traind din amintiri

Upload: eltoader

Post on 14-Oct-2015

2.703 views

Category:

Documents


51 download

DESCRIPTION

romance

TRANSCRIPT

  • MARILYN MAYO

    Tr`ind din amintiri

    ALCRIS

  • Capitolul 1

    Ma[ina ajunse \n apropierea casei familieiColeman [i Graene King frn` u[or, apoi oprimotorul. Bra]ul s`u \i cuprinse umerii lui Stacey,atr`gnd-o la pieptul lui. Fata se l`s` s`rutat`, \ntimp ce se \ntreba cine era musafirul care venisela o or` trzie \n vizit` la mama sau la fratele ei.Ma[ina str`in` din fa]a intr`rii [i luminile dinsufragerie erau neobi[nuite, mai ales c` eraaproape de miezul nop]ii.

    Graene profit` de neaten]ia tinerei [is`rut`rile sale devenir` mai intense. Stacey \[ideschise buzele pe care el se gr`bi s` lepecetluiasc` cu un s`rut ap`sat. Cnd degetelelui alunecar` sub rochie, fata se smuci [iexclam`, indignat`:

    5

  • Nu !El o apuc` de p`r [i o for]` s`-[i \ntoarc` fa]a,

    \ncercnd s` o s`rute, dar tn`ra \[i ]inea buzelestrnse \ncercnd s` scape din bra]ele lui.

    El o apuc` de p`r [i o for]` s`-[i \ntoarc` fa]a,\ncercnd s` o s`rute, dar tn`ra \[i ]inea buzelestrnse \ncercnd s` scape din bra]ele lui.

    De ce nu vrei s` ne iubim? O \ntreb` Graenecu o voce r`gu[it`. Nu caut s` profit de tine,Stacey. Dac` e[ti de acord chiar mine nec`s`torim.

    |mi pare r`u, Graene, dar nu m` pot m`ritacu tine.

    El o mngie pe obraji, apoi mna sa cobor\u[or pe gt.

    Te rog, Stacey |]i promitGraene \ncerc` s-o s`rute, \ns` tn`ra \l

    respinse din nou. Ferindu-[i capul, ea protest`: Nu. De ce? Nu ai \ncredere \n mine?Stacey surse, auzind \ntrebarea pe care

    b`rba]ii le-o pun iubitelor pentru a-[i atingescopul.

    Fire[te c` am \ncredere, numai c` nu teiubesc.

    Asta nu-i o problem`, te voi face s` m`-ndr`ge[ti.

    6

  • Insi[ti degeaba, Graene. Nu m` po]iconvinge s`-]i cedez. E[ti o persoan` pl`cut` [isper s`-]i g`se[ti o femeie care s` ]in` cu adev`ratla tine.

    De ce e[ti att de categoric`? Nu po]i s`-l daiuit`rii pe David?

    Stacey r`mase t`cut` [i Graene ad`ug` cu ovoce potolit`:

    Iart`-m`, dac` te-am r`nit. Nici un b`rbat nuse poate compara cu David?

    R`spunsul meu sincer este c` nu. Era maibine dac` nu ai fi amintit de el

    Nu vreau s` te pierd, o \ntrerupse Graene.Te iubesc, Stacey. {tiu c` nu m` iube[ti, darb`nuiesc c` nu-]i sunt indiferent. Acest lucru m`face s` sper c` \ntr-o zi vei fi a mea. David a fostcel mai bun prieten al meu, de aceea ai acceptats` ie[im \mpreun`.

    Fata zmbi [i deschise gura s`-l contrazic`, darGraene continu` pe un ton sup`rat:

    Ai numai dou`zeci [i patru de ani. Trebuies`-]i tr`ie[ti via]a. Vreau s` te m`ri]i cu mine. Num` respinge. Mine diminea]` voi fi la u[a ta.

    Graene, te rog! exclam` tn`ra tulburat`. Vei vedea c` promisiunea mea se va \ndepli-

    ni! murmur` el \ncurcat.

    7

  • Stacey se \nduio[` de declara]ia lui [i-i \ntinsebuzele \n semn de \mp`care.

    El o \mbr`]i[` tandru [i o s`rut` u[or pe gur`.Fata ie[i din ma[in` [i urc` treptele sc`rii de laintrare, apoi deschise u[a intrnd \n hol.

    Graene o urm`ri cu privirea [I, cnd v`zu c`u[a se \nchide \n urma fetei, porni motorul [ima[ina se \ndep`rt` \n noapte.

    Tn`ra z`bovi cteva clipe, cump`nind dac`era cazul s` se duc` \n sufragerie pentru a aflacine este oaspetele familiei sale, apoi se \ndrept`spre camera ei.

    Mama sa auzi pa[i pe hol [i ie[i din camer` s`discute cu fiica ei.

    Bun`, draga mea. De ce nu l-ai invitat peGraene \n cas`?

    Stacey murmur` drept scuz` ora trzie. Vino s`-l cuno[ti pe musafirul fratelui t`u.Fata \[i l`s` [alul de ln` [i po[eta din

    piele fin` pe m`su]a din hol [i o urm` pemama sa, aranjndu-[i coafura cu o mn`tremurnd`.

    Oaspetele era a[ezat \n fotoliul \n careobi[nuia s` se odihneasc` tat`l ei cnd acesta se\ntorcea de la serviciu. Stacey avusese patru ani,iar fratele ei [ase la moartea tat`lui lor, dar mama

    8

  • lor continua s` se refere la "fotoliul tat`luivostru" cnd venea vorba de mobila dinsufragerie.

    Stacey, ]i-l prezint pe domnul Alex Lines,noul [ef al catedrei de limba englez` de la liceulAkoma Piki. Alex, Stacey este fiica mea.

    Alex se ridic` \n picioare. Fata fu mirat` cndv`zu c` b`rbatul \mbr`cat \n costum negru era\nc` tn`r. Altfel [i-ar fi \nchipuit ea c` arat` [efulfratelui ei. B`rbia p`trat` [i buzele arcuite tr`dauo voin]` ne\nduplecat`. Nasul drept [i p`rulnegru \l f`ceau s` semene cu o vedet` de cinema.

    Stacey \i \ntinse mna [i-i adres` un zmbetpoliticos, remarcnd c` Alex are ochi alba[tri [imari. El \i re]inu mna att ct cerea buna-cuvi-in]`, dar tn`ra sim]i un fior la atingereadegetelor lui.

    Privirea lui o stnjenea pe fata care se l`s` pescaunul de lng` ea, con[tient` c` p`rul ei nuar`ta prea bine din cauza lui Graene. Stacey fus-ese impresionat` de statura [i de umerii lui largi.Tn`ra nu avea mai mult de un metru [i [apteze-ci de centimetri, iar Alex dep`[ea un metru [inou`zeci de centimetri \n \n`l]ime. Musafirul sea[ez` \n fotoliu sur`znd. Fata \[i duse o mn` laspate [i-[i trase fermoarul rochiei pe care-l

    9

  • deplasaser` degetele lui Graene, apoi zise cu ovoce blnd`:

    Fergus ne-a vorbit mult de dumneavoastr`,domnule Lines.

    Alex \[i \ncrunt` u[or sprncenele. De-abia am sosit \n ora[.Fergus \i oferi o explica]ie conving`toare. Colectivul nostru de profesori a fost pl`cut

    impresionat de studiile pe care le-ai f`cut. I-amspus lui Stacey c` ai absolvit facultatea de limbaenglez` la Oxford.

    Sunte]i englez? se interes` tn`ra. Nu, m-am n`scut [i am crescut aici, \n Noua

    Zeeland`. Am avut norocul s` ob]in o burs` laOxford [i am predat c]iva ani \n Anglia.

    Doamna Coleman interveni \n discu]ie: Alex ne-a \mp`rt`[it cteva amintiri din

    c`l`toriile sale. A fost o sear` interesant`.Stacey observase c` mama sa era bucuroas`

    de vizita lui Lines [i c` ar`ta minunat \n rochia pecare o purta la ocazii festive. P`rul buclat [i ochiialba[tri ai mamei sale \i d`deau o \nf`]i[aretinereasc`, \n ciuda celor patruzei [i cinci de anipe care-i \mplinise de curnd. Doamna Colemannu obi[nuia s` ias` din cas` [i era \ncntat` cndavea musafiri.

    10

  • Stacey arunc` o privire la pendula din perete.Era aproape miezul nop]ii.

    |mi pare r`u c` nu am venit mai devreme,zise ea.

    Alex \[i d`du seama c` se f`cuse trziu [i,ridicndu-se din fotoliu, se scuz` zmbind:

    V` rog s` m` ierta]i, doamn` Coleman, c`am stat a[a de mult.

    Stacey \[i spuse c` oasptele are un zmbetpl`cut [i respir` u[urat` c` el i se adresasemamei ei cu apelativul de doamn`. Cnd f`cuseprezent`rile, mama sa folosise prenumele lui [iacum fata se temuse ca el s` nu fie la fel deneprotocolar.

    Lines \[i lu` la revedere de la ea f`r` s`-i maistrng` mna, mul]umindu-se s`-i surd`.Tn`ra \i \ntoarse zmbetul [i-[i cobor\ privireaa[teptnd ca musafirul s` ias` din \nc`pere.

    El nu se gr`bi s` se despart` de gazde [i\ncepu s` discute cu doamna Coleman despreavantajele unei locuin]e fa]` de camera lui de lamotel.

    Stacey era pu]in iritat` de faptul c` Alex \[iamna plecarea, deoarece avusese o zi grea [Ivoia s` se odihneasc`.

    Mama sa deveni brusc curioas` [i-l \ntreb` pe

    11

  • oaspete dac` este \n c`utarea unui apartament.Stacey se gndi c` nevasta [i copiii lui Alex vorsosi \n curnd, dar fu mirat` cnd auzi r`spunsullui:

    A[ prefera o camer`. Nu sunt c`s`torit [i m-am hot`rt s` \nchiriez o garsonier` sau s`cump`r una. Vreau s` m` mut ct mai repede dela motel.

    Stacey \i d`du musafirului cel mult treizeci deani.

    Spre marea ei surpriz`, doamna Colemanrosti cu un glas suav:

    Cred c` putem s`-]i rezolv`m problema. Fata tres`ri [i \nchise ochii, a[teptnd s` aud`

    inevitabila propunere a mamei sale. Avem o camer`, nu prea mare, dar are baie

    [i o mic` buc`t`rie. Cnd copiii erau mici, am\nchiriat-o mul]i ani pentru a-mi rotunji veni-turile. Po]i lua masa cu noi sau ai posibilitatea s`m`nnci separat, bine\n]eles, dac` te hot`r`[ti s`locuie[ti aici. Sper s` te sim]i bine la noi. |n oricecaz, pn` \]i vei g`si ceva mai deosebit, cameraeste la dispozi]ia ta.

    Fergus se ar`t` \ncntat de aceast` pro-punere, dar Stacey se rug` ca Alex s` refuzeoferta mamei ei. Musafirul sus]inu c` este trziu

    12

  • pentru a vedea camera, dezam`gindu-l peFergus care se oferise s`-l conduc` la etaj. Nicidoamna Coleman nu insist`, gndindu-se pro-babil la dezordinea din camer`. Stacey obi[nuias` picteze acolo, deoarece era mai mult` lumin`[i trebuia s`-[i strng` uneltele [i pnzele,\nainte de vizita lui Lines.

    Mine, dup` ore, voi trece s-o v`d, promiseAlex.

    Fata \[i spuse c` oaspetele dorea astfel s`c[tige timp [i s` vin` a doua zi doar pentru a-[iexprima p`rerea de r`u c` nu-i convine camera.

    Fergus \l conduse pe colegul lui pn` la u[`[i se \ntoarse \n sufragerie cnd sora sa seplngea:

    De ce i-ai oferit camera, mam`? N-am maiavut chiria[i de mult` vreme.

    Doamna Coleman o privi uimit`, nea[teptn-du-se ca fiica sa s` fie nemul]umit` de gestul ei.

    De ce nu vrei s` \nchiriem camera? o \ntreb`Fergus pe Stacey.

    Deoarece nu mai avem nevoie de chiria[i.Amndoi c[tig`m destul ca s` asigur`m\ntre]inerea casei, iar mama lucreaz` dimine]ilela magazinul de ]es`turi. Nu cred c` ea va puteaavea grij` de camera pentru oaspe]i.

    13

  • Faci o confuzie, Stacey, zise Fergus nervos. Chiria[ul nostru ne va produce numai

    necazuri.Mama lor interveni pe un ton \mp`ciuitor: Stacey, situa]ia este diferit`. Ct timp am

    avut chiria[i m-am str`duit ca ace[tia s` se simt`bine la noi. Nu v`d de ce te sup`r` c` Alex se vamuta aici. Fergus este prietenul lui.

    Dar abia l-am cunoscut! protet` Stacey,mirat` c` mama sa, de obicei rezervat` [ine\ncrez`toare, afirmase c` Alex este prieten cuFergus.

    A[a e, recunoscu doamna Coleman, darcolegul fratelui t`u este un om dr`gu] [i binecrescut. De altfel, nu este un str`in, din momentce [tim att de multe despre el.

    Ce s-a \ntmplat, Stacey? Nu-]i place deAlex? se interes` Fergus.

    Nu fi r`ut`cios cu sora ta, \l mustr` doamnaColeman. Stacey nu a schimbat dect ctevavorbe cu el.

    Oaspetele i se p`ruse tinerei o persoan` care [ties` c[tige simpatia celor din jur, dar ea nu-l puteasuferi, f`r` s` fi avut vreun motiv anume. Ceea cevoia era ca el s` nu locuiasc` sub acela[i acoperi[ cuea, ocupnd camera \n care st`tuse David.

    14

  • Oh, David! Gndul i se \ndrept` brusc spre celpe care-l \ndr`gise, de[i trecuse mult timp de ladispari]ia lui. Fiorul care-i trecu pe spinare era lafel de intens ca odinioar`. Nu, \n camera lui nutrebuia s` locuiasc` altcineva!

    Sunt obosit`, rosti ea cu glas tare. M` duc laculcare.

    Noapte bun`, \i ur` mama sa, s`rutnd-o peobraji. Cum a fost seara?

    Eu [i Graene ne-am distrat de minune, zisetn`ra f`r` convingere.

    Dup` ce se sp`l` pe din]i, Stacey \[i pusec`ma[a de noapte [i trase cuvertura de pe pat.F`r` s` vrea, atinse l`n]i[orul de aur pe care-lpurta la gt [i medalionul se desf`cu. Fata sea[ez` pe marginea patului, uitndu-se la celedou` chipuri din fotografia pe care o p`stra lapiept [i scoase un suspin.

    Peste cteva momente, stinse lumina [i\ncerc` s` adoarm`, dar somnul nu i se lipea degene. Purtarea lui Graene o enervase. Eraadev`rat c` ie[ise cu el la restaurant, fiindc`David fusese prietenul lui cel mai bun. Pn` s`-l\ntlneasc` pe David \l [tia pe Graene doar dinvedere. David \i m`rturisise c` ei fuseser` pri-eteni din copil`rie. Ea sperase c` Graene o va

    15

  • ajuta s` redobndeasc` gustul de petreceri [i dedistrac]ii. Era la fel de adev`rat c` prietenul luiDavid avea o \nf`]i[are pl`cut`. Din p`cate,Graene nu-i putea oferi ceea ce \i d`ruise David.Nici unul dintre b`rba]ii pe care-i cunoscuse nuo f`cuse s`-l uite pe iubitul ei. |n general, ceicare o curtaser` erau chipe[i [i plini de farmec,\ns` nici unul nu se putea compara cu David.

    Colegul fratelui ei va trece a doua zi pe la ei.Ce bine c` va fi la serviciu, altfel ar fi fost oblig-at` s`-i arate camera. |ntr-un trziu, fata a]ipi,convins` c` profesorul de englez` nu va fi noulchiria[ al mamei ei.

    Cnd se trezi, \n zori, soarele str`lucea pe cer.Stacey uitase s` trag` draperia [i lumina serev`rsa \n camer` prin fereastr`. Cteva frnturidin visul din noaptea trecut` \i reamintir` c` estenefericit`. |n mn` ]inea medalionul de la piept,iar obrajii \i erau sc`lda]i de lacrimi.

    16

  • Capitolul 2

    Stacey era sigur` c` Alex Lines va fi vizitatcamera liber` cnd ea se va \ntoarce de la slujb`.Tn`ra lucra la o libr`rie din Auckland [i luaautobuzul pn` acas`. De multe ori se gndises`-[i cumpere o ma[in`, dar locurile de parcareerau greu de g`sit \n centrul ora[ului, unde seg`sea libr`ria, astfel c` prefera s` c`l`toreasc` \nfiecare zi cu autobuzul care o ducea \n cartierulei de la periferie.

    De la sta]ia de autobuz pn` acas`, Stacey tre-cea pe sub arborii \nflori]i care m`rgineau stra-da. |ntotdeauna plimbarea pe jos \i oferea ctevaminute de relaxare. |n ziua aceea, se gndea laexpozi]ia de carte din s`pt`mna viitoare. {efulei o \ns`rcinase s` se ocupe de afi[ul expozi]iei,fiind mul]umit de talentul ei artistic.

    17

  • Domnul Grace, proprietarul magazinului,remarcase h`rnicia fetei care se angajase la elimediat dup` terminarea [colii, [i-i acordase unsalariu destul de bun.

    Tn`ra se sim]ea bine la serviciu, deoarece[eful ei era o persoan` amabil` [i \n]eleg`toare.Colegele sale erau tinere [i prietenoase, atmos-fera de lucru era pl`cut`, astfel c` era mul]umit`de slujba ei.

    Primele flori de prim`var` \i stimulau imagi-na]ia [i fata se gndea c` pe afi[ trebuia s`deseneze o creang` \nflorit`.

    Dup` ce coti pe strada care ducea la casa ei,observ` cu satisfac]ie c` nici o ma[in` str`in` nuse afla la intrare. Se temuse degeaba creznd c`mama sa \l invitase pe Alex s` r`mn` la mas`,dup` ce v`zuse camera.

    Bucuria ei fu de scurt` durat`. DoamnaColeman o \ntreb`, imediat ce intr` \n buc`t`rie:

    Ce planuri ai \n aceast` sear` Stacey? Nici unul. Trebuie s` g`sesc o formul` de

    prezentare a expozi]iei de carte.Mama sa continu` s` preg`teasc` un sos aro-

    mat, \nvrtind lingura \n crati]a de pe ma[ina deg`tit.

    |n cazul acesta, pot s` m` bizui pe tine. Alex

    18

  • nu a putut trece mai devreme [i mi-a dat un tele-fon spunndu-mi c` este liber \n aceast` sear`.I-am promis c` tu [i fratele t`u v` ve]i ocupa deel. Eu trebuie s` m` duc la asocia]ia de femei.Fergus are o \ntlnire [i nu poate s`-l primeasc`pe colegul lui. Bine c` tu e[ti liber`. Fratele t`unu mai ]ine minte la ce motel locuie[te Lines [i nuare cum s`-l anun]e c` este mai bine s`-[i amnevizita. Ar fi fost extrem de nepoliticos din parteanoastr` ca Alex s` nu g`seasc` pe nimeni acas`.

    Stacey afirm` c` se va descurca singur`,rugnd-o pe mama ei s` se duc` f`r` grij` la club.|ntrunirea asocia]iei de femei avea loc o dat` pelun` [i ea nu dorea ca mama, sa cu firea eiretras`, s` lipseasc` de la aceast` activitatesocial`.

    Imediat dup` ora opt, Stacey \i deschise u[alui Alex [i-i adres` un zmbet cald. El se mul]umis`-i zmbeasc` din vrful buzelor, ca [i cum ar fighicit c` fata ar fi preferat s`-i trnteasc` u[a \nnas, \n loc s`-l invite s` intre \n cas`. Alex purtapantaloni de in, un sacou \n carouri [i o c`ma[`deschis` la guler.

    Tn`ra \[i ceru scuze c` mama [i fratele eierau absen]i.

    Lines rosti pe un ton politicos:

    19

  • Nu-i nimic. Mama ta mi-a spus c` este ocu-pat` [i nu a[ fi vrut s`-i stric programul.

    Ct de pref`cut este, se gndi Stacey, \ndrep-tndu-se spre camera de oaspe]i care se afla \npartea din spate a casei.

    Fata se opri \n mijlocul \nc`perii [i se \ntoarsespre musafir, zicnd:

    Camera nu este prea mare. Mi se pare destul de cochet`, afirm` Alex,

    rotindu-[i privirea. Pere]ii erau zugr`vi]i \n albastru deschis,

    f`cnd ca odaia s` par` mai mare. Patul se afla\ntr-un col] [i era acoperit cu o p`tur` cu desenegeometrice. O mas` din lemn masiv se g`sealng` fereastr`, iar [ifonierul din fa]a patului era\nc`p`tor. Lines ap`s` cu mna pernu]a albastr`de pe unicul scaun din camer` [i ie[i pe terasam`rginit` de un gard viu, uitndu-se la poartadin spate.

    Pe aici se poate intra \n camer`? Da, r`spunse Stacey. Baia se afl` al`turi. Vrei

    s` o vezi? Desigur, zise Alex, urmnd-o pe fat`.Dupa o privire rapid`, Lines se declar`

    satisf`cut. Buc`t`ria este amenajat` \n col]ul acesta,

    20

  • spuse tn`ra, \ndep`rtnd un panou decorativ.Dou` dul`pioare erau fixate \n perete, iar

    aragazul [i frigiderul mic \i ofereau chiria[uluiposibilitatea de a-[i preg`ti singur mncarea.

    Camera are toate facilit`]ile, remarc` Alex,p`[ind pe covorul gros de ln` din fa]a patului.Culoarea portocalie a covorului se armoniza cutabloul ag`]at pe perete. Natura moart` de pepnz` era alc`tuit` din anemone [i margaretegalbene.

    Stacey t`cea, a[teptnd r`bd`toare ca musa-firul s` examineze tabloul. Alex se apropie [i citicele dou` ini]iale din col]ul pnzei: S.C.

    Este numele t`u? o \ntreb` Lines, \ntorcn-du-se.

    Da.Alex \[i a]inti privirile asupra tabloului [i

    exclam`: Este un tablou reu[it. |mi place!Fata nu spuse nimic, st`pnindu-[i impulsul

    de a-i da o replic` sarcastic`. Peste cteva minute,oaspetele se opri lng` u[`, permi]ndu-i tinereis` ias` din \nc`pere.

    Stacey nu-l \ntreb` dac` vrea s` \nchiriezecamera, oferindu-i o cea[c` de cafea. Spre sur-prinderea ei, Lines accept` b`utura, oferindu-se

    21

  • s-o ajute s` preg`teasc` licoarea am`ruie. Fataera intrigat` de purtarea lui extrem de politi-coas`, de[i \nf`]i[area lui chipe[` \i atr`geaaten]ia asupra mndriei de care d`dea dovad` \nrela]iile lui cu femeile.

    Stacey \i mul]umi pentru ajutor, \ns` declar`c` va preg`ti ea cafeua, rugndu-l s` a[tepte cte-va minute \n sufragerie.

    Tn`ra aduse tava cu ce[tile aburinde [i sea[ez` pe scaunul din partea cealalt` a masei.Dup` ce sorbi o \nghi]itur`, se interes` demotivul pentru care Lines acceptase s` predea laliceul din ora[.

    Este o experien]` interesant`, sus]inu el.Cei mai mul]i elevi sunt polinezieni [i, pentru ei,engleza este a doua limb`. Voi alege metodelecele mai moderne de \nv`]are a limbilor str`ine[i sper s` ob]in rezultate bune cu ace[ti copiicare se deosebesc de cei care vorbesc engleza \nfamilie.

    {i fratele meu are aceea[i p`rere, ziseStacey.

    Sunt convins c` voi colabora foarte bine cuFergus. P`rerile noastre \n privin]a educa]iei separe c` sunt identice.

    Privind-o \n ochi, Alex ad`ug`:

    22

  • E[ti de acord cu metoda noastr`?Stacey se uit` surprins` la musafir. Eu nu sunt profesoar`. E[ti o femeie istea]` [i nu se poate s` nu ai

    o opinie \n privin]a pedagogiei.Tn`ra nu se considera inteligent` [i se

    \ntreb` ce gnde[te Alex despre ea. Fergus este mai priceput dect mine \n

    aceast` privin]`.Lines \[i puse cea[ca \n farfurioar` [i-[i \ntinse

    picioarele, apoi rosti pe un ton degajat: Care este domeniul \n care te pricepi cel

    mai bine? Arta? C`r]ile? Mi se pare c` lucrezi la olibr`rie, nu-i a[a?

    A[a e, dar nu sunt dect vnz`toare. Este o deosebire \ntre un magazin alimentar

    [i comer]ul de carte. |mi plac c`r]ile, se dest`inui Stacey, [i am

    citit multe romane interesante. Sunt bucuroas`cnd un client cump`r` o carte.

    Ce romane ai citit? M` intereseaz` istoria [i marile personalit`]i

    care au contribuit la dezvoltarea societ`]ii. |ntimpul liber, prefer romanele poli]iste. |nmomentul de fa]` citesc o istorie ilustrat` aPolineziei.

    23

  • Cred c` este o carte valoroas`. Ai vndutmulte exemplare din ea?

    Destul de multe. Clien]ii sunt din ce \n cemai interesa]i de asemenea c`r]i.

    Este bine c` am discutat cu tine. Liceul estedotat cu volumele lui Shakespeare, Shaw [i alescriitorilor contemporani, dar are pu]ine mate-riale referitoare la regiunea Pacificului.

    Tn`ra nu f`cu nici o remarc` [i Alex o rug`,dup` ce sorbi din cafeaua fierbinte:

    Pot s` te sun la serviciu? Bine\n]eles, domnule Lines. {tiu c` iubi]i

    c`r]ile. N-a[ vrea s` te deranjez, domni[oar`

    Coleman, mai ales c` persoana mea nu-]i este peplac.

    Fata se sim]i stnjenit` [i prefer` s` tac`. Alexse gr`bi s` continue pe acela[i ton pl`cut:

    Am putea s` ne adres`m unul altuia cunumele mic. Vom locui sub acela[i acoperi[ [ieste firesc s` fim mai apropia]i.

    Ai dreptate, sus]inu Stacey. Ai de gnd s` temu]i la noi?

    Oaspetele r`mase cteva clipe pe gnduri [i,uit`ndu-se \n ochii tinerei, rosti cu o voce grav`:

    Camera \mi convine, dar, dac` nu e[ti de

    24

  • acord s`-]i fiu chiria[, po]i s`-i spui mamei tale c`voi c`uta alt` garsonier`.

    Stacey se \nro[i \n obraji [i se blbi: Eu cred c` ultimul cuvnt \l are mama

    mea. Nu doresc s` locuiesc \ntr-o cas` \n care nu

    sunt binevenit. Apropo, mama ta are nevoie debani?

    Nu. |n acest moment ne descurc`m binedin punct de vedere financiar.

    Bine\n]eles c` voi pl`ti chiria pe care mi-ove]i cere. Am apreciat ofeta mamei tale. Se parec` este izvort` din generozitate, mai mult dectdintr-un calcul financiar.

    |i voi transmite mamei c` te vei muta la noi. Mine \mi voi aduce bagajele. Foarte bine. Vei discuta cu mama toate

    aspectele referitoare la chirie. De acord, zise Alex. |]i mul]umesc, Stacey,

    pentru cafea. Pe mine.Musafirul se ridic` [i fata \l conduse pn` la

    u[`, lundu-[i la revedere f`r` s`-i spun` penume.

    *

    25

  • Doamna Coleman se ar`t` bucuroas` c` Linesva fi chiria[ul ei, iar Fergus fu de-a dreptulentuziasmat. Stacey p`str` o anumit` rezerv`,dar nu-[i exterioriz` sentimentele pentru a nuface not` discordant` cu familia sa.

    A doua zi, Alex se instal` \n camera de oaspe]i.Bagajul s`u consta din dou` valize [i doamnaColeman nu \ndr`zni s`-l \ntrebe dac` accept`s`-l ajute la despachetat.

    La cin`, Lines \i dest`inui gazdei sale: Nu am multe haine. Ceea ce m` intereseaz`

    sunt c`r]ile. Am cteva l`zi cu c`r]i \n Anglia. Nuam luat dect cteva, pn` cnd m` voi stabilidefinitiv. Pe etajera de deasupra patului vor\nc`pea toate volumele pe care le-am adus.

    Stacey \i d`du platoul cu cartofi [i Lines \imul]umi cu un zmbet politicos, dar fata aveasenza]ia c` gestul lui este pref`cut. De obicei sesim]ea bine \n societate [i nu \n]elegea acum dece este \ncordat` \n prezen]a unui prieten de-alfratelui ei. Ori de cte ori venea un musafir \nvizit`, familia ei se purta dr`gu] cu el, indiferentdac` acesta era sau nu un prieten apropiat.Tn`ra \[i plec` ochii \n farfurie [i t`ie friptura demiel cu mai mult` for]` dect de obicei.

    Friptura este delicioas`, doamn` Coleman,

    26

  • o felicit` Alex. Sosul este cu adev`rat savuros.Cum l-a]i preg`tit?

    Cu ment` din gr`din`, zise mama lui Staceyzmbind.

    V` pricepe]i la buc`t`rie, o l`ud` Lines.Mncarea de restaurant nu se poate compara cucea f`cut` de o gospodin`.

    Stacey se \ntreb` dac` Alex este sincer [i f`cuo strmb`tur`. Chria[ul \i observ` dispre]ul [i o\ntreb` pe nea[teptate:

    {tii s` g`te[ti, Stacey?Fata avea gura plin` cu cartofi [i friptur`,

    prefernd s` nu-i r`spund`. Mama sa \i veni \najutor, afirmnd:

    Fiica mea este o buc`t`reas` \nn`scut`,Alex. Cnd va avea timp, \]i va face o pr`jitur` cumiere. Este specialitatea ei.

    Abia a[tept s` gust pr`jitura, Stacey.Lines \i adres` un surs amabil, dar fata \i

    spuse pe un ton serios: Mama g`te[te a[a cum eu nu voi fi niciodat`

    \n stare s-o fac, dar vrea s` m` \ncurajeze. Falsa modestie nu-]i [ade bine, o tachin` Fergus.Tn`ra se uit` \ncruntat` la fratele ei [i-[i unse

    o felie de pine cu unt, c`utnd s`-[i ascund`jena care o cuprinsese.

    27

  • Alex \ncepu s` discute despre problemele dela liceu [i fata putu s` se concentreze asupra frip-turii. Cnd masa lu` sfr[it, Stacey se ridic` [iduse farfuriile la buc`t`rie.

    Lines o rug` pe doamna Coleman s-o ajute,dar aceasta \l refuz`, \ndemnndu-l s` se odih-neasc` [i s` discute cu Fergus.

    V` mul]umesc, zise Alex, dar pe viitor voisp`la eu vasele. Mi-a]i f`cut o onoare deosebit`,considerndu-m` un membru al familiei [i m`simt obligat s` \mpart cu voi treburile casei.

    Menajul nu este \n grija chiria[ului, protest`doamna Coleman.

    Chiria este mic` [i vreau s` ajut la cur`]eniacasei.

    Ct de amabil este Alex! remarc` doamnaColeman \n buc`t`rie \n timp ce fiica ei se ocupade vesel`. S-a oferit s` taie o creang` din pomuldin spatele casei \mpreun` cu Fergus. Este vorbade cel de care se plnge doamna Penrose.

    Fergus are de gnd s` taie m`rul? Am uitatde pom, spuse Stacey gnditoare.

    Mama sa \i reaminti cu blnde]e: Doamna Penrose n-a uitat de el. Chiar azi

    mi-a repetat c` m`rul \i umbre[te fereastra de ladormitor.

    28

  • Nu sunt de accord cu mutilarea pomului. Nici fratele t`u nu s-a gr`bit s`-i dea

    ascultare vecinei noastre. I-am promis doamneiPenrose c` Fergus va t`ia ramura care \mpiedic`razele soarelui s` intre \n camera ei. Fergus nu sepricepe la gr`din`rit, \ns` Alex mi-a zis c` nu estedeloc greu s` taie crengile, astfel c` la sfr[ituls`pt`mnii vom rezolva aceat` problem`.

    Stacey se mira c` un professor de limbaenglez` era iubitor de natur`.

    A[ vrea s` p`strez o r`muric` din pom, ziseea cu glas tare. Vreau s` o pun \n vitrina maga-zinului.

    Ai vorbit cu Alex \n leg`tur` cu afi[ul? o\ntreb` mama sa.

    Nu m` bazez pe ajutorul altora. Cred c` amg`sit o formul` interesant` s` anun] apari]iac`r]ilor care m` pasioneaz`.

    Alex poate s` te ajute, o sf`tui doamnaColeman. Este professor de englez` [i [tie s`g`seasc` o reclam` adecvat`.

    {i Fergus este profesor de englez`, \i ream-inti Stacey.

    Ai dreptate, \ns` Alex este mai \n vrst`dect fratele t`u [i are o experien]` mai vast`.

    Stacey se ab]inu s` r`spund` [i mama ei o

    29

  • \ndemn` s` aib` r`bdare, pn` vor merge \nsufragerie. Imediat ce intr` \n \nc`pere, doamnaColeman \i rug` pe Alex [i pe Fergus s` compun`o reclam` ct mai atractiv` pentru cartea de carese ocupa fiica ei.

    "Prim`vara, zise Fergus, te \ndeamn` la lec-tur`".

    Eu am g`sit altceva, spuse Alex surznd:Prim`vara este anotimpul lecturii".

    "Speran]a \nmugure[te \n sufletulvnz`toarei de carte."

    Nu fi ridicol! rse Stacey, auzind cuvintelefratelui ei.

    |ncerc`m s` te ajut`m, atta tot, rosti Alexpe un ton ironic.

    Fata \[i \ndrept` privirile spre el [i-i sursef`r` jen`. Pentru prima dat`, tn`ra se sim]eabine \n compania chiria[ului, fiind sigur` c` vorputea s` se \n]eleag` pe viitor.

    Cineva sun` [i Stacey se duse s` deschid` u[a.Era Graene, care o invit` la o plimbare cuma[ina. Timpul era pl`cut [i seara avea unfarmec deosebit. Tn`ra \i spuse s-o a[tepte pn`\[i va pune o jachet` [i i-l prezent` pe Alex.

    Peste cteva minute, Graene o \ntreb` \n timpce conducea ma[ina:

    30

  • Ce fel de om este [eful fratelui t`u? Fergus \l apreciaz`. Dar tu? Nu-l cunosc prea bine pentru a-mi fi format

    o p`rere despre el. Mama ta este \ncntat` de chiria[. Am avut

    impresia c` este o persoan` timid`, dar am con-statat c` se \mpac` bine cu Alex.

    Mama a avut ideea s`-i \nchirieze camera deoaspe]i deoarece s-a \nduio[at cnd a auzit c`Alex locuie[te la motel. Este vorba de ceva tem-porar pn` cnd el \[i va g`si o locuin]` maimare.

    Un profesor nu poate locui \ntr-o camer`mic`.

    Unde mergem? se interes` fata. La Missin Bay. Plaja este animat` la aceast`

    or`. }`rmul m`rii oferea o priveli[te \ncnt`toare:

    \n rada portului se aflau mai multe ambarca]iuni,iar podul care se arcuia peste golf era luminatfeeric.

    Fntna artezian` din mijlocul parcului delng` plaj` avea jeturi de ap` ce se intersectau \naer.

    Graene o lu` de mn` pe Stacey [i se plim-

    31

  • bar` pe nisipul fin, apoi se \ndreptar` spre ocafenea unde comandar` pizza [i cafea.

    La \ntoarcere, Graene o s`rut` pe Stacey care-iur` noapte bun`. Tn`ra intr` \n cas`. Toat`lumea se culcase, doar \n dormitorul mamei salemai era lumin`. Doamna Coleman obi[nuia s`citeasc` \nainte de a adormi. Sim]ind pa[i pe cori-dor, ea o strig` pe Stacey, care intr` \n camer`.

    Cum a fost plimbarea, draga mea? Odihnitoare. Am o rug`minte, scumpa mea. Am uitat s`

    duc s`pun \n baia lui Alex. Ia, te rog, un s`pundin dulapul din hol.

    De ce nu l-ai rugat pe Fergus? Fratele t`u s-a culcat devreme [i abia acum

    mi-am adus aminte de s`pun. Am stat de vorb`cu Alex. Este o persoan` extrem de interesant`.Vezi dac` are nevoie de ceva.

    Stacey ie[i din \nc`pere, lu` s`punul [i b`tula u[a chiria[ului. Dup` cteva clipe, acestadeschise u[a [i se uit` curios la tn`ra care \ispuse \n [oapt`:

    Iart`-m` c` te deranjez la ora asta. }i-amadus s`punul.

    Alex era descheiat la nasturii de la c`ma[` [itn`ra remarc` pieptul lui musculos [i p`rul cre].

    32

  • Mul]umesc. Mama mi-a spus s`-]i dau s`punul [i te

    roag` s-o scuzi c` a uitat s`-l pun` \n baie. |nc` o dat` \]i mul]umesc. Ai tot ce-]i trebuie? se interes` Stacey. Nu-mi lipse[te nimic. Mama mi-a zis s` te \ntreb dac` ai nevoie de

    ceva. Alex surse ironic [i declar` pe un ton [`gal-

    nic: Doamna Coleman este foarte amabil`.

    Transmite-i c` m` simt bine \n casa ei. Noapte bun`. Noapte bun`, Stacey.Fata se \ndep`rt`. Profesorul r`mase \n cadrul

    u[ii, urm`rind-o cu privirea.|n camera ei, Stacey se dezbr`c` [i-[i perie

    p`rul [aten \nainte de a se b`ga \n pat.Gndurile i se \ndreptar` spre David. Acesta \i

    m`rturisise c` \i pl`cuser` ochii ei verzi decla-rndu-i c` sunt fascinan]i. Noul chiria[ remar-case c` str`lucirea privirii ei este tulbur`toare.

    33

  • Capitolul 3

    Stacey \i \nso]i pe fratele s`u [i pe Alex \ngr`din` unde cei doi voiau s` taie creanga careacoperea fereastra doamnei Penrose. Fata eraner`bd`toare s`-[i aleag` o ramur` pentru vitri-na magazinului. Dup` ce ocoli pomul, tn`raalese o crengu]` [i Lines \i spuse c` o va primi\ntreag`.

    Alex t`ie creanga [i Stacey o examin` cuaten]ie, gndindu-se la imaginea de pe copert`.Mugurii erau gata s` se desfac` [i fata \[i imaginac` ei vor sugera foarte bine atmosfera deprim`var` pe care voia s` o redea pe afi[.

    Crezi c` ramura este pe m`sura a[tept`riitale? o \ntreb` Alex \n timp ce Fergus t`ia altecrengi.

    34

  • Bine\n]eles. Ia, te rog, fier`str`ul cel mic [itaie crengile \n buc`]i mai mici pentru foc.

    Alex se urc` \n pom pentru a t`ia alt` ramur`,iar Stacey \ncepu s` taie crengile aflate \n iarb`.Dup` o jum`tate de or`, m`rul ar`ta mult maimic, dar nu mai avea ramuri uscate sau care s`mascheze fereastra doamnei Penrose. Alex [iFergus c`rar` crengile t`iate \n spatele garajuluif`cnd o stiv` din ele.

    Doamna Penrose \i invit` s` bea un ceai [i s`m`nnce pr`jituri.

    Cu pl`cere, zise Fergus.Alex [i Stacey \l urmar`. Fata se gndea c`

    ]inuta ei jean[i [i tricou nu se potrivea cutoaleta vecinei sale, dar nu mai avea timp s` seschimbe, nedorind s` se despart` de cei doib`rba]i.

    Doamna Penrose \i re]inu aproape o or` pemusafiri, mul]umindu-le pentru efortul de adegaja fereastra de la dormitorul ei. Ceaiul fuservit \n ni[te ce[ti chineze[ti cu motive florale [igazda le explic` oaspe]ilor c` primise serviciulde ceai din Anglia, de la mama ei.

    Acest lucru s-a petrecut imediat dup`primul r`zboi mondial, preciz` ea.

    Stacey se interes` de familia doamnei Penrose

    35

  • [i afl` c` tat`l gazdei f`cuse parte din armataenglez` care participase la luptele din primulr`zboi mondial, \ntre 1914-1918.

    Doamna Penrose \[i aminti de copil`ria [i detinere]ea ei, re\nviind momentele pl`cute dinvia]a sa. |ntre cele dou` r`zboaie mondiale,p`rin]ii s`i duseser` o existen]` lini[tit` [i o aju-taser` pe tn`ra emigrant` care nu s-ar fi des-curcat f`r` banii lor.

    Stacey o ascult` cu aten]ie pn` cnd observ`c` doamna Penrose d`dea semne de oboseal`.Vecina lor obi[nuia s` se odihneasc` dup`-amiezile [i insistase ca ramurile m`rului s` fie\ndep`rtate tocmai pentru a avea mai mult`lumin` \n dormitor. |n ziua aceea, doamnaPenrose f`cuse pr`jituri pentru musafiri [i-[ischimbase programul de via]`, astfel c` acum eraobosit`. Era aproape ora opt seara [i Stacey \[id`du seama c` trebuie s` se retrag`.

    Musafirii sp`lar` vasele, apoi se \ndreptar`spre casa doamnei Coleman.

    Trandafirii din gr`din`, observ` Alexadresndu-i-se gazdei, trebuie t`ia]i. Cine seocup` de gr`din`, doamn` Penrose?

    Nepotul meu, dar nu este gr`dinar. Nici eunu m` pricep s` \ngrijesc florile. So]ul meu le-a

    36

  • plantat, pe cnd tr`ia. De la moartea lui, am t`iattijele uscate sau pe cele ne\nflorite, \ns` nu [tiuce trebuie s` fac pentru a ob]ine flori de calitate.

    M` voi ocupa de ele \ntr-o dup`-amiaz` dinaceast` s`pt`mn`, \i promise Lines. Ve]i vedeac` tufele de trandafiri vor \nflori mai bine dup`ce le voi scurta dimensiunile.

    Ajungnd lng` m`r, Fergus o \ntreb` pe sora sa: Cum vei duce creanga la magazin? Domnul Grace mi-a dat cheile de la intrare.

    Mine diminea]` m` voi repezi la magazin cuma[ina mamei. Duminica voi g`si un loc de par-care ct mai aproape de cl`dire [i luni voi aranjavitrina.

    Ma[ina mamei este prea mic` [i creanga nuva \nc`pea \n portbagaj.

    Am ales ramura gndindu-m` la ni[tedimensiuni potrivite pentru vitrin`. M` descurceu.

    Optimismul fetei se dovedi iluzoriu. |ncer-cnd s` bage creanga \n portbagaj, Fergus rostidezam`git:

    Nu intr` toat`. Va trebui s` o scurtez.Stacey se \mpotrivi, deoarece voia ca ramura

    s` umple toat` vitrina. Alex ie[i din cas` [i seapropie de cei doi fra]i.

    37

  • Ce problem` ave]i? Creanga nu \ncape \n portbagaj.Lines se uit` amuzat la tn`ra care avea o

    mutr` bosumflat`. Nu-i nimic, ma[ina mea este mai

    \nc`p`toare. Alex se urc` la volan [i aduse ma[ina \n drep-

    tul gr`dinii doamnei Penrose, apoi puse ramura\n portbagaj.

    Cum ajungem la magazin, Stacey?Fata era \ncurcat`, deoarece nu ar fi vrut s`-l

    deranjeze pe chiria[ul mamei sale. Fergus ple-case deja cu ma[ina la sp`l`torie [i tn`ra rostipe un ton ezitant:

    Nu trebuie s` m` duci la magazin. EuAlex se uit` la ea sup`rat. M-am oferit singur s` transport creanga. E[ti foarte amabil, dar m` voi descurca

    mine. Cum? Domnul Grace m` va ajuta. Nu ai de ce s`-l rogi pe patronul t`u, declar`

    Lines. Creanga a \nc`put foarte bine \n portba-gaj. M` bucur c` pot s`-]i fiu de folos. Nu urci \nma[in`? Vrei s` mai iei ceva din cas`?

    Nu, mul]umesc.

    38

  • Stacey lu` loc pe scaunul de lng` [ofer \ntimp ce Alex \[i fixa centura de siguran]`.Aruncnd o privire curioas`, fata observ` c`Lines era sup`rat. Pentru a-l \mbuna, ea rosti\ncet:

    |]i mul]umesc pentru serviciul pe care mi-lfaci.

    Alex se uit` la ea mnios [i spuse: Trebuie s` o iau la dreapta? Da. Te voi dirija eu, zise fata indicndu-i

    str`zile pe care trebuia s` le parcurg`.Profesorul opri ma[ina \n fa]a magazinului [i

    scoase creanga din portbagaj, iar Stacey se gr`bis` deschid` u[a.

    Unde s` pun ramura?Tn`ra \i ar`t` etajera de lemn din dreptul

    vitrinei. Te rog s-o a[ezi aici.Alex puse creanga pe etajer` [i a[tept` ca fata

    s` aleag` pozi]ia cea mai bun` pentru a atrageprivirile trec`torilor.

    A[ vrea s` o mi[ti pu]in. A[a. Mai la stnga.Acum e bine.

    Trebuie s` punem ceva sub ramur`. |npozi]ia asta nu st` \n siguran]`.

    |]i dau imediat cteva c`r]i, zise Stacey

    39

  • lund de pe raft dou` dic]ionare groase pe carele \nveli cu o hrtie pentru a le proteja copertele.

    Alex s`lt` creanga [i tn`ra puse c`r]ile pe eta-jer`, apoi cei doi se retraser` c]iva pa[i \n spate.

    Nu-i bine. Ramura nu st` \n echilibru, ziseLines. A[teapt` un moment.

    Peste cteva clipe, el reveni cu patru c`r`miziluate din ma[in`, pe care le puse la extremit`]ilecrengii.

    Efectul era impresionant. |]i mul]umesc \nc` o dat`, spuse Stacey.

    Cum se face c` ai c`r`mizi \n ma[in`? Este foarte simplu: un coleg de la liceu m-a

    rugat s`-i transport c`r`mizile [i au mai r`mascteva \n portbagaj. Cnd creanga se va ofili, voitrece s` le iau.

    |i aju]i pe to]i? Numai pe cei pe care-i cunosc, o ironiz`

    Alex, rotindu-[i privirile prin magazin. Te gr`be[ti s` te \ntorci acas`? Nu am nimic de f`cut. Vreau s` m` uit la c`r]i. Po]i s` le r`sfoie[ti \n lini[te. |ntre timp, eu

    voi lucra pu]in la computer. Ai ales formula pentru reclam`? o \ntreb`

    Alex, uitndu-se la c`r]ile de pe rafturi.

    40

  • Da. Ce p`rere ai de propozi]ia aceasta:Prim`vara v` \mbie la lectur`". Tu [i cu fratelemeu mi-a]i dat o idee foarte bun`.

    Lines surse, r`sfoind o carte despre artapolinezian`. Stacey colaborase cu autorii volu-mului, un critic de art` [i un antropolog, larealizarea copertei.

    Tn`ra se a[ez` la birou [i se uit` la tabloul pecare-l pictase \n timpul liber: flori roz \ntr-o vaz`neagr` cu o dung` aurie. Dup` ce puse com-puterul \n func]iune, f`cu s` apar` imaginea dinmemorie: un copac, pe crengile c`ruia se aflaumai multe coperte de carte. Peste cteva minute,Stacey se declar` satisf`cut` [i se apropie devitrin`, alegnd cu aten]ie locurile \n care tre-buiau puse c`r]ile sprijinite de ramura de m`r.

    D`-mi voie s` te ajut, spuse Alex, \ntinzndu-iun volum de poezii.

    Apropierea trupului lui o tulbura pe fata carese \mpiedic` \n momentul cnd era aplecat`asupra crengii. Sco]nd un ]ip`t, Stacey sc`p`cartea din mn` [i era ct pe ce s` d`rme etajeracnd dou` mini puternice o prinser` de talie,oprindu-i c`z`tura.

    Atingerea minilor lui Alex \i d`dea o senza]ie ciu-dat` [i tn`ra se r`suci pe c`lcie rostind \n [oapt`:

    41

  • Mul]umesc.Ochii lui aveau o lucire ironic`. Nu e[ti prea atent`. Dac` nu te prindeam,

    riscai s` strici tot aranjamentul.Stacey \[i puse la loc medalionul care \i ie[ise

    de sub bluz`. |ntotdeauna \l por]i la tine? se interes` Alex. Este amuleta mea. Ar trebui s` ai un lan] mai mic. Mie \mi place acesta, sus]inu fata, intrigat`

    de faptul c` el remarcase lungimea l`n]i[orului,pe care ea \l alesese tocmai pentru a ascundemedalionul.

    |mi cer iertare dac` observa]ia mea te-aderanjat. Nu este treaba mea, bine\n]eles, ziseAlex ducndu-se la raft pentru a r`sfoi alte c`r]i.

    Stacey se a[ez` la birou [i lucr` cteva minute\n lini[te, apoi ie[i din magazin pentru a vedeadac` vitrina era atr`g`toare.

    Mul]umit` de felul cum ar`tau creanga de m`r[i c`r]ile de pe etajer`, tn`ra intr` \n magazin[i-l g`si pe Lines lng` u[`.

    }i-au pl`cut c`r]ile? Ave]i cteva volume interesante. Nu am

    putut s` m` uit la toate. Voi reveni alt` dat`. |]imul]umesc pentru amabilitate.

    42

  • Stacey observ` c` el pusese cteva c`r]i pe mas`. Te intereseaz` aceste c`r]i? Da, [i a[ avea rug`mintea s` le cumperi pen-

    tru mine cnd se va deschide magazinul. |]i lasbanii, desigur.

    Po]i s` le iei acum. |]i fac un bon [i minediminea]` \i voi spune domnului Grace ce s-a\ntmplat.

    M` bucur c` am putut face aceast` achizi]ie.Fata se uit` la titlurile c`r]ilor. Una era o

    antologie de nuvele ale scriitorilor din NouaZeeland`, alte dou` erau scrise de indigeni [iultima era un volum ilustrat cu legende dininsulele Pacificului.

    Le-ai ales pentru liceu? Fire[te. Voi avea posibilitatea s` ar`t elevilor

    multe lucruri interesante. Eu \mi opresc aceast`carte, zise Alex \ntinzndu-i un album de art` cureproduceri \n culori.

    |]i place arta? Iubesc frumosul, dar nu am talentul t`u. S` nu exager`m; pictez pentru c` acest

    lucru \mi procur` o bucurie interioar`. Nu fi modest`, Stacey. To]i ce care picteaz`

    sunt fiin]e sensibile [i pn` la urm` vor fi apre-cia]i pentru realiz`rile lor.

    43

  • Tn`ra fu pl`cut impresionat` de compli-mentele lui sincere, dar tonul profesoral o irit`,astfel c` \[i \mpreun` minile [i, privind \n jos,spuse cu o voce gtuit` de emo]ie:

    V` mul]umesc, domnule profesor. Pot s`plec acum?

    Alex izbucni \n rs, gustnd gluma ei. Dac` ai fi eleva mea, nu a[ [ti cum s` te

    pedepsesc. Po]i \ncerca. Nu m` sup`r dac` sunt certat`. Lines redeveni serios [i fata se gr`bi s`

    adauge, lund c`r]ile de pe mas`: Unde s` le livrez?El \i arunc` o privire amuzat`. Te rog s` le duci numai pn` la ma[in`.Stacey \nchise magazinul \n timp ce Alex con-

    templa vitrina. Ai mult gust, coment` el \ndreptndu-se

    spre ma[in`.Tn`ra \i mul]umi pentru apreciere, gndin-

    du-se c` prezen]a lui nu era deloc plictisitoare.Cnd voia, Alex putea fi amabil, iar tov`r`[ia luiera, \ntr-adev`r, agreabil`.

    44

  • Capitolul 4

    Cnd se \ntoarse acas`, \nainte de cin`, Staceyavu surpriza s`-l vad` pe Graene care o a[teptade o jum`tate de or`.

    Ie[indu-i \n \ntmpinare, acesta o s`rut` defa]` cu Alex, spre surprinderea fetei. Era pentruprima dat` cnd Graene era tandru \n prezen]astr`inilor.

    I-am spus lui Graene s` r`mn` la mas`, \ispuse mama ei cnd Stacey intr` \n buc`t`rie.S-a plictisit de cnd te a[teapt`.

    Fratele t`u mi-a spus c` vei veni imediat,remarc` Graene \n sufragerie. Au crezut c` nuvei \ntrzia.

    Tonul lui de repro[ n-o \ncnt` pe fat`.Fratele ei \i spori nemul]umirea, \ntrebnd-o:

    45

  • De ce ai \ntrziat? Nu a fost greu s` puiramura \n vitrin`.

    A fost vina mea, interveni Alex. N-am pututrezista tenta]iei de a r`sfoi c`r]ile din magazin.Am cump`rat cteva pentru biblioteca liceului.

    Graene se uit` nedumerit la minile coleguluis`u.

    Le-am l`sat \n ma[in`, \i explic` acesta.Mine le voi duce la [coal`.

    Stacey se sim]ea stnjenit`, deoarece Graenefusese gelos f`r` motiv. Furia ei sporise cnd \lauzise pe Lines c` se justific` pentru \ntrziere.

    M` duc s` m` sp`l pe mini, rosti ea cu vocetare.

    Alex morm`i c` [i el vrea s` se spele [i o urm`pe coridor. Cnd fata ajunse lng` baie, el \i[opti:

    Se pare c` prietenul t`u are o fireb`nuitoare.

    Tn`ra se \ntoarse c`tre Lines spunndu-i peun ton r`stit:

    Nu te amesteca \n treburile mele! De fapt,nici Graene nu are nici un drept s`-mi cear`socoteal` ce fac! Nu sunt nevasta nim`nui! Nuera necesar s`-i dai explica]ii pentru a m` scuza\n ochii lui!

    46

  • Nu trebuie s` te superi! Nu m-am gndit latine, ci la mine. Prietenul t`u avea o privire rece[i era gata s`-mi trag` un pumn \n nas.

    Nu m` a[teptam s` fii att de fricos! \lironiz` tn`ra.

    Ce poate face un biet profesor de englez` \nfa]a agresiunii? murmur` Alex surznd. Cu ce seocup` Graene?

    Este avocat, r`spunse Stacey care nu putu s`se ab]in` [i ad`ug` pentru a-l pune \n gard` peAlex. Graene practic` artele mar]iale.

    |n col]ul gurii profesorului ap`ru un zmbetmali]ios.

    Am avut dreptate cnd ]i-am spus c` era ctpe ce s` m` provoace la duel \n momentul cnda v`zut c` am \ntrziat la magazin.

    Nu fi ridicol! replic` fata punnd o mn` pebra]ul lui. D`-mi voie s` trec.

    Lines nu f`cu nici o mi[care [i tn`rainsist`:

    Te rog. Vreau s` m` sp`l. Nu pot s` intru \nbaie.

    Alex nu se clinti din dreptul u[ii. De ce nu-mi spui pe nume, Stacey? Te rog, domnule Lines, s`-mi permi]i s` trec. De ce nu folose[ti prenumele meu? Nu [tii

    47

  • cum m` cheam`? Este un nume u[or de re]inut.Stacey se uita intimidat` la profesorul care-i

    bloca u[a de la baie.Privirea [`galnic` [i atitudinea lui cuceritoare

    o jena, \mpiedicnd-o s` fie mai autoritar`.|ncercnd s` se strecoare pe lng` el, fata \l atinse\n treac`t [i Alex reac]ion` rapid prinznd-o demini.

    }i-am zis s` te mi[ti pu]in! \[i ridic` Staceyvocea.

    Roag`-m` frumos. De ce trebuie s` te implor. Deoarece sunt hot`rt s`-l pedepsesc pe

    Graene. Vrei s`-mi oferi ocazia s`-l fac gelos? E[ti un nesuferit! A[a e, recunoscu Alex, dar nu uita c` tu m-ai

    provocat.Stacey \ncerc` s`-[i elibereze minile, dar

    chiria[ul mamei sale reu[i s` i le r`suceasc` laspate cu o mi[care rapid`, \mpingnd-o spreperete. Ochii lui alba[tri aveau o lumin`stranie.

    Nu, Alex, te rog, [opti Stacey \ntorcndu-[icapul.

    Lines st`tu cteva clipe \n cump`n`, apoi \id`du drumul.

    48

  • Era ct pe ce s` te pedepsesc, Stacey, rostiel pe un ton batjocoritor. |]i place s` te joci cufocul, nu-i a[a?

    Oh, te rog, las`-m` \n pace! izbucni tn`rafurioas`, remarcnd zmbetul lui sarcastic.

    Fire[te c` vei avea timp s` te lini[te[ti,declar` Alex, b`tnd-o u[urel cu mna pe um`r,dup` care se \ndrept` spre camera lui.

    Fata intr` \n baie [i trnti u[a \n urma ei.

    *

    Graene \[i reg`si buna dispozi]ie \n timp ce se\nfrupta din preparatele doamnei Coleman.Stacey \i mul]umi \n gnd mamei sale c` g`tiseasemenea bun`t`]i. Alex \ntre]inea conversa]ia,\ncurajndu-l pe Graene prin \ntreb`ri incitantes`-[i desf`[oare talentele oratorice. Stacey se uitab`nuitoare la chiria[, dar acesta se purta ct sepoate de firesc, \nct fata recunoscu \n sinea eic` profesorul de englez` era o persoan` cultivat`[i bine crescut`.

    Inteligen]a [i sim]ul umorului de care acestad`dea dovad` \i lini[teau temerile, f`cnd-o s` fiemai lini[tit` \n privin]a deplinei \n]elegeri caretrebuia s` domneasc` \ntre ei.

    49

  • Stacey [i Fergus se \ns`rcinar` cu sp`latulvaselor, l`snd-o pe mama lor s` discute cu Alex[i cu Graene. Dup` cteva minute, fata adusecafelele. Lines se ridic` de pe canapea, zicnd:

    Te rog, Stacey, s` stai lng` Graene. L-amoboist destul cu \ntreb`rile mele.

    Tn`ra era bucuroas` c` poate discuta cu pri-etenul ei, c`utnd s`-l fac` s` se simt` ct maibine \n casa ei.

    Sim]`mntul de vin` c` \ntrziase \n dup`-amiaza aceea nu-i d`dea pace [i \ncerc` s` fie ctmai cald` cu Graene, rznd la glumele lui [isorbindu-i fiecare cuvnt.

    Prietenul ei deveni expansiv [i tn`ra nu tre-bui s`-[i cear` scuze pentru \ntrziere, mai alesc` nu stabilise o or` la care el s-o viziteze.Graene sosise neanun]at [i ea nu se consideravinovat` c` nu fusese acas` \n acel moment.

    Chiria[ul conversa aprins cu doamnaColeman care rdea din cnd \n cnd, iar Ferguszmbea [i f`cea remarci pertinente.

    Graene plec` \n jurul orei zece, dup` ce os`rut` u[or pe Stacey la desp`r]ire. Fata accept`invita]ia lui de a participa, duminica viitoare, la opetrecere.

    Dup` ce \nchise u[a, Stacey se \ndrept` spre

    50

  • camera ei [i d`du cu ochii de Alex pe care \l \ntreb`: Te duci la culcare? Da. Graene te-a iertat? Nu avea pentru ce. Ai [tiut s`-l \mbunezi? L-ai dezmierdat, nu-i

    a[a?Fata \ncerc` s` treac` pe lng` el, dar Lines o

    prinse de bra] cu o mn`, iar cu cealalt` omngie pe obraji.

    Stacey ridic` o mn` pentru a se elibera dinstrnsoare [i profesorul se mul]umi s` zm-beasc`, dndu-i drumul.

    De ce numai unii b`rba]i se bucur` defavorurile femeilor? coment` el pe un ton caustic,\nainte de a-[i continua drumul spre camera sa.

    *

    Stacey \[i puse rochia nou`, pe care o croiseea \ns`[i dintr-un material u[or cu flori pastelate.

    Pentru a ar`ta ct mai bine, se dusese lacoafor [i-[i aranjase p`rul, a[a cum o sf`tuiseGraene. Petrecerea era dat` de [eful lui [i tn`radorea s` fac` o impresie bun` printrecuno[tin]ele prietenului ei. Era o ocaziedeosebit` deoarece patronul lui Graene invitase

    51

  • mul]i oaspe]i de seam` la aniversarea a dou`zeci[i cinci de ani de la \nfiin]area firmei. Graene \im`rturisise c` [eful s`u se folosise de acest prilejpentru a serba [i \mplinirea a dou`zeci de ani dec`snicie.

    Ar`]i minunat! exclam` Graene cnd o v`zu. Parc` e[ti schimbat`! remarc` Fergus zm-

    bind.Fata le mul]umi pentru complimente, fiind

    mndr` c` reu[ise s` fie la \n`l]imea a[tept`rilorprietenului ei.

    Mama sa \i v`zuse deja rochia, dar o l`ud`,afirmnd c` \i vine foarte bine.

    Tat`l t`u ar fi fost mndru, dac` ar fi pututs` te vad` cum ar`]i.

    Stacey surse, aranjndu-[i medalionul. Bijuteria se asorteaz` de minune cu toaleta,

    ad`ug` doamna Coleman pe a c`rei fa]` trecu oumbr` de \ngrijorare. Remarcnd \nf`]i[arearadioas` a fiicei sale, ea nu mai spuse nimic.

    Putem pleca, Stacey? o \ntreb` Graene. Da, r`spunse fata, lundu-l de bra] [i

    regretnd c` Alex nu fusese de fa]` pentru a-[iexprima p`rerea \n privin]a ]inutei ei.

    Graene ar`ta chipe[ \n costumul \nchis laculoare. Cravata elegant` \i punea \n eviden]`

    52

  • albea]a c`m`[ii. Privirile pe care i le aruncar`ceilal]i invita]i la petrecere \n momentul cnd \[if`cur` apari]ia \n holul spa]ios erau orecunoa[tere a faptului c` ei formau o perecheminunat`. {eful lui Graene o felicit` pe Stacey,admirndu-i ]inuta, iar so]ia acestuia se interes`de munca pe care fata o f`cea la libr`rie.

    E[ti de[teapt` [i frumoas`, \i declar` Graeneoferindu-i un pahar cu vi[inat`. Ce-[i poate dori\n plus un b`rbat?

    Tn`ra era mi[cat` de m`rturisirea sincer` [ide lic`rirea de mul]umire din ochii lui. Pentruprima dat`, era tentat` s` ia \n serios propunereade a-i deveni so]ie, c`ci acest lucru ar fi putut firealizarea vie]ii ei. Graene era un b`rbat pl`cut [io iubea foarte tare. De[i nu-i permisese dectcteva \mbr`]i[`ri nevinovate, s`rut`rile lui fu-seser` calde [i sincere. Poate c` traiul al`turi deel va fi a[a cum visase ea din adolescen]`. Dac`nu vibra \nc` la mngierile lui, aceasta era oconsecin]` a faptului c` \l iubise prea mult peDavid. Prima dragoste nu se poate uita. Dac` nuar fi murit, David ar fi fost singura fiin]` la carear fi ]inut [i c`reia i-ar fi d`ruit inima ei curat`.Din p`cate, soarta fusese potrivnic` [i el murise\n floarea vie]ii.

    53

  • |n timpul dansului, ea \l l`s` s-o strng` tare\n bra]e [i se lipi de trupul lui fierbinte,\nl`n]uindu-[i minile \n jurul gtului lui.Graene o s`rut` tandru pe p`r [i tn`ra nu-l\ndep`rt`.

    |]i promit c`-l vei da uit`rii pe David, \i[opti el la ureche. Fata tres`ri [i Graene \i\nl`n]ui talia cu bra]ul drept. Cnd ea \ncerc` s`se \ndep`rteze, el o opri cu o mi[care ferm` [imurmur` cu o voce r`gu[it`:

    Nu te mai fr`mnta, draga mea! Nu po]i tr`ichinuindu-te. Oh, Stacey, a[ vrea s` ne iubim!

    Fata \[i \n`l]` capul [i-l privi \n ochi. Te doresc, zise ea \ncet.Str`lucirea care se citea \n ochii lui o

    \nsp`imnt`. Graene se opri brusc [i \ncepu s`-i[opteasc` cuvinte de alint.

    Te rog, Graene, s` dans`m. Lumea se uit` la noi. Ce-mi pas` de lume?! exclam` avocatul pe

    un ton patetic. Te iubesc [i nimeni nu m` poate\mpiedica s` fiu fericit.

    Melodia deveni mai rapid` [i Graene seretrase cu un pas \ncepnd s` danseze dup`ritm, zmbindu-i partenerei sale. Pn` la sfr[itulpetrecerii, cei doi se distrar` din plin [i nici nusim]ir` cnd se f`cuse ora dou`.

    54

  • La \ntoarcere, Graene o s`rut` pe Stacey \nfa]a u[ii, urndu-i noapte bun`, apoi \[i continu`drumul cu ma[ina. Tn`ra p`[i tiptil \n hol [iaprinse lumina, se desc`l]` [i-[i vr\ picioarele \npapuci, apoi se \ndrept` spre camera sa, spernds` nu-i deranjeze pe cei din cas` care dormeau laaceast` o.r`.

    P`[ind cu grij` [i ]innd \n mn` pantofii, fataajunse \n dreptul u[ii, cnd se \mpiedic` de pisi-ca ce dormea pe coridor [i, sco]nd un ]ip`t, sepr`bu[i pe podea. Pisica mieun` speriat`, iarpantofii se izbir` de u[`, cu un zgomot \nfundat.

    Stacey se ridic` imediat [i-[i mas` coapsa careo durea. Alex ap`ru \n pragul u[ii [i lu` \n mn`un pantof ce z`cea la picioarele lui. Chiria[ulpurta pantaloni negri [i o c`ma[` alb` desf`cut`la nasturi.

    Ia te uit`! exclam` el, apropiindu-se. Nueste cam trziu s` te \ntorci de la bal?Cenu[`reasa revenea acas` la miezul nop]ii.

    De ce nu dormi la ora asta? se interes` eamirat`.

    Am fost la o petrecere, ca [i tine.Tn`ra se \ntreb` dac` profesorul de englez`

    fusese \nso]it de o femeie, dar nu \ndr`zni s` deaglas acestei curiozit`]i.

    55

  • Po]i s`-mi spui de ce a ajuns pantoful t`u lau[a mea?

    M-am \mpiedicat de pisic`. Care pisic`? Habar n-am cum a ajuns pe coridor.

    Trebuie s` fi s`rit pe fereastr`. Vecinii no[triiubesc animalele, dar nu m-am a[teptat s` g`sesco pisic` pe coridor.

    N-ai p`]it nimic? Nu.Alex se uit` peste um`rul fetei, dar ceilal]i

    locatari nu se ivir` pe culoar. Trebuia s`-mi fi \nchipuit ce ]i s-a \ntmplat,

    spuse el. Bine c` nu m-am lovit. Dac` a[ fi fost mai

    atent`, nu a[ fi f`cut zgomot. |mi cer scuze dac`te-am deranjat.

    Nici eu n-am b`nuit c` obi[nuie[ti s` te dis-trezi pn` trziu.

    |mi faci moral` de parc` a[ fi eleva ta.Alex se aplec` [i lu` cel`lalt pantof. Vrei o cea[c` de cafea? Ai nevoie de un

    \nt`ritor dup` spaima pe care ai tras-o.Tn`ra accept` propunerea lui [i intr` \n

    camera de oaspe]i, a[ezndu-se pe un scaun, \ntimp ce Lines preg`tea b`utura. Dup` cteva

    56

  • minute, el turn` lichidul fierbinte \n dou` ce[tipe care le puse pe m`su]a din fa]a fetei. F`r` s-ofi \ntrebat, Alex nu turn` lapte [i ad`ug` numai olinguri]` de zah`r, dovedindu-i c` observasefoarte bine preferin]ele ei.

    Fergus mi-a zis c` rochia ta este deosebit`.Acum v`d c` are o croial` admirabil`.

    Mul]umesc. Culoarea materialului \]i subliniaz` ochii

    verzi.Stacey \[i plec` privirea, sorbind o \nghi]itur`

    de cafea. Cnd te-am \ntlnit, nu mi-am dat seama ce

    culoare au ochii t`i. De departe, am crezut c`sunt c`prui, dar de aproape am remarcat c` suntverzi. Ai ochi de cameleon, murmur` Alex, spri-jinindu-se cu spatele de perna de lng` perete.

    Fata \[i \n`l]` capul [i-i confirm` afirma]ia: A[a mi-a spus [i David. David a fost logodnicul t`u, nu-i a[a? Da. Cine ]i-a vorbit de el? Mama ta.Stacey mai lu` dou` \nghi]ituri de cafea. Ce ai aflat de la ea? C` el a murit \n ajunul nun]ii. C]i ani aveai

    atunci?

    57

  • Optsprezece. Mama s-a m`ritat la [apte-sprezece ani.

    De aceea a fost de acord s` te m`ri]i a[adevreme?

    Mama mi-a dest`inuit c` a tr`it mul]i aniferici]i cu tata. Din p`cate, eu nu am putut s`gust din pl`cerile c`sniciei.

    |mi pare r`u, Stacey. De cnd \l cuno[teaipe David?

    Din copil`rie. Am fost \n aceea[i clas`.Pentru mine n-a existat alt b`iat \n afar` de el. Nuvoi mai \ntlni un om ca David.

    Alex o privea cu aten]ie [i tn`ra \[i plec` dinnou capul.

    Nu ai de gnd s` te m`ri]i? Nu [tiu ce s` spun. Stacey se sim]ea

    stingher` [i se gr`bi s` schimbe subiectul. Cum afost petrecerea la care ai participat?

    Destul de reu[it`. Am cunoscut c]ivaoameni interesan]i. Tu te-ai distrat?

    M-am sim]it extraordinar. Am crezut c` esteo cin` protocolar`, dar am avut surpriza s` con-stat c` muzica a fost antenant`. Am dansat toat`seara.

    Cred c` Graene ar fi preferat s` fie \n alt`parte cu tine. Este un b`rbat iub`re], nu-i a[a?

    58

  • Tn`ra f`cu o mutr` mirat` [i chiria[ul ad`ug`: M` refer la faptul c` te iube[te [i c` simte

    nevoia s` te s`rute. Nu este chiar a[a. Nu se compar` cu David? Eu sunt de p`rere

    c` ambii \ndr`gosti]i trebuie s` fie tandri. Crezi \n egalitatea sexelor? Bine\n]eles, surse Alex, sorbind din cafea.Stacey \[i puse cea[ca pe tav` [i se ridic` \n

    picioare. Lundu-[i pantofii, ea a[tept` ca Liness` ia tava. Apropiindu-se de fat`, remarc`:

    F`r` tocuri pari mai scund`. Sunt destul de \nalt`, protest` tn`ra. Din punctul meu de vedere e[ti destul de

    mic`. EuLines izbucni \n rs [i o s`rut` pe frunte. Noapte bun`. Cenu[`reasa trebuie s`

    mearg` la culcare.Stacey se \ndrept` spre u[`, \n timp ce profe-

    sorul de englez` puse tava \n chiuvet`. |]i mul]umesc pentru cafea, zise fata din

    prag. Noapte bun`, Alex.

    59

  • Capitolul 5

    |ncetul cu \ncetul, Stacey se obi[nuise cuprezen]a lui Alex. Acesta \[i petrecea serile \ncamera lui, citind sau preg`tindu-[i materialelepentru orele de la liceu. Fata \l vedea rar, de obi-cei la micul dejun [i la cin`.

    Chiria[ul p`stra ordine \n \nc`pere [i nu sesfia s` spele vasele.

    |n zilele c`lduroase, tn`ra \l vedea \ngr`din`, ocupndu-se de flori. |n felul acesta eraevident de ce profesorul de englez` avea pieleabronzat`.

    Fergus, care era membru al unui club sportiv,\l invit` pe colegul s`u s` participe la activit`]ileorganizate la sfr[itul s`pt`mnii.

    Nu [tiu dac` voi face fa]` efortului, declar`

    60

  • Lines. |n afar` de gr`din`rit [i de plimb`ri, sin-gura mea preocupare sportiv` a fost ca antrenoral unei echipe de cricket.

    E[ti destul de rezistent, \l asigur` Fergus.Vino cu noi, smb`ta viitoare. Vom face o excur-sie la Waitakere. Vor fi [i al]i \ncep`tori, astfel c`nu te vei sim]i stingher.

    Alex \l privi gnditor, zicnd: Mul]umesc pentru invita]ie. M-ai convins s`

    particip la drume]ie.|ntorcndu-se spre Stacey, care st`tea pe un

    scaun, o \ntreb`: Ce zici, Stacey, de excursie? Ai participat [i

    tu la activit`]ile organizate de club? Am fost membr` a clubului, dar acum am

    renun]at. Sora mea era nelipsit` de la drume]ii. |n

    fiecare smb`t` plecam \mpreun` \n excursii. Ce s-a \ntmplat? se interes` Alex. Mi-a pierit cheful de plimb`ri, r`spunse sec

    fata, \ndreptndu-se spre camera ei. Ce r`u \mi pare! exclam` Lines. Am f`cut o

    gaf`? A fost gre[eala mea, zise Fergus. David nu a

    pierdut nici o excursie. De la moartea lui, Staceynu m-a mai \nso]it.

    61

  • Alex \[i \ncrunt` sprncenele [i se retrase \ncamera lui. Pe coridor o \ntlni pe sora luiFergus, care-[i pusese o jachet` [i se preg`tea s`ias` din cas`.

    Unde te duci? Vreau s` m` plimb pu]in. M` doare capul.

    Aerul proasp`t \mi va face bine. Te superi dac` te \nso]esc?Fata ezit` o clip`, apoi spuse: Nu m` deranjezi deloc. Mersul pe jos m` va ajuta s` fiu \n form`

    smb`t` cnd voi merge \n excursie, zise Lines [itn`ra surse cnd el \i deschise u[a de la intrare.

    Soarele era la asfin]it [i umbrele arborilor selungeau pe p`mnt. Stacey rupse t`cerea,sco]nd o exclama]ie de admira]ie la vederea flo-rilor din gr`din`. Azaleele portocalii de pe zidulde c`r`mid` al casei [i liliacul din apropierea gar-dului \nmiresmau v`zduhul. Flori ro[ii [i aurii \[i\n`l]au capetele \n mijlocul paji[tii. Freziile auriir`spndeau o arom` suav`.

    Este o gr`din` frumoas`, remarc` Alex,oprindu-se pentru a admira splendoarea vege-ta]iei.

    Te pricepi la gr`din`rit, nu-i a[a? \l \ntreb`tn`ra.

    62

  • Este o pasiune pe care mi-o voi satisface \nmomentul cnd m` voi stabili la casa mea. Esteodihnitor, dup` o zi de munc`, s` ai grij` deflori.

    Munca \n aer liber te lini[te[te. |ncerc s` nu m` rup de natur`. |n afar` de

    pictat, cu ce te ocupi \n timpul liber? Citesc [i brodez din cnd \n cnd. Pasiunea

    mea r`mane \ns` pictura. Ai numai ocupa]ii individuale. Nu sim]i

    nevoia s` faci o activitate de grup? Nu sunt c`lug`ri]`! protest` Stacey. Adu-]i

    aminte c` s`pt`mna trecut` am fost la o petre-cere.

    Mi-ai m`rturisit c` te-ai distrat acolo, ceea ceeste un lucru bun. De cte ori ai ie[it \n ora[ anulacesta?

    Nu prea des, recunoscu fata. Nu este p`cat c` nu profi]i de tinere]e? Trebuie s`-]i spun c` nu m` dau \n vnt

    dup` petreceri. De fapt nici n-am fost invitat` \nultima vreme.

    Nu faci parte dintr-un club? Nu. De ce?Alex \n`l]` din umeri. Fratele t`u este membru la dou` cluburi.

    63

  • Chiar [i mama ta este \nscris` la un club feminin.M` mir c` nu e[ti mai activ`.

    Nu-mi place s` fiu condus`, rosti tn`ra peun ton sec. Insisten]a chiria[ului o irita [i ea numai zise nimic, prefernd s` se plimbe \n t`cere.

    Lines \i respect` t`cerea, dar cnd ajunser` \ncap`tul gr`dinii, se interes` cu o voce blnd`:

    |]i place s` te plimbi? Fire[te, mai ales cnd sunt obosit`. |ntotdeauna e[ti singur`? Aproape mereu. S` ne \ntoarcem.Alex ad`ug` gnditor, p`[ind egal: Sunt surprins c` nu participi la drume]ii,

    din moment ce plimbarea \]i face bine. Drume]ia este mai obositoare dect c]iva

    pa[i \n gr`din`. Am impresia c` nu e[ti rezistent` la efort.Fata se sim]i stnjenit` de remarca lui. Pot s` merg c]iva kilometri f`r` s` gfi. Atunci de ce nu-l \nso]e[ti pe fratele t`u?Tn`ra \[i trase r`suflarea \nainte de a

    r`spunde: Nu te prive[te ce fac \n timpul liber. S` vor-

    bim despre altceva. Nu po]i s`-l ui]i pe David? Te rog s` \ncetezi. Nu te b`ga \n via]a mea!

    64

  • |mi dau seama c` este o nepolite]e dinpartea mea, dar mi-am permis s` fiu mai insistent,deoarece am impresia c` suntem deja prieteni.

    Prietenia \nseamn` un lucru foarte delicat. Nu-mi place s`-i v`d tri[ti pe prietenii mei. Eu nu sunt nefericit`. Mama ta sufer` din pricina ta. De ce ai l`sat-o pe mama s`-]i vorbeasc`

    despre mine? Doamna Coleman c`uta pe cineva cu care

    s` stea de vorb`. Confesiunea ei m-a tulburat. Mama nu are de ce s` fie \ngrijorat`. Eu m`

    simt foarte bine [i sunt mul]umit` de ceea cefac.

    Stacey se \ntreb` ce aflase Lines de la mamaei care era o fiin]` retras`, f`r` multe pri-etene. Doamna Coleman \[i pierduse p`rin]iiimediat dup` nunt` [i nu avusese leg`turistrnse cu rudele care locuiau departe deAuckland.

    Mama ta este mhnit`, continu` Alex \ncet.O apreciez mult pentru faptul c` a reu[it s`creasc` singur` doi copii.

    Crezi c` nu-i sunt recunosc`toare pentru cea f`cut pentru mine?

    N-am zis a[a ceva. Sunt convins c` o iube[ti,

    65

  • dar toat` lumea vrea s` te vad` mai vesel`.Amintirea lui David te apas`.

    De ce nu m` la[i \n pace? se r`zvr`ti fata.Alex \ncerc` s` r`spund`, \ns` ea ad`ug` pe

    un ton ridicat: Nu sunt o v`duv` neconsolat` [i nu

    sem`n deloc cu personajul feminin din"Marile Speran]e" care [i-a petrecut toat` via]aa[teptndu-l pe iubitul ei disp`rut. Nu [tiu ce]i-a spus mama, dar te \n[eli dac` m` consideriasem`n`toare cu personajul lui Dickens. Sunto fat` normal`. |mi place s` m` plimb [i num-am \nchis \n cas` dup` moartea lui David.Graene nu a fost singurul meu prieten, darpoate s` fie ultimul. M` gndesc s` m` m`ritcu el.

    Nu! Nu cu Graene, l`s` s`-i scape Alex.Tn`ra se uit` mirat` la el [i zise: N-am \n]eles ce ai spus. |mi cer iertare dac` te deranjez, declar` pro-

    fesorul, surznd, dar trebuie s`-]i m`rturisesc c`m` pricep pu]in la oameni. Stacey, Graene nueste b`rbatul pe care-l meri]i.

    Cel pe care l-am iubit a murit. Nu te mai gndi la David. |ntr-o bun` zi, \l

    vei \ntlni pe cel care te va face fericit`.

    66

  • Nimeni nu-l poate \nlocui pe David! ripost`fata. Nu po]i \n]elege ce-am sim]it pentru el. Nupot s` iubesc alt b`rbat! Am \ncercat, dar nu amreu[it s`-l uit pe logodnicul meu.

    |n cazul acesta, de ce vrei s` te m`ri]i cuGraene?

    Deoarece el m` iube[te. Sper s`-l iubesc [ieu, dup` nunt`.

    Te iluzionezi dac` \ncerci s` te convingi c`o c`s`torie poate s` fie trainic`, f`r` ca so]ii s` seiubeasc` de la \nceput.

    Nu am de gnd s`-l \n[el pe Graene. El [tiefoarte bine care sunt sentimentele mele [i nu-mirepro[eaz` c` nu-l iubesc.

    Nu po]i s` te \ncrezi doar \n speran]`.Graene va suferi dac` nu-l iube[ti.

    Tn`ra se \ndrept` \n grab` c`tre cas`. Alex oajunse din urm` [i-[i ceru scuze:

    Te rog s` m` ier]i. N-am vrut s` te enervez. {tiu c` ai inten]ionat s` m` aju]i. A[a te por]i

    cu toat` lumea? Asta este firea mea. Faci numai bine, nu-i a[a? Le aju]i pe

    b`trne s` traverseze strada [i ai grij` de cinii[chiopi?

    Oh, nici chiar a[a! exclam` Lines pe un ton

    67

  • ironic. |n zilele noastre nu mai sunt cinivagabonzi, iar doamnele \n vrst` traverseaz`singure strada. Femeile au drepturi egale cub`rba]ii.

    Stacey nu se putu ab]ine [i izbucni \n rs.Chiria[ul reu[ise s`-i alunge sup`rarea [i acum oprivea amuzat, mndru de talentul lui.

    Peste cteva clipe, cei doi p`[eaau lini[ti]i bra]la bra]. "Ce extraordinar este Alex" se gndeatn`ra. Cu zece minute \n urm`, fusese furioas` peel [i acum atingerea mini lui \i d`dea o senza]iepl`cut`. Pe nea[teptate, Lines se opri [i zise:

    Stacey, a[ vrea s` te rog ceva: po]i s` m`\nso]e[ti, smb`ta viitoare, \n excursie?

    Fata nu [tia ce s` r`spund` [i c`ut` s` c[tigetimp, \ntrebnd:

    Fergus te-a \ndemnat s`-mi faci aceast`propunere?

    Nici vorb` de a[a ceva. De ce e[ti att de insistent, Alex? Vrei s` m`

    faci s` uit trecutul? Ai aflat c` n-am mai mers \nexcursii de la decesul lui David. Crede-m` c` nuam chef s` ies din ora[. Asta e tot.

    Cu un gest nervos, Stacey \[i eliber` bra]ul [i\ncerc` s`-[i continue drumul, \ns` Lines sepropti \n fa]a ei, oprind-o:

    68

  • E[ti convins` c` ie[irile la iarb` verde le-aif`cut numai de dragul lui David?

    Mi-a pl`cut s` m` plimb \n p`dure, dar \nprezent natura nu m` mai \ncnt` ca alt`dat`.F`r` David, totul mi se pare lipsit de farmec.

    Bine\n]eles c` o excursie nu seam`n` cualta. Nu-]i dai seama c` minun`]iile naturii nu\nceteaz` s` ne influen]eze sim]urile? Te temi c`vei \ncerca senza]ii noi [i intense.

    Presupunerea ta nu este adev`rat`,replic` fata. |mi place natura, dar ]i-amm`rturisit deja c` nu am dispozi]ia s` participla o drume]ie.

    Trebuie s` dovede[ti c` nu ]i-e team` deceea ce ai putea sim]i cnd vei p`[i pe subarbori. Dac` vei veni cu noi, voi [ti dac` afir-ma]iile tale au avut temei. Drume]ia nu are nicio leg`tur` cu moartea lui David. Nu po]i s` tegnde[ti mereu la el, \nchizndu-te \n cas`.Demonstreaz`-mi c` medalionul cu chipuliubitului t`u nu te \mpiedic` s` te bucuri devia]`. Vreau s` fiu sigur c` nu ai renun]at lapl`cerile cele mai simple. Dac` te vei purta ca ofiin]` normal`, voi fi lini[tit \n privin]a viitoruluit`u. Dovede[te-mi c` e[ti \n stare s` iube[ti dinnou, Stacey.

    69

  • Tn`ra \ncepu s` tremure, privind fa]aradioas` a chiria[ului.

    Nu [tii nimic despre dragoste, murmur` ea.Crezi c` suferin]a este inutil`? N-ai nici un drepts` afirmi c` iubirea este trec`toare.

    Stacey f`cu c]iva pa[i [i ajunse la u[a de laintrare. |nainte de a pune mna pe clan]`, Alex oprinse de bra] [i o trase la pieptul lui.

    Nu! protest` fata, sco]nd un geam`t. Stacey, Stacey! o alint` Alex, mngind-o pe

    p`r. Draga mea, nu mai plnge. Nu-m vrut s` temhnesc. Lini[te[te-te!

    Tn`ra respir` adnc [i reu[i s`-[i st`pneasc`plnsul. Lines se dep`rt` cu un pas [i-i [terselacrimile care-i umezeau obraji.

    Te-ai calmat? M` simt mai bine, [opti fata, \nc`

    tremurnd. Iart`-m` dac` te-am tulburat.Stacey \[i plec` privirea [i cu mna pe clan]`

    zise: M` duc s` m` odihnesc. Vii [i tu \n cas`? Mai trziu. Fii convins` c` te-am invitat \n

    excursie nu pentru a-l uita pe David, ci pentru c`mi-ar face pl`cere s` fim \mpreun`.

    Vrei s` fiu cu tine?

    70

  • Da.Fata se gndi o clip` [i declar` cu o voce

    hot`rt`: |n cazul acesta voi merge \n drume]ie.

    *

    A doua zi diminea]a, Stacey se gndi c` accep-tase prea u[or invita]ia lui Alex. |n ciuda faptuluic` dormise bine, proasta dispozi]ie nu op`r`sise. Discu]ia din ajun i se p`rea un visnepl`cut, dar era con[tient` c` trebuia s`-[i ]in`cuvntul dat.

    Mama ei \i surse cnd o z`ri intrnd \nsufragerie. F`r` \ndoial` c` aflase de la chiria[ c`fiica ei va participa la excursia de la sfr[ituls`pt`mnii. Alex avea un aer nevinovt, ceea ce oirit` [i mai mult pe Stacey. Fergus \i adres` unzmbet cald. Fratele ei era un om bun [i dac`uneltise cu Lines s-o scoat` din cas`, o f`cusenumai pentru c` ]inea mult la ea.

    Atmosfera destins` \[i f`cu efectul [i Stacey sehot`r\ s` nu arate c` este u[or indispus`.

    Pn` vineri, \[i preg`ti hainele de drum.Ghetele, pe care nu le folosise de [ase ani, fur`unse [i a[ezate lng` pat.

    71

  • Graene \i telefon `pe nea[teptate, \n ajunul plec`rii. Trec numai cteva minute s` te v`d.Tn`ra \l informase c` va pleca \n excursie [i

    acum era mirat` de vizita lui. De ce nu-]i schimbi echipamentul? o \ntreb`

    el, v`znd ghetele demodate. M-am obi[nuit cu el, r`spunse Stacey. |n ultimii ani, materialele din care se con-

    fec]ioneaz` tricourile [i pantofii de sport suntdin ce \n ce mai u[oare [i mai rezistente.

    Vreau s` m` mi[c ct mai comod [i m` simtfoarte bine \n ghetele acestea.

    Ie[im pu]in \n ora[? N-a[ vrea s` st`m prea mult. Mine trebuie

    s` m` scol \n zori. O plimbare cu ma[ina te va relaxa. Unde mergem? |n afara ora[ului.|n momentul cnd se urca \n ma[ina lui

    Graene, Alex \[i f`cu apari]ia, zicnd: Stacey, s` nu \ntrzii. Mine va fi o zi grea. Graene porni motorul [i se ar`t` mirat: Credeam c` Fergus te-a invitat \n excur-

    sie. Bine\n]eles c` fratele meu este cel care

    mi-a propus s`-l \nso]esc \n excursie. |l [tii pe

    72

  • Fergus, a[a c` nu trebuie s` fii surprins c`-l ia [ipe colegul s`u.

    Graene conduse ma[ina \n t`cere [i dup`cteva minute, r`bufni sup`rat:

    N-am [tiut pn` azi c` ai participat ladrume]ii.

    Pe vremuri eram nelipsit` de la excursii. Cnd ai renun]at la ele? Dup` dispari]ia lui David. Cred c` a sosit

    timpul s` ies din nou. De ce tocmai acum? Ai ceva \mpotriv`?Graene \i arunc` o privire rece. |]i place de Alex, nu-i a[a? Ca s` fiu sincer`, nu [tiu ce s` spun. M-am

    opus ca el s` locuiasc` la noi, dar mama i-a f`cutpropunerea s` ne fie chiria[. Nu uita c` Lineseste colegul fratelui meu. Trebuie s` m` portamabil cu el.

    Asta \nseamn` c` nu ]ii la el. S` nu exager`m. }i-am dest`inuit c` la

    \nceput am avut o p`rere proast` despre el. Dar acum? N-a[ zice c` m` deranjeaz` prea mult

    prezen]a lui. Graene, am impresia c` e[ti gelos. |mi pare r`u, dar nu m-am putut \mpiedica

    73

  • s`-]i spun ceea ce simt. Nu suport s` te v`d \ncompania altor b`rba]i.

    Dac` nu \ncetezi cu insinu`rile, m` faci s`regret c` am fost de acord s` ne plimb`m.

    N-am [tiut c` Lines va lua parte la excursie. Graene, te rog s` \ntorci ma[ina. N-au trecut dect zece minute de cnd am

    plecat de acas`. Dac` dore[ti s` ne cert`m din cauza unui

    b`rbat care nu \nseamn` nimic pentru mine,atunci mai bine renun]`m la plimbare. Amcrezut c` seara aceasta va fi lini[tit`.

    M-ai convins c` Alex nu este un rival. Astaam vrut s` aflu. |]i promit c` nu voi mai vorbi deel.

    Graene opri ma[ina la marginea [oselei.|nserarea se l`sase peste cmpie. Luminileora[ului se z`reau \n dep`rtare. O pas`re trecu\n zbor, flfind din aripi.

    Stacey se l`s` s`rutat` de Graene, spunndu-[ic` Alex avusese dreptate cnd o prevenise c` artrebui s` se m`rite din dragoste.

    74

  • Capitolul 6

    Smb`t`, vremea era ideal` pentru drume]ii.Norii acopereau cerul, iar briza \mprosp`ta aerul.Alex parc` ma[ina la punctual de \ntlnire. Fergus\i cuno[tea pe to]i participan]ii la excursie [i f`cuprezent`rile.

    |n curnd, [eful expedi]iei d`du semnalul deplecare. Prima parte a traseului trecea de-a lungul]`rmului. Nisipul era ro[iatic, avnd urme de fier. Iarvalurile se sp`rgeau de mal cu un zgomot puternic.

    Dup` un kilometru, grupul se \ndep`rt` deplaj`, urcnd o potec` \ngust` ce [erpuia printrecopaci.

    Peste o jum`tate de or`, excursioni[tii ajunser`\ntr-o vale m`rginit` de mun]i \mp`duri]i. Solul eraumed, iar ciupercile \[i \n`l]aser` p`l`rile cafenii.

    Frunzele arborilor erau lungi [i sub]iri, avnd

    75

  • vrfurile ascu]ite, d`t`toare de \n]ep`turidureroase dac` vreun turist se atingea de ele.

    Urcu[ul re\ncepu dup` cteva sute de metri.Vegeta]ia se schimbase. Tufi[urile [i arbu[tii eraumai de[i, l`sand numai o c`rare pe careexcursioni[tii o str`b`teau \n [ir indian. Staceyp`[ea pe covorul de frunze moarte [i glumea cuFergus [i cu Alex. Fratele ei mergea \n frunte, iarLines era \n urma fetei care se bucura de fru-muse]ea peisajului, reg`sind atmosfera pl`cut`din excursiile anterioare. Parfumul florilor, ciripi-tul p`s`rilor, mu[chiul moale de pe potec` sau depe trunchiurile arborilor, ferigile \nalte [i muguriicare se deschideau ofereau turi[tilor momente dedestindere [i de bucurie.

    Ajungnd \n vrful dealului, Fergus se opri [i se\ntoarse, \ntrebnd-o pe Stacey:

    Cum te sim]i? Minunat, r`spunse fata, gfind pu]in. Nu mai

    am rezisten]a de odinioar`, dar m` voi descurca. Bine\n]eles c` vei merge pn` la cap`t. Mine

    vei vedea dac` te dor picioarele. Pn` mine, vreau s` m` simt ct mai bine.

    Cred c` efortul pe care l-am f`cut este r`spl`tit defrumuse]ea naturii.

    Fergus \i zmbi lui Alex.

    76

  • Ce p`rere ai? Drumul ]i s-a p`rut dificil? Absolut deloc. Stacey, ai obosit? Nu.Drume]ii coborr` dealul [i ajunser` \ntr-o

    poian` cu flori albe [i galbene. Peste ctevaminute, Fergus \ncepu s` urce din nou [i Staceyr`mase \n urm`, fiind dep`[it` de al]iexcursioni[ti. Fata se bucur` cnd fratele ei seopri \n vrful dealului urm`tor, anun]nd c` vorface un popas.

    Tn`ra \[i scoase rucsacul [i se sprijini cuspatele de un copac. Alex se a[ez` lng` ea \niarb`.

    Ce bine c` ne odihnim! exclam` Stacey.Lines scoase o cutie cu limonad` [i i-o oferi. Nu, mul]umesc, este a ta. Am mai multe cutii.Stacey desf`cu capacul [i \[i potoli setea cu

    b`utura rece. Fergus \nso]it de o fat` se apropie [ist`tu de vorb` cu ei.

    Dac` vrei s` mergi mai repede, \i spuse Alex,voi avea eu grij` de Stacey. Nu sunt obi[nuit cudrume]iile.

    N-am nevoie de ajutorul nim`nui, protest`Stacey, dar Fergus \i mul]umi lui Lines [i se\ndep`rt`, urmat de prietena lui.

    77

  • Nu vreau s` fiu supravegheat`, i se adres`Stacey lui Alex. Chiar dac` nu mai am antrena-ment, am f`cut mai multe excursii dect tine.

    Am vrut doar s`-l lini[tesc pe fratele t`u.Popasul \i d`du lui Stacey for]a de a parcurge

    restul traseului pn` la oprirea de la prnz. Dinvrful dealului, valurile p`reau mici [i blnde,chiar dac` erau \nspumate.

    Turi[tii se a[ezar` \n grupuri mici pe iarb` [i-[iscoaser` proviziile din rucsacuri. Dup` mas`,glumele [i rsetele \nviorar` atmosfera. Toat`lumea se sim]ea bine \n mijlocul naturii.

    C]iva tineri improvizar` ni[te jocuri la careparticipar` aproape to]i membrii clubului. Alex [iStacey se apropiar` de locul unde un tn`r legatla ochi cu o e[arf` c`uta s`-i prind` pe ceilal]I,aduna]i \n cerc. Rsetele r`sunau cnd tn`rul eragata s` pun` mna pe cte cineva. Prietena luiFergus \i aders` un zmbet lui Stacey [i aceasta \i\ntoarse sursul. Lines f`cu o remarc` hazlie [ifetele se amuzar`.

    Cnd [eful expedi]iei d`du semnalul de ple-care, un membru al clubului discut` cteva clipecu Stacey.

    |mi amintesc de tine. Ai participat la multeexcursii.

    78

  • |n ultimii ani am fost ocupat`, dar acumm-am hot`rt s` fiu mai activ`.

    Sper s` ne vedem smb`ta viitoare.Alex o ajut` pe sora lui Fergus s`-[i pun`

    rucsacul \n spinare [i r`mase lng` ea tot restuldrumului.

    Seara, excursioni[tii se strnser` \n jurul focu-lui de tab`r` de pe malul m`rii [i \ncepur` s`cnte. C]iva temerari \nfruntar` valurile [i Staceynu fu surprins` cnd Alex se avnt` \n larg,\notnd viguros. Fata \i admir` trupul bronzatcnd el ie[i din mare. Aplecndu-se s`-[i iahainele, o pic`tur` c`zu pe fruntea tinerei. Staceytres`ri, cuprins` de o senza]ie ciudat` [i-l urm`ricu privirea pe Lines care se \ndrepta spre un tufi[pentru a se \mbr`ca.

    Fata se afla \ntre Fergus [i tn`rul cu care dis-cutase la prnz [i rdea la glumele membrilorclubului. Alex se \ntoarse peste cteva minute [iobserv` veselia de pe chipul ei.

    Mai vii smb`ta viitoare cu noi? \l \ntreb`Fergus.

    Cu siguran]`, zise Lines. A fost o zi minunat`. Dar tu, Stacey? Nu [tiu \nc`. Mine voi constata dac` mu[chii

    mei au rezistat efortului.

    79

  • Sunt sigur c` sora ta va fi cu noi smb`taviitoare. Am remarcat c` s-a distrat \n excursie,afirm` Alex.

    Pe drumul spre cas`, Stacey se gndea la baiafierbinte care o a[tepta \nainte de culcare.

    Dup` ce-i spuse mamei cum a fost drume]ia,fata intr` \n baie [i se uit` la fotografia lui David.Ce mult i-ar fi pl`cut iubitului ei s`-[i petreac`ziua plimbndu-se prin p`dure. Fusese o zi extra-ordinar` [i Stacey surse la gndul c` pl`cerilesimple \i d`duser` o stare de lini[te cum nu maicunoscuse de mult` vreme.

    *

    Duminic` diminea]a, tn`ra constat`, cu sur-prindere, c` oboseala din ajun nu era chiar a[a demare. Mama sa se \nveseli cnd o auzi declarndc` se va \nscrie din nou la club. Alex nu f`cu nicio remarc`, mul]umindu-se s` schimbe o priviresemnificativ` cu doamna Coleman.

    Graene se posomor\, aflnd hot`rrea luiStacey, plngndu-se c` nu va mai avea ocazias`-[i petreac` sfr[itul de s`pt`mn` \mpreun`.

    Nu voi pleca \n fiecare smb`t`, c`ut` fata s`-llini[teasc`. Putem s` ne vedem \n celelalte zile, nu-

    80

  • i a[a? Suntem liberi serile [i avem unde s` ie[im. Vineri seara m-ai rugat s` ne \ntoarcem

    devreme fiindc` trebuie s` te scoli \n zori. Mai sunt [i alte seri. {tii foarte bine c` nu putem sta prea mult

    pentru c` lucr`m toat` s`pt`mna.Stacey nu mai zise nimic, avnd sentimental c`

    Graene devenise prea posesiv. Decizia ei eradefinitiv` [i nu vedea de ce trebuie s` renun]e laexcursii. Cei doi se desp`r]ir` sup`ra]i [i tn`ra seduse \n buc`t`rie pentru a-[i face o cafea.

    Doamna Coleman [i Alex erau a[eza]i la mas`,sorbind din b`utura fierbinte. Stacey avu impresiac` le tulburase discu]ia amical`, \ns` cei doi \isurser`, iar mama ei \i oferi o cea[c` de cafea.

    Ai g`sit o camer` mai mare? \l \ntreb` fata pechiria[.

    Am vizitat cteva case, dar se pare c` pre-ten]iile mele sunt exagerate.

    Tn`ra \[i spuse c` profesorul de englez` esteun b`rbat ordonat [i preten]ios, greu de mul]umitde ofertele din ziare. O cas` f`r` gr`din` nu l-ar fitentat deloc.

    Doamna Coleman m-a f`cut s` m` simt binela ea, astfel c` nu pot s` aleg dect o camer`asem`n`toare.

    81

  • Mama lui Stacey zmbi, m`gulit` de vorbele lui. Po]i r`mane la noi ct vrei. Nu-i a[a, Stacey?|nainte ca fata s` r`spund`, Lines se gr`bi s-o

    lini[teasc`: Nu te speria, Stacey, am glumit. Bine\n]eles

    c` voi c`uta o camer` mai mare. Apropo, smb`taviitoare mai mergi \n drume]ie?

    Nu, trebuie s` m` odihnesc, r`spunse tn`ragndindu-se la Graene, c`ruia \i spusese c` nu vaparticipa la toate excursiile organizate de club.Era normal ca la sfr[itul s`pt`mnii urm`toare s`r`mn` acas`, mai ales c` Graene plecase sup`rat,f`r` s` fixeze o \ntlnire.

    Nu vei abandona excursiile, nu-i a[a? Vreau s` m` reacomodez treptat cu efortul.

    Vei participa regulat la activit`]ile clubului? Am de gnd s`-mi petrec smbetele \n

    natur`. Drume]ia mi-a pl`cut foarte mult.Graene o sun` pe Stacey vineri seara,

    convingnd-o s` vad` un film, dup` ce-[i cerusescuze pentru faptul c` se purtase grosolan cu ea.

    Tn`ra se bucur` de compania lui. Graene eradin nou vesel [i spiritual.

    Peste dou` s`pt`mni sunt invitat la o nunt`.Po]i s` m` \nso]e[ti? Vom avea ocazia s` dans`m [is` ne distr`m.

    82

  • Fata accept` cu pl`cere propunerea lui [iGraene plec` mul]umit, s`rutnd-o tandru pefrunte.

    Stacey se duse \n camera ei, f`r` s` fac` zgomotpentru a nu-i trezi pe ceilal]i, amintindu-[i c`s`pt`mna trecut` Alex era treaz la acea or`.Mine diminea]` nu va fi al`turi de el [i de frateleei. Un sentiment ciudat o cuprinse [i tn`raregret` c` ziua urm`toare nu-l va vedea pe Alex.

    *

    Stacey se scul` duminic` mai trziu [i, dup` cef`cu un du[ \nvior`tor, \[i puse o pereche dejean[i [i o bluz` de bumbac, \ndreptndu-se sprebuc`t`rie. Spre surpriza sa, \i z`ri pe Alex [i pemama ei intrnd \n cas`.

    Doamna Coleman \i spuse, zmbind: Am fost la biseric`. Alex mi-a cerut permisi-

    unea s` m` \nso]easc` la rug`ciune. Extraordinar! exclam` Stacey, adresndu-se

    chiria[ului. Ai o condi]ie fizic` de invidiat care-]ipermite s` te scoli \n zori, dup` o zi de drume]ie.

    Nu chiar \n zori. Era ora opt cnd m-am trez-it, zise el. Tu acum te-ai sculat?

    Am mai lenevit pu]in, recunoscu fata.

    83

  • Este cam trziu pentru micul dejun, remarc`Alex, v`znd c` tn`ra scoate din frigider un ou.

    Pn` la prnz sunt cteva ore, sus]inu Stacey. N-am b`ut dect o cea[c` de ceai \nainte de

    a pleca la biseric`, se lament` chiria[ul.Tn`ra scoase alte dou` ou`. Vrei [unc` la omlet`? \l \ntreb` ea. Da, cu pl`cere. M` scuza]i cteva minute

    pn` cnd m` voi schimba de costum.Fata \[i spuse c` el ar`ta foarte bine \n hainele

    sobre pe care [i le pusese pentru liturghie. Cnd vei reveni \n buc`t`rie, masa va fi gata,

    declar` Stacey, punnd unt \n tigaie. Mie nu mi-e foame, spuse doamna Coleman

    \ndreptndu-se spre camera ei.Alex se ridic` de pe scaun [i, trecnd pe lng`

    fat`, o mngie pe p`r [i o s`rut` pe obraz. |]i mul]umesc pentru amabilitate, [opti el,

    ie[ind din \nc`pere.Stacey nu avu timp s` reac]ioneze [i continu`

    s` preg`teasc` gustarea.Chiria[ul se \ntoarse repede [i, observnd

    privirea \ncruntat` a tinerei, se mul]umi s` sea[eze la mas` [i \ncepu s` m`nnce.

    84

  • Capitolul 7

    Lines devenise aproape un membru al fami-liei, \nct Stacey fu surprins` s` afle c` el are degnd s` se mute.

    |ntr-o dup`-amiaz`, la \ntoarcerea de la servi-ciu, \l \ntlnise pe coridor [i dup` ce schimba-ser` saluturile de rigoare, se preg`tise s` se duc`\n camera ei, cnd el o apuc` de bra].

    Am o rug`minte. Po]i s` m` \nso]e[ti? Vreaus` v`d o cas`.

    Acum? Da. Agentul imobiliar m` a[teapt` afar`. I-am

    spus c` vreau s` m` schimb [i c` m` \ntorc ime-diat. Mama ta nu este acas`. M-am \ntlnit cu eala [coal` [i mi-a zis c` se \ntoarce trziu, a[a c` teinvit la restaurant, dup` ce termin`m vizita.

    Era vineri seara [i Stacey se gndi c` mama ei

    85

  • era la cump`r`turi. Era ct pe ce s`-l refuze peLines, dar zmbetul lui cald o dezarm` [i tn`rarosti \n [oapt`:

    |n cinci minute sunt gata. Trebuie s` m`schimb [i s` las un bilet.

    De bilet m` ocup eu. Gr`be[te-te! Nu estepoliticos s`-l l`s`m pe agentul imobiliar s` nea[tepte.

    Peste [ase minute cei doi se \ndreptar` sprema[ina parcat` \n fa]a casei.

    Ai de gnd s` cumperi o cas`? se interes`Stacey. Am crezut c` e[ti \n c`utarea unei cameremai spa]ioase.

    A[a am inten]ionat, dar este greu s` g`se[tio cas` cu gr`din`. Am aflat c` agen]ia imobiliar`la care am sunat poate s`-mi ofere ceea ce caut.Este vorba de o vil` care are optzeci sau o sut`de ani vechime. Actualul proprietar a restaurat-o[i a pus-o \n vnzare.

    Este un afacerist care face specula]ii imobi-liare?

    Ai ghicit. Am v`zut casa din fuga ma[inii [iacum vreau s`-i vizitez interiorul. Numai o arip`este gata [i nu [tiu dac` este locuibil`.

    Cl`direa este veche [i merit` s` fieachizi]ionat`.

    86

  • A[a m-am gndit [i eu. S` nu te miri c` amales aceast` cas`. |ntotdeauna mi-am dorit o vil`veche.

    Acum ai posibilitatea de a-]i realiza visul. Ceea ce m-a atras cel mai mult a fost

    gr`dina. Cnd am v`zut magnoliile, mi-am zis c`trebuie s` vizitez casa.

    Dup` o jum`tate de or`, ma[ina se opri \n fa]aunei cl`diri aflate \n renovare.

    Ce p`rere ai? o \ntreb` Lines pe Stacey.Pe moment, fata nu [tia ce r`spuns s`-i dea.

    Acoperi[ul nu era terminat, iar fa]ada nu erazugr`vit`. Scara care ducea la verand` avea cte-va trepte lips`, iar din balustrad` nu se vedeaudect dou` treimi din bare. Paji[tea era n`p`dit`de buruieni, iar tufele de trandafiri abia sez`reau din iarba \nalt`. Doar magnoliile albe dinmijlocul gr`dinii erau, cu adev`rat, ginga[e [idelicate.

    Florile m-au emo]ionat, m`rturisi tn`ra.Alex izbucni \n rs. }i-am spus c` vei fi nepl`cut impresionat`

    de cl`dire. S` vedem ce zice agentul imobiliar.Acesta se d`du jos din ma[in` [i se apropie de ei. Domni[oara este logodnica dumneavoastr`,

    domnule Lines?

    87

  • Nu, este o prieten`. Domni[oara StaceyColeman.

    |ncntat de cuno[tin]`, zise agentul. Domnule Towers, continu` Alex, a[ vrea s`

    v`d aripa renovat`. Domni[oara Coleman estesceptic` \n privin]a revenirii cl`dirii la un aspectdecent.

    V` rog s` m` urma]i, zise domnul Towers,ocolind fa]ada casei.

    Aripa lateral` a cl`dirii fusese ref`cut` cu grij`,pere]ii erau zugr`vi]i \n alb, iar ramele fe-restrelor vopsite \n albastru. Acoperi[ul fusesereparat [i avea aceea[i culoare cu tocurile de laferestre. Treptele sc`rii fuseser` \nlocuite,balustrada era \ntreag`, iar u[a de la intrare eral`cuit`.

    |n`untru, holul era mochetat \n bleu, iarpere]ii aveau lambriuri str`lucitoare. Camerelefuseser` renovate, dar p`strau amprenta stiluluicolonial. Tapetele erau \n culori pastelate, iarbuc`t`ria modern` mai p`stra dulapurile masivedin trecut, dar avea pe jos linoleum ce imitac`r`mizile ro[ii de odinioar`.

    Dormitoarele de la etaj erau luminoase [imari, avnd tavanele recent zugr`vite \n alb.

    Intrnd \n buc`t`rie, Stacey avu o tres`rire [i

    88

  • f`cu un pas \napoi. Alex o lu` de mn`, zicnd: Cteva modific`ri o vor transforma \ntr-o

    buc`t`rie modern`. |n primul rnd, soba vechede culoare verde trebuie \nlocuit`. Dac` l`rgimfereastra, va fi mai mult` lumin`. Bine\n]eles c`avem nevoie de alte dulapuri.

    {i de un frigider, ad`ug` fata. Unde \lpunem?

    Aici, zise Lines, deschiznd u[a de la undulap mare. Vom scoate aceast` vechitur` f`cndloc frigiderului. Trebuie s` amenaj`m o alt`c`mar`. Este loc sub casa sc`rilor? \l \ntreb`Lines pe agent.

    Desigur. Acolo se afl` un dulap, \ns` dac`dori]i, restauratorii vor \n`l]a un zid [i vor punecteva rafturi.

    Ajungnd \n hol, domnul Towers le ar`tadulapul ce trebuia desfiin]at.

    Aten]ie la trepte, \i preveni el cnd seapropiar` de scar`. Unele trebuie \nlocuite.Fire[te c` totul va fi transformat, cu condi]ia s`cump`ra]i casa.

    89

  • Capitolul 8

    Vara veni pe nesim]ite, iar comercian]ii sepreg`teau deja pentru vnz`rile din preajmaCr`ciunului. Fergus [i Alex erau prin[i cu exa-menele de la sfr[itul celui de-al treilea trim-iestru. |n plus, Lines era preocupat de noua saachizi]ie, a[teptnd s` se mute \n casa \n careechipa de restauratori f`cea ultimele retu[uri.

    Stacey trecuse de dou` ori pe acolo, fixnd pehrtie unele am`nunte recente: muncitoriizugr`viser` fa]ada [i fata f`cu schi]ele \n culoareacl`dirii.

    |ntr-o duminic`, Fergus veni \nso]it de fata pecare sora lui o cunoscuse \n excursii. Numele eiera Tricia Newman [i doamna Coleman o\ntmpin` cu c`ldur`. Fergus nu obi[nuia s`prezinte familiei sale fetele cu care vorbea [i

    90

  • mama lui se purt` cu mult tact, f`cnd-o peTricia s` se simt` bine \n vizit`.

    |nainte de a se duce la culcare, Fergus os`rut` pe Stacey [i-i mul]umi mamei sale,\mbr`]i[nd-o:

    A]i fost minunate.Fata \i f`cu cu ochiul doamnei Coleman, dar

    se feri s` fac` vreo remarc`, a[teptnd ca frateleei s` se hot`rasc` s` le comunice inten]iile deviitor.

    Smb`ta urm`toare, Stacey g`si prilejul s` steade vorb` cu Tricia pe cnd se odihneau \ntr-opoieni]`. Alex nu participase la drume]ie, fiindre]inut de lucr`rile \n gr`dina casei sale. Dup`plecarea constructorilor putea s` fac`schimb`rile care se impuneau pentru ca planteles` arate a[a cum \[i imaginase.

    La \ntoarcere, Stacey constat` c` mama ei eraplecat`.

    Cred c` s-a dus s`-l ajute pe Alex, ziseFergus.

    Stacey \l vedea pe Graene o dat` sau de dou`ori pe s`pt`mn`. Prietenul s`u nu mai erasup`rat c` ea \[i petrece smbetele f`cnd excur-sii [i redevenise vesel [i tandru.

    Pentru a-i c[tiga bun`voin]a tn`ra se gndi

    91

  • c` este bine s`-[i petreac` o duminic` pe malulm`rii, \n compania lui. Graene iubea marea [i-ipl`cea s` se plimbe pe ]`rmul accidentat al gol-fului din apropierea ora[ului.

    Fergus [i Tricia fur` \ncnta]i s` li se al`ture[i grupul de tineri se \ndrept` spre Piha, olocalitate apropiat` de Auckland, renumit` pen-tru plaja stncoas`. Cteva b`rci erau ancoratela ]`rm, iar amatorii de senza]ii tari \nfruntauvalurile ]inndu-[i echilibrul fragil pe micilescnduri lucioase cu ajutorul velei de surf.|not`torii nu \ndr`zneau s` dep`[easc` gea-mandurile, fiindc` membrii echipei de salvaresupravegheau cu aten]ie zona rezervat` sc`lda-tului.

    Stacey intr` \n ap` [i \ncepu s` \noate cu agili-tate, urmat` de fratele ei care era un sportivremarcabil.

    Tricia [i Graene r`m`seser` lng` ]`rm, fiindimpresiona]i de furia valurilor.

    Ce bine este s` \no]i! exclam` Stacey, ie[indpe mal.

    |]i place s` \nfrun]i for]ele naturii, remarc`Graene \ntins pe prosop. Eu prefer lini[tea dintr-opiscin`.

    E[ti prea precaut.

    92

  • M` simt \n siguran]` \n bazin [i nu suntnevoit s` m` cur`] de nisip.

    Nisipul nu este murdar, protest` Stacey. Da, dar este nepl`cut s`-mi \ndep`rtez

    nisipul de pe picioare. Nu ai p`l`rie de soare? Nu sunt obi[nuit` s`-mi strng p`rul. |mi st`

    mai bine cu codi]e.Graene cl`tin` din cap. |mi placi oricum, indiferent de coafur`.Fata \[i usca p`rul cu un prosop [i surse

    auzind complimentul.Fergus [i Tricia se apropiar` de ei, ]inndu-se

    de mn`. Fergus se gr`bi s`-i ofere prietenei saleun prosop [i a