NORMAN VINCENT PEALE (1898-1993), autorul a 46 de cirli, a fost un reputatorator specializat in probleme motivalionale, cunoscut in lumea intreagi subnumele de,,Predicatorul de milioane'.

A fost cel dintdi suslindtor al teoriei ,,gdndirii pozitive.. gi a scris mai multe c5rlipe aceaste teme, devenite bestselleruri internalionale. Una dintre ele este Forlagkndiii pozitive, vAnduti in peste 20 de milioane de exemplare qi tradusi in 4lde limbi.

Activitatea profesionall a lui N.V Peale s-a intins pe gase decenii, incluzAnd,fapt firi precedent, o perioadi de cincizeci gi doi de ani ca pastor principal alBisericii Marble collegiate, din New york Este fondatorul Institutului pentruReligie Ei Sinitate, o clinici de psihiatrie care arelabaz| terapia prin religie, 9ial revistei Guideposts, care a avut un tiraj de peste patru milioane de exemplare.

Mesajele sale au inspirat mai mult de un milion de cititori ai revistei lunare p/zs:The Magazine ofPositive Thinking,publicati de Fundalia pentru un Trai Cregtin,qi infiin{atd, in 1940, de el gi de solia lui, Ruth Staford peale.

Pentru contribugile din domeniul teologiei, peale a primit, in 1984, de lapregedintele Ronald Reagan, ,,Medalia prezidenfiald a Libertifii.. (cea mai maredistinclie care poate fi acordati unui civil in Statele Unite).

La Curtea Veche Publishing au apirut, de acelagi autor, chrfile: Spr; ne .pot, ,i veiPutea!, Forta entuziasmului, Cdldtoria gi Forya gilndirii pozitive.

normanvincent peale

despreTncredere

eoevAnum BBu)EqRIN )ARE iTr pon DEscopERI q?TENTIALUL

Traducere din englezd de

MIHAELA-VERONICA SERBANESCU

cuRrEA@^vECHE

CUPRINS

Cuvhnt tnainte......... 5

lntroducere. ........... ..'.. ..:....'...""':""""""' 7

Rugafi-vi, gAndili gi credeli mire!

Cum si devenifi valoros in propriii ochi.......'."""""' 22

. Cii mai bune pentru o viafi mai buni.... 33

Orice problemi conline propria solu{ie 4l

Cum si faceli fa{i unei situalii dificile.'....... 51

De ce mullimile 11iubesc...............'... 50

Credeli neincetat - nu vi pierde$ niciodati credinla"' 70

O inimi noui pentru momentele grele........'.."""""' 78

Entuziasmul face viala mai frumoati....'.....*.""1"""' 88

Viala poate fi plini de sens........ 98

De ce si ne temem, cind ne putem ruga? "."""""""' 109

Atitudinea ne determini viitorul..... 119

De ce este viala buni?

Puterea speraniei qi a agteptirilor..'...'...'..'. 138

Mergefi inainte cu incredere.....:.............'. 148

Nota editori|or.......,.....,... .'.........'..1........ r57

DESPRE iNCREDERE

Se migca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis: <Sd

fie lumini!> $i a fost lumin6. Dumnezeu avdzut cdlumina era buni; gi Dumnezeu a despir{it luminade intuneric. Dumnezeu a numit lumina zi, iarintunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seari,gi apoi a fost o dimineafi: aceasta a fost ziua intdi.

Dumnezeu a zis: <Si fie o intindere intre ape, gi ea sidesparti apele de apq., $i Dumnezeu a fdcut intinde-re4 gi ea a despirlit apele care sunt dedesubtul intinde-rii de apele care sunt deasupra intinderii. $i aga a fost.

Dumnezeu a numit intinderea cer. Astfel, a fost oseari, gi apoi a fost o dimineafi: aceasta a fost ziua a,doua. Dumnezevazis: <Si se strdngi la un loc apelecare sunt dedesubtul cerului qi si se arate uscatul!>$i aqa a fost.

Dumnezeu a numit uscatul pdmAnt, iar grimada deape a numit-o mdri. Dumnezeu a vdzut ci lucrulacesta era bun."

Fecnnp,q, r:i--70

Noi, omenirea, suntem dovada mdreliei lui Dumnezeu.Noi confirmim mire{ia lui Dumnezeu prin incredereanoastri. Avem un Dumnezeu mare si, daci triim con_form principiilor unui Dumnezeu mare, ceea ce inseamnigenerozitate, fraternitate, bundtate gi bundvoinfd, acestDumnezeu mare ii va face pe oameni mari gi increzitori,gi va crea o societate mirea{d si increzitoare, compusi dinoameni care il cunosc pe Dumnezeu. Ei vor fi puternici,intirifi in Isus Hristos care ne sprijind. Amin.

10

Norman Vincent Peale

Rugali-vi, gAndili gi credeli m[re!

,,Atunci S-a atins de ochii lor ;i a zis:

<Facd-vi-se dupd credin{a voastrd!>"

Mnrn4 9:29

Existi o formuli in trei puncte care vi poate schimba viala.

Este o formuli puternicd, foarte puternici. Nu ar trebui

s[ uitdm niciodat[ cd posibilitifile inniscute ale oame-

nilor sunt nelimitate. Puteli obline orice lucru pe care ilvisali gi la care aspirali, daci este in armonie cu voinla luiDumnezeu.

Formula la care mi refer mi-a fost incredinlati acum mai

mul$ ani de citre un domn in vArsti care, dupi pdrerea

mea, a fost unul dintre cei mai infelepli oameni, avAnd cea

mai pitrunzitoare gAndire pe care am intAlnit-o vreodati.A fost un om de afaceri de succes, dar a donat aproape tolibanii pe care i-a cAgtigat, binecuvintAnd astfel vielile a miide oameni. Avea o intuifie gi o lnfelegere profunde gi am

invilat mult de la el. Pe vremea cdnd l-am intAlnit primadati, el aveavreo 80 de ani, iar eu,20.

La lnceputurile carierei mele de pastor eram timid,neobiqnuit de timid, pAni intr-acolo incit eram pe Punc-tul si renun!. Aveam un complex de inferioritate uriaq

gi incercam si predic o Evanghelie uriagi, mdreafi, dar

credinla mea nu era nici uriagl, nici mireafi.

12 DEspREiNcnrornE

intr-o zi m-am dus si il vid pe acest domn in vdrsti laferma lui din Tutly Valley, ascunsi printre dealurile dinpartea nordici a statului New york. Mi_a linut o pre_dici pe care mi-o amintesc gi acum, degi, si mi ierteDumnezeu, nu infelegeam prea multe. La un moment dat,m-a intrebat: ,Cdt este de mare Evanghelia pe care te_aiangajat si o predici? predici o Evanghelie mare?.,Apoimi-a incredin{at formula in trei puncte: ,,Roagi_te mire1,gAndegte mire!, crede mire!.. gi a continuat: ,,Daci veipune in aplicare cu mult6 credinfi aceste lucruri, vei primiintuilie, in{elepciune, curaj gi putere...

Dar ce inseamni, de fapt, si te rogi miref? Vechiul meuprieten afirma ci problema multor oameni este.cd spunrugiciuni mici, inconsecvente, indiferente. Ei nu vorprimi un rispuns mare de la Dumnezeu decAt daci seroagi mdre!.

imi amintesc o seari de acum mai mulli ani, cAnd am avutonoarea de a line un discurs la Cedar Rapids, in Iowa, dinProgram ficand parte unul dintre cei mai mari cdntireti aitimpurilor noastre, Roland Hayes, un om profund spirituJ,de o mare erudilie gi credinfi. Am fost fermecat de inter_pretarea qi de personalitatea lui. A doua zi dimineafi, amplecat irnpreuni la Chicago cu acelasi tren, printr_un viscolingrozitor. Nu voi uita niciodati cdt de impresionantd a fostconversa(ia avuti cu el. printre altele, mi_a povestit desprebunicul sdu, care a triit in Sud in perioada ,ilarriei sau ime_diat dupd aceasta. Roland Hayes era o persoani cultivati,un intelectual. pe de alti parte, bunicul siu nu avusesepractic niciun fel de gtiinli de carte, dar cunogtea foartebine scriptura. imi voi aduce aminte intotdeauna modul incare Roland Hayes mi-a descris rugiciunile bunicului siu,

RUGATI-VA, GANDITI $I CREDETI MARET

folosind limbajul acestuia. ,Ireaba cu mai toate rugiciu-nile e ci nu au deloc putere de absorb$e."

Ce expresie plastici! Presupun ci inseamni ci multe rugi-ciuni nu ajung destul de profund la probleme, nu reuqesc

si le extragi, sunt slabe gi ineficiente. ,,Nu au putere de

absorb$e." CAnd aplicali aceasti expresie gi la propriile

necazuri, inlelesul ei este ci nu puteli clinti din loc acele

probleme. Poate pentru ci nu v-afi rugat suficient ori,

poate, n-a!i fbcut-o cu suficient de multi putere.

Desigur, aceasti poveste este complet impotriva invifi-turilor religioase la modi acum. O mare parte a condu-

citorilor bisericegti, Doamne, apiri qi pizegte, incearci sireduci toatl cregtinitatea la ceva micu! qi drlgu! din care

au eliminat complet orice element supranatural. Dusi este

mirelia vechii credinfe pe care o cunogteau gi o practicau

pirinlii nogtri. in schimb, ne-a rimas un fel de credinfimici, slabi, aga-zis ra{ionali, atdt de diluati, inc6t nici

micar rafionali nu mai este.

Dar, la polul opus acestei tendinfe, si ne gAndim la revista

Guideposts, pe care poate o citili. Existi doar cAteva

reviste cu o circulafie mai largi. Teoretic, Guideposfs nu

ar fi trebuit si aibi succes. Nu se vinde la chiogcuri, ci este

cumpirati doar pe baz| de abonament. Cu toate acestea,

are succes. Motivul este ci sebazeazi pe credinfi. Este o

revisti interconfesionali gi o revistl a credinfei in general'

O revisti care crede in rugiciuni profunde, mire{e pentru

un singur lucru. in Guideposts a apirut o poveste despre

sofia unui misionar. Scena: oragul Shenkiu, din centrul

Chinei, provincia Henan. Povestea s-a petrecut in wemea

invaziei japoneze asupra Chinei, in timpul celui de-al

Doilea Rizboi Mondial.

l3

14 DESPREINCREDERE

laponezii se apropiau de acest orag, ajunseseri la doardoui sau trei zile distanfi. Colonelul chinez a venit lasediul misiunii gi i-a spus so{iei pastorului ci ar fi maibine si plece, deoarece a primit ordinul sd nu apere oragulimpotriva japonezilor. pastorul, un misionar care lucrain spitale, fusese dus la spital, fiind el insugi bolnav. Seafla in acel moment la o distanl| d,e 24 de kilometri gi nuurma si se intoarci. decit peste aproximativ o luni. So{iaera singuri cu o fetifi de doui luni qi un biiat care aveapulin peste un an.

Apoi a inceput exodul din orag. Enoriagii mai in vdrsti auvenit la ea gi au invitat-o in satele lor. Oamenii erau extremde amabili gi bine intenfionafi. Dar ea avea doi copii gi gtiadespre casele din sate cd erau pline de parazi\igi miirobi.Copiii din Vest nu aveau imunitatea necesari. Mulli copiide misionari muriserd fiindci fuseserd expugi la condigiledin sate. Prin urmare, soliei misionarulul ii era teami simeargi impreuni cu copiii in aceste case. A rdmas in oraq,o americanci singuri cu doi copii. portarul, ultimul eiprotector, a anuntat-o ci trebuie si plece gi el. Sirmanafemeie era acum infricogati, singurd,lipsiti de apirare, incondiliile aspre ale lunii ianuarie, in timp ce inamicul seapropia.

S-a dus la bucitirie si pregiteascl un biberon pentrubebelug. Avea mdinile inghe(ate. Tremura atAt de tare defrici, incdt aproape ci a scipat biberonul din mdini. Apoi,a observat deasupra chiuvetei textul din calendarul biblic.Era 16 ianuarie 1941, iar dedesubtul datei erau scriseaceste cuvinte din psalmul56:3: ,,Ori de cAte ori mi tem,eu md incred in Tine." A fost uimitl, dar, in mod ciudat,s-a sim{it ugurati. In acea noapte, i-a strdns pe cei mici peldngi ea, imbri{iqAndu-i pentru a-iincilzi. S_a trezit si a

RUGATI.VA, GANDITI $I CREDETI MARET 15

ascultat vAntul fluturdnd hdrtia din ramele de bambus ale

ferestrelor, rugdndu-se la Dumnezeu, care a fost alituri de

ea ori de cdte ori i-a fost frici. Abia la ptdnz gi-a amintit

sd rupi foaia micului calendar. Al zecelea verset al celui

de-al nouilea Psalm spunea: ,,Cei ce cunosc Numele Tdu

se incred in Tine, cici Tu nu-i pdrdsegti pe cei ce Te cauti,

Doamne!"

$i-a aplecat capul deasupra bucatelor pentru masa de

prAnz gi i-a mullumit lui Dumnezeu pentru cuvintele ve-

nite intr-un asemenea moment. in dimineala urmitoare'

gi-a dat seama ci au rimas fbri mincare. Toate magazi-

nele erau goale sau inchise, deoarece nu mai primeau ali-

mente din sate. Rimiseseri doar nigte capre, dar nu qtia

cum si le mulgi. Din nou, teama gi-a infipt ghearele in

inima ei. Cum igi va hrini copiii? A rupt pagina calen-

darului pentru 17 ianuarie gi, credefi sau nu' in dreptul

zilei de 18 ianuarie apireau urmitoarele: ,,Eu vi voi hrini,pe voi gi pe copiii voqtri' (Facerea, 50:21). Acea femeie

moderni, cu o educalie de tip nou, s-a intrebat ,,Si fie

doar o coinciden{i?"

A auzrt o bitaie in ugi. Era o chinezoaicd, doamna Lee,

care locuia allturi de mai multi weme. ,,M-am gindit ci o

si vi fie foame", a sPus, ,,gi ci nu gtii si mulgi caprele, Aqa

ci le-am muls eu. Uite lapte pentru copii."

A apdrut o altd femeie cu o giini vie. Adusese gi cdteva

oui. Din nou, sofia pastorului a privit cuvintele: ,,Eu vivoi hrini, pe voi gi pe copiii voEtri." in noaptea respec-

tiv[, inima i s-a umplut de speranfi. Auzind bubuiturile

proiectilelor, s-a rugat la Dumnezeu si cru{e oragul qi pe

oamenii aceia buni la suflet.

16 DESPREINCREDERE

in dimineaqa urmitoare a dat fuga la micul calendar rlehdrtie care atdrna de un cui gi a dat pagina: ,Oricare le_arfi puterea, eu in ,Tine ndddjduiesc, cdci Dumnezeu estescdparea mea" (psalmii, 56:9).

De aceasti dati, era mult prea gieu de crezut! Desigur,versetul ales din intdmplare pentru un calendar

"rrgt"_zesc nu putea fi laat ad litteram.Iar teama a inceput si ocuprindi din nou. Ce va face armata japonezdcu aceastdfemeie singurd, fard, ap6rare? A luat la mdni hArtiilesolului siu qi a distrus orice o putea incrim ina. Auzea d,ejazgomotul betdliei cum se apropie din ce in ce mai m.rlt. inacea noapte a dormit complet imbricati, pregititi in oricemoment s6-i infrunte pe invadatorii japonezi.

S-a trezit dis-de-dimineafd, agteptdndu_se si audi pagigrei cdlcdnd pietrigul gi trupe mirgdluind. In loc de asta,afari domnea o linis,te profundi. S_a apropiat temdtoarede poartd gi a vdzut cd strdzile incepeau sd se umple,dar nu cu solda{i japonezi, ci cu locuitorii care se intor_ceau acasi. A revenit gi colonelul, care i_a explicat: ,,Nuintelegem, pur 9i simplu. |aponezii se indreptau ci:tre orag.Ar fi trebuit sil ia cu asalt. Deodati, au schimbat direcfia.Nu i-am invins. pur gi simplu, au plecat in alti parte gi aulisat oragul neocupat."

Putefi incerca si explica{i acest lucru, si il judecalira{ional? Ag putea si o fac gi si descompun totul in bucificare au fost pure coincidenfe. Dar, daci te gindegti maibine, ce este o coincidenfi? Este o fapti dumnezeiascd intimpurile noastre.

Chiar in acest moment, puterea supranaturali a infinitu_luine inconjoard gdndirea. Oamenii din aceastd generafie

RUGATI-VA, GANDITI $I CREDETI MARET

chiar au avut nesdbuinfa si renunfe la infinit. Au incer-

cat si faci un Dumnezeu micuf gi drigu! care nu poate

si acfionez e in afara regulilor noastre. Ce caricaturi

de Dumnezeu au incercat si creeze in locul mireluluiDumnezeu al eternitifii! Unii L-au gters complet din

minlile lor gi au spus ci Dumnezeu a murit. Aceasti !ari,aceasti lume are nevoie sA se concentreze din nou asupra

puterii lui Dumnezeu cel supranatural, etern gi fhrd de

sfdrgit. Cel la care se poate ajunge prin rugiciuni mari.

Rugiciunile dumneavoastrl mici nu ajung la El, punefi

forfi in ele. Ciutali-L in addncul sufletului dumneavoas-

tri pini il gnsili sau urcali pini ajungeli la El.

Cea de-a doua parte a formulei este: gAndifi mire!. Acest

lucru este foarte important. Vi supun atenfiei un citat din

Lord Chesterfield, la care ar trebui s5, cugetlm: ,Irebuiesi avefi gAnduri inalte. Nu ve{i ajunge niciodatd mai sus

decAt ajunge gindul vostru."

Cdt de sus dorifi si ajungefi? Daci nu putefi gAndi mai sus

de acoperig, doar pini acolo veli ajunge. Dar gdndurile

pot ajunge pini la stele, fbri nicio opreligte.

Aga cum gdndili, aqa va fi. Daci ave(i o gindire mirunti,veli obline rezultate mirunte. Daci gindili mire!, vefi

obflne rezultate mari. Ceea ce sunteli acum este ceea ce

ali gdndit de multi vreme. Ceea ce veli fi peste zece ani

depinde de modul in care gAndili de acum inainte. Dacivd dorifi o viald frumoasi in viitor, trebuie si ave{i gin-duri mari.

Un prieten, pastor, a venit si mi vadi gi a inceput si vor-

beasci, misur6nd podeaua in lung gi in lat: ,,Si iti descriu

biserica pe care sper si o am intr-o bund zi." A descris

T7

DESPRE lNcnrorRr

intr-un mod deosebit de plastic o biserici inconjurati deqase hectare de pimdnt, construiti din sticld gi ofel strilu-citor, care si gizduiasci o congregafie de trei mii de per_soane. A povestit despre un turn zvelt de zece etaje, in carevor fi clopotele. A prezentat totul meticulos, pdn6 in celmai mic detaliu. M-am entuziasmat atAt de mult, incdt amsirit in picioare, exclam6.nd: ,,Biserica este deja construitd!..

M-a intrebat: ,,Ce wei si spui? Cum adic6 este dejaconstruite?"

. .

,,Este construiti in mintea ta", am replicat eu. ,,De acumnu igi rdmdne decit si termini treaba.'.

Zece ani mai tirziu, am binecuvdntat acea biserici. Dela volanul maginii cu care i-am dat ocol, o priveam de ladistanfi, a:uzeam clopotele bntdnd gi am constatat cI eraidentici, in cel mai mic detaliu, cu ceea ce mi se poves-tise acum zece ani. Daci ar fi avut in minte o bisericuli incare si incapi o suti cincizeci de persoane, asta ar fi avut.

'Dar el era unul dintre acele suflete puternice care credeauin Dumnezeu gi in Domnul nostru, Isus Hristos, un omcare se ruga gi care gdndea mire!. Ce dorifi sd construitiin via(a dumneavoastri? Proiecta{i-vi acel lucru in minte.

Rugafi-vI gi gAndili la scard mare. M-ag fi oprit aici, daram vorbit despre o formuli in trei puncte qi chiar am fbcutdin acest plan titlul predicii mele. Aga ci trebuie si discutgi despre cel de-al treilea punct. primul punct este sd. virugafi miref. Cel de-al doilea este sd gdndili miref. Iar celde-al treilea este ci credeli miref.

Este cregtinism din toate punctele de vedere: ,,Faci-vi-sedupi credinfa voastri!" Astfel sti scris in Evanghelia dupdMatei, capitolul noui, verset:ul 29. Cu alte cuvinte, viafa

18 RUGATI-VA, GANDITI $I CREDETI MARET

noastri va fi direct proporfionali cu tiria credinfei. O

credin!6 mici vi va da o viafi mici, o credinli cilduli viva oferi o viafi cildu{i. Cu o credinfd slabd veli dobindio viali slabi. Daci veli crede cu teami, vefi primi o viafiplini de frici. Daci vefi crede in boali, vefi obline o viafibolnivicioasi. Credeli mire! Ei vefi primi o viali mireafi.Isus a spus: ,,Toate lucrurile sunt cu putinli celui ce crede!"

(Marcu 9:23). Ce vrea sd insemne acest lucru? Omul care

crede va primi tot ceea ce doreqte? Nu, nu inseamni aga

ceva. in schimb, inseamni ci daci vefi crede mire!, veli

putea s[ treceli din domeniul imposibilului in cel al posi-

bilului. Creqtinismul este o religie a lucrurilor incredibile,

a lucrurilor uimitoare, religia lucrurilor extraordinare.

Singur dobAndegti lucrul in care crezi.

Unii cred ci viala nu este prea grozavi, ci ei nu sunt prea

grozavi, ci nu pot face prea mare lucru cu vielile lor, cisunt infrinli - gi accepti infrdngerea. Ei cred ci aga este

gi aga va fi intotdeauna. Ei aud despre un Dumnezeu fbrilimite, insi au vieli mirunte, inguste, ceea ce este o trage-

die uluitoare. Trebuie si vi pregitili pentru a crede miref.Un cuplu a cerut sfatul unui preot din California, care imieste prieten. Biserica lui se afli aproape de malul mirii,iar cuplul venea in fiecare duminici pentru a-l a:uzi predi-

cdnd. El vorbea despre o Evanghelie mireafi, nelimitati,generoasd. ,,Dumnezeu doregte si aduci binecuvdntare

tuturor", spunea el, ,,dar foarte multi lume nu poate siprimeasci binecuvAntarea deoarece se feregte de ea. Prin

urmare, se bucur[ de cdteva picituri de binecuvintare,

cAnd ar putea sl aibd rduri intregi."

Dupi ce au ascultat predica, cei doi, sof gi sofie, au mers la

preot gi i-au spus: ,,Nu inlelegem de ce siricia se line scai

l9

DESPRE INCRXDERE

de noi. Avem mereu probleme cu banii. Ne vorbili despregenerozitatea frri limite a lui Dumn ezets, iar noi nu amvizut nimic din ea. Abia reugim si avem cele necesare tra_iului." Apoi l-au intrebat: ,Vd veli ruga pentru noi?..

,,Hm", a replicat preotul, ,,mI voi ruga pentru voi dacifaceli ceva pentru mine." Apoi le-a dat si faci cel maiciudat lucru. ,,Vreau si vi luafi mdine o zi liberi. La c6tde riu vi merge la serviciu, o zi liberi oricum nu vaconta. Vreau si merge{i pe plaji qi si petrecefi cAteva orenumirind fire de nisip. Luafi cdte o mAni plini de nisipgi numirali fiecare grdunte. Apoi, vedefi daci putefi cal_cula cdte fire de nisip a creat Domnul nostru. Dupi ce viplictisifi, privifi oceanul gi incercafi si vi imaginati cafipeqti a pus Dumnezeuin ocean. Dupi care, incercafi siaflali cAte tone de api sunt in Oceanul pacific. Dupi ce viplictisili si vd gAndi{i la nisip, pegti gi apd, plimbafi_vi prinparc gi numirafi frunzele din copaci...

Aceasti neobignuiti solicitare avea menirea de a le demon_stra celor doi generozitatea lui Dumnezeu. ,,MI inte_reseazi doar sI vi dali seama,., le-a explicat preotul, ,,ciDumnezeu este cel care a pus tot nisipul pe plajd, tofipegtii in api, toatd apa in ocean 9i toate frunzele in copaci,incercdnd si ne binecuvdnteze viefile. Dar voi nu vedetiasta. Credin{a voastrd este prea mici...

Cei doi au in(eles ideea. Au discutat cu Dumnezeu. Auinceput si igi reevalueze viefile. Au renunfat si se maia$tepte la siricie. Au inceput s6 vad6 noi posibilitd{i, le_auvenit noi idei. Au creat o companie care a adus prosperi_tate gi noi valori in viefile lor. Au invifat si creadi mire!,

RUGATI-VA, GANDITI $I CREDETI MARET

si se roage gi si gdndeasci mire!, construindu-gi astfel o

via{i impliniti, bogati, plini de satisfaclii.

Astizi am predicat despre mirefie. De ce nu? Cregtinismul

vine de la un Dumnezeu mare, de la un M6ntuitor mare,

pentru a crea oameni cu minfi gi suflete mari. Relineliacest aspect incredibil: ,jloate lucrurile sunt cu putin{icelui ce crede!" Este adevirat, un adevir mire!, minunat.

Rugafi-vi mire!, gandifi mire! gi crede{i mire!.

2l