabilitrealitatea acestor servicii §i Ara' tat ce trebuinta sociala satisfac.Astfel Comte reduce toata forta progresivà a spetei omene0i laaceasta tendinta fundamentata (+care impinge deadreptul pe omsa Imbunataleasca mereu sub toate raporturile starea sa oarecarel)*,9i Spencer la trebuinta unei mai mari fericiri. In virtutea acestuiprincipiu el explica formarea sociefaiii prin foloasole care rezulthdin cooperare, a§ez'amantul guvernAmantului prin folosul ie§it dinregularea cooperatiei mihtarel, transformarile prin care a trecutfamilia prin nevoia de a imp-4a din ce in ce mai deplin intereseleparintilor, ale copiilor 0 ale societati.i. II

Dar aceasta metodii amestea doua chestiuni foarte deosebite.A afata la ce este folositor un fapt nu tnseamna a explica cums'a nascut nici cum este ceeace este. Cad intrebuintarile la careel slujeqte presupun propriet4ile specifice care-1 caracterizeazà,dar nu le creeaza. Trebuinta ce avem de lucruri nu poate face caele a fie cutare sau cutare 0, deci, nu aceasta trebuinta poate s-ale scoatá din neant 0 sa le dea fiinta. E1e-0 datoresc existentala cauze de un alt soiu. Sentirnentul ce avem despre folosul ce eleinfati§eaza poate chiar a ne Impined a pune la lucru aceste cauze0 sa tragem din ele efectele ce cuprind, nu sa provoace din nimicaceste efecte. Propozitia aceasta este vaditä atat at nu e vorbadecat despre fenomene materiale sau chiar psihologice. Ea n'ar fitagaduità nici in sociologie daca faptele sociale, din pricina extremeilor imaterialitati, nu ne-ar Ora, pe nedrept, lipsite de orice reali-tate intrinsea. Fiinda sunt privite numai ca ni9te combinatiicurat mintale, se pare a ele trebuie A se producä dela sine In-data ce ai ideea lor, daca cel putin le gase§ti folositoare. Insa de-

1) Cours de philos., pos., IV, 262.2) Sociologie, III, 336.

1 14

www.dacoromanica.ro

REGIME RELATIVE LA EXPLICAREA APTELOR SOCIALE

oarece fiecare din ele este o fortä, care stapane§te pe a noastra,n'ar fi de ajuns, spre a-i da fiinta, sa-1 dore§ti nici sa-1 voie§ti.Trebuie Inca sa fie date forte capabile de a produce aceasta fortadeterminata, naturi capabile de a produce aceasta natura speciala.Numai cu aceasta conditie el va fi posibil. Pentru a insuflep spiritulde familie acolo unde este slabit, nu ajunge ea toata lurnea sa-iIrrteleaga foloasele ; trebuie sa facem a lucra direct cauzele caresingure sunt In stare sa-1 produca. Pentru a da unui guverniimantautoritatea care Ii este necesara, n'ajunge sa-i sinrti nevoia ; tre-buie sa te indreptezi la singurele izvoare -din care deriva orice au-toritate, adica sà alcatuie§ti tradi%ii, un spirit comun, etc., etc. ;pentru aceasta trebuie Inca s'a urci mai sus laatul cauzelor §i efec-telor, pana cand se gase§te un punct in care actiunea omului sase poatà prinde cu rost.

Ceeace arata bine dualitatea acestor doua ordine de cercetarieste ea un fapt poate exista fara sa slujeasca la nimic, fie ca n'afost niciodata potrivit la vreun scop vital, fie ca, dupa ce a fostutil, pierdut orice utilitate urmand sa existe prin f orIa singuraa obiceiului. Sunt Intr'adevar, Inca mai multe supravietuiri In so-cietate cleat In organism. Sunt drier cazuri in care fie o practica,fie o institutie sociala i§i schimba functiunile fara, cu aceasta,sa-§i schimbe natura. Regula is pater est quem j ustae nuptiae de-clarant este ramas materialice§te in codul nostru ceeace era in ve-chiul drept roman. Insa, pe cand atunci ea avea ca object sa pa-zeasca drepturile de proprietate ale tatalui asupra copiilor ie§4i dinfemeea legitima, astazi ea ocrote§te mai curand dreptul copiilor.Juramantul a inceput prin a fi un fel de proba judecatoreascaspre a deveni numai o forma solemna §i impunatoare a marturiei.Dogmele religioase ale cre§tinismului nu s'au schimbat de veacuri ;dar rolul ce-1 joacà in societatile noastre moderne nu mai este acela§ca In evul mediu. Astfel Inca vorbele slujesc sa exprime idei nouafara ca tesatura lor &à se schimbe. De altfel este o propozitie ade-varata In sociologie ca §i In biologie ca organul este independentde functiune, adica de§l ramanand acela§ el poate sluji la scopurideosebite. A§adar cauzele care-I fac sa fie sunt independente descopurile la care el sluje§te.

Nu Intelegem sà spunem, dealtrninteri, ca tendintele, trebuin-tele, dorintele oamenilor nu intervin niciodata, in chip activ, in

1.15

si-a

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA I REGULELE EI DE IIETODX

evolutia sociala. Este sigur, din contra, ca le este cu putinta, dupafelul in care ele se indreapta asupra conditiilor de care atArna unfapt, sa-i grabeasca sau sa-i opreasca desvoltarea. Numai, pelfinga ca ele nu pot, in niei un caz, si faca cevh din nirnic, inter-ventia lor insas, oricare le-ar fi efectele, nu poate sa se producadeck in virtutea unor cauze eficiente. Intr'adevar, o tendinta nupoate contribui, chiar in masura aceasia restrAnsa, la producereaunui fenomen nou decal daca ea insas este noua, fie alcatuita pedeantregul sau fie datorita la vreo transformare a unei tendinteanterioare. Caci, afara numai daca admitem o armonie prestabi-lita cu adevarat providentiala, nu s'ar puteh admite ea, dela ori-gina, omul ar purth in el in stare virtuala, dar in totul gata sh sedestepte la chemarea imprejurarilor, toate tendintele a caror ni-mereala trebuià sa se faca sim-tita in sirul evolutiei. Insa o tendintaeste, si ea, un lucru ; ea nu poate deci nici sa se alcatueasca nici sase modifice prin aceea numai ca noi socotim aceasta de folos. Esteo forth' care are natura sa proprie ; pentru ca natura aceasta shfie produsa sau schimbata, nu ajunge ca noi sa gasim in aceastavreun folos. Pentru a determinft astfel de schimbari, trebuie salucreze cauze care le implied fiziceste.

De .pilda, noi am explicat progresele necurmate ale diviziuniimuncii sociale aratAnd ca ele sunt necesare pentru Ca omul sa sepoata pastrà in conditiile noua de existenta in care se gaseste puspe masura ce inainteaza in istorie ; am dat asa dar, acestei tendinte,numita destul de nepotrivit instinctul de conservare, un rol in-semnat in explicarea noastra. Insa, in primul rAnd, ea n'ar putehprin ea singura sâ dea seama de specializarea chiar cea mai rudi-mentara. Caci ea DU poate nimic, daca conditiile de care atArnaacest fenomen nu sunt deja realizate, adica daca diferentele in-dividuale n'au sporit deajuns ca urmare a nedeterminarii treptatea constiintii comune si a influentelor ereditare 1). Trebuià chiar cadiviziunea muncii sa fi inceput dejh sa existe pentru ca folosulei sh fie vazut i trebuinta sa-i fie simtita ; iar singura desvoltarea deosebirilor individuale, cuprinzAnd o mai mare diversitate degusturi si de aptitudini, trebuià neaparat sa produca acest prim -re-zultat. Dar si mai mult, nu dela sine si fara de cauza instinctul

1) Division du travail, cartea II, cap. III 0 IV.116

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE Lt EXPLICAREA. FAPTELOR S0CI1LE

de conservare a dat viema aces Lei prime särntuge de specializare.Dada el s'a Indreptat §i ne-a indreptat in aceasta north' cale estemai Inthiu fiindch' drumul ce-1 urmh §i ne fäceh sh"-1 urmam maiinainte s'a gäsit oarecurn stavilit, fiindcà täria mai mare a luptei,datorita condenshrii mai mare a societfitilor, a facut din ce in cemai grea supravietuirea indivizilor care continuau sh' se dedeh laIns'arcinari generale. El a fost astfel nevoit sh-§i schimbe direcOa.De altä parte, daca el s'a Intors 0 a intors mai ales activitateanoastrà in sensul unei diviziuni a muncii mereu mai desvoltate,aceasta numai c erh i sensul celei mai mici rezisteme. Celelaltesolutiuni posibile erau emigrarea, sinuciderea, crima. Insà, in mij-locia cazurilor, legdturile care ne leaga de Iara noastrã, de vieal,ä,simpatia ce avem pentru semenii no§tri sunt simliri mai puternice§i mai rezistente cleat obiceiurile care ne pot intoarce dela o spe-cializare mai strAmt5. A§adar acestea din urma trebuiau sá cedezenegre§it la fiecare imbold care s'a produs. Astfel nu se revine, niciin parte, la finalism fiindeh ne opriln de a face un loc trebuinleloromene§ti In explicarile sociologice. Cdci ele nu pot aveh Inriurireasupra evolutiei sociale cleat cu condilia de a evoluà ele insele,iar schimbarile prin care trec nu pot fi explicate decat prin cauzecare n'au nimic final.

Insa ceeace este mai convingAtor inch decht consideratille carepreceda, este chiar practica faptelor sociale. Acolo unde domne§tefinalismul, domnepe i o contingen0 mai mult ori mai pulin mare;dim nu existä scopuri §i mai putin Inch' mijloace, care sh seimpunh trebuAor tuturor oamenilor, chiar cand Ii presupunem pupIn acelea§i Imprejurari. Ffind dat un acela§ mediu, fiecare individ,duph felul sari, se adapteaza la el in chipul s'au pe care-I prefefaoricarui altuia. Unul va cauth sh-1 schimbe spre a-I pune in ar-monie cu trebuintele sale ; altuia Ii va plAceh mai mult sa se schimbepe sine 0 sh-§i cumpáneasca dorintele §i, spre a ajunge la un acela§scop, ate chi diferite pot fi i sunt de fapt urmate ! Dacä deci arfi adevarat cà desvoltarea istorica s'ar face in vederea unor scopurilimpede sau nelämurit simtite, faptele sociale ar trebul sà infati-§eze cea mai nesfar§ital felurime i orice comparatie aproape artrebui sift se afle imposibila. Dar tocmai contrariul este .adevhrat.Fled indoialk evenimentele exterioare a caror Iesatura alcatue§tepartea superficiala a vimii sociale se schimbh dela un popor la altul.

117

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGI 1 EI REGULELE EI DE METOD t

Astfel Insa fiecare individ i§i are istoria sa, de§1 bazele organizafieifizice §i morale sunt acelea§i la toli. De fapt, and ai intrat catde pulin in atingere cu fenomenele sociale, e§ti din contra miratde regularitatea uimitoare cu care ele se reproduc in acelea§i. impie-jurari. Chiar practicile cele mai migaloase §i, In aparema, cele maicopilare§ti, se repeta cu uniformitatea cea mai uimitoare. Cutareceremonie de nunta, numai simbolica dupa cum pare, ca rapirealogodnicei, se regase§te Intocmai pretutindeni unde exista un oare-care tip familial, legat el insu§ cu o intreaga organizatie politica.Obiceiurile cele mai ciudate, precum lehuzia barbaIilor, leviratul,exogamia, etc., se observa la popoarele cele mai felurite §i suntsimptomatice pentru o oarecare stare sociala. Dreptul de a testaapare inteo faza determinata a istoriei §i, dupa restricIiile maimult ori mai pulin insemnate care-I marginesc, se poate spunein ce moment al evolu-ciei sociale te gase§ti. Ar fi u§or sa InmulIimexemplele. Dar aceasta generalitate a -formelor colective ar fi deneexplicat, daca cauzele finale ar aveh in sociologie preponderan%ace li se atribue.

C arid deci cdutdm a explicit un fenomen social, trebuie .sd cdutdmaparte cauza et icientd care-1 produce fi functiunea ce indeplineve.Ne slujim de cuvantul de funcIiune mai curand cleat cel de scop,tocmai fiindca fenomenele sociale nu exista in general in vederearezultatelor folositoare ce ele produc. Ceeace trebuie sa determiname daca exista corespondenIa intre faptul considerat §i trebuinlelegenerale ale organismului social §.1 in ce sta. corespondenta aceasta,fara a se preocupa de a §ti daca ea a fost intenVonala sau nu. Toatechestiunile acestea asupra intenVei sunt, de altminteri, prea su-bjective spre a puteh fi tratate §tiinIifice§te.

Nu numai ca aceste doua ordine de prableme trebuie sa fie des-partite, ci se cuvine in general sa tratam pe primul inaintea celuide al doilea. Acest ordin, inteadevar, corespunde aceluia al fap-telor. E natural sa cautam cauza unui fenomen inainte de a incercasa-i determinam efectele. Metoda aceasta este cu atat mai logicacu cat prima chestiune, odata deslegath, va ajuta adesea sa re-zolvam pe a doua. Intr'adevar, legatura de solidaritate care une§tecauza cu efectul are un caracter de reciprocitate care n'a fost in-destul de recunoscut. Fara indoiala, efectul nu poate exist& faracauza ,sa, dar §i aceasta la randul ei are nevoie de efectul sau.118

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA FAP PELOR SOCIALE

Din ea el i§i trage energia, dar i-o i restitue la nevoie §i, prin ur-mare, nu poate sa dispara fat% ca ea sa se resimta de aceasta 1).Spre exemplu,. reactiunea sociala care alcatue§te pedeapsa este da-torita intensitatii sentimentelor colective pe care crima le jigne9tedar, de alta parte, ea are ca functiune utila s intretina aceste sen-timente in acela9 grad de intensitate, caci ele n'ar Intarzia sa seslabeasca daca jignirile pe care le sufera n'ar fi pedepsite 2). De-asemenea, pe masura ce mediul social devine mai complex 9i mainobil, tradiii1e, credintele facute deantregul se sguduie, capataceva mai nedeterminat §i mai mladios, iar facultatile de gandirese desvoltà; insa aceste facultati insele sunt indispensabile socie-tatilor i indivizilor spre a se adapta la un mediu mai nobil i maicomplex 3). Pe masura ce oamenii sunt obligati sa faca o muncamai intensa, produsele muncii acesteia devin mai numeroase §ide mai buna calitate; insa aceste produse mai imbelpgate i maibune sunt trebuincioase pentru a reparà cheltuelile provocate deaceasta munca mai considerabila4). Astfel, nici pe departe cauzafenomenelor sociale nu sta intr'o anticipare mentala a functiuniice sunt chemate sa Indeplineasca, ci din contra', aceasta functiunesta, cel putin in multe cazuri, in a pastra cauza preexistenta dincare ele deriva; se va gasi deci mai u§or cea dintaiu, daca a douaeste cunoscuta deja.

Daca ins'a nu trebuie s procedam decat in al doilea rand la de-terminarea functiunii, ea nu inceteaza sa fie necesara pentru caexplicarea fenornenului sa fie completà. In adevar, daca utilitateafaptului nu este ceea ce-1 face sa fie, trebuie indeob§te sa fie folo-sitor spre a putea sa se pastreze. Câci e destul sa nu slujeasca lanimic pentru a fi Va.-Cara-tor prin aceasta chiar, funded in aces tcaz el costa fara sa produca nimic.

Daca deci generalitatea fenomenelor sociale ar aveh acest caracterparazitar, bugetul organismului ar fi in deficit, vieata socialã ar

1) N'am vrol sit ridicrun aici chestiuni de fikzofic generalä care n'ar fila locul kr. S'a observam totu cä, mai bine studiatd, aceastd reciprocitate acauzei i efectului ar putek da un mijloc de a Impach mecanismul qtiintific cufinalismul implicat de existenta si mai ales de persistenta

Division du travail social, cartea II, cap. II, mai ales p. 105 i urmiit.9 Division du travail social, 52-53.4) Division du travail social, 301 i urmät.

119

9

j

vigil.

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

fi cu neputinik Prin urmare, spre a da o inselegere mulwmitoarea acesteia, e nevoie sa aratam cum fenomenele care sunt materiaei, conlucreaza intre ele in ash chip sa puna societatea in armoniecu ea insas si cu exteriorul. Fara indoiala, formula obisnuita, caredefineste vieasa o corespondenla intre mediul intern si mediulextern, pu este decat apropiata ; cu toate acestea ea este adevaratain general §i, deci, spre a explich un fapt de ordine vitalk nu ajungesa aratam cauza de care el atarna, trebuie Inca, cel pusin in celemai multe cazuri, sa gasim partea care-i revine In stabilirea acesteiarmonii generale.

II

Dupa deosebirea acestor douà chestiuni, ne trebuie sa deter-minath metoda dupa care ele trebuie sa fie rezolvite.

In timp ce este finalistk metoda de explicare urmata In generalde sociologi este esentia1 psihologica. Aceste douil tendinse suntsolidare una cu alta. In adevar, daca societatea nu este cleat unsistem de mijloace alcatuite de oameni pentru anumite scopuri,aceste scopuri nu pot fi decAt individuale ; caci, inainte de socie-tate, nu puteau sa existe deck indivizi. Deci dela individ pornescideile si trebuincele care au determinat formarea societasilor si,daca totul vine dela el, prin el totul trebuie sa se explice in chipnecesar. De altfel, nu exista nimie in societate decal constiinSe par-ticulare ; deci In acestea din urzna se gaseqte izvorul intregei evo-lusii sociale. Prin urmare, legile sociologice nu vor puteh fi deck,un corolar al legilor mai generale ale psihologiei ; explicarea supremaa viesii colective va sta in a aratà cum ea decurge din natura ome-neasca in general, fie ca este dedusa deadreptul si fara de observatieprealabilk fie ca este legat& de ea dupa ce-am observat-o.

Termenii acestia sunt aproape textual aceia de care se slujesteAuguste Comte spre a caracterah metoda sa. «Fiindck zice el, fe-nomenul social, conceput In totalitate, nu este la urma deoeit osimplii desvoltare a omenirii, fare& nict o creare de facultati ,carecare,asa Cum am stabilit mai sus, toate dispoziSiile efective pe care ob-servasia sociologica va puteh sa le desvaluie treptat vor trebuideci A se regaseasca cel pulin ca germene In acest tip primordial120

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

pe care biologia I-a construit dinainte pentru sociologic 1)*. Anume,dupil el, faptul dominator al sociale este progresul §i, de altdparte, progresul atarna de un factor numai psihic, adich tendinvicare Impinge pe om sä desvolte din ce in ce natura sa. Faptele,sociale ar derivA chiar aqh de imediat din natura omeneascäin primele faze ale istoriei, ele s'ar putea direct deduce din ea faraa mai fi nevoie sà recurgem la observalie 2). E drept c, dupa m'ar-turisirea lui Comte, e cu neputin0 sâ aplici aceast'a metodà deduc--6\1 la perioadele mai 1naintate ale evoltrciei. Numai cà imposi-bilitatea aceasta este curat practia. Ea tine de aceea cà distaniadintre punctul de plecare i punctul de ajungere devine prea con-siderabilà pentru ca spiritul omenesc, daa ar incerch s'o stabatafar% alfiva, sd nu fie in pericol de a rataci 2). Insà raportul intrelegile fundamentale ale naturii omene0i i rezultatele din urniàale progresului nu inceteaza de a fi analitic. Formele cele mai corn-plexe ale civiliza-ciei nu sunt deck viea/a sufleteasa desvoltata.De aceea, chiar atunci când teoriile psihologice nu pot ajunge capremise la raiionamentul sociologic, ele sunt piatra de ineercarecare singua Ingadue sã simiim tainicia propoziIiilor stabilite in-ductiv. Nici o lege de succesiune socialà, zice Comte, aatath chiarcu toaa autoritatea posibilà prin metoda istoricâ, nu va trebuia fie admia la urma urmei decat dupà ce a fost legata In chipraponal, de altfel direct sau indirect, totdeauna Ina netiigAduit,cu teoria pozitiv'à a naturii omene0i*4). A§adar, psihologia va aveamereu ultimul cuvant.

Tot aqà este 0 metoda urmatä de Spencer. DupA el, Intr'adevtir,cei doi factori primari ai fenomenelor sociale sunt mediul cosmic

constitulia fizic i morala a individului 5). Ina cel dintaiu nupoate aveh influenra asupra sociefacii cleat prin cel de al doilea,care se gaswe a fi astfel motorul esenlial al evoluviei sociale. Dacäsocietatea se formeaza, aceasta este spre a inedui individului sd-sirealizeze natura sa, iar toate transformArile prin care ea a trecutn'au alt scop decAt s faa aceasta realizare mai upard §i mai de-

1) Coins de philos. pos., IV, 333.2) Cows de philos. pos., IV, 345.3) Ibid., 346.4) Cours de philos. pos., 335.6 ) Principes de sociologie, I, 14-15.

121

ca,

viefii

ei

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 DEGULELE EI DE METODA

plina. In virtutea acestui principiu, inainte de a procedà la vreocercetare asupra organizatiei sociale, Spencer a socotit ca trebuiesa dea aproape tot volumul intaiu din PrincEpii de sociologie alesale studiului omului primitiv fizic, emotional si intelectual. #Stiintasociologiei, spune el, pleaca dela unitatile sociale, supuse la condi-

ce-am vázut, constituite fiziceste, emotional i intelectualin stapanirea unor idei castigate de timpuriu §i a sentimentelorcorespunzatoare))1). Iar In doua din aceste sentimente, teama decei vii i teama de morti, el gasWe origina guvernarii politicea guvernarii religioase 2). El admite, e drept, ca odata format& so-cietatea reactioneaza asupra indivizilor 3). Nu urmeaza Insa ca eaar aveh puterea sa produca direct cel mai mic fapt social; ea n'areeficacitate cauzala din acest punct de vedere cleat prin mijlocireaschimbarilor ce determina la individ. Deci totdeauna totul decurgedin natura omeneasca, fie primitiva, fie derivata. Dealtminteri,aceasta actiune pe care corpul social o exereita asupra membrilorsai nu poate aveh nimic specific, fiidca scopurile politice nu suntnimic in sine, ci o simpla expresie rezumata a scopurilor indivi-duale 4). Ea nu poate fi deci deck un fel de intoarcere a activitatiiprivate asupra ei Ins4. Mai ales, nu se vede in ce poate sta ea Insocietitile industriale, care au tocmai ca scop sa redeh pe individlui insu i imboldurilor sale naturale, desfacandu-1 de orice constran-gere socialà.

Principiul acesta nu este numai la temelia acestor mari doctrinede sociologie generala ; el inspira deopotriva foarte multe teorii par-ticulare. Astfel se explica obipuit organizatia domestica prin sen-timentele ce parintii au pentru copiii lor si acestia pentru cei dintaiu;institutia casatoriei, prin foloasele ce ea infatiseaza pentru

urma0i. lor ; pedeapsa, prin mania ce determma la individ oricejignire grava a intereselor sale. Toata vieata economica, ash cumo concep i o explica economistii, mai cu seama din scoala orto-

1) Op. cit. I, 583.3) Ibid., 582.3) Ibid., 18.4) 4Societatea existrt spro folosul membrilor sài, membrii nu existil spre

folosul societatii...; drepturile corpului politic nu sunt nimic in ele fnsele, elenu devin ceva decit cu conditia sa intrupeze drepturile indivizilor care-I corn-pun*. (Op. cit. II, 20).122

/file si

si

solisi

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA. EXPLICAREA FIPTELOR SOCIALE

doxa, este la urma unnei atarnata de aces t factor curat individual,dorinta bogatiei. Este vorba despre rnorala? Se face din datoriileindividului catre el Innis baza eticei. Despre religiune? Sevede in ea un produs al impresiilor pe care marile forte alenaturii sau unele personalitati deosebite le desteapta in om,etc., etc.

0 asemenea metoda insa nu este aplicabild la fenomenele socio-logice decat cu eonditia de a le denatura. Ajunge, spre a avea probade aceasta, sa ne gandim la definitia pe care le-am dat-o. Fiindcacaracteristica lor esentiala consista in puterea ce au de a exercita,din afara, o.apasare asupra constiintelor individuale, inseamna caele nu deriva din acestea si ca, prin urmare, sociologia nu este uncorolar al psibologiei. Cad puterea aceasta de constrangere facemarturia ca ele exprima o natura deosebita de a noastra deoarecenu patrund in noi cleat cu forta sau, cel pulin, apasand asupranoastra cu o greutate mai mare sau mai mica. Daca vieata socialan'ar fi deck o prehmgire a fiintei individuale, n'am vedea-o astfelintorcandu-se spre izvorul ei si navalindu-1 cu putere. Fiindca au-toritatea in fata careia se inclina individul and lucreaza, simtesau gandeste In- chip social, 11 stäpaneste In asA grad, inseamnaca ea este tin produs de forte care-I depasese si despre care n'arputea, prin urmare, sa dea socoteala. Nu dela el poate veni acestimbold exterior ce el sufera ; nici asadar ce se petrece In el nu poates'o explice. E drept ea noi nu suntem incapabili de a ne constrangeinsine; noi putem sa infranam tendintele noastre, obiceiurilenoastre, instipctele noastre chiar si sa le oprim desvoltareaprintr'un act de inhibitiune. Dar miscarile inhibitive n'ar puteafi contopite cu cele care alcatuesc constrangerea sociala. Procesulcelor dintaiu este centrifug; acela al celor de al doilea, centripet.Unele se elaboreaza in constiinta individual& si. cauta apoi sase exteriorizeze; altele sunt mai intaiu exterioare individului,pe care tind apoi sa-I formeze din afara dupa chipul lor. Inhi-bitia este chiar, daca vrem, mijlocul prin care constrangereasociala produce efectele sale psihice ; ea nu este aceasta con-strangere.

ins-a, indepartand individul, nu ramane cleat societatea ; deciin natura societatii insas trebuie sa cau lam explicarea vietii sociale.Se pricepe, inteadevar, ca deoarece ea depaseste nesfarsit pe in-

123

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA 51 REGIAELE EI DE litTODA

divid in timp ca si in spaviu sa fie in stare a-i impune modurilede a luera si de a gandI consfirucite cu autoritatea sa. Aceasta apa-sare, care este semnul deosebitor al faptelor sociale, este exerci-tata de toi,i asupra fiecaruia.

Dar, se va spune, fiindca singurele elemente din care e formatüsocietatea sunt indivizii, origina prima a fenomenelor sociologicenu poate fi cleat psihologica. Judecand astfel, se poate tot asade usor stabill ca fenomenele biologiee se explick analitic prin fe-nomenele inorganice. Inteadevar, e foarte sigur ca nu sunt in ce-lula vie cleat molecule de materie bruta. Numai c ele sunt aso-ciate acolo i aceasta asociaiie este pricina acestor fenornene notedcare caracterizeaza vieata si a caror samanta chiar e cu neputincis'o regasim in vreunul din elementele asociate. Adica un tot nueste identic cu suma partilor sale, el egg_ a1tcev i proprietatilelui difera de acelea ee infali§eaza partile din care este compus.Asocia/ia nu es te, cum s'a crezut uneori, un fenomen, prin sinenerodnic, care sta numai in a pune in raporturi exterioare faptecastigate i proprietaIi constituite. Nu este ea, din contra, izvorultuturor noutalilor care s'au produs treptat in cursul evoluOei ge-nerale a lucrurilor? Ce deosebiri sunt intre organismele inferioaresi celelalte, intre viquitoarea organizata i simpla plastida, intreaceasta si moleculele inorganice care-o compun, daca nu deose-biri de asocia-cie? Toate aceste fiinIe, in ultima analiza, se rezolvain elemente de aceea§ natura; dar aceste elemente sunt, aici, juxta-puse, acolo, asociate; aici, asociate intr'un chip, acolo intr'altul.Esti chiar in drept sfi te intrebi daca aceasta lege nu patrundepana in lumea minerala si daca deosebirile care despart corpurileneorganizate n'au aceeas origine.

In virtutea aces tui principiu, societatea nu es te o simpla sumade indivizi, ci sisternul format prin asocialia lor reprezintfi o rea-litate specifica care are caracterele sale proprii. Fara indoealfi, nuse poate produce nimic colectiv, daca nu sunt date constiiirce par-ticulare ; dar aceasta condiIie necesara nu e deajuns. Mai trebuieca. aceste constiinIe sa fie asociate, combinate i combinate intr'unchip oarecare; din aceasta combinare rezulta vieqa social& i, deci,aceasta combinare o explica. Adunandu-se, patrunthndu-se, con-topindu-se, sufletele individuale dau nastere la o fiinã, psihicadaca vrem, dar care constituie o individualitate psihica de un soiu124

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLIC tREA F4PTELOR SOCIALE

nou I). Deci in natura acestei individualitäti, nu in aceea a unitd-iilor compozante, trebuie sa chutám cauzele apropiate i determi-minante ale faptelor care se produc in ea. Grupul gandeste, simte,lucreazd cu totul altfel decdt ar face membrii sai, dacd ar fiDacd deci plecdm dela acestia din urrnd, nu vom puteà imelegeMinic din ceeace se petrece in grup. Intr'un cuvânt, este intre psi-hologie i sociologie aceeas intrerupere ca intre biologie i tnn--tele fizico-himice. Prin urmare, ori de ctite ori un fenomen socialeste deadreptul explicat printr'un fenomen psihic, putem fi asi-gurai-,i ea explicarea e gresità.

Se va rdspunde poate cd, daca societatea odatri formatá este,inteadevär, cauza apropiatfi a fenomenelor sociale, cauzele carei-au provocat formarea sunt de naturd psihologicd. Se admiteodatä ce indivizii sunt asociai, asocialia lor poate produce o vieardnoud, dar se pretinde cá ea nu se poate petrece cleat pentrumotive individuale. Insà, in realitate, oricdt de departe teintorci in istorie, faptul asociaiiei este cel mai obligatoriudintre toate ; caci el este izvorul tuturor celorlalte oblige-iiuni. Ca urmare a nasterii mele, en sunt legat obligatoriude un popor anumit. Se zice cd, mai pe urmä, odatà adult,consimt la aceastd obligaie prin aceea numai cd urmez sd trdescin ;am mea. Dar ce importa ? Aceastd consimlire nu-i ridicd ca-racterul sau poruncitor. 0 apäsare primitd si suferità de builä vcciepu incetesz'd de a fi o apasare. Dealtfel, care poate fi intelesul uneiastfel de adeziuni? Mai intdiu, ea este silità cdci in nesfarsita ma-joritate a cazurilor ne este materialiceste i moraliceste imposibilde a lepridà nalionalitatea noasträ ; o astfel de schimbare trecechiar indeobste ca o apostazie. Apoi, ea nu poate privi trecutulcare n'a putut fi consimIit si care, -Lotus, determind prezentul:

lata In ce inteles i pentru care motive se poate "si trelMie sã vorbimde o constiinca colectiva deosebitil de constiintele individtiale. Spre a Indrep-tilti aceastii deosebire, nu este nevoie s'a ipostaziiim pe prima ; ea este ceva special

trebuie numita cu un termen special, numai fiindca stkile cari alcátuescdifera specific de cele cari constituie constiintcle partieulare. Specificitatcaaceasta le vine din accea cã cle nu sunt formate din aceleasi elemente. Undoin adeviir, rezultä din natura fiii4ei organico-psihica luata izolat, altele dincombinarea mai multor fiinte de acest gen. Rezultatele nu pot deci sit nu di-fere, fiindea compozantele difera In acest grad. Defini/ia noastra a faptului so-cial nu file* de altfel, deck sa arate in Walt chip linia accasta de despktire.

125

§i

et,

1)

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA SI REGULELE EI DE METODA

eu n'am vrut educa-tia ce-am primit-o ; dar ea, mai mult dealt oricealta eau* m intue§te de pamantul natal. In sfar§it, ea n'ar puteaavea valoare morala pentru viitor, In masura in care el este necu-noscut. Eu nu cunosc chiar toate datoriile care pot sa-mi revinaintr'o zi sau alta in calitatea mea de cetatean; eum a§ puteh sale primesc dinainte? Insa tot ce este obligator, am aratat-o, Ii areizvorul In afara de individ. Atata deci cat nu ie§im din istorie,faptul asocia-tiei prezinta acela§ caracter ca i celelalte §i; prin ur-mare, se explica in acela§ chip. Pe de alta parte, fiindca toate so-

sunt nascute dintr'alte societal.' fat% intrerupere, putemfi asigurati ca, in tot mersul evoltitiei sociale, n'a fost un momentin care indivizii ar fi deliberat Intr'adevar spre a §ti daca ar intrasau nu in viea-ta colectiva, §i in aceasta mai curand cleat In aceea.Pentru ca chestiunea sa se poata pune, ar trebui deci sa ne intoar-cern pana la primele izvoare ale oricarei societati. Dar soluVile,intotdeauna indoioase, ce se pot aduce la asemenea probleme, n'arputea in niciun caz atinge metoda dupa care trebuesc tratal efaptele date in istorie. N'avem deci sa le discutam.

Ar fi Insa o neimelegere ciudata a gandului nostru, clack dincele de mai inainte, s'ar trage Incheierea aceasta ca sociologia,dupa noi, trebuie sau chiar poate face abstractie de om §i de facul-tatile sale. E limpede, din contra, ca insu§irile generale ale naturiiomene§ti intra in munca de elaborare din care rezulta, viea-ta so-ciala. Numai ca nu ele o provoaca §i nici nu-i dau forma sa spe-cialà; ele o fac numai posibila. Reprezentarile, emcrtiile, tendin--tele colective n'au drept cauze producatoare unele stari ale con-§tiintei particularilor1 ci conditiile in care se gase§te corpul socialin totalul sau. Fara indoeala, ele nu se pot realiza cleat daca na-turile individuale nu le sunt protivnice ; dar acestea nu sunt deckmateria nedeterminata pe care factorul social o determina §i o trans-forma. Contribu-tia lor consta numai in stari foarte generale, inpredispozirtii vagi §i, prin urmare, plastice care, prin ele insele,n'ar putea lua formele definite §i complexe care caracterizeazafenomenele sociale, daca alti agenti n'ar interveni.

Ce prapastie, de pilda, sirrrtirile ce incearca omul in fa-taunor forte superioare lui §i a§ezamantul religios eu credimele sale,practicile sale a§a de imultite §i a§a de complicate, cu organiza-tiasa materiala §i morala ; Intre condiçiile psihice ale simpatiei, ce simt126

cietatile

Intres

www.dacoromanica.ro

REGIME RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

doua fiinIe de acela sAnge uha pentru alta 1) §i acest total stufosde reguli juridice 0 morale care determina structura familiei, ra-porturile persoanelor intre ele, ale lucrurilor cu persoanele, etc.!Am vazut ca, chiar cAnd societatea se reduce la o mulpme neor-ganizatk sentimentele colective ce se formeaza acolo pot, nu nu-mai sa nu se asemene, ci sa fie opuse mijlociei sentimentelor in-dividuale. Cu cAt mai mare trebuie sa fie departarea cAnd In-rAurirea ee sufera individul este aceea a unei societali regulate,in care la ac-ciunea contemporanilor se adauga aceea a generatiiloranterioare 9i a tradiliei! 0 explicare curat psihologica a faptelorsociale nu poate sa nu scape tot ce ele au ca specific, adica social.

Ceeace a ascuns ochilor atAtor sociologi insuficienla acestei me--rode, este ea, luAnd efectul drept cauza, ii s'a IntAmplat foarte dessa &ease& ca determinante ale fenomenelor sociale unelestari relariv definite 0 speciale, care insa In fapt le sunturmarea. Astfel s'a socotit ca inascut omului un oarecare sentimentde religiozitate, un oarecare minimum de gelozie sexuala, de pie-tate fiasck de iubire parinteasca, etc., 0 prin aceasta s'a cautatsa se explice religiunea, casatoria, familia. Istoria arata insaca aceste Iiclinaiuni, departe de a fi inerente naturii omene§ti,sau lipsesc cu total Inteunele imprejurari sociale, sau delao societate la alta InfaIi§eaza a§A. schimbari Inc At rama§4ace se obline inlaturAnd toate aceste difererge, §i care singurapoate fi socotita ca de origina psihologick se reduce la ceva vag0 schematic care lasa la o departare nesfAr0ta faptele pe care evorba sa le explicam. A§adar sentimentele acestea rezulta din or-ganizarea colectivk departe de a fi baza ei. Chiar nu este detocdovedit ca tendiw Ia sociabilitate ar fi fost, dela origink un in-stinct congenital al neamului omenesc. Este malt mai natural dea vedea in ea un produs al vieii sociale, care s'a organizat pe in-cetul in noi; caci e un fapt de observacie ca animalele sunt socia-bile sau nu dupa cum dispoziOile a§ezarilor lor le silesc la viewcomuna sau le departeaza de ea. i Inca trebuie sa adaugamthiar Intre aceste Inclina-pi mai determinate 0 realitatea socialkdistana ramAne considerabila.

1) Daa totuv ea existä Inainte de orice vieatà sociala. V. asupra acestuipunct Espinas, &dines animales, 474.

127

condifilpsihicu,

ri

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIt $1 BEGLLELE El DE AIETODA

Exista dealtminteri un mijloc de a izola aproape deplin fac-torul psihologic a§a fel ca sa putem preciza intinderea acpuniisale, anume de a cauta in ce chip rasa inraure§te evoluVa sociala.Inteadevar, caracterele etnice sunt de ordin organico-psihic. Viertiasociala trebuie deci sa se schimbe cand ele se schimba, daca fe-nomenele psihologice au asupra societa-cii eficacitatea cauzala celi se atribuie. Dar noi nu cunoa§tem niciun fenomen social care sikfie pus sub atarnarea netagaduita a rasei. Negre0t, n'am putehsa dam acestei propoziIii valoarea unei legi ; putem cel pu-cin s'oafirmam ca un fapt constant al practicei noastre. Formele de or-ganizare cele mai felurite se intalnesc in societaIi de aceea, rasa,in timp ce asemanari isbitoare se observa intre societaIi de rasedeosebité. Cetatea a existat la Fenicieni, ca §i la Romani §i Greci ;o gasim pe cale de formatie la Kabili. Familia patriarhala eraaproape tot a§a de desvoltata la Ebrei ca *i la Indu§i, dar ea nuse regase§te la Slavi care sunt tutu§ de rasa ariana. In schimb,tipul familial ce se intalne§te la ei exista .,,i. la Arabi. Familia ma-torna §i clanul se observa pretutindeni. Amanuntele probelor ju-diciare, ale ceremoniilor nupliale sunt acelea0 la popoarele celemai deosebite din punct de vedere ethic. Daca este astfel, inseamnaea contribulia psihica este Treazenerala spre a predetermina mersulfenomenelor sociale. Deoarece nu cuprinde o forma sociala maicurand deat alta, ea nu poate sa explice niciunM. Sunt, e drept,mai multe fapte care de obiceiu se atribuie influencei rasei. Astfel,mai cu seama, se explica cum desvoltarea literaturii §i artelor a fosta§a de repede §i de intensa la Atena, a§à de inceata §i de medi-()era la Roma. Dar aceasta interpretare a faptelor, cu toatecii e clasica, n'a fost niciodata demons trata metodic ; ea parechiar ali trage toata autoritatea sa din tradiIie numai. Nu s'acautat chiar daca o explicare sociologica a acelora§i fenomene n'arfi posibila ,i suntem incredirgaIi ca ea ar puteh fi incercata cusucces. La urma urmei, cand se raporteaza cu aceasth iirceala lafacul tali estetice congenitale caracterul artistic al civilizaIieiateniene, se urmeaza aproape cum facea evul mediu cand explichfocul prin flogistic §i. efectele opiului prin virtu tea lui dormitiva.

In sfar0t, daca in adevar evoluIia sociala ar avea origina sa inconstitircia psihologica a omului, nu se vede cum ar fi putut A se pro-rluca. Caci atunci ar trebul sa admitem ca ea are ca motiv vreo Or-128

www.dacoromanica.ro

REGIME RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

ghie interioará firii omenesti. Care ar putch insà sh' fie aceasta par-ghie? Ar fi oare acest soiu de instinct de care vorbeste Comte sicare impinge pe om realizeze din ce in ce natura sa? Inseamniiinsa a faspunde la chestiune prin chestiune si a explich progresulprintr'o tendinta in'ascuti la progres, adev'aratà entitate me-tafizica a earei fiin, dealtminteri, nimic nu o dovedeste; chcispetele animale, chiar i cele mai ridicate, nu sunt nicidecum mun-cite de trebuinta de a progresh si, chiar printre societatile omenesti,sunt multe pare sd g'asesc bine ihmanând mereu pe loc. Ar fi oare,cum pare a crede Spencer, trebuinta unei fericiri mai meri pe careformele din ce in ce mai complexe ale rivilizat,iei ar fi ineoitP s'nrealizeze din ce in ce mai des6vArsit? Ar trebui atunci s stabilimcä fericirea creoe cu civitizatia si am argtat intr'altd parte toategreutatile ce ridia aceastra ipotezh 1). Dar si mai mult ; chiar atuncichild unul ori altul din aceste douà postulate ar trebul sã fie admis,desvoltarea istorica n'ar li fdcuth prin aceasta ; caeie4plicarea care ar rezulth de aici ar fi eurat finalista si am aratatmai sus ea faptele sociale, ca i toate fenomenele naturale, nu suntexplicate prin aceea numai cà s'a dovedit cà ele slujesc la vreunscop. Chiar child s'a aratat cä organizatiile sociale din ce in ce maisavante care -s'au urmat in cursul istoriei au avut ca efect sâ sa-tisfaca mereu mai mult cutare sau cutare din inclinfirile noastrefundamentale, nu, ni s'a dat i intelegerea cum s'au produs ele.Faptul ca dc erau folositoare nu ne invata ce le-a facut säAtunci chiar când s'ar explich cum am ajuns sa le inchipuim, sAle facem dinainte ,un fel de plan ash ca sA ne infktisam serviciile ceputeam sA le astepthm de aici problema Inca este grea do-rill-tele al caror object puteau fi astfel n'aveau puterea sâ le scoatàdin nimic. Inteun euvânt, fiMd admis ca ele sunt mijloacele ne-cesare spre a ajunge scopul urmarit, chestiunea rarnâne intreagade tot: Cum, adia din ce i prin ce aceste mijloace au fost astfelconstituite?

Ajungem deci la regula urmatoare: Cauza deterrninanta a unuilapt social trebuie sei fie cautata printre faptele sociale antecedente,iar nu printre stdrile conviintei indipiduale. Pe de alià parte, sepricepe usor ea tot ceeace preceda se aplica la determinarea func-

1) ffii,ision du travail social, c. II, cap. I.129

sa-si

fie.

si

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

Iiunii, tot a§a de bine ca 0 la aceea a cauzei. Funcliunea unui faptsocial nu poate sa fie cleat sociald, adica ea consta, in producereade efecte folositoare din punct de vedere social. Fara indoiala,se poate face 0 se intampla Inteadevar Ca, printr'un ecou, el --saslujeasca §i individului. Dar acest rezultat fericit nu este pricinasa imediatd de a fi. Putem deci 1ntregi propozicia precedenta zi-cand: Funqiunea unui fapt social trebuie totdeauna cdutatd in ra-portul pe care-1 sus;ine- cu vreun scop social.

_Fiindca sociologii n'au recunoscut adesea aceasta regula 0 auprivit fenomenele sociale dintr'un pullet de vedere prea psihologic,teoriile lor par multor minti prea nelàmurite, prea nesigure, preadepartate de natura speciala a lucrurilor pe care ei cred cd leexplica. Istoricul, mai ales, care trae§te In intimitatea realitaIii so-ciale, nu poate sa nu sima cu tarie cum aceste interpretari prea ge-nerale sunt neputincioase in prinderea faptelor ; iar aceasta, faraindoiala, a produs in parte neincrederea ce istoria a marturisit adeseasociologiei. Nu inseamna, de sigur, ca studiul faptelor psihice n'ar fiindispensabil sociologului. Daca vi,eala colectiva nu deriva din viema

una i alta aunt In. strange rapnrturi ; daca cea de a douanu poate explica pe prima, ea poate cel u§ureze explicarea.Mai Intaiir cum am aratat, este de netagaduit ca faptele sociale suntproduse printr'o elaborare sui generis de fapte psihice. Insd, pedeasupra, elaborarea aceasta insd§ nu este far& analogii u aceeacare se produce in fiecare con§tiinTa individuald §i care transformatreptat elementele primare (senzaIii, reflexe, instincte) din care ea e al-catuita la Inceput. Nu pe nedrept s'a putut spune despre eu ca erael Insu§ o societate, cu acela§ titlu ca i organismul, de§i in alt chip,iar de multa vreme, psicologii au aratat toata insemnatatea facto-rului asociafle pentru explicarea spiritului. 0 cultura psiho-logica nai mult Inca decaL 6 cuIturd biologica, alcaNe§te decipentru sociolog o provedeutica necesara ; dar ea nu-i va fi folo-sitoare decat cu condiIia ca el sa se desfaca de ea dupa ce a pri-mit-o i sd o depa§easca intregindTo printr'o cultura special socio-logicd. Trebuie ca el sa renume a face din psihologie, oarecum,centrul operaIiilor sale, punctul de unde trebuie sa plece §i undetrebuie sa-1 readuca plimbarile ce el Incearca in lumea sociala,ci sa se a§eze in inima chiar a faptelor sociale, spre a leobserva In faIa i fara mijlocitor, necerand1 30

,individuala,pu;insa-i

vieIii

§tiiniii individului

www.dacoromanica.ro

REOULE RELATIVE LA EXPLICAREA PAPTELOR -SOCIALE

cleat o pregatire generalà §i, 1a nevoie, sugestiuni folosi-toare 1).

Deoarece faptele de morfologie sociala sunt de acela§ fel cu fe-nomenele fiziologice, ele trebuie s'a se explice duPd aceea§ reguláce-am enuntat mai sus. Cu_ toate acestea, din tot ce preceda re-zultà ca ele joacA in vieata, colectiva §i, deci, in explicArile socio-logice un rol precumpAnitor.

Intr'adevg.r, daca conditia determinantà a fenomenelor socialestà, dupà cum am arätat, in faptul chiar al asociatiei, ele trebuiesà varieze odatà cu formele ace'stei asociatii, adica dupa chipurileIn care sunt grupate pàrtile constituante ale societ4ii. Fiindca,de alta parte, totalul determinat pe care-I formeaz6, prin reunireaJor, elementele de orice natura care intrA in compozitia unei so-cietati, Ii alcatue§te mediul intern, precum totalul elementelor ana-tomice, cu felul cum ele sunt a§ezate in spatiu, alcatue§te mediulintern al organismelor, se eva -puteh ziee: Origina prima a, oricaruiproces social de oarecare insemnatate trebuie sa fie cautata in con-.stitutia mediului social intern.

Chiar este cu putinVa sä precinm mai mult. In adevar, -elemen-tele care compun acest meal sunt de douà feluri: sunt lucrurile§i persoanele. Printre lucruri, trebuie sä intelegem, pe langA obiec-tele materiale care sunt incorporate la societate, produsele

sociale anterioare, dreptul constituit, obiceiurile stabilite,monumentele literare, artistice, etc. Dar e vklit cà nici dela unele

Fenomenele psihice nu pot avea urrnAri sociale cleat and sunt ash destrAns unite eu fenomene sociale hick actiunea unora si a altora este ne-cesar amestecatA. Este cazul a anumite fapte soeio-psihice. Ash, un functionareste o forth socialA, dar este totodata si nfl individ. RezultA de aici a el sepoata, sluji de energia socialA ce detine, tntr'un sens determinat de natura sa

iar prin aceea el poate aveh o influenta asupra constitutiiCeeace se IntAmplA en oamenii de Stat 4i, mai Indeobste, cu oamenii de

geniu. Acestia, atunci chiar and nu implinesc a functie sociald, trag din sen-timentele colective al chror obiect stint, o autoritate cue este si ea o forth so-ciald i pe care o pot pune, oarecum, In slujba unor idei personale. Se vede Ins&cA aceste cazuri sunt datorite la accidente individuale i, prin urmare, n'arputeh sh atingA trilsAturile constitutive ale spatei sociale, care singurA e obiect

stiintA. Restrictia la principiul emmtat mai sus nu e deci de mare importanta pentru sociolog.

1.31

socie-tatii.

de

I 1 l

acti-vitgepi

individual&

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 JIEGULELE EI DE METODA

nici dela altele nu poate veni imboldul care hotara§te transfor-marile sociale ; cci ele nu ascund nici o putere rnotrice. De sigurse cuvine sa tinem socoteala de ele n explicarile incercate. Eleapasa, e drept, cu oarecare greutate asupra evolutiei sdciale a ca-reia iuteala i directie chiar se schimba dupa ceeace sunt ele darele n'aunimic din ce este trebuincios spre a o pune In mi§care.Ele aunt materia la care se apfica fortele vii ale societatii, frig nudesprind prin ele insele nici o forta vie. Ramane deci, ca factoractiv, mediul omenesc propriu zis.

Sfortarea de capetenie a sociologului va trebui deci sa tindaa descoperi proprietatile deosebite ale neectui media care suntIn stare sa. exereite o actiune asupra mersului fenomenelor sociale.PAna acum, am gash doua §iruri de caractere care rdspund inteunchip deosebit la aceasta conditie ; este numarul unitatilor socialesau, cum am zis deas-emeni, volumul societalii i gradul de con-centrare al massei, sau ceeace .am numit densitatea dinamici Prinacest cuvAnt din urma trebuie sa intelegem nu restrangerea curatmateriala a agregatului care nu poate avea efect daca indivizii orimai curand grupele de indiviziraman despartiti prin goluri morale, cirestrangerea morala a careia -tea dinainte nu este cleat ajuta-toarea i, destul de general, urmarea. Densitatea dinamica poatesa se defineasca, la volum egal, in functie de numarul indivizilorcare sunt -de fapt in relatiuni nu nurnai comerciale, ci morale; adica,care nu numai sehimba servicii sau Ii fac concurenta, ci traeseo vieata comuna. Chci, fiindca raporturile numai economice_ lasape oameni in afar% unii de al-0i, pot fi unele foarte stranse-pra aparticipa prin a-ceasta la aceea§ existencrcolectiva. Afacerile carese leaga pe deasupra granitelor care despart popoarele nu fac caaceste granite sa' nu existe. Insa, vieata comuna nu poate fi atinsacleat de numarul acelora care colaboreaza la ea in chip eficace.Deci, ceeace exprima oat mai bine densitatea dinamica a unui popor,este gradul de coalescenta a segmentelor sociale. Caci daca fiecareagregat partial formeaza un tot, o individualitate aparte, despar-Vta de altele printr'o bariera, aceasta vine, de acolo ca actiuneamembrilor sai, In genere, ramAne localizata acolo ; clack din contra,aceste societati partiale sunt toate contopite in sanul societaliitotale sau tind sa se contopeas0 in ea, e ca in aceea§ masura cercul

sociale §'a132

;

intins.vie/ii

www.dacoromanica.ro

REGIJLE RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR ROCIALE

Cat despre densitatea materiala clack cel putin, se inlelegeprin ea nu numai numarul locuitorilor pe unitate de suprafaIa,ci desvoltarea cailor de comunicaTie 0 de transmitere ea merge,de obiceizt, cu acela pas ea §i_sknsitatea dinamica 6, in ,general,poate sluil sa o maso9re.. Caci daca feluritele Orli ale popula-peicauta sa se apropie, este neaparat ca ele deschida &di careingadue aceasta apropiere i, pe de altà parte, legaturi nu se potstabill intre puncte departate ale massei sociale deck daca aceastadistal-4A nu este a piedica, adica este, in fapt, desfiiniata. Cu toateacestea sunt exceplii 1) i te-ai expune la gre§eli serioase daca aijudech totdeauna despre concentrarea mçral a unei societaIidupa gradul de concentrare materiala ce ea infav§eaza. Drumurile,cane ferate, etc., pot sluji la mi§carea afacerilor mai multcleat la contopirea populaPilor, pe care nu le exprima atuncicleat foarte imperfect. Este cazul Angliei a carei densitate ma-teriala este superioara celei a Fraircei 0 in care, totu9, coalescentaegmentelor este mult mai putin inaintata, cum o dovede§te dài-

nuirea spiritului local 0 a viqii regionale.Am aratat aiurea cum ori ce crwere In volum i in densitatea

dinamica a societalilor, facand vieata sociala mai intensa, intin-zand orizontul ce fiecare individ cuprinde prin gandirea saumple cu acIiunea sa, schimba adanc condi-1,Hk fundamentole aleexistenIii colective. N'avem sa ne intoarcem asupra aplicarii acestiiiprincipiu pe care am facut-o atunci. Sa adaugam numai ea elne-a slujit sa tratam chestiunea Inca prea generala care facehobiectul acestui studiu, ci multe alte probleme mai speciale i Caam putut astfel _verificam exactitatea printr'un numar dejarespectabil de experieme. Cu toate acestea, e departe ca noi sâcredem a fi gasit toate particularitalile mediului social care suntin stare sa joace un rol in explicarea faptelor sociale. Tot ce putemspune e ca sunt singurele ce-am bagat de seama i ca n'arn fostachi0 sa catztam altele.

Insa acest soiu de preponderenia ce atribuim mediului social

1) N'am avut dreptate, in Division du travail a noastrA, sA prezintAm preamult densitatea materiara ea expresie exacta a densitatii dinamice.substituirea_primei celei de a doua este absolut legitima pentru tot ce priverlteefectele econornice ale acesteia, de pildA diviziunca muncii ea fapt curat eco-nomic.

133

sa-si

si

sati

Totuq,

ti-I

i

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE_EI DE METODA

si, mai In deosebi, mediului omenese nu implied ca trebuie sa vedemin el un fel de fapt ultim si absolut dincolo de care nu s'ar cuvenisa ne mai urcam. Este vadit, dimpotriva, ca starea in care el se ga-seste in fiecare moment al istoriei atarna ea insa's de cauze sociale,dintre care unele sunt inerente .societatii insas, pe cand altele seleaga de actiuni si reautiuni care se schimba intre aceasta socie-tate si vecinele sale. Dealtminteri, stiinta nu cunoaste cauze prime,"$n intelesul absolut al cuvantului. Pentru ea, un fapt -este primarnumai and este destul de general spre a explicA un mare numarde alte fapte. Iar mediul social este de sigur un factor de acest gen;caci schimbarile care se produc in el, oricare le-al...1i cauzele au ra-sunet in toate directiile organismului social si nu pot sa nu-i atingaYnai mult sau mai putin toate funcOunile.

Ceeace am spus despre mediul general al societatii se poate re-peta despre mediile speciale fiecaruia din grupurile ce ea cuprinde.De pilda, dupa cum familia va fi mai mult ori mai putin volumi-noasa, mai mult ori mai pirtin intoarsa asupra ei insas, vieata do-mestica va fi cu totul alta. Deasemenea, daca corporatiile profe-sionale se reconstitue asa ca fiecare din ele sa fie ramificata pe toataintinderea teritoriului in loc de a ramanea inchisa, ca odinioara,in marginile unei ceta-ti, actiunea ce ele vor exercith va fi foartedeosebita de aceea ce ele exercitara altadata. Mai iikdeobste, vieataprofesionala va fi cu totul alta dupa cum mediul propriu fiecareiprofesiuni va fi puternic alcatuit sau dupà cum lesatura ii va fislaba, asa cum este astazi. Cu toate acestea actiunea acestormedii particulare n'ar puteh sa Atha importanta mediului generalcaci ele insele sunt supuse inrauririi acestuia din urma. Totdeaunatrebuie sa revenim la acesta. Influenta ce el exercita asupraacestor grupuri parpale face sa se schimbe constittrtia kr.

Aceasta conceptie a mediului social ca factor determinant al evo-lutiei colective este de cea mai inalta importanta. Caci, daca n'oprhnim, sociologia este in neputinta de a stabili vreun raport decauzalitate.

Intr'adevar, indepartand aceasta ordine de cauze, nu existacondi-0i concomitente de care ar putea sa a-Larne fenomenele so-ciale ; caci daca mediul social extern, adiea eel care e format desocietatile ambiante, este capabil de-a avea vreo actiune, aceastanumai asupra funqiunilor care au ca obiect atacul si apararea134

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

0, mai mult, el nu poate faca influenTa simitá deal prin.,mijlocire.a mediului social intern. Principalele cauze ale desvol-tarii istorice nu s'ar gasi deci printre cele circumfusct; ele ar fi toateIn trecut. Ele ar face chiar parte din aceasta desvoltare In care arconstitui numai ni0e faze mai vechi. Evenimentele actuale alevieçii sociale ar derivh nu din starea actuala a societatii, ci dinevenimente anterioare, din precedente istorice, iar explicaOile so-ciologice ar consth eclusiv In a legh prezentul de trecut.

Poate s para., e drept, c aceota ar fi deajuns. 11.11 se zice ob4-nuit ch istoria are tocmai ca obiect sa inlançue evenimentele dupaordinea lor de succesiune? Dar e imposibil sä pricepi cum stareaIn care civilizaila se gase0e ajunsa la un moment dat ar putehsa fie cauza determinanta a starii care urmeaza. Ertapele ce ome-nirea strabate treptat nu se nasc unele pe altele. Se Iacelege bine

progresele savar0-te la o epoch anumita In ordinea juridica,economic'a, politica, etc., fac cu putinla progrese noua, dar In.cepredetermina ele? Ele sunt un punct de plecare care Ingadue samergi mai departe; ce Insa ne impinge sa mergem mai departe?Ar trebui sa admitem atunci o tendinta interna care impinge ome-nirea sa Intreaca mereu rezultatele dobAndite, fie spre a se realishdeplin, fie spre a spori fericirea, sa, iar obiectul sociologiei ar fi saregaseasca ordinea dupa care s'a desvoltat aceastà tendin0. Insa,fail a reveni la greutalile ce impIic o asemenea ipoteza, in micecas, legea care exprirnd aceasta desvoltare n'ar puteà aveã nimiccausal. Un -raport de cauzalitate. intr'aclevar, nu se poate sta-bili decht Intre doua fapte date; insa. -aceasta tendinca, care e so,cotita a fi cauza acestei desvoltari, nu este data, ea nu este decatpostulata i construita de minte dupa efectele ce i-se atribuesc.Este un fel de facultate motrice ce ne inchipuim dedesubtul mi--carii, spre a ne da seama de ea; dar cauza eficienta a unei miscarimi noate fi cleat o alta mipare, nu o virtualitate de acest soiu.Tot ee noi atingem deci experimental vorbincl In spe p. este un irde schimbäri Intre care nu exista legatura cauzala. Starea ante.-cedenta nu produce pe cea consecuenta, ci raportul dintre de estenumai cronologic. Deaceea, In aceste condiii, orice prevedere tiiri-ificâ este cu neputinrd. Putem chiar spune cum s'au urmat lucru-

rile /Ana acum, nu in ce ordine se vor urinh pe viitor, fiindcacauza ,de care de sunt socotite ca athrnand nu este determinata

135

sa-si

eale,

Ai

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REG1JLELE El DE METODA

§-tiintifice§te, nici determinabila. De obiceiu, e drept, se admiteCa evolutia se va urma in aceea§ directie ca i in trecut, dar aceastain virtutea unni simplu postulat. Nimic nu ne asigura ca faptelerealizate exprima destul de complet natura acestei tendinte sprea putea judech dinainte termenul la care ea nazue§te dupaprin care ea a trecut succesiv. Pentruce chiar directiunea ce eaurmeaza i pe care o intipare§te ar fi rectilinie?

Iata de ce, in fapt, numarul de rela-tiuni cauzale, stabilite decatre sociologi, se gase§te a fi a§a de restrâns. Cu cateva exceptiinumai, a caror pilda cea mai vestita este Montesquieu, vechia fi-lozofie a istoriei s'a incercat numai sa descopere directia gene-rala in care omenirea se indrepteaza, fara a cautà sa lege fazeleAcest-ei evolutii cu vreo condi-tie concomitenta. Oricat de mariservicii ar fLadus Comte filozofiei sociale, termenii in care el puneproblema sociologica nu se deosebesc de cei preceden-ti. Deaceea,faimoasa sa lege a delor trei stari nu cuprinde nimic dintr'un ra-port de cauzalitate; de ar fi exacta chiar, ea nu este 0 nu poate ficleat empirica. Este -o privire sumara asupra istoriei scursc a nea-mului omenesc. In chip cu totul arbitrar Comte socote§te stareaa treia ca starea definitiva a omenirli, Cine ne spune ca nu va fa-sari i o alta in viitor? In sfar0t, legea care stapane§te sociologialui Spencer nu pare a fi de o alta natura. Chiar de ar fi adevaratca noi nazuim acum a cauta fericirea noastra Inteo civilizatiedustriala, nimic nu asigura ea, pe urma, nu o yom earth aiurea.Iar, ceeace face generalitatea §i dainuirea acestei metode e ca s'ayazut_ cel mai adesea in mediul social un mijloc prin care pro-gresul se realizeazi, nu eauza care-1 determina.

De altä parte, tot fata de acest mediu insu§ trebuie sa se masoarevaloarea folositoare sau, cum am zis, functiunea fenomenelorsociale. Printre schimbarile a caror cauza este el, dcelea slujesecare sunt in raport cu starea in care se gase§te, fiindca el este con-ditia esentiala a existentei colective. Din acest punct de vedereInca, conceptia ce-am expus mai sus este, credem, fundamentala ;caci, singura, ea ingadue sa explicam cum caracterul util al feria-menelor sociale poate BA se schimbe fall a atarnh totu§ de oran-dueli arbitrare. Daca, inteadevar, iii infati§ezi evolutia istoricaca mi§cata de un fel de vi.s a tergo care impinge pe oameni inainte,fiindca o tendinta motrice nu poate aveh cleat un scop i unul136

in-

cm,

www.dacoromanica.ro

REGIME RELATIVE LA EXPLICAREA FAPTELOR SOCIALE

singur, nu. poate fi decat un punct de orientare in raport cu carese calculeaza folosul sau pagubirea fenomenelor sociale. Rezultade aici ea nu exista ci nu poate exista cleat un singur tip de or-ganizatie sociala care a se potriveasca desavarcit omcnirii i Cadiferitele societ5.-ti istorice nu sunt decal apropieri suceesive deacest model unic. Nu e nevoie sa aratam cum un asemenea sim-plism cste astazi de neimpacat cu felurimea i complexitatea re-cunoscuta a formelor sociale. Daca, dimpotriva, potrivirea sau ne-potrivirea institutiiIor nu se poate stabili decat_Lin raport cu unmediu dat, cum aceste medii sunt felurite, exista de atunei o di-versitate de puncte de orientare i, deci, de tipuri care, de0 hindcalitativ deosebite unele de altele, sunt toate deopotriva de inte-meiate in natura mediilor sociale.

Chestiunea ce-am tratat este deci strans legata de aceea careprive§te constituirea tipurilor sociale. Daca sunt spete sociale,vine din aceea cá vieata colectiva atarna inainte de toate de con-

concomitente care infatipaza o oarecare felurime. Daca, dincontfa, principalele cauze ale evenimentelor sociale ar fi toate intrecut, fiecare pop or n'ar mai fi cleat prelungirea celui care 1-aprecedat i diferitele societa-ti ci-ar pierde individualitatea spre anu mai deveni cleat momente deosebite ale unei singure i -ace-1ea0 desvoltAri, Deoarece, de alta parte, constitutia mediului so-cial rezulta din moduli de compunere al agregatelor sociale, cumchiar aceste doted expresii sunt in fond sinonime, avem acum do-Vada ed nu exista caractere mai esentiale cleat -cele pe care le-ampus ea baza clasificarii sociologice.

In sfarcit, trebuie s intelegem acum, mai bine ea inainte, catar fi de nedrept a se sprijini pe aceste cuvinte de condi-Pi exte-rioare 0 de mediu, spre a invinui metoda noastra ca ar cauta iz-voarele vietii in afara celui ce traqte, Cu tutu], dimpotriva, con-sideratiile ce s'au cetit se reduc la aceasta idee ea' pricinile fenome-nelor sociale sunt interne societatii. Chiar mai curand s'ar putehimputa pe drept teoriei care face sà derive societatea din individca incearca sa scoata ce e inauntru din afara, fiindca ea explicafiinta sociala prin altceva decat ea Insa§ 0 mai mult din mai putin,fiindca incearca sa deduca totul din parte. Principiile care precedadisprequesc ach de putin caracterul spontan al oricarei vietuitoareincat, daca le aplicam la biologie 0 la psihologie, va trebui sa ad-

1.37

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE M DE METODA.

mitem ca view individualk §i ea, se elaboreazd pe deantregulinduntrul individului.

IvDin grupul de regule care au fost stabilite mai sus se desprinde

o oarecare conceplie a societhIii 0 a vielii colective.Douà teorii contrarii I0 Impart spiritele asupra acestui punct.Pentru unii, ca Hobbes, Rousseau, Intre individ 0-societate existd

o intrerupere. Omul este deci, fire0e, protivnic la viea%a comunkel nu poate sd se resemneze in ea cleat silit. Scopurile sociale nuaunt dela sine purietuI de Intdlnire al scopurilor individuale; elele Bunt mai eurâncl opuse. Deaceea, pentru a aduce pe individ sale urrnareasca, este nevoie de a exercità asupra lui o constrdngere,iar In wzamantul 0 organizarea acestei consirangeri constd. cudeosebire, opera sociald. Insk ffinded individul e privit ca sin-gura realitate a neamului omenesc, aceasta organizare, care areca obiect sd-1 supere 0 sà-1 Infrdneze, nu poate fi conceputa cleatca artificialk Ea nu este Intemeiata In naturk deoarece este me-nita a o combate Impiedicancl-o de a-0 produce urmárile sale anti-socIale. Este o opera de arta*, o ma0na construitá In intregimede mdna oamenilor 0 care, ca toate produseIe de acest soiu, nueste ceeace este clecdt pentruca oamenii au vroit-o astfel; un decretal voinIii a creat-o, un alt decret o poate transformd. Nici Hobbes0 nici -Rousseau nu par a fi bagat de seama eâ este contradictoriusd admiIi ca individul sà fie el insu9 autorul unei ma0ni care aredrept rol esenpal sa-1 stapaneasca 0 sd-1 constrAngâ, sau cel pulinli s'a parut cd, spre a face ca aceasta contradiclie sd dispark ajunges'o ascundà In ochii celor care Ii sunt victime prin dibacea me0e-§ugire a pactulLi social.

Toemai din ideia contrarie s'au inspirat 0 'steoreticianii drep-tului natural 0 economi0ii, iar mai de curand Spencer 1). Pentruei, vieaa sociald este esencial spontand §i societatea un lucru-na-tural. Tusk daca ei ii dau acest caracter, n'o fac funded Ii recunosco natura specified; ci fiindcd II gasesc un temeiu in natura indivi-

1) Atitudinea lui Comte asupra acestui subiect este de un eclectism destulde ambiguu.

138

www.dacoromanica.ro

REGULE RELATIVE LA EXPLICAREA PAPTELOR SOCIALE

dului. Nu mai mult cleat ganditorii de mai inainte, ei nu Vad inea un sistem de lucruri care exista prin sine insys, in yirtutea unorcauze care Ii sunt speciale. Pe and insa aceia n'o intelegeaudealt ca o asezare conventionala pe care nici o legatura n'o leagacu realitatea si care sta In aer, aà zicand, acestia Ii dau ca temeliiinstinctele fundamentale, ale inimii omenesti. Omul este, fireste, in-clinat la vieata politicà, domestick religioasa, la schimburi, etc.,iar din aceste Inclinári derivä organizatia socialà. Prin urmare,pretutindeni unde ea este normala, n'are nevoie sa se impuna.Cand recurgi la constrangere, inseamna ca ea nu este ce trehuiesa fie sau cá imprejurarila sunt anormale. In principiu, e nevoienumai e lash fortele individuale s'a se desvolte In libertate pentruca ele sa se organizeze in chip social.

Niciuna i nici alta din \aceste doctrine nu este a noastra.Negresit, noi facem din constrangere caracteristica oricarui fapt

social. Numar ca a ceasta, constrangere nu rezulta dintr'o ma0-narie mai mult Aau mai putin savant-a, menita a ascunde oamenilorcursele in care ei inii s'au prins. Ea este datorita numai l aceeacä individul se gaseste in fata unei forte care-1 stapaneste si infata careia el se inclina ; dar forta aceasta este naturalà. Ea nuderiva dintr'o asezare conventionala pe care vointa omeneascaa adaugat-o din cap pana in picioare realului ; ea iese din maren-iaele insas ale realitatii si este produsul necesar al unor cauze date.De aceea, spre a aduce pe individ sa i se supuna cu toata bunavoia, nu e nevoie sa recurgem la nici un viclesug; ajunge sa-1 facemconstient de starea sa de atarnare i de inferioritate naturn15ori ca spar face prin religie o reprezentare sensibila i simbolicasau ca ajunge sa-si iormeze prin §tirrita o notiune adeouata si de-finita. Fiindca superioritatea pe care societatea o are asupra luinu este numai fizica, ci intelectualgt i morala, ea n'are nirnic detemut dela libera cercetare, numai daca s'ar face o dreapta intre-buintare a ei. Reflexiunea, facand pe om sä inteleaga cat este maibogata fiinta sociala, mai complexa si mai trainica decat fiintaindividuala, nu poate cleat vadeasca motiArele inteligibile alesubordonarii care ii este cerut6 si ale sentimentelor de legaturasi de respect pe care obisnuinta le-a inradacinat in inima sa 1).

1) Iatii de ce nu orice constrfingere este normal-U. Numai aceia merità acest

139

sa-i

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

Numai o critic& prea superficiala deci ar putea sa impute con-cepiei a copstrangerii sociale de a reedita teoriile lui Hobbes

Machiavel. Daca insä, in contra acestor filozofi, noi spunem casociala este naturalà, nu e ffind cà Ii gasim izvorul in

natura individului ; ci Ca ea deriva deadreptul din flinIa colectiva,care este, prin ea insi§, o natura sui generis ; fiindca ea rezultadin aceastà elaborare speciala la care suni supuse comtiimele par-ticulare prin faptul asocialiei lor §i din care se desprinde o nouàforma de existema 1). Daca deci recunoa§tem cu unii cá ea. se in-fili§eaza individului sub aspectul constrangerii, admitem cu

ca este un produs spontan al realita-pi ; iar ceeace leaga 1ogi-ce0e aceste doua elemente, contradictorii in aparema, e câ aceastarealitate de unde ea emana depà9e0e pe individ. Cu alte cuvintetermenii ace§tia de constrangere i de spontaneitate n'au in ter-minologia noastra inçelesul pe care Hobbes il da celui dintaiuSpencer celui de al doilea.

Pe scurt, celor mai multe din incercirile facute pentru a explicaraccional faptele sociale Ii s'a putut obiecta sau ca ele faceau sa dis-parà idee de disciplina sociala, sau ea nu izbutiau s'o pastrezedecAt cu ajutorul unor me§te§ugiri mincinoase. Regulile pe carele-am expus noi ar ingadui, dimpotriva, sa facem o sociologie carear vedea In spiritul de disciplina cond4ia esenliala a oricarei vieTiin comun, intemeindu-1 totiq pe raliune i adevar.

nume care corespunde vreunei superioritati sociale, adica intelectuale sau mo-rale. Aceia frig pe care un individ o exercita asupra altuia fiindcit este maiputernic sau mai bogat, mai ales daca aceasta bogatie nu exprima valoareasa sociali, este anormala §i nu se poate pästra cleat prin violenta.

1) Teoria noastra este chiar mai opusa celei a lui Hobbes deck aceia adreptului natural. Intr'adevar, pentru partizanii aceAei din urma doctrine,vieata colectiva nu este naturala cleat In masura In care poate fi dedusa dinnatura individuala. Insa, formele cele mai generale ale organizatiei soeialepot, la rigoare, si fie derivate din aceasta origina. Cat despre amilnunt, el e preadeliartat de generalitatea extrema a proprietatilor psihice spre a putea fi le-gat de ea ; el pare deci discipolilor acegtei 1coli tot asa de artificial ca i adver-sarilor lor. Pentru noi, din contra, tot este natural, chiar i oranduirile celemai spcciale ; caci tot este Intemeiat In natura societatii.

140

noastreqa

-viea/a

cei-lalIi

§i

orice

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA PRODUCEREA PROBE!

CAP ITOLIJL VI

Regule pripitoare la producerea probei

I

N'avem decat un mijloc de a arath ca .un fenomen este cauzaaltuia, acela de a comparà cazurile in care ele sunt simultan pre-zente sau absente 0 de a cauth deed variaOle ce ele infalipazain aceste felurite combinari de imprejurari dovedesc ca unul de-pinde de celálalt. Gaud ele pot fi produse in chip artificial dupaplacul observatorului, metoda este experimentarea propriu zisa.Cand, dimpotriva, producerea faptelor nu este la indemana noastra0 nat putem cleat &á le apropiem a0 cum s'au produs spontan,metoda ce se intrebuinTeaza este aceea a experimentarii indirectesau metoda comparativa.

Am vazut ca explicatia sociologica consta exclusiv in a stabiliraporturi -de cauzalitate, fie ca. e vorba de a lega un fenomen cucauza lui sau, din contra, o cauza cu efectele sale folositoare. Fiindca,de alfa parte, fenomenele sociale scapa vadit acpunii operatorului,met,oda comparativa este singura care se potrive0e sociologiei. Edrept, Comte n'a judecat-o ca suficienta ; el a gasit de trebuin/asa o completeze prin ceeace el numwe metoda istorica ; dar lir,-cina sta in conceMia sa particulara a legilor sociologice. Dupa el,acestea trebuie sa exprime indeosebi, nu raporturi definite de cauzali-tate, ci direr-tie in care se indrepteaza evoluIja nmeneasrA in ge-neral ; ele nu pot fi deci descoperite cu ajutorul unor cornpara/ii,caci pelrtru a puteh compara diferitele forme ce ia un fenomensocial la diferite popoare, trebuie sä-1 fi desfacut din seriile timpo-rale carom apartine. Insa, deed se incepe prin a imbucatall astfeldesvoltarea omeneasca, te pui In neputima de a-i regasi Orul. Sprea ajunge aici, e bine sa procedezi nu prin analize, ci prin sintezelargi. Ceeace trebuie, e sa apropii unele de allele §i sa reune0i intr'oaceea intuilie, oarecum, starile succesive ale omenirii in a§à chipsali dai seama de (icre§terea continua a fiecarei dispoziiii fizice,intelectuale, morale i politice* 1). Astfel este raIiunea de a fi aacestei metode pe care Comte o nume9te istorica 0 care, prin ur-

9 Cours de philos. pos. IV, 328.141

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

mare, este lipsita de orice object indata ce-ai aruncat concepliafundamentala a sociologiei lui Comte.

Este drept ca. Mill declara experimentarea, chiar indirecta, ne-aplicabila In sociologie. Dar ceeace ajunge deja sà rapeasca argu-mentarii sale o mare parte din autoritatea ei, e ca el o aplich deo-potriva si fenomenelor biologice si chiar faptelor fizico-chimicecele mai cornplexe 1); insa astazi, nu mai e nevoie sa demonstrezica chimia §i biologia nu pot fi deckp stiiate experimentale. Nu estedeci motiv ca In ce priveste sociologia criticble sale sa fie mai bineIntemeiate ; caci fenomenele sociale nu_ se deosebese de cele prece-dente cleat printr'o complexitate mai mare. Aceasta deosebirepoate chiar tuprmde In sine ea intrebuin-carea ralionamentuluiexperimental In sociologie prezinta mai multe greutali Inca clecatin celelalte stiiate ; nu se pricepe Ina de ce el ar fi acolo radicalimposibil.

Dealtfel, toata aceasta teorie a lui Mill se Intemeiaza pe un pa-stulat care, negresft, este legat de principiile fundamentale alelogicei sale, dar care este in contrazicere cutoate rezultateleEl admite, intr'adevar, ca un acela§ consecuent nu urmeaza tot-deauna din acelas antecedent, ci poate fi datorit cand unei cauzesi cand alteia. Aceasta conceplie a legaturii cauzale, rapindu-iorice determinare, o face aproape neinceleasa analizei tiimifice ;caci ea introduce o ash cornplicare In Incalcirea cauzelor i efectelorincat mintea se rataceste in ea lara nadejde. Daca un efect poatesa derive din gauze diferite, spre a sti ce-1 determina Intr'un totalde Imprejurari date, ar trebul ca experienta sa se faca in cond4iide izolare nerealizabile in chip praetic, mai ales In sociologic.

Insa aceasta pretinsa axiorna a pluralitalii cauzelor este o negarea principiului cauzalitiii. Negresit, daca cineva crede impreunacu Mill ca cauza i efectul sunt cu totul eterogene, cI Intre ele nuexista nici o relaOune logica, nu e nimic contradictorin saca un efect poate urmà cand o cauza si cand alta. Daca raportulcare uneste pe C cu A este numai cronologic, el nu exclude Lin altraport de acelas soiu care ar uni pe C cu B de pilda. Daca Insa,

legatura cauzala are ceva de inleles, ca n'ar put6àfi nedeterminata pana la ash punct. Daca ea consista Inteun ra-

1) Système de Logique, TI, 478.

142

§tiiineir

admiii

51i4Otriva,

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA-PRODUCEREA PROBE!

port care rezultà dinnatuta lucrurilor, un acela§ efect nu poatesus-cirw raportul acesta decat cu o singura cauza, caci nu poate ex-prima decat o singura natura. Numai filozofii insa au pus vreo-data la indoiala putinca de in-celegere a relaliunic cauzale. Pentrusavant, ea nu este o chestiune ; ea este presupusa de insa§ metoda§tiincei. Cum sa-li explici altfel §.1 rolul a§a de important al deduc--ciei In ra-Cionamentul experimental §i principiul fundamental alproporCionalitacii dintro cauza §i efeet? Cat despre cazurile ce seciteaza §i la care se pretinde a observa o pluralitatë de cauze, pentruca ele sa fie doveditoare, ar trebul sa fi stabilit mai dinainte sauca pluralitatea aceasta nu este numai aparenta, sau ca unitateaexterioara a efectului nu acopera o pluralitate reala. De ate oris'a intamplat §tiin-Cei sa reduca la unitate cauze a caror felurime,la prima data, 'Area ireductibila! Stuart Mill insu§ da o pilda amin-tind ea, dupa teoriile moderne, producerea caldurii prin frecare,percusiunea, acciunea himica, etc., deriva dintr'una §i aceea§cauza. Invers, cand e vorba despre efect, savantul deosebe§teadesea ceeace omul de rand amesteca. Pentru sim-cul comun, cu-vantul de friguri arata una §i aceea§ entitate morbida ; pentru§tiin-Ca, sunt o mul-Cime de friguri specific deosebite §i pluralitateatauzelor stà in raport cu aceea a efectelor ; iar daca intre toateaceste space nosologice esta totu§ ceva comun, e ca aceste Gauze,deopotriva, se contopesc printr'unele din earacterele lor.

Este cu atat mai important sa se scoata afara acest principiudin sociologie cu cat multi sociologi ii sufera Inca Inraurirea, iaraceasta chiar atunci cand ei nu fac aici o obiec-cie contra intrebuin--Orli metodei comparative. Astfel, se zice de obiceiu ca crima poatefi deopotriva produsa de cele mai felurite cauze; ea tot- a§a estecu suicidul, cu pedeapsa, etc. Practicand in spiritul acesta ra%io-namentul experimental, In zadar sa vor strange un numar consi-derabil de fapte, nu se va putea niciodata capata legi precise, ra-porturi determinate de cauzalitate. Nu se va putea da cleat ne-Tamurit un consecuent rau definit unui grup confuz 0 viedefinitde antecedente. Data deci vrei sa intrebuin-Cezi metoda compara-tiva intr'un chip §tiiircific, adica conformandu-te principiului decauzalitate a§a cum el se desprinde din §-Liu-4a insa§, va trebulsa iei ca temeiu al compara-Ciilor ce oranduie§ti propozi-Cia urma-toare: La un acela.,s. eject corespunde totdeauna o aceeaf cauzii. Astfel,

443

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $I-REGULELE EI DE METODA

pentru a relua exemplele citate mai sus, daca suicidul depindede mai multe cauze, este ea, de fapt, sunt mai multe feluri de sui-ciduri. Tot a§a este §i cu crima. In ce prive§th pedeapsa, din contra,daca s'a crezut ea ea se explica deopotriva de line prin cuze deo-sebite, aceasta fiindca nu s'a luat in seama elementul comun carese regast§te in toate aceste antecedente i n virtutea caruia eleproduc efectul lor comun 1).

II

Cu toate acestea, daca diferitele procedee ale methdei compa-rative se pot aplich Ia. sociologie, nu toate au aici aceea§ forIademonstrativa.

Metoda zisa a rama§iIelor, chiar daca ea constitue dealtminterio form& a ralionamentului experimental, nu este a§à zicand de lie.'un folos In studiul fenomenelor sociale. Pe langa aceea pa ea nu.poate sluji decat in §tiinth destul de inaintate, fiindca presupunedeja cunoscute un numar insemnat de legi, fenomenele socialesunt cu mult prea complexe pentru ca, inteun caz dat, sà se poatadesparti intocmai efectul de toate cauzele mai pucin una.

Acela§ motiv face greu de folosit §i metoda concordantei i aceeaa. diferenthi. Ele presupun, inteadevar, ca cazurile comparate sauconcord& inteun singur punct sau difera printeunul singur. Ne-gre§it, nu este §tiinVa care sa fi putut face vreodata experienthin care caracterul riguros unic al unei concordarqe sau al unei di-ferenIe sa fie statornicit in chip definitiv. Nu este niciodata sigurde a nu fi lasat sa scape vreun antecedent care concorda sau caredifera ca i consecuentul, in acela§ timp i in acela§ chip ca sin-gurul antecedent cunoscut. Totu§, de0 eliminarea absoluta a ori-carui element intamplator ar fi o limita ideala care nu poate fiatinsa in fapt, sigur este ca §tiinthle fizico-chimice i chiar

biologice se apropie indeajuns pentru ca., in foarte multe -ca-zuri, demonstralia sa poata fi privita din punct de vedere piacticsuficienta. Nu este insa tot a§a 0 in sociologie ca urmare a complexi-

prea man a fen9menelor, unita cu imposibilitatea ori§icareiexperienIe artificiale. Deoarebe nu. s'ar putea face un inventar,

1) Division du travail social, p. 87.

144

§tiin-/ele

talif

www.dacoromanica.ro

REGIME PRIVITOARE LA PRODUCEREi PROBE!

chiar aproape complet, al tuturor faptelor care coexista In sanulunei acelea§i societafi sau care s'au urmat dealungul istoriei sale,nu poli fi nici o data asigurat, chiar Intr'un chip aproximativ, cadoua popoare concord-a sau difera sub toate raporturile, afara deunul. Sorcii de a lash, un fenomen sa scape sunt cu mult su-periori acelora de a nu uitat nici unul. Prin urmatre, o asemeneametoda de demonstralie nu poate da na§tere cleat la presupunericare, reduse la ele singure, sunt aproape lipsite de orice caracter

Este insa cu totul altfel ci metoda variatiilor concomitente.In adevar, pentru ca ea sa. fie demonstrativa, nu e nevoie ca toate

deosebite de cele care sunt comparate sa fie rigtposinlaturate. Simplul paralelism. al valorilor prin care tree cele douafenomene, numai ca el sa fi fost stabilit intr'un nurnar suficientde cazuri variate indeajuns, este dovada ca intre ele exista o re-laciund. Metoda aceasta ii datore§te acest privilegiu la aceeaea ea atinge raportul cauzal, nu din afara ca cele precedente, ciprin nauntru. Ea nu ne face numai sà vedem (loud fapte care seinsoesc sau care se exclud in afar% 1), in a§à fel ca nimic nudovede§te deadreptul ca ele ar fi unite printr'o legatura interna;dimpotriva, ea ni le aratà facând parte unul dintr'altul §i in chipcontinuu, cel pwcin in ce prive§te cantitatea lor. Dar aceasta par-ticipare, ea singura, ajunge sd demons treze ca ele nu sunt straineunul altuia. Felul cum un fenomen se desvolta Ii exprima natura;pentru ca doua desvoltari sa-§i corespunda, trebuie sa. fie §i o co-respondenta in naturile ce ele manifesta. Concomiterga statornicaeste deci prin ea insa§ o lege, oriOcare ar fi starea fenomenelorramase in afara de compara/ie. Deaceea, pentru a o contesta, nuajunge sh ea ea este push' in disculie prin cateva aplicari par-ticulare ale metodei de concordan0 sau de diferenIa ; ar fi sa atri-buim acestui fel de probe o autoritate ce nu o poate avek in socio-logie. Cand doua formmene variaza rPgulat unul eh altul, trebuiesà pastram acest raport atunci thiar când, intr'unele cazuri, unuldin aceste fenomene s'ar infaIi§h fara de celalt. Cad se poateIntamp la, sau sa fie irnpiedicala cauza de all produce efectul sariprin accrunea vreunei cauze contrarfi, sau ca ea sa se &eased

1) In cazurile metodei diferentei, absenta cauzei exclude prezenta efectului.

1.45

varia/iile

arati

ttiintific.

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA.

de fa-ca, dar sub o forma deosebita de aceea ce s'a observat maiInainte. Negre0t, e prilejul de a vedea, cum se zice, de a cercetàfaptele din nou, nu Ina de a parasl numai decat rezultatele uneidemonstraiii facute In toatá regula.

E drept ca legile stabilite prin acest procedeu nu se Infacipazatotdeauna cu totul sub forma de raporturi de cauzalitate. Conco-mitenca poate fi datorita nu la aceea ca unul din fenomene estecauza celuilalt, ci la aceea ca ele sunt ambele efecte ale unei ace-lea§i caiize, sau chiar Inca faptului câ exista Intre ele un al treileafenomen, intercalat dar nebagat In seama care este efectul celuidintaiu cauza celui de al doilea. Rezultatele la care conduceaceasta metoda au deci nevoie sa fie interpretate. Care Insa estemetoda eperimentala care ingadue sa obii mecanic un raportde cauzalitate fain' ca faptele ce ea stabile9te sa aiba nevoie dea fi elaborate de spirit? Tot ce importa, e ca aceasta elaboraresa fie condusa metodic i iata In ce chip se va putea proceda aici.Se va cauta mai Intaiu, cu ajutorul deducIiei, cum unul din ceidoi termeni a putut produce pe celalt ; apoi se va incerca sa severifice rezultatul acestei cu ajutorul unor experienIe,adica al unor comparaIii noua. Daca deduclia este posibila i dadverificarea isbute9te, se va puteit privi proba ca i facuta. Daca,din contra., nu se vede intre aceste fapte nici o legatura -directa,mai eu seama dad ipoteza unei astfel de legaturi contrazice legideja demonstrate, se va Incepe dutarea unui al treilea fenomende care atarna celelalte doua deopoiriva mu care sa fi putut slujide mijlocitor Intre ele. De pilda, se poate stabili In chipul cel maisigur ca tendinIa la suicid variaza ca tendinta la instrucliune.Dar este imposibil de a InIelege cum instruclia poate sa duca lasuicid; o astfel de explicare este in contrazicere cu legile psiho-logiei. Instrucciunea, mai ales redusa la cunoOncele elementare,nu atinge decat regiunile cele mai superficiale ale con§tiinlii; dincontra, instinctul de conservare este una din tendinlele noastrefundamentale. El n'ar putea fi deci simIitor atins de un fenomena0 de departat i cu un a§a de slab rasunet. Ajungi astfel s teIntrebi deed unul §i celalt fapt n'ar fi urmarea unei acelea9 stari.Aceasta cauza comuna este slabirea trad4ionalismului religios careIntAre9te tot odata trebuinla de Inclinarea la suicid.

Este Insa un alt motiv care face din metoda concomi-

146

ci

Oinla civarialiilor

rieductii

1

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA PRODUCEREA PROBEI

tente unealta cea mai deosebita a cercetarilor sociologice. Intea-devar, chiar cand imprejurarile le sunt cat mai favorabile, celelaltemetode nu pot fi intrebuincate cu folos decat daca numarul fap-telor comparate este foarte mare. Daca nu se pot gasi doua socie-tali care sa nu difere sau care sa nu se asemene deck inteun singurpunct, cel putin, se poate constath tiou'a fapte sau se insotesesau se exclud foarte des. Insa, péntru ca aceasta constatare sa aibao valoare stingifica, trebuie ca ea sa fi lost facuta de foarte multeori; ar trebul aproape sa fii asigurat ca toate faptele au fost revi-zuite. Dar, nu numai cà un inventar ash de complet nu este cu

ci Inca faptele ce se aduna astfel nu pot fi niciodata stabilitecu o preciziune suficienta, tocmai fiindca sunt prea numeroase.Nu numai cà te expui sa la§i la o parte unele esenliale si care con-trazic pe cel e. ce sunt cunoscute, ci inca nu esti sigur de a cunoastebine pe acestea din urma. De fapt, ceeace a discreditat adesearaiionamentele sociologilor e cà ei intrebuin/and mai ales metodade concordanIa sau aceea de diferenIa i indeosebi pe cea dintaiu,ei s'au preocupat mai mult sa gramadeasca documentele decat sale critice i eà le aleaga. Astfel ca h se intampla mereu sa punape acela§ plan observaiiile nelamurite §i facute in graba ale cala-torilor si textele precise ale istoriei. Nu numai, vazand aceste de-monstralii, nu te po/i opri de zice ca un singur fapt ar puteaajunge sa le tagaduiasca, ci faptele insele pe care ele sunt a-sezatenu inspira totdeauna incredere.

Metoda variaiior concomitente nu ne sileste nici la aceste nu-marari incomplete, nici la asemenea observaIii superficiale. Pentruca ea sa dee rezultate, cateva fapte ajung. Indata ce s'a dovedit

intr'un oarecare numar de cazimi,_ dona fenomene variaza unulca altul, poti fi sigur cà te &esti in faia unei legi. Neavand nevoiesa fie numeroase, documentele pot fi alese si, mai mult, studiatede aproape de catre sociologul care le intrebuinIeaza: El va puteasi, prin urmare, va trebul sa iea ca materie principala a induc-Iiilor sale societalile ale caror credinle, tradi%ii, obiceiuri, drepts'au Intrupat In monumente scrise si autentice. Negresit, el nu vanesocoti invalamintele etnografiei (nu exista fapte care ar puteafi disprquite de savant), ci le va aseza la locul lor adevarat. Inloc de a face din ele centrul de greutate ale cercetarilor sale, elnu le va folosi indeobste decat ca un adaos al celor ce datoreste

147

,:a

pu-tintA,

ali

ck

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA

istoriei sau, cel putin, se va sill ea le confirme prin acestea din urma.Nu numai ca el va margini astfel, Cu mai mult discernamant, in-tinderea comparatiilor sale, ci le va manui cu mai multa critica ;caci, prin aceea chiar ca se va lega de un ordin restrans de fapte,el va puteh sa le controleze cu mai multà grija. Fara indoiala, eln'are sa refaca opera istoricilor; dar el nici nu poate sa primeascaIn ipasiv s in toata voia informatiile de care se slujesta.

Nu trebuie insa s credern ea sociologia ar fi intr'o stare de in-feriaritate simtitoare fatá de celelalte §tiinte, fiindca ea nu se poateslul cleat de un singur procedeu experimental. Acest neajunseste, inteadevar, rascumparat de bogalia variatillor care se oferaspontan comparatiilor sociologului 0 de care nu se afla nici unexemplu In celelalte regnuri ale naturii. Schimbarile care se petrecintr'un organism dealungul unei existente individuale sunt putinnumeroas i foarte restranse ; acele ce se pot provoch artificialfara a distruge vieata sunt i ele cuprinse in margini inguste. E dreptca s'au produs unele mai insemnate in §irul evolutiei zoologice,dar ele n'au lasat deck urme rare §i intunecoase 0 este Inca maigreu de a regasi conditiile care le-au determinat. Dimpotriva. vieatasociala este un §ir neintrerupt de transforrnari, paralele cu altetransformari in conditilie existemei colective ; jar la indemananoastra n'avem numai pe cele care se raporta la o epoca recenta,oi un mare numar din _cele prin care au trecut popoarele disparutene-au ajuns pang astazi. Cu taate lipsurile sale, istoria omeniriieste cu totul mai limpede si mai deplina decat aeeea_ a spet,eforanimale. Mai mult Inca, exista o multime de fenomene sociale carese produc In toath intinderea societatii, dar care iau forme feluritedupa regiuni, profesiuni, confesiuni, etc. Ao sunt, de pilda, crima,suicidul, natalitatea, nuptialitatea, economia, etc. Din diversitateaacestor medii speciale rezulta, pentru fiecare din aceste ordine defapte, serii noua de variatii, in afara de cele pe care le produeeevolutia istorica. Daca deci sociologul nu poate intrebuinta ,cuo egala eficacitate toate procedeiele cercetarii experimentale,gura metoda, de care el trebuie aproape sa se slujeasca cu inlatu-rarea celorlalte, poate In mainile sale sa fie foarte rodnica, caci elare, spre a o pune In lucru, mijloace neasemuite.

Insa ea nu produce rezultatele ce cuprinde decat daca este prac-ticata cu rigoare. Nu se probeaza nimic cand, cum se intampla148

_chip

sin-

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA PRODUCEREA PROBEI

a§a de adesea, te multume§ti a arata prin exemple mai multori mai putin numeroase ca, in aceste cazuri risipite, faptele auvariat a§a cum vrea ipoteza. Din aceste concordante sporadice 0fragmentare, nu se poate trage nici o concluzie generala. A exem-plifica o idee nu insearank a o demonstrh. Ceeace trebuie, este sacompari nu variatii izolate, ci serii de variatii, constituite regulat,th caror termeni se leaga unii cu altii printr'o gradatie a§a de con-tinua pe cat e posibil, 0 care -mai mult sa fie de o intindere sufi-cienta. Caci variatiile unui fenomen nu ingadue sa indici de acololegea cleat daca ele txprima larnurit chipul In care el se desvoltain imprejurari date. Pentru aceasta lush', trebuie sa existe intreele acela§ §ir ca intre momentele felurite ale aceleia§ evolutii natu-rale, mai mult chiar ca aceasta evolutie pe care ele o figureaz&sa fie destul de prelungita pentru ca sensul ei sa nu fie indoelnie.

Felul insa in care trebuie &á fie alcatuite aceste serii se deosefbe0e dupa cazuri. Ele pot cuprinde fapte imprumutate sau unei0 aceleia§ societati-- sau la mai multe societati- de aceea§ spetasau la mai multe spete sociale diferite.

Primul procedeu poate ajunge, la nevoie, cand este vorba de faptede o mare generalitate 0 asupra carora avem informatii statisticedestul de intinse 0 variate-:- De pilda, apropiind curba care exprimamersul suicidului intr'o perioada de timp destul de lunga de va-riatiile ce infati§eaza acela§ fenomen diva provincii, clase, a§ezarirurale sau urbane, sexe, varste, stare civila, etc., poti ajungechiar fara a ,Intinde cercetarile dincolo de o singura tara, sastabile§ti legi ade_varate, de§i ar fi mai bine sa confirmi acesterezultate prin alte observatii facute asupra altor popoare de aceeaq'speta. Dar nu te poti multumi cu comparatii a§a de mIrginite decatcand se studiaza vreunul din aceste curente sociale care sunt ras-pandite in toata societatea, de0 variind dela un punct la altul.Cand, dimpotriva, e vorba de o institulie, de o regula juridic&Nail morala, de un obiceiu organizat, care este acela§ 0 functioneazaIn acela§ chip pe toata intinderea tarii 0 care nu se schimba cleatIn timp, nu te poti inchide in studiul unui singur popor ; caci, atunci,n'ar fi ca materie a dovezii cleat o singura pereche de curbe para-lele, anume acelea care exprima mersul istoric al fenomenului con-siderat 0 al cauzei presupuse, dar In aceasta singura societate.Negre§it, chiar acest singur paralelism, dac& este constant, este

149

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODI

Inca un fapt insemnat, dar n'ar putea el singur sa constitue o dc-monstraie.

nand sá intre in socoteala mai multe popoare de aceeas spep,ai la indemana deja un camp de comparatie mai intins. Mai intaiu,se poate confrunta istoria unuia prin aceea a altora i vedea clackla fiecare din ele luate aparte, acelas fenomen evoluiaza in timpIn functie de aceleasi conditii. Apoi se pot stabill comparatii intreaceste felurite desvoltari. De pilda, se va determina forma pe carefaptul studiat o iea la aceste diferite societal*" In momentul candel ajunge in culmea sa. Fiindca, desi apartinand aceluias tip elestint taus individualitati deosebite, forma aceasta nu este pretu-tindeni aceeas ; ea este mai mult sau mai putin accentuata, dup.&cazuri. Se va capata astfel o noua serie de variatii ce se vor apropiade cele ce prezinta, in acela§ moment si in fiecare din aceste tari,condi-Pa presupusa. Astfel, dupa ce-am urmarit evolutia familieipatriarhale dealungul istoriei Romei, Atenei, Spartei, se vor randuiaceleasi cetali dupa gradul maximum de desvoltare ce atinge lafiecare din ele tipul acesta familial si se va_ vedea apoi daca, inraport cu starea mediului social de care el pare a depinde dupaprima experienta, ele se clasifica Inca In acelas- fel.

Insa chiar si aceasta metoda nu poate fi deajuns. Ea nu se aplica,de fapt, decat la fenomene care s'au produs in timpul vieii popoa-relor comparate. Dar o societate nu-si creiaza pe deantregul orga-nizatia sa ; ea o primeste, In parte, facuta gata dela cele care auprecedat-o. Ceeace ii este astfel transmis nu este, in cursul istorie"sale, produsul nici unei desvoltari, prin urmare nu poate fi ex-plicat clack' nu iesi din limitele spetei din care ea, face parte. Sin-gure, adausurile suprapuse la acest fond primitiv i care-1 transformapot fi tratate in acest chip. lush., cu cat te ridici pe scara sociala,cu atat caracterele castigate de fiecare popor sunt putin lucruturi de caracterele transmise. Este, dealtfel, si condi-pa oricarmprogres. Astfel, -elementele noua ce-am introdus in dreptul dome-stic, dreptul de proprietate, morala, dela inceputul istoriei noastre,sunt relativ putine si neinsemnate, comparate cu cele pe care n'le-a lasat trecutul. Noutatile care se produc astfel n'ar putea dee'sa fie intelese, daca nu s'au cercetat mai intaiu aceste fenomenemai fundamentale care le sunt radacinile si ele nu pot fi studiatecleat cu ajutorul unor Comparatii mult mai Intinse. Spre a puteh150

ala-.

www.dacoromanica.ro

REGULE PRIVITOARE LA PRODUCEREA PROBEI

explich starea actuala a familiei, a casatoriei, a proprietalii, etc.,ar trebui sa §tim care le sunt originile, care sunt elementele simpledin dare sunt cornpuse acestc institulii §i,. acnpra acestor puncte,istoria comparata a marilor societati europene n'ar putea srt neaduca man lämuriri. Trebuie sà ne intoarcem mat Inapoi.

Prin urmare, spre a da seama de o institulie sociala apaqinandla o speIa determinata, se vor compara formele deosebite ce eainfali§eaza, m numai la popoarele de aceasta speca, ci In toate spe--cele anterioare. E vorba, de pilda, despre organizapa domestica?Se va constitui mai intaiu tipul cel mai rudimentar care a existatvreodata, spre a urmari apoi pas cu pas chipul in care el s'a corn-plicat treptat. Metoda aceasta, care 's'ar puteh chema genetica,ar da dinteodata analiza §i sinteza fenomenului. Caci, pe de oparte, ea ne-ar aratâ in stare disociata elementele care-1 compun,prin aceea numai ca ne-ar face sa le vedem adaugandu-se succesivuncle la altele §i, in acela§ timp, mulIurnita a cestui larg camp decomparaVe, ea ar fi mult mai in stare sa determine condiVile decare depind formarea §i asocialia lor. Prin urmare, un fapt socialde oarecare complexitate nu se poate explicet d,ecdt cu condiliaurmarefti desvoltarea integrala prin toate spetele sociale. Saciologiacomparata nu este o ramura particulara a sociologiei; este insa§sociologia, intru cat ea ince,teaza de a fi numai descriptiva §ite§te sä dea socoteala despre fapte.

In cursul acestor comparaiii intinse, se savar§e§te adesea o gre-§ala care le fal§ifica rezultatele. Uneori, pentru a judeca direqiain care se desvolta evenimentele sociale, s a intamplat ca s'a com-parat deadreptul ce se petrece in declinul fiecarei spe/e cu ceeacese produce la inceputul speei urmatoare. Procedand astfel, s'acrezut a putea sa se zica, de pilda, ca slabirea credinIelor teligioase§i a oricarui traditionalism nu putea fi niciodata cleat un fenomentrecator in vieala popoarelor, fiindca el nu apare decat in timpulcelei din urma perioade a existenfii lor spre a inceth indata ce oevoluIie noua reincepe. Insd, cu o astfel de metoda, e§ti expussa iei drept mersul regulat §i necesar al progresului ceeace esteefectul unei cu totul alte eauze. Inteadevar, stal.ea in care se aflao societate tanard nu este simpla prelungire a starii in care ajunse-sera, la sfarOtul carierii lor, societa Ole pe care le inlocue§te, ciprovine in parte din aceasta -Liner* chiar care impiedica pro-

151.

sd-i

%in-

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODI

dusele experiewlor facute la popoarele anterioare de a fi toateasimilabile 0 de folosit imediat. Astfel copilul prime§te dela parinIii&di facultaIi i predispozicii care nu intra in joc cleat tarziu inviea/a sa. Este deci cii putinla, spre a relua acela§ exemplu, caaceasta Intoarcere a tradilionalismului ce se observa la inceputulfiecarei istorii sa fie datorita nu acestui fapt c o dare inapoi a ace-luia§ fenomen nu poate fi niciodata decat trecatoare, ci condiIiilorspeciale In care se gase§te a§ezata orice societate care Incepe.Comparapa nu poate fi demonstrativa cleat elimiri& acest factoral varstgi care o turbura ; spre a ajunge aici, pa fi deajuns sd con-siderdm societagle ce se compard la aceeag perioadd a desPoluirii lor.Astfel, pentru a §ti in ce direclie evoluiaza un fenomen social, seva compara ce este el in tinerelea fiecarei spele cu ce devine intinerecea spe-cei urmatoare i dupa cum, dela una din aceste etapela- alta, el va infa14a mai multa, mai putina sau tot a-01a intensi-tate, vom spune ca el progreseaza, da Inapoi sau ramane in aceeastare.

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIEin rezumat, caracterele deosebitoare ale acestei metode sunt ur-

matoarele:Intaiu, ea este independenta de ori9ice filozofie. Pentruca so-

ciologia s'a nascut din marile doctrine filozifice, ea a pastrat obi9-nuinfa de a se sprijini pe vreun sistem cu care se gase9te astfelsolidara. AO ca ea a fost pe rand pozitivista, evolulionista, spiri-tualista, atunci and trebuie sa se multumeasca a fi sociologiefara nimic altceva. Am sta la indoiala chiar s'o nurnim nature-lista, afara daca n'ana vrea sa aratam prin aceea numai ca ea pri-ve9te faptele sociale ca explicabile in chip natural 9i, in acest caz,epitetul este destul de prisos, fiindca insemneaza numai ea sociologulface opera de 9-tiinfa 9i nu este un mistic. Noi respingem Insa cu-vantul, daca i se cla un inIeles doctrinal asupra esen-cei lucrurilorsociale, clack de pilda, se cauta a spune ea ele sunt reductibile laalte forle cosmice. Sociologia n'are de ales intre marile ipoteze care-clespart pe metafiziciani. Ea n'are sa afirme mai mult libertateacleat determinismul. Tot ceeace cere sa i se acorde, este ca prin-cipiul de cauzalitate se aplica la fenomenele sociale. Inca 9i acestprincipiu este pus de ea, nu ca o necesitate ralionala, ci numai caun postulat empiric, produs al unei inducciuni legitime. Deoarecelegea de cauzalitate a fost verificata in celelalte donaeni ale naturn,fiindca treptat ea 9i-a intins domeniul sau din lumen fizico-chimicala lumea biologica, e9ti indreptalit sa admiIi ea ea este deopo-triva de adevarata despre lumea sociala ; iar astazi este posibil saadaugam ca cercetarile intreprinse pe baza acestui postulat tindsa-1 confirme. Dar chestiunea de a 9-ti daca -natura legaturii cau-zale inlatura ori9ice contingenfa nu este rezolvita cu aceasta.

Dealtminteri, filozofia Insa9 are tot interesul in aceasta eman-cipare a sociologiei. Caci, cata vreme sociologul nu s'a desfacut

153

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA $1 REGULELE EI DE METODA.

indtajuns de filozof, el nu prive9te ludrurile Isociale cleat prin la-turea kr zea _mai general.% aceea prin care ele seamana mai multcu celelalte lucruri din univers. Daca fug sociologia astfel conce-puta poate sluji sa ilustreze cu fapte curioase o filozofie, ea n'arputea s'o Imbogaleasca cu vederi noua, fiindca nu arata nimicnou in obiectul ce-1 studiaza. In realitate Ins% daca faptele funda-mentale ale celorlalte domeni se regasesc. In domeniul social, aceastasub forme speciale care fac sa i se inIeleaga mai bine natura, fiindcasunt expresia lor cea mai inalta. Numai, spre a le privi sub aceastainfa/i9are, trebuie sa ie§im din generalitati ci sa intram in ama-nuntul faptelor. Astfel sociologia, pe masura ce se va specializa,va procura materialuri mai originale reflexiunii filozofice. Dejaceeace preceda a putut face sa intrevedem cum noliuni esenliale,precum acelea de spela, de organ, de funcOune, de sanatate §i deboard, de called §i de scop se infaliceaza aici sub o lumina cu totulnoua. Dealtfel, nu este sociologia oare menita sa puna in tot re-lieful sau o idee care ar putea fi baza nu numai a unei psihologii,ci a unei intregi filozofii, ideea de asociafie?

Fa la de doctrinele practice, metoda noastra ingadue i comandaaceeag independen/a. Sociologia astfel In/eleasa nu va fi nici indi-vidualista, nici comunista, nici socialista, in in/elesul ce se cla obic-nuit acestor cuvinte. Din principiu, ea nu va socoti aceste teoriicarora nu va putea sa le recunoasca valoarea ctiin/ifica, fiindcaele tind deadreptul, nu sa exprime faptele, ci sà le reformeze. Celpu/in, data se intereseaza de ele, e in masura in care ea le vedeca fapte sociale care pot s'o ajute a intelege realitatea sociala ma-nifestand trebuin/ele care muncesc societatea. Nu urmeaza ca artrebui sa nu se ocupe de chestiunile practice. S'a putut vedea,dimpotriva, ca preocuparea noastra constanta era s'o orientamaca ca ea sa poata duce la ceva practic. Ea Intalnwe necesar pro-blemele acestea la capatul cercetarilor sale. In* prin aceea chiarca ele nu sei infa/iceaza cleat in acest moment, ca prin urmareele se desfac din fapte ci nu din pasiuni, se poate prevedea c& tre-buie sa se puna pentru sociolog cu totul termeni cleat pentrumulime ci ca solu/ige, dealtfel pariule, pe care el le poate aducen'ar avea sa coincida Intocmai cu nici una din cele la care se oprescpartidele. Rolul Ina al sociologiei din acest punct de vedere tre-buie sá constea chiar In desrobirea noastra de toate partidele, nu154

alti

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIE

atat opunand o doctrina doctrinelor, cat facand spiritele sa do-bandiasca, In fata acestor chestiuni, o atitudine speciala pe carestiinta singur a. o poate da prin contactul direct al lucrurilor. Shi-gura inteadevar, ea ne poate invata sa tratam cu respect, darffira de fetisism, istorice oricare ar fi ele, facandu-nesa simtim ce au ele totodata necesar i provizoriu, forta lor de re-zisten; i variabilitatea lor nesfarsita.

In al doilea rand, metoda noastra este obiectiva. Ea este stapa-nita in intregime de ideea aceasta ca faptele social& sunt luernri9i trebuie sa fie tratate ca atare. Fara indoialà, acest principiu seregaseste, sub o forma cam deosebita, la baza doctrinelor hti Comtesi Spencer. Dar acesti mari ganditori i-au dat formula teoretica,mai curand decal au pus-o in practica. Ca sa nu ramana literamoarta, nu ajungea sa o promulge ; trebuia sa faca din ea bazaunei intregi discipline care sa iea pe savant in momentul chiarin care incepe cercetarile sale si care sa-I insuteasca pas cu pasin toate demersurile lui. Noi ne-am silit sa alcatuim disciplinaaceasta. Am aratat cum sociologul trebuia sa indeparteze notiunileanticipate ce aveh despre fapte spre a se pune in fata faptelor chiar ;cum el trebuia sa le atinga prin caracterele lor cele mai obiective ;cum trebuià sa le ceara chiar lor mijlocul de a le impartl in &Ana-toase i morbide; cum, in sfarsit, trebuià sa se inspire din acelas'principiu in expliearile ce incerca ca i in chipul in,. care dovedeaaceste explica%ii. Caci indata ce ai sentimentul ca te afli In fataunor lucruri, nu te mai gandesti chiar sa le explici prin calculeutilitare i nici prin rationamente de nici un fel. Se intelege preabine departarea ce exista intre asemenea cauze i -asemenea efecte.lIn lucru este o forgt care nu poate fi produsa decat de o alta forta.Se cauta deci, sp're a da seama de faptele sociale, energii capabilesa le produca. Nu numai explicarile sunt altele, ci ele sunt altfeldemonstrate, sau mai bine atunci nu mai simii nevoia sa le demon-strezi. Daca fenomenele sociologice nu sunt cleat sisteme de ideiobiectivate, a le explica inseamna a le gandi din .rnau In ordinealor logica i aceasta explicare este pentru sine propria sa dovada ;cel mutt poate fi prilej s'o confirmi prin cateva exemple. Din contra,numai experiente metodice ar putea smulge lucrurilor secretul lor.

aaca Insã privim faptele sociale ca lucruri, inseamna ca lucrurisociale. A treia latura earacteristica a metodei noastre este de a fi

155

instctniiiie

www.dacoromanica.ro

SOCIOLOGIA I TIEGULELE EI DE METODA

exclusiv sociologica. S'a parut- adesea cä aceste fenomene, din pri-cina extremei lor complexitki, sau ca erau refractare tiinei, sauca nu puteau sâ intre in ea deck reduse la condiPile kr elemen-tare, fie psihice, fie organice, adica desbrdcate de propria lor na-tura. Am eautat, dimpotrivg, sa stabilim ca era cu putinIa sa letratam stiinpficeste fka a le falai nimic din caracterele lor spe-cifice. N'am primit chiar sIt reducem imaterialitatea aceasta suigeneris care le caracterizeaza la aeeea, deja complexa totus, a fe-nomenelor_ psicologice ; cu a-tat mai mult ne-am interzis s'o absor-bim, pe urma §colii italiene, In proprietkile generale ale materieiorganizate 1). Am facut sa se vada' ca un fapt social nu poate fiexplicat deck printr'un alt fapt social si, in acela§ timp, amaratat cum acest fel de explicare este posibil facand din mediulsocial intern motorul principal al evolu-Pei. colective. Sociologia nueste deci anexa nici unei alte ; ea este insas o stiinfa deosebitasi autonoma, iar sentimentul 'a ceeace are special realitatea socialaeste chiar atilt de necesar sociologului hick singura- o cultufain deosebi sociologica poate sa-1 pregatiasca la imelegerea faptelors o ci al e.

Noi socotim ca acest progres este cel mai insemnat dintre celecare-i raman de facut sociologiei. Fara Indoiala, cand o stiitqae pe cale de a se naste, esti obligat, spre a o face, sa te referi la sin-gurile modele care exista, adica la §tiimele deja formate. Se afla acoloo comoara de experieme facute gata, pe care ar fi nesocotit sItnu le folosim. Cu toate acestea, o §tiinIt nu se poate privi ea de-finitiv constituita deck cand a ajuns a-si face o persoualitata sri-dependentIt. Caci ea n'are rapune de a fi deck daca- are ca ma-term o ordine de fapte pe care nu le studiaza celelalte stiinle. Dareste cu neputima ca acelea0 noPuni sa poen' convenl in totul lalucruri de natura deosebita.

Acestea ne par a fi principiile metodei sociologice.Acest total de reguli va parea poate complicat farIt de folos,

daca-1 compari cu procedeiele care sunt obisnuit intrebuiMate.Tot aéest aparat de precauPi poate sa peed prea muncit pentruo §tiin-p care, pAna aici, nu cereh nimic, dela cei ean l. se consacrauei, deck o cultura generala i filozofica ; 0 este, inteadevar, sigur

1) S'a fácut deci rim calificAnd metoda noastra ca materialistit.

156

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIE

ca punerea In practica a unei astfel de metode n'ar puteh avehca efect sfi raspandiasca curiozitatea lucrurilor sociologice. Cand,drept condiVe de iniliere prealabila, se cere oamenilor de a se des-face de conceptele ce sunt obipuici sa aplice unei ordine de lu-cruri, spre a le gandi din nou cu alta munca, nu te pqi a§teptasa recrutezi o .clientela numeroasa. Dar nu e acesta scopul la carenazuirn. Credem, din contra, cá momentul a venit pentru socio-logie sa renunIe la succese de Jume a0 z;cOnd, 4.i de a lua cars e-terul esoteric care se potrive*te oricarei- tiinTe. Ea va dobandiastfel In demnitate §.1 in autoritate ceeace va pierde poate in po-pularitate. Caci atat cat ea ramâne amestecatil in luptele parti-delor, atat cat se mu4umeQte sa elaboreze, cu rnai multa logicadecat omul de rand, ideile comune §i care. prin urmare, nu presu-pune nicT o competenta speciala, ea nu este In drept sa vorbiascadestul de tare spre a face pasiunile §i prejudecalile sa taca. De sigur,

este Inca departe timpul In care ea va putea sa joace In fapt acestrol; cu toate acestea, trebuie sa lucram de acum spre a o face ca-pabila sa-1 Indeplineasca Intr'o zi.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIISociologia lui E. Durkheim de C. Sudeteanu (pag. 5)Prefata editiei Intilia (pag. 30)Prefata editiei a doua (pag. 32)

INTRODUCERE (pag. 46)Starea rudimental% a metodologiei fn stiintele sociale. Obiectul lucrArii.

CAPITOLUL I (pag. 47)Ce este un fapt social?

Faptul social nu se poate defini prin generalitatea sa InlAuntrul socie-VOL. Caractere deosebitoare ale faptului social: 10) exterioritatea cu privirela constiintele inclividuale ; 20) actiunea coercitivA ce el exercia sau este sus-ceptibil sA exercite asupra acestor constiinte Insele. Aplicarea definitiei acesteiala practicele constituite si la curentele sociale. Verificarea acestei definitii.

Alt chip de a caracterizA faptul social: starea de independentä In care else gAsesto cu privire la manifestArile sale individuale. Aplicarea acestci ca-racteristici la practicele constituite si la curentele sociale. Faptul social se ge-neralizeazA fiindcA este social, nici de cum el nu este social fiindcil este general.Cum aceastA a doua definitie intrA In prima.

Cum faptele de morf ologie socialA intrA 4n aceas a definitie insai. Formulageneralà a faptului social.

CAPITOLUL II (pag. 56)Regule privitoare la observarea faptelor sociale.

RegulA fundamentalA: A trati faptele sociale ca lucruri.Faza ideologica pe care o strAbat pate oiintele si in cursul cAreia ele ela-

boreazA notiuni vulgare si practice, In loc de a descrie si a explichlucruri. Pentru ceaceastA fazA trebuia sa se prelungeasca In sociologie mai mult hie& deck incelelalte stihrte. Fapte Imprumutate din sociologia lui Comte,- din aceea a luiSpencer, din starea actualA a moralei si a economiei politice si arkAnd ea aceststadiu n'a fost Inca depAsit.

Motive pentru a-1 depAsi: 1°) Faptele sociale trebuie si fie tratate ca lu-cru,ri fiinda ele sunt date imediate ale stiincii, pe cAnd ideile, a cAror desvol-

158

www.dacoromanica.ro

tare aunt socotite, nu aunt date direct. 20) Ele au toate caracterele lu-

Analogii ale reformei acesteia cu aceea care a transformat de curAnd psi-cologia. Motive de a ape* in viitor, un progres repede al sociologiei.

II. Corolare imediate ale regulei precedente: 10) A depArtà din stiintAtoate prenotiunik. Despre punctul de vedere mistic care se opune aplicAriiacestei regule.

2°) Modul de a constitui obiectul pozitiv al cereetArii: a grupi faptele dupàcaracterele kr exterioare comune. Raporturi ale conceptului astfel formatcu coneeptul vulgar. Exemple de greselile la care te expui netinAnd seaniàde aceastA reguIà sau aplicAnd-o rAu: Spencer si teoria sa asupra evolutieicAsAtoriei ; Garofalo si definitia sa a crimei ; eroarea comunA care refuzá socie-talilor inferioare o moralA. Exterioritatea caracterelor care infra In acestedefinitii initiale nu constitue un obstacol la explicarile

30) Aceste caractere exterioare trebuie pe deasupra sA fie cat mai obiectiveposibil. Mijlocul de a ajunge la aceasta: a privi faptele sociale prin partea incare se infAtiseazA izolate de manifestArile kr individuale.

CAPITOLUL III .(pag. 81)Regule privitoare la deosebirea dintre normal fi patologic.

Utilitatea teoreticA i practica a acestei deosebiri. Trebuie ca ea sA fie po-sibild stiintificeste pentru ca stiinta sä poatA sluji la directiunea conduitei.

I. Cercetarea criteriilor Intrebuintate obiqnuit: durerea nu este semnuldistinctly al boalei, cAci ea face parte din starea de sAnAtate ; nici micsorareasortilor de supraviquire, cAci ea este produsa uneori de fapte normale (bAtrA-net; etc.) si oa nu rezultà necesar din boalà ; mai mult, criteriul acesta estefoarte adesea inaplicabil, mai ales In sociologie.

Boala deosebita de starea de sAnAtata ea anormalul de normal. Tipulmijlociu sau specific. Necesitatea de a tineh socotealA de varsta spre a deter-minh daca faptul este normal sau nu. Cum aceastA definitie a patologiculuicoincide In general cu conceptul curent al boalei: anormalul este accidentalul;de ce anormalul, In general, constituie fiinta In stare de inferioritate.

II. Folosul de a verifich rezultatele metodei precedente cautAnd cau-zele normalitAlii faptului, adica al& generalitatii sale. Necesitatea de a pro-cedi la aceastil verificare and e vorba de fapte raportAndu-se la societati carenu si-au ispravit istoria kr. De ce acest al doilea criteriu nu poate fi intrebuintatdecAt cu titlul complimentar i in al doilea rand.

Enuntarea regulelor.III. Aplicarea acestor reguli la cAteva cazuri, in-deosebi la chestiunea

crimei. De ce existema Unei criminalitAli este un fenomen normal. Exemplede greseli In care cazi, cAnd nu urmezi aceste regule. Stiinta lugs &vine impo-sibild.

CAPITOLUL IV (pag. 103}Regale relative la constituirea tipurilor sociale.

Deosehirea normalului i anormalului implica constituirea de spete so-ciale. Utilitatea acestui concept de spetA, mijlocitor Intre notiunea de genushomo i aceea de societati particulare.

159

egului.

ctiintifice.

www.dacoromanica.ro

I. Mijlocul de a le constitui nu este sil procedezi prin monografii. Impo-sibilitatea de a ajunge pe aceastA cale. Inutilitatea clasificArii care ar fi con-struitä astfel. Principiul metodei de aplicat: a distinge societatile dupA gradulkr de compunere.

II Definitia societatii simple: horde-. Exemple de cAteva chipuri incare societatea simpla se compune cu ea ins4 §i compusele sale intre de.

Inlduntrul spetelor astfel constituite, a distinge varietati, dupA cum seg-mentele compozante au tendinta a se uni sau nu.

Enuntarea regulei.III. Cum ceeace preceda demonstreazA cä sunt spete sociale. Diferente

in natura spetei din biologie §i din sociologie.

CAPITCILUL V (pag. 113).Regule relative la explicarea laptelor sociale.

I. caracterul finalist al explicArilor obi§nuite. Utilitatea unui fapt nu-iexplica existenta. Dualitatea celor douA chestiuni, stabilità prin faptele desupravietuire, prin independenta organului §i a functiunii §i diversitatea de ser-vicii ce poate face treptat o aceea1 institutie. Necesitatea cercetdrii cauzeloreficiente ale faptelor sociale. Importanta preponderantA a acestor cauze Insociologie, demonstratà prin generalitatea practicelor sociale, chiar §i cele maiamanuntite. Cauza eficienta trebuie sA fie deci determinath independent defunctiune- De ce prima cercetare trebuie sA preceadA pe a doua. Utilitateaacesteia urmA.

If. 4 Csracterul psicologic al metodei de explicare urmatA in general.AceastA m'è-todà nu tine seamA de natura faptului social care este ireductioilAla fapte pur psihice in virtutea definitiei sale. Faptele sociale nu pot fi expli-cate decat prin fapte sociale.

Cum se face sä fie a§A, de§i societatea n'are ea materie deck conitiinteindividuale. Importanta faptului asociatiei care da naltere unei fiinte nouA§i unei noui ordine de realitati. Intreruperea dintre sociologie §i psicologie,analoaga cu aceea care sepal% biologia de Itiintele fizico-chimice.

DacA aceastA propozitie se aplicA la faptul formArii societatii.Raport pozitiv al faptelor psihice gi al faptelor sociale. Primele sunt ma-

teria nedeterminatà pe care factorul social o transformA: exemple. Dacti so-ciologii le-au atribuit un rol mai direct in geneza vietii sociale, este fiindcAau luat ca fapte pur psihice star.' de conOinta care nu sunt decAt fenomene so-ciale transformate.

Alte dovezi in sprijinul aceleia§ propozitii: 10 Independenta faptelor so-ciale fatA de factorul etnic, care este de ordine organico-psihicA ;-.20) evolutiasocialà nu este explicabilA prin cauze pur psihice.

Enuntarea regulilor In aceastA privinta. Fiindcà aceste re.bule sunt ne-socotite explicArile sociologice au un caracter prea general care lediscrediteazil.Necesitatca unei culturi propriu sociologice.

III. Importanta primarà a faptelor de morfologie socialA in explicarilesociologice: mediul intern este originea oricArui proces social do oarecare In-

160

din,

www.dacoromanica.ro

semnittate. Rolul in deosebi de preponderant al elementului uman din acestmediu. Problema sociologicA constA deci mai ales in a gas' proprietAtile acestuimediu care au cea mai multA actiune asupra fenomenelor sociale. DouA fe-luri de caractere rAspund in particular la aceastA conditie: volumul societAtii§.1 densitatea dinamicA mAsuratà prin grad,ul tendintei de unificare al segmen-telor. Mediile interne secundare ; raportul kr Ti mediul general 1i cu detaliulvieii colective.

Importanta acestei notiuni a mediului sociaL Dacä nu se prime§te, sociologianu mai poate stabili raporturi de cauxalitate, )ci numai raporturi de succesiune,nepermitând prcviziunea Olin/Hied": exemple irnprumutate dela Comte qiSpencer. Importanta aceleia§ notiuni spre a explica cum valoarea utilA a prac-ticelor sociale poate varia fArA sA depinda de oranduiri arbitrare. Raportulacestei chestiuni cu aceea a tipurilor sociale.

Viata socialft asi fel conceputA depinde de cauze interne.IV. Caracterul general al acestei conceptii sociologicei Pentru Hobbes,

legAtura dintre psihic §i social este sinteticA §i artificialA; pentru Spencer §ieconomilti, ea este naturalà, Inca analiticA; pentru noi, ea este naturalA §i sin-teticA. Cum aceste douA caractere sunt concialibile. Consecinte generale carerezultA.

CAPITOLUL VI (pag. 141)

Regule relative la producerea probei.

I. Metoda comparati'vil sau experimentarea indirecta este metoda probeiin sociologie. Inutilitatea mctodei numitA istoricA de Comte. Raspuns obiec-tiilor lui Mill cu privire la aplicarea metodei comparative in sociologie. Im-portantd principiului: la un acelag elect corespunde totdeauna o aceeac cauth.

II. De ce, dintre procedeiele diverse ale metodei comparative, metodavariatiilor concomitante este instrumentul prin excelentA al cercetArii in so-ciologic; superioritatea sa: 1) intruat ea atinge legAtura cauzalá prin launtru;2) intruck ea permite intrebuintarea de documente mai alese §i mai bine cri-ticate. Sociologia, deii redusA a un singur procedeu, nu se gAse§te favä de alte§tiirrte intr'o stare de inferioritate din cauza bogatiei variatiilor de care dis-pune sociologuL Insä, necesitatea de a nu comparà cleat serii continui §i Itn-time de variatii, iar nu variatii izolate.

III. Diferite moduri de a compune aceste serii. Cazuri in care termeniikr pot fi imprumutati dela o singurA societate. Cazuri in care trebuie sA-i im-prumutAm dela societati diferite, dar de aeeea§ speta. Cazuri in care trebuiesä comparAm spete diferite. De ce cazul acesta este cel mai general. So-ciologia comparata este socioIogia insal.

Precautii de luat spre a evitit unele erori In cursul acestor compargii.

CONCLUZIE (pag. 153)

Caractere generale ale acestei metode:10. Independenta sa fatA de orice filozofie (independentA care este utilA

161

www.dacoromanica.ro

filozofiei Inas) 0 fag de doctrinele practice. Raporturile sociologiei cu acestedoctrine. Cum ea permite A domini toate partidele.

2°. Obiectivitatea sa.. Faptele sociaIe considerate ca lucruri. Cum acestprincipiu dorninA twit& metoda.

3°. Caracterul sAu sociologic: faptele sociale explicate pästrAnd totu.lispecificitatea lor ; sociologia ca stiin-tA autonomfi.

Cucerirea acestei autonomii este progresul cel mai Insemnat ce-i rAmAnede fAcut sociologiei.

Autoritatea mai mare a sociologiei astfel practicatit

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro