primele amintiri

7/21/2019 Primele amintiri

1/21

Ultima speranta

Primele mele amintiri? Parca vad si acum o femeie n haine negre, lungi, ce ma tineade mna, si parca aud clopotul cel mare din curtea manastirii R. Parca simt mirosulnarciselor din poiana de lnga chilie, unde maica P. ma ducea seara si ma nvata

multe lucruri despre Dumnezeu si harul Sau.Eram nconjurata de multa iuire si totusi ceva lipsea. !laturi de atta dragoste dinpartea maicilor si atta credinta, ma simteam n siguranta si totusi...

"otul a ncepul pe cnd aveam #$ ani si, din ntmplare, am auzit cum maica P.,primul chip de care mi amintesc si cea care ma gazduieste n chilia ei %acum este&aica Stareta', ncerca sa convinga (conducerea( sa nu ma trimita la orfelinat.

De atunci mi suna mereu, ca o osesie, cuvntul (orfelinat(. &aica P., la toatentrearile mele mi raspundea... (pentru mine ai fost un dar de la Domnu). !sa avrut El sa fie( si chipul ei era asa de linistit, era asa de calma, nct m*am multumit

mereu cu acest raspuns. De fapt, nici nu am ndraznit sa ntre de prea multe ori. +iueam prea mult. Pentru mine era mama mea.

mi amintesc ca n primele zile de scoala nu aveam uniforma. &aica P. a plecat cucteva iconite facute de ea %unele desenate pe lemn, altele sculptate n lemn' si s*antors seara cu o unifima noua si cu ce mai ramasese de cumparat pentru scoala. !mplns de fericire si m*am rugat n seara aceea pentru sanatatea ei si pentru ca -unulDumnezeu sa nu ne desparta niciodata. Dumnezu m*a ascultat, caci peste cteva lunimaica P. avea sa fie numita &aica Stareta. a nceput am crezut ca astfel nu o sa maipot locui cu ea, dar mi*a zmit si mi*a spus/ (Domnul a vrut sa fim ca mama si fiica,asa vom fi mereu(.

Si totusi, peste ctiva ani, dupa ce s*a hotart ca pot ramne la manastire si nu maieram amenintata cu orfelinatul, m*am simtit tradata, deoarece la putin timp am fostmutata n alta chilie cu o sora care, desi era mai nvrsta, era noua la noi nmanastire.

0hilia nu mai fusese folosita de mult si, cum se apropiau saratorile de Pasti, a treuitca mpreuna cu noua sora sa facem curatenie si sa varuim.

+ ajutam pe sora Emilia, dar lacrimile mi inundau tot timpul ochii si, din cnd ncnd, mi gaseam de dus cte ceva pe afara, ca sa pot plnge. &a simteam iarparasita, fara sa stiu unde am gresit? 1u*mi puteam stapni lacrimile atunci cnd mantream n gnd (de ce?(. +are (mama( nu ma mai considera (un dar(... pentru ea?

+are uitase cum ma mpaca de cte ori nu reuseam sa nvat o poezie si, cu ochii plinide lacrimi, ma duceam la ea si ma ajuta s*o memorez? +are a uitat cum, numarndlumnarile, am nceput sa fac primele adunari? +are a uitat serile n care ardeam defera si doar mna ei moale asezata pe fruntea mea ma linistea si, pna dimineata,dormeam att de adnc, nct parca nu avusesem nimic? +are a uitat toate lucrurilecare ne*au legat timp de #2 ani? 1u*mi puteam raspunde la multe ntreari.Plngeam noapte si zi, ma rugam noapte si zi. Slaisem foarte mult si la scoalancepusem sa iau note mici. !ceasta stare de nesiguranta si neliniste, lipsa unorraspunsuri din partea maicii P. si a celorlalte maici ma faceau sa ma simt si maisingura, mai singura dect m*am simtit n ziua n care am aflat ca sunt orfana, canu*mi cunosc parintii.

mi placea sa cnt. a sluje aveam o voce asa de frumoasa, nct prima data cndam cntat %pe la #3 ani', parintele s*a oprit si s*a uitat la mine ca la un nger4 aveam


2/21

multa caldura n glas si nvatasem la scoala totul despre note, game, masuri4 eram sin corul scolii, iar profesoara m*a ncurajat sa nvat mai multe despre muzica,puteam descifra orice solfegiu orict de greu ar fi fost. !cum vocea mea suna trista side multe ori nici nu mai cntam, simteam cum lacrimile calde mi se rostogolesc peoraji. !u trecut apropate 5 luni si tot nu aveam nici nu raspuns despre celentmplate. 0nd ma ntlneam cu maica P, nici nu ndrazneam sa o privesc n ochi,doar ne ntream una pe cealalta cum ne mai merge.

ncepusem sa ma oisnuiesc cu sora Emilia. Era o femeie care ncepea sa capetecalmul si linistea de pe chipul maicilor. Era o crestina care n trecut mai vizitasemanastirea noastra, deoarece chipul mi*era cunoscut4 chiar maica P. mi*a aratat*oodata spunndu*mi ca este o cunoscuta cntareata de opera. Era pe atunci odoamna foarte eleganta si distinsa, iar chipul ei mi*a ramas ntiparit n minte. 1ustiam cum de s*a hotart sa vina la noi, dar acum era ceva mai n vrsta, trecuseceva timp de atunci.

ntr*o seara am surprins*o cum se uita la mine cum ma pieptanam si mi s*a parut ca

si sterge o lacrima. 0nd m*am ntors, m*a prins de mna, mi*a strns*o ntrepalmele ei si a dat sa*mi spuna ceva, dar parca se neca.

!tunci mi*am dat seama ct de egoista am putut sa fiu. n timp ce eu ma plngeamsi ma consumam de parca as fi fost trimisa la mii de 6ilometri de maica P., aceastafemeie avea sufletul mult mai ncarcat si nu avea cine sa o ajute4 nu degeaa luasedrumul manastirii, treuia sa fie ceva.

&*am asezat lnga sora Emilia, care nu nceta sa*mi strnga mna, n timp ce cuprivirea fi7a covorul din camera. !m ncercat s*o consolez si sa*i spun cteva cuvinecare s*o mai linisteasca.

! mai plns un timp, apoi a putut, n sfrsit, sa voreasca.

!vea doi copii, o fata si un aiat. !mndoi aveau case si tot ce*si doreau. S*a chinuitfoarte mult sa*i creasca, ramasese vaduva de cnd aiatul avea patru ani %era maimic cu un an dect fata', a reusit sa*i ntretina datorita turneelor prin tata sistrainatate. 0u anii cstigati, a putut plati o femeie care sa aia grija n permanentade ei, apoi, mai trziu, meditatiile pentru e7amene. Parintii nu au ajutat*o niciodata,relatiile se racisera nca din vremea studentiei ei. &i*a spus ca aia nainte de a veniaici s*au mpacat, pentru a putea lua acest drum. Erau acum foarte nvrsta si auiertat*o.

ntotdeauna s*a simtit vinovata pentru ca a trait departe de copii, dar nu a pututrenunta8la cariera. 0opiii au crescut, dar sentimentele lor erau foarte reci fata demama. 1u i*au reprosat niciodata nimic, aveau nevoie de ea, de anii ei, dar ntr*ozi, la cteva luni dupa ce renuntase la cariera de solista si ncepuse sa dea lectii decanto la domiciliu * n speranta ca nu e prea trziu nici sa se apropie putin de copii *asculta o caseta pe care se nregistrase cu o eleva, pentru a*i spune ce parte amelodiei mai treuie lucrata.

Dupa ce cntecul s*a terminat, pe caseta s*a auzit un fsit de hrtii si vocea eleveicare spunea ca se graeste4 apoi vocea ei, rugnd*o sa o astepte, ca merge si ea noras * vrea sa viziteze o prietena. Dupa ceva timp, se aud vocile copiilor %aveau cheiede la apartamentul ei'.

0u lacrimi n ochi, mi*a povestit cum spuneau ca ei nu o vor acum pe capul lor %cu


3/21

cteva zile nainte avusese o gripa puternica si veneau pe rnd sa stea cu ea'4 catoata viata nu a vrut sa stie de ei, iar acum le*a picat pe cap4 ca au si ei treurile lorsi ca vor sa se ocupe de viitorul lor, de cariera, asa cum si ea a avut o cariera. 0asetacontinua cu multe alte reprosuri dureroase pentru orice mama care, chiar daca a fostdeparte, a fost mereu cu gndul la copii. Si*a facut o cariera ca sa*i poata ntretine,altfel ar fi murit de foame, nu avea alt ajutor, iar acum s*au vazut cu de toate si nustiau dect sa faca reprosuri si sa judece doar din punctul lor de vedere. Poate caaveau si ei dreptate, dar pentru ei a facut totul.

! plns si s*a consumat aproape doua saptamni, saptamni n care copiii * stiind case simte mai ine * nici n*au mai dat un telefon.

!poi a nceput sa se gndeasca la toata viata ei si si*a dat seama ca tot timpul a fostde fapt singura, ca nimanui nu i*a pasat de ea.

9lasul a nceput sa*i tremure.

(a cteva zile m*am hotart sa vin la manastire. !m vorit nti cu maica P. si mi*aspus ca ma primeste oricnd(.

! vndut apartamentul, masina si toate lucrurile si a donat toti anii manastirii,trimitndu*le copiilor caseta prin posta, la care a adaugat si parerea ei si, n final, i*arugat s*o ierte.

Din ziua aceea m*am rugat mult pentru ea, se vedea ca sufera4 cnd ma privea,avea un surs trist pe fata si parca mai voia sa*mi mai spuna ceva. :*am promis ca ovoi asculta, dar nu s*a ntmplat prea curnd. Proail ca nu era nca pregatita.

!m terminat liceul cu cele mai mari note la alaraureat si voiam sa ma nscriu la

facultate. Sora Emilia si maica P. m*au sfatuit sa ncerc ntr*un domeniu economic,pentru ca este de viitor.

ntr*o dimineata, la Sfnta iturghie, am cntat mpreuna cu sora Emilia si nici o altamaica nu mai ndraznea sa cnte, att de frumos sunau vocile noatre, iar sora Emiliaa cntat mai frumos ca niciodata de cnd venise la noi si ma ncuraja sa cnt cu ea.

Dupa sluja, un arat mai n vrsta, venit cu un grup de pelerini, se apropie de noi.Parea ca se cunosc de mult, dar era stingherit de noua nfatisare a sorei Emilia.

* Emilia, sora cea tnara chiar te ntrece; !i o voce frumoasa, sora, mi zise.

:*am multumit si am vrut sa plec, dar m*a oprit si m*a ntreat daca nu vreau sa daue7amen la 0onservator.

* 1*am mai auzit o voce asa de frumoasa si calda. 1u pierde ocazia, sora. Sigur veiavea succes si se citeste pe fata ta ca ti place enorm sa cnti.

:*am raspuns ca drumul meu este deja ales4 drumul meu este alaturi de Dumnezeu *ma hotarsem sa ma calugaresc.

&*a oprit si aproape m*a implorat sa iau hrtia pe care notase adresa si un numar detelefon din -ucuresti. Din politete, am luat iletul.

n seara aceea am simtit n privirea sorei Emilia ca ar vrea sa*mi voreasca. &*am


4/21

uitat la ea, mi*a surs trist si parca, n acelasi timp, cu teama.

&i*a spus ca ar vrea sa*si revada tatal * mama se prapadise n urma cu cteva luni.

* Este cam olnav, dar as vrea sa*ti spun ceva, altfel tatal meu nu va putea murilinistit.

* a 0onservator m*am ndragostit de un tnar tenor, foarte frumos, dindin >

!cum cteva saptamni, am avut ocazia sa semnez un contract pe cinci ani cu +peradin =., dar pasii s*au ndreptat spre gara.

!u trecut aproape ani, dar narcisele au acelasi miros si parca au rasarit n acelasiloc.

0hilia este deschisa si mama ramne uimita cnd ma vede, apoi se pune n genunchisi i multumeste Domnului. &a asez lnga ea si ne unim rugilede multumire, apoi isarut mna, iar lacrmimile ni se amesteca.

!m venit sa avem o speranta mpreuna, aici este familia mea, nu vreau sa ma simtsingura niciodata.

!cum mai am o speranta....


5/21

Magnoliile si dragostea trec repede

!veam doar #2 cnd m*am ndragostit prima oara. Rares avea #@. !sta s*a ntmplatacum #5 ani. Era aceea dragoste pe care nu o ntlnesti dect o singura data n viata.:uirea pe care nu o uiti nici la maturitate, iuirea de care ti aduci aminte chiar si la

atrnete, surznd fericita ca ai trait momente unice n felul lor.!m fost mpreuna n ultimii ani de liceu. Rares ma cunostea din vedere. 0u altecuvinte, ma vazuse si ma placuse. Alterior mi*a marturisit ca i inspiram teama.Paream foarte rece si inaordaila. n prima luna, pna sa l cunosc, aproape nfiecare zi am vorit la telefon minute n sir. mi spunea mereu cum am fostpieptanata n ziua respectiva sau cu ce am fost ncaltata. i placeau foarte mult opereche de pantofi maro, mpletiti, pe care, nu o sa va vina sa credeti, i am si acum.:*am pastrat pentru ca lui i*au placut. !poi a urmat o saptamna n care m*a amagitca ne vom cunoaste. Eram foarte intrigata. 1u stiam n ce clasa nvata, la ce etaj.Stiam doar ca are ore atunci cnd am si eu si ca este foarte timid.

ntr*o smata seara m*a sunat si mi*a spus ca a doua zi l voi cunoaste. Eramneradatoare, emotionata si mai ales curioasa. Arma sa ne ntlnim n fata !teneuluiRomn. &i*a spus, de fapt m*a rugat, ca n cazul n care nu l plac sa trec pe lnga el,sa nu ma opresc din drum. Rares m*a ntreat daca iuesc magnoliile.

* Sunt florile care trec cel mai repede, i*am raspuns.

* "ocmai de aceea, mi*a raspuns Rares, te va determina oare uchetul sa vii mairepede la mine?

!m rs si pe urma am nchis telefonul, zmind la gndul ca mine i voi cunoaste peRares =ladescu.

! doua zi, spre !teneu, troleiuzul cu care am mers a ramas n pana sau curentul afost ntrerupt, nu mai stiu ine, dar n loc sa ajung la ora doua jumatate am ajuns latrei si un sfert, pe jos. Era acolo, singur, cu florile n mna. 1u erau magnolii citrandafiri grena, catifelati, cu tija lunga. Era un aiat frumos.


6/21

este vesnica, completa si de nenvins.

De saratoarea Sfintelor Pasti a fost invitat la noi acasa. &ama a fost cuceritaimediat, unica l*a numit (fiule( iar cu unchiul meu a facut schim de ceasuri. Eraumai potrivite invers, spuneau ei. "otul a decurs cum nu se poate de minunat.

n anul urmator am dat la filozofie, nu am reusit asa ca m*am angajat imediat. ! fostanul n care am facut dragoste prima oara. ! fost tandru, iuitor, m*a asteptat cucasa plina de lalele, pregatise el singur o prajitura cu capsuni si o limonada. Era marespecialist n tarte cu fructe. Prajitura a fost destul de reusita, dar incomparaila cuora aceea de dragoste. Rares a fost omul care m*a sarutat cel mai mult. Erampupaciosi, tineri, frumosi, neuni si ndragostiti unul de celalalt, asta conta cel maimult. "reptat, maturizndu*ne, ne*am rarit vizitele si escapadele ndelungate prinoras. "impul a trecut si despartireaa venit de la sine. + asa mare iuire nu ar fi pututrezista la nesfrsit. "otul a fost cuminte si calm, nu ne*am certat, ci doar am ncetatsa ne mai vedem. Dar asta doar pentru un an de zile.

Eram cu prietenul meu de atunci, la iserica, tot de Pasti, cnd Rares mi pune mnape umar. &a ntorc, l iau n rate, apoi mi*o prezinta pe sotia lui.

* 0olega mea din liceu, ma prezinta el.

!poi descopar ca Rodica, sotia lui, era nsarcinata. !m zmit, am stat un pic devora si am plecat fiecare la grupul lui de prieteni.

&*am casatorit si eu, dupa alti doi ani. Rares ma suna mai mereu, la serviciu, mantrea ntotdeauna de mama, de unica4 de saratori sau de ziua mea ieseam noras sa em o cafea mpreuna, sau sa mncam o tarta cu fructe n amintirea zilelortineretii noastre.

!m ramas mereu apropiati. 0teodata am fost mai apropiati dect ar fi treuit,avnd n vedere ca eram casatoriti fiecare n parte, aveam copii, familii la caretineam si nu doream ca nici una sa sufere.

&i*a telefonat ntr*o dupa*amiaza la serviciu si am stailit sa ne ntlnim la o terasan Drumul "aerei. "recuse un an si jumatate de cnd nu ne mai vazusem, doar cevoream la telefon si asta doar la serviciu4 att timp ct nu ne priveam, ct nu neauzeam, nu era nimic special4 nsa n momentul n care ne ntlneam, nimic nu pareavinovat, nimic nu era nselator pentru noi, sau pentru ceilalti, cei de acasa. 0nd lpriveam pe Rares eram fericita ca sunt femeie, ca sunt iuita, ca i apartin, fie sipentru o singura zi. Parea mereu atras de mine, e7act ca n urma cu # ani. 1u nepovesteam altceva dect amintiri din vremea liceului, nu ne spuneam dect cuvintede iuire, ne mngiam si, pentru o vreme, eram doar noi doi si trupurile noastre.Era genul de evadare din rutina si monotonie pe care l savuram cu mare satisfactie.De oicei ieseam din -ucuresti cu masina lui Rares, ajungeam la -usteni unde avea ocaana mica, ngrijita de un atrn. !colo nu mersese niciodatacu sotia sau copiii.Era (neunia( noastra.

!cum opt luni am fost invitati, eu si sotul meu, la petrecerea unui fost coleg de liceu.nchiriase o casuta la -usteni. !veam sa*mi revad colegii si eram foarte emotionata.

Dupa petrecere, eu si "udor, sotul meu, am profitat de saptamna liera si am mai

ramas acolo cteva zile.


7/21

ntr*o zi, era foarte cald si senin la munte, cnd am iesit la o plimare ceva mailunga, nu mica mi*a fost mirarea cnd ne*am ntlnit cu Rares si cu Rodica. 0red cama facusem verde*alastra la fata cnd mi*am auzit sotul ca e7clama ucuros/

* Bei; 0e surpriza ca ne*am ntlnit;

Dar n momentul urmator mi*a venit sa intru n pamnt de rusine si uimire. "udor ocunostea pe Rodica foarte ine, de fapt erau chiar veri de gradul doi, dar nu preaapropiati. 1u se mai vazusera de zece ani, auzise fiecare n parte de casatoriaceluilalt, dar nu dadusera importanta. Deci, eu si Rares am ramas cu gura cascata, ntimp ce faceam cunostinta. Rares =ladescu si Diana &irea la prima ntlnire (nfamilie(. mi venea sa rd si sa plng n acelasi timp. n ciuda celor ntmplate, ne*am comportat normal. !m ramas o clipa singuri si Rares mi*a soptit ca i este dor demine, ca ma iueste. :*am facut semn sa taca si n momentul acela mi*am datseama de toata greseala relatiei noastre. !m continuat o iuire din copilarie careacum, dupa atta amar de vreme, nu*si mai avea locul si nici rostul. ! fost ocopilarie, o prostie din partea noastra sa ne mintim pe noi si pe cei cu care

convietuiam. De divorturi nici macar nu se putea pune prolema. n ciuda celorntmplate, ne iueam jumatatile carora le jurasem credinta vesnica. n momentulacela m*am hotart sa pun capat acestei relatii.

Seara a fost cu totul speciala, ne*am simtit ine, am dansat, am cntat, "udor acntat la flaut, Rodica avea o voce fascinanta. + femeie frumoasa, tnara si foarteprietenoasa. ! venit lnga mine si a nceput sa*mi destainuie multe lucruri,ntmplari, patanii

de*ale lui Rares cu !nca, fetita lor. 1e*am dat una alteia numerele de telefon. Pareaciudat. !cum puteam suna la numarul unde pna mai ieri nu aveam acces. Puteamvizita casa unde locuia iuitul meu din liceu. Era o ciudata rasturnare de situatie. 1ustiu daca si Rares a simtit acelasi lucru, nu am aflat niciodata. 1u am mai vorit cu eldect n prezenta Rodicai sau a lui "udor. &*a durut, am plns, am suferit, dar nuaveam dreptul sa ranesc attia oameni si pe cei doi copii.

!junsi la -ucuresti, ne*am continuat viata monotona de zi cu zi. !m ncercat sa numa mai gndesc la Rares4 l*am rugat sa uite dragostea noastra si i*am promis nschim doi prieteni/ pe "udor si pe mine. Se pare ca a nteles e7act ce am dorit.Rodica mi*a devenit aproape cea mai una prietena.

!m facut un sacrificiu * pentru mine si Rares asta a nsemnat despartirea noastra *care a fost rasplatit din plin. &a simt mult mai mpacata cu mine acum, ma simtelierata, caci nu mai am nimic de ascuns.

!nul asta Rares m*a sunat de ziua mea si mi*a spus/

* "e*ai dovedit a fi fara cusur n tot ceea ce ai facut, n toate deciziile pe care le*ailuat. ti multumesc; An singur lucru sa nu uiti niciodata, un lucru pe care eu nu*l potsterge din minte si anume faptul ca avem amintiri pe care nu ni le poate lua nimeni,amintiri cu care ne vom alina mai trziu. !vem ceva foarte de pret, numai al nostru.0ea mai mare iuire, transformata ntr*o mare prietenie.

1imic nu este mai frumos dect sa ai parte de asemenea vore, nimic nu este maicurat dect sinceritatea, nimic nu este mai presus dect respectul.


8/21

Sper sa ma mai nasc nca o data

Povestea fiecarui om este unica n felul ei.


9/21

a una din discutii, tata a spus e7asperat/

* Pentru tine, prapadito, ne*am casatorit. 0a sa ai mama si tata si sa nu rami pedrumuri, asa cum te*ar fi lasat ma*ta;

Prapadita eram eu si atunci i*am spus/

* Daca n*o iuesti pe mama, nseamna ca esti n plus n casa asta;

! plecat pur si simplu, lasnd*o pe mama cu patru copii, toti la scoala. Eu nvatampentru admiterea la facultate, dar a treuit sa renunt, pentru a putea ntretinefamilia. &ama era cu nervii la pamnt, deprimata si nauca de schimarea radicaladin viata ei/ dupa $3 de ani de chin, tata plecase iar eu nu mai eram copilul ei. Darsuferinta comuna ne facuse prietene. 0nd ne mai ntlneam pe strada, tata se faceaca nu ne vede si nu ne saluta. n sufletul meu ma simteam a nimanui. &a oseda osingura ntreare/ Ande era mama mea? 1u stia nimeni sa*mi raspunda.

!m mplinit $5 de ani. &i*am gasit mama adevarata. n timpul primei ntlniri a plnsmult, a rs mult si apoi a tras si o etie zdravana. &*am pomenit gndindu*ma ca midoresc o alta mama dect cea pe care am regasit*o. mi doream sa nu fie ea ceaadevaratami era rusine ca ma nascusem dintr*o asemenea fiinta. Primul impuls afost sa nu ma mai duc la ea. Si totusi, lnga ea ma simteam ca acasa, recunosteamn gesturile ei gesturile mele, vedeam de unde am stilul voririi, telepatia functionaperfect. Erau attea lucruri care se potriveau perfect ca ntr*un mozaic. mispusesem odata cu convingere ca nu vreau sa seman cu tata si ma luptasem mult sanu fiu ca el, tocmai de aceea am fost tare suparata cnd am vazu ca si mama aveaaceleasi defecte, semana cu tata de parca ar fi fost frati si nu sot si sotie.

0nd i*am spus mamei vitrege ca mi*am regasit mama, a fost foarte suparata, ancercat sa ma descurajeze spunndu*mi ca mama nu m*a cautat niciodata, desi,daca ar fi ntreat la eaganul de copii, ar fi aflat ca sunt cu tata4 dar nu s*aderanjat. Din momentul acela am realizat ca o pierd si pe ea. Se purta cu mine deparca as fi fost o straina, era rea si pusa pe cearta mai tot timpul. 1u stiam ncotros*o apuc. !cum nu mai am nici o mama. Ana a fugit de mine undeva n trecut cucopiii ei, alta e n viitor. Pe una am pierdut*o, pe alta nca n*o gasesc, sufletestevorind.

Este aceasta povestea mea? 1u. E a parintilor mei. Povestea mea nca n*a nceput,dar au trecut deja $5 de ani. Si primul lucru pe care treuie sa*l fac este sa ndreptn povestea mea, povestea parintilor mei.

&ama naturala o voreste de rau pe mama vitrega, spunndu*mi ca din cauza ei s*au despartit. &ama care m*a crescut o condamna pe mama ca nu m*a cautat attatimp, ceea ce nseamna ca n*a fost o mama una. "ata, cnd a vorit cu mamauna, a lestemat*o, iar pe mama vitrega nici nu o saluta, pentru ca i*a distrus $3 deani din viata. Pe mine m*a renegat mult timp, reprosndu*mi ca am toate defectelemamei, nsa s*a trezit plngnd n ratele mele, spunnd ca el n*a vrut sa faca raunimanui, ca a facut tot ce i*a stat n putere.

!cum l vizitez pe tata, o vizitez pe mama si pe fratii mei, dau cte un telefon sau fugsi pna la mamauna n oras, unde am si un tata vitreg. !cesta s*a pus n genunchi

la picioarele mele si mi*a sarutat minile plngnd, de cte ori i*am vizitat. "oti maroaga sa ma mut la ei, toti ma vor lnga ei, dar ntre ei nu schima nici macar o


10/21

vora.

!m $5 de ani si vreau sa am viata mea, asa ca merg nainte cu lacrimile n suflet. 1*am pe cine da vina ca nu m*a tinut nimeni n rate, ca nu m*a sarutat nimeni searala culcare, ca nu m*a ntreat nimeni daca mie mi pasa sau nu. !re rost sa le spunca n*am stiut cine sunt n toti acesti ani, trecuti deja? !re rost sa le spun ca e preatrziu cnd ma vor copilul lor? 0a eu nu mai sunt copil? "reuie sa merg nainte si sama feresc de reprosuri.

l stiam pe tata ce fel de fire e si care*i sunt defectele. + gasisem pe mamacasatorita de $3 de ani, multumita de viata ei, visnd doar la mine fara puterea de ama cauta. Si atunci mi*am zis ca tata e cel care a distrus viata a cel putin douafemei, fiind vinovat n ce ma priveste. nsa, cautnd prin acte, am aflat ca si mama amai fost casatorita de doua ori, proail de aceea nu a avut timp sa ma gaseasca. Siacum stau si ma ntre/ din parinti ca astia m*am nascut eu? +are e corect dacaspun ca mi este rusine cu ei? Sau treuie sa*i iau asa cum sunt?

E pacatul meu daca nu*i voi putea ierta?

Mi-am regasit mama

(1u m*ai placut niciodata. Si nu am nteles de ce.( "recuse deja de ora opt n zoricnd mama mi*a spus acest lucru. !veam 3 de ani, mama de aia mplinise 5.0uvintele ei erau pline de adevar. Pareau a fi simple cuvinte sincere rostite ntre noi.

Erau adevarate n aceeasi masura n care erau si total false. (1u, nu este asta, cumas putea sa*ti e7plic?( Prezenta mamei acaparase parca ntreg aerul din ncapere. +iueam, dar ma simteam de parca ar fi treuit sa aia loc o atalie din care sa iasanvingatoare doar una dintre noi. &i*as fi dorit ca aceea sa fiu eu. Dar soarta o

desemna pe ea pe primul loc. Era la mine de doua zile. 0um relatiile dintre noi erafoarte reci de mai multi ani, am ncercat sa ne apropiem macar cu un pas una decealalta, pentru a ne regasi. Proail ca suna pretios pentru cineva a carei mamaeste cu adevarat pierduta. &ama mea, cu parul mereu proaspat vopsit si mereuimpecail mracata, nu a parasit casa n care am venit pe lume si unde am locuitalaturi de tatal meu vitreg si de proaspatul dondit fratior. Dar pe la paisprezece aniam pierdut*o4 a fost ca si cum ar fi murit. !nul acela a fost anul n care tata a devenitfoarte (atent( cu mine, foarte receptiv la schimarile mele trupesti.

mi placea sa desenez. ntr*o zi, n timp ce eu eram la masa mea de lucru, a intrat lamine n camera su prete7tul ca are sa mi povesteasca ceva legat de pictura. Eram

singuri n casa. &ai trziu s*a asezat lnga mine, a luat creionul si a nceput satraseze o schita. Dar n scurt timp carunele i*a cazut din mna, iar degetele lui aunceput sa ma mngie pe pulpe. &i*am dat seama ca nu era nicidecum o atingerepaterna. !m crezut, n acel moment, ca universul ntreg se prauseste peste mine."impul se oprise n loc. !m simtit ceva ce nu mai simtisem pna n acel moment.9roaza este putin spus dar, uluitor, n plus si o placere vaga.

!m auzit si am citit destule povesti n care suiectul era incestul. ! mea nu are nimiciesit n comun. + casuta

linistita, un oras mic, la prima vedere o familie perfecta n care nu se ntmplaniciodata mai nimic. n scurt timp, vina pe care o purtam n mine m*a facut sa maizolez de celelalte colege si de copiii de vrsta mea. Eram tot timpul deprimata siinenteles ca atingerile reele s*au transformat mai trziu n ceva diferit. !veau altesemnificatii.


11/21

S*ar putea sa mai fi auzit astfel de ntmplari. Drama pe care am trait*o eu a avutdoua personaje principale/ mama si fiica. De fapt, este povestea a doua femei cares*au lasat mintite de un arat, tatal meu vitreg. !tunci a fost nefericitul moment ncare pot spune ca mi*am pierdut mama.

&ama a divortat de tatal meu un cnd eu aveam sase ani. Dupa trei ani s*arecasatorit si mie mi*a placut noul meu tata. *am acceptat usor, destul de repede."otul parea frumos. Eram o noua familie.

a #$ ani eram printesa mamei. =enea seara sa ma sarute, ma alina si avea mereuvore une pentru mine. i simteam parfumul, mi dadea siguranta n mine si n ceidin jur. Pentru mine era cea mai frumoasa de pe pamnt, era ntruchipareafeminitatii.

Dar, cum ncepeam deja sa mi formez o personalitate, n scurt timp am nceput sarefuz ceea ce acum mi sa pareau dulcegarii. Preferam sa ma duc la tata, care

mirosea acum mai ine, a colonie si tutun. Eram doi prieteni uni. Stateam pegenunchii lui ore n sir, iar el mi citea sau vorea cu mine. &a ucuram ca aveam untata ca el.

:ncestul a schimat totul. "ot ce mi construisem n jur a nceput sa se naruie, mi*ademonstrat ca nu e7ista perfectiune si a alterat tot ceea ce inima retinuse ca fiindminunata mea lume de acasa.

ntr*o seara, mama a venit sa*mi spuna noapte una. !poi mi*a zis (Esti prea marepentru povesti spuse pe genunchii tatalui tau(. =orea calm, cu tandrete, darcuvintele ei m*au ngrozit. &ama asta mi fura tatal de care aveam nevoie, mamaasta ncerca sa ma ameninte...

"ata m*a sedus aproape fara sa*mi dau seama de gravitatea faptelor. Dar a reusitiareu am pastrat totul n cel mai mare secret. &i*era frica de ce s*ar fi putut ntmpladaca ar fi aflat mama. !m preferat tacerea, unei monstruoase drame ce ar fi avut locdaca procedam altfel. !proape as putea spune ca i*am fost complice, dar...

=a aduceti aminte de padurea ce crescuse n jurul


12/21

singura, o femeie oisnuita, cu un nivel de viata stagnant, n schim cu o ura uriasan suflet pentru mama. 1u aveam nici un prieten cu care sa stau de vora, care sama ajute cu un sfat. !m recurs la o ultima solutie %care nu este numai pentruneuni, asa cum s*a creat un oarecare mit'/ un psihiatru. Era unica modalitate de ancepe sa scap de marelemonstru numit depresie. De*a lungul orelor petrecute ncainetul medicului %ore doar pe jumatate platite, fiind adusa acolo de o colega deserviciu', ceea ce ma urmarea continuu era nu att auzul tatalui meu vitreg asupramea, ct ceea ce s*a petrecut ntre mama si mine. =inovata de ntmplarea dincopilarie, gustul amar al neputintei de a ma eliera devenise o osesie. Pe tata, dupace mama divortase de el %pe cnd eu eram la vrsta admiterii la facultate', nu lpriveam cu ura, ci ca pe un om e7trem de sla, inadaptat, inferior, un oiect pentrucare nu ai dect mila.

1u stiu cum ma puteam numi. =ictima, un om de care s*a auzat se7ual sau unule7ploatat... -inenteles ca a fost o vinovatie pe care am tinut*o ascunsa. Dar, n moduimitor, a fost si placuta. Poate este greu de nteles pentru cei ce privesc din afarasentimentele contradictorii care ma ntuiau. n orice caz, pentru mine, mnia si

tacerea mamei au fost faptele cele mai nedrepte si nejustificate.0urnd dupa ce tata a plecat din patul meu si din casa mamei mele, am nceput sama autopedepsesc prin munca. 1imeni nu era ndreptatit sa primeasca laude siatentie n afara de mama, iar eu eram n umra, copilul un cu note stralucite, admiscu rio la medicina4 ma puteam defini ca un om oisnuit dar atent, oarecum nteleptdar foarte matur. !veam doar #@ ani cnd m*am mutat la :asi pentru scoala, mi*amgasit casa, lasndu*i mamei adresa si telefonul. Rezultatul a fost ca ne*am nstrainat,cum era de asteptat.

!m trait cu minciuna ca mama e7ista, ca este lnga mine, ca ne purtam aceeasiiuire ca atunci cnd aveam #3 ani4 am nceput sa vorim la telefon rece si distant.

1umai Dumnezeu stie ct mi doream caldura si linistea ei, mi doream sa fim dinnou prietene.

"ot ce stia despre mine, prin telefon, era ca sunt ine.

&*am ndragostit de cineva. :ntuise, el, n mine unatatea unui suflet ncercat ncopilarie.

Datorita acestui lucru l*am iuit. Dar s*a dovedit a fi o mare greseala. -aratii.Prolema pare ca ncepe mereu la ei. i cunosti, i cuceresti, i pierzi %asta nsemnndca nu i*ai cunoscut destul de ine', ti definesti singura motivul care moral te facenvinsa ori nvingatoare. 0are poate fi definitia unei adevarate femei, daca nu a celeicare este n stare sa cstige n ntregime un arat? -aratul acela m*a facut sa simtemotia primei ntlniri, dorinta de a ramne alaturi de el, dar si deziluzia. Era nsurat,ma mintise. !m trecut cu vederea, am uitat, ne*am despartit.

0u fiecare dezamagire ma farmam n mii de ciouri. 1u*mi ramasese nici un liantfizic, n afara de legaturi superficiale, trecatoare4 iar prietene n care sa ma potncrede nu am avut. !m stat n umra, lasnd pe altii sa guste viata din primelernduri. Eram plina de resentimente, simteam crud pe pielea mea cum este sa nupoti trece peste urteniile ireversiile ale vietii.

0nd starea de deprimare ma apasa si mai mult, o sunam pe mama, ncercam sa*i

comunic nelinistea, dar n momentul n care parea ngrijorata refuzam sa*i dauamanunte, i nchideam orice portita de comunicare. Eram parca doua oficialitati la


13/21

masa de tratative. "ot ce rezulta de amele parti era doar ostilitate.

!cum doi ani, de 0raciun, m*a rugat sa vin sa*l petrecem mpreuna.


14/21

de vitregiile razoiului care aia se ncheiase, datorita mai ales nfatisarii salearatoase/ era nalt, oaches, cu ochii negri, stralucitori, cu parul ca pana corului, usorondulat. =ora sa taraganata, melodioasa chiar, n care se amestecau cuvinteleitalienesti cu cele romnesti placea foarte mult clientelei lui feminine.

!sa, vnzndu*si marfa, a cunoscut*o si pe !na, cea care a fost marea lui dragoste,singura lui dragoste. El i*a atut ntr*o zi la usa, iar ea a cumparat ate, juruite dematase si dantele pentru zestrea ce si*o lucra singura. Era o fata slauta si minionaca o statueta de portelan, cu parul lond si ochii cenusii. nfatisarea ei firava nu lasasa se ntrevada taria ei de caracter, drzenia si hotarrea cu care pornea la luptaatunci cnd dorea cu adevarat ceva.

!na era fiica dirigintelui postei din oras. Pe vremea aceea, un asemenea functionarde stat facea parte din protipendada orasului, asa ca !na se ucurase de o educatieuna, chiar deoseita pentru o fata, caci terminase liceul si mai facuse si o perioadade sedere la maicile de la !gapia, unde nvatase arta roderiei, a golenului si atesutului pe razoiul vertical.

Era n toate o fata deoseita si, fiind singura la parinti, acestia si facusera mariplanuri pentru viitorul ei. Dar toate s*au schimat din clipa n care !na si Ernesto s*au ntlnit. ! fost cu adevarat o dragoste la

prima vedere. 0u firea ei hotarta, !na le*a spus imediat parintilor ca i iueste peErnesto. !u urmat momente grele pentru tnara fata. ! fost certata, pedepsita,trimisa din nou la manastire, apoi la o matusa n alt oras. "oate aceste ncercari dea*i schima hotarrea, de a renunta la sentimentele pentru italianul acela rasarit denu se stie unde, n*au avut nici un rezultat.

n acest timp Ernesto, a muncit ca un neun. Si*a vndut taraa si stocul de marfuri

si, cu anii care i mai avea adunati * la care a adaugat un mprumut la ancagarantat de italienii aflati n oras, mai ine aranjati financiar * a reusit sa*si cumpereun teren destul de mare, pe care sa*si poata ridica o casa pentru iuita lui si o micafarica de mezeluri, care reprezenta ncununarea viselor cu care plecase din 1eapole.n #@$5 a reusit sa*i nduplece pe parintii !nei si sa se casatoreasca. Pentru ei, nuntade vis pe care au avut*o n*a nsemnat sfrsitul asmului, ci aia nceputul lui. Eraumpreuna dupa atta asteptare, dupa atta lupta si neliniste. !cum puteau sa*sirealizeze toate visele mpreuna. !u muncit enorm n anii care au urmat. nzestrareafaricii, angajarea muncitorilor, calificarea lor, dotarea magazinului, contractele deachizitie si de vnzare * toate erau facute doar de ei amndoi. Ernesto muncea nfarica la fel ca oricare dintre muncitorii lui. Retetele lui vechi, italienesti le tineasecrete, iar amestecurile de carne si mirodenii le facea numai cu propria mna. !na

tinea registrul contail si vindea n magazin, pna cnd si*au putut permite ovnzatoare.

n aceste mprejurari a putut !na sa*si valorifice cunostintele si sa foloseasca roadeleeducatiei. !n de an, prin munca ndrjita, averea lor sporea. Doar ei ramneaumereu aceeasi * doi ndragostiti care se simteau ine numai cnd erau mpreuna.!verea le*a adus si respect si consideratie din partea celor avuti si influenti din oras.!cum parintii !nei se mndreau cu ginerele lor, erau invitati n casele elegante dincartierul select al orasului. n #@, Ernesto a fost invitat chiar la o vnatoare regala.

"oate aceste onoruri le primeau ca pe niste roade ale muncii lor ndrjite. 0nd si*au

dat seama ca nu pot avea un copil, n*au facut o tragedie, au considerat*o ca pe untriut adus destinului care le harazise ferirea de a fi mpreuna.


15/21

!nii treceau, cu grijile si prolemele legate de mica lor afacere. !veau nsa ceva maimult timp lier si si*l petreceau n gradina casei, unde*si crescusera cu minile lor unadevarat rai al florilor si pomilor. =iata lor discreta, iuirea lor evidenta, averea ceparea sa nfloreasca parca din nimic * toate acestea strneau invidie si, evident,nelipsitele rfe ale unui autentic oras de provincie. Dar ei matrneau frumos. Elera tot nalt, suplu, cu fire argintii n parul negru ca pana corului, cu un foc mailnd n priviri, cu aceeasi voce melodioasa, care dadea un accent italian limiiromne pe care acum o cunostea foarte ine.

!na ramasese tot sutire aidoma unei statuete de portelan.


16/21


17/21

parc pe care mi*o propunea cavalerul meu.

De la episodul de la cinema am sarit direct prin anul trei de facultate. :ntrasem lamedicina ca pe o poarta larg deschisa si tata era mndru de mine. n acel an trei amtrecut prima data la o practica serioasa n spital. Scoala era, de fapt, singura meapreocupare. 1ici o alta invitatie la film nu mai sosise. &ama mai poftise la noi acasadiverse cunostinte care aveau fii de vrste apropiate mie, dar nici un telefon nusunase dupa asta. a spital, de cum intram ntr*un salon, toate privirile se opreauasupra mea. 0u halatul impecail mereu, cu stetoscopul agatat de gt, cu o minapreocupata, paream, de la distanta, doctorul perfect. Se ntmpla nsa ceva de cumintram n vora cu pacientii. Se retrageau urgent pe o linie defensiva si pareauaproape usurati cnd plecam de lnga patul lor. "ata a oservat si el asta n practicape care am facut*o n sectia lui de chirurgie. &*a chemat ntr*o seara la el n irou,acasa, locul unde*si sorea coniacul de dupa cina rasfoind reviste.

* Sofia, de multa vreme voiam sa*ti spun ceva, dar am tot amnat.


18/21

chinui punndu*te sa*mi raspunzi la scrisori. Este limpede ca tu nu vei sfrsi doctorde tara ca mine. Stii ca ti*am fost ca un cine credincios un an de zile, te iuesc, darsunt constient ca tu nu m*ai iuit niciodata. !i facut ma7ima concesie de care esticapaila/ m*ai tolerat n preajma ta. Arsitoarele ti*au dat multe daruri, dar tare mi*eca au uitat sa*ti dea suflet.

!m fugit de lnga el plngnd. &i*am amintit de figura de stil a fostului meu coleg deanca din liceu/ (Suflet ca un izvor nghetat si salciu(. &*am consolat spunndu*mica am fost sincera cu 0laudiu, ca am ncercat din tot sufletul sa*l iuesc, ca i*amdaruit corpul meu si am ncercat sa*i dau ceva si din suflet, dar ca nu eram euvinovata ca el n*a fost n stare sa intre pe portita ce i*o deschisesem n cuirasa mea.

De la 0laudiu ncoace, toate povestile mele de dragoste s*au desfasurat cam la fel.&*am luptat cu mine si acel comple7 de superioritate nradacinat n mine. Destuiarati ar putea spune ca i*am facut nefericiti. Pentru ei relatia noastra mergea ine,ori macar acceptail, dar, rusc, Sofia se plictisea si i anunta ca totul s*a sfrsit. 0utimpul, cu trecerea anilor peste mine, a venit si ntelepciunea din numele meu. !m

avut unul simt sa nu ncurc pe nimeni. Poate ca nu din loialitate, dar n*am ncetatniciodata sa sper ca voi fi n stare sa iuesc pe cineva din tot sufletul meu salciu.1umai ca asta este o speranta din ce n ce mai firava. !creala mea initiala s*asolidificat cu vrsta. !u venit din urma si alte tare ale educatiei. 0uvntul (decenta(,care mi s*a tot repetat n copilarie, a devenit leitmotivul maturitatii. n mine sedadea lupta dintre femeia care dorea sa iueasca si omul care spunea ca esteindecent sa mai umli capiu si ndragostit la 3, apoi la 3 si, n fine, la 53 de ani. 1*am putut sa fac nici o casatorie de convenienta, desi mi s*a propus si aceasta solutie.&i*a fost teama. Romantica ascunsa, timorata, reprimata din mine ma ntrea/(-ine, fa*o, dar daca, nefiind ndragostita de aratul tau, vei ntlni ceea ce asteptide o viata?(

n viata mea de acum nu sunt dect colegi si pacienti. !m ajuns, gratie sfaturilortatalui meu, un medic un, care inspira ncredere, dar ariera prieteniei sicamaraderiei cu colegii n*am reusit s*o trec. Pentru ei sunt acelasi sloi de gheata,inaccesiil, caruia i se pare indecent sa rfeasca, sa asculte ancuri porcoase, saea un pahar ntr*o deara pentru aparatura, cnd este ziua cuiva. 1imeni nu stie cue7actitate ziua mea de nastere. De cnd au murit parintii mei, nimeni nu*mi maiureaza nimic, nici de saratori. E cam trziu sa le mai schim oamenilor ideile despremine, desi m*am schimat mult. !m nvatat ca nu conteaza hainele cu care estemracat omul care te nsoteste pe strada, ci stofa interioara. &i se pare puerilapanica mea din liceu, cnd aiatul care ma invitase la film se mracase (preasportiv( pentru mine. Daca l*as ntlni acum, dupa aproape 3 de ani, i*as spune caeu am gresit, venind mpopotonata si parfumata ca sa*l epatez. :*as spune si lui0laudiu ceea ce a vrut mereu sa auda de la mine/ (te iuesc( si sunt convinsa caniciodata n*am fost mai aproape de dragoste dect atunci. a vrsta mea, sunt ofrumusete ine conservata, nca supla, fara daune majore din cauza ridurilor, darplina de amaraciune. mi vine sa rd gndindu*ma la defectele pe care le*am gasit ntimp aratilor din viata mea/ a e prea sarac, a e prea ogat, a e prea lunatic, ae prea constipat, a e egoist, a e prea romantic. 1u zic ca m*as multumi acum cuorice*oricine, naravul din fire n*are lecuire, dar as vrea, de s*ar putea, sansa unei adoua vieti, cu aceasta lectie nvatata. Recunosc, am fost egoista, nfumurata si nu m*am iuit dect pe mine nsami. ! treuit sa trec de 53 de ani ca sa pricep ca nici pemine nu ma mai prea iuesc si ca, n ciuda calitatilor mele fizice si intelectuale, nuprea era mare lucru de iuit. 0u sau fara vina mea, am fost mereu un (suflet salciu(.


19/21

M-a inselat cu prietena mea

!cum pare o ironie, dar Dana si 9elu s*au urt de moarte la nceput; Eu eram ceacare ncerca tot timpul sa*i mpace, mi erau dragi amndoi, ma straduiam sa gasescceva pe placul amndurora, dar mi*era imposiil. Dana era prietena mea de aproape

trei ani. Eram mai tot timpul cu ea, mparteam aproape totul mpreuna, ntre noi nue7istau secrete si invidie, gelozie sau minciuna. 0nd am nceput sa ies cu 9elu,Dana s*a simtit practic parasita, desi continuam sa o vad n fiecare zi. 0nd voreadespre 9elu, folosea doar pronume/ el, acela, ala * niciodata nu i*a pronuntatnumele. :ar prietenul meu era att de ostil nct ma acuza ca nu i dau prea multaatentie, ca tin la Dana mai mult dect la el, si tot asa.

Datorita perseverentei mele si amuzamentului cu care priveam toata situatia, amreusit, ntr*un final, plina de intentii une, sa i fac sa devina amici. "imp de saseluni, lucrurile au mers minunat. Relatia cu Dana a ramas la fel de una, iar 9elu mi*adevenit foarte apropiat mutndu*se, n cele din urma, la -uzau, unde locuiam cufamilia mea. 1e iueam foarte mult, singurul lucru care mi umrea putin fericirea

era aparenta gelozie a Danei. mi spunea cnd si cnd/ (&i*as dori sa cunosc si eu unarat ca 9elu(. Ea era singura de doi ani de zile, o credeam ca tnjeste dupa oprietenie ca a mea, nu dupa aratul de lnga mine.

Dana nu era genul de femeie fatala. De fapt, era una din acele doamne dupa care nuntorci capul pe strada. !vea un corp ine facut, dar se mraca n asa fel nct nu oremarca nimeni. !vea un par super, lung, lond natural, dar l purta ntotdeauna ncoc, la ceafa, iar de fardat nici vora. Era medic stomatolog, avea un cainet undevenea destul de putina lume si destul de n vrsta. 1u ar fi avut unde si cnd santlneasca arati de vrsta ei, necasatoriti.

Eu eram cea care, fara sa fiu o frumusete, avusese multi prieteni, cea care atragea

aratii. Dana oisnuia sa spuna ca detesta iesirile n oras alaturi de mine, pentruca lumea se uita doar la mine. Eram si genul de om vesel, pe cnd ea era trista sivisatoare. &icile ei rautati le luam ca pe complimente, nu ma gndeam ca suntlucruri care o deranjeaza cu adevarat.

"impul a trecut si ncet*ncet 9elu a nceput sa se poarte cu Dana ca un frate maimare4 i asculta prolemele, o sfatuia mereu de ine, a chiar mergea la ea pentruvreo treaa care necesita o mna de arat. i spunea mereu (salut(, ciufulindu*iparul. Era clar ca ncepusera sa se agreeze si, la nceput, nu*mi ncapeam n piele deucurie. :uitul meu si draga mea prietena se ntlneau, n sfrsit, fara sa iasascntei ci, dimpotriva, chiar se ndrageau. 1u am crezut nici macar o secunda ca era

iuire, ci doar o amicitie cum nu se poate mai reusita.

1u cred ca Dana si propusese sa se ndragosteasca de 9elu, dar, privind n urma,descopar acum n Dana de atunci o fire foarte manipulativa, su aparenta tacerii sitimiditatii. De altfel, mi s*a confesat odata cum ca a avut o relatie cu un aratnsurat si, de cte ori i peria hainele nainte de plecarea acasa la sotia lui, simtea ungust amar.

9elu era un om n care te puteai ncrede, iar Dana parea mereu femeia vulneraila,de care nu aveai cum sa nu*ti pese. Se descarca de ceea ce avea pe suflet lui 9elu,spunndu*i ca este destul de draguta pentru a putea atrage un arat, pentru a*lface fericit. Prietenul meu a nceput sa o priveasca pe Dana cu alti ochi. =aznddetalii placute, ntregul i s*a parut frumos. Diamant neslefuit, nu*i asa? Pur si simpluDana i*a deschis ochii nedepunnd nici un efort.


20/21

!m nceput sa o suspectez pe Dana din clipa n care eu si 9elu ne*am logodit.ogodna vine vora * ceva formal, o cerere n casatorie cu parintii de fata, osampanie una si un cadou de la 9elu, un inel frumos de aur. !m oservat ca Danafacea eforturi sa participe la fericirea mea, era mai mult crispata, ma evita, nu puteanici macar sa ma priveasca n ochi.

Seara zile respective a fost oarecum festiva Putina muzica, putin dans, ctiva amici...! fost seara n care mi*am dat seama ca nu sunt nici pe departe paranoica. 9elu atinut un mic discurs, timp n care Dana l sorea din priviri, iar ochii pur si simplu istraluceau de emotie. !m strigat*o si mi*a ntors o privire mirata, dupa care s*a facutstacojie, de parca o prinsesem cu nu stiu ce lucru monstruos.

n noaptea aceea i*am spus lui 9elu ce credeam/

* Dana cam este ndragostita e tine * ce ai de gnd sa faci?

0red ca acela a fost momentul fatal n relatia mea cu 9elu. Dar n loc sa fie ngrijoratde tradarea pe care o simteam, toata grija lui era pentru Dana. 1u cred, totusi, cancepuse si el sa o iueasca, dar se simtea responsail pentru suferinta pe care (eu i*o provocasem Danei n mod gratuit(. &i*a spus ca se duce acasa si ma roaga sa*miscot din cap prostiile.

Din ziua aceea totul s*a schimat n mod dramatic pentru mine. Dupa ce i*amarturisit lui 9elu ca l iuea (n taina(, Dana a rupt rusc prietenia cu mine.

9elu a ncercat sa*i voreasca, sa*i e7plice, sa o faca sa nteleaga, ore ntregi, zile larnd. 0nd l*am ntreat ce se petrece, mi*a spus, cu aerul cel mai nevinovat, cancearca sa salveze relatia noastra, care urma sa se mplineasca prin casatorie4

numai ca, n a patra zi de (tratative(, Dana m*a anuntat ca (9elu este un negociatorformidail( si ca, din partea ei, lucrurile nu aveau dect sa se aseze oricum. !mclacat. Eram satula, disperata, frustrata, toate n acelasi timp si pe una dreptate.

* De la mine ai mna liera, i*am spus lui 9elu, poti continua sa te vezi cu ea orictsi oricnd, poate chiar va luati... n orice caz, relatia noastra se termina aici, ia*tigndul ca voi mai fi vreodata doamna &ihai.

!m crezut ca acest cosmar se va termina aici dar, de fapt, nu era dect nceputul.

n urmatoarele doua luni am continuat totusi sa ne vedem, mai mult la insistentelelui 9elu, dar poate si dintr*o dorinta nemarturisita de a nu se termina totul. ucrurilensa, nu mai erau ca nainte. 9elu considera ca eu sunt raspunzatoare de criza princare trecea Dana. !poi ntlnirile dintre noi au prins a se rari si mai mult. 9elu seangajase ca paznic de noapte la un depozit si, din pricina asta, invocnd ooseala,momentele n care ne vedeam erau din ce n ce mai reci. Si mai tot timpul nu voreadect despre Dana.

0u toate ca era foarte clar ce se petrecea ntre ei doi, mi*era teama sa recunoscdeschis realitatea, mi*era teama sa pun punct la ceea ce cndva fusese att defrumos. a telefonul de acasa l gaseam din ce n ce mai rar, iar la noul serviciu nuraspundea niciodata. !m facut imprudenta sa ma uit n servieta lui. Erau acolo otrusa de toaleta, mireasma parfumului folosit de Dana si un rnd de chei pe care le*

am recunoscut cu usurinta.


21/21

0eea ce a urmat mi*a confirmat ceea ce stiam. !m plns tot ce adunasem n mine siapoi m*am dus la Dana acasa. 1u*mi aduc aminte cu claritate tot ce am vorit, eramuimaca, realitatea parea sa se sparga lnga mine, tot ce stiu este ca am urlat la ea/

* 0um poti sa*mi faci una ca asta? Doar pretindeai ca*mi esti prietena;

!vea o privire de gheata, parea mndra ca o regina victorioasa n cine stie ce ataliiiluzorii. &*a poftit afara si, nainte de a pleca, mi*a spus/

* l iuesc si ma iueste, asa ca nu mai e nimic de facut. 1u*ti ramne dect sa teoisnuiesti cu ideea asta;

!m plecat de la ea muta de uimire de ceea ce tocmai mi spusese. Pna am ajunsacasa, ea l si anuntase pe 9elu de vizita mea. !m primit un telefon de la ea, n carem*a facut cu ou si cu otet. Evenimentele ma depasisera. mi pierdusem si prietena siiuirea dintr*o data. !sa ca, dupa ce i*am napoiat lui 9elu cadoul de logodna, printr*o cunostinta comuna, mi*am facut agajele si am plecat la -ucuresti unde nu aveam

pe nimeni, nici rude, nici prieteni. 1u*mi doream dect sa fiu singura.=remea a trecut, mi*am vindecat ranile, dar nu am sa pot uita niciodata ce mi*aufacut unii mei prieteni &*am hotart sa va povestesc ce mi s*a ntmplat pentru catrecutul, pe care l credeam ngropat, a navalit din nou peste mine atunci cnd ocunostinta din -uzau mi*a spus ca Dana si 9elu s*au casatorit, iar ea asteapta dejaun copil.

primele amintiri

Documents