nicolae leon - note Și amintiri

of 353 /353
 P R O F . D R . N . L E O N N o t e § i A m i n t i r i , , C A R T E A R O M A N E A S C A , B O G O R 1 9 3 3 5 3 . 6 6 6 . t  

Upload: ianus-roman

Post on 07-Oct-2015

186 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Stiinţe socio-umane

TRANSCRIPT

  • PROF. DR. N. LEON

    Note i Amintiri

    ,,CARTEA ROMANEASCA", BOGOR1 9 3 3

    53.666.

    t

  • PREFATAPrintre hcirtiile ramase pe urma profesorului

    N. Leon s'a gcisit yi Jurnalul" sau, destinat, pro-babil, sa alcatuiasca vol. IV din Amintiri".

    El a publicat insa cea mai mare parte din mate-rialul intrebuinfat in Jurnal", sub forma de toile-ton, in ziarul Lumea" din Iayi. Aceste foiletoaneau lost apoi adunate de deinsul la un loc yi nume-rotate, ceiace ma face sa cred ca a avut de gad sabe publice in volum in aceasta forma, deli adeseaorine vorbea de viitoarea aparifie a vol. IV al Amin-tirilor".

    Se pare ca boala de care suferea in ultimul limp1-a hotardt sa -yi ordnduiasca singur materialul, gdn-dindu-se la apropierea desnodamdntului fatal. Dealtfel, in notele sale zilnice, nu se gasesc deceit pufinelucruri noui, de un interes deosebit, fiind vorba deoameni mai pufini cunoscufi sau de persoane pecare, fund Inca in viafa, a vrut sa le crufe de fu-decata lui rece yi dreapta.

    In prefala pe care insuyi yi-o pregatise scrie :Un sentiment de delicatefa ma opreyte" de a re-produce in mod integral insemnarile zilnice; ceiacedovedelte odatti mai mult ca prirnul sau proiect dea publica intreg Jurnalul" ca Amintiri", fusesepara. sit.

    Insemnarile Prolesorului Leon sunt cronologice.Unul din capitole lasat af ara din volumul defafa avea ca subtitlu: Amintiri urdle" yi seocupa de oamenii pe cart nu i-a iubit yi stimat.

  • 4Manuscrisul Jurnalului sau it vom Vasa totu5iFundafiei Ferdinand, din Ia 5ii pe care i-a iubitatdta, Fundafie ceireia familia i-a lcisat 5i intreagasa bibliotecd, plin'd de cdrfile cu care 5i-a trait ultimiiand ai viefei sale.

    Ce a insemnat Prof. Leon pentru 5tiinfa, careia5i-a inchinat intreaga viard de muncei statornic'd,nu eu voi incerca set art-it aici. Manualele didacticedin Occidentul Europei li pastreazd numele in rdndulmarilor inveifali.

    In anexa aceslui volum reproduc o serie de arti-cole, scrise de colegii lui de Universitate, articolecare se ocupd de meritele prof . N. Leon pe terenul51iinfelor exacte.

    Am convingerea ca, dace/ prof. Leon n'ar fi stu-diat 5llinfele naturale, ar fi trebuit sei studieze filosof issau artele, pentrucei o viafd intreaga a fost freimcintat demarile probleme ale lumei 51 in mod permanent a lostdominat de tot ce natura 5i lumea a dat mai frumos.

    El a lost prea de timpuriu influenfat de Haeckel51 de filosofia lui naturalists qi s'a addncit preamult in cunoa5terea precise/ a fenomenelor natureipentru ca se/ se fi avdntat faro rezerve in lumeagdndurilor metafizice ale filosofiei spiritualiste. Con -cepfia lui monists despre lume, mai aproape de rea-Waffle cu care se intalnea in cercetarile sale de fie-care zi, dovedeqte tocmai neizuinfele spiritului saumereu agitat la creiarea unei filosofii 5i unei con-cepfiuni despre lume.

    Materialismul era atilt de inreiddcinat in mintealui, incdt nici o alto doctrine/ nu era in stare se/ 1-1zdruncine.

    Rar mi s'a inttimplat se/ vad un om mai pasionatde frumos ca Prof . N. Leon. Iubea natura, iubeaflorile, iubea pdsdrile, iubea animalele, iubea arta51 iubea oamenii.

  • 5Nu era om mai fericit deceit deinsul in mijloculnaturei generoase.

    Nu pot uita excursiunile facute impreuna inmunfii Neamfului, in delta Dundrii, sau pe valeaPrahovei.

    Pe el nu-1 fermeca numai frumusefile naturei,in fafa ceirora gi oamenii cei mai simpli pot vibra.Nu numai asfinfitul soarelui, murmurul unui pd-rcliq de munte it incdntau : el se interesa de celemai mici lucruri, ce scapti de obiceiu observafiei.0 floare de camp, o buruiand de leac, o insects ne-vinovata, toate ii feiceau pldcere, toate trezeau vi-brafii in sufletul sau optimist de cerceteitor neobosit.

    Profesorul Leon a iubit florile Si nu era zi incare sel null infigei o floare la butoniera. Tranda-firii qi garoafele erau florile lui preferate. Nu-miaduc aminte sa-1 fi veizut vreodatei, fie acasd, fiepe stradd, fie la Universitate, lard butoniera in-florita. Si MI o Mem din cochettirie. Sunt multi caripoartd flori cu gdndul de a placea altora. El le purtapentru dragostea lui de flori. Florarii din Iaqi iiasigurau in orice timp at anului florile pe care leiubea.

    A iubit arta. I-a pldcut muzica, dar a preferitpictura. Aqa se explicei prietenia lui cu tinerii pic-tori din generafiunea mea pe care-i incur* i-iajuta in limitele puterile lui din urmd.

    In casa lui se gaseau picturi alese de gustul ra-final at omului care s'a incellzit totdeauna de formai coloarea lucrurilor.

    A iubit oamenii, dar nu in aceiai masurd. Elii impdrfea in simpatici Si antipatici. (E surprin-zeitor ce simf deosebit avea de a cunoate oameniidintr'o privire). Celor dintdi le deschidea casa qiinima, ii primea cu ceildura sufleteascd a unui omales, indiferent de vcirstti i rang social.

  • 6Prof esorul Leon a iubit, in deosebi, tineretul.Avea ceva comun cu el : sufletul curat i entusias-mul. Mullet' vreme casa lui nu era frequentata decdtde studenfi i de tineri, cari veneau sci-i ceara sfa-turi i indrumari.

    Pe oamenii cari nu-i erau simpatici ii inconjura.Debi iubitor de oameni, a avut multe desamagiri

    O. multe necazuri de la ei; i mai ales dela aceiacu cari se intalnea in sfera ocupafiunilor lui pro-fesionale. Deaceea, in ultimul limp, se izolase. Nuse mai ducea nicaeri, nu mai primea pe nimeni.

    Singurii lui tovaraqi de cari nu s'a indoit nici-data i care nu I-au desminfit cdndva au Post &Ural.I-a iubit cu tot sufletul lui generos. Hofii, cari -1calcase de cateva on in singuratatea lui din sir.Toma Cosma, i-au otravit o serie de Mini. lidu-tatea omeneasca it ingrozise. Aceasta 1-a facut setreproduce in Amintirele lui cugetarea lui Schopen-hauer: Data n'ar fi cdini, nu mi-ar place sa traesc !"

    A iubit binele, liindca fondul sau sufletesc erabunatatea. N'ar fi lost in stare de o Mutate cat demica.

    Spiritul lui caustic, ironiile lui taioase, laceaupe unii sei-1 creadd rautacios, mai ales ca dojana seunea la ddnsul cu o privire ce sfredelea sulletulomului. Avea o privire metalled ce inghela inimacelui pe care-1 fintea.

    Dar el f acea eforturi pentru ali manifesta se-veritalea gandului i privirei sale. Copiii lui o qtiuprea bine ; decate on ne dojenea, aveam impresia caceva ireparabil s'a petrecut, aa tia &I-Si impundvoinfa, in momente grave, in care se croia drumulunuia dintre noi.

    Parea un om faro de crufare in Iola copiilor sal.,i totu0 n'a avut mai buni prieleni decal noi, precumnoi n-am avut prieten mai desavarOt deceit dansul.

  • 7Fondul firii sale era veselia ; rcisul sail era sd-natos i comunicativ. Nu putea sd-i ascunda su-fletul, care se oglindea totdeauna in ochii lui limpezi.

    A fost prea senzibil, i de aceia ajunsese a seretrage intr'o splendidd izolare, cu gdndurile i cucarfile lui. ,i-a iubit familia cu pasiunea omuluicare a crescut-o cu jertfe i a format-o cu sufletul.

    Era afectat de faptul di imprejurtirile vie lei nedepdrtase ctqa de tare unii de alfi i adesea ne spunea :Am impresia ca sunt o gaind care a clocit midde rafd ; rcifutele au plecat pe apd, far eu am reimaspe mal".

    Se simfea, in schimb, foarte fericit de cciteori neinfdlneam fie la Ia0, unde veneam cu tofii sd-1 vedem,fie la Bucureqti, unde venea el din cdnd in cdnd.

    Prof. Leon avea o natura optimistti prin excelenfil.Ii pldcea viafa, pentrucd gdsea in ea atcitea lucrurifrumoase, care-i incanta sufletul. ,i dacci in viafade fiecare zi culegea atcitea decepfii, afla atollea lu-cruri menite a scdrbi, tia sd se fereascei de ele, ctiu-band pur si simplu a le inconjura, nit a le declarardzboiu.

    El nu infelegea decal lupta de idei i ur a atdtacat putea sd urascd un om cu sufletul lui tot cedeptiea limitele unui conflict cerebral.

    Prof . Leon a fost un fiber cugetator in accepfiacivilizata a cuvdntului. Concepfia lui filosoficd 1-aimpiedecat de a fi un credincios al Bisericii,ee5i s'a ntiscut i a crescut in casa unor buni cre5tini.

    El spunea adesea : Este incorect a crede una ia propov'ddui alta". Dar intolerant n'a fost. A in-fetes cd nu orice om e in stare a-i face o concepfiefilosolica asupra viefei Si de aceia a socotit religiaca o necesitate pentru mulfime.

    Catre sf tirsitul viefii, minat de boald, marele op-timist ii schimbase firea. Cu doi ani inaintea morfii,

  • 8nu mai era omul care radia mulfumirea, curajuli increderea. Intr'o scrisoare adresata unui prietenal stiu, ii spunea : Nu mai sunt optimistul carema cungti, boala m'a facut pesimist".

    Cu toate acestea, in ultimii doi ani, publicareafoiletoanelor din acest volum, it Meuse at& de iubitde marele public, Medi zilnic primea, din multeOrli, mai cu seams din Moldovascrisori de afec-liune 0 admirafie.

    I0 cunoqtea boala i presimfea sf dr0tul ce nuputea sa intcirzie.

    Decis sti plece la Viena, pentru ali cauta sand-tatea, a venit mai intdi la Bucumti. Dupa cdtevazile, artero-scleroza i-a paralizat partea stdngc7 acorpului qi astfel a Post internat in clinics, undea avut cdteva zile de adevarate chinuri.

    Cu ccit regret simfea ca trebuie sa se desparta insfdrit de viafd 1 Cdt ar fi dorit sa mai traiasca,sa mai vada soarele, cerul albastru, florile, pecare atdta le-a iubit 1 Naturalistul nu mai credeain putinfa unei insanatuiri.

    Cdnd una din surorile mele cerea desperat ajutoruldoctorului, el, auzind-o, i-a optit cu vocea stra'nsade durere : Ce vrei sa -mi mai Pea? doar sd -mischimbe inima..."

    Intr'o dimineafd intrdnd in camera lui, 11 allucornplect deprimat. Incercdnd sa-i schimb gdndurile,ii vorbesc cu o veselie deghizata. Observdnd inten-fiunea, m-a privit cu ochi de nesfdr0ta durere qia putut doar sa-mi spuna : tu nu qtii ce inseamnasa mori 1"

    Si, cu toate acestea, in cele cdteva zile de sufe-rinta, l-am auzit oftdnd : Greu mai moare cineval"

    Prof. Gh. N. Leon.

  • IN LOC DE PREFATA

    Insemnarile si reflectiile din acest volum au maifost in parte publicate in diferite ziare, subforma de foiletoane ; unele le-am tiparit fara nicio modificare, astfel cum le-am gandit, visat siscris acum 40 sau 50 de ani, in caetul meu de in-seinnari. Ele sunt vesnic prezente in spiritul meusi amintirea for mi-a devenit un lucru necesarsi indispensabil vietii.

    Starea de spirit in care cram atunci nu maipoate reveni. Sau revine cate odata foarte putin,niciodata insa ca atunci.

    Deprinderea de a nota intr'un caet intamplarilezilnice, impresiile si reflexiile asupra for a devenito trebuinta. Un sentiment de delicateta ma oprestede a le reproduce in mod integral. Am cautat saevit pe cat posibil de a pune in cauza pe cei inviata. Viata este in acela timp tragica si comics,probabil din cauza acestui dublu caracter, estedelicioasa.

    Viata foarte retrasa pe care am dus'o in socie-tatea intima a catorva oameni eminenti m'a in-sufletit si m'a incurajat, prin discutii, exemplesi simpatia for la studii serioase.

    Zola spunea ca Dante se insala cand scrie ca. :Nimic nu este mai dureros cleat o amintire defericire intr'o zi de tristeta". Eu ii raspund cuindrasneala, spune Zola, ca nimic nu odihneste

    pi

  • 10

    mai bine inima si nimic nu face mai mult sa stra-luceasca surasul printre lacrimi cleat "parfumultimpului trecut".

    Cand revedem un prieten vechiu, pe care nu l'ammai revazut dupa multi ani, nu ne mai intelegemcu el, spune Goethe, din cauza schimbarii in ca-racterele noastre. Spiritele noastre poate ca s'auInaltat, orizonturile noastre s'au largit, dar afini-tatea dintre not s'a pierdut, pe cand amintirilecu cat sunt mai vechi, cu atata le intelegem maibine.

    Tot ceiace se prezinta, fie in viata, fie in poezie,Goethe o privea prin prizma lui estetica : Chiardata un lucru nu este frumos", spune el, trebuesa avem destula imaginatie pentru a-1 gasi frumos".

    Cu privire la obiectiunile ce mi s'au facut decatre un cititor al foiietoanelor ca utilizez preamulte citatiuni, raspund cu cuvintele lui Chateau-briand : II ne faut pas croire que l'art des ci-tations soit a la portee de tous les petits espritsqui ne trouvant rien chez eux, vont puiser chezles autres. C'est l'inspiration qui donne les cita-tions heureuses".

    Prof. Dr. N. Leon

  • 1.

    Amintiri despre oameni celebri romani earl an fostpe aceste meleaguri.

    Personal n'am cunoscut in tail la not cleat doioameni spintuali : pe Hajdau si pe G. Panu.

    Pe Hajdau l'am cunoscut tarziu de tot, candpierduse pe fiica sa Iulia, din care mild capa-tase pasiunea spiritismului, totusi aproape zilnicfacea spirite, calambuluri si povestea anecdote,insa atat de piparate ca nu se pot scrie. Biroulmeu de inspector era in aceias sala in care seafla si biroul lui de presedinte al consiliului per-manent. Odata i s'a spus ca, in timpul absenteilui dela sedintele consiliului, scaunul ii fuseseocupat de care inspectorul *tam' loan.

    Este singurul punct comun pe care it avemamandoi" raspunde Hajdau.

    Hajdau ra'cea &Ian parte la Academie dinie ocomisie in care era si Babes ; el fiind grabit, seimpacientase ca Babes nu mai sosea, un alt membrual comisiunei ii spuse se aiba putintica rabdareca trebue neaparat sa soseasca si Babes, la careHajdau raspunse : Babes, ba nubes tot acolo esi".

    Alta data, l'am intrebat despre valoarea scrie-rilor lui V. A. Ureche. La aceasta intrebare el imi

  • 12

    raspunse : este un scriitor care a reusit sa-si facein literature un nume obscur".

    Relativ la iscalitura lui C. A. Rosetti, Haj dauscrie unde-va : Toti articolii d-lui Rosetti suntsubsemnati : C. A. R. Legatura acestor Mere esimbolul coalitiunei. Ca zeul Ianus dela Roma,iscalitura directorului Romdnului are doua fete.Liberalii o citesc dela stanga la dreapta si admirein cuvantul Car" idea mergerei Inainte sau a pro-gresului ; ciocoii o citesc dela dreapta la stangasi adore cuvantul Rac", idea mergerei Inapoi saua retrogradarei. lata de ce d. Rosetti, prin insusinumele sau, e nodul coalitiunei".

    Gheorghe Panu avea o verve minunata, parcaland Inca vorbind : ce faci celebrule ?", aceasta eraexpresia cu care-si intampina cunoscutii ; era ironic,muscator si agresiv ; in calitatea lui de gazetar aa tacat in dreapta si in stanga fare crutare, ceacea fault pe N. Iorga sa spue la moartea lui numaiurmatoarele trei vorbe : a trait, a cartit si amurit".

    Apropo de condeiul lui Panu. Take Ionescu i-aspus odata : Panule, de doua condee mi-e fricain tara romaneasca si n'as voi sa le am in po-triva mea, de condeiul lui Hajdau si de al tau".

    Vorbele de spirit ne distreaza chiar in momen-tele cele mai triste.

    La inmormantarea regretatului Leon Sculy, avorbit din partea Facultatei de medicine dr. Tiron,care, fiind emotionat, repeta mereu : regretatul

  • 13

    nostru coleg ,,Leon Cosmovici" in be sa spueLeon Sculy" ; la un moment dat Cosmovici, careera prezent, ii spune : inceteaza odata Tiron, capans la urma moartea ar putea s te is inserios 1"

    Sunt oameni care nu numai ca nu pot face spirite,dar nu pot face nici haz de spiritele altora, tern-peramente posomorate care nu rcid nici odata sinu stiu de gluma, facandu-si din aceasta un titlude seriozitate.

    Un om de spirit poate spune ceace spunea Falstaffdespre el : Eu nu sunt numai spiritual, dar facsa nasca spiritul si la altii".

    Rasul este un simptom al sanatatei. S'a incercata se recunoaste caracterul dupa ras ; se nice casunt atatea feluri de ras, cate vocale : cei ce radin A, sunt sinceri si zgomotosi. Rasul in E, estepropriu melancolicilor ; rasul in I, este propriu nai-vilor, timizilor, indatoritorilor si nehotaratilor. ( ?)

    In Sparta, in sala banchetelor, era asezata ostatue care radea. In evul mediu regii aveau bu-foni care, cu farsele si glumele lor, ii faceau sarada.

    Apropos de ras si veselie spune Schopenhauerunde-va :

    Sa tot fie cineva tank, frumos, bogat si binevazut, data e vorba de fericirea lui, trebue sa teintrebi, de este si vesel. Din contra, data este vesel,ii este indiferent, de e tank sau batran, cu trupuldrept sau cocosat, sarac sau bogat : e fericit.

  • 14

    2.Se mostenese Wile, viciile, se mostenese si eoarnele

    dela inaintasii inselati in dragoste.Am vazut la Cinema filmul Alraune" dupa

    romanul cu acelas nume de Hanns Heinz Ewers.(Alraune, Die Geschichte eines Wesens, Munchen,1925). Romanul are ca teza ereditatea.

    Alraune este fiica unei prostituate conceputacu un criminal ; desi adoptata din momentul na-sterei de catre profesorul Iacob ten Brinken, cucresterea careia s'a ocupat, cu toate ea a avut oeducatie foarte aleasa, are sufletul si toate apu-caturile rele, ereditate dela mama si dela tatal ei.Aceste apucaturi sunt numite de religia crestingpacatul original (Peccatum originale), noi naturali-stii le zicem pacatul ereditar sau pacatul stramo-sesc.

    De puterea pacatului ereditar se poate oricineconvinge nu numai din registrele statistice ale di-f eritelor azilc, din publicatiunile alienistilor, dinromane sau din fihne, ci si din propriile observa-Vuni din cursul vietei.

    Fiecare din noi ar putea gasi in amintirile salenumeroase exemple de ereditate morbida. Eu amavut ocazia sa cunosc, personal, cateva familii laBotosani si la Iasi, in care trei generatii : bunicparinti si copii s'au sinucis. Sfatuesc pe tine seintereseaza de aceasta chestiune (in primul randfiecare parinte este dator a se interesa) on de

  • 15

    ate on aflh un caz de sinucidere sa urnihreaschevolutia familiei sinucigasului si va da si pestealti ascendenti sinucigasi. Cate nenorociri nu s'arputea evita dach s'ar tine mina de puterea eredi-td(ei, cand este vorba a se decide o chsatorie saufelul cum trebue Muth educatia copiilor sau ale -gerea carierei lor.

    Copiii nu sunt cleat expresiunea unei eredithlibune sau rele. Dach vroim ca neamul nostru safie pus la adhpostul degenerescentei, ar trebui camariajul sa nu fie permis de cat persoanelor cucorpul, cu mintea si sexualitatea shnhtoasa. Maimult deck atata ; ar trebui cercetat nu numaistarea constitutionals a individului care se cash-toreste, dar chiar acea a ascendentilor shi.

    Alcoolicii, sifiliticii si criminalii care produc celemai numeroase forme de nevrosh si descendentiicolor mai multi sinucigasi ar trebui castrati !

    Astazi se incearch ca si criminalii sa ajunghutili omenirei. Congresul legislativ din Cuba ahotarat ca condamnatii la moarte sa fie liberi aalege dach vor sa moarg, sau sa fie inoculati cucancer, pentru a servi ca subiect de experimentare.Clement Vautel de la Le Journal" pune in guracondamnatilor la moarte, &kora li se lash alegerea,urmatoarele : Mai bine sa suferi decat sa mori...Preferam sa devenim martini ai stiintei. Nimic nue mai onorabil, si avem certitudinea de a fi bineingrijiti, mult mai bine decat multi cancerosi caren'au omorat pe nimeni" !

  • 16

    In copilaria mea am auzit povestindu-se a eraun medic de plasa, caruia sotia ii punea coarne.Fiind informat a in lipsa lui prietenul casei venearegulat de se culca cu sotia lui, a simulat a pleacain judet, seara insa s'a intors si fara a fi vazutde cine-va s'a introdus in casa si s'a ascuns incamera de dormit. Noaptea pe la orele doua andsotia si prietenul dormeau profund, a scos dingeanta sticla cu cloroform, vata si trusa cu bis-turii, a anesteziat prietenul si i-a enucleat testi-culele pe care le-a pus pe masuta de noapte. Dupaterminarea operatiei a plecat in judet.

    Copilul pe care l'a nascut sotia d-torului eraceaclr ca si prietenul casei, avea un ochi albastrusi unul negru.

    Un prieten al meu imi spunea : to vrei s explicitotul prin ereditate, esti in stare sa crezi ca sicoarnele pe care femeile le pun barbatilor se da-toresc ereditatei 1 Desigur a da, fiindca femeilenu pun coarne decat barbatilor cu o anumita men-talitate. Daca femeia isi gaseste o combinatie maifericita si-1 paraseste pe barbat, vine sotia a douacare-i pune coarne, apoi a treia si asa mai departe.Acestia sunt barbati care nu pot trai neincorno-rafi, mentalitatea for este ereditara ; cunosc L-inn in care bunicul a purtat coarne, fiul a purtatsi el si nepotul de asemene.

    Acelas fenomen biologic care stapaneste pe mem-brii unei familii stapaneste si pe membrii unuipopor, toti ne asemanam intre not datorita ere-

  • 17

    ditafei, i ne deosebim datorita mediului in caretraim (adaptafiunei).

    Romanii din toate provinciile ne asemanam intrenoi si cu stramosii nostri Romani, nu numai inceeace priveste fizicul, dar si caracterul, cu toateaceste ne deosebim unii de altii prin diferite alteparticularitati.

    Cine nu recunoaste de exemplu la Romani deo-sebirele in ceeace priveste inteligenta? Cei mai in-teligenti sunt Macedonenii, in al doilea rand yinMoldovenii, al treilea Muntenii Si al patrulea Ar-delenii.

    3.Evocarea unui fermeckor : Coco Demetrescu 1o chestiune de actualitate : bacalaureatul si sped-

    ficul nostru etnie.5 Iunie 1898. Am discutat aseara cu Coco

    Demetrescu-Iasi asupra modificarei legei invata-mantului si in special asupra desfiintarei bacalau-reatului. Vorba vine ca am discutat, de fapt n'avorbit cleat el, tot ceeace spunea era foarte in-teresant, noi ceilati it ascultam. Afara de noidoi, mai erau Ion Bogdan, slavistul, si Onciul,profesorul de istorie, care la orele 12 s'au retras.

    Eu platisem si vroiam s ma retrag, cand Coco,care era si el gata de plecare, punandu-si pe manao manusa imi spune : mai stai un moment, caplec si eu". Aprinzandu-si o havana, ceru sa i seaduca o tisana ; sorbind din ea, continua : baca-

    N. LEON.Note .,1 Amintirl. 2

  • 18

    laureatul este o institatie transplantata la noi dinFrairta, el a facut sa scads importanta examenelorde class. Bacalaurcatul este un examen de memo-rie, toata liimea 1'1 considers ca o loterie, si cautaprin diferite influente s castige favoarea pro-fesorilor examinatori. In locul lui trebue sa intro-ducem un examen general de absolvire pentrufiecare scoala secundara.

    Cerand Inc . o tisana, si apoi Inca una, a conti-nuat a aduce probele cele mai evidente pentrudesfiintarea bacalaureatului...

    Cucoane Costica, se zoreste de ziva, trebue splecam, n'am ramas deal noi in local, astazi n'aifost de loc pedagog, n'ai introdus nici o istorioaraprintre argumentele prea serioase in favoarea des-fiintarei bacalaureatului. Sorbind ultima picaturade tisana se ridica si, inainte de plecare, adaoga :am sa-ti povestesc despre Englezoaica care, fiindpe patul de moarte, marturisi bkbatului ei Cal'a inselat.

    Te iert, ii spune barbatul, dar nu voiu sama separ de tine, inainte de a ma erta si to derani pe care ti l'am facut.

    Muribunda, fara a ezita, ii promite ertare.Din cauza ca aflasem deja ceeace mi-ai mar-

    turisit, to am otravit, aceasta este cauza mortiitale de-acuma.

    Dimitrescu-Iasi era ceia ce Francezii numesc uncharmeur ; avea darul conversatiunei datorit spi-ritului de generalizare, improviza idei uneori ori-

  • 19

    ginale, alte on paradoxale si vorbea mereu pentruplacerea de a se auzi vorbind. A face paradoxenu este lucru usor. A. France spunea di se pa-zeste sa faca paradoxe, fiindca, pentru a le sus-tine, trebue un spirit pe care nu'l are.

    Pe C. Demetrescu l'am avut profesor de filo-sofie in clasa a saptea la Institutul Academic" ;venise in locul lui Titu Maiorescu, unul dintrefondatorii Institutului, care se retrasese din cauzaca a Post transferat la Universitatea din Bucuresti.

    Titu Maiorescu, cand a venit odata la Iasi caministru al instructiunei, ne-a convocat la el petoti profesorii facultatei de medicina, in caselelui P. P. Carp din Pacurari ; (actuala casa dr. E.Rigler). Dupa ce s'a intretinut cu fiecare dintrenot asupra nevoilor faculi atei, a adus vorba despreechivalarea diplomei d-rului Frei (de fapt acestaera adevaratul motiv a venirei lui la Iasi).

    D-rul Frei, este fiul batranului Frei care aavut pe vremuri un pensionat de baeti peste drumde gadina Copou, in care am invatat si eu cacopil, d-rul Frei spunea Maiorescu a trecutdoctoratul in medicina la Berlin, ca sa poata insapractica la not in tara, trebue conform legei invigoare s mai treaca odata doctoratul in fatad-stra

    Cand cineva a trecut doctoratul in fata luiVirchow si a altor notabilitati mondiale, echiva-larea diplomei nu trebue sa fie decat o simplaformalitate.

    I

  • 20

    D-stra de ce parere sunteti ?"Profesorii atintindu-si privirile asupra lui Ma-

    iorescu (majoritatea erau suplinitori) an dat cuMil din cap ca un Budha, in semn de aprobare.

    Cu tact reusesti in viata adeseori unde cu fortaramai neputincios. Maiorescu nu avea numai tact,avea si experienta. Experienta este singurul ca-pital, care nu descreste niciodata, ci in mod cons-tant creste, dar nu a duce dividende de,at aceluiacare a adunat'o.

    ...Astki, dupa 30 de ani, chestiunea bacalau-reatului a venit din nou la ordinea zilei. Bacalau-reatul dupa legea din 1864 a fost luat aproapepe deantregul din Franta, iar bacalaureatul re-format de Haret si de C. Demetrescu-Iasi a fostintocmit dupa legea invatamantului din Germania.Din cauza aceasta nici unul nici altul n'a datrezulLatele asteptate. Ar fi de dorit ca eel putinacuma cand se modifica. legea invatamantului se-cundar si superior sa se tie searna, la legiferareabacalaureatului, de specificul etnic si de caracterulevolutiv al tar&

    C. Demetrescu-Iasi a scris relativ putin, intrealtele un prea frumos studiu, intitulat : Cele douttmorale" publicat in Revista de Filosofie si Pe-dagogie", retiparit apoi in brosura in bibliotecaRevistei Ideei", studiu pe care'l recomand cal-duros cetitorilor. In schimb, a vorbit in viata luifoarte mult. Apropo de vorbarie : un filosof ger-

  • 21

    man, care probabil n'a lost tocmai vorbitor, spune :Data vorbeti, plictiseti pe altii : data ascultice vorbesc altii, te plictiseti singur".

    Partea intAia nici inteun caz nu se putea aplicalui C. Demetrescu.

    4.Diseutii intre tineri contemporani.

    Intr'o box'a, lAngsa mine, luau masa doi tineri.Unul dintre ei slabut, cu ochelari i unghiile born-bate, se plangea celuilalt ca in tara romaneascae greu de tot pentru fii de satean sa ajung5 launiversitate ; liceele i universitatile sunt plinenumai cu baeti de ciocoi.

    Eu, faspunde celalalt -radar robust, cu parulro, cu ochii vioi sunt fiu de taran ; cand amvenit la concursul de bursa, ograda liceului eraplina cu concurenti i din 40 am reuit eu al treilea,intaiul i al doilea dintre cei ratiiti fiind tot fiide taran.

    Ce e aia neica ograda, it intreaba cu un aerironic tanarul cu ochelari.

    Cu un suras simpatic, care-i facea doua gropitiin amandoi obrajii, aratanduli dintii albi, ii ras-punde celalalt :

    Ograda" este ceea ce voi muntenii numiticurte" ; te contrariaza cuvintele moldoveneti? 1iti place mai mult piffle" cuvant turcesc, cleatracituri", doica" mai mult decat manta" iceraf" mai mult ca prostire" ? Eu prefer vorba

  • 22

    moldoveneasca : frunza in loc de foae, Minnain loc de put, harbuz in loc...

    Opreste, ca nu faci decat s repeti lista cucuvintele lui Ionescu, faro spui numele... estiun plagiator.

    Tanarul cu parul ros, care trada in voacea luisonora o sanatate excelenta si o organizatie ro-busta, privindu'l in ochi pe celalalt, dupa o scurtaezitare, ii ra'spunde :

    Si de ce n'as fi ? plagiatul este astazi la modsAti primit, se vede, si voi la clinics brosura

    dela Cluj, cu lectia de deschidere a profesoruluipus pe doua coloane. E fenomenal 1 Dela inceputpang la sfarsit, cuvant cu cuvant, nu-i ramanedecat sa...

    Te inseli, amice, el are desigur alts conceptieasupra scrisului, crede ca plagiatul este cel maisincer si mai pios omagiu adus scriitorului dincare fuH.

    A, da ; atunci Policar dela Lyon trebuiefie recunoscator pentru acest furt.

    Dupa un moment de reflectie, tanarul cu parulros continua : Emil Zola, Victorien Sardou, Al-phons Daudet, ba chiar si Moliere, n'au fost acu-zati de plagiat ? Se vede ca to nu ai cetit pe AnatoleFrance ; t'ai fi dat seama cat este de absurdaaceasta sicana a plagiatelor pe care vanitosul secolal XIX-lea a inventat-o cu faimoasa lui maniede originalitate. Cu totii suntem, baete, plagia-tori, fiindca nimeni nu poate enunta o singura

    sa-i

    I

  • 23

    idee mare si luminoasa fail a fura pe cineva,in mod constient sau inconstient.

    Din cauza aceasta merg la noi lucrurile dean-doasele fiindca zeflemisim lucrurile cele mai serioase.Nu vezi ea nu s'a gasit un singur profesor care sascrie si sa dezaprobe pe plagiator.

    Proba cea mai sigma a unei culturi inalteeste induligirta. Profesorii sunt indulgenti, au ad-mis probabil posibilitatea unui lapsus intelectualtrecator care l'a determinat sa mai tipareascalectia dupa ce a debitat'o. Asemenea lipsuri s'aumai observat si la alti savanti. Dupa cum la altiis'a observat tin dezechilibru intre intelect si fi-zic. Flaubert a fost epileptic ; Baudelaire a muritde ftizie, Jules de Goncourt a sucombat tank detot de paralizie generala ; Creanga a fost epileptic ;Eminescu a murit de paralizie generala ; Conta amurit tanar de tot de tuberculoza.

    Parintii Val se vede ca sunt oameni cuprinsi ;noi Ira suntem o gramada de baeti care Durnuezeustie cum platim taxele, vrem eel putin sa ni sedee ceva in schimb. De cate on ai vazut anul trecutpe la clinici pe profesorii cu domiciliul in Bucuresti ?"

    Ochit vorbitorului incrucisAndu-se la un mo-ment cu ai mei, tankul s'a aplecat spre colegullui continuAnd discutia in soapta.

    Din toata discutia se vedea ca unul dintre a-cesti tineri era o fire pesimista, care nu vedeacleat partile rele ale oamenilor, pe cAnd Le1MIlt

  • 24

    din contra, era o fire optimists privea lumea dinpartea ei cea bung. Nu-i exclus ca totul g de-pinda de prizma prin care privim lucrurile : De-mocrit 'Idea i Heraclit plangea de viciile oame-nilor, caci toate actiunile noastre par cornice unorai tragice altora. E chestie de seriozitatea cc le-oacordam.

    5.Flori i parfumuri pentru barbati si femei, oameni

    si animale.5 Mai 1891. Dei traia la Iasi, ii spala len-

    geria la o fabrics din Londra, ii lucra hainele ighetele numai la Paris ; parfumeria i toate artico-lele de toaleta le aducea tot din Paris, iar la batra-nete, cand 1-am cunoscut, era fericit sa gaseasca pecineva care sa-i imprumute o piesa de 5 lei, chitca a doua zi sa se prefaca ca nu-1 mai recunoate.Dei scapatat, purta Inca pe lenjuri un fel de co-roana, ca semn al aristocratiei.

    Marc Antoniu povestete ca Fronton ii spunea :oamenilor de rigida' nobila cum li se zicea denatere Malta le lipseste in general inima".

    Frumusetea lui m'a impresionat, in amintirealui am notat Inca de atunci in carnetul meu maxima :Les beaux garcons sont souvent si hetes". In ceeaceprivete femeile, avea o curiozitate morbida, eramereu in cautarea de senzatiuni inedite. Era foarteafec tat de anumite parfumuri ; pe atunci era lamods Ylang-Ylang" i Peau d'Espagne". Mi-

  • 25

    rosul acestor parfumuri imi spunea el producasupra mea o excitatte sexuala. Astazi se stie inmod precis ca mirosul parfumului Peau d'espagne"este favoritul persoanelor senzuale. Se spune caacest parfum este dintre toate parfumurile, acelacare se apropie mai mult de mirosul pielei feminine,

    Fiecare corp de femeie sau de barbat are mirosullui particular. 0 femAe surdo-muta si oarba dinMassachusetts recunostea pe toti amicii sai dupamiros. S'au vazut guvernante, care cu ochii legatirecunosteau hainele copiilor dupa miros.

    Printii asiatici dau ordin sa fugareasca in gra-dina cateva femei din harm pang ce se incalzescsi transpira, apoi se a duc printului hainele for dupacare el isi alege preferata, mirosindu-le.

    Se citeaza femei care sunt afectate de parfumurisi de mirosul florilor ; altele au excitari sexuale laperceptiunea mirosului d subsuoare a amantuluilor.

    Se stie ca mirosul transpiratiei de femeie constituepentru barbati un factor important sexual si mi-rosul transpiratiei de barbat este un factor sexualpentru femei. la animale se observa acest fe-nomen, femela secreteaza un parfum care atragedupg ea masculii. Femela fluturelui Saturnia (ochide paun) are pe aripi niste glande a caror substanteexala un miros care atrage dupa ea masculii. Sepovesteste intamplarea unui naturalist care cap-turase o femela de fluture (ochi de paun) si neavandunde o pune o pusese inbuzunar. Cand a ajuns acasa

    *i

  • 26

    era escortat de sute de curtezani (fluturi) care zbu-rau in urma lui.

    Mirosul unor anumite flori are acelasi efect asu-pra excitatiilor sexuale ca si parfumurile, in specialasupra femeilor. Se spune de femei ca sunt adeva-rate flori de amor. Femeia este facuta mai multpentru a fi iubita cleat pentru a iubi ; ea este casiflorile, nu simte nimic din parfumul ei, dar it lasssa fie mirosit de toti.

    Mantegazza spune : dati celei mai caste samiroasa florile ei de predilectie, si ea va Inchideochii, va respira in mod profund, si data este foartesensibila, ii va tremura tot corpul, prezentand astfelo stare interns pe care nu o va arata niciodata inaltecircumstante, decat Boar amantului ei".

    Nu cunosc altceva care s trezeasca atat de pu-ternic amintirile trecutului ca parfumurile. Mirosulde violete, de flori de malin si de lacramioare redssufletului meu placerea mai multor primaveri.Senzatiunile adoratului nu reamintesc numai ano-timpurile, ci si anumite intamplari sau localitati incare pentru prima data am mirosit anumite flori.

    Florile nu ne inveselesc numai ochii prin formasi culorile lor, ci, datorita parfumului, ele sunt plinede mistere ne sugereaza mii de ganduri. Intr'unbuchet parfumat de flori to simti si la batranete

    si bine dispus.Fiecare floare expirma o ideie sau un sentiment.

    Un buchet de flori se poate aranja asa fel ca aexprime o cugetare sau un sentiment tainic.

    ta-nar

    si

  • 27

    Orientalii numesc asemenea buchete selam, delacuvantul arab salam, salut. Femeile din harem suntneintrecute in a face selam.

    Nu exista poet sau naturalist care in fata florilorsa nu fie placut impresionat. Florile duphGoethe sunt ieroglife mar* de care natura seserveste pentru a ne face delcraiile ei de dragoste ;dupa Puskin, florile par facute pentru mangaiereaumanitatii.

    Iubeste toate florilespune Barry CornwallcaIn ele se adaposteste intelepciunea, pe fiecare petala,pe fiecare carpela".

    6.0 seenii de deochi in trenul

    Cand m'am suit in vagon am glisit in cupeu Incatrei persoane si un copilas ca de un an. Langa fe-reastra statea mama copilului, alaturi de ea eradoica cu copilasul in brate, vis--vis de mama co-pilului ma aflam eu, iar vis--vis de doled era odoamna in varsta. Astfel am calatorit dela Bucurestipang la Tecuci, unde s'a mai suit un domn, complectchel, diformat de variola, cu mustata mare lasatain jos, cu ochii albastri spalaciti si foarte respingator.Individul avea un mod special de a fuma, trageafumul in plamani si apoi Il dadea afara pe nas cadintr'un horn. Mustata si degetele erau ingalbeniteparca ar fi fost vapsite cu acid picric. Il priveomsi ma gandeam cats dreptate are Richet cand spuneca omul este cel mai stupid dintre animale (Cele-

    IasiBueuret;ti.

    !

  • 28

    lalte animate comit i ele lucruri care le vatama,fiindca nu stiu sa deosebeasca binele de eau. OmulIrish' este stupid fiindca stie ce este bine si face ce-irau ; stie ca tutunul este vatamator si cu toateacestea continua sa fumeze). Tovarasul nostru dedrum n'a vorbit nici un cuvant tot timpul calatoriei

    nici n'a zambit ; s'a asezat pe banca in fata doi-cei si din momentul cand indreptat ochii asu-pra copilului, acesta a inceput a racni si a se zbate,incat nici doica care-1 salta cantandu-i, nici mamacare-i facea vant cu evantaliul, n'au putut sa-1linisteasca. Doica vazand ca copilul nu inceteaza.' aplange, se apropie de mama soptindu-i : duduca,copilul s'a speriat ; cereti boerului, o leaca de parsa.-1 afumam".

    Daca.' domnul este asa de bun spune mamaadresandu-i-sel-as ruga sa-mi dea putin par, saafum copilul ca s'a speriat.

    Furios de tot, domnul se ridica in picioare vo-ciferand :

    De unde voiti, cocoana, sa va dau par? nuvedeti ca pe cap nu am nici un fir, vreti s-mi taiumustata?

    ...Ce, sunt eu sperietoare de copii 1 1Nu aveti nici o grija, doamna, intervine cu

    blandeta, batrana de langa mine ; ati spus ca vadati jos la Vaslui ; indata ce yeti ajunge acasa, pu-neti sa-i stings carbuni, copilul este deochiat.

    La Barlad domnul s'a dat jos, Ma a spune uncuvant, iar doica povestea eu cand eram fata

    ii-a

    :

  • 29

    de vr'o 12 ani, m'am speriat la biserica tot de undomn asa uricios ca asta ; mama m'a afumat cupar de-a lui si mi-a luat durerea de cap ca cumane.

    Poporul nostru crede ca anumite persoane auputerea de a fascina numai prin cautatura ochilor,de aceea la Ora este obiceiul de a face copiilor pefrunte un benchi negru cu carbune, probabil pen-tru a distrage prima privire.

    Credinta aceasta este si la alte popoare. Italieniio numesc gettatura, actiunea de a arunca in mod spe-cial ochii asupra cuiva. Se crede ea aceasta puterede a fascina cu ochii, o au in general toti oameniiuriti si antipatici. Italienii pentru a combate getta-tura poarta cu ei diferite talismane : o bucaticadin coada unui lup, o bucatica de piele de pefruntea unei hiene sau alte substante.

    Poporul nostru are credinta ca durerea de cap acelor deochiati trece daca li se stinge cdrbuni.

    Puterea de a deochia sau de a fascina, se observanu numai la oameni, ci si la animale. Cand uliul selasa jos intr'o curte cu paseri, el fixeaza dela distantacu ochii, unul dintre pui, care nu mai are putere sa.MO, sta locului fascinat ; uliul it apuca apoi inghiara si se ridica cu el. Pisica deasemenea, candvine fata in fata cu soarecele, 10 indreapta privirileasupra lui, it fascineaza si saorecele sta fix in fataei fara ca sa poata fugi. Tigrul fascineaza animalelecare-i servesc lui de hrana ; serpii fascineaza pa-sarile, etc.

  • 30

    Descantecul de deochi i stingerea de carbunisunt credinti supranaturale ca i prezicerea dupestele (asLrologia) sau prezicerea dupe liniile dinp al ma (chiromantia).

    Pericolul nu este cand prezicerile sunt imbucura-toare, ci cand se profetesc nenorociri ; in cazulacesta puterea imaginatiei, mai cu seamy la per-soanele nervoase, superstitioase are o influentsputernica asupra corpului for i cele de mai multeon li se intampla nenoriociri. Datorita aceluiame-canism psichologic, s'a realizat urma.'toarea pre-zicere : o tanara Italianca s'a dus la o carturareasa,care i-a spus ca are sa i se intample o nenorocireprovocata din partea unui om de nationalitatea ei,purtator de un semn caracteristic. Seara la restau-rant, tanara superstitioasa observe ca chelnerul careo servea este italian, i ca oehii lui sunt de culoarediferita. Inspaimantata, pretinde i obtine delapatron darea afara imediat a chelnerului. Italianulfurios ca i-a pierdut serviciul pe care cu multatruda de abia it gasise, ateapta femeia la eire

    o injunghie. Dupe cum observe cu drept cuvant,autorul dela care am imprumutat acest fapt,statul ar trebui sa vie cu o lege hyteleapta caresa impuna carturareselor, sub pedeapsa de inchi-soare, obligatia de a nu anunta cleat evenimentef ericite.

    si

  • 31

    7.

    Gheorfilie Marzeseu despre procesul seandalos allui Maioreseu si despre infidelitatile din criminal

    Cobaleeseu.

    In tinerete am fost si eu profesor la un pensionatliceal de Tete. Pe vremea aceea aveam obiceiulsa-mi notez impresiunile zilnice asupra elevelor, cugandul sa fac mai tarzm un studiu asupra evolu-tiei individualitatii for ; adica s5 aplic legea evo-lutiei la diferitele fapte care constituesc sufletulomenesc.

    Foiletand astazi carnetul, cetesc intr'un loc : Incartea de botanica pe care am imprumutat-o ele-vel B... ca s5-si copieze figurile, am gasit okaie pe care era scris caligrafic mai multe maxime,printre care se afla si urmatoarea :

    Fericite sunt femeile care pot sail infranezesimturile for pentru a sutine viata vestalelor ! Darmai fericit5 este pe pamant roza culeassa decat acescare se vestejeste pe m'arAcinea neatinsa, tr5estei moare izolat5 inteun sicriu trist si rece".

    (Shakespeare).Printre maxime mai erau notate si alte reflexii

    picante asupra amorului... care merits s fie amin-Lite, dar aceasta o rezery cetitorilor pentru alts data.

    Fetele din pensionate sunt victima literaturei,cetesc prea malte romane, prea multa poezie simai cu seams viseaza prea mult... Viata din romanele intereseaza mai mutt cleat viata rea15.

  • 32

    Are dreptate A. France cand spune ca aceicare cetesc carti multe sunt mancatori de hasis :traesc intr'un vis. Romanele stint opiumul Occi-dentului.

    *

    Elevele bogate erau foarte privilegiate, li setrecea cu vederea tot felul de capricii, care nu setolerau de loc fetelor cu mijloace modesi e.

    Guvernantele, in pensionate, in loc de a fi adeva-rate colaboratoare in ce priveste educatia, sunt ingeneral diferite straine care in tinerete au dus oviata usoara ; cand vaduve, cand maritate, uncledin ele au cunoscut belsugul, altele mizeria, uneleau fost intretinutele unor bogatasi, altele au fost ca-sierite intr'un local de distractii, altele dansatoareintr'un cabaret, iar, dupa ce si-au pierdut gratianaturala, au venit sa se ocupe de educatia fetelornoastre.

    In timpul cand notam aceste impresiuni, ma On-deam la Gheorghe Marzescu, tatal lui Georgel,care-mi povestise de un proces al lui Maiorescu,inscenat de adversarii lui politici, proces pe urmacaruia a avut multe neplaceri.

    I se imputa ca face dragoste in scoala normala defete, unde era profesor, cu o guvernanta. Faptulera ea guvernanta, d-ra Rickert, urita disgrati-oasa, se inamorase probabil de Maiorescu in-chipuia ca si el o iubeste. Ea avea un carnet in care

    *

    sisi isi

  • 33

    isi nota impresiile on de crate on vorbea cu Maio-rescu sau II vedea.

    Cateva eleve afland unde d-ra Rickert tinea as-cuns carnetul, au sustras cateva file din el, pe carele-au cetit in familie, raspandind zvonul in tot ora-sul, pans a ajuns la urechile adversarilor lui Maio-rescu.

    Cand am auzit de acest proces, ma gandeam, datacineva ar da peste carnetul meu, ar putea foartebine sa-mi insceneze si mie un asemenea scandal.Din momentul acela am refuzat a mai primi floridela eleve si mai cu seams a-mi nota impresiile incarnet.

    Pe Cobalcescu n'am indraznit niciodata sa-1 in-treb de procesul lui Maiorescu, cu toate ea el erain masura sa stie cele mai mici detalii, de oareceprima sa sotie a fost instigatoarea intregului scan-dal, din cauza ea ea ravnise loud de directoara ascoalei normale, ocupat atunci de d-na Gros. Co-balcescu a avut cu aceasta so0e o fii, a, Efrosinasingurul copilsi care, foarte rautacioasa, ii faceazile am are.

    Dela Gheorghe Marzescu aflasem ca Cobalcescua prins pe mama fiicei lui in momente de dragostecu Neculai ionescu, la Sculeni. Neculai Ionescu eraprofesor de Istorie Universals la Universitatea dinIasi si una din cele mai marete figuri parlamentare.L-am cunoscut, cu cativa ani inainte de a muri,lua masa cu not la restaurantul Colaro" in Bucu-resti, purta atunci o palarie rotunda, neagra, for-

    N. LEON. Note 9i Aealutttl 3

  • 34

    mat tai anesc si, in be de palton, suman si aveao figure perfect senina si blajina.

    Iancu Baca 'bapa care era la masa cu not si careavea o deosebita dragoste pentru el imi spunea()data : is priveste-1 cat este de dulceag, tine arcrede ea era eel mai teribil din Parlament, nu carecumva sa-lfi intrerupt, ca to musca 'Ana la sange."Discursurile lui spunea Panu ar trebui stu-diate de gramatici, filologi si profesori de estetica,literature si retorica, in ele ar gasi giuvaeruri delim' si de literature.

    Auzisem in parlament pe Delavrancea, pe TakeIonescu, dar un glas mai sonor, mai curgator simai simpatic, care sa captiveze ca a lui NeculaiIonescu n'am auzit.

    Efrosina prin caracterul ei de fate batrana tor-tura pe tat?il ei, cu Coate acestea a stiut sa-si in-franeze pornirile sexuale tot timpul cat Cobalcescua fost in viata. Dupe moarte ins' si-a dat drumulfirei si a dus o viata de tot usurateca.

    Ultima oath and am vazut-o, era intinsa pe omasa dela morga din Bucuresti.

    8.Pe malul mar& Evoeatiuni din trecut i euno0inti

    actual e.Agigea este o localitate simple, natural', ne-

    vinovata, interesanta nu numai pentru configuratialocului variat ca stancarie, na'mol si nisip ; nunumai fiind ca marea dela aice mai mult peste

  • 35

    si mai multe animale ma ne ; localitatea este insainteresanta si ca regiune pitoreasca, aerul care'lrispiram alaturi cu razele ultra-violete si emana-tiile de iod este eminamente salubru, caldurile, oncat ar fi de mari, totdeauna adie putin want, carele face suportabile. Impresiunea de libertate n'osinrti nicaeri in alth parte ca aice. Toata lumeaiubeste marea. Englejii o considers ca o a douapatrie, Mama spune Lubbocka card virtutetonifianta este proverbiala, pare ca invioreaza at-mosfera ; numai gandindu-ne la ea, simtim sangelejucand in vinele noastre. Oceanul da o impresiede libertate si de maretie mai uimitoare poatechiar decat aspectul cerului. 0 femee saraca dinManchester dusa la Varmul marei, isi exprima bu-curia de a fi vazut pentru prima oath ceva carepoate indestula toga lumea. Tarmurile marei suntin totdeauna interesante. Cand ne gandim lataeturile stancilor care povestesc istoria timpu-rilor trecute, la plaja bogata in alge si in animalecare asteapta intoarcerea fluxului, sau pe care va-lurile le-au zmuls din adancimele oceanului ; candgandim la strigatul curios al pasarilor de mare,cand ne gandim cu deliciu ca de cate on respiramne facem provizie de viata noua, de sanatate, devigoare, este imposibil de a pretui la justa valoaretot ceia ce datorim marei".

    Une on ciedem ca ne e dor de un /oc indepartatspune Schopenhauer pe cand in fapt ne e dorde timpul ce l'am petrecut acolo, adica cand eram

  • 36

    mai tineri si mai impresionabili. Cu marea credca nu este lucrul la fel, fiindca on de Cate on ovedem are acela farmec ca si in tinereta. Ea esteun tonic si moral, la mare ai sentimentul liber-tatei si a vietei. Un apus sau un rasarit de soaredesvoltil la mare in not tot ceia ce este mai bun.

    Cand stai la Agigea pe stanch', unde se afla acumapascaria, ai un orizont infinit de larg, Inainte nuvezi decat mare, la dreapta Constanta si la stangaEforia si Movila, ale caror becuii electrice in timpulnoptei se vad ca focurile sclipitoare ale unci dia-deme de brilante. In timpul noptei cerul este atatde Instelat incat to poti plimba ca in momentulcand se zoreste de zi.

    Apusul soarelui il admiram regulat, de pe bancadela poarta Statiunei, iar rasaritul lunei cum seridica para. din fundul marei de pe o altabanca din rata marei.

    Pasiunile zoologice sunt stapanite de aceleasilegi psihice ca si pasiunile obicinuite omenesti ;cu varsta se slabesc si ele. Cand cram student,toate ziva stateam cu picioarele goale in mare,pescuiam si dragam, astazi ma bucur privind pealtii. Ma bucur cand vad, de exemplu, pe directorulstatiunei, Borcea, ca se apropie de mal, cu caldarilepline de midii, crabi, diferite specii de analide,specii de pesti care pang astazi nu se gasise Inca,si meduse.

    Medusele sunt dintre cele mai gratioase animalemarine, ele sunt translucide sau colorate, gingase,

  • 37

    fiind ca nu au deceit cinci parti solide in consti-tutia corpului lor, restul de 95 este apa. Acesteanimale imi reamintesc pe deoparte colectia bo-gata de meduse din Institutul de Zoologie" dinIena, recoltate de Haeckel, din toate partile lumei ;iar pe de alts parte de frumoasele sale monografiicu planse splendide do Rhizosiome de culoarealbastre ; Aurelii de culoare purpurie si Pelagii rosuinchis. Medusele erau favoritele lui Haeckel incatsi locuinla lui privata a numit'o Villa Medusa".Pasiunea cu care Borcea isi recolteaza animalelemarine, interesul cu care le observa, le studiazain acuarii si le conserva, ma intinereste cu 40 deani, amintindu-mi timpul cand eram student sirecoltam in Norvegia singur animale din mareaNordului.

    Statiunea zoologica dela Agigea cu toate ca estede abia in prima ei fala de desvoltare, cu mijloacefoarte modeste, totusi permite studentilor si bio-logilor de a se familiariza cu metodele de lucru lamare si cu urmarirea de cercetari speciale.

    9.Cum poate eadea un ministru al Instruetiei pe

    chestiunea reformei Inv5t5mantului.

    Ziarele aduc stirea ca Universitatea din Bucu-resti, luand in discutie proectul de lege al inva-tamantului superior, dupa ample discutii, a adop-

  • 38

    tat o motiune prin care respinge in intregime acestproect.

    Istoria se repeta. Mai multi ministri ai instruc-tiunei au Cazut pe aceasta tem5, cel din urmaa fost C. Disescu. Autorul si raportorul legei pecare Disescu vroea s'o treac5 a fost A. Badar5u.Era o lege personal5, creia catedre pentru parti-zanii politici, iar prin aliniate speciale cauta s5loveasca pe adversari. Universitatea din Bucu-resti a redactat doled memorii de protestare pecare le-a inaintat Regelui si Corpurilor Legiuitoare,jar pe de alts parte senatul universitar a hotaratinchiderea universitatei papa ce se va retragelegea.

    Rectorul a inchis usa de intrare in Universitate,lipind pe ea urmatoarea placard scrisa cu literemari : (0 repro duc ca document al timpului, ca Ase vada Ca ministrul care incearea a se atinge deUniversitate e vai de pielea lui).

    IntiintareSe aduce la cunostinta domnilor profesori ai

    universitatei, intregului personal din institutele silaboratoriile universitatei, precum si studentilortuturor facultalilor, hotararea senatului universitarluata in sediata din 13 Februarie 1907, in cuprin-derea urmatoare :

    Senatul Universitar, asupra hotararei consiliuluiuniversitar din 11 Februarie corent, comunica prind-nul prezident delegat I. Bogdan, de a se inchidecursurile universitatei pang ce proectul de lege

  • 39

    asupra invatamantului superior va fi adus Ina-intea consiliilor scolare legale.

    Considerand ca prerogativele legale si autonomiauniversitatilor au fost lovite prin proectul de legeprodus Parlamentului, asupra invatamantului su-perior ;

    Considerand ofensele grave ce se aduc tuturorprofesorilor universitari prin raportul d-lui Badarauasupra acestui proect ;

    Considerand starea de tulburare grava in carese gaseste intreg invatamantul nostru superior dinaceste imprejurari ;

    Considerand hotararea categorica a Consiliuluiuniversitar din 11 Februarie a. c.,

    Pe temeiul art. 58 aliniatul 4 din legea asuprainvatamantului superior.,

    Senatul universitar decide :Inchiderea tuturor cursurilor universitatei din

    Bucuresti 'Ana cand se va suprima cauza care aprodus grava tulburare a universitatei.

    Aceasta hotarare este luata cu case voturi pentru,doua voturi contra si o abtinere.

    RECTOR,Dimitrescu-lali.C.

    Pe temeiul acestei hotarari, Noi Rectorul Uni-versitatei din Bucuresti, declaram inchise toatecursurile Universitatei si lucrarile in seminarii, in-stitute si laboratorii, pana la not dispozitiuni.

    Invitam pe toti d-nii profesori si personalul uni-versitar sa se conformeze acestei dispozitiuni.

  • 40

    Invitam pe studentii tuturor facultatilor sa res-pecte in ordine aceasta hotarare a senatului uni-versitar.

    17 Februarie 1907. RECTOR,C. Dimitrescu-laqi.

    Secretar, Gr. Cernescu.In urma acestei procedari drastice a Universi-

    tatei din Bucuresti, Ministrul Instructiunei Di-sescu, a Post silit s rellaga legea si O. demisioneze.Iar raportorului Badarau i s'a dedicat, cu aceastaocaziune, urmatoarea epigrama :

    Din legea universitaraNimic nu se putu alege,Iar raportorul ei rtimdneUn raportor... leirti de lege.

    10.Din psiehologia femeilor isleriee si a fetelor batrtme.

    15 Mai 1901. 0 doamna foarte onorabila sidin societatea cea mai aleasa din Iasi, d-na M..,era bombardata in mod regulat la doua, trei zilecu scrisori anonime : felurite insinuAri si calomnii,mai Loate de obscenitate extraordinara. Doamnaera foarte contrariata si nu stiea incotro sii-si in-drepte banuelile. 0 prietena a d-nei M..., d-na P.,banuind intr'un moment pe domnisoara S.., carevenea regulat in familia d-nei M..., a cautat sase convinga si i-a povestit un cancan imaginat deea pe socoteala d-nei M... Ce s'a intamplat ? dupacateva zile d-na M. a si primit anonima in care

  • 41

    era batjocorita pe tema acelui cancan, pe carenu-1 stia decal. d-soara S.

    D-soara S... era fata batrana, de vr'o 45 de ani,n'a fost maritata nici n'a stiut ce-i amorulera virgina.

    Astazi s'a dovedit stiintificeste ca mania de ascree anonime este apanajul femeilor si in speciala fetelor batrane. Sunt unii barbati care riva-lizeaza cu ele, dar acestia scriu numai anonimeocazionale, pe cand fetele batrane sunt adevarateanonimo-grafe, reusesc sa-si faca un scris specialcare imiteala caracterele tipografice sau le scriufoarte usor cu maim. stanga.

    Fetele batrane (fecioarele intarziate) care n'auavut contact cu barbatii, din cauza abslinenteiimpuse, fie de prejuditiile sociale, fie din cauzavreunui defect organic, devin histerice, invidioase,intrigante, cartitoare ; tot focul for it varsa prinscrisori anonime.

    Celebrul ginecolog Till, a observat ca abstinentapoate determina iritatiunea ovarelor i uneori oovarita supracuta mai cu sama la vaduve si laprostituatele intemnitate.

    Dar ce deosebire intre acestea, intre fetele ba-trane femeile maritate a caror soti sunt impotenti ?

    Lederer spune ca pe o femee care sufere dincauza impotentei sotului ei, este datoria mediculuide a o sfatui sa aiba relatiuni sexuale cu un altbarbat ; s'o faca spune el cu sau Cara con-simtimantul barbatului sail, nu este treaba meth-

    i

    i

    i

  • 42

    cului, caci el nu este gardianul moralei, ci gar-dianul sanatatei".

    Un distins avocat dr. Max Marcuse spune eamedicul care se lasa influentat de consideratiunimorale sau sociologice, si care pentru aceste mo-tive neglijeaza de a recomanda actul sexual candstie ca acesta ar fi un remediu eficace pentru pa-cienta sa, este nedemn de' profesiune si trebuesau s abandoneze medicina sau sa trimeata bol-navele sale la alti doctori.

    Un caz interesant este al procurorului K... dinIasi. El era zilnic asediat cu scrisori anonime dedragoste, amenintatoare si obscene, pe care legasia in cutia lui cu scrisori dela poarta. Exas-perat s'a pus la panda, si a prins pe un servitorin momentul cand punea scrisoarea ; dus la par-chet si luat din Kurt, servitorul a marturisit nu-mele doamnei de care era trimis. Pentru a o facesa inceteze si a o intimida, &Ansa a fost invitatala parchet ; in locul ei s'a prezentat bietul sotcare, dupa multe staruinti si promisiuni a reusits nu se mai dea curs afacerei.

    Ca rector si ca decan, am primit si eu multeanonime. Chiar si zilele acestea am primit unaprin care sunt consiliat sa renunt a mai scrie laziarul Lumea", de oarece nu am talent literar.Raspund autorului acestei scrisori ca : omul destiinta care nu-si scrie impresiile sau amintirile,numai fiind Ca nu are stil literar, este ca hirurgulcare refuza sa opereze fiindca nu are bisturii cu

  • 43

    manunchile incrustate de brilante. Imi place multforma, dar imi plat mai mult ideile.

    Toate anonimele primite in viata mea au fostde speta celor oeazionale; cele mai multe eraudenunturi si insinuari fara obscenitati. Se puteausor constata ca autorii for nu erau de meserieanonimografi, se vedea lesne ca nu erau exercitati,nu-si deformau scrisul, cum fac femeile isterice saufetele batrane care dupa mult exercitiu ajung a-sicrea un scris special in caractere tipografice totatat de cursif ca grafismul for regulat.

    Femeile isterice si fetele batrane cu cat suntmai urate $i mai deceptionate, cu atata sunt maiamorale si scriu obscenitati mai teribile ; nu semultumesc a scrie o scrisoare, doua, ele scriu cusutele, au o perseverenta impresionanta.

    Foarte interesant este articolul d-nei dr. Peletierintitulat Prive d'Amour" publicat intr'o revistamedicala, in care reda starea psihologica a uneidomnisoare Marthe Giton, care-si scriea ei singureanonime si la toga lumea din orasul in care locuia.

    Psichologia ei este la fel cu acea a tuturor fe-meilor histerice si a fetelor batrane.

    11.

    Intre estetica, instinct sexual ti frumuseta,la barbati si la femei.

    Eram pe plaid la Techirghiol, cu un prieten, ad-miram amandoi nudurile.

  • 44

    Ce corp frumos au femeile si cat este de dis-gratios corpul barbatilor, imi spune prietenul.

    Nu sunt de loc de parerea d-tale, priveste doam-nele de colo cum le atarna sanul si burta, veziapoi d-na de langa colonel nu are san de loc, iard-na din stanga noastra are o musculature par'caar fi o gimnasticanta ; colo mai depart larvacortul ros vezi o doamna cu par pe brute, nu maispun de cea in costum galban care are si mustati.Prin aceasta nu voi sa spun ca nu sunt nudurifrumoase de femei, cum este al d-nei cu costumulros sau al d-nei cu costumul negru cu flori mov.Priveste insa si corpuri frumoase de barbati ; ta-narul care intra acuma in mare, trebue s alba.'un metru 80 inaltime, e svelt, fare nici un picde burta, fare un gram de grasime, i s'ar puteadesemna musculatura ; latimea dintre umeri ii daun aspect maret, talia proportionala, sanul paros,nu-i lipseste nimic din calitatile care fac frumu-setea unui corp de barbat. Nu trebue facuta con-fuzie intre frurnuseta vazuta prin prizma sexua-litat,i si frumuseta reala.

    Din panct de vedere al frumusetii pure un A-pollon nu este tot atat de frumos ca Venus deMilo?

    Trebue facut abstractie de organele pentru con-servarea spetei. In domeniul artei, aceste organesunt eliminate ca obiect de atractiune sexuala sinici intro tura civilizata spune Mantegazzaartistul n'a adaogat creatiunilor de ideal al fru-

  • 45

    musetei masculine organul barbatiei. Regiunea se-xuala a femeii a fost ades prezentata, ea hindaproape invizibila in orice pozitie ordinary si nor-mala a corpului nud.

    Adineoare ma intrerupe prietenul spuneaica nu-ti place nudul d-nei de colo fiindca aremuschi prea putern.ci, iar cealalta doamna fiindcaare par pe piept pe brate, acuma spui ca corpultanarului este frumos fiindca are musculatura bungde desemnat par pe san.

    Sunt anumite particularitali care fac frumosun corp de barbat, si tot aceleasi fac urat un corpde femeie. Un barbat cu soldurile rotunzite, marl,este urat, pe cand la femee rotunjimile ii dauun farmec deosebit ; musculatura parul pc Corpal unui barbat it fac frumos, iar pe o femee o facdisgratioasa. Instinctul d-tale sexual de barbatface s ti se pare mai frumos corpul de femee.Toate calitAtile observe Havelock Ellis pecare femeia doreste sa be vada accentuate la barbatsunt net opuse calitatilor pe care barbatul do-reste sa le vada accentuate la femee. Barbatultrebue sa fie robust, viguros, energic, Oros, bachiar grosolan, pentru a atinge instinctul pri-mitiv al naturei femenine. Femea care satisfaceacest barbat trebue sa fie dulce gentile.

    Sa-mi dai voe sail pun o intrebare, care florisunt mai frumoase, lacramioarele, zambilele, vio-letele, rozele sau crinii ? Dupa un moment de he-zitare prietenul imi raspunde mie imi plat vio-

    si si

    si

    si

    si

    :

  • 46

    letele fiindca au un miros placut fare O. fie preaputernic ca al crinilor sau ca a zambilelor".

    Sa-ti pun o alts intrebare, in care sa nu interviemirosul, ci numai forma si culoarea. Care caneeste mai frumos? buldogul, canele lup, baseulsau foxul? Buldogul are corpul Si falcile mon-struoase, bascul are picioarele diforme i coadadisproportionate.

    Valli le care spui ca sunt monstruoase sunt Ca-litatile i cu cat acestea sunt mai exagerate,cu atata tipul este mai frumos. Dintre basei acelaeste mai frumos care are corpul, coada urechilemai lungi, iar picioarele mai scurte mai strambe ;dintre buldogi este mai frumos acela care are capulmai rotund, botul mai scurt dintii mai esiti afara.

    Fiecare specie si fiecare sex are anumite particare-i dau frumuseta. La un barbat de exemplu,corpul este frumos cand atinge o inaltime de unmetru 80 cent. ; cand latimea intre umeri estede 48 cent. ; latimea taliei de 28 cent. ; latimeaintre solduri 33 cent. ; distanta Intre gurguelemamelelor 24 cm. si cand au si putin par pe san.

    La femee din contra corpul este frumos candatinge inaltimea numai de un metru 70 cm. ;cand latimea intre umeri este de 40 cm. ; latimeataliei de 22 cm. ; latimea intre solduri 35 cm. ;distanta intre gurguele mamelelor 20 cm. ; candnu are de loc par pe piept pe membre. Perfec-tiunea corporals a barbatului nu este mai putinfrumoasa decat acea a femeei, dar studiul acestei

    rasei

    sisi

    si

    sisi

  • 47

    frumuseti este intreprins numai de artist sau deestet.

    Oamenilor normali aceasta frumuseti le da nu-mai fiori de arta, fiori care nu atata entuziasmulsexual.

    Frumuseta nu este cum se presupunea : o purachestiune de capriciu, Ea se bazeaza cum ob-serva Ellis mai intai pe un fundament obiectivde caracter pur estetic, care realizeaza unitateain varietate, si care asigura o analogie remarca-

    intre toate idealurile de frumuseti femeninecite au conceput oamenii cei mai inteligenti aituturor raselor si in toate timpurile.

    12.Contributii la arta de a fi fericiti.

    Cand am fost operat (2 Mai 1926) la sanatoriulSt. Vincent de Paul" din Bucuresti, in camerade alaturi se afla un inginer italian, pe care nu-1cunosteam. Vocea si gemetele lui erau sfasietoare.Din mild ca avea manile si picioarele paralizate,nu putea, la cea mai mica deplasare a corpului,sa revie la loc si nici nu putea atinge soneria pentrua chema infirmiera de serviciu. Indurerat pestemasura striga pe nerasuflate pe una din surori :Sora Maria Sora Maria" ; care nu putea sa-1auda Mudca odaia ei era foarte departe de a lui,dar striga ca sa.-1 auzim not din cameAle vecine, sane induiosam si s'o sunam.

    bila

  • 48

    Para lfzia este una din nenorocirile care nu styin puterile i!oastre s'o putem sehimba. Tot astfeleste si cu orbirea.

    E bine cunoscut cazul americanei Helen Keller,oarba si surdo-muta. Ea s'a nascut la 27 lunie1880, a pierdut vederea si auzul cand era de opt-sprezece luni, in urma unei congestii cerebralea ramas intr'o ignoranta absoluta pang la varsta desapte ani. La 1887 i s'a angajat ca institutoareMiss Sulivan, si ea oarba. Helen Keller si-a inlocuitsimturile care-i lipseau (vederea si auzul) prin pi-

    astfel a invatat mai intaiu numele obictelor,apoi scrierea in relief si in 1890, vorbirea articu-late. Datorita imaginatiei si claritatii spiritului putusa inteleaga ceia ce altii vad. In una din cartilescrise de ea, spune : Am o tendinta nebiruita de agandi, a rationa, a formula concluziuni, ca si cumas avea cinci simturi in loc de trei".

    Cu timpul a ajuns sa publice in revistele ame-ricane articole si chiar carp foarte interesanteasupra vietei psihologice a orbilor, devenind inurma inspectoarea scoalelor de surdo-mirti dinBoston.

    Persoanele pesimiste, sau acelea care duc o viatasedentary ; care nu muncesc si din cauza aceastase simt nenorocite, ar trebui din cand in cand sa segandeasca la cazurile de paralizie, orbire, cancersau la pierderea unei fiinte iubite ; nenorociri reale,care nu stau in sfera puterilor noastre de a le evita,on ce am face, ele nu asculta de vointa noastrg.

    si

    pAit si

  • 49

    Celelalte nenorociri, in mare parte sunt pedeapsaprostiei, ni le creem not in ine, data nu din simplegreseli, desigur din cauza ignorantei si a nepasarei.

    Fericirea depinde de circumsstantele exterioare,dar mai cu seams de starea sufletului nostru, deideile care ni le facem. Omul este stapanit de idei.Martirii pe rug se credeau mai fericili cleat &Maillor. Socrate, care a fost condamnat la moarte pentruideile sale filozofice, in momentul cat sorbea dinpaharul cu otrava, continua discutia asupra ne-murirei sufletului cu cei din jurul lui numai candotrava incepu a-si face efectul le spuse : E acumtimpul sa ne despartim ; eu ca sa mor, voi ca sa

    ce e mai bine din amandoua, aceasta n'otie cleat Dumnezeirea".

    Giordano Bruno in momentul cand presedinteletribunalului inchizitorial pronunta sentinta demoarte, ii replica cu mandrie : Voila va este maimulta frica s pronuntati condamnarea mea, cleatmie s'o primesc".

    Prietenii mei imi spun on de cate on ma intal-nese, ca sunt fericit. Da, sunt, dar de ce ? Pentruca mi-am facut mentalitatea sa pot atinge fericirea.Nu doresc niciodata ceeace nu se poate s am.Cine vrea sa ajunga la fericire trebue s fie intelept,adica un om cuminte, s nu -$i faca sperarrte preavaste, sa se obicinuiasca a se multumi cu ceeace sepoate. Toata arta de a fi fericit sta. in infranareapoftelor. Multi se simt nenorociti fiindca nu suntboggi.

    N. LEON. Note ei Atuinttri. 4

    9i

    trtiti,

  • 50

    Schopenhauer observa foarte just ca bogatiacontribue putin la fericirea noastra, din cauzaaceasta spune el multi bogati se simt nefe-riciti, fiindea n'au cultura mintii, sunt fara cunos-tinti si de aceea fara vreun interes obiectiv, care sa-ipuns in stare a se ocupa intelectualiceste.

    Am povestit si cu alts ocazie cum un coleg im-bogatit pun casatorie voia s se delecteze facandaluzie la modestele mele resurse materials (e multde atunci !). Ca sa-i taiu pofta, i-am spus ca notoamenii de stiinta dispretuim banii, fiindca banipoate oricine sa Med, stiinta insa nu. Sunt persoanecare in cateva luni au facut milioane, dar nu stiinta.Bani se mai pot castiga la loterie sau la jocuri debursa, pe cand stiinta nu se castiga cleat prinmunca continua si perseverenta. Bogat mai poatedeveni cineva prin casatorie (era tocmai cazul co-legului cu care stam de vorba), prin mostenire, prindanie. Cunosc persoane care s'au culcat sarace sis'au sculat bogate. CunoVi d-ta un singur caz cdndcineva set se culcat incult qi sa se f i trezit savant?!

    Nu exista feri,-;ire Fara durere. Cine n'a fost bol-nay, nu stie sa aprecieze sanatatea ; tine n'a avutgriji, nu stie sa prquiasca libertatea si lipsa de griji.

    Omul n'ar cunoaste dreptatea spune Herachtdaca n'ar exista nedreptatea.

    Fericirea este starea perfectei multumiri si a per-fectei lipse de dorinti. Trecand peste nenorocirilecare nu stau in sfera puterilor noastre, ar trebui catoata lumea sa fie fericita.

    f i

  • 51

    Cum se face ca sunt asa de putini oameni cu ade-varat fericiti ? se intreaba Finot.

    Iata raspunsul pe care -1 da tot el : fericireatrebue invatata cum se invata gramatica sau olimbs strains. Trebue facut sa se vada avantajele

    partile slabe, mai ales frumusetile como-rile ei.

    Sunt regule pentru fericire, din cauza ca pentruoamenii cuminti, destinul nu inseamna totul. Eitrebue sa cunoasca toate lucrurile care le potservi pentru conduita in viaca, cat i pentru conser-varea sanatatii lor.

    Theodor Parker, om de o eruditie extraordinara,striga pe patul de moarte, la o varsta putin inain-tata : Vai ! cum n'am cunoscut arta viefei, saumacar un om care ar fi putut sa ma invete cum satraesc".

    13.Despre cateva farmece de dragoste, excentricitAti,

    superstitii, etc. etc.Statham de vorba cu mama Casandra, vanza."-

    toarea de burueni din hard, in timpul acesta uncupeu s'a oprit in fata tarabei. Nici n'a apucat fe-ciorul sa se coboare de pe capra cand baba era dejape trotuar langa cupeu cu legatura de burueni pecare o avea pregatita.

    Cine era doamna din cupeu? intreb eu.Cucoana Adela.?

    si

    5i si

  • 52

    Cucoana Adela Cogalniceanu, din strada Carol,dela mine cumpara toate buruenile.

    Mama Casandra era reputata nu numai ca cu-naoscatoare vanzatoare de buruene de leac Side dragoste, ci i ca specialista in arta amorului.0 cunosteam Inca de pe vremea cand eram studentsi de multe on am intalnit la ea doamne din socie-tate. Ea stia 'sa prepare pentru obraz : apa decastraveti, apa de crin si mai ales sapun cu fiere debou pentru frumuse tea eterna.

    A trecut multa vreme dela data accasta 'Ana ceam devenit vecin cu Adela Cogalniceanu. Locuiamin strada N. Gane, cand am primit o scrisoare delaea, prin care ma ruga sa-i trimet o carte de ale meten care arat Intrebuintarea plantelor medicinale.Dansa nu stia exact titlul cartei : botanica popularaa faranului roman".

    Sotul cucoanei Adeladupa cum ii spunea mamaCasandraera Grigore Cogalniceanu, seful parti-dului conservator din localitate, un monument deinfumurare. Cel mai mare merit al lui era numelecare-1 purta.

    Adela Cogalniceanu era o persoana superstitioasitpasionata de farmece, credea in descantece, carte,a mulete relique (moaste).

    Mai este si alta lume cu credinti in supramtural.Catolicii mai cu seama cred in relique care se vandde catre anumiti preoti : par de al sfintei fecioare(capillis beatae Mariae) ; picaturi din sudoarea luiIsus Cristos (sudorio domini) ; bucatele din camasa

    i

    i

  • 53

    sfintei fecioare ; o bucatica din piatra pe careDumnezeu a scris cu degetul sau (digito suo) legealui Moise, etc. etc.

    Multe superstitii au luat nastere Si iau Inca siastazi din cauza observatiunilor gresite pe care lefacem. Dintr'o observatie retinem numai unele in-cruri, iar pe altele le uitam.

    Fiecaruia din not i s'a intamplat cand ne Wan-deam sau vorbeam de un prieten sau de o cunos-tinta s apara in mijlocul nostru. Dar de cate onnu ne-am gandit sau nu am vorbit despre cineva faraca el sa apara, aceasta insa a trecut nebagat inseama, s'a uitat. Gaud insa persoana la care ne-amgandit sau am vorbit despre ea isi face aparitia(coincidenta) ne impresioneaza mult si din cauzaaceasta nu mai uitam.

    Unele superstitii dateaza din timpurile cele maivechi, cu mii de ani inaintea lui Cristos, altele seformeaza in zilele noastre, on de cate on se atribueo cauza false' unui fapt sau unei intamplari. Unadintre cele mai raspandite superstitii este aceearelativ la numarul 13. Unii cred ca aceasta su-perstitie iii are origina dela Crist cei 12 apostoli,cand in timpul cinei a murit unul din ei, Iuda Isca-riot, de aied superstitia ca data la o masa sunt 13persoane una din ele trebue s moara. Altii cred casuperstitia numarului 13 dateaza cu mult inaintealui Grist ; este atat de raspandita, ca multe per-soane fug de locuintele cu numarul strazei 13, sau

    si

  • 54

    de camerele de otel cu numkul 13, pe patul de spitalen numarul 13, birja cu numkul 13, etc.

    Persoanele debile sunt mai credule si mai fri-coase decat cele robuste, oamenii sanguini sunt rare-ori superstitiosi ; din contra oamenii anemiciscrofulosii au o tendinta spre supranatural. Dupad-ra Lunier, din 20 de superstitiosi, 12 sunt scro-fulosi anemici.

    Adela Cogalnieeanu pe langa ca.' era supetsti-tioasa avea idei excentrice intrebuinta in modbizar ciudat facultat.ile ei. Desi in timpul dinurma ocupa singurica intreg palatul din stradaCoroi, unde acum se afla Regionala Regiei Monopo-lului Statului, it ilumina a giorno, deschidea roateusile la o parte, Cara a rasa transparentele ferestrelorin jos, se desbraca in costumul Evei, se impodobeacu juvaeruri : bratelete, inele, colieruri diademeSi se plimba singurica din o camera in alta a dmi-randu-se in oglinda.

    Probabil in excentricitatea ei isi odihnea spiritul,privindu-le. Am avut eu singur ocazie, trecand pctrotuarul din lata casei ei, s'o vad pe fereastra inaceasfa toaleta.

    Ziaristul Budwed (Petru Grigoriu) mi-a povestitcum intr'o seara s'a dus la Cogalniceanu sa prega-teasca un articol pentru gazeta. Cogalniceanuimi spune' else plimba prin camera dietandu-miarticolul, iar eu stateam la birou scrieam, canddeodata m'am oprit din scris fara voia mea, i ui-

    $i

    $isi

  • 55

    mit priveam spre una din usile salonului 1.. Cogal-niceanu cu morga lui prezumtioasa se apropie in-cetisor de us o inchide si imi spune foarte fleg-matic : Budusca I lasa nebuna in pace". Ce seintamplase ? Adela Cogalniceanu, in costumulEvei, impodobita cu juvaeruri, se admira inteooglinda, si scena aceasta comica care se petrecea incamera a treia, se reflecta in una din oglinzile incare priveam eu

    *

    Budusca nu era numai un distins gazetar, finsi spiritual, dar era si poet. A publicat cativa anidearandul in Convorbiri literare admirabile tradu-ceri din Victor Hugo si Alfred de Musset. Ca gazetarmusca pe adversari, dar nici ei nu-1 crutau. Imi rea-mintesc urmatoarele case versuri adresate lui, decatre unul din confratii pe care-i atacase :

    Budusca e renumitPamfletar si mucalit.Unii zic ca slujba n'are,Altii zie ca pane n'are,$i cand gura n'are paneEa tot latra ca un cane.

    *

    In una din zile, Adela Cogalniceanu a fost asa-sinata in palatul ei din strada Carol, nu stiu dataghicitorii si carturaresele care aveau oricand accesin locuinta ei vor fi toti straini de ingrozitorul asa-sinat.

    !

  • 56

    14.

    Din eoltul din Sfirarie" i Ilqul de alta data.1 Iunie 1881. Aseara am stat 'Ana tarziu in

    gradina Copou, sub teiul lui Eminescu, discutandimprettna cu mai multi coleg dela Institutul Acade-mic, Capitalul" de Karl Marx. Luna era splendidasi privighitorile cantau. Am Incercat in mai multeranduri sal cetesc, dar am renuntat din cauza canu'l pricepeam. Pe langa stilul lui greoi era si lipsamea de cunostinti economice. Sunt consternat deoarece Nadejde si Mile spun ca este cel mai ex-traordinar dintre oamenii care au existat.

    Eri am primit o citatie s ma prezint pestetrei zile (3 Iunie 1881) la Universitate, ca martorin procesul fratilor Nadejde, actizati de propagandasocialista si atee la elevii din scolile secundare.Juriul este compus din Mi[tiade Toni, Culianu,Stravolca, Quintescu si V. A. Ureche. Afara, deUreche si Stravolca, ceilalti sunt fostii mei pro-fesori dela Institutul Academic, care cu doua luniInainte m'au eliminat din Institut, fiindca propa-gam printre elevi idei subversive, socialiste 5i a-leiste, i acuma ma vor ca martor ? ! isi Inchi-puesc ei oare ca as fi in stare sa depun vre'unneadevrir contra fratilor Nadejde? se insala amar :Mult as dori s tra'esc Intr'o Tara cu organi-zatie socialista, Imi dau insa sama ca aceasta nuse poate Inca, fiindca trebue ca ceiace se numestecapitalism" sa-si traiasca mai intai traiul, trebue

  • 57

    ca lupta pentru viata intre natiuni sa devie maicrancena si aceasta este chestiune de sute de ani.

    Mame le fetelor care le vizitez nu prea fac hazde tinerei cu idei socialiste si mai ales de ateisti ;o singura domnisoara a Post mai indulgenta, spu-nandu-mi : cu toate ea spui d-ta ca esti mate-rialist, se recunoaste ca esti un idealist".

    Materialismul teoretic si idealismul practicspune Spiller sunt parghiile cele mai puterniceale civilizatiei, pe cand materialismul practic Siidealismul teoretic constituesc cele mai maxi ob-stacole ale progresului.

    Despre atei, spune un scriitor al earth nameirm scapaca cineva care se declara ateu nu esteateu nici data decat cu privire la Dumnezeulaltora. El neaga pe D-zeul preotului sau, pe acelaal copilariei sale sau al vecinilor sai, ascuns infundul sufletului sau, pe care'] adorn sub un numeparticular $i caruia el se del% in fiecare zi el Insusica sacrificiu.

    Daca mi-ar pune cineva asupra ideilor mele deastazi urmatoarele chestiuni, as raspunde astfel :

    Care forma de guvernamant o preferi ?Republica.

    Care este eel mai Invatat om din Romania ?Grigore Cobalcestai.

    Care sunt dupe de stillnti care to intereseazamai mult?

    Haeckel : Istoria creatiunei Si Darwin : Originaspeciei.

  • 58

    Care sunt cartile de filosofie care-ti plat maimult ?

    Buchner : Force et matiere Conta : Metafizicamaterialists Teoria ondulatiunei.

    Care este cel mai mare filosof din Romania ?V. Conta si A. D. Xenopol.

    Care este cel mai erudit om din Romania?Ion Nadej de.

    Care este cea mai invatata femee din Ro-mania ?

    Cucoana Pica (Doamna Sofia Nadejde).Care este cea mai frumoasa femee din Iasi ?

    Doamna Adela V.Care este poetul care-ti place mai mult?

    Suter Lauman. (De atunci n'am mai vazutaceasta carte si nici nu-mi dau sama cum m'armai impresiona data ceti-o astazi).

    Care este poetul roman care'l iubesti maimult ?

    Eminescu (Satirele).Care sunt romanele care ti-au placut mai mult?Cabet, Voyage en Icarie Dama cu camelii de

    A. Dumas-fils.Care-ti este ocupatia cea mai favorita?

    Lectura, canii florile (gradinaria).

    Ideile de mai sus le-am scris acum o jumatatede secol, in carnetul meu de insemnari zilnice.Avcam numai 18 ani, natura mea era atunci foarteafectuoasa, i aveam multi prieteni printre camarazi.

    ii

    a

    i

    i*

  • 59

    Timpul a trecut i adolescentul vesel de adi-neoare cu prieteni multi a devenit batranul posacde astazi, care nu mai are prieteni, fiindca nu sesimte fericit decat in singuratate. S'a convins deideea exprimata de Schopenhauer : ea tine nu iu-bete singuratatea nu iube0e libertatea, caci omulnu este liber decal cand este singur.

    Doamna cea mai frumoasa din Iasi de atuncia devenit o ruing, la care astazi nu se mai poateintrezari nisi o urma de frumuseta ; iar doamnacea mai inverunata ateista.' de atunci a devenitastazi o maniaca religioasa.

    Nadejde, WO a fi fost cel mai invatat om dinRomania, era totui un om instruit, enciclopedistin cea mai perfecta acceptie a acestui cuvant. Elera sufletul revistei Contemporanul" care, printrealte multe, multe merite, a contribuit la desvol-tarea in tineret a gustului pentru studiu.

    L'am cunoscut pe Nadej de in vremea lui deglorie (strada Sararie) ca conducator al micareiintelectuale din jurul Contemporanului, iar intimpul din urma l'am vazut transformat din fa-natic socialist in fanatic liberal, i ceea ce era maidureros pentru el, in loc sa conduca grupareain care a intrat, a ajuns ca el sa fie condus de altii.

    Dupa cum au evoluat indivizii in decursul acestuitimp, tot astfel au evoluat i ideile. Am spus icu alta ocazie ca mentalitatea omeneasca estesupusa unei succesiuni de actiuni i reactiuni, ease mica ca marea inteun fel de flux i reflux. 0

  • 60

    miscare intelectuala, sociala sau politica se des-volta cu proportii din ce in ce mai mari, o lumeintreaga e cuprinsa de fluxul ei, nu trece mult simiscarea se stange incetul cu incetul, par'ca n'arfi fost ea este in reflux. Un nou curent aparesi asa mai departe.

    Astfel s'a stans si curentul materialisto-socialistdin timpul cand am scris eu acum 50 de ani in-semnarile de mai sus.

    15.Baca vroiti, puteti sa traiti 100 ani. 0 Meta siraplfi

    la uzul tuturor.Un domn in varsta de 76 de ani s'a prezentat

    unui medic, rugandu-1 sa-1 examineze constiin-cios si sa-i prescrie un regim pe care-1 va urmacu sfintenie, de oarece iubeste mult viata si do-reste sa traiasca.

    Medicul, examinandu-1, 1] intreaba :Fumezi?Nu, sunt opt ani de cand m'am lasat de fumat.Came mananci ?De trel zeci de ani n'am pus carne in gull.Vin, alcooluri bei?Nici in tinereta n'am Area Mut.Dar cu dragostea cum stai ?Ei I ca de asta Imi arde acuma.Atunci pentru ce -ii asa de mult sa traesti?Tin... tin... ingana pacientul, privind pe doctor,

    fara a sti sa precizeze pentru ce tine s traiasca.

  • 61

    Nu stia sa spue ca tine s traiasca hind ca in-stinctul vietei era Inca neatrofiat in el ; fiind cadurata vietei este de o suta de ani, si el n'aatinski Inca. Celebrul fiziologist Haller, facand ostatistics a centenarilor (pang la 1766), a gasit omie de cazuri Intre 100-130 ani, 60 de 110-120,29 dela 120-130, 15 dela 130-140, 6 dela 140-150 si unul de 169.

    Majoritatea dintre not nu atingem aceasta varstafiindca ducem o viata artificiala, ne intoxicam cututun, cu alcool si cu tot felul de alimente. Dincauza aceasta corpul nostru se uzeaza si muriininainte de termen (inainte de una suta ani).

    Unti cred ca seoptd vietei este sa mancana co-pios, sa bem, sa fam5m si sa facem chef cu femeile.Dintre aceste patru placeri ultima este numainaturals, adica femeia, dar si aceasta pans la oanumita varsta.

    Cate placeri nu sunt Inca afara de bautura,rnancare Si fumat care pot face deliciul unui in-telectual pans la varsta de o suta am? lectura,voiajul, natura, societatea oamenilor spirituah, ci-nematograful etc. etc.

    Plimba-te Intr'o padure inverzita spune Ia-hnke si acolo ai sa auzi un concert incan-tator, trebue numai sa intelegi a-I auzi ! ascultacum murmurs paraul si cum fosensc varfurile ar-borilor, cum ciripesc si cants pasarelele. Cand nuai la indemana o galerie de tablouri, du-te In na-tura libel-a, on uncle este frumos, fie campiile verzi

  • 62

    si inflorite care se intind la infinit Inaintea ta,sau muntii care se ridica mandri spre cer Pri-veste jocul luminilor si al liniilor, un apus, unrasarit de soare. Cate pozitii pitoresti ! desemn,relief, culoare !

    Dar ce tonic poate fi mai eficace pentru moralulunui intelectual decal societatea unui bun causeurspiritual?

    Am spus aiurea ca unul dintre cei mai distinsicauseuri pe care l'am cunoscut a fost Coco Dimi-trescu-Iasi. Conversatiile lui erau fermecatoare, fi-indca 'intruneau cele patru elemente ale unei buneconversatiuni : primul este grija adevarului dupacum spune Sir. Temple al doilea bunul simt, altreilea bunul humor si al patrulea spiritul.

    Din toate aceste patru elemente cel mai rar esteaptitudinea de a fi spiritual.

    Fiecare popor are modul lui special de a facespirit. Nemtii sunt in general greoi, din cauzaaceasta nici conversatia for nu este animata, sereduce la simple intrebari si raspunsuri. Este tipicaconvorbirea celor doi Nemti dintr'o cafenea, asezatiunul la o masa si altul la alta mai 1ndepartata.

    Asculta to log !, striga unul dintre ei. Celaltridicand ochii de pe gazeta, 11 intreaba :

    Gine?Dumneala.Eu ?Da.Ce este?

    1

  • 63

    Ai vazut vr'o data Parisul?Nu, dupa ce-i raspunde ca nu, continua a-si

    ceti gazeta sorbind din halba de here.Romanii au spiritul usor, dar indreptat intr'o

    anumita directie, spre pornografie, din cauzaaceasta cele mai picante spirite nu se pot scrie.

    Francezii in schimb sunt cei mai spiritual Cazullui Collard este neintrecut. In vremea cand laParis se pl'atea inCa trecerea peste podurile Senei,Hippolyte Royer-Collard, numit profesor la scoalade medicina, nu stiu datorita caror imprejurari,fu suerat, cand s'a suit pe catedra sa-si faca lectia.Cu mare greutate a reusit s termine in mijloculunui zgomot infernal. Esind din sala, a gasit afaradoua sute de studenti, care'l escortau si'l urmauin strigate. Pentru ca sa ajunga acasa, profesorultrebuia sa traverseze Sena. Apropiindu-se de pod,cei doua sute de studenti, puse mana fiecare inbuzunar ca sa scoata taxa, o piesa de doua cen-time. Hippolyte Royer-Collard, care era in capulcoloanei, se opri cel intai, la casa de bilete, scoase20 de franci si plati pentru toti : Lasati sa treacaspuse el, acesti domni sunt cu mine".

    Rasvratitii au dat imediat indarat, ei au fostinvinsi si cand profesorul si-a reluat cursul, a fostprimit cu aplauze.

    Printre avantajile pe care ni le oferb." secolul alXX-lea, nici unul nu este caruia sa-i datorim maimulta recunostiirta, pentru placerea care ne-o pro-cura, ca Cinematograful.

  • 64

    Dupe voiajuri, cea mai amuzanta i mai instruc-tive distractie este lectura i cinematograful. Unfilm bun to face sa uiti un moment lumea in caretraeti, intr'un film frecuentam cea mai buns so-cietate i asistam la cele mai amuzante evenimente.Pe Fan& ca vedem pe cei mai celebri artiti mon-diali, vedem tari i orae necunoscute, felurite feno-mene geografice, vederi de peisage, peisage pitoreti.

    Cinema-ul este un excelent auxiliar al tiintettii al jurnalului care ne da o reprezentatie a eve-nimentelor, el a lost adaptat la studiul biologiei,astronomiei, fizicei i a radiografiei.

    Sir Iohn Lubbock, autorul cartei : Fericirea dea trai, incepe primul capitol cu fraza : Viata esteo mare binefacere".

    Goethe spune ca scopul vie ei este insa0 viata(Der Zweck des Lebens ist das Leben selbst) ;iar Socrate spune ca scopul vietei este fericireaatinsa prin intelepciune. Cred ea mai complect arfi de spus ca scopul vietei este fericirea atinsa prinintelepciune

    Se spune ca este cu neputinta a trai fare credincaeste dupe parerea mea un mare adevar fiecareom trebue s aiba credinfa in puierea tiinfei.

    16.Aventurile unei Enciclopedii romfine i ale unor

    eneieloped4ti.20 Julie 1895 Astazi am prima vizita d-lui

    dr. Corneliu Diaconovich din Sibiu, invitandu-ma

    0 stiinta.

  • 65

    sa colaborez la Enciclopedia Romana", patronatade comitetul Asociatiunei Transilvane" i editatade libraria W. Krafft in Sibiu. Editorul promiteca va cuprinde cel putin doua tomuri a cate 60coale tipar, i va aparea in fascicole a ate easecoale cu numeroase ilustratii... Am primit pro-punerea cu mare entuziasm i m'am pus pelucru.

    Dupg ce am devenit Romanie mare, am fostin vara anului 1925 la Sibiu i cu aceasta ocazieam cercetat la libraria Kraft data mai are multeexemplare din Enciclopedia Romana" ; mi s'a ras-puns cal este epuizata. Raspunsul m'a bucurat,dar m'am mirat mult : o carte epuizata inseamnaCa s'a vandut pang in ultimul exemplar i cutoate acestea n'am vazut'o aproape in nici unadin bibliotecile cunoscu-tilor mei i nici expusa invre'o librarie spre vanzare. Multa lume nici nu tiedespre existenta ei !

    Intalnind in Sibiu pe un fost elev al meu, pedr. Popescu-Sibiu, mi-a comunicat ca in mai multeranduri a cumparat mezeluri invalite in foi deEnciclopedia Romana i ca, negustorul are Inca oladd mare cu fascicole pe care le Intrebuinteaza inacest stop.

    Cercetand de unii i de altii, am aflat ca Un-gurii au cumparat tot stocul de carti pe care le-audistrus !

    Lui Cobalcescu i s'a intamplat ceva la fa calui Diaconovich, deosebirea este ca, in loc dis-

    N. LEON. Note ei Amintirl.

  • 66

    truga Ungurii opera, si-a distrus'o el singur. Co-balcescu, inainte de a pleca la Paris A.-si ieie li-centa in stiintele naturale, a tiparit un manualde mineralogie, cu litere cirilice, Cand s'a reintors,se vede ca manualul nu mai corespundea vederilorlui, cauta pe la toate anticariile si onunde gasea un exemplar it cumpara distrugea,(aceasta se petrecea prin anul 1879).

    De ate on ma gandesc la Cobalcescu, imi yinin minte scenele tragice din viata lui intima. Ul-timul lui divort a fost dintre cele mai tragice,fiindca el a trebuit s suporte pe nedrept sanc-tiunile legei. A fost condamnat sa plateasca pen-siune alimentary si sa-si dea si numele unui copilcare nu era al lui.

    Despre asemenea tradari, Stefan Zweig spuneintr'un roman al lui : Nu faptul ca o femee seda, imi pare tradare, ci ca mai totdcauna, in ase-menea imprejurari, vrand sa se justifice, ridicavalul rusinei ce acopera intimitatea sotului ci Yiastfel acela care de obiceiu nu ba.'nuia nimic, esteoferit fn nestire unei curiozitati straine, unei hat-jocuri crude". Batjocura aceasta i-a amarat su-fletul lui Cobale,escu pang la moarte.

    Pe socoteala lui se povesteau pe vremuri multeanecdote. Se stie Ca el era foarte distrat ; ()data,la gara din Iasi, core un bilet de clasa I.

    Unde mergeti ?La o matusa...

    flindcal

  • 67

    In fata femeilor frumoase i se schimba luminisulochilor, nu mai era ganditor ca un filosof, nicidistrat ca un algebrist.

    Revenind la Enciclopedie, constat ca astazi numai exista oameni care sa poat5 fi enciclopedicicum era la not de exemplu Ion Nadejde. Fiecarecm are o alma de cunosturti si idei, dar nu fiecare are energia sa le puns ca dansul in practica.

    Noi, in Institutul Academic, ii spuneam lui A.D. Xenopol Enciclopedie vorbiloare", fiindea oricel'am fi intrebat el ne punea chestiunea la punct.Din cauza aceasta am pastrat despre el o im-presie care ma fascineaza Inca si astazi.

    El avea facultatea de a intelege si de a facesi pe altii sa inteleaga. Ii placea sa citeze deseorimaxima lui Sainte-Beuve : Tinand la lucruri im-posibile, se obtine cu vremea lucruri posibile, pecare nu le-am fi atins niciodata altfel".

    0 adevarata enciclopedie se spune ca era Ri-varol. Cand i s'a propus lui Lauraguais un exemplarde enciclopedie, dansul a raspuns : Nu am tre-buinta de el, fiindca Rivarol vine la mine".

    Regele Carol, in audienta pe care am avut'ocand era la Lugano, mi-a vorbit cu mina sim-patie de Enciclopedia romana. Pentru a incurajape editori, a cumparat la aparitia ei un numarde exemplare. Visul lui era un mare dictionaral limbei romane. Cat n'ar fi dat sa vad5 terminatdictionarul limbei istorice si poporane a Roma-

  • 68

    nilor, inceput de Hasdeu, la care a lucrat si Fili-pide si pe care it continua si astazi Sextil Puscariu.

    A murit regele Carol, a murit regele Ferdi-nand si dictionarul tot nu s'a terminat. De ce?pentruca astazi nu se mai poate face un dictionarde talia aceluia inceput de Hajdeu de aka unsingur o