12. retroperitoneu.ppt
TRANSCRIPT
CT – Retroperitoneu
Dr. Andrei Lebovici
Sectia Radiologie – Imagistica Medicala – Spitalul Clinic Judetean de Urgente Cluj-Napoca
Anatomie
Retroperitoneul
Variante normale
Inflamatia
Trauma
Neoplasme
Anatomie
Retroperitoneul
Variante normale
Inflamatia
Trauma
Neoplasme
Spatiile anatomice ale retroperitoneului
Spatiul delimitarea continut
Pararenal anteriorPeritoneu, fascia perirenala anterioara
si fascia latero-conala
Pancreas, duoden,colon ascendent
si descendent
Perirenal Fascia perirenala anterioara si posteriora
Rinichi, SR, sistemul colectorproximal si vasele
hilare
Pararenal posteriorFascia renala posterioara, fascia trasversalului si fascia deasupra
muschiului psoasGrasime
Anatomie
• APS spatiul pararenal anterior
• PS spatiul perirenal• PPS spatiul pararenal
posterior• RMP planul
retromezenteric• RRS spatiul retrorenal
Anatomie
• ARF fascia renala anterioara
• PRF fascia renala posterioara
• LCF fascia lateroconala
Zonele anatomice ale retroperitoneului
Zona Continut vascular visceral
I. Median(supramezocolic)
Aorta abdominala suprarenala, trunchiulceliac, a.mezenterica superioara,
v. mezenterica sup si a. renalePancreas, duoden
II. Lateral superior(inframezocolic)
Aorta abdominala infrarenala, VCIinfrahepatica, arterele si venele renale
(portiunea distala)
Rinichi, SR, sistemul colector
proximal
III. Pelvin Arterele si venele iliace -
Anatomie
Retroperitoneul
Variante normale
Inflamatia
Trauma
Neoplasme
• 03 – 3 % din populatie.• Clinic: asimptomatic si de
obicei fara complicatii.• DD: adenopatii
retroperitoneale, colaterale sau varice si vene gonadale.
Malpozitia si anomaliile venei cave inferioare
• Malpozitia sau duplicarea VCI inferior de vena renala stg.
• Duplicare.• VCI stg.• Continuarea VCI cu V. azygos.• V. renala stg retroaortica sau
circumferentiala.• Duplicarea VCI cu V. renala stg/dr
retroaortica si continuarea cavei cu v. hemiazygos.
• Ureter retrocav sau circumcav.
Malpozitia si anomaliile venei cave inferioare
http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html
http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html
http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html
http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html
Diagnostic diferential
Adenopatii colaterale Colaterale Varice
Anatomie
Retroperitoneul
Variante normale
Inflamatia
Trauma
Neoplasme
• Proces inflamator cronic.• Mansonarea aortei, cavei
inferioare si a uretrelor.• 2 tipuri: idiopatic (2/3) si
secundara (1/3).• Clasificare: limitat (mai frecvent)
si extins.• Malign / Non-malign• Idiopatic: Autoimun• Secundar: medicamente (beta
bloc, hidralazina), tu maligne, meta, Hodgkin, infectii, hemoragii, post op, radiatii, trauma…
Fibroza retroperitoneala
• Semne CT: • Placi fibroase: cresterea densitatii
tesutului grasos, mansonarea vaselor.• Localizat bine delimitat difuz extins.• Diafragm bifurcatia aortei.• Rar afecteaza rinichii, pancreasul sau
splina.• +/- deplasarea structurilor
retroperitoneale.• Compresiune pe vase cu ingustari sau
dilatari vasculare.• Contrast depinde de maturitatea tesutului
fibros: (+) in procesele active si (–) in cele cronice.
Fibroza retroperitoneala
Diagnostic diferential
Aortita Meta Ruptura A Hemoragie
• Dezvoltare excesiva benigna de tesut lipomatos noncapsular perirectal si perivisceral pelvin.
• CT: Tesut grasos fara capsula ce inconjoara organele pelvine simetric care par ingustate. Pot aparea benzi fibrotice mai dense.
Lipomatoza pelvina
Diagnostic diferential
Normal Adenopatii RCUH
Anatomie
Retroperitoneul
Variante normale
Inflamatia
Trauma
Neoplasme
• Colectie hiperdensa in spatiile retroperitoneale cu nivel lichid/lichid
• Hemoragie activa – colectie izodensa cu contrastul din vase.
• H. acuta – colectie hiperdensa (UH 60 - 80).
• H. cronica – colectie hipodensa.• Mixta.• Efect de masa, extindere
supradiafragmatica sau pelvina.• Ingrosarea m. psoas.
Hemoragia retroperitoneala
1. Anticoagulante
2. Anevrism rupt
3. Tu complicata hemoragic
Cauze
Diagnostic diferential
Perforatie Meta Liposarcom Fibroza
Anatomie
Retroperitoneul
Variante normale
Inflamatia
Trauma
Neoplasme
• Tu retroperitoneala cu origini in tesutul mezenchimal.
Sarcomul
Liposarcom
Leiomiosarcom
• 3 tipuri de distibutie a grasimii intratumorale (de obicei coexista).
• Tipul solid (UH > 20).• Mixt (UH > 20) + (UH < -20).• Pseudochistic omogen intre 20 UH
si -20 UH.• Bine delimitata, incapsulata, +/-
calcifieri.• Efect de masa +/- invazie.
Liposarcom
• Extravascular (62%).• Masa retroperitoneala mare cu componenta solida,
necrotica sau cu transformare chistica.• Meta hepatice necrotice sau chistice
Leiomiosarcom
• Intravscular.• Masa solida in interiorul VCI cu dilatare sau obstructie.• Masa proximala dilatare de V hepatice
Leiomiosarcom
Diagnostic diferential
AML Miolipom SR Hemoragie Hemoragie
• Hodgkin / Non-Hodgkin• Adenopatii cu ax scurt mai mare de 1,5 cm bilaterale.• Pot conflua.• Rar calcificati (< 1%).
Limfom
Diagnostic diferential
CC Testicul LMS Neurogen
• Tu ovar, testicul, VU, prostata, uter, renal, SR…
Metastaze
• Scurgere de limfa din vase limfatice lezate.• Iatrogen.• Colectie lichidiana cu densitati scazute, fara
captare de contrast.
Limfocel
Anatomie
Glande SR
Benign vs Malign
Mase specifice
Anatomie
Glande SR
Benign vs Malign
Mase specifice
• Glandele suprarenale sunt doua organe pereche, situate retroperitoneal, in spatiul perirenal. Forma este foarte variabila, putand fi triunghiulare, piramidale sau semilunare.
• Din punct de vedere morfologic, prezinta o fata anterioara (unde se afla si hilul glandei), o fata posterioara, o fata renala (inferioara sau baza) si doua margini: superioara si mediala.
• Glandele suprarenale au cate 2-3 prelungiri:mediala, laterala si uneori, anterioara. Dimensiunile sunt, in general, de 3-6 cm lungime, 2-3 cm inaltime si 2-6 mm grosime
Anatomie
Anatomie
Glande SR
Benign vs Malign
Mase specifice
• Cele mai comune – Adenoame.
• Pana la 8% la examinarile postmortem.
• 1% din examinarile CT abdominale.
2 proprietati ce le diferentiaza de non-adenoame1. 70% continut crescut de lipide2. “wash out” rapid
Examinarea CT
• < 10 UH – adenom (specificitate 98%).• 30% din adenoame sunt sarace in lipide si nu se pot
diferentia pe examinarea nativa.
• ROI – 50% din leziune.
Examinarea nativa
• 60 sec• 15 min• Spalare absoluta > 60% = Adenom• Spalare relativa > 40% = Adenom
Examinarea cu contrast
[43 – 22 / 43 – 9] x 100 = 62% = Adenom
* Numai pt leziuni omogene
<10 UHCT Nativ
Adenom bogat in lipide
> 10 UHCT Nativ
Spalare> 60%
Adenom sarac in lipide
Biopsie
Spalare< 60%
Algoritm de diagnostic
• Leziuni mici, omogene, bine delimitate cu margini nete.
• Gufler si co.
• Scor > 7 = metastaze
Morfologie
Anatomie
Glande SR
Benign vs Malign
Mase specifice
• Rar• 50 – 80% functionale• 50% - sdr Cushing• Virilizare, feminizare…• Leziuni mari (4-10cm),
inomogene si iodofile.• Necroza centrala si calcifieri
(20-30%).• Metastaze: limfonoduli,
plaman, ficat si os.• Prognostic rezervat
Adenocarcinomul
• 27% postmortem la pacienti cu neoplazii.• Plaman, mamar si melanomul.• Majoritatea non-adenoamelor sunt metastaze.• Nu au aspect caracteristic.
Metastaze
• Contine grasime
Mielolipom
Feocromocitom
• Active hormonal 90%• Aspect necaracteristic
Hemoragia
• Postchirurgical, sepsis, arsuri, hipotensiune, trauma, adenom, carcinom, chist SR.
• Perete subtire• Nu capteaza contrast
Chist de SR