ioan bogdan - insemnătatea studiilor slave pentru români (1894)

5/16/2018 IOAN BOGDAN - Insemn tatea studiilor slave pentru rom ni (1894)

http:///reader/full/ioan-bogdan-insemnatatea-studiilor-slave-pentru-romani-1

1 1 " I I ~ i l l l ~ ~ ~ I I ~ I ~ l i ~ ~ i l l i l ] 1f ~ l i ~ ~ I I " 1CU58609482 -8588633



olumbia Ilntbtts ttpin tbt (:ttp of j}tbJ ~orkLIBRARY



.



INSEMNATATEA

S T U D I I L O R S L A V EPENTRU

A \,IROMINIDE

lOAN BOGDAN -Profesor la Univeraitatea din Bucurestf, membra corespon dcut al Academiel Romine

~i al Societalil de latoria ,i antichitatile ruse,tl de Ia Universitatea din Moscva.

BUCURE~TlEDITURA LIBRARIE[ SOCECU & Compo

21, Calea VictorieY, 211894.



Bogdan.

mal mare, dectt cea schijata in lee-tiunea mea introductiva. Convingereaaceasta m'a facut s'o public f~ra. niclo schimbare, adaoglnd numal cite vanote bibliografice sub text.



!Domnilor ,

Inainte de a incepe cursul anulutacestula, dati-nil voe sa va vorbescclteva cuvinte despre locul ce ocupapopoarele slave in istoria universals ~iromtna, despre studiile facute asupralor de straini, despre msemnatatea ceamare a acestor studil pentru not Ro-mini! ~i in sflrsit 'uespre modul cumcred en ca ar trebui facute in univer-.sitatea noastra, Aceste clteva cuvintevor servi de introducere la cursul de"limba paleoslovenica" i va vor arMain liniamente generale directiunea noi-lor studil ce ve~l ayea ocasie sa face~lde aci 'nainte.



-6-

Popoarele slave, care ocupa astazlin mase compacte aproape tntreg ostuli 0 parte din sudostul Europei i din-tre care unele a11 ajuns pana in veci-natatea Bavarier i SaxonieI, sunt una' x i din grupele cele marl de popoare in d 0-e u r 0pen e. Aeza ~l din tim purl preis-torice in esurile baltoase, ce se intinddela Carpatl spre ost, i atingind deo parte marea baltica. in vecinatate cupopoarele litvane i finice, de alta. partemarea neagra in vecinatate cu popoa-rele nomade de origine turana i ira-nics, Slavil a11 trait multa vreme tm-preuna, pastrtnd civilisatia comuns mo-tenita din trunchlul indoeuropean idesvoltlnd-o mal' departe conform cuindividualitatea lor etnica. Aceasta in-delunga convtetuire a popoarelor slavein timpurile prelstorice, care la diniItin pana in veacul I al eret 'cretine,explica nenumaratele puncte de atin-gere ce exista astazl intre feluritelesemintn slave, cu toate ca ele s'an des-



pllrtit unele de altele eel putln de 15veacurl. 1)In urma mi~c~ril celel marl a po-

poarelor germanice de la nord spresud-vest ~i a Hunilor dela ost sprevest, cunoscuta in istoria universalasub numirea de emigra!iunea po-poarelor, Slavil an fost tmpinst dinlocuintele lor primitive spre sud ~ispre L Jvest. Puterea de expansiune, ce se acu-mulase in timpul convrejuirit lor prinInmultirea populatiel ~i printr'un in-ceput de diferentiare in seminjn inde-pendente, fu pusa in miscare ~i Blaviltncepura a se Htti spre sud ~i sprevest. 0 parte din el an ocupat, incetcu incetul ~i pe nesimjite, cam dinveacul III - VII, toate 'partile locuite aztde Bulgarl, Sirb!, Slovenl, CehI, Mo-ravt, SlovacI, SorabI; a1til, ca Polonil

1 ) Asupra raportulul de Inrudire cu celelaltepopoare indoeuropene ~i asupra vietil lor comune,inainte de despartirea in semtntit, se poate cetl, de~icu multe reserve, Krek, Einleitung in die slavischeLiteraturgeschichte, ed. 2, 1887, cartea I, cap. I, II.



-8-

i Ruil, au ramas in locuintele lor pri-mitive, H!.tinduse Polonii spre marea bal-tica, Rui1 spre Volga i marea neagra.Dupa a~ezarea lor in lacuintele cele

nona Sla vlt, unit mal curind, al~il maltarziu, unil de buna voe, altiI siIi~l prinarmele vecinilor i staplnitorilor, para-sira credintele lor pagtne i imprurnu-tara. in schimb religia crestina i 0mare parte din organisatia politica apopoarelor, tntre carl: s'an asezat, Ast-feliu vechla civilisatie paglna a Slavilorfacu loc cam prin veacul IX i X, launit chlar mal tarziu, unet tndoite ci-

Ivilisati! crestine: una rasariteana igreceasca, alta apuseana i romans 2).Acest dualism a avut 0 influentadefinitiva asupra desvoltaril istorice ul-

terioare a semintiilor slave. 0 parte') Cf.asupra acestuI lucru Pypin fjiSpasovie, Ge-

schichte der slaviehen Literaturen, Leipzig 1880,"introducerea" fjicapitolul despre nistoria popoarelorslave !,Iiunitatea lor nationala". (.Einleitung", page1 fji urm., .die Geschichte des slavischen Volks-stammes und die Frage der nationalen Einheit"pag, 28. fji urm.)



-9-

din ele ramasera sub influenta esclusivaa imperlulut bizantin, cum au fost Bul-garit, Strbil ~i Rusil, 0 alta parte ca-zura sub influenta statelor germane ia catolicismulul, cum au fost Slovenildin Panonia, Moravit ~i Cehil, Sorabili Polonif. Prepo nderam ia co oirsito area statelor crestine, ortodoxe san cato-lice, ~i slaba organisa,ie politica a po-poarelor slave in momentul ctnd aces-tea apar pe scena istoriel europene,lata eel dol factorl puternict, carl auimpledeeat 0 desvoltare naturala ~i in-dependenta a oivilisatiel vechr slavonei carl au facut ca Slavil stl joace panaaeum in raport ell numarul lor (astaztde 95 de milioane) un r01 foarte ne-insernnat in istoria culturet europene.o parte din el s'an absorb it foarte cu-rind in popoarele conlocuitoare: astfelius'a intimplat cu seminjiile pol abe ~ilechitiee din Germania de nord, astfeliuell Slovenil din Panonia ~i cu cel dinDacia; 0 alta. parte an fost subjugatlde popoare mal puternice, ca BulgariI



- 10-

de Bizantini, Borabil i Cehil de Ger-manl, Ruil de 'I'atarl, i au fost ~inutlin sclavie san se desvoltara in strtnsadependenta de organisatia staplnitorilor.Abla spre tnceputul timpurilor mo-

derne s'an ridicat la 0 insemnatate malmare C ehit, Po lonU * i Rui~; acestia allprodus 0 civilisatie proprie destul debogata, ce s'a rasfrlns chiar asupraaltor popoare europene. Pentru a citaciteva exemple, va aduc aminte demiscarea religioasa i reformatorica ahusitismulut, de perioada de inflorire aechotaeuce; La v echea universitate din Pra-ga, de misiunea civilisatorie a Poloniet norient, de pilda in Litvania i in Mol-dova, lar a Rusier , in Asia, d. p. Intrepopoarele fino-ugrice.Astaz! popoarele slave tind fie-care

cu multa rtvna sa.-l asimileze pro-ductele culturale ale celor-lalte popoaremal inaintate i mal putemice i vorsl1-lafirme eu toatele viaja lor indio.viduala, Tendinta aceasta se manifestade 0 potriva la cele libere, ca i la



-11-

celesubjugate. Unul dlntr'Insele este,precum ti~I C 'U to~il, un factor principalin actualul sistem de state al Europet ~idaca nu prin civilisatia, cel putin prinputerea sa atrage asupra sa serioasaatentiune a tuturor oamenilor luminatt.Putina Insemnatate politics i eul-turala, ce an avut popoarele slave intrecut, a fost causa de capetenie, cainva~a~il i oamenil de stat al Europei,inceplnd din timpurile eele mal vechli pana astazt, s'au ocupat eu ele numalincidental. ~tirile istorice asupra acestorpopoare sunt din pricina aceasta foartesarace ; pentru cele mal veehl timpurl,d. p. pentru inceputurile evulul mediu,aeeste tirl sunt eu totul nesufieiente. Nue dar de rnirat ca viata istorica a popoa-relor slave e foarte putin cunoscuta i eliparerile ee s'an seos la iveala in diferitetim purl asupra lor an fost de eele malrnulte ort ran intemelate i contrazica-toare. Daca ne mal gindlm la aver-siunea profunda. a popoarelor din vestulEuropel, mal ales a Germanilor, fa~a.



- 12-

de Slavl, ne vom explica u~or toateteoriile absurde, ce s'an pus in circulatiepana prin secolul nostru asupra originel~i istoriel Slavilor.Dar odata cu renasterea politica i

culturala a popoarelor slave (care re-nastere a fost' pana la un oare-carepunct resultatul contiintel originetlor comune) a inceput a fi studiatmal de aproape i trecutul lor. Delamodestele incercarl ale unul Dobrowsky,Kopitar, Vostokovs i cet-laltl slavit1dela sflrsitul secolulut trecut i tnce-

'-./ putul secolulul nostru, am ajuns, prinlucrarile unut Safarik, Miklosich, Srez-nevskij, Jagic, Daniele etc. a ayea astazto tntreaga tiintil a fi I 0 log ie 1 , s l a v e,a caret sfera cuprinde tot ce au gindit~i an produs pana acum popoarele slave,Intocmal cum filologia clasica se ocupaeu studiul productelor civilisatlunef greco-romane, filoJogia germanica cu studiulcivilisatiunet germane, . a. m. d. Fi-lologia slava se alatura astazt cu mo-destie, tnsa cu demnitate, pe I t n g : l suro-



- 13-

rile .el mal marl: filologia clasica, fllologiagermanica i filologia romanica. Aproapetoate universitatile marl din Europa po-sed de mal mul~l ant catedre de filologlaslava. Astfel Parisul, Oxfordul, Berlinul,Lipsca, Breslaul, Viena, Grazul, Buda-Pesta, Cracovia, Lembergul. Nu malvorbesc de universitatile slave, ca Praga,Agramul, Belgradul i toate cele dinRusia, unde filologia slava are in fie-careuniversitate mal mul~l representantt.Studiul limbilor, literaturilor, istorieti antichitatilor slave se afla astazl inmanila multor inva~a~I de primul rang,cum este Jagic la Viena, Leskien laLipsca, Bruckner la Berlin, Baudoinde Courtenay la Dorpat, Sobolevskij laPetersburg, Jirecek la Praga, 3) Malino-wski la Cracovia, Novakovic la Belgrad Gi multI al~n, carl prin cercetarile lor~tien~ifice au tiut sa destepte in sferelestrains Sla vilor interes i simpatie pentruI) In timpul din urma Jirecek a trecut la uni-versitates din Viena, lar Baudoin de Courtenay lacea din Cracovia.



- 14-

cunoasterea acestor popoare pana acumpre a despretuite,Daca filologia slava n'ar avea pentru

nol Romlnn decit interesul general, ceea tl are pentru Germani, Francejl sanEnglejl, ar merita sit atba un loc intrestudiile noastre universitare, ca 0 com-plectare necesara acelorlaIte studitistorice, filologice i linguistioe. Astazleste un lucru recunoscut de to~l, citistoricit Europet, mal ales al Orientululeuropean i at Bizantulut, precum ilinguistif, nu se pot dispensa de cuno-tinta limbilor slave.Filologia slava are insa pentru not

Romlnil 0 deosebita importanja, 0 im-portanja mal mare decit pentru toate

\) cele-lalte popoare nesla ve, de oare-cenot, abstractiune faclnd de Litvant, sun-tern singurul popor neslav in Europa,care am suferit 0 Inriurire directa istatomica din partea Slavilor, tmpru-

\, mutind ~i pastrind mal muIte secolelimba, literatura i cultura lor.Via~a noastra din trecut a fost de



- 15 -

prin veacul al 6-1ea tncoace intr'o ne-despartita legatura cu viata popoarelorslave, care s'an asezat in mijlocul iin jurul nostru. Inca din timpul inva-siunilor barbare ne-au gasit aci S l 0- LvenH, acea semintie slava, care dinlocuinjele comune i stravecht ale Slavi-lor s'an indreptat spre sudul Europet ~ian inundat mal tot teritoriul vechel Pa-nonit, Daciei tralane, Moesiilor, Dalma-~iel, Macedoniet, Noriculul i Illrloulut; a-cetl Slovenl ne-an gasit aci, s'au aezatintre no t i all trait cu nol la un loc, panace cu timpul Ell an lmprumutat limbanoastra, dindu-ne in schimb 0 parte dininstitutiile lor sociale i politice 4).Mal tarzit; am fost sub staplnirea

Bulgarilor in timpul primului lor4) Asupra Slovenilor din Dacia cf diferitele lu-crArl ale lui Miklosich, ca d. p. nSlavische Elementeim Rumunischen", introducerea, sau "Die Sprache

der Bulgaren in Siebenbiirgen" sau nFormenlebredel" altslovenischen Spracbe in Paradlgmen", tntro-ducerea, I } i gramatica lui comparatlva, tn diferitelocurl; nu de mult a tratat acest sublect ~i Kalinain Introducerea scrieril sale: Studyja nad historyjsj~zyka bulgarskiego, Krak6w, 1891.



- 16-

Imperia ~i am format lmpreuna cu dinilal doilea Imperia bulgar, care poartadin aceasta pricina i numele de im-periul rornlno-bulgar 0). Dela el. am tm -prumutat slujba bisericeasca slavona iImpreuna cu aceasta limba slavona inbiserica i in stat. Aceste trnprumuturtsunt foarte vechl , cact cele dinttlntirl istorice din evul mediu asupranoastra ne gasesc cu limb a slavona inbiserica i in stat. Toate rnanuscriptelevecht gasite in ~11.rilenoastre i scrisede Romtnl, precum i to ate actele voe-vozilor nostrit muntenl i moldovenl,sunt facute in aceasta limba.Aa dar toate manifestatiunlle inteli-

gentil romtnesti din primele veacun aleexistentij noastre politice independentepans in veacul al XVI se facean esclusiv

5 ) Asupra raporturilor noastre cu BulgariI e decetit Istoria Bulgarllor de C. Jlreeek, editia german aPraga 1876 !}i editla augmentata ruseasca Odesa1878. In urma au tratat acesta chestiune mal pelarg Miletic f,liAgura in studiul lor nDaco-Romini'(f,li literatura lor slava", Sofia 1893 (vol, IX dinSbornicul ministeriulul de culte bulgar),



-_ 17 -

in limba slavona. Ea a continuat a tra!i in veacul al XVII, ba, eu totul nune-am lapadat de dinsa dectt in veaculal XVIII, pentru a tmprurnuta 0 alta.limba straina, pe cea greceasca, Lite-rile slave le-arn pastrat, precum ti~I,pana mal acum 30 de anI.~i sit nu creden cit limba slavona

era la not 0 limba moarta, intrebuin-~atlt numal de popl in bisericl i dediact tu cancelariile domnestt, cum ested. p. astazt limba latina. in bisericilecatolice. Nu. De limba slavona se ser- L/vean Rominil- bine in~eles carturarit,adeca clerul mal malt i boerit inva.~a~l-rn afacerile lor zilnice. In aceasta limbase scriean oorespondentele private, za-pisele, foile de zestre, testamentele,documentele de moil i de judecit~l,eu un cuvint, toate actele scrise, citese oblctnutan pe vremurile acelea inrelatiunile dintre oarnenl. Ba ce estemal mult, in aceasta limbit este depusachlar istoriografla cea mal veche a ~il.-rilor noastre. Cronicaril i analitil mol-

2

J



- IS-

dovent l-ail scris cronicele i analelelor pana pe la sflrsitul veacului al XVInum at rn slavoneste.s) isuntem in drepta presupune c~ tot aa ail facu t cro -nicaril i analistii muntent in timpurilecele mal vechi.Dac:l dar limba slavona, fie in dia-J lectul bulgaresc, fie in eel rusesc, aslujit stramosilor nostrit drept mijloc"de comunicare a glndirel lor, nu sun terndatorl a 0 studia not astazt, eel carlne ocupam de istoria neamulut nostru,pentru a putea tntelege printr'insa scrie-rile ramase de la strabunl ? Cilel nimicdin tot ce s'a seris in perioada ceaveche a istoriel noastre nu putem tn-telege f:lr:l de dtnsa,Dar nu numat atita. Limba slavona,

Intrebulntata de strabunit nostrit cumtntrebuintam not astazl limba francezai germana, sail cum se tntrebuinta inepoca fanariota limba greeeasca, n'atrecut f1r:l sit lase urme adinct asupra

8) Vezl Vechile cronice moldovenestt pll.nll. IaUreehe", Bucurestl 1891.



- 19 -

limber romtnestt. Se ~tie prea bine, cesuma snorma de elemente slave posedelimba vorbita astazt de totl Rominil.Aceste elemente s'an introdus intr'insape doua c:11diferite: 1) prin contactulimediat ~i zilnic cu Slavil, mal ales cu Vvechil Slovenl, apol cu Bulgarit, Polonit

~i RlI~il, 2) prin hierarhia bisericeasca~i politica ~i prin Imprumuturl literare.Este incontestabil ca 0 mare parte

din termini! slavont tntrebuinjap detotl Romlnil, d. p. termini! privitorlla hierarhia bisericeasca, au treeut inlimba noastra pe cale literara; nu estetnsa mal putin adevarat ell multe cu-vinte de origine slava, atlt din dome-niul lumet din afara, cit ~i din domeniulstarilor sufletestt, le-arn luat direct dela Slavl, Ie-am Imprumutat, a~a zicind,din gura lor, tn tocmar cum ~i din~ilauimprumutat dela nolo suma de euvintetrnpreuna cu 0 suma de lucrurl, pecare le-an vazut intHa~daM la not. Esteun Jucru ~tiut ~i nu trebue sa insistamaci asupra lUI, e:1 mare parte din ter-



- 20-

mini! privitcn la viaja pastorala i laeconomia vitelor, cum sunt: catun, strun-gl1.,baciO, turrna, chlag, brlnza, urd a, zar,rinza etc., l-au luat Malorosit, Polonit, Slo-vacit, Cehil, Slrbit i Bulgaril dela not"),Este dar de neaparata trebumta ,pentru a studia lexiconul limbe! ro -

mine, 8l1.tim limbile slave, cu deose-bire limba paleoslovenica, lirnba bul-gara, strbeasca, malorosa, ruseasca ipolona, Lipsa acestor cunostinte la g e-neratia trecuta de invl1.~a~la fost causaca studiile noastre lexicologice au r11.-mas pana mal deunaz t aa de slabei defectuoase. Nu voiu ilustra aceastacu multe exemple, cact de buna seamafie-care din Dv. a avut ocasie sa ci-teasca destule in studiile sale de limbaromineasca. Etimologil ca a gre/Ji dinlat. gressus, nu din slav. gresiti, cagrinda din lat. grunda, nu din slav.grGda, dobinda din lat. do abunde

7 ) Asupra acestora se poate ceti Miklosich, Ueberdie Wanderungen der Rumunen tn den Dalmati-nischen Alpen und den Karpathen, Wien 1880.



- 21 -

"datl cu prisos", nu din slav. dob q d q ,etc. etc., se gasesc Cll droala in vechilenoastre tratate gramaticale i lexico-logice 8). N'are cineva decit sa la inmlna un dictionar romtnesc din celevechl, d. p. dictionarul de Buda de la1825 san Glossariul lut Maxim i Lau-8) Foarte bogat in etimologil de felul acesta esteraposatul MangIuca, ultimul representant al direc-~iuneI antislaviste in etimologia romina. La el ga-

sim etimologii ca urrnatoarele : 9 loa bIi nu derivil



- 22 -

rian de la 1871, i sa-l compare cudictionarul etimologic al l U I Cihac saucu Magnum Etymologicum al d-nulutHasdeu , ca sa constate la fie-care pa-gina progresul cel mare al etim o log ietromne , realisat prin aceste d oua lu-crart de merit. E adevarat e11.Oihac,prin tendinta lUI de a descoperi citse poate de multe cuvinte slavone inlimba romina - tendinta nascuta dinreactiunea impotriva celor ce cautatisa ascunda i sa. elimineze aceste ele-mente-a produs in unele sfere alepubliculut nostru 0 dispositie dujma-noasa i neincrezatoare fatj, de stu-diile slave. Aceasta a fost tnsa 0 dis-.R0si~ie trecatoare, In curind se vorcon vinge to~l - cact invl1tatil nostrlteel distins! de mult sunt convinst des-pre aceasta - ea. 0 cercetare serioasai aprofondata a materialulut lexicalal limbe! romine este eu totul imposi-bila fitrit limbile slave. Rornanistul ,eare vrea s11.se ocupe cu limba ro-mtna, trebue sit fie pana la un oare-



- 23-

care punet i slavist .. In intrunireaaeestor doua calit:1.tl consista merituleel mare al d-lut B. P. Hasdeu.Dar not n'arn tmprumutat dela Slavl

numal cuvinte, ci precum era naturals11 se intlmple in urma unel lungtconvtetulrt cu el, am imprumutat dejadin~il 0 suma de obiceturt, credinte, L I8upe,.sti,i~ i institu,U, care an ramas L/un bun statornic al poporulut nostru.Cine va fi lnceput sa-studieze 0 partedin datinele i obiceturile poporululromtn in comparatie cu ale altor po-poare, sa zicem d. p. obicelurile delahunt'l, a trebuit sa vada numal decitc11, dei ele se aseamana mult cu obi-celurile popoarelor celor mal indepar-tate, ele se apropie totu1 mal multde ale Slavilor din [urul nostru. Dacaatl rasfoi nNunta la Romlm" de dnulMarian, atl constata ca Rominil dinBanat an multe lucrun comune cuStrblt, Iar eel din Bucovina i Mol-dova eu Malorosit. Ast- felin se esplicacum de pe ltnga terminn de origine



- 24-

romana s'an Introdus in Banat termimslrbestl, Iar in Moldova i Bucovinatermini rusestl, care in unele pftrt1 sepastreaza tmpreuna cu eel vechl latinl,in altele msa au inlocuit cu totul peacestia. Ast-feliu asistenjil mirelut, carlde oblcel se numesc vatiJ,je~, /raflde mire san ctu em at or, se nu-mesc in Banat d ev er~, d iv e r ~ ,g tav erz, g ht a v er ~ (sirb. djever), tarasistentul nunulul se chlama tarisfat(slrb, stari svat ; svat =onviva nup-tialis): ambele numirl necunoscute inMoldova, Bucovina i Muntenia.In Moldova ~i Bucovina asistentul mi-

relut se chtama drujbu (rus. druzba, plsl.druzsba=sociil, asistenta miresel druse a.(rus. druzka socius, plsl. druzska=amlca),larvMS.ji~aenumita s/alJea (cf.rus.svacha~i deminutivul svasenska, pronuba). S.FL. Marian, op. cit. cap. 25.Din domeniul obiceturi lor juridieeavem un bun exemplu in institutia veche

a juratorilor, despre care s'a crezut laInceput ca este de origine curat romana,



- 25 -

mal tarztn msa s'a dovedit a fi un aseza-mint imprumutat de not dela Slavl, tarde acestia dela Germanf ").'I'endinta, ce a dominat pe mul~l

tnvl1~a~1at nostri) i domineaza chlarastazt pe unit, de a cauta radacinatuturor datinelor i obicelurilor noastrela Bomam - aceasta tendinja rasufla idin cartea citata a d-lul Marian - estecu totul greita.. Speram ea. aceasta con-vingere a noastra va gasi pe zi cemerge mal mult loc printre Invl1ta~ilnotriI i va inlatura multe din pre-judijiile generatiel trecute.Dar exemplul eel mal isbitor de

covtrsitoarea influenja a Slavilor ni-lda vechta noastra organisatie de stat.Inceptnd dela v 0 ev o et i go sp 0 d ar t(plsl, vojevoda i gospodars) pana lacet din urma en 6 j 1 : de sate (plsl.ksnezs}, aproape toate asezamintele

8 ) Vezl Hasdeu, Archivll. istoricii., vol, III, stu-dlul despre documentul lui ~tefa.n Dusan, ~i Xeno-pol, Convorbirl Literare, an. VII, "St;udil asupravechilor noastre a~ezi\minte".



- 26-

noastre vechi sunt san de origine slavasan posed pe llnga putinele elementsmostenite de la Romani 0 suma in-semnata de elemente slave. Ast-felinaristocratia este numita cu un numebulgaresc boerime, b 0 e r t (plsl. bol-jarim, san bojarirraj ; functiunile delacurtea domneasca erau designate inmare parte cu numin slavonestl: uor-nic (plsl. dvornik'x), postelnic (plsl,postelsntk-a), cluceriu (plsl. kljuCarh.),s t 0 l n ic (plsl, stolsnik-s): mal tarzinse ivesc i functium cu nume romt -netl, ca sp at ar, portar . c.; boernpurtan titlurile slave de jupan~ inMuntenia (plsl. zupan~) i pan~ in Mol-dova (ceho-pol, pan). Un studin temei-nic al tuturor acestor institutiunl vechlromtnestt nu se poate face fara 0cunostinja suficienta a antichitatilorslave. Lipsa desavtrsita a acestel cu-notin~e la eel mal multl din istoricitnotril de pana acum a fost singuracausa. ca. istoria noastra Interna san



- 27 -

istoria asezamintelor noastre vecht seafla Inca Intr'o stare foarte tnapotata.In sfirit, chiar daca Slavil n'ar fi

avut niel 0 influenja asupra vietHnoastre eulturale, Insu~l faptul ca amavut eu el rela'iun~ politice in-delungate ne-ar obliga sa Invl1.ta.mim-bile lor, pentru a putea studia aeesterelatlunt nu prin ochit strainilor, cums'a facut prea des pana acum, ei dinisvoarele originale ~i prin not tnine.Muntenia a fost in relatiunt eu Bul-garil i SlrbH, Moldova eu Polonil iRui1, tar to~l Rominil inainte de con-stituirea lor in prineipate eu feluriteseminjf! slovenestl de dineoaee i dedincolo de' Dunare. Istorieul rom ineste dator prin urmare sl1. cunoascalimbile aeestor popoare, daca voesteea studiile sale asupra istoriel rominesa. nu fie unilaterale i gresite, E dreptca materialele istorice bulgares t r isirbest; nu sunt nicl prea numeroase,niel prea importante, cele polone insa.i rusesn sunt aa de bogate, Inclt



- 28 -

fiU"llutilizarea lor este imposibila on-ceistorie romineasca, care ar avea pre-ten~ia. de a ft complecta. Daca a in-trebuinja 0 comparatie, a zice ca llm-bile slave sunt pentru istoricul romintot aa de indispensabile, cum estelimba greceasca pentru istoricul bizan-tin sau limba latineasca pentru istori-cul evulut mediu in apusul Europel.~i cu to ate acestea, celor mal multl.din istoricil nostril le-a lipsit cunotin~alimbilor slave. 0 indreptare simtitll inaceasta privire s'a produs in ultimulpatrar de secol prin lucrarile i publi-capunile d-lul Hasdeu. D-sa are meri-ritul de a ft fost primul intre Rominl,care s'a folosit de bogatele sale cuno-tinte in domeniul limbilor slave pen-tru studiul istoriet romlne i care ne-afacut cunoscute pentru Intlias data 0suma de isvoare pretioase, despre carerestul Inv:1tatilor notril nu puteanaveacunostinta, sail daea avean, nu Ie puteanfolosi. N'am dectt sll va arnintesc colecjiade documente alese slavo-romtne din Ar-



chiva Istorica a Romtniet , de cronica mol-dopolona publicata tot acolo ~ide 0 sumade acte icorespondents In limbt slave, cese cuprind in Archiva, In Columna lutTralan i in celelalte publicatiunl aled- lu t Hasdeu. Acela merit tl are ra.-posatul episcop Melchisedec, care inCronica Husilor, in Oronica Romanulul,in Analele Academiet Romine, In Ar-chiva pentru Istorie, Archeologie iFilologie i in alte publicatit mal rna-runte a scos la lumina multe docu-cumente, notite istorice, vie~l de sfin~letc., in originale slavone i in tradu-cerl. Tot aa d-nul Tocilescu in Re-vista pentru Istorie, Archeologie iFilologie a cautat sa dea un loe decapetenie isvoarelor slavone i sa. Ieutilizeze in studiile sale de istorie ro-mtna. Acelas lucru it facuse cu mult mal'nainte d-nul Odobescu In Revista Ro-mina, unde se gasesc ctte-va descrierlde manuscripte i tiparitun vechl sla-vo-romine. Astaz; suntem fara Indoealape 0 cale mal buna dectt acum 30 de



- 30-

ant, i e de sperat ca cu introducereastudiilor slave in universitatile noastrevom face progrese i mal marl inaceasta directiune,Cam acesta este interesul general

ce presenta limbile slave In cadrulstudiilor noastre universitare. Am tre-cut cu vederea peste folosul eel marepractic, ce l'am putea trage din cu-noasterea mal de aproape a limbilorslave mod erne, de oare-ce studiile uni-versitare n'an a face cu trebulntele prac-tice ale vietH, ci cu exigentele tiin-telor istorice.Rasptndirea studiilor teoretice va

uura tnsa foarte mult mvatarea practicaa limbilor slave, care nu poate fi nictde cum in dauna noastra,Dela renasterea noastra politica in-

coace, not am intrerupt aproape cutotul relatiile cu popoarele slave dinprejur, am nesocotit i nesocotim cudesavirsire tot ce se petrece la din-sele. Doua din ele, Bulgarit i Sirbil,sc~pa~l de jugul turcesc, tind ca i not



- 31 -

a-l reforma intreaga lor via~~ cultu-rala i politica i fac vaztnd cu ochitprogrese, pe care ar fi bine sa, le cu-noastem din propriile noastre infor-matil, E de prisos sa amintesc cit defolositoare ne-ar fi ounostinta mal apro-tundata a celut-lalt vecin puternic, carea avut i poate sa alba inca 0 influ-en~~ decisiva asupra soartet noastre.Dar, cum ziceam, cunostinja prac-

tica a limbilor slave nu va intra niclodata in domeniul mvatamtntulut nos-tru universitar. Scopul nostru trebuesa .fle esclusiv studiul teoretic allor i prin acesta studiul intregiltfiin,! a p opo a r e tor slave, intru citele' an exercitat oare-care influenta a-supra vie~il noastre din trecut. Amputea nurni, prin urmare, oblectul ocu-patlunilor noastre speciale intr'un sensfoarte larg filo log ia s 1 a v 0 - r 0-mind.Cu ce s'ar ocupa filologia slavo-romtnaiEa ar trebui sa contina mal in-

tHO. de toate studiul l imb et paleo-



- 32 -

el o o en ic e, cea mal veche i cea malinteresanta din punctul de vedere filo-logic intre limbile slave. Aceasta estetotdeodatg, cea mal necesarg, pentrunot, caci ea a fost limba tntrebulntatain literatura noastra bisericeasca i pro-fang, pana la tnlocuirea el cu limbagreceasca i romlneasca. De oare-ce tnsalimba paleoslovenica not n'am primit-odela Chiril i Metod, adeca din primeletimpurl ale literature! paleoslovenice,ci ceva mal tarzin dela Bulgarl, deaceea dupa studiul paleoslovenicel artrebui sa urmeze indata studiul lim be!o ech.; bulgare, care dupa unit (Schlei-cher, Leskien) este tnsl1l limba paleo-slovenica dupa alti1 (Kopitar, Miklosich)este 0 alta limba, un alt dialect slav. 10)Treptat cu aceasta ar trebui facut

studiul li mb e; vech~ ruset, pecare 0 gasirn din primele timpurl aleexistentet statulul Moldovean in can-celaria domneasca i care a patruns

10) Aceasta este Iimba, pe care altil 0 numescpaleoslavica sau paleoslava.



- 33-

mal tarziu, prin sec. 17, pentru scurtavreme in ca.rWe bisertcestl i tn lite-ratura profana.Mina. in min a. cu studiul acestor

li~bl ar trebui sa. mearga studiul ve-c h e t lit era t u r ~ s l a ve, nascuta in. timpul apostolilor Chiril ~i Metod inPanonia, ajunsa la 0 tnalta desvoltarein Bulgaria pe timpul ~arilor Simeoni loan Alexandru, i tmprumutata dela Bulgart de Sirbl, Rul i Romtnl.Toate producjlunile acestel literaturlmal mult bizantine, de cit slavone- cact ele nu sunt in majoritate decit traduced dupa originale grecesti -eran cunoscute in ~ilrile noastre, se co-piau i se citean foarte des, forman;cu un cuvint, singura hrana intelec-tuala a oamenilor de carte in perioadacea veche a literaturet noastre. Ele auInrlurit i asupra produotiunilor origi-nale romlnestl din acele vremurl, cumsunt in Moldova cronica putneana, cro-nica bistriteana (inca nepublicata), ana-lele putnene i bistritene, cronicele

3



- 34-

scrise in veacul XVI de Macarie epis-copul de Roman (1542) i Eftimie e-piscopul de R&d~u~l(1553), precum icronicac&lug~rululmunteanMoxa(1620).Acestea ar fi studiele gramaticale

i lit era r e, indispensabile pentru aputea trece la studiul antichita,ilors l a v B, care ar trebui sa cuprinda Ince-puturile istorice ale Slavilor, constitu-irea lor in state, asezamintele lor sociale,politice i religioase, viata lor mate-riala, obicelurile juridice, mitologia .a. m. d. Acesta este cel mal impor-tant studin prin cuprinsul san i deneaparata trebuinja pentru in~elegereaantichitatilor romine. .Ca un mijloc mal mult pentru a in-lesni investigatiunlle proprii, de cit catiin~&a parte vom trebui s~ tratam p a-leo g r a Ii a * i dip 10mat icas 1a v a .Studiul paleografiel i diplomaticel sla-ve, adeca studiul formelor exterioare amanuscriptelor i documentelor slave,trebue sa formeze introducerea la stu-diul paleografiel i diplomaticel romine,



- 3S-

care nu sunt de cit 0 imitare i 0continuare a celor slave.Cam acesta ar trebui sit fie ciclul

de studil slavice in universitatea noas-tra, pentru ca aceste studil sit coras-pundit asteptarllor itrebuinjelor noastrespeciale. Mijloacele materiale i intelec-tuale, de care dispunem nOI, nu ne permita trata filologia slava dintr'un punct devedere general, precum se face d. p.launiversitatile germane san rusestl, undeell. are cite dol, tret san chlar malmultI representantt in corpul profeso-ral. Pe ltnga aceasta, organisajia fa-cultati! noastre de litere i filosofie esteastfeliu, cit nu va lngadue a consacraprea mult timp acestor studil cu totulspeciale. De aceea consiliul facultatl!noastre a gasit de cuviinja sit mtro-duca deocamdata ca studln obligatorii1pentru studenti) sectiunei istorlce, anulal treilea, numat limba paleoslove-ni a . Acesta este lnceputul i temelultuturor celor-lalte studil slave i fitrit deel nu putem face niclun pas inainte in



- 36-

fllologia slavo-romtna. E de dorif insaca i studentil sect iuner filologice, inspecial eel ce an de gtnd sa. se ocupecu limba rom tna, sa urmeze acest curs,despre al carul folos sper ca. se vorconvinge in curind.

Domnilor,A fost 0 vreme ctnd se credea cia.

studiul limbilor slave este pentru notRomlnil un pericol national. Sunt, dinnenorocire, i astazt oamem, carl anaceasta convingere i carl, dintr'un pa-triotism ran in~eles, din prejuditil mo-tenite san dintr'o marginire fatala amin~iI lor, nu voesc sa. se lapede dedinsa i nu vor sa. inteleagl1 pentru cein universitatea noastra s'a mtrodus stu-diul tllologiei slave.De unde l-a luat nastere acest pre

juditil1?EI a fost un resultat al ideilor gre-

ite ce se tnradacinasera pana in se-colul nostru intre invli~a~iI ~i lumeastrains asupra orginet i nationalitli~ilnoastre. Limba slavona in biserica i



- 37 -

statuI nostru, institutiile vechi de ori-gine slava i cu deosebire surna ceamare de elemente slavone in limba ro-mtna au facut pe invll~a~ilstraint, carln'o cunostean mal de aproape, s:1.creadaca not sun tern un popor de vi~ll slavasan 0 amestecatura de popoare: de Ro-mant, Slav], Grecl, Turd . a. m. d.Aceasta parere a trait cam pana laDiez, interneletorul frlologiel rornanice,care a dovedit lumel straine, ca lirnbanoastra are un caracter curat romanic.Inainte de Diez ideile gresite asupraoriginel noastre au fost combatute deregeneratoril culturet romtne din Tran-silvania: ~inca'f, Petru Ma'for, Clain icenal~l b



- 38-

barba~l ar fi fost mal largt, daca pa-triotismul lor nu I-ar fi Imptedecat sa.vada elementele neromane ale culturelnoastre, este probabil ca. nu s'ar fiprodus acea intreaga miscare - nobilai demna. de admiratiunea noastra, msagre~ita. - care ~l-a gasit culminatiuneael in teoria despre puritatea absolutaa stngelul nostru roman i in dictio-nartul lUI Laurian ~i Maxim.Astazl aeeste tendinte apartin isto-riel. Originea noastra de la Roma, la-

tinitatea limbel noastre si inrudireanoastra eu popoarele romanice suntfapte recunoseute _de lumea intreaga.Asta.zl nu ne mal contests nimeneadreptul de a ne numi urmasit colo-niilor romane ~i a ne fali, daca ne place,

\ cu acest nume. P[nl1 ~i Slavil recunoscJ acum eu totil, ea. nusuntem fratl deat lor, cum pretindeau unit dintre din~ilodinioara, Oivilisatia greco-slavona amaruncat-o eu totul ~i am cautat s'o in-loeuim eu civilisatla romano-germanaa apusulul, in a carut sfera de idel



- 39-

traim de 0 jumatate de secol incoace.De aci tnsa nu urmeazaca not sa.continuarn a tagadui orl-ce mrturirestraina la formarea na~ionalita.til noas-tre. Popoarele traesc intr'o perpetuaatingere uneJe cu altele i intr'o per-petua inf luenjare mutuala. Not am su-ferit 0 tnrturire puternica din parteaSlavilor, f i ind-ca am trait mul ta vremecu dinH i linga din~il. Astazl putemface aceasta marturisire, fara cea malmica teama ca printr'insa am renunjala originea noastra romana.Este timpul, Domnilor, ca tiin~a is-

torica romtna sa Iasa cu totul din fasaromantica a copilariel. Datoria el tre-bue sa fie de aci 'nainte: a cauta pretu-tindenl numal i numal a de v a r u l.Ar fi 0 ratacire periculoasa daca am

crede ca educatia noastra nationala tre-bue bazata pe n ea d eo ar u rt san re-t ic en ~e.Dinpotriva, not credem ca printr'unstudiu calm i cit se poate de multi-lateral al trecutulut nostru trebue sa



-40-

ne darn seams de to , ~ fa c tor H vi-e~il noastre trecute.Popoarele nu sunt numal ceea-ce sunt

in present, ci i ceea-ce au fost intrecut. Daca civilisatia noastra a fostin parte slavona, ea este i astazt totaa, cael masele poporulul nostru nus'an schimbat, cum s'an schimbat cla-sele bogate i culte ale societatil, Fost-an civilisatia slavona 0 nenorocire sano norocire pentru not, aceasta este 0intrebare, pe care nimenea n'o va pu-tea deslega, cact nimenea nu poate tice s'ar fi tntimplat cu nOI, daca lu-crurile s'ar fi petrecut .altfelin.Datoria noastra, a oamenilor de ti-in~:1.,este a presenta civilisatia trecuta

nu cum am fi dorit sa fie, ci cum afost in realitate. Numat in chipul acestane vom putea explica pentru ce amajuns astazl acolo unde suntem.Studiul ast-feliu inteles al trecutululnostru - cact cu acesta se ocupa inmare parte filologia slavo-romrna=-va fipentru nol un tndemn puternic pcntru



- 41 -

a nu perde increderea in viitor. DacaRomlnil eel vecht nu l-au perdut in-dividualitatea lor nationala in zeeeveaeurl de cultura sla vona, daca el au .avut puterea de a l-o asimila, fl1.ni sa.fie absorbitl de dlnsa, ba absorbind elInil pe eel ee le-an Imprumutat-o,Romtnil de astazt trebuese sa. alba. 0lnzeclta incredere in vitaIitatea lor.Studiul fllologlel slavo-romine nu va t . .sgudui, ci va intari aceasta incredere,

3a



De acelas autor:- Contribuirl pentru istoriografia bulgara

fili sirbeasca. Lsipzig 1891. (in limbagermana).

Veehile croniee moldovenestt pana 1aUreehe. Texte slave cu stu diu, tradu-cerl ~i note. Bucurestl 1891.

- Documente culese din archive filibibliotectpo1one, 1510 - 1600. Bucurestt 1892.(Sup1ementu1 II, volumul I, din colec-tiunea de documente Hurmuzaki, editiaAcademiel Romine).



/" . .COLUMBIA UNIVERSITY LIBRARIESThis book is due on the date indicated below, or at the

expiration of a definite period after the date of borrowing, asprovided by the library rules or by special arrangement withthe Librarian in charge.DATE BORROWED DATE DUE DATE BORROWED DATE DUE

f : ' E B 12 1 S 5 1s: 1 ~ ' / A / 1 ) . / 1 / 5 1 1 , 1 &

r e2S (".11) 100M ~

. . . . .

ioan bogdan - insemnătatea studiilor slave pentru români (1894)

Documents