Mama si fiul: la un pas de abandonLa numai 8 ani, G.V. Risca sa ajung printre copii care, dei au prini in viaa, sunt crescui si educai in instituiile de tip internat. ns odata ajuns sa practice centrul " Convorbitorul" sa schimbat cu adevrat situaia lui. Aici a beneficiat de susinere psihologica si morala din partea tuturor specialitilor din centru. D-mna Leahu Nadejda ia oferit consiliere psihologica atit lui cit si familiei, adica mama. Mama, M.V. avea 18 ani neimpliniti cind la adus pe lume G. Peste nici doi ani a ramas sa ngrijeasc de singura copilul, pentru ca soul a prsit-o, fr sa se mai intereseze de soarta lor. Mama sa mutat cu fiul din sat la Chisinau, dar aici greutile au crescut si mai mult. S-au permis sa nchirieze o camera modesta, fr comoditi, in casa unor alcoolici, unde domnea mizeria. M. nu avea loc de munca stabil, deaceea pleca la munca pentru citeva zile in afara oraului, lucra nopile si ncerca sa caute servicii pentru a putea sa adune bani pentru ntreinere. In lipsa mamei, copilul rmnea in grija fratelui mamei, dar acesta fcea abuz de alcool si deseori lipsea de acasa. Bieelul rmnea singur, fr supraveghere, doar cu proprietarii locuinei, care permanent erau in beii. G. avea probleme si la scoala- fusese transferat dintr-o instituie in alta si nu reuea sa se integreze in noul colectiv, refuznd, sa mai mearg la scoala. Nevoile, probleme si lipsurile din familie i-au spus cuvntul: M. a devenit nervoasa, instabila din punct de vedere emotionL, ba era depresiva, impulsiva, ba isterica, starea ei influennd negativ asupra copilului care si asa se simntea neglijat si se nchisese in sine.

Intervenia Acesta familie este un caz special, deoarece nu numai copilul, ci si mama necesita asistenta psiho-sociala substaniala. De la inceput sa lucrat cu copilul , ns ca organismul acestei familii sa se restabileasc era necesar activitatea paralela cu ambii. Succesul cazului a costat inclusiv in ceea ca M. Ia fost acordat asistenta social nu doar ca unei mame, ci, nainte de toate, ca unei persoane cu probleme de natura psihologica. A fost ajutata sai recapete echilibrul, respectul de sine, ncrederea de sine, ncrederea in fora ei de a schimba lucrurile spre bine.

Specialistul a mers la scoala, a efectuat sociometria clasei, pentru s stabili din ce cauza copilul nu se poate adapta, este izolat si ignorat de colegi, nu gsete limbaj comun cu ei, intra in conflicte. In urma mai multor discuii cu nvtoarea lui G. Psihologul ia facut un ir de recomandri care sa ajute la integrarea lui in colectiv.

Totodata sa lucrat mult cu copilul pentru reabilitarea lui psihologica. G. a fost inclus in programul de restilizare, participnd la activitile din cadrul centrului, precum si la toate activitile realizate in centru, participnd la toate manifestrile cu tematici problema. Treptat, prin psihoterapia de grup, jocuri si alte metode, copilul a fost ajutat sa depeasc barierele de comunicare, sa capete ncredere in forele proprii, sa se mprieteneasc cu ali copii, sa se adapteze la situaii noi.

STUDIU DE CAZI Date personale1. Nume si prenume : A. A.2. Locul si data nasterii : Chisinau, stra. Mircea cel Batrin 33/2, ap. 47; 24.04.20044. Clasa : a IV-aII Date familiale1. Ocupatia si locul de munca al parintilor. Tata : fara ocupatie Mama : casnica2. Structura si componenta familiei . Familia acestui copil se compune din bunica din partea mamei si alti 8 frati3. Tipul familiei . Parintii nu sunt casatoriti, nu au educatie sunt analfabeti. Familia traieste la limita saraciei.

Problematica existenta :A.are 10 ani si este elev in clasa a IVa . Din cei 9 copii ai familiei doar A. si S. ( fratele din clasa a V a) mai frecventeaza scoala, ceilalti frati au abandonat-o, fie din motive de nepromovare a anului scolar ( 3 ani consecutiv repetenti ), fie din cauza absentelor nenumarate.Problemele financiare ale familiei si-au spus cuvantul de asemenea, mai ales ca tatal munceste doar cand doreste si crede ca fiecare om trebuie sa aiba grija doar de el insusi.A te descurca in viata de mic inseamna sa fii calit si pregatit pentru viitor- dupa parerea acestuia.Nici A. nu a beneficiat de prea multa atentie din partea mamei sau a tatalui, deseori fiind cu hainele dezordonate si murdare, fara pachetel cu mancare, fara caiete sau alte rechizite, doar cu manualele primite de la scoala si un ghiozdan vechi, imprumutat cine stie de unde. Este uneori agitat in clasa, aparent fara un motiv serios, vrea sa iasa afara pentru a se linisti , vorbeste urat doar cu colegii, in rest are relatii bune de colaborare cu cei din clasele mai mari, de a caror protectie se bucura, precum si de a fratilor,care sunt gata sa intervina in afara scolii pentru a rezolva situatiile.Absenteaza si de fiecare data motivul este nu am putut sa vin, cand se termina orele paraseste ultimul clasa si isi strange cu grija putinele lucruri de pe banca, ba chiar sterge tabla ramasa scrisa in graba elevului de serviciu pe clasa.Rezultatele sale la invatatura sunt slabe si foarte slabe, nefrecventarea gradinitei spunandu-si cuvantul.

Plan de interventieLipsa afectivitatii, inca din copilarie, poate determina tulburari afective, concretizate in comportamente deviante.Parintii nu valorizeaza scoala. Trebuie lucrat pe marginea ideii de familie, responsabilitatea membrilor, dragostea neconditionata a parintilor. Lipsa de sustinere a copilului aflat in dezvoltare atat intelectuala cat si psihica , poate avea consecinte nefaste asupra intregii personalitati.El a venit in clasa I cu un mare handicap fata de ceilalti.( nu cunostea nici culorile, pe cand unii colegii puteau citi).Lipsa de comunicare l-a facut sa isi aleaga singur modele nepotrivite sau sa apeleze la numeroase tertipuri pentru a iesi din situatii diverse ( mintea sau reactiona violent cand era intrebat de o anume situatie ).

Consilierea familieiDiscutiile cu parintii au avut drept scop inducerea de modificari in ceea ce priveste relationarea.Au invatat ca daca sunt alaturi de A. el poate sa fie o mandrie pentru ei, poate sa-si depaseasca statutul actual.Abandonarea cursurilor ducea la pierderea alocatiei de stat, prin urmare nu isi doreau acest lucru, ca in cazul fratilor mai mari.Ba chiar mai mult, prin mentinerea in scoala beneficiau de bursa sociala si ajutor.de rechizite.La anumite concursuri de indemanare copilul a castigat si unele recompense.Familia toata a beneficiat de ajutoare in sarbatorile religioase(Paste/Craciun) si astfel au vazut ca scoala e alaturi de ei.S-a urmarit imbunatatirea relatiilor parinte-copii, folosirea intaririlor verbale (aprobare/dezaprobare),recurgerea la intariri consistente, stabilirea impreuna a unor reguli ale familiei, formularea cerintelor intr-un mod eficient.Concluzii :- familia trebuie permanent atrasa catre scoala si motivata in sustinerea ulterioara a baiatului, mama ar putea sa se ocupe de vestimentatie si pachetel cu mancare, fratii sa-l ajute la teme , acolo unde se pricep, iar tatal sa lucreze pentru binele tuturor;- comportamentele deviante ale baiatului vin din sfera tulburarilor emotionale, lipsa afectivitatii si a comunicarii cu familia au dus la atitudini nedorite, el aflandu-se permanent in cautarea unui suport afectiv; problemele de natura afectiva au condus si la o scadere in plan cognitiv,la o lipsa a motivatiei pentru invatare;- nu trebuie sanctionat elevul ci numai comportamentele deviante, iar pedeapsa trebuie sa subscrie procesului de disciplinare, contribuind astfel la dezvoltarea abilitatilor de control si autoreglaj comportamental;- se impune castigarea elevului prin realizarea unei legaturi apropiate, importanta in procesul de transformare, in atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus;- asteptarile trebuie formulate clar, pe intelesul copilului .