leon danaila
DESCRIPTION
muzeul leon danailaTRANSCRIPT
MUZEUL „Acad. LEON DĂNĂILĂ” DARABANI
CURSANT
IONEL DAVID
BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ DARABANI, JUD. BOTOŞANI
PROFESOR COORDONATOR
SILVIA NESTORESCU
2011
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
„Am cerut în viaţă iubire şi Bunul Dumnezeu mi-a dat oameni în suferinţă, să îi pot ajuta. Dumnezeu nu mi-a dat nimic din ce am cerut, dar mi-a dat tot ce am avut nevoie. Ruga mea a fost ascultată.”
„Pentru mine viaţa înseamnă ceilalţi...”
Leon Dănăilă
2
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Darabani este un oraş situat în nordul judeţului Botoşani, pe malul Prutului, în apropiere de colţul celor trei frontiere: a României, a Ucrainei şi a Moldovei. Este cel mai nordic oraş al României şi are o populaţie de circa 12 mii de locuitori.
O frecventă eroare este făcută în privinţa numelui localităţii, folosindu-se apelativul "Dărăbani" în loc de numele corect şi oficial de Darabani.
Iniţial localitatea s-a numit Căbiceni iar denumirea actuală a căpătat-o „ în urmă dupre numele stării sociale a locuitorilor, cari aparţineau la căpitenia locală a corpului Darabanilor"1. Această numire se deduce, după unii de la
nemţescul Trabani ce înseamnă pedestraşi, dupa alţii de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii erau un corp de armată pedestru şi permanent. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea Domnului. Serviciul darabanilor era foarte distins, la scaunul Domniei, după cum arată şi Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae.
La recensământul din 1860, Darabanii erau oficial a 34-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populaţiei (1641 locuitori).
În anul 2011 populaţia oraşului era de 11.646 locuitori dintre care 5782 de sex masculin şi 5864 feminin.
Există 2 monumente istorice în oraş: biserica Sfântul Nicolae, situată în centrul oraşului, foarte asemănătoare cu cea de la Curtea de Argeş, şi Conacul Theodor Balş. Ambele au fost construite în timpul boierului Theodor Balş, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii sale.
O monografie a Darabaniului, publicată în anii 1930, susţine că vechea biserică din centrul oraşului ar fi fost realizată după planurile uneia dintre cele mai mari biserici ale creştinătăţii, Sfânta Sofia din Istanbul. Teoria ridică unele semne de întrebare.
Puţinii turişti care ajung în oraşul în apropierea căruia se agaţă harta în cui au parte de un obiectiv care, potrivit unor surse documentare, ar putea fi unicat în lume şi de o valoare inestimabilă. Când vii cu maşina dinspre Botoşani nu trebuie să 1 Nicu Filipescu Dubău – „Dicţionar geografic al judeţului Dorohoiu”; Tipografia Petru C. Popovici, Iaşi, 1891;
3
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
rulezi mai mult de un minut ca să ajungi în centrul micului târg. Acolo, pe partea dreaptă a drumului, se înalţă biserica veche a oraşului. Este o construcţie bizantină, fapt inedit pentru bisericile din nordul Bucovinei, iar legenda care înconjoară locaşul este impresionantă.
Pe lângă forma deosebită şi misterioasă, Biserica Sfântul Nicolae din Darabani mai ascunde un lucru inedit. Icoana Sfântului Spiridon, situată în apropierea altarului, aduce belşug şi fericire celor care se roagă. “Este,
într-adevăr, o icoană deosebită, este foarte mare şi îl reprezintă pe Sfântul Ierarh Spiridon. Nu se ştie, dar cel mai probabil a fost de la construcţie în patrimoniul bisericii. Am încercat să aflu multe despre originea ei , dar nu am găsit nicăieri vreo referire. Enoriaşii mi-au spus că s-au rugat pentru înţelepciune, pentru iertarea păcatelor, pentru ajutor la examene şi alte lucruri bune iar dorinţele le-au fost împlinite”, a spus părintele Dumitru Avîrvărei. Dar cel mai important este faptul că biserica a fost ctitoria lui Theodor Balş, întemeietorul moşiei Darabani. Construcţia a început în 1834 şi s-a terminat în 1840. O monografie din 1937 a oraşului Darabani lansează o teorie surprinzătoare asupra construirii bisericii. Potrivit autorului Emil Costeanu, avocat doctor în Drept şi fost primar al oraşului, Biserica Sfântul Nicolae ar fi o copie fidelă în miniatură a impunătoarei Biserici Sfânta Sofia, construită în primul mileniu de împăraţii Bizanţului şi devenită moschee după căderea Constantinopolului. “Însuşi Theodor Balş s-a deplasat la Constantinopol, de unde s-a întors cu autorizaţie obţinută personal de la patriarh de a înălţa la Darabani o biserică-replică în miniatură a Sfintei Sofia”, se arată în monografia oraşului. Ipoteza pare a fi susţinută de arhitectonica bisericii. Biserica are trei cupole. Cea mare, de deasupra naosului, are la bază o piramidă octogonală şi formă semisferică. Nu are nici un fel de bare de susţinere, ca şi cupolele de la Sfânta Sofia. Nu există însă nici un document care să certifice sau să infirme această legendă. Arhiva bisericii a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial, când preoţii au decis să o mute la o biserică din Teleorman. Trenul care transporta documentele a fost bombardat, iar întreaga arhivă a fost distrusă. Poate că adevărul despre construirea bisericii – refăcută de mai multe ori, ultima dată în 1989 – nu va ieşi niciodată la iveală.
Conacul lui Theodor Balş, întemeietorul oraşului, este situat în vecinătatea Liceului din oraş. A fost construit între anii 1834-1837, are 24 de încăperi, iar în
4
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
prezent în el funcţionează Biblioteca orăşenească, unde, prin munca depusă zi de zi, încerc să îmi aduc şi eu contribuţia la bunăstarea acestor locuri, care au dat ţării oameni de excepţie.
Conacul Theodor Balş – sediul Bibliotecii orăşeneşti Darabani
5
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Holul de la intrarea în Bibliotecă (în partea dreaptă-vitrina dedicată d-lui Leon Dănăilă)
6
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Stejarii seculari din pădurea Teioasa, sădiţi de Ştefan cel Mare în urma luptelor cu tătarii, reprezintă, de asemenea, un punct important de atracţie.
Cei 4 stejari seculari din pădurea Teioasa
De menţionat este şi faptul că fântâna şi băncile ornate cu flori din centrul oraşului sunt unicat în România.
Banca ornamentală din flori
7
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Un alt obiectiv turistic reprezentativ al oraşului este Muzeul acad. Leon Dănăilă, pe care voi încerca să îl prezint în continuare.
Leon Dănăilă, născut la 1 iulie 1933 în oraşul Darabani, este medic specialist neurochirurg la Spitalul "Gh. Marinescu" din Bucureşti. El a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române la 24 octombrie 1997 şi apoi membru titular al acesteia din 20 decembrie 2004.
În oraşul natal a făcut şi primele patru clase primare. A continuat apoi şcoala la Liceul „Grigore Ghica
V.V.” din Dorohoi pe care l-a absolvit în anul 1952. În acelaşi an, prin concurs, a intrat la Facultatea de Medicină din Iaşi, pe care a absolvit-o în 1958.
După absolvirea Facultăţii a lucrat timp de 2 ani ca medic stagiar la Spitalul din Comăneşti (1958-1960) şi apoi un an la Circumscripţia sanitară din Dărmăneşti (1960-1961). În anul 1961, prin concurs, a ocupat postul de medic secundar neurochirurg la clinica de Neurochirurgie de la Spitalul „Gh. Marinescu” din Bucureşti unde lucrează şi în prezent.
Prin examene şi concursuri severe a devenit în anul 1966 medic specialist neurochirurg, în anul 1972 doctor în medicină cu lucrarea „Neuronomul Spinal”, în 1974 medic primar neurochirurg gradul III, în anul 1981 medic primar neurochirurg gradul II şi şef al secţiei VII de neurochirurgie vasculară şi microneurochirurgie. În anul 1972, a absolvit la cursuri de zi şi Facultatea de Filozofie-Psihologie din Bucureşti.
A ocupat prin concurs în anul 1991 postul de profesor neurochirurg la clinica II Neurochirurgie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, iar în anul 1992 cel de profesor de psihoneurologie la Facultatea de Psihologie a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti.
8
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Este membru corespondent al Academiei Române din 24 octombrie 1997 şi membru titular al acesteia din 20 decembrie 2004; membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale (1993); membru al New York Academy of Sciences (1995) şi London Diplomatic Academy (2000).
De asemenea, este membru al următoarelor societăţi ştiinţifice internaţionale:
L’Union Médicale Balkanique (1986), European Association of Neurosurgical Sciances (1987),
International Society of Psychoneuroendocrinology (1991),
International Psychogeriatric Association (1991),
Societe Francaise de Pharmacologie Clinique et Therapeutique (1991),
Biomedical Optics Society (1992),
International Society for Optical Engineering (SPIE) (1992),
Balkan Society of Angiology and Vascular Surgery (1994),
World Federation of Neurosurgical Societies (1992),
Société de Neurochirurgie de Langue Française (1996),
American Heart Association (1999);
European Association of Medical Laser (1998);
International Stroke Society (Japan) (1999),
American Association for the Advancement of Science (2003),
9
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
European Society for Stereotactic and Functional Neurosurgery (2003),
Congress of Neurological Surgeons (2004),
Membru de onoare activ al Asociaţiei Naţionale împotriva Corupţiei, Abuzurilor şi Drepturile Omului (2006)
International Neuropsychologicaly Society (2008)
American Chemical Society (2008).
Face parte din comitetul director al următoarelor reviste de specialitate: “Romanian Journal of Reconstructive Microsurgery", "Romanian Neurosurgery", "Romanian Journal of Neurology and Psychiatry", „National Medical Review” and “Proceedings of the Romanian Academy”. Este editor şef al revistei “Romanian Journal of Neurosurgery”.
Deţine 18 brevete de inventator şi 10 de inovator. Este autor a 39 cărţi de specialitate dintre care menţionăm :
Neurinomul Spinal – Teză de Doctorat 1972 Tratat de Neurologie – vol.1 – Editura Medicală 1979,
Tratat de Neurologie – vol. II – Editura Medicală 1980,
Tratat de patologie chirurgicală – vol.IV – Editura Medicală 1983,
Sistemul arterial aortic. Patologie şi tratament chirurgical vol. II - Editura Medicală 1983,
Psihoneurologie - Editura Academiei RSR 1983,
Bolile Vasculare ale Creierului şi Măduvei Spinării vol II. Bolile vasculare ischemice. Partea a II-a - Editura Academiei RSR 1984
Bolile Vasculare ale Creierului şi Măduvei Spinării vol. III Hematoamele Intracraniene şi Spinale Editura Academiei RSR 1985,
Romanian Neurosurgery vol.I Editura Academiei RSR 1986 ,
Romanian Neurosurgery Vol. II Editura Academiei RSR 1987
Tromboembolismul Cardiovascular Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1987,10
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Ateroscleroza Cerebrală din Sistemul Carotidian Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988
Chirurgia Psihiatrică Editura Academiei RSR 1988
Tratamentul Tumorilor Cerebrale Editura Academiei Române 1993 Maladia Alzheimer Editura Militară 1996,
Sculptură în creier Editura Du Style 1998;
Apoptoza, Editura Academiei 1999;
Tratat de Neuropsihologie, Editura Medicală 2000 (Ediţia II-a, 2002);
Actualităţi şi perspective în Neurochirurgie Editura Naţional 2000;
Atlas de patologie chirurgicală a creierului” Editura Moonfal Press 2000;
Lasers in Neurosurgery Editura Academiei 2001;
Atlas of Surgical Pathology of the Brain Editura Moonfal Press 2001;
Vascularizaţia arterială şi venoasă a creierului Editura Tipart Group (2001),
Sinteze Neurochirurgicale Editura Ceres (2001),
Apoptoza (Ediţia II-a -revăzută şi adugită), Editura Academiei 2002;
Ateroscleroza cerebrală ischemică Editura Medicală 2004;
Atlas de patologie cerebro-vasculară Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005);
Programed cell death in the vascular diseases of the brain Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005);
Clinica şi morfopatologia proceselor expansive ale sistemului nervos central Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005);
Cerebrovascular malformations - an atlas of histopathology and ultrastructure, Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005);
The vascular wall and the intracerebral hemorrhage – an atlas of light and electron microscopy, Editura Cartea Universitară Bucureşti (2005),
11
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Hemoragia Subarahnoidiană Anevrismală - Editura Cartea Universitară Bucureşti (2006);
The interstitial cells of the human brain - Editura Cartea Universitară Bucureşti (2006), * Cerebral Vascular Occlusions – an atlas of hystopathology and ultrastructure (2006) - Editura Cartea Universitară Bucureşti,
Tratat de Neuropsihologie vol II Editura Medicală (2006),
Patologia neurochirurgicală a hipofizei – Editura Didactică şi Pedagogică (2006),
Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular Tumorigenesis in the Brain – an atlas of cerebrovascular cytohistopathology - Editura Cartea Universitară Bucureşti (2007),
Vasculogenesis, Angiogenesis and Vascular tumorigenesis in the Brain – an atlas of cerebrovascular cytohistopathology – second edition (2007),
Anevrismele cerebrale - Editura Academiei Române 2007.
Este colaborator la 3 cărţi - Lichidul cefalo-rahidian – Editura Didactică şi Pedagogică 1979, Ghid de practică medicală vol.1. – Editura Infomedica 1999, - Enciclopedie Medicală Românească. Secolul XX – Editura Fundaţiei Medicale a Rinichiului 2001.
Din totalul celor 36 de cărţi publicate este autor unic la 3 cărţi, prim autor la 20 cărţi, autor împreună cu alţii fără a fi primul la 13 cărţi şi colaborator la 3 cărţi. A publicat şi comunicat 317 lucrări ştiinţifice, după cum urmează: 93 publicate în străinătate şi în reviste româneşti cu circulaţie internaţională (în limba engleză); 63 publicate în limba română în diverse reviste medicale româneşti; 46 comunicate la diferite congrese internaţionale şi 115 comunicate la simpozioane şi congrese din ţară. Lucrările sale sunt citate de profesori şi cercetători cu renume din întreaga lume. A participat la peste 150 de manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale (congrese, conferinţe, simpozioane).
A studiat neurochirurgia timp de un an la New York în cadrul unei burse Fulbright (1980-1981) şi a participat la diferite specializări, cursuri şi schimburi de experienţă,Budapesta(1978 şi 1979), Delft (1981), Moscova (1982),Edinburgh (1990 Dusseldorf (1991),Paris (1991), Bruxelles (1995).
12
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
În aceste stagii de specializare din Europa şi SUA precum şi la diferitele congrese internaţionale a cunoscut direct şi a schimbat opinii profesionale cu cele mai mari personalităţi neurochirurgicale din lume.
Datorită acestor specializări şi aplicării celor mai moderne tehnici operatorii, a reuşit să facă operaţii neurochirurgicale din cele mai complexe şi să scadă mortalitatea operatorie la procente comparabile cu ale celor mai renumite clinici de neurochirurgie din lume. Astfel, în cazul neurinoamelor de acustic a redus mortalitatea operatorie de la 51% la 4%, iar în domeniul anevrismelor intracerebrale de la 49% la 4%. Aceste rezultate se datorează unei tehnici operatorii bine pusă la punt, precum şi faptului că a introdus în arsenalul sălii de operaţie din România microscopul operator (1979) şi laserul (1984).
Până în prezent a efectuat peste 27.000 intervenţii chirurgicale din care 14.700 cu microscopul operator şi 715 cu laserul.
Gradul de dificultate al intervenţiilor chirurgicale (anevrisme intracraniene - peste 2700, malformaţii arteriovenoase peste 300, neurinoame de acustic peste 350, tumori hipofizare peste 250, meningioame peste 1300, tumori de trunchi cerebral, tumori medulare, tumori intraorbitare, tumori de bază a craniului, tumori intraventriculare, tumori de glandă pineală etc). Numărul mare al acestora precum şi excelentele rezultatele obţinute postoperator prin reducerea semnificativă a mortalităţii (sub 4%) îl situează în rândul celor mai mari neurochirurgi din lume.
A descris şi publicat pentru prima dată în ţară:
Malformaţii arterio-venoase cu interesarea venei Galen, în revista Studii şi Cercetări de Neurologie 15, 1970;
Cisticercoza de ventricol IV, în revista Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia 15; 1970.
Encefalopatia paraneoplazică, în revista Neurologia, Psihiatria, Neurochirurgia 15; 1970,
Peridurografia gazoasă în hernia de disc lombară, în revista Oncologia şi Radiologia 9; 1970.
A studiat şi publicat prima dată pe plan naţional:
13
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Correlations Between the Blood Group and the Incidence of Congenital neurosurgical diseases, în Revue Roumaine de Neurologie 9;1971;
Considerations on the correlation between the blood groups and the incidence of cerebral tumours în Rev. Roum. Neurol. 9; 1972;
Cranial and orbital epidermoid tumours, în Journal of Neurosurgical Sciences 19; 1975;
Cranial Vault Metastases, în Rev. Roum. Med. - Neruol. Psychiat. 13: 1975;
Intraselar Abccese. Neurochirurgia 18, 1975;
Cerebral Dermoid Tumours, Neurochir. 19; 1976;
Haematological Aspect of hypophyseal tumours în revista Acta Neurochirurgica 37; 1977;
Anatomoclinical Aspect in Meningeal Carcinomatosis, în Rev. Roum. Med - Neurol. Psychist. 15; 1977;
Cranial Eosinophilic Granuloma, Neurochirurgia 20; 1977;
Monitoring intracranial pressure in cat and man, în Rev. Roum. Med.-Neurol. Psychist. 1; 1980;
A introdus pentru prima dată în practica operatorie curentă laserul (din 1984) şi microscopul operator (din 1979) şi a publicat primele lucrări în aceste domenii (cartea „Lasers in Neurosurgery”, 2001). A introdus şi publicat pentru prima dată în ţară şi printre primii pe plan internaţional tratamentul conservator al hematoamelor intracerebrale primare; vezi lucrarea „Surgical and conservative management of primary intracerebral hematoma” în revista Romanian J. Geront. Geriatrics 7; 1986.
Este singurul neurochirurg din ţară care a operat anevrismele sistemului arterial vertebro-bazilar, începând din anul 1985. Rezultatele acestor operaţii sunt publicate în diferite lucrări ştiinţifice ca: Rom. Neurosurg. 1, 3, 1992; Rom. Neurosurg. 11, 1992; Rom. Neurosurg. 2, 1993; Infomedica nr. 4 1994; Romanian J. of Reconstructive Microsurgery vol. 1 1996. A efectuat primele endarterectomii de arteră cerebrală medie şi de arteră carotidă publicate în: Rev. Rom. Med. Neurol. Psychiat 23, 1985; Rom J. Neurol. Psychiat 31, 1993 şi în cartea Ateroscleroza cerebrală ischemică 2004. A efectuat 476 anastomoze extra-intra craniene (vezi
14
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
„Ateroscleroza cerebrală din sistemul carotidian”, 1988 şi „Ateroscleroza cerebrală ischemică”, 2004).
A investigat apoptoza în glioblastoame, (rezultate prezentate la al 48-lea Congres de la Soc. De Neurochirurgie de Langue Francaise 1998, şi publicate sub titlul „In situ and peripheral mononuclear cells’ apoptosis in glioblastom”, Rom. Neurosurg. 8, 35-43, 1999; „High levels of sFas and PBMC apoptosis before and after excision of malignant melanoma. Case report.” Rom. Arch. Microbiol. Immunol., 61, 267-273, 2002 şi în cartea „Apoptoza” (ed.I, 1999, şi ed. II, 2002). A studiat şi efectuat primele calosotomii pentru tratarea epilepsiei a căror rezultate sunt menţionate în: „Tratat de Neuropsihologie” vol. I, 2000; 2002; 2006 şi în lucrarea prezentată la Congresul de la Liubliana 1998.
A efectuat şi publicat primele cerebro-mio-sinangioze şi cerebro-arterio-sinangioze (vezi „Ateroscleroza cerebrală”, 1988 şi „Ateroscleroza cerebrală ischemică”, 2004).
A studiat şi publicat primele meningioame intracraniene induse de radiaţii (vezi Rom Neurosurg. new series 1, 1993). A studiat şi tratat primele cazuri de anevrisme micotice (vezi Rom Neurosurg. new series 2, 1993).
A efectuat primele studii de microscopie electronică asupra maladiei Alzheimer iar rezultatele au fost publicate în anul 1996 în cartea sa „Boala Alzheimer”.
A aplicat pentru prima dată în ţară imunoterapia în tumorile cerebrale iar rezultatele sunt publicate în cartea „Tratamentul tumorilor cerebrale”, apărută în 1993 şi în lucrarea „Interleukin-2 Therapy of malignant brain tumors (glioblastoma multiforme)”, din revista Acta Neurochirurgica Moldavica 3; 22-27, 1995.
A făcut primele studii cu privire la psihochirurgie, studii care au fost publicate în cartea „Chirurgia Psihiatrică” (1988).
A cercetat apoptoza tumorilor cerebrale, iar rezultatele au fost publicate în cartea „Apoptoza”, ed. I, apărută în 1999 şi ed. II, apărută în 2002.
A făcut primele cercetări cu privire la terapia fotodinamică a tumorilor cerebrale iar rezultatele au fost publicate la diferite congrese naţionale şi internaţionale precum şi în cartea „Lasers in Neurosurgery” apărută în 2001.
A studiat histopatologia tumorilor cerebrale a căror rezultate sunt publicate în cartea „Atlas of Surgical Pathology of the Brain” apărută în 2001. În 2006 a descris
15
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
sindromul cortico-optico-falciform în cartea „Psihologia Neurochirurgicală a hipofizei” (2006).
A efectuat pentru prima dată în ţară, un studiu cu privire la rolul interacţiunii celor două emisfere cerebrale în integrarea sistemului limbajului, publicat în Rev. Roum Sci Sociales-Série de Psychologie (1987); un studiu privind nivelul serologic al moleculelor de adeziune ICAM şi ELAM în astrocitoame şi glioblastoame, publicat în Rom. J. Neurol (1997); un studiu privind nivelul seric al interleukinei-6 şi interleukinei-2 în adenoamele pituitare (vezi Rom J. Neurol. 34, 1996); şi un studiu cu privire la stresul neurochirurgical şi funcţia imună, publicat în Rom. J. Neurol Psychiat. 1994.
La data de 28 mai 2003, a efectuat pentru prima dată în ţară abordul translabirintic al neurinomului de acustic şi abordul transmastoidian al tumorilor de glomus jugular. A publicat primul caz de pseudotumoră psamomatoasă intracerebrală calcificată în lucrarea „Psammomatous pseudotumoral intracerebral calcification: a case report and review of the literature” din Annals of Neurosurgery 5, 2005.
Pe plan internaţional
A descris pentru prima dată Sindromul de logoree cu hiperchinezie (1972) în lucrarea sa de diplomă de la Facultatea de Filozofie-Psihologie şi apoi în revista internaţională Eur. Neurol. (1977).
A efectuat şi studiat cu ajutorul microscopului operator peste 1000 de biopsii vasculare cerebrale ale căror rezultate sunt publicate în cărţile: „Ateroscleroza Cerebrală din Sistemul Carotidian” (1988),” Ateroscleroza cerebrală ischemică” (2004) „Atlas de patologie cerebro-vasculară” (2005); „Programed cell death in the vascular diseases of the brain” (2005); în revistele cu circulaţie internaţională “Romanian J Geront. Geriatrics” 1986 şi “Proc. Rom. Acad. Series B” (2001; 2002, 2003) şi prezentate la diferite congrese interne şi internaţionale. A efectuat pentru prima dată pe plan internaţional plastia cu pudră de os autolog (Brevet de invenţie nr. 112951 din februarie 1998). Deosebirea dintre hematomul şi hemoragia cerebrală a fost făcută în studiul intitulat: „Cellular mechanisms of cerebral vessels breaking in different pathological conditions. An optic and electron-optic study”, publicat în Proc. Rom. Acad. Series B 3, 147-151, 2003. Introducerea conceptului de “intimom” sau “miom” în clasificarea leziunilor intimale ale aterosclerozei a fost făcută în lucrarea: ”Smooth muscle migration and proliferation
16
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
in the cerebral arteries lumen with formation of a new type of arteriosclerosis lesion”, din revista Proc. Rom. Acad. Series B 1; 55-67, 2001 şi în cartea „Ateroscleroza cerebrală ischemică”, 2004. Sarcomul intimal cu migrarea transmurală a celulelor tumorale a fost descris pentru prima dată pe plan internaţional în lucrarea – „The histopathologic and ultrastructural study of an intimal intracranial sarcoma with transluminal cell migration”, din revista Proc. Rom. Acad. Series B3, 165-170, 2002.
Din 2007 este membru în Comitetul Director al celor trei programe europene de cercetare COST (European Cooperation in Science and Technology): 1) COST Action BM0605 – Consciousness; 2) COST Action BM0601- Neuromath; 3) COST Action B30 – Neural Regeneration and Plasticity: Nereplas.
În perioada 1994-1995 a fost director general al Spitalului Gh. Marinescu din Bucureşti, iar din 1995 până în 2004 a fost director general adjunct al Institutului de Boli Cerebrovasculare “Vlad Voiculescu” din Bucureşti. A construit fără nici un ban din partea statului 16 camere de spital şi o sală de operaţie dotată cu toate cele necesare, fapt care a ameliorat enorm asistenţa medicală la Clinica II Neurochirugie deoarece a putut astfel dubla sau tripla numărul zilnic de operaţii. În anul 1981, a înfiinţat prima secţie de neurochirurgie vasculară şi microneurochirurgie din ţară care se menţine şi în prezent.
A fost directorul departamentului de Neurochirurgie din cadrul Facultăţii de Medicină Carol Davila din Bucureşti (1992-2004) şi şeful Clinicii II Neurochirurgie vasculară de la Institutul de Boli Cerebrovasculare (IBCV) pe care o conduce din anul 1981. A fost preşedinte pe ţară a comisiei de neurochirurgie din cadrul Ministerului Sănătăţii (1990-2004) şi preşedinte pe ţară a comisiei din Ministerul Sănătăţii care aprobă plecarea în străinătate a diferitelor persoane pentru tratament neurochirurgical (1990-2004). Este preşedintele comisiei de Neurochirurgie pe ţară de la Institutul de Medicină Legală din 1996 şi în prezent.
Este conducător ştiinţific de doctorate din 1990 atât pentru doctoranzi români, cât şi străini (Israel, Grecia, Egipt). În această calitate a format 16 doctori în ştiinţe medicale. De asemenea a coordonat şi multe lucrări de diplomă.
Ordine şi medaliiEste evidenţiat în munca sanitară cu ordinul 117/ 1980; deţine patru premii ale
Academiei Române pentru cărţile Tratamentul tumorilor cerebrale – 1995, Apoptoza – 2001, şi “Atlas of Surgical Pathology of the Brain”- 2002, Lasers in
17
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Neurosurgery – 2003. I s-a conferit premiul Internaţional Romeo del Vivo – 1996 de către Departamentul de Neurochirurgie din Calabria Italia, I-a fost acordată diploma de către Editura Militară – 1976, Medalia Societatea Ateneul Român – 1990 şi Medalia Caritas Catholica Vlaanderen – Belgia 1995. La 1 decembrie 2000, prin decret prezidenţial, i-a fost conferit gradul de Ofiţer al Ordinului naţional al Serviciului Credincios. Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de comandor, i-a fost conferit la 6 aprilie 2010 de către președintele României, Traian Băsescu.
I s-a decernat Premiul Academiei de Ştiinţe Medicale pentru activitatea de Cercetare-Inovare din domeniul medicinei (8 decembrie 2000). I-a fost conferită Diploma de Onoare a Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti (18 decembrie 2000) şi Diplomă de Excelenţă Academică a UMF “Carol Davila” din Bucureşti (decembrie 2004), Premiul Top Medici (31 Ianuarie 2008).
De asemenea, a primit titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Darabani (21 mai 1999); Cetăţean de Onoare al oraşului Dorohoi (18 septembrie 1999); Absolvent de Onoare al Liceului Teoretic “Gr. Ghica V.V.” din Dorohoi (18 septembrie 1999), ABI World Laureate 1999. În 2003, World Nations Congres ABI din USA i-a acordat titlul de senator.
În 2001 a obţinut Noble Prize acordat de “United Cultural Convention” iar în 2002 titlul de Cavaler acordat de “Academie Europeenne d`Informatisation”.
În 2009 a obţinut Trofeul de Excelenţă la Gala „Zece pentru România”.
Aceasta ar fi o prezentare succintă a omului Leon Dănăilă, cu accent pe planul profesional.
Dar, latura umană a acestuia este şi mai specatculoasă, mai importantă decât toate premiile şi distincţiile obţinute de-a lungul prestigioasei sale cariere. O credinţă nestrămutată în puterea lui Dumnezeu, o iubire în cel mai pur sens al cuvântului faţă de semenii săi, un rafinament extraordinar în ceea ce priveşte arta, frumosul şi valoarea; cam aşa ar suna, laconic, o caracterizare a omului căruia concetăţenii săi au decis să-i cinstească personalitatea prin acordarea numelui său şcolii din localitate, şi prin amenajarea, în casa părintească, a unui muzeu care să aducă aminte şi generaţiilor care vor urma, că marile genii ale umanităţii pornesc de cele mai multe ori de jos, urcând treptele ierarhiilor sociale una câte una, prin muncă, studiu şi încredere în propria valoare.
Aş dori să exemplific prin câteva articole cele expuse mai sus, cu toate că nu sunt sigur că acestea prezintă adevărata relevanţă a personalităţii academicianului.
18
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
„Singurul român înscris în enciclopedia celor 500 de genii ale secoluluiLeon Dănăilă:"Copiii de la ţară trebuie să ştie că nu trebuie să ai antecedente foarte
elevate ca sa ajungi în Academia Română."
Am ajuns în clinică destul de matinal, într-o dimineaţă rece şi ceţoasă ştiind că pătrund într-o zonă a ştiinţei şi talentului uman ieşit din comun. M-am apropiat de profesor cu sfiala şi cu veneraţia cu care te apropii de un mit. Am întâlnit o fiinţă delicată, fără morgă şi prejudecăţi inutile. Când am plecat aveam o certitudine: da, măreţia nu stă decât în simplitate.
În decembrie 2010 vi s-a decernat Trofeul pentru excelenţă pentru întreaga carieră - Zece pentru România. Ce impact a avut pentru dumneavoastră această recunoaştere?
A fost o surpriză pentru mine, dar şi pentru cei care m-au cunoscut pentru prima dată. Am primit multe felicitări, nu numai de la cei ce mă cunoşteau, dar şi de la mulţi necunoscuţi. Unii dintre cei care au sunat erau şi bolnavi care îmi cereau ajutorul. A fost o recunoaştere şi am luat-o ca atare. Mai bine mai târziu…Tot atunci m-am gândit că în această ţară avem destule valori şi ne permitem să nu le arătăm.
Aţi fost mai cunoscut în afară decât aici la noi…Această problemă nu m-a preocupat niciodată. Noi suntem foarte aglomeraţi;
conduc de peste 30 de ani o secţie unică în ţară, creată de mine, o secţie de neurochirurgie vasculară cerebrală şi medulară. Determinat de faptul că mortalitatea la noi era foarte mare, ajungea la 50-60%, iar în străinătate era de doar 5-6%, adică diferenţe izbitoare, foarte mari, mi-am dorit foarte mult să ajung la o specializare în apus; era foarte greu, nu eram nici membru de partid, dar pentru faptul că deja aveam unele performanţe, am reuşit cu o bursă Fulbright să ajung în America, acolo unde este leagănul neurochirurgiei mondiale. Neurochirurgia, chirurgia vasculară şi cea cardiacă sunt ramurile cele mai grele ale medicinei şi acolo sunt şi şcolile cele mai înalte. Am introdus apoi şi aici laserul şi microscopul operator pentru că tehnica de ultimă generaţie determină rezultatele excelente care se pot obţine.
Domnule profesor, unde sfârşeşte tehnica şi unde începe harul?Despre asta le-am vorbit şi la ultima mea conferinţă, participanţilor. Consider
că e mai bine să te opereze un chirurg care are talent, care are har, chiar dacă are
19
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
mai puţine instrumente, decât unul care deţine toată tehnica posibilă şi n-are pic de talent şi de inspiraţie.
Împreună cu profesorul Mihai Golu am scris o lucrare pe care am trimis-o la o revistă de chirurgie de la noi din ţară, cu propunerea ca toţi cei ce vor să devină chirurgi să fie supuşi unor teste menite să verifice talentul, chemarea viitorilor chirurgi din această specialitate. Neşansa a fost că redactorul-şef al publicaţiei respective era un chirurg fără performanţe, care a refuzat colaborarea. Ulterior acestea au fost cuprinse într-o altă lucrare.
Aţi ales o specialitate foarte grea ce impune o conduită ireproşabilă, o perfecţionare perpetuă. Cum faceţi de nu obosiţi?
Nu ştiu să vă spun sursa exactă a puterii mele, dar cred că e o energie cu totul aparte şi, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, unde sfârşeşte tehnica, începe harul. Credinţa în Dumnezeu ajută foarte mult,atât pe pacient cât şi pe medic, pentru că boala are două componente principale: o parte psihică şi o parte organică, fiecare într-un procent de 50%. Partea psihică se poate vindeca doar cu credinţa în Dumnezeu şi cu încrederea în omul care acţionează asupra ta, respectiv medicul curant. Dacă această componentă, mă refer la cea psihică, este depăşită, înseamnă că succesul este pe aproape.
Dacă faci doar meserie nu e suficient, fără cercetare nu poţi evolua. Eu şi pe cercetători i-am judecat puţin, pentru că un cercetător nu face clinică, un clinician nu face cercetare, iar eu din practica de zi cu zi mi-am dat seama că nu eşti complet dacă nu le îmbini, dacă nu le abordezi concomitent. Lucrez acum la trei programe de cercetare europene, mă duc acolo şi sunt cunoscut şi respectat de toate echipele.
Cât de importantă este echipa în munca dumneavoastră, cum vă alegeţi oamenii?
Fără echipă, în adevăratul sens al cuvântului, nu se poate. Limita minimă de specialişti pentru o operaţie este de patru medici: chirurgul,un anestezist şi două ajutoare, specialişti în chirurgie. Am considerat întotdeauna că esenţial este ce laşi în urmă; am medici care rămân după mine şi de care sunt mândru. Revoluţia mare în acest domeniu constă in tehnica medicală performantă, în special microscopul operator. Oricât de bună acuitate vizuală, ştiinţă, practică ai avea, microscopul e esenţial în reuşită. Practica aceasta e foarte grea şi de aceea nu o adoptă toţi. E greu, ştiu că e foarte greu, dar fără muncă asiduă şi fără perseverenţă nu se poate. Aşa am reuşit să scad mortalitatea de la 50-60%, la 5%. Asta pentru cei ce îşi dau seama, e fantastic.
20
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Sunteţi un om credincios, dar momente grele care să vă pună la încercare credinţa, aţi avut?
Nu, niciodată. De mic am fost educat şi crescut în credinţa lui Dumnezeu. La noi asta era normalitatea. Viaţa celor lângă care am crescut era în armonie cu tot ce ne înconjoară, cu Dumnezeu, cu natura. Aşa sunt şi acum, nu m-am despărţit niciodată de credinţă şi cer ajutorul cerului în toate momentele existenţei mele, inclusiv atunci când intru în sala de operaţii. Dumnezeu nu mi-a dat nimic din ce i-am cerut, dar mi-a dat tot ce am avut nevoie.
Aveţi în faţă o carieră strălucită şi de lungă durată. Care a fost perioada cea mai grea, dar si cea mai frumoasă?
Să ştiţi că aceste două stări nu pot fi departajate, cred că una o naşte pe cealaltă şi invers. La capitolul greutăţi, dar nu numai, m-aş lega de perioada mea de început în chirurgie. Oamenii mari nu-şi prea doresc să fie depăşiţi. Eu am venit dintr-o familie modestă, niciodată nu am fost susţinut de cineva. Toate reuşitele mele au fost doar prin muncă. Am făcut facultatea la Iaşi, apoi am venit la Bucureşti prin concurs şi am reuşit la neurochirurgie. Am fost repartizat la clinica profesorului Arsene, o personalitate rece, fără încredere în cei din jur, care m-a repartizat într-o secţie destul de modestă, în care am rămas patru ani. Dumnealui venea odată pe săptămână şi făcea vizita, în timp ce eu îi prezentam bolnavii. Aşa i-am prezentat într-o zi un bolnav cu totul aparte; secţia era pentru cei traumatizaţi, în general din accidente. Bolnavul respectiv avea un traumatism, dar nu evident, iar ceea ce m-a pus pe gânduri a fost o simptomatologie foarte complexă. M-am dus la bibliotecă, am studiat cazul respectiv, iarăşi am venit şi l-am examinat, iar când a venit profesorul i-am explicat cazul în toate detaliile. Acesta, impresionat, s-a aşezat pe un scaun şi m-a ascultat atent. La final m-a întrebat: ei, ce crezi că are? Şi am răspuns: cred că este o tumoră de trunchi cerebral, care n-are nici o legătură cu traumatismul. Bine, mâine îl operăm, să vedem, mi-a răspuns. L-am operat şi aşa a fost. O tumoră de trunchi cerebral. După operaţie mi-a spus: de mâine vii la mine în secţie. Ăsta a fost startul meu în performanţă, dar cu ce preţ!?
Am lucrat împreună până am plecat în America la specializare. Când m-am întors de acolo, performanţele mele au crescut vizibil, iar din ce în ce mai mulţi bolnavi cereau prezenţa mea în sala de operaţii.
Se cunoaşte faptul că orgoliile chirurgilor sunt exacerbate uneori. Asta l-a iritat şi pe profesorul Arsene şi m-a trimis într-o secţie aproape dezafectată, de fapt aici, unde suntem şi acum, dar atunci era totul dezolant. Cu răbdare, din reconstituiri, mi-am pus la punct o sală de operaţii şi am început să lucrez.
21
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Vedeţi cum cele două ipostaze se succed? Concomitent am făcut un demers prin care arătam că o secţie de
microchirurgie şi chirurgie neurovasculară are nevoie de nişte amenajări speciale, venisem din America şi vedeam destul de bine deficienţele noastre. Dar de raportul meu bineînţeles nu a ţinut nimeni cont. Datorită reuşitelor în plan profesional, în timp celebritatea mea a crescut. Aşa au ajuns la mine şi pacienţi din lumea bună a acelor vremuri, iar ca specialist am fost în sfârşit, recunoscut. Însuşi profesorul Arsene mi-a spus că oriunde aş ajunge, cazurile foarte speciale - bolnavii complecşi - mi le va trimite mie.
Îmi amintesc uneori cum am reuşit să-mi construiesc secţia fără nici măcar să sper. A fost o minune.
Într-o zi a venit ca pacient, un ministru, Petre îl chema, de la construcţii. Atunci se construia şi Casa Poporului, iar el răspundea de pasajul de la Piaţa Unirii. Munca asiduă şi presiunea psihică dată de termene l-au ajutat să facă un accident cerebral. A venit aici cu tot cortegiul de şefi şi cu această ocazie au văzut în ce condiţii operam. Atunci, cel operat a promis şi a şi construit aici alte 16 spaţii şi pentru care m-am bucurat enorm. Nu aveam încălzire suficientă pentru că eram cea mai îndepărtată locaţie de centrala termică a spitalului şi ne-a racordat la reţeaua de gaze. Şi după revoluţie am procedat la fel, nu am aşteptat niciodată de la minister, oricare ministru ar fi venit să-l conducă.
Uneori cei operaţi sunt şi oameni de afaceri. Dacă doresc să-mi mulţumească într-un fel, i-am rugat să facă ceva pentru spital. Aşa am mai construit încă o sală de operaţii, am asfaltat aleile, am schimbat mobila, gresia, faianţa, termopanele, televizoarele şi chiar şi unele dintre echipamentele medicale, toate performante.
Poţi construi şi pe alte planuri, dacă aderi la o altă filozofie de viaţă. Acum cinci ani am făcut un program de modernizare a secţiei şi pentru sponsorizare am apelat la Banca Mondială. Proiectul a fost aprobat şi banii au venit. Este vorba de 5 milioane de euro. Abia acum vom atinge standardele internaţionale în domeniul dotărilor.
Când şi de ce v-aţi hotărât să studiaţi la zi şi facultatea de filozofie-psihologie?Lucram pe creier şi pe măduva spinării, cunoşteam funcţiile generale ale
creierului, dar activitatea fiziologică şi psihică este foarte delicată. Voiam să ştiu pe zone anatomice, care sunt funcţiile responsabile.
Nici acum nu se cunosc în întregime funcţiile fiziologice ale creierului. Se spune că se cunoaşte 50% din fiziologia cerebrală, dar 25% din aceste procente nu sunt adevărate. Creierul este un organ foarte complex. Şi pentru că lucram pe
22
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
creier, dar fără să ştiu activitatea fiziologică şi psihică a fiecărei zone, m-am hotărât să fac şi Facultatea de Filozofie - Psihologie, la zi.
Un bun profesor nu-şi construieşte clone, ci scoate alte talente. Aveţi discipoli de care să fiţi mândru?
Da, dintotdeauna am avut această grijă. Am ţinut cursuri de specialitate şi înainte de revoluţie, şi după. Înscrierea la curs era benevolă, se ţineau la Universitatea de medicină şi farmacie, dar cursanţi am avut foarte mulţi, întotdeauna amfiteatrul era plin. Şi aici în clinică se studiază în permanenţă, împreună cu echipa mea ţin cursuri atât de teorie cât şi practice; avem un microscop performant, instalat în afara sălii de operaţie pe care se exersează anumite tehnici chirurgicale, atât pe material inert cât şi pe viu. În tot ce am făcut am pus mult suflet cu gândul să las ceva bun în urma mea.[...]
Dacă ar fi să vi se întoarcă tot binele făcut, ce v-aţi dori?Nimic. Eu sunt mulţumit cu ce mi-a dat mie viaţa. Şi acum când m-au chemat
la televiziuni, la premiere, le-am spus să nu-mi dea mie nimic, dacă au ceva de dat să dăruiască spitalului. Eu şi tablourile din casă le-am dăruit primăriei din oraşul meu natal, îmi place să bucur oamenii, să-i ajut pe cei ce n-au posibilităţi. Personal, nu am nevoie de nimic, sunt un om activ, operez, fac cercetare şi nu-mi lipseşte nimic.
Ce idee aţi dori să rămână după dumneavoastră?Pentru mine viaţa înseamnă CEILALŢI. Ăsta este motto-ul existenţei mele.
Singurul meu ţel a fost să fac bine oamenilor din jurul meu. Aşa am ajuns să construiesc în jurul meu şi clădiri şi idei şi caractere.
Dacă ar fi să daţi un titlu pentru filmul vieţii dumneavoastră, care ar fi acela?Nu, la asta nu m-am gândit niciodată…Să dăruieşti oamenilor cât mai mult din
viaţa ta. Adevărul este că nimic nu se construieşte fără renunţări şi sacrificii, iar aici unde muncesc eu nu poţi să-ţi permiţi prea multe. Am o filozofie de viaţă simplă: mănânc puţin, trăiesc intens şi învăţ continuu, pentru ca atunci când intru în operaţie creierul meu să fie irigat corespunzător, să poată răspunde la presiunea exercitată de posibilele probleme ce pot apărea pe parcurs. Când este vorba de creier, fiecare celulă este vitală.Viaţa aici e foarte dură şi ca să-i faci faţă trebuie să fii prezent şi în trup şi în spirit.”
Interviu realizat de Elena DAVID; „Observatorul militar” nr. 4/2011
23
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
„Am văzut acum mai bine de un an o bucăţică de emisiune în care era vorba despre un neurochirurg român de o valoare excepţională. Nu reţinusem cum îl cheamă dar am rămas profund impresionată de faptul că moşuleţul ăsta cu sprâncene stufoase, deşi operase pe creier mii de oameni, deşi era recunoscut la nivel mondial şi implementase tehnici inovatoare în neurochirurgie, deşi publicase nenumărate lucrări (apreciate mai mult de alţii decât de noi românii), era de o modestie fantastică. Omul ăsta mărunţel era recunoscător că pe vremea lui Ceauşescu i s-au adus materiale de la Casa poporului (scânduri) cu care a reuşit (el cu mâinile lui de neurochirurg genial) să consolideze o secţie prăpădită a spitalului Bagdasar-Arseni din Bucureşti şi că a primit mobilă pentru saloane de la un pacient (cu influenţă desigur) căruia îi salvase viaţa. La "Gala 10 pentru România" 2009, Leon Dănăilă obţine trofeul de excelenţă pentru întreaga sa activitate. Când şi-a ridicat trofeul, omul acesta a recitat un PSALM. Un psalm, când domeniul său de activitate nu are nimic de-a face cu religia, când Teoria Evoluţionistă ar fi trebuit să ţină loc de Biblie, omul ăsta alege să citeze dintr-un psalm. "De 46 de ani, omul acesta cotrobăie, la propriu, prin capetele oamenilor. A deschis craniile şi a pipăit cu mâna creierele a peste 25.000 de inşi. Pe majoritatea i-a facut
24
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
bine si i-a redat societăţii. A operat mii de tumori si anevrisme cerebrale. Practic, în întreaga lume, nimeni nu îi egalează nici măcar pe jumătate uriaşa experienţă. Îti vine greu să crezi că provine dintr-o familie de ţărani săraci. Maică-sa avea patru clase, iar tatăl era neştiutor de carte. S-a născut la Darabani, judeţul Botoşani, a învăţat la Iaşi, Bucureşti şi New York. A împlinit 78 de ani, este medic şi din ’81 e şeful Secţiei de neurochirurgie vasculară de la Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală. A început să repare la creierii oamenilor când, practic, nu exista neurochirurgie în accepţiunea modernă a cuvântului. Este cel care a folosit primul in România aparatul "minune" numit "microscop operator", care a revoluţionat chirurgia vasculară. "Înainte, când am început eu, în ’61, era un chin. Se introducea un fir cu un beculeţ electric în capul omului, care lumina cât de cât anevrismul. Lumina era insuficientă. Vedeai oarecum, dar vasele sunt foarte mici. Scoteam tumora cu mâna. Profesorul Arseni scotea tumora cu degetul. Era îngrozitor, creierul se umfla si rezultatele erau dezastruoase. Profesorul se enerva si ţipa în sala de operaţie. În balta aia de sânge trebuia să te concentrezi şi să faci hemostaza (n.r. – oprirea sângerării) prin electrocoagulare", povesteşte profesorul Leon Dănăilă, şeful secţiei a VII-a de Neurochirurgie Vasculară de la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti. Statisticile timpului spun că, pe vremea aceea, din 1.000 de pacienţi doar 300 supravieţuiau operaţiei. Din supravieţuitori doar 200 se vindecau. Ceilalţi ramâneau cu paralizii, tulburări psihice marcante si afecţiuni ale vorbirii. Secţia de chirurgie vasculară cerebrală şi medulară de la Bagdasar-Arseni, înfiinţată în 1981 de doctorul Dănăilă, e unică în ţară. Are şapte medici, din care patru operează efectiv pe creier leziuni vasculare. "Prin ’84-’85, am pătruns aşa, mai prin efracţie, în arhiva clinicii de neurochirurgie a profesorului C-tin Arseni. Am făcut o statistică a operaţiilor de anevrisme cerebrale care sunt cele mai frecvente. Mortalitatea era de 49%. Iar în domeniul neurinoamelor de acustic sărea de 51%. Eu, cu ajutorul microscopului operator am redus mortalitatea la anevrisme până la 3-4% iar la neurinoame la 4%", spune doctorul Dănăilă. Cu părul alb şi nişte sprâncene stufoase, à la Mircea Albulescu, pare extrem de timid si fragil. Are un gen de distincţie caracteristică oamenilor de valoare. Îţi vorbeşte de parcă ai fi cel puţin egalul său, dacă nu chiar superior. Mâinile, instrumentele măiestriei sale, nu i se odihnesc nici o clipă. Te-ai aştepta să vezi nişte degete lungi, de pianist. Nu arată deloc aşa. Sunt absolut normale. Numai că bisturiul ţinut de ele devine în sala de operaţie precum dalta lui Brâncuşi. În fiecare zi la patru dimineaţa e în picioare. De la patru şi un sfert pana la şase fără un sfert citeşte. La şase fix e la spital unde, până la şapte, face vizita de dimineaţă. De la şapte la opt urmează consultaţiile, iar după
25
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
aceea intră în operaţii. Câte cinci-şase pe zi, cu excepţia zilei de luni şi a week-end-ului, când intră în sală doar pentru urgenţe. Iese abia după-amiaza, după patru, dar uneori îl prinde şi ora şase. "Nu-i totul să operezi mult, ci să scoţi un om valid, capabil să muncească", e modest specialistul. Apoi din nou acasă, unde studiază până spre miezul nopţii. A doua zi o ia de la capăt. Toată viaţa a învăţat. Altceva nu l-a interesat decât să introducă tehnici noi în arsenalul terapeutic. Spune că n-are copii pentru că a avut prea mare grijă de restul oamenilor. Singurul hobby îi este medicina. De băut n-a băut niciodată, iar de fumat s-a lăsat din studenţie. Cu toate astea ia apărarea nicotinei: "Fumatul are şi un rol pozitiv. Mă refer la memorie", spune neurochirurgul. Politica nu-i place defel, unica emoţie în acest sens având-o în decembrie ‘89. I-a trecut repede. Oamenii se îmbolnăveau la fel ca înainte. Leon Dănăilă e invitat la toate congresele de specialitate care au loc in lume. Nu prea are el, însă, timp să le onoreze pe toate. În urmă cu câţiva ani, în Grecia, a aflat că un neurochirurg grec, pentru una sau două operaţii pe lună, de genul celor pe care el le face zilnic, câştiga 80-90 de mii de euro. Dintr-un sertar scoate fluturaşul de salariu. Luna trecută a ridicat de la spitalul unde lucrează de 46 de ani 1.682 lei net. Leon Dănăilă e medic primar neurochirurg, doctor în medicină, profesor universitar, academician şi absolvent al Facultăţii de Filozofie-Psihologie. A publicat 35 de cărţi. La 78 de ani, are un apartament cu patru camere pe lângă Hala Traian şi un Volkswagen de opt ani luat în rate. Soţia, farmacistă de profesie, i-a murit acum cinci ani. A înmormântat-o la Darabani, acolo unde o şcoală îi poartă numele, iar casa părintească i-a transformat-o Primăria in casă memorială. Recunoaşte că pacienţii mai vin la el cu "plicul", dar nu mulţi pentru că "sunt mulţi săraci": "Le spun să cumpere pentru spital, ca un fel de sponsorizări". În 46 de ani de meserie, le-a reparat capetele lui Ion Voicu, Eusebiu Camilar şi chiar pe al fostului premier al lui Kim Ir Sen. "Atunci când cu nord-coreeanul acela, mi-a fost tare frică: «Doamne-fereşte, dacă nu iese bine?». Mă păzeau zece coreeni care notau tot ce vorbeam şi tot ce făceam. Avea o tumoră de mărimea unui ou de găină pe meninge. S-a făcut bine", răsuflă şi acum uşurat profesorul Dănăilă.
Un alt episod tensionat a fost când a trebuit să-l consulte pe fostul preşedinte al Algeriei, Houari Boumedienne. Individul făcuse o hemoragie cerebrală în timpul unei vizite oficiale la Moscova şi la cererea soţiei care aflase de faima lui Dănăilă a cerut să fie consultat de românaşul nostru. Dar medicul n-a mai avut ce opera. Hemoragia atinsese cota maximă. Algerianul era în moarte cerebrala. VIP-urile au creierele la fel de sensibile ca ale oamenilor simpli.
26
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Destinul lui Leon Dănăilă a fost marcat de relaţiile personale şi profesionale dificile pe care le-a avut cu marele neurochirurg care a fost profesorul Constantin Arseni. La început profesorul Arseni îi dăduse în grijă o secţie deprimantă, cu paraplegici. Nu avea încredere în tânărul doctoraş Dănăilă. Patru ani a stat acolo până când l-a dat pe spate pe profesor schimbând diagnosticul unui pacient şi făcându-l bine cu toate că nimeni nu-i dădea vreo şansă. Apoi, a operat un pacient în sala în care opera Arseni. "Asistentele îşi dădeau coate. «A venit şi ăsta să-şi dea aere». Nu mă mai văzuseră. L-am pus pe masă, ştiam ce am de făcut şi bolnavul a evoluat foarte bine. Au rămas fetele stupefiate de rapiditatea mea. Atunci Arseni m-a luat în secţie la el, unde am stat 20 de ani. Am învăţat multe de la el şi aveam şi talent, care în meseria noastră e obligatoriu". Relaţia a mers bine până când, în ’81, când s-a întors din America de la o specializare, pacienţii începuseră să-i ceară să-i opereze el. Profesorul Arseni îmbătrânise şi nu mai vedea bine. "Când intram cu el în operaţie mi se făcea frică. Câteodată trebuia să-l ţin de mână...". Arseni suferea de o retinopatie diabetică şi devenise invidios pe succesul discipolului său. L-a mazilit pe Leon Dănăilă şi i-a dat pe mână cea mai prăpădită secţie din spital. Norocul lui a fost acela că a putut lua cu el microscopul operator pe care profesorul Arseni nici nu ştia şi nici nu putea să-l folosească. . Când a luat în primire secţia pe care n-a mai părăsit-o niciodată, Leon Dănăilă nu avea nici măcar o masă de operaţie. A făcut rost de una casată, a curăţat-o şi spălat-o şi s-a pus pe treabă. "Era un dezastru. Cimentul era crăpat şi urcau furnicile pe pereţi... Mi-a luat câţiva ani s-o pun pe picioare", îşi aminteşte venerabilul doctor. Se împărţea între operaţii şi treburile administrative. A făcut un memoriu la minister, dar l-au refuzat comuniştii din cauza lui Arseni, care se temea că rămâne fără clientelă. Noroc cu un ministru al Construcţiilor, unu’ Petre, care după ce a fost tratat de Dănăilă i-a făcut secţia cu materiale de la Casa Poporului. Fără acte şi fără nici o aprobare. Mai mult, a "înţepat" nişte conducte de gaz şi apă caldă din apropiere şi le-a băgat gaze şi căldură. "Atunci Arseni, răzbunător, a observat că mi-am luat avânt şi a început să mă şantajeze. A luat memoriul pe care-l făcusem eu şi care fusese refuzat la intervenţia lui, l-a reformulat, l-a semnat cu numele lui şi l-a retrimis la minister. N-a reuşit să-mi facă rău", relatează neutru Leon Dănăilă despre finele relaţiei pe care a avut-o cu fostul său profesor. Acum secţia sa e cea mai curată şi dotată din tot complexul spitalicesc. Mobila, gresia, faianţa, termopanele, televizoarele şi chiar şi unele dintre echipamentele medicale performante au venit din sponsorizări. Leon Dănăilă nu e numai medic, ci şi un bun gospodar. "Acum îmi dau seama si îi mulţumesc lui Arseni că a vrut să scape de mine...", se reconciliază
27
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
post-mortem discipolul cu maestrul său. Statisticile profesorului Dănăilă sunt zdrobitoare: "Am operat peste 2.760 de anevrisme cerebrale. Am operat şi cu laserul, dar microscopul operator e pianul meu. N-am mai găsit pe nimeni cu o statistică atât de mare. Un japonez are o mie şi ceva de anevrisme. Acum lucrez la o carte despre ele. A 36-a. Ca să faci astfel de operaţii trebuie să cunoşti la perfecţie harta creierului. Fiecare celulă nervoasă e sfântă!”. . "Am iubit Darabaniul atât de mult, încât mi-am zis că eu acolo vreau să mor! Şi soţia mea a vrut să fie îngropată acolo, deşi venea din alt colţ de ţară. A murit în 2006, am îngropat-o la Darabani. Acum, fără ea, mi-e foarte greu singur"."Vara de-abia mă aşteptau părinţii să muncesc la arat, stăteam cu săptămânile pe câmp, mai luam şi cărţi cu mine. Liceul l-am făcut la Dorohoi. Taică-meu mi-a spus: ori rămâi la Darabani, la câmp, ori te duci să înveţi carte. M-am gândit: Să lucrez la câmp? Mizerie. Ploaie. Mai bine mă duc să învăţ carte“, îşi aminteşte el."La liceu, ne dădea câte un sfert de pâine pe zi şi unii colegi aveau mai mulţi bani şi cumpărau pâine. Şi eu vindeam sfertul meu de pâine şi adunam bani ca să pot cumpăra cărţi de medicină. M-am gândit că vreau să dau la medicină să ajut oamenii şi să le salvez vieţile“, povesteşte Leon Dănăilă. .În întreaga lume, nimeni nu îi egalează nici măcar pe jumătate uriaşa experienţă. A început să repare la creierii oamenilor când, practic, nu exista neurochirurgie în accepţiunea modernă a cuvântului. .
La Darabani, se reîntoarce de câte ori are ocazia. A reconstruit casa dărăpănată rămasă de la părinţi şi a transformat-o într-un muzeu, cu o galerie de artă impresionantă, cum nu există în multe muzee mari din ţară. . De deschiderea şi amenajarea muzeului s-a ocupat, cu o nesfârşită dragoste si preţuire, directorul bibliotecii oraşului Darabani, poetul Victor Teişanu. În muzeu: picturi de Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Rudolf Schweitzer-Cumpănă, Constantin Piliuţă, Dan Hatmanu sau Iulia Hălăucescu. ."Copiii de la ţară trebuie să vadă că nu trebuie să ai antecedente foarte elevate ca să ajungi în Academie. Tatăl meu nu ştia carte. Am vrut ca această casă memorială să fie o lecţie de viaţă pentru toţi elevii din nordul ţării.
Dacă munceşti, dacă eşti serios, poţi să ajungi departe“, spune Leon Dănăilă.” Mihaela Petrariu, postare pe blogul personal, februarie 2011
28
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
„Academicianul Leon Dănăilă reprezintă indiscutabil personalitatea numărul unu a oraşului Darabani. Dărăbănenii se mândresc tot timpul cu distinsul profesor doctor, care este originar de pe aceste meleaguri. Titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Darabani, reprezintă mult prea puţin faţă de cât ne-a oferit neorochirurgul de talie mondială. Extraordinar de modest, nu ar împărtăşi niciodată părerea unanimă că Leon Dănăilă reprezintă, de fapt, un al doilea Dumnezeu. Darabaneni.ro v-a „ameninţat” de mai mult timp cu un interviu în exclusivitate cu academicianul Leon Dănăilă şi iată-l, în rândurile care urmează:
D-le academician, de când aţi plecat din Darabani, ce s-a schimbat? Cum regăsiţi locurile natale, în fiecare an, când reveniţi aici? .
Am plecat din Darabani după terminarea facultăţii, dar am rămas tot timpul cu sufletul alături de locurile natale. Între timp au apărut aici unele clădiri noi (o biserică, o sală de sport, un liceu, mai multe vile şi câteva blocuri noi) care întineresc oraşul. Practic noi îmbătrânim, dar Darabaniul întinereşte. Chiar dacă această criză mondială ne afectează pe toţi, speranţele de mai bine nu sunt pierdute.
„Bilanţul actualei guvernări este cel mai negativ din istoria recentă” .
29
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Au murit oamenii la Revoluţie, pentru ca România să trăiască mai bine. Credeţi că a meritat acest sacrificiu? .
S-a meritat, deoarece în timpul regimului comunist ştiinţa şi cultura erau puse sub sechestru. Diferenţele înregistrate între tranziţiile diferitelor ţări (de la comunism la capitalism) se datorează în cele din urmă culturii care induce acţiuni şi comportamente. Totuşi, totul are la bază economia ţării. Creşterea economică este dependentă de cultură, de dezvoltarea libertăţilor individuale din cadrul instituţional, de forţele interne şi de viziunile oamenilor. Dezvoltarea economică depinde deci, de cadrul instituţional şi de contextul intelectual configurat de reprezentările culturale ale libertăţii, de percepţia realităţii condusă de disponibilitatea la învăţare, dincolo de satisfacerea intereselor personale. În Apus, regii, lorzii, biserica şi şcoala au imprimat un dinamism diferit faţă de cel din Europa de Est. Propria evoluţie a depins de calitatea deciziilor şi a decidenţilor, de propriile proiecte şi eforturi interne ale acestei ţări. Este deci necesară acumularea de capital pentru investiţii, descentralizări ale deciziilor, o politică a valorilor, guvernanţi calificaţi şi acţiuni bazate pe cunoaştere. Bilanţul actualei guvernări este cel mai negativ din istoria recentă. Aproape fiecare instituţie a fost smulsă din rostul ei firesc. Politizarea este prezentă chiar şi în actul justiţiei. Până şi creştinismul nu este total apolitic. Emigrarea a devenit un nou orizont în viaţă, o descompunere a societăţii cu efecte dramatice. Eşecul guvernării este înlocuit cu falsa idee de reformă a statului. .
D-le academician, aveţi o vastă experienţă de viaţă. Ce le lipseşte dărăbănenilor, şi românilor în general, ca să trăiască mai bine?
Problema românilor, în general, este că noi cheltuim mai mult decât producem. Datorită degradării industriei şi economiei avem aceste probleme.
„Nu cred că actuala reformă rezolvă problemele sănătăţii româneşti”
30
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Sigur aveţi cunoştinţă de decizia Ministerului Sănătăţii de a suspenda activitatea mai multor spitale din ţară, printre care şi Spitalul Orăşenesc Darabani. Cum comentaţi această „reformă”? . Nu cred că actuala reformă rezolvă problemele sănătăţii româneşti. Modelul trebuie adaptat situaţiei din România. Problema principală este lipsa banilor. Nici medicina transfrontalieră nu este o soluţie pentru noi. Guvernul României nu trebuie să neglijeze sistemul de sănătate şi problemele care sunt generate de acest vector, deoarece el reprezintă baza fundamentală a unei societăţi de succes. Dacă oamenii sunt bolnavi, ei nu pot munci, şi astfel nu pot contribui la dezvoltarea economiei ţării. La noi foarte mulţi oameni suferă de diverse boli, de aici şi un PIB în scădere. Există o legătură foarte strânsă între un sistem de sănătate viabil şi o economie sănătoasă. România trebuie să-şi reevalueze priorităţile în sănătate, care ar trebui să fie printre primele domenii pe listă. Organizaţia pacienţilor nu este luată în seamă de nimeni. Fără a investi în prevenţie şi diagnosticare precoce, problemele de acum ale sistemului de sănătate se vor adânci. .
Care este cea mai mare satisfacţie a carierei d-voastră? Dacă ar fi să o luaţi de la capăt, ce aţi schimba? . Cea mai mare satisfacţie este aceea că am devenit medic. Nu aş schimba nimic în drumul meu, dacă ar fi să o iau de la capăt. [...]” .
31
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Interviu realizat de Lucian Bălăucă, Darabaneni.ro. – aprilie 2011. .
Inaugurarea muzeului “Acad. Leon Dănăilă” a avut loc în ziua de 15 august 2003.
32
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
33
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
34
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
La intrarea în curtea muzeului vizitatorul este întâmpinat de busturile în bronz ale academicianului şi soţiei acestuia, lucrări semnate de sculptorul bucureştean Ioan Bolborea.
Muzeul recompune, în patru încăperi, cele mai importante aspecte ale vieţii şi operei lui Leon Dănăilă.
Cele patru încăperi, după specificul din interior, ar putea fi denumite astfel: Camera Artei, Camera Istoriei, Camera Credinţei şi Camera Ştiinţei.
35
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Camera Artei
Încăperea găzduieşte o expoziţie permanentă de pictură românească, expunând circa 70 de tablouri semnate de artişti renumiţi, între care Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Rudolf Schweitzer-Cumpănă, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Grigore, Ion Sălişteanu, Dan Hatmanu, Sorin Ilfoveanu, Ion Musceleanu, Mircea Dumitrescu şi alţii.
.
36
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
V. Rotaru – „Biserică între copaci”
37
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
C. Vintilă – „Natură moartă cu flori şi ceainic”
38
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
M. Cârstea – „Peisaj rustic”
39
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
„Vas cu stânjenei”
40
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Ion Pacea – „Flori”
41
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Ion Pacea – „Peisaj”
42
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Ion Grigore – „Natură statică”
43
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Iulia Hălăucescu – „Lalele”
Ion Sălişteanu – „Vasul roşu”
44
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Sorin Ilfoveanu – „Peisaj de iarnă”
45
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Constantin Piliuţă – „Vase cu flori albe”
46
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Desene de Corneliu Baba
47
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Nicolae Tonitza – „Studiu”
48
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
M. Dumitrescu – „Peisaj cu floarea soarelui”
49
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Valeriu Dolghier – „Acad. Leon Dănăilă”
50
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
M. Chiriac – „În pribegie”
Beltrafio – „Nud culcat”
51
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Aspect din camera artei
52
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Aspect din camera artei
53
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Artă orientală (Malaysia)
54
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Artă africană
55
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Artă orientală (China şi Japonia)
56
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Camera Istoriei
Această cameră înfăţişează atmosfera copilăriei şi a anilor de studiu, expunând fotografii de epocă ale familiei Dănăilă, precum şi obiecte vechi, păstrate din copilăria şi adolescenţa academicianului.
57
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
58
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
59
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
60
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Cărţi şi caiete din timpul şcolii, aparţinând academicianului
61
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Camera Credinţei
Aici sunt expuse peste 100 de icoane ortodoxe şi catolice, unele valoroase prin vechime, altele prin ferecătura de aur sau argint. Camera adăposteşte şi alte obiecte de cult, de provenienţă locală sau specifice culturilor orientale.
62
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
63
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
64
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
65
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
66
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
67
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
68
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Camera Ştiinţei
Încăperea care uimeşte, fără îndoială pe oricine vizitează acest muzeu, expune o parte dintre distincţiile şi trofeele primite de academician, care dovedesc importanţa muncii doctorului Dănăilă pentru întreaga lume, universalitatea personalităţii sale.
Aici sunt etalate diplome şi premii diverse, medalii şi decoraţii româneşti şi străine, conferite de academii, universităţi şi alte instituţii ale lumii ştiinţifice contemporane.
De asemenea, aici pot fi răsfoite numeroase lucrări de neurochirurgie scrise de academician, dar şi dicţionare şi enciclopedii care fac referire la activitatea sa ştiinţifică.
Manuscrisele Eminescu editate de Academia Română
69
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Câteva din lucrările academicianului
70
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Dovezi ale recunoaşterii internaţionale
71
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Medalia”Om al anului 2003”
72
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Medalii conferite de diferite organizaţii internaţionale
73
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de comandor
74
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
75
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
76
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Ordinul „Serviciul Credincios” în grad de ofiţer
77
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Medalia „Ştiinţă, educaţie, cultură”
78
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
79
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Recunoaştere naţională şi internaţională
80
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Recunoaştere naţională şi internaţională
81
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Recunoaştere naţională şi internaţională
82
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Medalia „500 de fondatori ai secolului XXI”
83
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Medalia „Vicepresident” al Congresului Mondial de Artă, Ştiinţă şi Comunicare
84
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Medalia „Om al anului 1994”
85
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Medalia de onoare „Milennium 2000”
86
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
„Presidential Seal of Honor” – American Biographical Institute
87
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
88
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Diplome şi titluri conferite pe plan naţional şi internaţional
Diploma „500 de lideri de influenţă”
89
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Diplome şi titluri conferite de organizaţii internaţionale
90
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Diploma de academician (senator) conferită de American Biographical Institute
91
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
„Cheia succesului” şi diploma „Existenţe mari”
92
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Diploma de Master conferită de Academia de Litere din USA
93
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Recunoaştere internaţională
94
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
95
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
96
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
97
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
98
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
99
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
100
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Trofeul „Zece pentru România”
101
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
102
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Diploma „Milennium Hall Of Fame”
103
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
104
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
105
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
106
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
107
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
108
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Distincţii obţinute în activitatea de inventator-inovator
109
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Distincţii obţinute în activitatea de inventator-inovator
110
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Distincţii obţinute în activitatea de inventator-inovator
111
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Camera ştiinţei – vedere de ansamblu
112
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Camera ştiinţei – vedere de ansamblu
113
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Cărţi religioase
114
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Dicţionarul Larousse du XXeme Siecle
Pe lângă comorile de artă pe care le-a oferit locuitorilor oraşului, academicianul a încercat să îmbogăţească şi colecţiile Bibliotecii orăşeneşti, prin donaţii bogate şi interesante, din lucrările sale, din lucrările despre activitatea sa prodigioasă, şi din cele mai variate domenii ale cunoştinţelor umanităţii. Pot spune că în ultimii ani, Biblioteca din oraş şi-a îmbogăţit colecţiile aproape exclusiv din donaţiile academicianului. Multe dintre cărţi au autografe de la autori sau alte personalităţi, care, cunoscând dragostea pentru lectură a acestuia, au înţeles să îi mulţumească pentru prietenie prin glasul tainic al scrierilor. Las fotografiile să vorbească despre importanţa colecţiei pe care acesta a dăruit-o cu dragoste şi cu generozitate concetăţenilor săi, pentru ca oricare dintre aceştia să poată avea acces la cunoştinţele care i-au adus academicianului recunoaşterea internaţională.
115
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Colecţia de cărţi personale, donate Bibliotecii orăşeneşti Darabani
116
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Colecţia de cărţi personale, donate Bibliotecii orăşeneşti Darabani
117
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Colecţia de cărţi personale, donate Bibliotecii orăşeneşti Darabani
118
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Colecţia de cărţi personale, donate Bibliotecii orăşeneşti Darabani
119
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Colecţia de cărţi personale, donate Bibliotecii orăşeneşti Darabani
120
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Colecţia de cărţi personale, donate Bibliotecii orăşeneşti Darabani
121
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Acesta este OMUL care a dăruit oraşului un muzeu, şi căruia oraşul îi dăruieşte recunoştinţa sa.
Părerea mea, sinceră, formată după elaborarea acestui proiect, este că această personalitate a lumii academice este mai puţin cunoscută în ţara sa decât în străinătate, şi în oraşul său decât în restul ţării.
Dar, ceea ce a făcut pentru oraşul său, pentru ţara sa şi pentru întreaga umanitate trebuie să rămână întipărit în memoria generaţiilor existente şi viitoare, iar muzeul dedicat academicianului Leon Dănăilă încearcă să înfăptuiască acest deziderat.
122
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
BIBLIOGRAFIE
Leon Dănăilă – „Referate”, manuscris;
Leon Dănăilă, Dora Petrilă – „Sculptură în creier”, editura Du Style, Bucureşti, 1998;
International Who's Who of Contemporary Achievement, fourth edition; The American Biographical Institute,
Inc.; Raleigh, North Carolina, USA, 1997;
Dictionary of International Biography, twenty seventh edition; International Biographical Centre, Cambridge,
England, 1999;
Millennium Hall of Fame, premier world edition; The American Biographical Institute, Inc. ; USA, 1999;
„Observatorul militar”, nr. 4/2011;
http://mihaelapetrariu.blogspot.com/2011/01/leon-danaila-muzeu-darabani.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Leon_D%C4%83n%C4%83il%C4%83 .
http://stiri.botosani.ro/stire/1846/LEON+DANAILA+-
+Un+darabanean+recordman+mondial+in+neurochirurgia+vasculara!+.html.
http://romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/leon-danaila-recordman-mondial-in-neurochirurgia-vasculara-
9872.html.
http://darabaneni.ro/darabaneni/leon-danaila-doresc-darabanenilor-rezistenta-maxima.html .
http://www.darabani.org/2009/07/misterul-vechii-biserici/
Emil Costeanu – „Monografia oraşului Darabani la 1937”, manuscris;
Nicu Filipescu Dubău – „Dicţionar geografic al judeţului Dorohoiu”; Tipografia Petru C. Popovici, Iaşi, 1891;
Dumitru Haha-Voicăuţi – „Darabani – contribuţii pentru o monografie. 1546-2006”, editura Axa, Botoşani,
2006;
Octav Teioşanu – „Monografia laconică a localităţii Darabani”, editura Tipo And, Dorohoi, 2007;
123
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Ion C. Ilaşi – „Monografia şcolara a localităţii Darabani din judeţul Botoşani. 1841-1957”, editura Cronica,
Iaşi, 2007;
Alexandru I. Goanţă – „Satul în Moldova medievală-instituţiile”; Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1982.
CUPRINS
Darabani __________________________________________________________________ pag. 3
Leon Dănăilă _______________________________________________________________ pag. 8
Realizări pe plan naţional_____________________________________________________ pag. 13
Realizări pe plan internaţional _________________________________________________ pag. 15
Ordine şi medalii ___________________________________________________________ pag. 16
Interviuri __________________________________________________________________ pag. 18
Prezentarea muzeului _______________________________________________________ pag. 31
Camera artei_______________________________________________________________ pag. 36
Camera istoriei _____________________________________________________________ pag. 56
Camera credinţei ___________________________________________________________ pag. 61
Camera ştiinţei _____________________________________________________________ pag. 68
Biblioteca ________________________________________________________________ pag. 114
Bibliografie _______________________________________________________________ pag. 122
124
Muzeul „Acad. Leon Dănăilă” Darabani
Cuprins __________________________________________________________________ pag. 123
125
