anul ii • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • se distribuie ... 12.pdfanul ii • nr. 3 (12) •...

8
Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu, Maia, Brazii, Adîncata Daniel Teodorescu (continuare în pag. 4) Postelnicu Interviu „Jurnalul de joi” pe net! Iordache Constantin, nea Costicã aºa cum îl ºtim toþi, activeazã de 38 de ani în lucratul pãmântului. A condus ani buni secþia de mecanizare din Maia ºi nu s-a oprit nici când am trecut la aºa numita lume liberã. Dar lucratul pãmântului nu prea ºtie de sisteme politice. Agricultura are regulile ei, stabilite de oamenii care se pricep ºi de experienþã. Nea Costicã a vãzut multe. A fost martor la dezvoltarea tehnologiilor în agriculturã, la apariþia a tot felul de îngrãºãminte ºi utilaje. Este în acelaºi timp un pionier dar ºi un profesionist al mecanizãrii. Eu l- am cunoscut în urmã cu 25 de ani ºi trebuie sã spun cã impresiile mele nu s-au schimbat nici un moment. Nea Costicã a rãmas în acelaºi tipar al seriozitãþii maxime, al datoriei ºi al respectului faþã de pãmânt ºi oamenii care îl lucreazã. L-am gãsit în micul sãu birou dintr-o magazine a fostului CAP Maia. În jur erau câteva tractoare ºi o micã grãdinã cu câteva animale de care are grijã. ªi asta pentru cã “aici”, în mijlocul pãmântului, este o altã casã a lui. Acum e bulibãºealã cu guvernul ãsta, dar agricultura ºi þara nu stau dupã ei ! Reporter: De câtã vreme lucrezi în meseria asta? Iordache Constantin: Din 1971 am intrat pe funcþii ºi de atunci neîntrerupt pânã astãzi. Asociaþia a avut la început statutul de asociaþie familialã ºi mai apoi de societate comercialã. Ea se numeºte S.C. Ghepy Grup.S.R.L. ºi lucreazã 320 de hectare de pãmânt. 200 sunt în arendã ºi 120 prin prestãri servicii. R: ªtiu cã utilajele sunt esenþiale în calitatea lucrãrilor. Ai reuºit sã cumperi maºini noi ºi cât te-a ajutat statul în aceastã privinþã? I. C. : Pãi, am luat un tractor de 210 cai , o combinã Class, utilaje care m-au ajutat mult, apoi combina de recoltat cu echipament pentru floarea soarelui ºi de grâu. N-am avut nici-o facilitate din partea statului, aºa cã nu le-am putut lua noi, le-am luat la mâna a doua, dar foarte bune. Se tot vorbeºte de o vizitã a Preºedintelui României în comuna Brazii ºi poate Maia. În urmã cu aproape un an, am trimis domnului Traian Bãsescu memoriul pe care îl reproduc mai jos ºi care încerca sã mai salveze ceva din memoria noastrã. În Maia se þin simpozioane de istorie a României chiar în curtea lui Barbu Catargiu, la nici 20 de metri de trupul lui. Gospodarii dau cu pensulele de var pe acolo unde e gunoiul nostru ce nu trebuie vãzut de preºedinte. ªcolarii învaþã tot felul de formule ºi definiþii ( am zis ºi eu, nu o luaþi ca atare!) ºi nu mai le rãmâne timp sã se bucure de cadoul pe care istoria l-a fãcut localitãþii lor. Viaþa merge înainte. ªi totuºi…. Vine Bãsescu!!! Domnule Preºedinte, în parcul de care v-am vorbit se taie în continuare ca-n codru, cã doar de asta e pãdure; nu? Sigur cã aveþi atâtea probleme încât mã tem cã vã enervez cu o biatã pãdure, cu Barbu Catargiu ºi cu istoria. Eu însã, având idei puþine dar fixe, transcriu aici textul strigãtului pe care vi l-am adresat. ªtiu cã aþi trimis dosarul la Ministerul de in- terne. La rândul lor, aceºtia l-au trimis la primãria Adâncata, unde probabil e folosit la aprinsul focului. Cred cã dacã tot veniþi, nu ar strica sã treceþi ºi pe la mica bisericuþã ce pãstreazã de atâta vreme trupul primului Prim Ministru al României. În România zilelor noastre, mâine-poimâine, un primar zelos îl poate prinde într-un titlu de proprietate ºi dus va fi! Iatã textul: „Domnule Preºedinte Traian Bãsescu Îndrãznesc sã mã adresez dumneavoastrã cu o problemã ce nu ar fi trebuit sã ajungã pânã aici. Fac acest lucru pentru cã nu ºtiu unde sã mai strig,ce uºã sã mai deschid, cui sã mai explic! Vã rog sã mã scuzaþi cã vã ocup timpul cu astfel de lucruri. De vinã e numai o anume stare de disperare. Salvaþi parcul lui Barbu Catargiu!! Daniel Elias (continuare în pag. 5) Prin amabilitatea domnului Florin Floreanu, Jurnalul de joi poate fi citit ºi de pe situl www .guraialomitei.com, unde veþi gãsi un link spre varianta pdf de pe net. Vã reamintim cã Jurnalul de joi poate fi accesat ºi de la adresa www.ziarulialomita.ro. Folclor (mai vechi sau mai nou) din Fierbinþi (pag. 2) Schimbãri în învãþãmânt (pag. 5) O propunere pentru „Sala de gimnasticã“ (pag. 6) Profilul unui elev de nota 10 (pag. 6) Programul flexibil de muncã (pag. 6) Combaterea insomniilor (pag. 6) Ziua îndrãgostiþilor - varianta de import (pag. 7) Din sumar:

Upload: others

Post on 01-Nov-2019

12 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie ... 12.pdfAnul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu,

Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu, Maia, Brazii, Adîncata

Daniel Teodorescu(continuare în pag. 4)

Postelnicu

Interviu

„Jurnalul de joi”pe net!

Iordache Constantin, nea Costicã aºa cum îl ºtimtoþi, activeazã de 38 de ani în lucratul pãmântului. Acondus ani buni secþia de mecanizare din Maia ºi nus-a oprit nici când am trecut la aºa numita lume liberã.Dar lucratul pãmântului nu prea ºtie de sisteme politice.Agricultura are regulile ei, stabilite de oamenii care sepricep ºi de experienþã.

Nea Costicã a vãzut multe. A fost martor ladezvoltarea tehnologiilor în agriculturã, la apariþia atot felul de îngrãºãminte ºi utilaje. Este în acelaºi timpun pionier dar ºi un profesionist al mecanizãrii. Eu l-am cunoscut în urmã cu 25 de ani ºi trebuie sã spuncã impresiile mele nu s-au schimbat nici un moment.Nea Costicã a rãmas în acelaºi tipar al seriozitãþiimaxime, al datoriei ºi al respectului faþã de pãmânt ºioamenii care îl lucreazã.

L-am gãsit în micul sãu birou dintr-o magazine afostului CAP Maia. În jur erau câteva tractoare ºi omicã grãdinã cu câteva animale de care are grijã. ªiasta pentru cã “aici”, în mijlocul pãmântului, este oaltã casã a lui.

“Acum e bulibãºealã cuguvernul ãsta, daragricultura ºi þara nustau dupã ei ! ”

Reporter: De câtã vreme lucrezi în meseria asta?Iordache Constantin: Din 1971 am intrat pe

funcþii ºi de atunci neîntrerupt pânã astãzi. Asociaþia aavut la început statutul de asociaþie familialã ºi maiapoi de societate comercialã. Ea se numeºte S.C.Ghepy Grup.S.R.L. ºi lucreazã 320 de hectare depãmânt. 200 sunt în arendã ºi 120 prin prestãri servicii.

R: ªtiu cã utilajele sunt esenþiale în calitatealucrãrilor. Ai reuºit sã cumperi maºini noi ºi câtte-a ajutat statul în aceastã privinþã?

I. C. : Pãi, am luat un tractor de 210 cai , ocombinã Class, utilaje care m-au ajutat mult, apoicombina de recoltat cu echipament pentru floareasoarelui ºi de grâu. N-am avut nici-o facilitate dinpartea statului, aºa cã nu le-am putut lua noi, le-amluat la mâna a doua, dar foarte bune.

Se tot vorbeºte de o vizitã a Preºedintelui Românieiîn comuna Brazii ºi poate Maia. În urmã cu aproapeun an, am trimis domnului Traian Bãsescu memoriulpe care îl reproduc mai jos ºi care încerca sã maisalveze ceva din memoria noastrã. În Maia se þinsimpozioane de istorie a României chiar în curtea luiBarbu Catargiu, la nici 20 de metri de trupul lui.Gospodarii dau cu pensulele de var pe acolo unde egunoiul nostru ce nu trebuie vãzut de preºedinte.ªcolarii învaþã tot felul de formule ºi definiþii ( am zis ºieu, nu o luaþi ca atare!) ºi nu mai le rãmâne timp sã sebucure de cadoul pe care istoria l-a fãcut localitãþiilor. Viaþa merge înainte. ªi totuºi….

Vine Bãsescu!!!Domnule Preºedinte, în parcul de care v-am vorbit

se taie în continuare ca-n codru, cã doar de asta epãdure; nu? Sigur cã aveþi atâtea probleme încât mãtem cã vã enervez cu o biatã pãdure, cu BarbuCatargiu ºi cu istoria. Eu însã, având idei puþine darfixe, transcriu aici textul strigãtului pe care vi l-amadresat. ªtiu cã aþi trimis dosarul la Ministerul de in-terne. La rândul lor, aceºtia l-au trimis la primãriaAdâncata, unde probabil e folosit la aprinsul focului.

Cred cã dacã tot veniþi, nu ar strica sã treceþi ºi pela mica bisericuþã ce pãstreazã de atâta vreme trupulprimului Prim Ministru al României. În Româniazilelor noastre, mâine-poimâine, un primar zelos îlpoate prinde într-un titlu de proprietate ºi dus va fi!

Iatã textul:

„Domnule Preºedinte Traian BãsescuÎndrãznesc sã mã adresez dumneavoastrã cu

o problemã ce nu ar fi trebuit sã ajungã pânãaici. Fac acest lucru pentru cã nu ºtiu unde sãmai strig,ce uºã sã mai deschid, cui sã mai explic!Vã rog sã mã scuzaþi cã vã ocup timpul cu astfelde lucruri. De vinã e numai o anume stare dedisperare.

Salvaþi parcul lui Barbu Catargiu!!

Daniel Elias(continuare în pag. 5)

Prin amabilitatea domnuluiFlorin Floreanu, Jurnalul dejoi poate fi citit ºi de pe situlwww.guraialomitei.com,unde veþi gãsi un link sprevarianta pdf de pe net.

Vã reamintim cã Jurnalulde joi poate fi accesat ºi de laadresawww.ziarulialomita.ro.

Folclor (mai vechi sau mai nou) din Fierbinþi (pag. 2)

Schimbãri în învãþãmânt (pag. 5)

O propunere pentru „Sala de gimnasticã“ (pag. 6)

Profilul unui elev de nota 10 (pag. 6)

Programul flexibil de muncã (pag. 6)

Combaterea insomniilor (pag. 6)

Ziua îndrãgostiþilor - varianta de import (pag. 7)

Din sumar:

Page 2: Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie ... 12.pdfAnul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu,

12 februarie 2009

2

Culegeri de folclor din Fierbinþi s-au fãcut mai multsau mai puþin sporadic, chiar dacã începuturile suntlegate de numele lui G. Dem. Teodorescu, aºa cumam arãtat într-o însemnare apãrutã anul trecut înaceastã publicaþie. Monografiile învãþãtorilor Stan T.Alexandru ºi Negulescu Elena, alcãtuite, în primajumãtate a secolului al XX-lea, ca lucrãri pentruobþinerea gradului I în învãþãmânt, conþin informaþiigenerale, ca ºi studiul mai recent al profesoruluiFlorian Popescu, la care ne-am referit adesea înintervenþiile noastre. Cercetarea lui Marin Marian,grãbitã, a avut în obiectiv doar „Colindul curþilor”,având mai degrabã aspectul unei prospectãri decâtal unei culegeri propriu-zise. Nu este exclus ca însertarele vreunui localnic sau ale vreunui trecãtor prinurbea noastrã sã zacã filele îngãlbenite ale unei colecþiide folclor (literaturã, muzicã popularã) din Fierbinþi,care aºteaptã sã fie descoperitã ºi scoasã la luminã.

Aºa cum sunt cele ºase texte gãsite de mine înarhiva profesorului Mihai Pop (n. 1907 d. 2000) dela Universitatea din Bucureºti, culese de Leon Toader,de la un singur „informator” (acesta este termenulºtiinþific folosit când ne referim la „subiecþii” cercetãrii,la cei de la care culegem informaþii cu privire la culturapopularã, la folclor ºi literaturã oralã), Zuluf ªtefan,din Fierbinþii de Jos, Snagov, de 24 de ani la dataculegerii, care trebuie sã fi fost cândva în anii 1958-59. Leon Toader a fost student la Facultatea deFilologie de la Universitatea din Bucureºti în anii 1958-1963, a fãcut cursul de Folclor cu profesorul MihaiPop în anul I (1958-59). Profesorul obiºnuia sã lecearã studenþilor din anul I sã aducã, la examen,mostre din folclorul local, cei mai mulþi dintre studenþiide la Filologie din acei ani fiind de provenienþã ruralã.Faptul cã Leon Toader, originar din Gemenea,Dâmboviþa, culege folclor din Fierbinþi are o explicaþiesimplã, la îndemâna celui care cunoaºte dateleproblemei: el era prieten bun cu Alexandru Dobre(Sãndel), fost director al Cãminului Cultural dinlocalitate, acum (adicã atunci, în 1958-59) student înacelaºi an cu Toader. Rãmâne sã aflãm cine este Zulufªtefan, cel de la care studenþii filologi au culescântecele însemnate de Leon Toader ºi prezentateca mostre de folclor local, la examenul din vara anului1959; ne poate fi de ajutor în aceastã operaþie RomuIoneºti, din Fierbinþii de Jos ºi el, ºi cam de aceeaºivârstã cu „domnii studenþi” veniþi în cercetare laSãndel acasã.

Fãrã sã respecte normele unei culegeri ºtiinþificede fapt, nici nu li se cerea, explicit, aºa cevatranscrierea textelor este fãcutã cu destulã grijã faþãde „autenticitate”, un concept în dezbatere ºi în

Folclor (mai vechi sau mai nou)din Fierbinþi

actualitate la vremea respectivã. Sunt notate repetiþiilecu funcþie de refren, dar ºi repetiþiile care advin, închip curent în cântecul popular, unele particularitãþiale graiului local („picere” pentru „picioare”, de ex.).

Sunt douã cântece de dragoste, de largã circulaþie,aflate ºi în repertoriul cântãreþilor de muzicã popularãai timpului: „Foaie verde matostat,/Mândro, - azinoapte te-am visat/Cã dormeam cu tine-n pat./ M-am sculat ºi-am pipãit/ªi nimica n-am gãsit,/Numaidorul inimii/Refren scrie culegãtorul, de fapt versulse repetã)/Scris pe dosul perinii,/Cu panasprincenelor,/Cu cerneala genelor” ºi „Busuioc, floarecãtatã,/Hai, mândruþo, de-mi aratã/Unde ne iubeamodatã./Mândro, poteceaua ta/A crescut iarba pe ea,/A crescut ºi s-a uscat/De când badea a plecat./-Badeo, cine þi-a dat sfat/ De-ai iubit ºi m-ai lãsat?/-Sfat mi-a dat frunza de prun/Sã iubesc ºi sã nu spun;/Sfat mi-a dat frunza de fag/Sã iubesc pe cin mi-e drag;/Sfat mi-a dat frunza de nuc/Sã iubesc ºi sã mã duc”.

Un al treilea, mai lung, cuprinde cel puþin douãmotive lirice primul despre regretul tânãrului cãmândra s-a mãritat „ªi-a prins milã de bãrbat/ªi pemine m-a uitat”, al doilea conþinând rugãminteaîndrãgostitului cãtre pãdure, sã-i ofere adãpost(„Pãdure, neichii, pãdure/Netãiatã de secure,/Decincizeci de ani de zile,/Lasã-mã sã intru-n tine/Cumândruþa lângã mine…”) ºi refuzul codrului, motivat„ecologic”: „Eu, puiule, te-aº lãsa,/Dar þi-e mândratinerea/ªi faci pãcate cu ea,/De se usucã iarba,/N-are cucu ce mânca/ Cucu ºi cu mierliþa/ªi-ncepe ablestema”.

Mai interesante, cu valoare de document social,sunt celelalte cântece. Primul e un cântec de cãtãniesau, mai exact, de rãzboi sã nu uitãm cã Cel de-alDoilea Rãzboi Mondial se încheiase cu doar 15 ani înurmã ºi ecourile lui erau încã vii ºi puternice în minteaoamenilor: „Sã vii, mamã, sã mã caþi,/ Între MunþiiCaucaz/Refren, de fapt, probabil, versurile se repetau,cf. ºi mai sus)/Sã pui, mamã, busuioc/ªi de-o creºtedrept în sus/Sã ºtii, mamã, cã m-am dus/ªi de-o creºteaplecat/ªi sã ºtii cã am scãpat (? lecþiune incertã)”.Al doilea e un cântec relatator, inspirat tot din realitãþileCelui de-al Doilea Rãzboi Mondial bombardamenteleAliaþilor, asupra Bucureºtilor, în 1944:

„Foaie verde trei migdale,/Avioane-americane/N-a venit sã dea bomboane/ ªi-a venit sã ne omoare./ªi-avioanele engleze/A venit sã bombardeze./Când abombardat Triajul/Fug boierii cu bagajul;/(Când) abombardat Colentina/ Fug boierii cu maºina;/Când abombardat Malaxa/Fug boierii, lasã casa”. O rãsfoirea ziarelor vremii ne-ar lãmuri în legãturã cu cele treipuncte de pe harta Capitalei care au avut de suferit înurma intervenþiei aviaþiei Aliate ºi at confirma valoareade document istoric, acum, a versurilor citate.

Cel de-al treilea aparþine liricii de revoltã socialã,e s-ar putea zice un cântec de ocnã, despre jaleacelui închis pe nedrept, imaginea „ridicãrii” (acestaera termenul folosit în epocã pentru „arestare”) are oforþã evocatoare extraordinarã: „Foaie verdeavrãmeasã,/Într-o joi de dimineaþã/Mi-a intratspurcaþii-n casã/Tocmai când eram la masã,/Cu copiiºi cu nevastã./M-a luat ºi m-a legat,/M-a bãtut, m-ajudecat./ªapte ani m-a condamnat/…/N închisoarecu capace/(Numai tâlharii o face)”. Motivul „temniþacu capace” circula intens în anii 60, difuzat de cântãreþii

de muzicã lãutãreascã sau de mahala ai vremii. La fel,„arestarea”, „ridicatul” de acasã este, neîndoielnic, unmotiv de largã circulaþie, dar el trebuie sã se fireactualizat în condiþiile teroarei din anii 50-60, dinperioada colectivizãrii, a Canalului etc. Întemniþatulface apel la mamã sã-l scape din închisoare. Esteevocatã întâi condiþia condamnatului: „Nu vrei, mamã,sã mã vezi,/Haine verzi ºi învãrgate/ªi cu mâinilelegate,/Haine verzi ºi-n picãþele/ªi cu lanþuri la picere”,apoi i se dau sfaturi: „Vinde, mamã, ce-i avea/ªi mãscapã de belea;/ Vinde, mamã, pe Bãlana/ªi mã scapãde Doftana,/Cã Doftana este grea,/ Trece apa pe subea./Vinde rochia de criton,/Scapã-mã de-aici cã mor,/Cã aici, mãi frãþioare,/Nu e apã, nici mâncare,/Numaidrum de transportare”. Închisoarea de la Doftana, jud.Prahova, afectatã grav de cutremurul din 1940, adevenit, în timpul „dictaturii proletariatului”, simbol alrezistenþei comuniste, din anii ilegalitãþii ºi prigoaneiburghezo-moºiereºti etc. Doftana a devenit un toposal literaturii proletcultiste; cititorii mai în vârstã îºi aduc,desigur, aminte cântecul: „Priveam din Doftana pringratii de fier/Departe, în zare, un petic de cer …”.Dar aici, adicã în cântecul cules de la Zuluf ªtefan,Doftana este doar un substitut al ideii de închisoarecu condiþii de detenþie grele. Cred cã cu aceeaºisemnificaþie apare ºi într-un cântec din Dobrogea,cules prin anii 1950-1955: „Fire-ai a naibii de dubã/Ce mã duci aºa pe fugã?/Mã duci ºi mã ocoleºti,/LaDoftana mã opreºti…”. În fine, ca un amãnunt, onotaþie de folclorist mereu „pe teren”; eram într-unautobuz, în Bucureºti; un bãrbat între douã vârsteperora în marginea ideii de rãsplatã, pocãinþã,Judecata de Apoi, evocându-l, nu ºtiu prin ce voluteale gândirii, pe Ceauºescu, cel care a stat la Doftana,unde sunt „gratii de fier/trece apa pe sub el” (reproduc,evident, din memorie, cã n-am avut posibilitatea sãînregistrez sau mãcar sã scriu, pe loc, cele auzite).

Cât priveºte „rochia de criton”, avem din nou unexemplu de „memorie” a textului folcloric; este vorba,de fapt, de „creton”, „pânzã foarte trainicã a cãrei bãtãturãe de cânepã ºi urzeala de in”, cum aflãm din Dicþionaruluniversal al limbii române de Lazãr ªãineanu.Rugãmintea-sfat adresatã mamei, de a-ºi vinde bunurilepentru a-l elibera pe captiv face parte din „stocul” demotive lirice frecvent întâlnite în acest tip de cântece:„Vinde, maicã, ce-i avea,/Vinde, maicã, testemelul,/Deplãteºte bãrbierul/Ca sã-mi taie periºorul;/Periºorulondulat/Ce pe frunte mi-e lãsat…/Vinde, maicã, ºi moºie/De mã scapã de urgie;/Vinde, maicã, pe bãlani/De mãscapã de duºmani!” Textul, din Oltenia, a apãrut în revista„ªezãtoarea”, în 1914, ºi a fost reprodus, cu comentariiproprii, de Marian Munteanu în Folclorul detenþiei,Editura Valahia, 2007, p. 77.

Fãrã sã fie o cercetare de teren propriu-zisã,cântecele consemnate de Leon Toader în Fierbinþi-Snagov (adicã raionul Snagov, regiunea Bucureºti, înconformitate cu împãrþirea administrativ-teritorialã aRepublicii Populare Române de atunci) sunt niºtedocumente etno-folclorice de mare însemnãtate pentrurecompunerea unor realitãþi de acum o jumãtate desecol ºi pentru conturarea profilului spiritual alcomunitãþii noastre. Prof. univ. dr.

Nicolae CONSTANTINESCU

Page 3: Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie ... 12.pdfAnul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu,

12 februarie 2009

3

FIERBINÞENI DE ALTÃDATÃ

Marian ªTEFAN

Nãscut la 27 septembrie1939 la Grecii de Jos, comunaFierbinþi, judeþul Ialomiþa.Studii liceale la Fierbinþi (primapromoþie a liceului dinlocalitate), absolvent alFacultãþii de istorie aUniversitãþii din Bucureºti(1963). Muzeograf (1963-1967), redactor la revistaMagazin istoric din 1967.

Rafael

Zodii ciudateDoamne ce mai zodieSoacrã-mea e „Scorpie”Iar eu „Peºte”get-begetLa proces sunt proxenet.

Aºa da dirijorPlãcutã viaþã e la corCã socrã-miu e dirijor,Acasã e cumplit de greaCã dirijeazã soacrã-mea.

Prenumele soacreiCã moare ultima SperanþaAuzi prin lume vrei nu vrei,Târziu i-am aflat importanþaDeci mor eu înaintea ei!

EpitafAici zace soacrã-meaDoamne „bunã” mai eraAfirmau asta ºi alþii„A fost bunã cu bãrbaþii”

Una contra treiÎn sfârºit draga s-a dusMi-a chemat-o Domnul Sfânt,S-o judece-acolo susC-a bãgat trei în pãmânt.

Soacra noastrãcea de toate zilele (3)

10. Cu Stalin la furat lemne

Într-o zi, asta se întâmpla prin toamna lui 1945,a venit cineva de la primãrie ºi i-a spus buniciisã se prezinte, sã-l ia acasã pe Breazu. Curios,am întrebat-o pe mama cine-i ãla Breazu? ªi eami-a zis cã-i un... cal!

Când începuse rãzboiul, Breazu ºi perechealui, Þiganu, fuseserã rechiziþionaþi pentru nevoilearmatei. Þiganu nu s-a mai întors, dar Breazuse spunea cã fãcuse tot rãzboiul, ºi în rãsãrit ºiîn apus, cãrând în spate mitraliera unei subunitãþide vânãtori de munte.

Tot cam atunci, nu mai þin bine minte cum seîntâmplase, unchiul meu Nicu (cei din familie-i spuneauÞiganu, iar noi nepoþii îi ziceam Nenica) adusese într-o zi o namilã de cal de te urcai cu scara pe el. Eraslab de-i numãrai coastele ºi avea o ranã mare puroindîn piept. Fusese abandonat de ruºi pe câmp. Permuº,veterinarul, i-a curãþat rana ºi ne-a spus cã Stalin (aºa îlbotezase Nenica) fusese cal de artilerie ºi cã rana dinpiept era o rosãturã de la ham, dar se va vindeca. Nenicas-a pus cu mâncarea pe el ºi Stalin se schimba vãzândcu ochii. Când îi înhãma la cãruþã, Stalin era un uriaº pelângã bietul Breazu. Nenica era însã mândru ºi zicea cãnimeni nu mai avea, ca el, doi eroi la cãruþã. Înprimãvarã, noroc cã se terminaserã arãturile, a venitcineva de la primãrie ºi ne-a spus cã trebuie sã-l dãmînapoi pe Stalin. ªi l-am dat, adicã ni l-au luat...

Mi-l amintesc bine pe Stalin. ªi iatã de ce.Nenica avea un prieten, Toma Frãþilã (Paizan). ªi

Paizan ãsta, mai mare ca Nenica, a venit într-o searãºi i-a spus sã se ducã la pãdurea Balamuceanca, sãaducã lemne... Ochise el un tufan mare uscat... M-auluat cu ei, în ciuda opoziþiei mamei.

Am ajuns la pãdure dupã ce se înserase bine. Cuo sãptãmânã în urmã cãzuse zãpada, dar acum eraîngheþatã tun. Eram cu sania, la care Nenica îlînhãmase numai pe Stalin, care avea caiele de ghiaþãºi nu aluneca. Cum am ajuns, Nenica i-a pus traistacu ovãz în cap ºi i-a desfãcut ºleaurile de la crucioi.Apoi, a scos dintr-un sac o puºcã ºi a legat-o cu opiedicã de suianul saniei, îndreptându-i þeava în sus:„Mã, cât tai eu cu Paizan tufanul, tu tragi din când încând câte un foc de armã; vezi cã ai gloanþe înmagazie... Faci aºa cum te-am învãþat eu !“ ºi mi-aarãtat încã o datã cum sã mânuiesc închizãtorul.

Eram înfãºurat bine într-o scurtã de blanã ºiascultam cum ronþãie Stalin grãunþele. La un momentdat mi-am adus aminte ºi-am apãsat pe trãgaci.Imediat s-a auzit o bubuiturã asurzitoare. Luat prinsurprindere, Stalin a sãrit în lãturi speriat ºi-a rupt-ola fugã. Dupã câþiva zeci de metri s-a oprit, fornãindneliniºtit. Am înlemnit de groazã ºi-am þipat la Nenica.A apãrut într-o clipã ºi mi-a spus sã stau la locul meu,

cã totu-i în regulã. ªi ca sã mã convingã ºi-a vârâtdouã degete în gurã ºi-a slobozit un fluierat prelung.La auzul fluieratului, Stalin a ciulit urechile, dupã care,la pas, s-a întors la sanie. „Nu pleacã el fãrã mine“, azis Nenica ºi luând el puºca a mai tras un foc. Câtevasecunde pe cer s-a curbat o dârã de luminã albastrã-verzuie... Gloanþele erau din cele trasoare. Am maitras ºi eu de câteva ori ºi de fiecare datã am urmãritdâra de luminã cum spinteca înaltul ºi se stingea apoisubit... De fiecare datã, altã culoare.

Spectacolul mã absorbise total, apoi m-a prins unfel de toropealã ºi cred cã am adormit de-a binelea.M-am trezit când Nenica s-a întors, l-a luat pe Stalinde cãpãstru ºi-a intrat cu el în pãdure. Dupã un timpºi-au fãcut apariþia. Stalin se opinteau, scoþînd fuioaregroase de aburi pe nãri, iar în urma lui se târa un trunchide grosimea unui om ºi lung de câþiva metri. Nenica avenit la mine ºi mi-a zis: „Dã-te jos...“ A luat sania deoiºte ºi a tras-o de-a lungul trunchiului. A rãsturnat-ope-o fãlcea, dupã care a legat o funie de loitra saniei,a trecut-o pe sub trunchi, iar capãtul liber al frânghieil-a aruncat peste trunchi în partea cealaltã a saniei,prinzându-l de ºleaurile lui Stalin. Paizan avea în mânão pârghie pe care a vârât-o cu un cap sub trunchi, iarcelãlalt ºi l-a proptit bine pe umãr. Nenica a îndemnatcalul, acesta s-a opintit ºi sania a revenit uºor pe ambelefãlcele, cu trunchi cu tot... Eram mut de uimire ºi mi-am zis în gând: „Al naibii mai e Nenica ãsta!“

Am urcat toþi trei cãlare pe trunchi, Nenica în faþã,mâna calul, eu la mijloc ºi Paizan în spate, þinându-mãbine sã nu cad. Þin minte ºi-acum cuvintele lui Paizan,când am ajuns acasã ºi, luându-mã în braþe, m-a datjos de pe „cal“: „Ei, da, acum ai intrat ºi tu în lume,mãi coinac...“

A doua zi, de vreme, Nenica ºi Paizan s-au aºezatcu joagãrul pe trunchiul ãla, l-au fãcut bucãþi ºi l-auspart pentru foc. Era în ajunul sãrbãtorilor de iarnã ºibunica putea sã stea liniºtitã o vreme. De la Crãciun ºipânã la Sfântul Vasile, în casa bunicii era un du-te-vino, nu se ridica masa. Mie însã îmi plãcea cel maimult când veneau lãutarii „cu vizita“. Treceau mai întâicei din satul nostru: Gheorghe ºi Marin Miricã, primulcânta la vioarã, al doilea la þambal. La început eraumai mulþi, dar se lãsaserã de meserie: Lionete, de pildã,pãrãsise basul ºi devenise vãcarul satului. Gheorgheºi Marin însã, trãiau din meseria asta: cântau nunþi,botezuri, hora satului ºi orice petrecere la care erausolicitaþi. Erau aproape românizaþi, îi trãda doarculoarea pielii. Amândoi ºtiau carte ºi Gheorgheprinsese gustul cititului. Circulau pe atunci niºte romanede aventuri în fascicole. Gheorghe citea toatã noapteaºi când treceam de la ºcoalã mã aºtepta ºi-mi puneafel de fel de întrebãri cu ce nu înþelesese el în timpullecturii. Mãgulit de atenþia pe care mi-o acorda, îirãspundeam cum puteam mai bine, pe înþelesul lui, ºiasta îl fãcea sã mã creadã un bãiat deºtept ºi modest.Numai nevastã-sa, când mã vedea mã lua la zor:„Marinicã, Marinicã, lasã-l în pace, Marinicã, nu te maipune la mintea lui, cã mi-a ars un bidon de gaz!...“ Satulnu era electrificat încã ºi oamenii luminau cu lãmpi depetrol.

Venea „cu vizita“ ºi Iancu Mihalache zis Ciupitu,din Micºuneºti. Era considerat unul dintre cei mai bunivioriºti de prin împrejurimi. Venea mai târziu, singur,probabil dupã ce termina treaba în sat la el. κi luavioara sub braþ, trecea puntea peste Ialomiþa ºi veneadirect la noi. Veneau ºi cei din Scuipici: Mincu Mãtãrãu,violonist, ºi unul dintre bãieþii lui care cânta la acordeon.

Cel mai simpatic era însã Petre Bojog. Scund, negricios,avea o droaie de copii ºi cânta la þambal. Ciocãnele luiaproape cã nu mai aveau vatã pe ele ºi zornãiau cadracu pe coarde... Vorbea cam rãguºit, dar avea multhaz. Tot el, sã mai scoatã un ban, duminicile ºi în altezile de sãrbãtoare, vindea îngheþatã din niºte bidoanespeciale instalate pe o cotigã cu roþile de la rotilele deplug. Ca sã fie mai atrãgãtoare, o colora în nuanþe câtmai þipãtoare. În Scuipici era însã unul dintre cei maibuni þimbaliºti din zonã, Toie. Þambalul sãu scoteasunete la fel de limpezi ca un pian.

Tata ºi fraþii sãi au avut relaþii foarte bune cu ei.Ajungeau la noi pe înserate. „Vizita“ era un fel depretext. Dupã ce se strângeau cu toþii începeapetrecerea. Cântau ce le plãcea lor mai mult. Se ºispune cã lãutarul cântã cel mai bine atunci câd cântãpentru el. Petrecerea se termina târziu în noapte.Marin Miricã, cât era el de voinic (avea aproape doimetri) era o fire mai timidã. Nu prea bea, era bolnavde inimã ºi obsedat de ideea morþii (s-a ºi prãpãditde tânãr, de altfel). Dupã ce se lãsa rugat de mai multeori, cânta un cântec de jale, acompaniindu-se singur laþambal. Îmi amintesc câteva cuvinte din acel cântec:„Pãmânte fãceate-ai os/ Tu mãnânci omul frumos/ ªitânãrã ºi bãtrânã/ Toatã lumea intrã-n tine...“

Fratele sãu, Gheorghe, violonistul avea unrepertoriu de rezistenþã conþinând piese diverse: Haipitiº, pitiº, pitiº (el cânta Hai pitici, pitici, pitici...),Zaraza, Pe vale þaþo, pe vale, Radu mamii,Radule... La romanþe era specialist Mincu Mãtãrãu.Fiind mai bãtrân, vocea îl cam lãsase ºi mai mult recitadecât cânta, prelungind ultimul cuvânt al fiecãrui verspentru a sublinia dramatismul. Ceva cam în genul: Deziua nunþii tale-þi scriuuuu,/ Acum câtevarânduriiii/ La nunta ta nu poci sã viuuuu/ ªi de-aiputea la ce sã viuuuu/ Sã mã mai vezi pegânduriiii...

Page 4: Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie ... 12.pdfAnul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu,

12 februarie 2009

4

R: Pentru cã a venit vorba de stat, vreau sã-mispui cum ai simþit ajutorul lui cu privire laagriculturã? Ce a fãcut statul pentru þãrani?

I. C. : Absolut nimic n-a fãcut. Eu, spre exemplu,am fãcut proiect sã luãm de la SAPARD, de la fondurieuropene, am plãtit proiectele, am fost la 6 bãnci…M-au alergat de la unul la altul ºi pânã la urmã mi-auspus cã nu mai sunt fonduri º ice era sã fac, amrenunþat. În 2006 am fãcut pentru utilaje ºi tot nimic!E atât de complicat cã nu putem noi sã pãtrundem, noiãºtia care nu prea avem bani, astea le ia tot ãia cubani, noi cei care muncim cinstit nu putem sã le luam.

R: Se tot vorbeºte despre tot felul de programe,în marea lor majoritate în parteneriat cu U.E. Iarsumele sunt mult mai mari decât în trecut….

I. C. : Cât de puþine erau înainte, dar parcã sedãdeau pe corecte.

R: Cu subvenþia la motorinã cum este?I. C. : În toamnã s-a dat o micã parte din bani,

pentru o suprafaþã de 100-120 ha, restul ce a trecutpeste, nu s-a mai dat nimic. Dar au fost buni cã ammai completat sãmânþa. Acum tot aºteptãm sã terminecei de la APIA Fierbinþi situaþiile. Din cauza lor, cã nuºtiu sau nu vor sã-ºi facã treaba, subvenþia din 2008nu a venit nici acum! Pãi, degeaba mai vine în iuniedacã eu nu am acum când îmi trebuie. Agricultura nustã dupã ei. Pe þãrani i-au plimbat cã nu le-au ieºitsuprafeþele. Au mai tãiat câte o arie de ici, de colo ºitot nu a ieºit nimic. Omul nu e pus în posesie. Dacã-lîntrebi pe Nea Gheorghe , nu ºtie omul pe unde arepãmântul…cã am la Puþul Popii, dar nu scrie asta înhârtii… Dacã au venit la mine i-am îndreptat, le-amspus unde e locul lor, sã-l are….

Cei de la APIA au mai venit, sã se intereseazede suprafeþe, dar dacã-i întrebi ce rezultate au, nurãspund de nimic, cã nu depinde de ei. Domnule, dacãnu dai bani, nu se face tehnologie. Faci de câþi bani ai,te duci ºi dai un disc pe deasupra, ºi nu faci nimic. Pãid-aia nu-i nici producþie! Dacã subvenþiile astea ar veniaºa cum au venit în toamnã banii la grâu, adicã exactcând a trebuit, ar fi un ajutor. Sã zicem cã e bulibãºealacu guvernul ãsta, dar agricultura ºi þara nu stau dupãei. Pânã se înþeleg ei se face varã ºi te mai întrebi dece nu merge agricultura!

R: Ca tehnologie, cum era “înainte” ºi cum eacum?

I. C. : Nu se mai fac tehnologiile de “atunci”!Atunci bãga-i superfosfat la arãtura de bazã, bãgamcomplex, bãgam azotat de amoniu sau uree în faza devegetaþie ºi producþiile erau mai mari, evident. Acumnu se mai fac din cauza banilor, crizã de bani, dacã aibani ai ºi utilaje bune, ai ºi îngrãºãminte, ai ºi sãmânþãde înaltã calitate, ai ºi producþie. Eu acum fac o situaþiecu ce porumb pun oamenii anul acesta, ºi majoritateapun din porumbar, pot sã-i explic acum cã din porumbarpune, în porumbar ajunge, dar dacã nu sunt bani, cesã-le explic, ce-o ieºi… Dacã ne mai ajuta cu baniipromiºi ºi APIA, poate mai era ceva. … Apoi, “atunci”se fãcea rotaþia culturilor. Acum pe nimeni nu maiintereseazã. Eu chiar am avut scandal cu oamenii cãvreau sã le schimb pãmântul, când eu încercam sã lefac rotaþia culturilor ca sã câºtige la producþie.

Dar când ai pãmântul cu 10m lãþime, nici nu aucum sã facã rotaþie de culturã, nu pot sã intre cuutilajele. 70% din mãieni sunt aºa. Dacã intri cucombina, rãmân 10-15 cm nefãcuþi, nu poþi nici sãierbicidezi… Dar aºa au vrut oamenii. Sunt suprafeþeînguste, lungimea este de 500 de m ºi are 40 arii. Cesã faci pe 8 m lãþime de teren?.

R: În legãturã cu punerea în posesie, cum stãMaia?

I. C. : Nu s-a fãcut nimic, sunt planurile fãcute ,aranjate, dar nu s-a bãtut parul.

Interviu

R: Dar ºtiu cã s-au vândut unele locuri…I. C. : Pãi cei care le-au luat nu au venit sã le

revendice, ãºtia care le-au luat, le-au luat ca sã le punãgaj. Dacã se punea în posesie ºtiam un lucru. Acumce se întâmplã: vinde unul, ºi altul vine ºi-l dã la o partecã-i locul lui. Pãi cum a fost aci la SMT. A venit NicuStan ºi-a cumpãrat, apoi i l-a vândut lui Mihai ºi i-abulibãºit pe toþi numai cã sã facã suprafaþa.

R: Mai eºti consilier?I. C. : Nu, dar sunt preºedintele PNL-ului.R: Faptul cã PNL a fost la putere, s-a simþit?I. C. S-a simþit domnule, s-a simþit! Am avut

reduceri la motorinã, am avut subvenþii, se simte, adicãse dãdea la timp, adicã subvenþia de motorinã s-a dat îniulie, tocmai pentru lucrãrile pe care le aveai de fãcut.

R: Câþi consilieri are PNL-ul la Maia?I. C. : Unul singur. E o scãdere faþã de anii trecuþi.

Dar campania a fost murdarã, a fost campanie plãtitãcu bani ºi de unul ºi de altul…PDL ºi PSD. Noi dacã n-am avut bani, am vrut sã intrãm pe cinstit, n-am reuºit.

R: Care ar fi prioritãþile din Maia în aceastãlegislaturã?

I. C. : Primul lucru a fost ºoseaua ce traversalocalitatea. Dar când a venit repartiþia banilor de lajudeþ, nu ne-au dat nimic. Am vorbit eu cu prefectul ºiam stãruit sã ne dea mãcar 3 miliarde, primãriei, sãieºim din sat spre Fierbinþi cu asfaltul ãla.. sã se vadãºi la noi ceva cã am fãcut. Dupa aia am primit banii ºis-a fãcut ºoseaua. Acum se bat toþi în piept cã ei aufãcut-o, dar lucrarea e neterminatã cã doar de atâta s-au ajuns banii.

A fost o realizare ºi dispensarul, dar nu aremedici. Vine unul de la Jilavele…dar…

R: Cum ai colaborat cu primãria?I. C. : Treburile au mers , am colaborat bine chiar

dacã uneori ºi cu scandal. Toate situaþiile astea pentrusubvenþii s-au fãcut bine la primãrie, dar cum ajung laAPIA se împotmoleºte.

R: Pentru cã tot vorbim de stat ºi de ce ar puteasã facã pentru agriculturã. Dacã ai fi în situaþiasã poþi decide, ce ai face?

I. C. : În primul rand aº face o bursã de cereale,asta ar trebui sã facã statul, sã nu mai cumpere ãºtiala negru. Negustorii ãºtia, au cercul lor închis, vorbescla telefoane între ei, bã nu dai mai mult de atât, ºiaºa merge preþul. Cu 0,42 de lei Kg de grâu în luna luiseptembrie ºi 0,4 lei Kg de porumb boabe în lunadecembrie cum sã faci profit în agriculturã? Cea maimare prioritate asta ar fi o bursã de cereale, nu face obursã de cerale dãm mânã liberã speculaþiei, pentrucã i-a grâu de la mine cu 0,45 lei ºi se duce în port ºi-l dã cu 1,00 lei În loc sã beneficiez eu de 0,5-0,6 lei,beneficiazã el. Silozurile sunt privatizate. S-a datordonanþã de urgenþã cã primele douã lunisubvenþioneazã statul cheltuielile de depozitare ºi înastea douã luni eu ca proprietar sã caut sã vând. Autrecut douã luni ºi au început sã mã taxeze. Nu te maialegi cu nimic, ba chiar mai trebuie sã aduci ºi bani deacasã. Asta-i agriculturã?

Altã problemã ar fi sã scoatã accizele de lamotorinã, cã eu nu circul pe ºosea, eu bag motorina-npãmânt, nu mã plimb, mã duc în weekend cu tractorul.Sã bage o diferenþiere între motorina pentru agriculturãºi motorina pentru autoturism. Pãi, în Austria dacã teduci ºi-þi face control în rezervor ºi o gãseºte coloratã,adicã pentru agriculturã, te aresteazã imediat. Dacãnu se intereseazã statul de agriculturã sã-i dea ce-itrebuie, s-o subvenþioneze un an , doi, s-o scoatã laliman, agricultura se prãbuºeºte. În Maia, grãdinile orsã mai meargã doi-trei ani ºi gata. Nu se mai respectãniºte lucruri de bazã. Nu putem înºela agricultura. Aºacum îi dãm noi, aºa ne dã ºi ea.

Daniel Teodorescu

(urmare din pagina 1)

Ministrul Educaþiei, Ecaterina Andronescu, vreasã finalizeze, pânã în aprilie, un proiect de lege princare sã fie restructurate programa ºcolarã ºiexamenele din ciclul preuniversitar, urmând ca din2010 numãrul de probe de la bacalaureat sã sereducã, iar tezele cu subiect unic sã fie eliminate.

Potrivit ministrului, de anul acesta se va lucra laprograma ºcolarã astfel încât aceasta sã fie redusãla cunoºtinþe esenþiale, care nu se perimeazã în timp.Revizuirea programei va însemna ºi reducereanumãrului de discipline din ultimii ani de liceu, înfuncþie de profilul ales. “Ne intereseazã o pregãtiretemeinicã. Astfel, cineva care vrea sã se orientezespre un domeniu umanist nu trebuie sã fie sufocatde programa prea densã din zona ºtiinþificã ºi invers”,aºa cum spune doamna ministru.

Ministrul Educaþiei se gândeºte la simplificareaexamenelor, pentru ca elevii sã poatã învãþa ºi sã numai fie tentaþi sã copieze. “ªase probe labacalaureat sunt prea multe. Aº vrea sã reducemnumãrul de probe, nu pot sã spun exact câte vor fi,pentru ca elevii sã se poatã pregãti temeinic,iar examenul sã fie unul cât se poate de serios”,a mai spus Andronescu.

În privinþa eliminãrii tezelor unice,Andronescu are cel puþin douã argumente pentruaceastã mãsurã. “Tezele nu îºi vor mai avea sensulîn noul curriculum. Oricum, nu prea vãd sensulacestor examene care þin loc ºi de tezã ºi de admiterela liceu”, a precizat ministrul. Cu toate cã nuconsiderã eficient modul în care sunt organizateexamenele naþionale în prezent, Andronescu nupoate face nicio schimbare anul acesta.

Noul curriculum ºi metodologiile de examen vorfi gata pânã în aprilie ºi vor fi propuse spre votare ºidiscutare în comisiile de învãþãmânt din parlament.“Nu decid eu singurã ce se va întâmpla la anul îneducaþie. Dar vreau ca propunerile ministerului pecare îl conduc sã nu întârzie spre discutare ºiadoptare, pentru ca de la anul sã intre în vigoare”, asubliniat ministrul Educaþiei.

Sursa: realitatea.netAr fi foarte bine dacã s-ar reveni la modalitatea

de admitere în licee ºi facultãþi de acum 20 de ani ,atunci când cineva era absolvent al unui liceu bun,al unei ºcoli profesionale (nu mai spunem absovental unei facultãþi) era angajat pe un post bun, plãtitconform studiilor, pentru cã era capabil sã-ºidovedeascã cunoºtinþele. Dar, cum credeþi cã semai poate reveni la aceastã modalitate dupã atâþiaani? Acum cu atâtea forme de învãþãmânt,particulare ºi de stat, care fabricã elevi ºi studenþipe bandã rulantã, specializãri peste specializãri…iarlocuri de muncã nu gãsesc decât în complexe, en-gros-uri, vânzãtori sau casieri, etc.(cu studiisuperioare!). Promite multe schimbãri în bine,doamna ministru, sã o ajute Dumnezeu sã le poatãrealiza, dar…e foarte greu acum dupã atâta timp,sã schimbi mentalitatea unor copii sau tineri, carenu au muncit pentru o notã de 6,00 sau 7,00 , ci auobþinut-o copiind, pentru cã aºa a fost ºi încã maieste sistemul. Învãþãmântul românesc are datoriade a diferenþia ºcolile dupã valoarea profesorilor ºia copiilor ºi nu sã le uniformizeze în mediocritate.Poate cã în felul acesta vom avea alte criterii deapreciere atât pentru elevi, cât ºi pentru profesori.

Mihaela Neagu

“Acum e bulibãºealã cu guvernul ãsta, daragricultura ºi þara nu stau dupã ei ! ”

Schimbãri în învãþãmânt

Page 5: Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie ... 12.pdfAnul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu,

12 februarie 2009

5

Sala de sport din Fierbinþi-Târg, cea pe carecomunitatea a primit-o cadou prin programul„Nãstase”, se apropie de finalizare. Trebuie sãspunem cã sala de sport este de fapt o salã degimnasticã. Acest lucru presupune cã este mai redusãca dimensiuni ºi în niciun caz nu se pot organiza aicijocuri sportive. Poate numai tenis de masã ºi ºah.Ea va aparþine comunitãþii ºi nu ºcolii, care dispunede o salã de sport chiar mai încãpãtoare, renovatãde curând ºi de un teren de sport în parametri deinvidiat.

Întrebarea pe care mi-o pun eu este, ce se vaîntâmpla cu aceastã salã de gimnasticã dupã ce va figata pentru activitate. Cine va avea acces la ea ºidupã ce criterii? Se pot imagina douã scenarii. Primular presupune ca ea sã fie cedatã Grupului ªcolar dinFierbinþi ºi folositã la orele de sport. Dacã la primavedere acest demers ar fi unul benefic, nu acelaºilucru îl spunem dupã ce ne gândim un pic cam ce facelevii cu atâtea bunuri ce le-au fost date pe mânã.Lipsa lor de cel mai elementar respect pentru bunurilepuse la dispoziþie de comunitate este atât de evidentãîncât te întrebi pânã unde pot merge. Uºi în care daucu picioarele ca în grajd, geamuri sparte, pereþizgâriaþi, bãnci distruse. Priviþi ce au fãcut cu terenulde joacã pentru copiii de la grãdiniþã! Parcã o ceatãde nemernici a vandalizat locul, deºi ºtim toþi cã devinã sunt elevii noºtri de la liceu, care vin aici sã sepupe ºi sã se þinã în braþe. De fapt ºi din nefericire,ºcoala a devenit o ºcoalã de fãcut copii, de fumat dela vârste fragede ºi nu în ultimul rând de vorbit urât,adicã nu urât, mizerabil!! Evit sã mai intru în ºcoalãca sã nu-i aud. Poate cã aºa trebuie sã fie ºi nu ºtiueu. Anul trecut mai predam câteva ore la o clasã decomerþ, într-o salã în care se urinau lângã sobã ceicare îºi fãceau veacul pe acolo când nu erau ore.Ceva s-a întâmplat cu aceºti copii, undeva s-a rupto rotiþã în educaþia lor. Poate în ºcoalã, poate înfamilie, poate în locurile în care se distreazã.

Apoi ºcoala are ºi salã ºi teren de sport. Una înplus parcã ar semãna a exagerare.

O propunere pentru„Sala de gimnasticã”

O altã soluþie o reprezintã pãstrarea sãlii degimnasticã de cãtre primãrie ºi gestionarea ei ca unloc de sport pentru toþi cetãþenii. Dacã ar fi fost osalã de jocuri sportive, aceastã variantã ar fi fostcea mai bunã. Oraºul Fierbinþi are nevoie de o astfelde salã. Dar nu este ºi mã tem cã dupã gimnasticã ºiºah nu prea ne omorâm.

Ceea ce m-a fãcut sã scriu aceste rânduri estepropunerea pentru o a treia variantã.Transformarea ei într-o salã multifuncþionalã încare sã se poatã organiza ºi activitãþi culturaleºi întruniri publice ºi conferinþe sau serbãri. Nuar fi nevoie decât de o scenã mobilã din lemn ºi descaune. Se tot vorbeºte despre Cãminul Cultural ºifaptul cã este nefuncþional. ªtim cã primãria are unproiect generos privind un centru administrativcomplex, demn de un orãºel. Pânã când proiectelevor deveni realitate, sala de gimnasticã poate fi loculîn care sã ne putem întâlni. Nu s-ar strica ºi nu s-armodifica nimic. Sigur cã oborul sau ce o mai fi peacolo, trebuie luat în discuþie. Dacã acum 20 de aniacelei zone îi spuneam în spatele Târgului , acumea este în plin centru ºi altele sunt pretenþiileoamenilor. De ce nu s-ar face pe locul aºa-zisuluiobor, o scenã pentru spectacole în aer liber ºi unmic teren de sport. Eforturile materiale ar fi minimeºi am valorifica un „cadou”, sala de gimnasticã, pecare nu ºtiu cum o s-o folosim altfel.

Este numai o propunere. Dacã printredumneavoastrã se gãsesc oameni cu alte idei, atuncinu rãmâne decât sã folosiþi E-mail-ul nostru ºi sã nespuneþi despre ce este vorba. Noi o sã le facempublice pe toate.

La nici 60 Km de Bucureºti se aflã trupul lui BarbuCatargiu, primul prim-ministru al României. Spiritulsãu locuieºte o paginã din cartea de istorie a neamuluinostru. Cele douã informaþii mai pot face obiectulinteresului cuiva? Eu nu pot rãspunde din cel puþindouã motive. Primul ar fi acela cã mã aflu într-oprofundã tulburare a criteriilor existenþiale ºi termenulnu este de fel pompos. Aud peste tot cã fotbalul ºiprezentatoarele de modã duc românismul în lume, încâta început sã-mi fie teamã sã mai vorbesc despreBrâncoveanu ºi Catargiu pentru a nu fi bãºcãlizat.Recunosc cu sinceritate cã între a te reculege lamormântul pãrinþilor noºtri ºi a le împrãºtia oasele cubuldozerul pentru a-þi face o vilã eu aº alege variantaprobabil penibilã. În al doilea rând nu mai ºtiu careeste interesul statului ºi ce se ascunde în spatele acesteisintagme. Pe cine protejãm când este vorba deproprietate? O bucatã de hârtie scrisã ºi semnatã demai marii zilelor noastre sau proprietatea moralã asutelor de ani de istorie ºi de memorie colectivã?

În localitatea Maia, jud. Ialomiþa, la 60 Km deBucureºti, Barbu Catargiu îºi avea unul din cele maiimportante domenii. Aici se afla conacul familiei, înapropierea cãruia pe la 1830 celebrul peisagist F.Mayer, cel care a realizat parcul Ciºmigiu ºi aparticipat ºi la realizarea parcului Carol, a conceputºi realizat un parc de 4,5 hectare, folosindu-se de ceicâþiva arbori seculari existenþi în zonã. Domeniul maicuprindea câteva mii de hectare de teren agricol ºi obisericã ridicatã de familia Catargiu.

Ca dovadã a importanþei pe care familia oacorda acestui conac trebuie sã reamintim celorcare nu ºtiu cã în urma asasinãrii lui BarbuCatargiu în iunie 1862, trupul neânsufleþit alacestuia împreunã cu veºmintele în care a fostasasinat au fost aduse în cripta familiei aflatã înmica bisericã din aceastã micã localitate. Ele seaflã ºi astãzi aici!

Parcul numit de þãranii locului Grãdina Boiereascãa rezistat trecerii timpului astfel încât pe la 1970 semai putea vedea aleea principalã, mica insulã la carese putea ajunge cu douã podeþe de lemn ºi binenþelesarborii, mulþi dintre ei din cei aduºi de F. Mayer.

Trebuie sã amintim faptul cã o lungã perioadã detimp parcul ºi domeniul au fost în patrimoniulAcademiei Române, donate fiind de familia Catargiu.

Din 1944 ºi pânã-n 1994 parcul conacului nu asuferit atingeri importante, fiind întreþinut atât cât s-aputut de localnici.

În 1994 am aflat cu stupoare cã parcul a fostintrodus în suprafeþele de pãdure ce trebuiau restituiteconform L 18 cetãþenilor dintr-o localitate învecinatãrespectiv Adâncata. Tot atunci, pe baza unei simplepagini de caiet au început tãierile în parc ºi primii vizaþiau fost arborii seculari. Atunci au fost tãiaþi stejari acãror vârstã a fost aproximatã de specialiºti între 300-600 ani.

Demersurile succesive fãcute la prefectura Ialomiþaau oprit în mare parte tãierile dar nu au reuºit sãschimbe noul regim juridic al parcului, respectiv sã îlredea utilitãþii publice. Conducerile succesive aleprefecturii au recunoscut caracterul nelegal ºiinterpretarea abuzivã a L 18 ºi toate promisiunilemergeau cãtre rezolvarea problemei.

Astãzi la 14 ani de la prima tãiere în parc, acestase aflã în titlurile de proprietate ale unor cetãþeni dinlocalitatea Adâncata ºi parcelele sunt negociate spre

Vine Bãsescu!!!

Dan Elias

vânzare. Aceasta în condiþiile în care trupul primuluiprim-ministru al României, aflat la 100m de parc, serãsuceºte în mormânt.

Din arborii seculari a rãmas un simplu platan pemalul lacului interior declarat monument al naturii.

Din punctul meu de vedere dar ºi al comisiilorjudeþene la care am apelat punerea în posesie a acestuitrup de pãdure de 4,5 hectare conform L 18 suferãde viciul extrateritorialitãþii. El se aflã în localitatea

Maia ºi a fost atribuit cetãþenilor din localitateaAdâncata. Aceasta, fãrã sã mai luãm în discuþieproblemele evidente legate de patrimoniul istoric ce-ar fi fãcut ca niciodatã parcul Barbu Catargiu sãdevinã loc pentru construcþia de case.

Locul în care se aflã urmele fostului conac ( distrusde sãteni la începutul anilor 70) ºi biserica în care seaflã trupul lui Barbu Catargiu ºi al soþiei acestuia suntprotejate ca rezervaþie arheologicã, respectivmonument istoric. Parcul a fost lãsat la voia întâmplãriiºi ceea ce se petrece acum ne poate rãspunde careau fost adevãratele motive.

Repet: titlurile de proprietate sunt viciate dinpunct de vedere juridic! Lucrul acesta poate sãne ofere ºansa salvãrii parcului Barbu Catargiu.

Nu vreau sã cred cã protejãm hârtii întocmite pegenunchi, pentru satisfacerea unor interese purpersonale în detrimentul istoriei noastre naþionale.

Mã întreb dacã nu cumva o vizitã la mormântulprimului prim-ministru al României nu ar trebui sã facãparte din programul, oricât ar fi de încãrcat, al tuturorcelor care ocupã vremelnic aceastã funcþie.

Va stau la dispoziþie cu toate informaþiile de caredispun

(urmare din pagina 1)

Cu deosebita stimaDAN ELIAS”

Page 6: Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie ... 12.pdfAnul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu,

12 februarie 2009

6

Doar sã înveþi !

E micuþ, firav ºi e tot timpul cu zâmbetul pe faþã.Deºi pare timid la prima vedere, nu ezitã sã punãîntrebãri în timpul orei (legate de acea lecþie, desigur)cu o politeþe care, altãdatã obiºnuitã pentru un elev, adevenit atât de rarã încât te mirã de fiecare datã. Tefixeazã cu privirea ºi nu-þi dã drumul pânã la sfârºitulorei. Ca profesor, e plãcut sã ºtii cã exiºti cel puþinpentru un elev din clasã. E minuþios ºi extrem deordonat, caietele lui oglinda elevului, arãtândireproºabil. Cuvântul „superficialitate” nu pare sã existeîn vocabularul acestui puºti de 12 ani din clasa a VI-aA de la Grupul ªcolar Agricol Fierbinþi. Se cunoaºtecã atunci când învaþã o face fiindcã vrea sã ºtie, nupentru a mulþumi profesorul sau pãrinþii. E deja încompetiþie cu el însuºi. Participã la toate activitãþileºcolare ºi extraºcolare, ultimele de care-mi amintescºi pe care le-am fãcut împreunã fiind excursia înMoldova, clubul de englezã ºi concursul CangurulLingvist. Sunt convinsã cã pãrinþii lui îl susþin ºicomunicã cu el foarte bine (un lucru dificil în zilelenoastre) ºi îi felicit pentru acest lucru. Îmi amintesc cãanul trecut tatãl lui a fost printre cei care au ajutat laamenajarea clasei la începutul anului ºcolar.

Cu ceilalþi copii e prietenos, modest ºi pare sã ºtiesã-ºi selecteze prietenii, deºi sunt unii elevi care îltachineazã ºi sunt un pic invidioºi pe el. Aºa se întâmplãºi în lumea celor mari atunci când eºti bun, aºa cã acestlucru nu poate decât sã-l pregãteascã pentru viaþã.

Sper ca mai târziu, peste ceva vreme, sã mai auzimacest nume, Paraschiv Laurenþiu.

Florina ªtefania Constantin

Profilul unui elevde nota 10

Programul flexibil demunca

Somnul, alãturi de odihna din stare de veghe, joacãun rol deosebit de important în buna funcþiomare ametabolismului, în menþinerea vigilenþei, a puterii deconcentrare, a memorãrii, în buna funcþionare aorganismului ºi a întregului aparat neuro-psihic.Dereglãrile de somn insomnia poate avea numeroasecauze: stresul, problemele nerezolvate (grijile), lipsamiºcãrii în aer proaspãt, problemele de sãnãtate,reacþiile organismului în urma consumãrii unormedicamente. Pentru a preveni sau înlãtura tulburãrilede somn se recomandã:

- Înlãturarea factorilor de disconfort care potderanja somnul: lumina, zgomotul, aerul închis, cam-era supraâncãlzitã, aºternutul prea încãlzit, haine groasesau strâmte.

- Servirea mesei de seara cu cel puþin doua oreînainte de culcare. Cina copioasã, bogata în alimentegreu de digerat poate produce insomnii.

- Înlãturarea factorilor care creeaza ºi întreþin ostare de surescitare: probleme familiare, neînþelegericu vecinii sau anturajul, neplãceri legate de activitateaprofesionalã, munca intelectualã sau fizicã încordatã.- Renunþarea la excesele de alcool, cafea, tutun sauceai negru.

Combaterea insomniilor

- Folosirea ceaiurilor cu rol relaxant :% Radãcinã de valerianã - infuzie cu o linguriþã de

plantã la o canã de apã, bautã înainte de culcare.% Conuri de hamei - infuzie cu o lingurã la canã

înainte de culcare.% Flori de tei - 2-3 cãni pe zi dintr-o infuzie cu 1-

2 linguriþe la o canã de apã.% Flori de levanticã - 1-2 cãni pe zi dintr-o infuzie

cu o linguriþã la canã.% Maghiran - 2-3 cãni pe zi dintr-o infuzie cu o

linguriþã de plantã marunþitã la cana de apã.% Mãrar - decoct din seminþe cu o linguriþã la o

canã, seara, înainte de culcare.Toate ceaiurile se pot servi îndulcite cu miere de

albine. Mierea de albine induce somnul servind-o dupãfiecare cinã: 1-2 linguriþe.

L.A.

Un salariat poate beneficia de un program flexibilcare sã îi permitã prezenþa la domiciliu în anumiteore ale zilei. Un astfel de program de muncã trebuieprevãzut în contractul colectiv de muncã încheiat lanivel de unitate ori, în lipsa acestuia, în regulamentulintern. Astfel existã posibilitatea unor programeindividualizate în care durata zilnica a timpului demunca de 8 ore pe zi în cazul angajatilor cu normaîntreaga este împarþitã în douã perioade:

- o perioadã fixã în care personalul se aflãsimultan la locul de muncã;

- o perioadã variabilã, mobilã, în care salariatulîºi alege orele de sosire ºi de plecare.

Nu toþi angajatorii pot acorda astfel de programeîn sprijinul intereselor particulare ale salariaþilor.Evident cã nu vom putea vorbi de un program flexibilde muncã în situaþia unui vânzãtor care trebuie sãdeschidã, respectiv sã închidã magazinul la ore fixe,dar vom putea vorbi de un astfel de program flexibilcând munca pe care o presteazã salariatul este decreaþie, când salariatul este, spre exemplu,programator pe calculator.

Marieta Buzescu

Am revãzut curtea ºcolii din Fierbinþi dupã cevatimp ºi m-au surprins toate aceste lucrãri de investiþii,atât ca volum, cât ºi ca utilitate. Am înþeles cã aicivor fi sãli de clasã ºi laboratoare, un internat ºi ocantinã. Grupul ªcolar Agricol Fierbinþi va aveala terminarea investiþiei o bazã materialã pe care arinvidia-o orice ºcoalã bucureºteanã. Spun asta ºi mãgândesc la ºansa pe care o vor avea elevii, dar ºiprofesorii, de a beneficia de condiþii bune ºi foarte

bune. Doar sã înveþi ºi respectiv, sã-i înveþi pe copii.Ce poate fi mai mult. Nici frig, nici geamuri sparte, uºicare nu se închid, nici pereþi crãpaþi ºi nici duºumeledin scândurã în care sã te împiedici. Doar sã înveþi ºirespectiv, sã-i înveþi pe alþii. Transport pentru eleviicare locuiesc mai departe de ºcoalã, o masã caldã ºicuratã, un loc unde sã-þi duci copilul ºi sã nu mai aigriji. Doar sã înveþi ºi respectiv, sã-i înveþi pe alþii.

Cetãþenii oraºului Fierbinþi-Târg vor avea o ºcoalãmodernã. Mai rãmâne ceva, un ceva mic ºineînsemnat, adicã, doar sã înveþi ºi respectiv, sã-i înveþipe copii. Pentru aceasta, familiile, societatea ºi nu înultimul rând profesorii, toþi vor avea un cuvânt greude spus. Poate pânã atunci vom învãþa sã-i protejãmºi sã-i respectãm pe elevii cu drag de carte ºi pedascãlii înþelepþi. Poate pânã atunci le va explica cinevacopiilor, cu câte eforturi se construieºte, se doteazã ºise întreþine o ºcoalã modernã, pentru ca ei doar sãînveþe.

Societatea de mâine nu va aparþine analfabeþilor,ci celor care ºtiu pentru cã au învãþat. Toþi ceilalþinu vor avea nici un cuvânt de spus.

ªi când te gândeºti cã pentru toate acestea nutrebuie decât atât, doar sã înveþi ºi respectiv, sã-i înveþipe alþii.

Alexandra Teodorescu

Laboratorul privat ce funcþioneazã de ceva vreme în clãdirea fostului laborator alSpitalului Fierbinþi, începe sã-ºi închidã porþile? Uºile sunt ferecate ºi numai douãangajate mai vin dimineaþa. Oare ce se întâmplã? Dupã ºtiinþa mea, laboratorul aveacontract cu Casa de sãnãtate ºi pacienþii erau mulþumiþi. Poate nu e nevoie de bani, cide altceva. Poate le putem întinde o mânã de ajutor. Ar fi pãcat sã începem iar sãmergem pânã la Bucureºti sau Urziceni pentru niºte biete analize.

D.T.

Ce se întâmplã cu laboratorul?

Page 7: Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie ... 12.pdfAnul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu,

7

12 februarie 2009

Miºcarea Pãmântului a dus la modificarea celor12 zodii pe care le cunoaºtem, potrivitastronomilor. Berbecii devin Peºti, iar persoanelenãscute între 29 noiembrie ºi 17 decembrie suntîn zodia Opchiuchus.

Semnele zodiacului sunt calculate în funcþie depoziþia Soarelui faþã de constelaþii, asa cum apãreauele acum 2.200 de ani. Acestea nu mai sunt însãvalabile, din cauza miºcãrii de precesiune a Pãmântului,potrivit astronomilor.

În ultimele douã milenii ºi jumãtate, aceastã miºcarea fost cauza unei mutãri a punctului de intersecþie dintreorbita Soarelui ºi Ecuator cãtre vest, cu 36 de grade.

Asta înseamnã cã zodiile s-au “mutat” spre vestcu aproximativ o lunã, în funcþie de constelaþii. Spreexemplu, persoanele nãscute între 21 martie ºi 19aprilie se considerã zodia Berbec. În fapt, între 11martie ºi 18 aprilie, Soarele stã în constelaþia Peºtilor,ºi nu în Berbec.

Iatã în ce zodie sunteþi nãscuþi, potrivit datelor încare Soarele se aflã într-o anumitã constelaþie, aaºezãrii actuale a acestora ºi corectate în funcþie demiºcarea de precesiune. Trebuie menþionat ºi faptulcã acestea variazã de la an la an.

Capricorn: 20 ianuarie - 16 februarieVarsator: 16 februarie - 11 martiePeºti: 11 martie - 18 aprilieBerbec: 18 aprilie - 13 mai

Un al 13-lea semn zodiacal, apãrut din cauza unormici devieri de la traiectoria Pãmântului în miºcareasa de rotaþie în jurul Soarelui, a fost descoperit de unastronom din Australia, transmite Reuters.

Pãmântul nu se învârte în jurul propriei axe ca unbalon perfect sferic, ci mai degrabã ca un titirez, pentruca atracþiile manifestate de Soare ºi Lunã asupra Terreinu sunt uniforme. “Pe scurt, Soarele a deviat puþin dela traiectoria pe care o avea în urma cu 3.000 de ani,când a luat naºtere astrologia”, a declarat JohnShobbrook, director al observatorului Siding Spring alUniversitatii Nationale din Australia.

Semnul zodiacal se numeste Ophiuchus sauPurtãtorul de ªerpi ºi cade în perioada 30 noiembrie -18 decembrie, între zodia Scorpionului ºi cea aSãgetãtorului.

Semnul, reprezentat de niºte ºerpi încolãciþi utilizaþide medici, a fost remarcat de Ptolemeu, pãrintele clasical astronomiei, care l-a înscris printre alte 48 de semnein catalogul sãu de astronomie “Almagest”. Shobbroka calculat cã în prezent exista o deviere de 30 de gradeîntre Soare ºi Pãmânt ceea ce înseamnã cã aceastãconstelaþie poate avea statut de semn zodiacal ºi poatefi inclusã în banda zodiacalã inventatã de babilonieniîn urma cu 3000 de ani, informeaza Shobbrook.

In mitologie, Ophiuchus era reprezentat de unbãtrân cu mantie sprijinind un ºarpe. Se spune cãOphiuchus îl reprezinta pe Esculap, un vindecãtor dinantichitate, iar ºarpele indica faptul cã veninul poatevindeca sau ucide. Se spune cã oamenii nãscuþi înaceastã zodie au capacitãþi de vindecare, pot interpretavisele, cautã pacea, au talent poetic si atrag norocul.

Mihaela Neagu

Credeai cã eºti mândru Capricorn? S-ar putea sã te finãscut în zodia Sãgetãtorului. Eºti de pãrere cã Peºtiisunt cei mai tari? Dar dacã ai descoperi cã eºti, de fapt,Vãrsãtor?

Taur: 13 mai - 21 iunieGemeni: 21 iunie - 20 iulieRac: 20 iulie - 10 augustLeu: 10 august - 16 septembrieFecioara: 16 septembrie - 30 octombrieBalanta: 30 octombrie - 23 noiembrieScorpion: 23 noiembrie - 29 noiembrieOphiuchus: 29 noiembrie - 17 decembrieSagetator: 17 decembrie - 20 ianuarie.

Persoanele care s-au nãscut între 29noiembrie ºi 17 decembrie sunt într-o zodie nouã,Opchiuchus, pentru cã Soarele trece în aceaperioadã în constelaþia Opchiuchus.

OPHIUCHUS- a treisprezecea zodie,

între Scorpion ºiSãgetãtor

De câþiva ani sãrbãtorim în 14 februarie ZiuaÎndrãgostiþilor (Valentine’s Day), zi celebrã la începutîn Statele Unite, mai apoi în Europa, adoptatã dupã1990 ºi de România. Deºi sunt voci care spun cã nueste o zi specificã þãrii noastre, din raþiuni comerciales-a accentuat sãrbãtorirea ei, prinzând rãdãcini totmai adânci cu fiecare an ce trece. De asemenea, tineriisunt încântaþi cã existã o zi a lor, a îndrãgostiþilor, unprilej de a petrece împreunã cu cel (cea) iubit(ã).

Sfântul Valentin este în tradiþia catolicã o sãrbãtoarefoarte veche, încã de pe vremea romanilor, fiindînchinatã zeiþei Junona, soþia lui Jupiter (zeul suprem).

Mulþi dintre noi ne întrebãm (desigur!) cine a fostValentin ºi care sunt originile acestui eveniment. Existãmai multe versiuni ale acestei istorioare, care îmbinateau nãscut o legendã: legenda Sfântului Valentin.

Se spune cã Valentin a fost un preot romanmartirizat în timpul persecuþiei lui Claudius în anii 269-270 d.c. Deoarece îi ajuta pe creºtini, acesta a fostprins ºi bãgat în închisoare, unde a devenit unpropovãduitor. Tocmai de aceea a fost condamnat lamoarte la data de 14 februarie 269. În timpul în carea stat întemniþat, el trimitea mesaje de îmbãrbãtareprietenilor spunându-le „Amintiþi-vã de Valentin” ºi„Vã iubesc”.

O altã variantã ne spune cã Valentin a fost un preotcare cãsãtorea cuplurile în secret, împotriva legii datede Împãratul Claudius care interzisese cãsãtoria(deoarece bãrbaþii familiºti refuzau sã mai plece înarmatã). Se presupune cã tânãrul preot a fostîncarcerat deoarece n-a acceptat sã treacã la credinþaîn zeii pãgâni. În închisoare, el s-a împrietenit cu fiica

temnicerului, pe care a convins-o sã creadã înDumnezeu. În ziua execuþiei sale, Valentin i-a scrisacesteia o scrisoare de dragoste, pe care nu a semnat-o. De aici vine obiceiul de a se trimite felicitãri celordragi cu ocazia acestei zile.

Un lucru cert rãmâne totuºi faptul cã a existat unpreot cu numele de Valentin, care a fost executat pentrucredinþa sa în Dumnezeu.

Tradiþia spune cã: dacã gãseºti o mãnuºã înziua de Sfântul Valentin, stãpânul ei va fi alesul

tãu; dacã sufli într-o pãpãdie vei avea atâþiacopii câte seminþe rãmân pe ea; primul

nume de bãrbat auzit în aceastã zi, vafi numele bãrbatului tãu; te vei

cãsãtori cu un bãrbat sãrac ºi veifi fericitã dacã va zbura o vrabie

deasupra ta ºi te vei cãsãtoricu un bãrbat bogat dacã veivedea un sticlete.

Ca o reacþie lapãtrunderea insistentã aValentine’s Day, sãrbãtoareaDragobetelui, pierdutã întimp, a fost ºi ea„resuscitatã” în ultimii ani.Despre aceasta vom vorbiînsã într-o ediþie viitoare ajurnalului nostru.

Alegeþi sau distraþi-vã cuambele prilejuri, dar iubiþi înfiecare zi!

(L.A.)

ZiuaÎndrãgostiþilor

varianta de import

Page 8: Anul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie ... 12.pdfAnul II • nr. 3 (12) • 12 februarie 2009 • Se distribuie în localitãþile Fierbinþi Târg, Dridu,

12 februarie 2009

Editat de: S.C. ELIAS EXPRES S.R.L.Tipãrit la S.C. TIGRIS COM S.R.L. Slobozia

Conturi S.C. ELIAS EXPRES S.R.L.Cont BCR Fierbinþi

cod IBAN - RO19RNCB0172103791210001Cont Trezoreria Dridu

cod IBAN - RO17TREZ3965069XXX000320Subvenþii

Cont Trezoreria Driducod IBAN - RO17TREZ3965070XXX000324

Dacã aveþi întrebãrile, sugestii, opinii saupoveºti de viaþã,vã rugãm sã ne contactaþi peadresa de e-mail. Ne puteþi trimite fotografiicu ceea ce vi se pare interesant sau pur ºisimplu, sã ne propuneþi teme de discuþie. Noinu renunþãm la ideea cã putem scrie acest ziarîmpreunã.

Stimaþi cititori!

CASETA DE REDACÞIEDirector: Dan Elias

Redactori:Luminiþa Anghel, Mariana ªtefan,Marieta Buzescu, Mihaela Neagu,

Daniela Mihai, Cornelia ConstantinE-mail: [email protected]

În sâmbãta dinainte de Duminicaînfricoºãtoarei judecãþi în toate bisericile ortodoxese prãznuieºte Pomenirea morþilor sau Moºii deiarnã, cum este cunoscutã în popor aceastã zi.Este ziua în care facem pomenire pentru sufletelepãrinþilor, ale moºilor ºi strãmoºilor noºtri, avândîn vedere cã a doua zi , Duminica, se va facereferire în Evanghelia de la Sfânta Leturghie la ziuajudecãþii de la sfârºitul lumii, când ºi cei vii, dar ºicei morþi vor primi pe vecie locul din rai sau diniad. O sãrbãtoare creºtinã care aminteºte celorîn viaþã despre necesitatea pãstrãrii unei legãturivii cu cei chemaþi la Domnul. În fond, este o tradiþieancestralã care ne întãreºte credinþa creºtinã încontinuarea vieþii ºi dincolo de moarte, motivpentru care legãtura cu cei morþi este o datoriesfântã. Prin satele din România, înainte de plecareala bisericã, femeile merg la cimitir ca sã tãmâiezemormintele rudelor decedate. Dupã SfântaLeturghie se sãvârºeºte slujba Parastasului undesunt citite pomelnicele cu numele celor mutaþi laDomnul, apoi se împart vase cu mâncare întrupomenirea celor dragi

Pomenirea morþilor înseamnã o dovadã acinstirii pe care noi le-o dãm celor ce-au plecatde aici, nu-i uitãm, îi pomenim.

La slujbele de pomenire a morþilor parcã-istrigãm pe nume pe fiecare, aºa cum s-a chematel ºi luãm legãtura cu el, ne rugãm pentru el. ªiaceasta este o datorie, poate cea mai importantãºi cea mai de suflet pe care o avem faþã de ceiplecaþi de aici.

În aceastã zi Biserica Ortodoxã a rânduit sãse facã mijlocire pentru toþi cei adormiþi, atâtpentru drepþii din Vechiul Testament care auadormit fãrã sã-L vadã pe Hristos, cât ºi pentrucei ce au murit pe neaºteptate ºi fãrã pregãtireanecesarã. Prin aceste mijlociri Biserica cere luiDumnezeu sã-i învredniceascã pe cei adormiþi demilostivirea Sa, sã-i judece cu blândeþe ºi sã-iaºeze în ceata drepþilor.

Este bine sã-i pomenim ºi sã ne rugãm pentrucei adormiþi în primul rãnd din respectul faþã de

porunca de a ne ruga unii pentru ceilalþi, indiferentdacã sunt vii sau morþi.

Pomenirea morþilor însã, marcheazã ºi un alt as-pect, anume aspectul acela al respectului pe carenoi îl datorãm celor plecaþi la Domnul.

Dacã atunci când eram mici ne rugam, aºa curugãciunile noastre acelea de copii, ca Dumnezeusã-l þinã pe tata ºi pe mama, ca Dumnezeu sã leajute pãrinþilor noºtri, ca Dumnezeu sã le deasãnãtate fraþilor noºtri, aceste rugãciuni nu trebuiesã înceteze odatã cu mutarea lor de aici în viaþaveºnicã. Ei nu înceteazã de acolo sã fie nici pãrinþi,nici bunici, nici fraþi, nici copii, nici prieteni, ci eisunt ceea ce au fost ºi aici doar cã sunt dincolo degraniþele acestei lumi.

Odatã cu Sâmbãta Morþilor începe un ciclude pomenire a morþilor, ce va dura pânã în sâmbãtaFloriilor sau în sâmbãta lui Lazãr. Este o perioadãunicã din timpul anului liturgic, în care se sãvârºescaceste slujbe pentru cei adormiþi. ªi este sigur odovadã, pe de-o parte a recunoºtinþei, dar pe dealtã parte ºi a cunoºtinþei cã la rândul nostru, maidevreme sau mai târziu, vom fi ºi noi între cei adormiþi.ªi abia atunci ne vom da seama cât de mult bine nefac cei care rãmaºi dupã noi nu ne vor uita, ci se vorduce cu un pomelnic în mânã la Bisericã ºi vor zice :Pãrinte, roagã-te în perioada asta ºi pentru ei.

Aceasta este în esenþã pomenirea morþilor,acestã unitate a Bisericii lui Hristos ºi aceastãconºtiinþã cã pe de-o parte avem obligaþia sã nu-iuitãm, sã-i amintim sau sã-i pomenim, iar pe altãparte conºtiinþa cã ei de acolo de sus de unde sunt,vegheazã asupra noastrã. Cã rugându-ne noi pentruei ºi ei la rândul lor se roagã pentru noi ºi ne ocrotescde acolo de unde sunt.

Daniela Mihai

21 FEBRUARIE

Sâmbãta Morþilor(Moºii de iarnã)

Mã tot întreb în ce constã criza, nu la modul patetic-declarativ, ci in concreto, cum ar spune latinul. Nucu multã vreme în urmã, într-un editorial, colegul ºiprietenul nostru, Ion Alecu, se întreba acelaºi lucru.Toþi cei ce alcãtuiesc noua putere, miniºtri sau nu,preºedinþi de partide, simpli parlamentari (unii chiarsimpluþi de tot), au luat acest bau-bau în braþe ºi înorice încercare de dialog ni-l fluturã prin faþa ochilor.Criza e de vinã pentru toate. Criza ºi Partidul Liberal.Of, Doamne! Cum mai ºtie românul nostru sã deavina în stânga ºi dreapta, sus ºi jos, astfel încât el sãrãmânã curat ca lacrima. Acest bau-bau stã ºi la bazabugetului pe 2009, adicã creºtere zero la salarii,disponibilizãri din sistemul bugetar, creºteri de cotepentru stat. Primul Ministru prezenta investiþiilebugetare ca element de luptã împotriva crizei. VeziDoamne, infrastructura din transporturi, investiþiile dinºcoli ºi spitale, sau din sãlile de sport, ar face criza sãdea înapoi. Nimic mai greºit, aºa cum declara decurând un reprezentant al patronatului. Majorareaprocentelor la contribuþii este de naturã sã accentuezecriza. În fapt, statul pune paie pe foc într-un domeniufoarte sensibil, cel al personalului angajat în unitãþileprivate. Munca la negru avea deja niºte proporþiiîngrijorãtoare. Acum o sã mai adãugãm aici câtevaprocente.

Mã întorc ºi întreb din nou. Cum aratã criza asta?I-au fost desfãcute toate rotiþele, astfel încât sã ocunoaºtem ºi sã acþionãm. Marea majoritate a celorcare vorbesc despre crizã sunt juriºti, ingineri, doctori,profesori ºi chiar marinari! Departe de mine gândulde a minimaliza aceste profesii, dar în cazul de faþãele sunt nefolositoare. Eu cred cã cea mai importantãcrizã pentru România este creºterea dispreþului pentrucel care ºtie, pentru profesionist. În domeniul economicne dãm toþi cu pãrerea, iar unele dintre ele devin chiarprioritãþi ale politicii noastre. Nu vreau sã discreditezpe nimeni ºi nimic, dar trebuie sã spun cã 99 la sutãdin cei ce vorbesc despre crizã ºi buget, habar n-audespre ce vorbesc! Dintr-o datã toþi cei puºi sã luptecu criza au Clujul ca domiciliu, iar Mugur Isãrescuiese în public cu discursuri filozofice mai ceva decâtNietzsche. Unde-or fi cei ce se pricep? Sau, ei existãdar nu-i ascultã nimeni? Oricum ar fi, stãm rãu. Bau-bau-l cu criza ne face sã uitãm de celelalte probleme.Poate cã despre asta este ºi vorba. Bugetul Românieinu stã numai în cele douã-trei elemente de cheltuielipe care guvernanþii ni le tot bagã pe gât; salariileprofesorilor, veniturile pensionarilor care lucreazã, saucele ale bugetarilor în general. De alte poziþii bugetarenu vorbeºte nimeni, de parcã nu ar exista. Nu dãmmajorãri profesorilor, dar þinem trupe în strãinãtate,acolo unde nu peste mult timp o sã rãmânem numainoi ºi americanii. Ne luãm de bieþii pensionari ºi înacelaºi timp schimbãm flota aerianã cu unaperformantã.

S-a înrãdãcinat ideea cã aceastã crizã nu poate fiînvinsã. Este propoziþia pe care trebuie noi s-oînvãþãm, ca sã nu întrebãm de altceva. Cei care sepricep ºtiu cã nu este aºa. Filozofia bugetarã poate fischimbatã ºi elemente ce par de neclintit pot sãdisparã. Totul este sã vrem, ori noi ne dorim sã semodifice, dar sã nu se schimbe nimic din ce e alnostru, adicã al lor. Cu atâta materie-primã, ceScrisoare pierdutã ar fi scris astãzi Caragiale!

Dan Elias

Criza ºi bugetul, sauursul pãcãlit de vulpe