DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

Cunosc prea mult oameniipentru a ignora c@, adesea,cel care a fost ofensat iart@ cuu}urin]@; cel care ofenseaz@,îns@, nu iart@ niciodat@”.

Jean Jacques Rousseau

c my b

c my b

Dintre to]i indiciipe care statistica îi pu-ne la dispozi]ie, lun@ delun@, îmi place cel maimult unul pierdut prin-tre alte raport@ri, darmereu interesant. Nustârne}te, recunosc, niciinteresul general pe careinfla]ia îl declan}eaz@ }inici nu are populari-

tatea salariului mediu pe economie. Poatenu are nici relevan]a cifrelor pe care des-criu }omajul sau cele care anun]@ lun@ delun@ cre}terea îngrijor@toare a deficitului decont curent alimentat de importurile mereu,dar mereu, în cre}tere. E vorba despre pro-ductivitate. Îmi place, pe deoparte, c@ esteun indice agregat. Strânge atât informa]iidespre locuri de munc@, investi]ii, salarii }iprin asta despre mersul economiei în ge-neral, dar, pe de alt@ parte, spune multedespre mentalitate, etica muncii }i eficien]@,procese complicate }i greu de m@surat întermeni preci}i. Sigur, productivitatea mun-cii în industrie, a}a cum sun@ acest indiceîn titulatura sa oficial@, nu are nici claritateabalan]ei comerciale }i nici m@car relevan]acre}terii produc]iei industriale sau a altor in-dicatori conjuncturali, dar m@ uit la el mereucu speran]@ s@-l v@d mereu crescând cudou@ cifre. Doar o serie lung@ de aseme-nea cifre poate recupera decalajele fa]@ de eco-nomiile europene }i doar cifrele mari spunc@ economia merge pe un drum ascendent.Mai mult decât atât, doar cifre mari pentruacest indice pot sus]ine o revalorizare real@a monedei na]ionale, pot spune c@ dincolode înt@rirea ei nominal@ ( de alt@ data, nuchiar de s@pt@mâna aceasta) exist@ un su-port real în economie care se exprim@ princapacitatea de produce mai mult cu inves-ti]ii mai pu]ine. Sper c@ v-am convins s@-lurm@ri]i. Oricum, evolu]ia e palpitant@.

În prima lun@ a acestui an, am începutdezastruos. De fapt, ianuarie chiar e o lun@mohorât@, cu cifre proaste în general, dare inevitabil comparat@ cu decembrie, lunaîn care se lucreaz@ cel mai pu]in, sunt zilelibere, iar importurile explodeaz@. Cu toateacestea, am început anul pe minus (minus1,2&). Ne mai putem scoate cu cre}tereafa]@ de aceea}i perioad@ a anului trecut,ianuarie 2006, cu 10 procente. Dup@ o lun@atât de slab@, februarie a adus o cre}tere(cinci procente!!) }i apoi o h@rnicie remar-cabil@ de prim@var@ (11 procente fa]@ defebruarie), pentru ca tot entuziasmul s@ setopeasc@, odat@ cu s@rb@torile de prim@var@.

continuare ^n pagina 7

Conferin]@ interna]ional@“Popula]ia Rom$niei -

%ncotro?”, cu participareapre}edintelui ]@rii, dl. Traian B@sescu

nr. 134 anul 3 vineri, 21 septembrie 2007 0,50 RON

Arhitectur@ modern@ la Viena

Emil DAVID

Planul de afaceri

pag. 8Ileana Ilie

Evolu]ii la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Pensii private

pag. 2Ilie Banu

Întârzia]i, din nou, la întâlnirea cu

f@g@duin]ele bun@st@rii

Imaginea s@pt@m$nii

Camille Desmoulins: vinovat sau martir?(II)

5. Peste pu]in timp, Desmoulinseste ales deputat al Conven]iei. Au fostapoi masacrele din septembrie, undemii de prizonieri, preo]i, femei au fost asa-sina]i cu lovituri de sabie, coas@ }i m@-ciuc@, de c@tre o mul]ime care numai putea fi oprit@. Din nefericire, afirm@unii istorici, este sigur c@ Desmoulinsîmpreun@ cu Danton au purtat greauapovar@ a acestui îngrozitor carnagiu. Ca-mille nu a fost mai pu]in violent - oafirm@ acela}i Henri Robert - atunci când

Conven]ia a statuat asupra soartei luiLudovic al XVI-lea. „Un rege mort -spunea Desmoulins - înseamn@ unom mai pu]in. Eu votez pentru moarte- prea târziu poate - servind onoareaConven]iei Na]ionale”. Lucille nu p@-rea s@-l modereze. Dimpotriv@, recla-ma cu ardoare aceea}i pedeaps@ }ichiar supliciul Mariei-Antoinette. „Dac@a} fi fost regin@ - scria ea - }i a} figenerat nefericirea subiec]ilor mei, num-a} fi îndoit c@ m@ a}teapt@ ju-decata celor mul]i }i moartea.

continuare ^n paginile 4-5

Dan POPESCU

Un reputat economist român punea, de curând, degetul peran@, explicând de ce în România lucrurile merg a}a cum merg,iar apropierea de standardele europene intr@ înc@ în categoriailuziilor îndep@rtate: „Mul]i dintre români, prea mul]i, î}i dorescun fel de stat al bun@st@rii cu totul inedit, a}teptându-l s@ rezultedin imposibila combina]ie a socialismului p@r@sit }i a capitalis-mului de care ne e team@ s@ ne apropiem. La aceast@ r@scrucede drumuri, când iluziile se destram@, dac@ s-ar putea, am cum-p@ra de-a gata bun@starea visat@. Dar n-avem cu ce s-o pl@tim.Fiindc@ în acest mare sac pe care îl numim bun@starea societ@]ii,se adun@ înc@ prea pu]ini bani. {i asta, mai ales pentru c@economia nu-i capabil@, înc@, s@ alimenteze substan]ial bugetul.Fiindc@, la noi, cele mai multe companii se men]in pe linia deplutire, cu o eficien]@ modest@ a muncii, cu cre}teri mari alecosturilor de produc]ie }i cu o competitivitate aflat@ la maredep@rtare de exigen]ele acestui început de secol”…

Ideea se cere continuat@. Bun, }i dac@ noi înc@ nu putem,nu ne mai r@mâne nici o solu]ie, suntem condamna]i s@ st@m cubra]ele încruci}ate, întâmpinând stoici destinul rezervat? R@spun-sul îl g@sim în strategia întrajutor@rii europene, care a func]ionat}i func]ioneaz@ nu numai în cazul României }i care se exprim@concis prin formula pentru unii magic@ – fonduri europenepentru dezvoltarea euroregiunilor s@race.

continuare ^n pagina 2

Bibliografii eruptive

Conflictele }i medierea

Radu Scutea

Lia Baltador

Pre]uri

pag. 6

Dan SUCIU

pag. 3

%N ATEN[IA ABSOLVEN[ILOR DE FACULT~[I CARE DORESC

S~ SE ÎNSCRIE LA MASTERAT INTERNA[IONAL

ÎN {TIIN[E ECONOMICEASE Bucure}ti, împreun@ cu Ministerul Educa]iei }i Cercet@rii dinFran]a, CNAM-Paris, Institutul Na]ional de Dezvoltare Econo-mic@ }i Facultatea de {tiin]e Economice, din cadrul Universit@]ii„Lucian Blaga” din Sibiu, organizeaz@ studii de Masterat tip MBA,pe o perioad@ de 2 ani, cursurile desf@}urându-se în Sibiu, la Fa-cultatea de {tiin]e Economice a ULBS.Absolven]ii în MASTERAT INTERNA[IONAL ÎN {TIIN[E ECO-NOMICE vor primi 2 diplome, una din partea Statului Francez, Mi-nisterul Educa]iei, }i una de la ASE Bucure}ti – Facultatea de {tiin]eEconomice a ULB Sibiu, diplome recunoscute în UE }i nu nu-mai, absolven]ii având posibilitatea s@ profeseze oriunde în lume.Costul acestor cursuri este de 2200 euro/an, sum@ care se poateachita în mai multe rate.Înscrierile se pot face, zilnic, la Decanatul Facult@]ii de {tiin]eEconomice între orele 8-16.Informa]ii suplimentare se pot ob]ine de pe Internet, la www.inde.rosau la secretariatul Facult@]ii de {tiin]e Economice Sibiu, CaleaDumbr@vii, nr.17.

- revolu]ia care-}i devoreaz@ copiii -

pag. 6

Cum lucr@m mai mult

Iulia NAGY

urmare din pagina 1Sub inciden]a acestor programe,

se poate spune c@ atâ]ia bani }i atâ-tea ajutoare financiare câte graviteaz@acum în jurul României nu s-au maiv@zut de-o întreag@ genera]ie. Pro-blema este cum s@ le atragi }i cums@ le folose}ti pentru c@, logic, ceicare pl@tesc comand@, ca întotdeau-na, }i muzica. Altfel spus, impun crite-riile }i condi]iile de acces la sacul cufonduri. {i este firesc s@ se întâmplea}a, pentru c@, pân@ la urm@, baniide care vorbim provin din buzunarulcontribuabilului european }i acestavrea m@car s@ }tie dac@ el s-a chel-tuit cu un cât de mic folos.

De pild@, în urm@ cu o lun@, s-audeschis b@ierile pungii ProgramuluiOpera]ional Regional, pe care o s@-lnumim conven]ional POR, în cele ceurmeaz@. În esen]@, spre }tiin]a ro-mânilor neaviza]i, prin POR urmeaz@a fi finan]ate proiecte de dezvoltareurban@ sau de promovare a turismu-lui }i va fi sprijinit mediul de afaceriregional. În detaliu, POR are, deocam-dat@, dou@ axe prioritare extrem deactuale }i atractive pentru România: l reabilitarea }i modernizarea re]eleide drumuri, jude]ene, str@zi urbane, in-clusiv construc]ia }oselelor de centur@; l îmbun@t@]irea dot@rii cu echipa-mente a bazelor opera]ionale pentruinterven]ii în situa]ii de urgen]@. S@ recunoa}tem: cui nu i-ar pl@cea s@dispun@ de o re]ea de drumuri, dup@chipul }i asem@narea celor occiden-tale? Care sibian nu i-ar mul]umi Ce-

rului pentru descongestionarea trafi-cului, prin orientarea transportului greupe o mult visat@ }i necesar@ }oseade centur@? Sunt bani – ne transmiteUniunea European@ – nu v@ r@mânedecât s@-i lua]i }i s@-i cheltui]i!

Dar, de aici începe calea biro-cra]iei de care vorbeam înainte }i, înce ne prive}te, împleticirile în propri-ile neputin]e.

…Pentru c@ – orice cerere definan]are trebuie obligatoriu înso]it@de documente tehnice, de proiecte,de bugete de cheltuieli. Elaborarea dedocumenta]ii cu }anse reale de pro-movare a ajuns, în România, o me-serie în sine }i înc@ una foarte profi-tabil@, de vreme ce „exper]ii” deacest gen au ajuns s@ solicite 15pân@ la 20 de procente din valoareafinan]@rii, pentru buzunarul propriu.{i adesea, în avans!

…Pentru c@ etapa de verificarea eligibilit@]ii din cadrul procesului deevaluare }i selec]ie este extrem deminu]ioas@ }i foarte exigent@, mul]iîmpotmolindu-se în condi]ii capcan@,precum demonstrarea capacit@]ii pro-prii de cofinan]are a proiectului, sauîn chestiuni formale (dar elimina-torii!) de imagine }i statut.

…Pentru c@ orice solicitant tre-buie s@ demonstreze c@ are capaci-tatea financiar@ }i administrativ@ de agestiona proiectul, din nou obligato-rie fiind prezentarea experien]ei ante-rioare în gestionarea proiectelor fi-nan]ate din fonduri publice, precum}i a resurselor materiale }i umane ne-cesare implement@rii proiectului. Cualte cuvinte, nu are nici o }ans@ de

a ob]ine fonduri cel ce porne}te de lazero absolut, mânat doar de ambi]ie}i o idee genial@.

…Pentru c@ ferici]ii beneficiariai fondurilor europene au obliga]ia dea men]ine proprietatea infrastructuriiconstruite, modernizate sau reabili-tate pe o perioad@ de cel pu]in 5 anidup@ finalizarea ori darea în func-]iune }i s@ asigure, totodat@, exploata-rea }i între]inerea în aceast@ perioad@.Or, unor români cu o mobilitate pro-fesional@ }i de afaceri excesiv@, nu leprea surâde perspectiva aceasta.

…Pentru c@ solicitan]ii se v@ddin start pu}i în situa]ia de a acce-sa fonduri europene mai mici sau maimari, mai numeroase sau mai pu]ine,func]ie de locul lor de ba}tin@, deeuroregiunea în care î}i duc via]a }iî}i dezvolt@ afacerile. Bun@oar@, în ca-drul Programului Opera]ional Regional(POR) alocarea fondurilor s-a f@cutinvers propor]ional cu produsul in-tern brut al fiec@rei euroregiuni. A}ase face c@, în România, partea leuluidin aceste fonduri europene (16,32la sut@) s-a repartizat Regiunii Nord-Est, evaluat@ ca fiind cea mai slab@regiune a Uniunii Europene (!) Ra]io-namentul este simplu }i logic: UEdore}te s@ sprijine dezvoltarea echili-brat@ a tuturor regiunilor sale }i s@împiedice cre}terea disparit@]ilor econo-mice }i sociale deja existente. Un ]elde apreciat în principiu, dar care pro-duce, totu}i, o anume stare de agita]ie}i disconfort în mediile de afaceridezavantajate pe criterii pozitive.

…Este evident c@ România deazi nu se poate descurca de una sin-

gur@, avem nevoie de ajutor, avem ne-voie de dezvoltare }i banii Comu-nit@]ii Europene ne-ar fi mai necesarica oricând. Dar, din toate motiveleenumerate pân@ aici (}i altele care]in de mentalitatea noastr@ balcanic@)putem pune pariu c@ fondurile euro-pene puse la dispozi]ia noastr@ înacest an nu vor fi accesate }i absor-bite decât într-o m@sur@ modest@. Iarce nu se folose}te, nu se reporteaz@.

Va fi pre]ul greu pl@tit de o ]ar@ în-treag@ predilec]iei clasei noastre poli-tice de a antrena comunit@]ile localeîn dispute pasionale cu substrat po-litic }i electoral, în loc s@ le cultivedorin]a de a se autodep@}i, inclusivprin accesul îndr@zne] }i competentla fondurile europene de dezvoltare, labanii Comunit@]ii Europene, din careparc@ înc@ nu ne vine s@ credem c@facem parte.

PROIECTE PLAN DE AFACERI VINERI 21 SEPTEMBRIE 20072

În primul rând pentru c@ multe dintre afacerile concepute în ]ara noastr@ se fac empiric }i nu pe o baz@ fundamentat@}i într-un mod riguros. În al doilea rând, la fel cum construc]ia unei case depinde }i de devizele efectuate, de materialelefolosite }i de respectarea termenelor }i de o rigoare în construc]ii, la fel }i o afacere trebuie cl@dit@ c@r@mid@ cu c@r@mid@.

Întârzia]i, din nou, la întâlnirea cu f@g@duin]ele bun@st@rii

Planul de afaceri este îns@}i afa-cerea ta. Planul de afaceri este ceeace vinzi finan]atorului. Planul de afa-ceri te ajut@ nu numai în rela]ia cufinan]atorul, dar }i cu partenerii t@i.Vei putea s@ le demonstrezi c@ e}tiorganizat, c@ ai o viziune clar@ }i com-plet@ asupra afacerii tale. Desigur, suntmoduri diferite de a redacta un plan deafaceri pentru un magazin naturist,spre exemplu, }i pentru o fabric@ pro-duc@toare de arcuri pentru utilaje grele,destinate cu prec@dere exportului. Deaceea, nu se pot impune limite can-titative, iar regula celor 25-30 depagini nu se poate aplica peste tot.

Dar cel care va câ}tiga cel maimult, o dat@ ce ai un plan de afaceri,vei fi chiar tu. Este important s@ ai oimagine clar@ a afacerii, s@ }tii în-cotro se îndreapt@, dar }i fiecare paspe care trebuie s@-l urmezi spre câ}-tigarea pie]ei, f@r@ îns@, foarte impor-tant, s@ valorific@m toate oportuni-t@]iile care se ivesc pe parcurs. Deunde rezult@ c@ planul de afaceri nutrebuie s@ fie rigid, nel@s$nd loc noi-lor oportunit@]i ivite.

Basepoate.ro “Un site al tineri-lor antreprenori” ne ofer@ un tutorialal întocmirii planurilor de afaceri, cât

}i modele de planuri de afaceri pen-tru a ne familiariza cu acest concept}i pentru a avea în vedere o structu-r@ complet@. Se mai ofer@ }i infor-ma]ii referitoare la modalit@]iile de fi-nan]are a unei afaceri noi, moduri degestionare a resurselor }i tipuri de ma-nagement }i resurse legislative (fiindnecesar a cunoa}te nout@]iile ap@ruteîn legisla]ie cu privire la domeniul încare ne desf@}ur@m activitatea).

Cuprinsul unui plan de afaceripoate fi alc@tuit din: 1) descrierea afacerii 2) descrierea produsului sau a servi-ciului oferit3) sediul }i punctele de lucru ale afacerii4) planul de marketing 5) concuren]a – un capitol vital, c@-ruia, dac@ nu i se va acorda cuvenit@,poate avea efecte nefaste pentru afacere6) politica de pre]uri }i vânz@ri – uncapitol care, la prima vedere, paresimplu, dar de care depinde în marem@sur@ afacerea. Este foarte impor-tant a se stabili pre]ul corect.7) publicitatea }i rela]iile publice vi-tale pentru multina]ionale sau pentruîntreprinderile autohtone dezvoltate }iimportante pentru IMM-uri.8) planul managerial 9) planul de management financiar

10) rezumatul planului de afaceri (2-3 pagini, dar acest rezumat prezint@ oimportan]@ major@ de multe ori aces-ta fiind primul care se cite}te )11) documente anexe

În cadrul acestui site, ne sunt ofe-rite }i câteva sfaturi pe care trebuies@ le lu@m în considerare, atunci cândîntocmim un plan de afaceri. Astfel,trebuie s@ avem un rezumat perfect,care s@ stârneasc@ dorin]a cititoruluide a continua lecturarea acestuia înîntregime. Un rezumat valoros tre-buie s@ con]in@ cinci sec]iuni, con-cise de maxim dou@ paragrafe. Cele

cinci sec]iuni sunt: 1. Oportunitatea. Antreprenorul obser-v@ faptul c@ un produs nu exist@ pepia]@ sau un serviciu nu este prestatcorespunz@tor.2. Solu]ia. G@sirea acelui produs sauserviciu care vine în sprijinul popu-la]iei }i care satisface o nevoie }ieste diferen]iat prin ceva de restulserviciilor deja existente.3. Capacitatea de a realiza aceast@solu]ie. Aici vorbim }i de personalulcalificat }i instrumentele realiz@rii încondi]ii optime a solu]iei.4. Anticiparea cotei de pia]@. Vorbim

}i de segmentarea pie]ei, de conce-perea produsului astfel încât s@ seadreseze segmentului pe care vrems@-l abord@m.5. Finan]area afacerii }i timpul dereturnare a investi]iei. Previziunea cuprivire la venituri, la cheltuieli, recu-perarea investi]iei pe lun@, an }i, even-tual dividende acordate ac]ionarilor.

Alte lucruri de evitat în redac-tarea unui plan de afaceri: Folosireafrecvent@ a superlativelor poate creaneîncredere fiind nerealist. Planul deafaceri trebuie s@ fie simplu, accesi-bil ca informa]ii }i obiectiv. Entuzias-mul este necesar, dar în anumite con-di]ii. Simplitatea a}a cum afirm@ marimanageri este important@ în afaceri.De}i tot mai mult@ lume tinde s@ com-plice mult lucrurile pentru a p@rea eisuperiori, acest fapt este ineficient ,iar comunicarea unui astfel de plancomplicat va fi unidirec]ional@ }i f@r@finalitate. Nu este necesar@ folosireade culori în exces }i a unei hârtiifoarte preten]ioase .

De}i exist@ multe modele de în-tocmire a planului de afaceri trebuies@ fim selectivi }i s@ alegem modelulcu mult@ grij@. Acest document tre-buie întocmit responsabil }i cât maiaproape de adev@r pentru a fi într-adev@r un instrument, ulterior.

De ce un plan de afaceri?

Emil DAVID

ILIE BANUstudent, Facultatea de {tiin]eEconomice, ULBS

Zei]a agriculturii, Ceres. Statuie la muzeul Louvre din Paris

Ce face un mediator?1. aranjeaz@ sedin]a de mediere (progra-mat@ la o anumit@ dat@ }i or@, stabi-le}te loca]ia, anun]@ p@r]ile);2. se întâlne}te în }edin]@ comun@ cup@r]ile }i eventual cu avoca]ii acestora,etap@ în care:- explic@ procesul }i scopul medierii- ascult@ prezentarea fiec@rei p@r]i- clarific@ pozi]iile ini]iale ale p@r]ilor- decide cu care dintre p@r]i se va întâlniprima dat@3. se întâlne}te separat cu fiecare parte,etap@ în care :- ob]ine informa]ii suplimentare- clarific@ dorin]e }i nevoi- explic@ realit@]i- dezvolt@ op]iuni- ob]ine o pozi]ie }i o transmite celei-lalte p@r]i- d@ o sarcin@4. se întâlne}te din nou în sesiune co-mun@ cu p@r]ile }i avoca]ii, etap@ final@în care:- stabile}te finalitatea rezultatului- încearc@ s@ dep@}easc@ impasul- încurajeaz@ viitoare încerc@ri de rezol-vare a conflictului

Tehnici folosite de mediatorl neutralitate – impar]ialitatel optimisml sensibilitate – afirma]ii neutre verbale}i non verbalel întreb@ri neutrel expunere }i analiz@ neutr@ a realit@]iil reformulare neutr@l rezumare neutr@l arta de a convinge

În concluzie, medierea func]ioneaz@. Func-]ioneaz@ de zeci de ani în ]@rile cu gradînalt de civiliza]ie pentru c@ societ@]ilerespective au fost educate în sensul c@implicarea direct@ în procesul de justi]ienu poate avea decât un rezultat pozitivatât pentru definitivarea }i men]inereaunei justi]ii s@n@toase, cât }i pentruexisten]a unei democra]ii reale.Ast@zi, p@r]ile apeleaz@ la instan]@, pentruc@ nu au alte alternative. Totu}i, pe m@-sur@ ce beneficiile medierii vor fi maicunoscute, aceasta va deveni un mijlocmult mai utilizat pentru rezolvarea dis-putelor din viitor.În prevederile Legii medierii este stabilitcadrul în care vor fi înfiin]ate cabinetele demediere, cu posibilitatea perceperii de ono-rarii pentru activitatea depus@ de mediator.Medierea este prev@zut@ atât de Legeanr. 51/1995 cu modific@rile ulterioarecât }i în proiectul Statutul profesiei deavocat ca activitatecompatibil@ cu exer-citarea avocaturii.Dac@ în instan]e cel pu]in una dintrep@r]i este nemultumit@ cu solu]ia dat@(CA{TIG/PIERDERE), la mediere, atuncicând se ajunge la în]elegere, ambele p@r]isunt mul]umite de rezultat, pentru c@ l-aug@sit de comun acord (CÂ{TIG/CÂ{TIG).

DE CE MERIT~ ALEAS~ MEDIEREA?

1. MEDIEREA ARE SENSÎn timpul medierii, de]ine]i controlul. Lua]isingur deciziile. Solu]iile apar]in persoa-nelor care vor suporta }i consecin]ele.Mediatorii nu î}i impun propriile p@rerisau solu]ii.

2. MEDIEREA ESTE VOLUNTAR~P@r]ile vin la mediere, doar dac@ doresc asta.Pot încheia medierea în orice moment.

3. MEDIEREA ESTE CONFIDEN[IAL~Sesiunile de mediere nu sunt publice }inu poate fi dezv@luit nimic din ceea cese spune în timpul medierii. Noti]ele, pecare mediatorii la iau în timpul discu-]iilor, sunt distruse în prezen]a p@r]ilor,în finalul procedurii de mediere.

4. MEDIEREA ESTE RAPID~ {I ECONO-MISE{TE TIMPMedierile pot fi programate în câtevazile, iar în]elegerea poate fi g@sit@ foarte

repede. În acest fel, poate fi economisittimp important.

5. MEDIEREA ESTE CONVENABIL~Program@rile pot fi f@cute într-un pro-gram flexibil, stabilit de comun acordcu mediatorii.

6. P~R[ILE DIN CONFLICT NU SUNTADVERSARIÎn timpul medierii, p@r]ile se concentreaz@împreun@ pentru a g@si o solu]ie una-nim acceptat@.

7. MEDIEREA PRESUPUNE RESPECTProcedura de mediere se desf@}oar@ încondi]ii de resepect reciproc. Mediereaajut@ oamenii s@ î}i p@streze }i s@ î}icontinue bunele rela]ii din trecut.

8. MEDIEREA FUNC[IONEAZ~Chiar dac@ a]i încercat s@ rezolva]i dis-puta }i nu a]i avut succes, încerca]i me-dierea. Medierea a ajutat în rezolvareamultor cazuri dificile.

CE TIPURI DE CONFLICTE POT FI MEDIATE

DREPT CIVIL – gr@ni]uire, preten]ii, eva-cuare, obliga]ia de a face etcDREPTUL FAMILIEI – divor], partaje,încredin]are / reîncredin]are minori etcDREPT PENAL – plângeri prealabile (lo-vire, insult@, calomnie etc)DREPT COMERCIAL – soma]ie de plat@,preten]ii etcLITIGII DE MUNC~ – drepturi b@ne}ti,desfaceri contracte de munc@ etc.Gradul de diversificare al rela]iilor so-ciale }i economice într-o societate dince în ce mai complicat@, dezvoltarea eco-nomic@, na}terea unor noi industrii, com-plexitatea în cre}tere a tuturor aspec-telor vie]ii cotidiene adaug@ noi }i noi

tipuri de conflicte. Rezolvarea clasic@ aconflictului, prin încredin]area acestuiaorganelor justi]iei }i solu]ionarea pe con-ceptul câ}tig – pierdere (învins – învin-g@tor) s-a dovedit c@ nu constituieîntotdeauna cel mai adecvat r@spuns,de natur@ s@ ofere o solu]ie tuturor incer-titudinilor }i dificult@]ilor economice }isociale. În acest context, medierea, ca modali-tate de solu]ionare a conflictelor, alter-nativa procesului în instan]@, poate con-stitui unul din r@spunsurile cele mai adec-vate la dificult@]ile evocate mai susu, con-tribuind, totodat@, la degrevarea instan-]elor de numeroase cauze.Desigur c@ medierea nu este un pana-ceu: ea î}i are îns@ locul sau în nume-roase tipuri de contencios. Astfel, pelâng@ aria conflictelor izvorând din rela-]iile de familie, care pare domeniul pre-ferat pentru utilizarea medierii, exist@ nu-meroase tipuri de conflicte s@u mediipotential generatoare de conflict, în careideea de solu]ionare pe cale amiabil@pare mai potrivit@ decât clasica rezol-vare a litigiului: conflicte colective demunc@, succesiuni, coproprietate, contracteetc. Bucurându-se cam de acelea}i avan-taje ca }i arbitrajul, utilizarea ei ar aduceun plus de suple]e rela]iilor caracte-ristice domeniilor men]ionate, permi]ândmutarea centrului de greutate al pro-cesului de pe aspectele privind statutuljuridic ori subtilit@]ile de procedur@ peinteresele aflate în joc. Mai exact, încazul medierii, accentul nu cade pe as-pectele juridice ale litigiului, ci se urm@-re}te ca p@r]ile, prin discu]ii }i nego-cieri în prezen]a mediatorului s@ ajung@la o solu]ie de compromis, acceptat@de fiecare parte }i, bineîn]eles, în deplinacord cu legile care intereseaz@ ordineapublic@ }i bunele moravuri.

VINERI 21 SEPTEMBRIE 2007 3REZOLVAREA CONFLICTELOR

Activitatea de mediere, o metod@ alternativ@ de rezolvare a conflictelor, reprezint@, teoretic, o prioritate ^n cadrului Pla-nului Na]ional pentru Implementarea Strategiei de Reform@ a sistemului judiciar rom$nesc. Cu toate acestea, a fost nevoiede mai bine de un an de la adoptarea cadrului legal, Legea 192/2006, pentru ca mediatorii s@ devin@ o parte activ@ aacestui sistem. Dar, de la sf$r}itul lunii octombrie, dup@ autorizarea mediatorilor de c@tre Consiliul Na]ional, p@r]ile aflate^n conflict vor putea apela }i la aceast@ solu]ie. Mai mult, instan]ele de judecat@ au chiar obliga]ia legal@ s@ propun@solu]ionarea pe baza medierii, dar acest lucru se poate ^nt$mpl@ numai cu acordul celor afla]i ^n conflict. Posibilitateaevit@rii proceselor ^n cazul anumitor conflicte ar putea avea ca efect descongestionarea instan]elor de judecat@, ^n condi]iile^n care num@rul mare al dosarelor aflate pe rol reprezint@ una dintre cele mai mari probleme ale justi]iei din Rom$nia.Pe de alt@ parte, medierea nu presupune excluderea sau diminuarea rolului pe care avoca]ii p@r]ilor ^l au ^n rezolvareaunor conflicte, deoarece ace}tia pot fi prezen]i, al@turi clien]ii lor, la toate etapele procesului.La Sibiu, zece avoca]i mediatori s-au reunit ^n cadrul Asocia]iei Centrul de Mediere, organiza]ie care are ca scoprezolvarea pe cale amiabil@ a conflictelor ^n diverse domenii ale Dreptului: penal, civil }i comercial, al familiei sau almuncii. Mediatorii sibieni, preg@ti]i ^n cadrul unor cursuri speciale, la centrul pilot de la Craiova, care s-au desf@}urat ^n2005, sunt afilia]i la Uniunea Na]ional@ din Rom$nia.

Medierea – metod@ alternativ@ de rezolvare a conflictelor (II)

Radu SCUTEA

urmare din pagina 1Dar, nu a} a}tepta momentul în

care popula]ia dezl@n]uit@ s@ m@ trag@din palat }i s@ m@ duc@ nedemn@ la pi-cioarele e}afodului. Nu. A} preveni lan-]urile si a} vrea, murind, s@ impun uni-versului întreg. A} ridica un e}afod }ilâng@ el un altar. Timp de trei zile voimerge la picioarele altarului pentru aimplora marelui st@pân al universuluiiertarea faptelor rele. În a treia noapte,întreaga familie, îmbr@cat@ în negru }iIa lumina unor f@clii, va acompania mer-sul meu spre e}afod. Aici voi suferipedeapsa capital@…”

Era doar începutul. Se credea }ispera c@ executarea lui Ludovic al XVI-lea va pune punct tulbur@rilor sânge-roase. Din p@cate, îns@, mai degrab@ eaa marcat recrudescen]a acestora. Lua-rea puterii nu era totul. Ea trebuia exer-citat@. Dup@ ce ai distrus prin violen]@,erai nevoit s@ reconstruie}ti în r@scoalesau cel pu]in într-o atmosfer@ turbure.De aceast@ dat@ Conven]ia îns@}i si nuguvernul regal era cea care se va con-frunta cu pl@gile unei mizerii publice pecare dezordinile nu au f@cut }i nu f@-ceau decât s@ o creasc@. Robespierrenu a întârziat s@ vorbeasc@ melancolicde poporul credul }i suferind, mereuînclinat s@ se plâng@ de un guvern carenu îi poate remedia toate relele. {i maispunea Robespierre: „Principiul unui gu-vern democratic este virtutea. Dar mij-locul s@u de utilizat în vremea în carese a}az@ este teroarea”. Ce se v@dea,deci, în aceast@ lumin@? Potrivit unorpuncte de vedere ale istoricilor francezi,în fapt trebuia creat@ o diversiune înraport cu nemul]umirile poporului }ipentru c@ puterea era neputincioas@ îna-i îndep@rta mizeria, acesteia îi eraucel pu]in necesare victime expiatoriicare s@ concentreze asupra lor cauzelenemul]umirilor, convingând mul]imile c@datorit@ gre}elilor lor suferin]ele po-porului nu sunt înc@ abolite… Dup@Ludovic al XVI-lea, a fost Custine. Dup@Custine, Marie-Antoinette. Dup@ aceea,Girondinii. Ascultând sugestiile lui Ro-bespierre, Camille Desmoulins a fostprimul care a început atacul împotrivaacestora din urm@, într-un pamflet teribil:„Histoire de Brissotins - Brissot devoilé”…

Evenimentele s-au desf@}urat atâtde repede încât girondinii, aproape adu-la]i în iunie 1792, deveniser@ - în pam-fletul lui Desmoulins }i pentru o partea opiniei publice - odio}i reac]ionari laînceputul anului 1793. Modera]ia lor re-lativ@ era privit@ acum ca o foarte cul-pabil@ sl@biciune, cauza tuturor relelor.Trebuiau exclu}i din sânul Revolu]iei,se spunea c@ „au complotat împotrivaRepublicii”. Camille le lansa tran}ant:„ei, girondinii, au creat o Republic@ cuvicii”. Succesul campaniei a fost imens.În atmosfera ei, Saint-Just a prezentatConven]iei un act de acuzare împotrivagirondinilor. Acesta era îndreptat nudoar în contra celor 22 de girondini deaici }i a membrilor girondini din Co-misia de doisprezece, ci împotriva tu-turor celor 63 de girondini cu func]iioficiale în institu]ii pariziene, care aufost aresta]i. La proces, ar@ta în modelocvent istoricul Thiers, „cel mai tareasculta pentru a nu crede, iar cel maislab vorbea pentru a nu convinge”. Acu-za]ii au fost cu to]ii condamna]i la moarte.La data sentin]ei, Desmoulins a avut,se pare, prima sa remu}care. El a p@-r@sit sala, repetând: „Ah, Doamne! Ah,Doamne! Eu sunt cel care îi omor. Cu pam-fletul meu «Brissot devoile». Ce fapt…”

Dar situa]ia de atunci a Fran]ei eragrav@ }i tragic@. Patria era în primejdie.Armatele Republicii, aflate la începutulform@rii - în nu pu]ine cazuri prost co-mandate, r@u organizate - nu g@siser@,deseori, în ciuda bravurii lor constante,drumul victoriei. B@tute la Vendée, laToulon, aflate în e}ec în fa]a Lyon-uluirevoltat, în derut@ la Menin, Pirmasens,la Perpignan, asediate la Dunkerque,aceste armate au ap@rut, la un momentdat, în postur@ tragic@. Pentru a salvapatria, Conven]ia a adoptat un ansam-blu de m@suri revolu]ionare, cu caracterexcep]ional }i provizoriu dictatoriale.Dictatura a fost încredin]at@ Comitetuluide Salvare Public@, cu Robespierre }iSaint-Just în frunte. „F@r@ limite”, puteafi luat@ orice m@sur@ care era consi-derat@ c@ î}i poate aduce contribu]ia lasalvarea patriei. O armat@ de }ase miide oameni ce fuseser@ recruta]i de in-transigentul }i instinctualul Bouchotte,executa orice decizie a comitetului. Untribunal revolu]ionar - de o „docilitateperfect@”, apreciaz@ nu pu]ini dintre is-

torici - era îns@rcinat s@ conserve apa-ren]a justi]iei execu]iilor pe care le apre-cia necesare. O lege de circumstan]@,„legea cu privire la suspec]i”, permiteacomitetului s@ pun@ înd@r@tul gratiilor,s@-i ]in@ închi}i, s@-i defere tribunaluluicare s@-i condamne la moarte, pe to]icei care acesta îi desemna. Potrivit pre-vederilor din lege, men]ioneaz@ HenriRobert, erau privi]i ca suspec]i: 1) cei care în adun@rile populare dimi-nueaz@ energia }i bareaz@ mi}carea po-porului prin discursuri viclene, strig@teturbulente }i amenin]@ri; 2) cei care, mai pruden]i, vorbesc înmod misterios de nefericirile Republicii,se înduio}eaz@ de soarta poporului }isunt întotdeauna gata s@ r@spândeasc@}tiri rele cu o durere afectat@; 3) cei care î}i modific@ comportamentul}i limbajul dup@ evolu]ia evenimentelor; 4) cei care îi c@ineaz@ pe fermierii }i ne-gustorii avizi împotriva c@rora legea esteobligat@ s@ ia m@suri; 5) cei care, având mereu pe buze cuvin-tele libertate, republic@ {i patrie, frec-venteaz@ pe nobili, contrarevolu]ionari,aristocra]i, }ov@itori }i modera]i }i seintereseaz@ de soarta lor; 6) cei care au receptat cu indiferen]@Constitu]ia republican@ }i au avansat te-meri false asupra con]inutului }i vala-bilit@]ii sale în timp; 7) cei care nef@când nimic împotriva li-bert@]ii, nu au f@cut nimic nici în favoa-rea ei etc. Era, deci, dificil pentru ori-cine ca într-o zi s@ nu devin@ suspect.

6. Arest@rile s-au înmul]it, f@r@ acunoa}te zi sau noapte, vreo pauz@,închisorile Parisului debordând de sus-pec]i. Erau ]inu]i prizonieri în }coli, l@-ca}uri biserice}ti, seminarii, în case re-chizi]ionate în mod expres în acest scop.Erau închi}i oameni în palatul Luxem-burg, la colegiul Duptessis, de faptoriunde se mai putea g@si loc… Straniep@rea existen]a suspec]ilor în închisorilelor improvizate. Mul]i care aveau baniau putut s@-}i aduc@ acolo paturi }imobil@ de acas@, s-au organizat dormi-toare comune }i chiar saloane… S-auformat amici]ii, s-au n@scut simpatii }iamoruri între captivi }i captive, cele maimulte destr@mate îns@, atunci când teri-bilul Fouquier Tinville venea s@ cear@ înfiecare zi victime noi, tributul cotidian ale}afodului. În pofida perspectivelor tra-gice }i niciodat@ îndep@rtate, dup@ cumrelev@ jurnale }i m@rturii din acea vre-

me, domnea aici o oarecare deta}are }ichiar veselie, între prizonieri se orga-nizau jocuri, muzicienii d@deau con-certe, poe]ii spuneau versuri }i chiar sejucau comedii...

Nimeni nu mai îndr@znea acum s@fac@ cea mai mic@ plângere, de}i si-tua]ia economic@ era mai critic@ decâtoricând. Hârtiile de valoare }i banii cupatru-cincimi din valoare mai jos ridi-caser@ la niveluri incredibile costul vie-]ii. M@rfurile alimentare erau atât de ra-re încât la por]ile brut@riilor au fost mon-tate bare }i corzi pentru a permite oa-menilor s@ fac@ cozi f@r@ o prea maredezordine. Pentru a opri cre}terea pre-]urilor, Comitetul Salv@rii Publice a de-cretat, pentru fiecare marf@ alimentar@,un maximum de pre] de vânzare care,sub pedeapsa cea mai sever@, nu puteafi dep@}it. M@rfurile respective au deve-nit astfel foarte slab benefice pentrucomercian]i, pr@v@liile închizându-se cuîncetul, iar produsele r@mânând la pro-duc@tor. Atunci au fost taxa]i ace}tiadin urm@. Câ}tigând tot mai pu]in, ei auînceput s@ nu mai produc@ decât pentruei în}i}i. Unii dintre produc@tori }i ne-gustori au fost ghilotina]i, procurorulgeneral Chaumette a ]inut un discursfulminant, dar prin aceasta via]a nu adevenit nici mai u}oar@, nici mai ieftin@.Cum mul]i dintre oameni î}i petreceaunoaptea a}teptând la por]ile brut@riilorîn dorin]a de a fi finalmente în fa]@ }ia apuca s@ cumpere ceva, iar certurileîn cozi erau dese, pentru a elimina si-tua]ia, Chaumette a g@sit un remediu celpu]in inedit: a decis ca „distribu]ia s@ în-ceap@ cu ultimii veni]i (par „les derniersarrivés” se spunea). M@sura a f@cut s@ spo-reasc@ confuzia }i tulbur@rile de strad@…

Din acest timp dateaz@ cea mai mareparte a reformelor revolu]ionare: multedintre ele utile }i durabile, precum sis-temul metric, dar altele efemere, precumcalendarul republican sau împ@r]irea ca-dranului de la ceasuri în zece ore în locde dou@sprezece. Au fost abolite ve-chile culte iar la Paris a fost investit cuputere oficial@ „Cultul ra]iunii”, al „drep-t@]ii”. Notre-Dame a devenit templul ra-]iunii, iar bustul lui Marat a înlocuitpeste tot crucifixul. La 20 brumar, afost celebrat@ cu mare pomp@ prima„S@rb@toare a ra]iunii”. O tân@r@ femeiereprezenta Zei]a Ra]iunii. A fost aleas@cu calit@]i feminine }i de seduc]ie re-marcabile, pentru a face „Ra]iunea”,

„Dreptatea” credibile. Îmbr@cat@ în ve}-minte albe, cu un mantou fin bleu flu-turându-i pe umeri, pe cap cu bonetalibert@]ii, a}ezat@ pe un tron îmbr@cat înieder@ }i purtat de patru oameni, zei]aera urmat@ de un cortegiu de tinere feteîmbr@cate în rochii inocente }i încoro-nate cu trandafiri. Apoi era purtat bustullui Marat, în urm@ venind muzicienii }ireprezentan]i înarma]i din toate sectoa-rele Parisului. Procurorul general Chaumettea pronun]at un discurs cu alur@ de jur@-mânt, debutând cu cuvintele: „Cet@]eni,fanatismul a cedat locul ra]iunii”. V@zândceea ce vedeau, destul de mul]i s-au în-doit de aceste cuvinte, îngro}ând dup@aceea rândurile de dup@ gratii ale sus-pec]ilor…

Toate aceste incoeren]e, arest@rile}i execu]iile generate, deseori, de alter-nativa fraternitatea sau moartea au sfâr-}it prin a începe s@ dezam@geasc@ peprimii apostoli sinceri ai Revolu]iei. Ca-mille Desmoulins, aflat pân@ atunci înavangarda zilei, se sim]ea, la rândul s@u,tot mai mult dep@}it. Supliciile ce tre-buiau îndurate de mul]i oameni f@ceauacum sufletul s@u s@ se încline spreclemen]@. Danton, al c@rui admirator }iamic era, încerca aceea}i evolu]ie. Nicinu b@nuiau ei atunci c@ peste nu mult@vreme vor lua acela}i drum ca al celorpe care, în parte, îi considerau acumnedrept@]i]i }i de care începuser@ s@ lefie mil@…

…O sear@ din vara anului 1793.Ultimele raze ale soarelui se culcau peapa fluviului, colorând-o în ro}u }i trans-formând parc@ Sena într-un fluviu desânge. Impresionat de acest spectacol,care îi aducea aminte de masacrele sol-date cu râuri de sânge, Danton l-aapucat de bra] pe Camille }i i-a spuscu emo]ie: „S-a v@rsat destul sânge. Ca-mille, ia pana ta }i cere ca oamenii s@fie clemen]i. Te voi sus]ine.” Se n@}teaastfel „Le vieux cordelier”, al c@rui primnum@r va apare în „15 frimaire, an II”.(5 decembrie 1793). Desmoulins atac@ultrarevolu]ionarii - Herbert, Chaummotte,Momoro, Anacharsis Clootz - pe cei maifanatici adep]i ai „cultului drept@]ii”, peto]i cei care g@seau „prea blânde” m@-surile Comitetului de Salvare Public@.Pân@ Ia un punct totul a mers bine,Camille aflând în atacurile sale apro-barea lui Robespierre tem@tor în fa]aposibilit@]ii ca ace}ti periculo}i indivizis@-l înl@ture de la putere.

BIOGRAFII ERUPTIVE VINERI 21 SEPTEMBRIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Paris, malul Senei

Camille Desmoulins: vinovat sau martir?(II)

Dan POPESCU

- revolu]ia care-}i devoreaz@ copiii -- revolu]ia care-}i devoreaz@ copiii -

RobespierreDanton

VINERI 21 SEPTEMBRIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

BIOGRAFII ERUPTIVE

În num@rul 3 al publica]iei, Ca-mille realizeaz@ îns@ o satir@ vie a „legiisuspec]ilor” }i a regimului terorii. Subparavanul unei traduceri din Tacit }i alstudiului moravurilor din Roma impe-rial@, el critic@, de fapt, excesele puter-nicului val revolu]ionar. lat@, Desmoulinsîn}ir@ - a}a-zis dup@ Tacit, crimele delesmajestate }i de contrarevolu]ie în vre-mea tiraniei imperiale: „Crima de contra-revolu]ie la Petreius pe motivul c@acesta a avut un vis cu Claudius; crim@de contrarevolu]ie la Appius-Silanus,deoarece so]ia lui Claudius a avut unvis cu el; un cet@]ean care are popu-laritate este un rival al puterii: suspect;… e}ti bogat - exist@, deci, un pericoliminent ca poporul s@ fie corupt de lar-ghe]ea ta: suspect; … „Deschide]i în-chisorile - mai scria Camille - pentrucei 200.000 de cet@]eni pe care-i numi]isuspec]i; în Declara]ia asupra Dreptu-rilor Omului nu exist@ închisori pentrususpec]i, ci numai închisori pentru ceivinova]i de a fi comis delicte stabilitede lege… Vre]i s@ extermina]i pe to]iinamicii vo}tri pe ghilotin@. Exist@, îns@,oare o nebunie mai mare? Ve]i puteaoare s@ face]i s@ piar@ pe e}afod peunul singur dintre ace}tia, f@r@ s@ v@afla]i cel pu]in 10 inamici din familia sasau dintre amicii s@i?”

Un astfel de apel la clemen]@ aavut mare ecou în public, el r@spun-zând credin]elor intime ale na]iunii. Încâteva zile doar, mii }i mii de exem-plare ale ziarului au fost vândute, tirajulnu mai satisf@cea deloc cererea, exem-plare de ziar fiind desf@cute „la negru”la pre]uri exorbitante. În închisori, nefe-rici]ii „suspec]i” transmiteau jurnalul dinmân@ în m@n@ citind cu deliciu ceea cescria acest revolu]ionar, pentru ei odiosodinioar@ dar acum reprezentând în-treaga lor speran]@.

Dimpotriv@, la Comitetul de Sal-vare Public@ }i la Conven]ie, rândurilelui Desmoulins au trezit furii puternice.„Camille frizeaz@ ghilotina!” striga unuldin cei mai violen]i adversari ai s@i.Frac]iunea Herbert, care se sim]ea di-rect }i periculos atins@ de atacurile luiDesmoulins îi r@spunde lui Camille, acu-zându-l grav, în ziarul ei „Le péreDuchesne”. Camille era considerat vi-novat deoarece „}i-a însu}it langajul mus-cadinilor pe care îi frecventa, s-a legatîn m@sur@ însemnat@ de aristocra]ie”.Era remarcat@ schimbarea atitudinii lui Des-moulins fa]@ de ziua - situat@ cu nu preamult timp în urm@ - în care-}i f@cuseo glorie din dobândirea titlului onorificde „Procureur général de la Lanteme”.

Duelul între Camille }i noii s@i adver-sari era în plin@ desf@}urare. „Nava Re-publicii navigheaz@ între dou@ pericole:stânca exager@ri }i bancul de nisip almoderatismului” - apreciaz@ Desmoulins.Între aceste dou@ riscuri, el cere con-stituirea unui Comitet al clemen]ei, pentrua examina plângerile suspec]ilor în modarbitrar închi}i. Renun]@ îns@ la m@suraamnistiei, a deschiderii por]ilor închi-sorilor. Fapt care probeaz@ c@ mode-ra]ia lui Desmoulins nu era decât re-lativ@. Cu toate acestea, ea a p@rut in-tolerabil@ Conven]iei. Mai erau }i inami-ci]ii redutabile pe care i le-a adus ascu-]imea condeiului s@u, câteva glume maicrude - reflectând tocmai realitatea - pecare }i le-a permis fa]@ de unii dincolegii s@i, sup@ra]i acum }i reactivi. Dealtfel, creditul lui Camille în Conven]ie nuera prea mare. Un motiv era }i acelasubliniat - într-o lucrare deseori folosit@de cercet@tori, „Les Orateurs de la Legi-slative et de la Convention” - de isto-ricul Revolu]iei, Aulard: „Atunci cândlua cuvântul, Camille nu asculta decâtde fantezia, de nervii sau doar de con-}tiin]a sa. Or, un orator care nu ascult@decât de con}tiin]a sa, pentru a inter-veni într-o adunare politic@ atât de fier-binte ca aceea a Conven]iei, era maimult ca sigur c@ avea mai mul]i inamicidecât prieteni…”

În 7 ianuarie 1794, a fost cerut@excluderea lui Desmoulins din ClubulIacobinilor. Spectrul ghilotinei deja înce-pea s@ apar@. Robespierre a solicitatcuvântul, pentru a-l ap@ra pe vechiuls@u discipol de la liceul „Ludovic celMare”. Dar, în fa]a murmurelor care auîntâmpinat primele sale vorbe, }i-a datseama c@ dac@ s-ar fi str@duit pe maideparte s@ justifice tendin]ele de cle-men]@ ale lui Camille va fi pierdut }i elîmpreun@ cu Desmoulins. A ales, a}a-dar, varianta persiflajului: „Camille - aspus el - este un copil r@sf@]at. Agândit bine odat@, dar companiile relei-au r@t@cit min]ile. Trebuie s@ blam@maceste scrieri ale sale, dar pe el s@-lp@str@m printre noi. Cer ca numerele deziar incriminate s@ fie arse pe str@zi”.„Este foarte bine a}a, Robespierre, i-a re-plicat Desmoulins, dar î]i voi r@spundeca Rousseau: «A arde nu înseamn@ ar@spunde»”. Ei bine, a vorbit, furiosacum, Robespierre, atunci s@ nu leardem, ci s@ r@spunzi. [ine minte, Ca-mille, c@, dac@ nu ai fi fost Camille, nuar fi existat pentru tine atâta indulgen]@!S@ citim aici ziarele lui Desmoulins. Pen-tru c@ el o vrea, s@ fie acoperit de ru}ine.Omul care ]ine atât de tare la scrieriperfide este mai mult decât r@t@cit!”

Lectura numerelor „vinovate” din„Le vieux Cordelier” a ocupat 3 }edin]eale Adun@rii, nici o concluzie clar@ nu afost formulat@. Camille nu a fost exclusdin Clubul Iacobinilor, dar toat@ lumea}i-a dat seama c@ a fost atins vital delovituri, c@ nici el }i nici cei care erauîn spatele lui - Danton }i prietenii s@i,numi]i deja „indulgen]ii” sau „contrare-volu]ionarii”, prin opozi]ie cu „ultrarevo-lu]ionarii” din frac]iunea Herbert - Mo-moro - nu se vor mai putea ridica de lap@mânt. Nu au trecut 3 luni }i Robes-pierre îi d@dea lui Saint-Just un proiectde act de acuzare a indulgen]ilor…Actul fu lansat la 10 germinal, an lI (31martie 1794). El se refer@, în afar@ deDesmoulins, la Danton, Philippeau }iLacroix; Fabre D’Eglantine, prietenul lor,era deja închis. Chiar în acea noapte,acuza]ii au fost aresta]i }i condu}i laînchisoarea de la palatul Luxemburg. „Pa-risul este consternat - noteaz@ un ziar altimpului. Cei aminti]i fuseser@ preveni]ic@ vor fi închi}i, fuseser@ sf@tui]i s@fug@. Danton a r@spuns: «S@ fug? Darvoi putea oare lua patria cu mine petalpa pantofilor?», ad@ugând apoi: «Nuvor îndr@zni». {i totu}i, «au îndr@znit»…”

Smuls de acas@ lacrimilor lui Lu-cille, so]ia sa, Camille, acum în celul@,reflecta cu am@r@ciune asupra grandorii}i decaden]ei destinului s@u republican.De ce m@ pot teme oare? gândea el.Numele meu nu este indisolubil legatde acele mari zile din 1789, care auv@zut Bastilia luat@? Justific@rile mele nusunt oare trecute în cele 8 volume descrieri republicane semnate de mine?Dar el }tia prea bine c@ se leg@na îniluzii }i c@ toate titlurile sale nu atârnaudeloc greu în balan]a dur@ a tribuna-lului revolu]ionar. Îi scrie so]iei: „Amvisat, - cu ce penetrant@ melancolie -,am visat o republic@ pe care toat@ lu-mea s-o adore. Nu am crezut c@ oa-menii vor fi vreodat@ atât de feroce }iatât de nedrep]i… Adio, Lucille, Lucillea mea, draga mea Lucille,… Adio, Ho-ra]iu, fiul meu. Adio, tat@…”. Avea drep-tate Camille s@ nu mai aib@ nici o spe-ran]@. La adunarea Conven]iei, impla-cabilul }i veninosul raport al lui Saint-Just a fost primit - cum se arat@ într-undocument al timpului – „par des applau-dissements unanimes et multipliés”(aplauze unanime, repetate). Procedurava fi condus@ de o manier@ în modparticular nedreapt@ }i cu o alur@ ac-celerat@. Cea mai mare parte a mar-torilor nu au fost asculta]i. Nu a avutloc nici m@car o singur@ confruntare.Se sim]ea limpede c@ acuza]ii eraucondamna]i dinainte }i c@ judecata vafi o simpl@ formalitate.. Danton avea un

curaj magnific: „Vor s@ m@ trimit@ lae}afod. Ei bine, eu voi merge acolo cubucurie.” Când acuza]ii au fost trans-fera]i într-o alt@ închisoare }i Ie-a fostnotificat actul de acuzare, Danton astrigat justi]iarilor: „Spune]i }i celorlal]ic@ într-o zi ca aceasta am instituittribunalul revolu]ionar! Îmi cer iertareîn fa]a lui Dumnezeu }i a oamenilor!”

Procesul a avut loc la Palatul deJusti]ie, în sala veche a Cur]ii de Ca-sa]ie. Marele acuzator Fouquier-Tinvilleera aici. Întreb@rile puse jura]ilor – scrieacademicianul Henri Robert - erau con-cepute astfel: Cet@]eni jura]i, a existat oconspira]ie cu tendin]a (sic) de a res-tabili monarhia, de a distruge reprezen-tarea na]ional@ }i guvernul republican.1) Lacroix, deputat al Conven]iei 2) Danton,deputat 3) Camille Desmoulins, deputat,4) Philippeau, deputat, 5) Hérault de Sé-chelles, deputat, 6) Westermann, de-putat - au f@cut parte direct sau princomplicitate, din aceast@ conjura]ie?Pentru a ob]ine mai u}or, mai repede r@s-punsul afirmativ al juriului, s-a urm@ritnemijlocit discreditarea în ochii publi-cului a acuza]ilor. În b@nci, printre ei,au fost a}eza]i }i al]i acuza]i - de crime}i furturi, ace}tia: str@ini cu figuri sinistre,bune tocmai de spânzur@toare, lichelepatentate, oameni culpabili de diverse tra-ficuri }i specula]ii murdare. Danton a ]i-nut s@ marcheze distinc]ia }i a protestatvehement împotriva acestei vecin@t@]i.

Interogatoriul a început. Primeler@spunsuri ale acuza]ilor ofer@ celor celuau cuno}tin]@ de ele dovezi elocventecu privire la tonul grandilocvent al epo-cii. Camille este întrebat ce vârst@ are.R@spunsul: „Treizeci }i trei de ani, vâr-sta «sans culotteé» -ului lsus, vârstacritic@ pentru patrio]i”. Danton are }i elcuvântul: „M@ numesc Danton, revo-lu]ionar, reprezentant al poporului. Lo-cuin]a mea? În curând, neantul. Dup@aceea, Pantheonul istoriei!” Wester-mann are aceste cuvinte str@lucitoare:„Cer s@ fiu pus gol în fa]a poporului.În revolu]ie am primit }apte r@ni. Toatedin fa]@! Una singur@ din spate: actulmeu de acuzare!” La un moment dat,vocea de tunet a lui Danton acopereaclinchetul clopo]elului pre}edintelui, carevoia s@-i impun@ t@cerea. „Nu auzi clo-po]elul?” - i-a strigat acesta. „Unui omcare î}i ap@r@ via]a pu]in îi pas@ de clo-po]elul t@u }i url@!” - i-a ripostat Dan-ton, cu }i mai mult@ vehemen]@ înc@.

O mare mul]ime de cet@]eniumplea sala, culoarele, sc@rile cl@dirii.Cuvintele lui Danton erau repetate, dingur@ în gur@, de c@tre întreag@ aceast@maree uman@ frem@t@toare. Prin feres-trele deschise ale s@lii de judecat@, vo-cea lui Danton, cu adev@rat tun@toare,se auzea - se spune - pân@ pe malulcel@lalt al Senei. Judec@torii }i jura]iierau realmente zdrobi]i de c@tre îndr@z-neala }i curajul magnifice ale acuza]ilor.Unul dintre jura]i - se afirm@ - a în-ceput chiar s@ plâng@, la gândul c@ esteobligat s@ condamne asemenea oameni.Poporul începea s@ murmure }i nu-}iascundea simpatia pentru acuza]i. Situa-]ia devenise critic@. Aceasta era atmosferaîn care s-a încheiat pentru prima zi adezbaterilor judiciare.

Acuzatorul Fouquier-Tinville }i pre-}edintele cur]ii de judecat@, Hermann,au cerut - se spune - noi orient@riComitetului de Salvare Public@. „Nu mair@spunde]i lui Danton, impune]i-i t@-cerea cât mai repede, mai face]i doardou@ dezbateri }i afirma]i c@ astfeljuriul se consider@ l@murit” - li s-a r@s-puns… În ziua urm@toare, lupta s-areluat cu o for]@ }i mai mare. Dantoncerea confruntarea cu martorii care îlacuzau, cerea s@ fie audia]i martorii acu-za]ilor, ca el s@ fie audiat de Conven]ie.S-a plâns c@ lui }i celorlal]i li se refuz@orice mijloc de a se ap@ra. Fouquier-Tinville a transmis imediat Comitetuluide Salvare Public@ c@ este în pericol s@nu mai st@pâneasc@ procesul. Acesta

ezita, nu }tia ce s@ fac@. Saint-Just afost cel care a g@sit solu]ia: în ap@rareadisperat@ a acuza]ilor el a v@zut probasigur@ a vinov@]iei lor: „Aceast@ re-zisten]@ este o revolt@ împotriva legii.Oare ce inocent s-a revoltat vreodat@împotriva legii? Nu mai sunt necesarealte probe!” Pe baza acestei propuneri,Conven]ia a votat în unanimitate un de-cret prin care tribunalul era autorizat s@scoat@ în afara dezbaterilor pe acuza]iicare dau dovad@ de lips@ de respectfa]@ de justi]ie }i care caut@ s@ pro-voace tulbur@ri. Deputa]ii Vadier }iVoutand duc tribunalului - care înce-puse deja cea de a treia }edin]@ a sa- o copie dup@ acest decret. Era }itimpul. Fouquier-Tinville, zdrobit de în-dr@zneala lui Danton - acesta cerânddenun]area, în fa]a Conven]iei si acet@]enilor, a proiectelor dictatoriale aleunor membrii ai Comitetului de SalvarePublic@ - ,dominat de vocea puternic@a marelui tribun, nu mai }tia ceatitudine s@ adopte. Prime}te de la ceidoi deputa]i aminti]i copia dup@ decret}i o cite}te s@lii, sco]ând astfel în afara

dezbaterilor pe acuza]i. „Iau martor po-porul, c@ noi nu am insultat tribunalul”a strigat Danton. „Este adev@rat” - s-auauzit câteva voci din sal@, de pe culoare.În mijlocul murmurelor, îns@, }edin]a afost suspendat@…

În ziua urm@toare, la începutul dez-baterilor, jura]ii s-au declarat suficientdocumenta]i. În consecin]@, f@r@ a maida cuvântul acuza]ilor, pre}edintele Her-mann a declarat dezbaterile închise. Învreme ce erau împin}i din sal@, acuza]iistrigau: „Nici o dovad@ a vinov@]iei nua fost demonstrat@! Nici un martor nua fost ascultat!… Este o infamie. Penoi nu ne judec@! Pe noi ne omoar@!”Înainte de a ie}i, Danton a mai strigat:Înainte de trei luni, poporul va rupe înbuc@]i pe inamicii mei. Grefierul a venits@ le comunice sentin]a: „Este inutil, l-aoprit Danton. Suntem gata s@ mergemchiar acum la ghilotin@. Ne asasineaz@,asta este de-ajuns”. Urca]i în dou@c@ru]e, condamna]ii sunt du}i la loculexecu]iei. Mul]imea îi înconjoar@. Sestrig@: „Tr@iasc@ Republica!” Danton areun zâmbet amar: „Bie]ii de ei, v@zându-ne trecând strig@ «Tr@iac@ Republica!».Dar, într-o or@, Republica nu va maiavea cap…” Pe o alt@ strad@, o band@de câ]iva indivizi, stipendia]i de oameniai Comitetului de Salvare Public@, in-sult@ pe condamna]i. Camille Desmou-lins, naiv pân@ la cap@t, se str@duie s@le demonstreze c@ nu au dreptate: „Sun-te]i în}ela]i, cet@]eni! - le vorbe}te el.Nu du}manii, ci servitorii vo}tri, amicii

vo}tri sunt cei care vor muri. Eu suntcel care în 89 v-am chemat sub arme,pentru libertate! Eu sunt acela care amstrigat primul «Pentru Republic@!».Crima mea, singura mea crim@, este c@am v@rsat lacrimi”. Trecând prin fa]acasei lui Robespierre, Desmoulins maistrig@: „Asasinii no}tri nu ne vorsupravie]ui!” Sunt oameni care afirm@c@ ceva s-a mi}cat înd@r@tul perdeleloracelei case. Se mai cunosc }i alteultime episoade. La picioarele e}afo-dului, Danton vrea s@-l îmbr@]i}eze pede Séchelles, care urca treptele mor]iiînaintea sa. C@l@ul îl împiedic@. „Im-becilule, i-a replicat Danton. Vei puteaoare s@ împiedici capetele noastre s@se îmbr@]i}eze în co}ul de lâng@ ghi-lotin@?” Desmoulins este teatral }i me-lancolic, se poart@ cu mare demnitateiar ultimele sale cuvinte sunt: „lat@ cumtrebuie s@ sfâr}easc@ primul apostol allibert@]ii!”…

….În clipa în care capul s@u erasecerat de t@i}ul ghilotinei, s@rmana saso]ie, Lucille, era la rândul ei acuzat@de a fi conspirat cu generalul Dillon

pentru a-}i salva b@rbatul. S-a v@zutarestat@, împreun@ cu Dillon, cu fostulepiscop renegat al Parisului, Gobel, cuprocurorul general Chaumette, ex-marepontif al cultului drept@]ii, ca }i cu al]ioameni f@r@ vreo vin@ concret dovedit@.S-a ap@rat cu demnitate }i a primitsentin]a de moarte cu bucurie: „În câ-teva ore îl voi revedea, deci, pe Ca-mille al meu”. Scrie o ultim@ scrisoaremamei sale: „Bun@ seara, scump@ mam@.O lacrim@ se las@ în jos de pe obrazulmeu: este pentru tine. Eu voi adormicurând în calmul inocen]ei – Lucille”.În fa]a e}afodului, are aceea}i atitudinedârz@. Sper@ s@-l întâlneasc@ mai re-pede pe acela pe care l-a iubit atât demult în via]@. Aceast@ tân@r@ blond@ carea murit ca o roman@ - cum scria HenriRobert - nu avea nici 24 de ani…

…Au trecut câteva luni. Torentulcare a rupt digurile vine tot mai repede,luând în apele sale pe to]i cei care cuatâta impruden]@ i-au subminat z@gazu-rile. Împlinind parc@ profe]ia tui CamilleDesmoulins }i a lui Danton, rând pe rândî}i vor pune gâtul pe lama ghilotinei,Robespierre, Fouquier-Tinville, Saint-Just, Coutton }i atâ]ia al]ii. „Vor înv@]a,în clipa de pe urm@, pe propria piele,scria Henry Robert, cum tirania sân-geroas@, n@scut@ dintr-un vis metafizic,va continua mereu ciclul s@u tragic,acumulând doliu pe ruine, pentru aajunge - vai, suprem@ b@taie de joc asor]ii! - la dictatura militar@ a PrimuluiConsul Napoleon Bonaparte…”

Saint-Just

PRE[URI POPULA[IE VINERI 21 SEPTEMBRIE 20076

Scumpirea untului }i a laptelui este doarînceputul unui proces ce va determinacre}terea pre]urilor la majoritatea pro-duselor alimentare din Germania. Aceast@situa]ie este neobi}nuit@ pentru consu-matorul german, care, datorit@ concuren-]ei acerbe dintre lan]urile de supermar-ket-uri, a cunoscut evolu]ii ale pre]uri-lor la produsele alimentare într-o singu-r@ direc]ie: în jos. Un exemplu estepre]ul untului, care ast@zi este mai ieftindecât în perioada de guvernare a luiHelmut Schmidt (1974-1982). Gerd Son-nleiter, pre}edintele agricultorilor din Ger-mania, afirma c@ produsele alimentarereprezint@ „frâna infla]ionist@ a na]iunii”.Acest fapt a determinat ca ponderea chel-tuielilor cu produsele alimentare a ger-manilor s@ nu dep@}easc@ 15&, unuldintre cele mai mici procente din lume.

Organiza]ia pentru Cooperare }i Dez-voltare Economic@ a estimat în raportuls@u privind agricultura, c@, la nivel glo-bal, datorit@ dezechilibrului dintre cerere

}i ofert@, pre]urile la bunurile alimen-tare vor cre}te, în urm@torii 10 ani, cu20-50&, fa]@ de decada precedent@.Principala cauz@ a acestei situa]ii estescumpirea materiilor prime, determinat@de cre}terea popula]iei }i boom-ul înre-gistrat de produc]ia bio-energiei.

Popula]ia Terrei va cre}te, pân@ înanul 2050, de la 6,7 miliarde de per-soane, la 9,2 miliarde. Acest@ evolu]iear putea determina dublarea cererii deproduse alimentare }i furaje, în urm@-torii 25 de ani, dup@ estim@rile Aso-cia]iei Federale a Industriei Alimentaredin Germania. În plus, pierderea so-lului, prin eroziunea apei }i a vîntului,se va amplifica odat@ cu cre}terea pre-siunii exercitat@ de om asupra P@mân-tului, reprezentând o amenin]are grav@asupra întregii omeniri, prin faptul c@nu este reversibil@ la o scar@ de timpsemnificativ@. Odat@ cu pierderea so-lului superficial bogat în nutrien]i, capa-citatea p@mântului de a stoca nutrien]ii}i apa necesare cre}terii plantelor estediminuat@ într-o m@sur@ semnificativ@.Exper]ii estimeaz@ c@ aproximativ 65&din p@mântul arabil }i-a pierdut o partedin func]iile biologice }i fizice. Progra-mul Na]iunilor Unite privind Mediul (UNEP)au evaluat costurile cauzate de procesulde de}ertificare la nivel mondial, la 42 demiliarde de dolari anual. De remarcat }ifaptul c@ nu doar cre}terea popula]iei,dar }i cea a veniturilor determin@ o ce-rere de produse alimentare din ce în cemai mare. Astfel, bolul de orez al tot

mai multor chinezi este înlocuit cu con-sumul de carne. OCDE a prognozat ocre}tere a cererii de carne de porc }ivit@ cu 2&, pân@ în 2016, în statele încurs de dezvoltare, în timp ce stateledezvoltate vor înregistra o cre}tere dedoar 0,2-0,5&.

O alt@ cauz@ a cre}terii pre]urilorla bunurile alimentare se datoreaz@ fap-tului c@ tot mai multe state industria-lizate vor s@-}i reduc@ dependen]a im-porturilor de petrol }i gaze din zonelede criz@, din jurul Golfului Persic. Ne-dispunând de asemenea rezerve, acestestate pot s@-}i asigure necesarul ener-getic doar prin producerea de combus-tibili din plantele ce pot fi cultivate peteritoriul lor. A}a se face c@ grâul }i

porumbul sunt utilizate, într-o m@sur@ dince în ce mai mare, pentru producereaetanolului. În Germania, suprafa]a alo-cat@ culturilor destinate producerii debio-combustibil s-a dublat, în ultimii 5ani. La nivel interna]ional, exper]iiOECD se a}teapt@ la acea}i tendin]@. ÎnSUA, de exemplu, ponderea porumbuluiutilizat pentru producerea de com-bustibil va cre}te de la 20& la 32&din întreaga recolt@, pân@ în 2016. }itotu}i, nici utilizarea întregii recolte deporumb în acest scop nu ar puteaasigura îndeplinirea obiectivul asumatde c@tre administra]ia american@, de aproduce, în anul 2017, 160 de miliardede litri de etanol.

Dilema este mare. Alocarea între-

gii produc]ii cerealiere mondiale pentruproducerea energetic@ ar asigura nece-sarul energetic, la nivel global, în pro-por]ie de 12&. Totu}i, atunci n-ar mair@mâne nimic pentru alimentarea popu-la]iei. Astfel, se intr@ într-un cerc vicioscare amenin]@ atingerea unor obiectiveexplicit asumate de c@tre liderii mon-diali: combaterea înc@lzirii globale, pe deo parte, care se datoreaz@, în mare m@-sur@, utiliz@rii combustibililor fosili, iarpe de alt@ parte, combaterea s@r@ciei,care afecteaz@, potrivit estim@rilor maimultor foruri de specialitate în dome-niu, mai mult de un miliard de oameni,care tr@iesc sub nivelul s@r@ciei abso-lute, cu un venit anual mai mic de 370de dolari SUA pe locuitor.

Pre}edintele Traian B@sescu a de-clarat, mar]i, în deschiderea conferin]ei„Popula]ia României - Încotro?", c@ tema evo-lu]iei demografice a ]@rii este „un su-biect mai important decât orice pentruRomânia". {eful statului a ar@tat în dis-cursul s@u c@ trebuie s@ travers@m „de-}ertul demografic" care se prefigureaz@,cu mult@ responsablitate. “Pre}edintele]@rii a arat@tat c@ „o politic@ demogra-fic@ în]eleapt@ ne va ajuta, iar o politic@eronat@ va pune în spatele genera]iilorviitoare sarcini imposibil de dus". {efulstatului a salutat ini]iativa de a organizao conferin]@ pe tema popula]iei }i a mul-]umit intersului demonstrat de organi-zatorii evenimentului. „În ultimii 17 ani,popula]ia s-a redus cu 1,4 milioane delocuitori. Cauzele sunt migra]ia interna-]ionala }i reducerea natalit@]ii", a de-clarat Traian B@sescu precizând c@, practic,Romania nu mai poate asigura nici m@-car simpla înlocuire a popula]iei.

Dincolo de cifre seci, este intere-sant îns@ de cercetat factorii care aucauzat situa]ia de fapt. "Suntem în al18 an când popula]ia României scade.Practic, înc@ din 1990, s-a înregistrat osc@dere. Ce este interesant c@ în primiidoi ani, 1990-1991, a fost o sc@derecauzat@ doar de emigra]ia care a fostmai mare, în condi]iile în care a existattotu}i o cre}terea natural@, adic@ ra-portul dintre mortalitate }i natalitate.Natalitatea s-a men]inut mai mare decâtmortalitatea, deci a existat o u}oar@cer}etere natural@, dar din p@cate acrescut emigra]ia extern@. Din ‘92, pe

lâng@ sc@derea popula]iei prin emigra]ie,s-a ad@ugat }i sc@derea natural@. Mor-talitatea a crescut, natalitatea a sc@zut", aexplicat Vasile Ghe]@u, unul dintre exper]iicare a participt, în perioada 18-19 septem-brie la Conferin]a Interna]ional@ „Popula]iaRomâniei – Încotro?"„Evolu]iile viitoareale migra]iei externe nu pot fi prev@-zute. Ceea ce apare drept certitudine,este men]inerea unei migra]ii externenegative, determinat@ – în primul rând– de realit@]ile economice }i sociale din]ar@", se arat@ într-un material prezentat,în cadrul conferin]ei, de profesorul Ghe]@u.Potrivit sursei citate, care utilizeaz@ stu-diul "Locuirea temporar@ în str@in@tate.

Migra]ia economic@ a Românilor: 1990-2006", elaborat de Funda]ia pentru oSocietate Deschis@ (Bucure}ti, 2006),11& dintre românii de 18-59 ani ardori s@ plece în str@in@tate la lucru,ceea ce înseamn@ aproape 1,5 milioanede persoane. „Propor]ia este îngrijor@torde mare, iar dac@ o al@tur@m celor afla]ila munc@ în str@in@tate, avem în fa]@un veritabil exod", se mai arat@ în pre-zentare. Documentul precizeaz@ c@ ceicare doresc s@ plece la munc@ înstr@in@tate reprezint@ 17& din popula]iarural@ adult@ a Moldovei, iar în rândulcelor care au lucrat deja în str@in@tateîn perioada 1990-2006 (10& din per-

soanele investigate), propensiunea demigrare este }i mai mare - 40&. „Pede alt@ parte, exist@ semne clare, puseîn eviden]@ de unele cercet@ri efectuateîn ]@rile de destina]ie a migran]ilor }ide media româneasc@, c@ o parte dintrecei pleca]i nu doresc s@ se mai întoarc@acas@ (a se vedea, de pild@, pentrucazul Italiei, Bonifazi, Conti }i Mamolo,2006) }i fac tot ce este posibil pentrua-}i regulariza }ederea }i ob]inerea do-cumentelor de }edere nelimitat@ (dac@nu }i pentru c@s@torii mixte). Este dea}teptat, în contextul deja men]ionat, alunor a}teptate politici de imigrare maiflexibile în viitor în ]@rile occidentale, canum@rul celor care vor r@mâne definitivîn aceste ]@ri s@ cunoasc@ o dinamic@ascendent@, odat@ cu intrarea în UE",mai arat@ profesorul. Statisticile nu r@s-pund îns@ la întrebarea: De ce? „Ro-mânia se pierde la ea acas@. R@mândin ce în ce mai pu]ini acas@ }i ace}tiasunt din ce în ce mai în vârst@", aad@ugat în interviu, profesorul. Un altmotiv al evolu]iei negative al popula]ieieste sc@derea num@rului de n@scu]i.Rata fertilit@]ii este reprezentat de nu-m@rul de copii pe care-l are o femeie.„La noi, aceast@ rat@ este de doar 1,3nivelul de înlocuire fiind de 2. Parctic,nu se asigur@ simpla înlocuire a gene-ra]iilo", a precizat în cadrul interviuluiprofesorul Ghe]@u. Ca urmare, problemacheie este c@ românii nu mai fac copii.„Genera]iile n@scute dup@ ‘89 ajung,peste câ]iva ani, s@ aib@ copii, iar cuacela}i num@r de copii, popula]ia sca-

de", explic@ profesorul. Vasile Ghe]@uarat@ c@ sc@derea natalit@]ii este cauzat@pe lâng@ problema accesului la contra-ceptive, de tranzi]ia în sine manifestat@}i în crize economice }i sociale. Potrivitprofesorului, duritatea schimb@rilor, incer-titudine, consumul nervos, stresul suntfactori care i-au schimbat românului com-portamentul fa]@ de c@s@torii }i de copii.La toate acestea se adaug@ un fenomennumit fertilitatea diferen]iat@. "Este o reali-tate. Nu a} putea spune c@ e o situa]iespecific@ României. În toate ]@rile exist@ceea ce se nume}te fertilitate diferen]ial@.Numai c@ la noi amplitudinea diferen]eidintre fertilitatea femeii cu studii supe-rioare }i a celei cu studii medii, pri-mare sau deloc este mult mai mare. Întimp ce femeile cu studii superioare auun copil, cei cu studii inferioare autrei.", arat@ profesorul.

„E o sarcin@ extraordinar de greape umerii genera]iilor viitoare. E o sar-cin@ greu de dus de orice na]iune.România are nevoie de revizuirea rapid@a politicii demografice, iar revizuirea nuse poate face decât ]inând cont desolu]iile pe care }coala româneasc@ dedemografie ni le pune la dispozi]ie", amai spus pre}edintele Traian B@sescula Sibiu. Întrebarea îns@ r@mâne vaexista voin]a politic@ pentru asemeneademersuri? Sau doar o minge la fileuîn an pre-electoral? {i dac@ nu se iaum@suri, pe cine vor mai îndemna la votpoliticienii în 2100? Nu este deloc ca-zul s@ stingem lumina peste un subiectde o asemenea importan]@.

Un val de scumpiri amenin]@ Germania

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Iulia NAGY

De 18 ani, România se împu]ineaz@ vâzând cu ochii. Previziunile nu sunt deloc îmbucur@toare, iar gluma postde-cembrist@ „cine pleac@ ultimul, stinge lumina în România” nu mai este nici m@car hazlie, ci o posibil@ realitate.Evolu]ia negativ@ a popula]iei României este cauzat@ de migra]ia extern@, cre}terea mortalit@]ii concomitent cusc@derea natalit@]ii, aceasta a fost una din concluziile Conferin]ei Interna]ionale „Popula]ia Românei - Încotro?”,la care a participat însu}i pre}edintele Traian B@sescu.

România se pierde la ea acas@

BURSA PRODUCTIVITATEVINERI 21 SEPTEMBRIE 2007 7

urmare din pagina 1(Aprilie a pus 12 procente sub lunamartie, în evolu]ia general@). De fapt,în fiecare an, evolu]ia este aceea}i.H@rnicia de prim@var@ se pierde înluna de Pa}ti, pentru ca apoi în lunaurm@toare s@ revin@ spectaculos. Suntacele zile de lucru în plus, recupe-r@rile pun]ilor care au dus la s@pt@-mâna liber@ în aprilie, a}a c@ în maiapare un impresionat plus 16&, îndreptul productivit@]ii. Nu trebuieuitat@ pierderea din aprilie, a}a c@h@rnicia din mai e doar aparent@.Adev@rata evaluare vine în iunie, lunade dinaintea vacan]ei. Dar, anul aceastanu a fost unul dedicat muncii. A}ac@ avem o nou@ sc@dere de 2,2 pro-cente, reconfirmat@ în iulie, cu alte 2procente „de vacan]@”. Cu toate acestesalturi, puseuri de h@rnicie }i vacan-]e prelungite, productivitatea pe }apteluni este cu 11 la sut@ mai mare de-

cât cea din aceea}i perioada a anu-lui trecut. Cu 11 la sut@ mai harnici?

M@ îndoiesc. Obiceiurile de ritmde munc@ se schimb@ greu }i nu dela un an la altul. Vacan]ele r@mânvacan]e, }i nu m@ îndoiesc c@ mereuse va încerca cuplarea zilelor libereîn s@pt@mâni, iar ritmul de munc@,acesta sc@zând zilele libere r@mânefundamental. Num@rul zilelor lucrateeste fundamental în ceea ce prive}tevaloarea indicatorului }i în aceast@privin]@ nu apar modific@ri fundamen-tale. Nu se lucreaz@, ca timp, cu 11procente mai mult. {i, atunci, de undediferen]a? Cu atât mai mult, între-barea devine legitim@, dac@ se con-stat@ c@ num@rul angaja]ilor în econo-mie fa]@ de acum un an, reperul decompara]ie valabil }i în cazul produc-tivit@]ii este cu 100.000 mai mare.Majoritatea acestor noi locuri de munc@au ap@rut în servicii, dar au ap@rut }iîn industrie. Pe fondul cre}terii pro-duc]iei industriale (cu 6,3& fa]@ deaceea}i perioad@ a anului trecut), a

cre}terii num@rului de angaja]i }i apremizei c@ obiceiurile de munc@ nus-au schimbat prea mult într-un ande zile, înseamn@ c@ ceva s-a întâm-plat în industria româneasc@. {i, atun-ci, singurul r@spuns posibil este celcare pune în ecua]ie investi]iile înechipamente }i componente care s@permit@ cre}terea productivit@]ii. Cândun num@r mai mare de angaja]i, carelucreaz@ cam la fel de mult, producmai mult, înseamn@ c@ au o produc-tivitate mai mare. Iar productivitateaasta înseamn@ c@ dac@ nu obiceiurileatunci tehnologia s-a schimbat. Inves-ti]iile în cre}tere în industrie spunasta. Mai spune acela}i lucru cre}-terea importurilor de ma}ini }i utila-je - a}a cum apar ele în statistic@.Luni de zile speciali}tii au recoman-dat importuri de retehnologizare înperioada în care leul era tot maiscump }i euro mai ieftin. Unii auurmat sfatul. Se vede acest lucru încifre. Urmeaz@ s@ se vad@ }i îneconomie.

Dan SUCIU

Cum lucr@m mai multDe la o lun@ la alta, productivitatea cre}te. Nu ne-am schimbat modul de

lucru în economia româneasc@, dar ne-am schimbat o parte din tehnologie

Ultima }edin]a de tranzac]ionare as@pt@mânii trecute (vineri, 14.09) aadus, prin cre}terea semnificativ@ avolumului, un suflu nou pie]ei de-rivatelor. Au fost încheiate 7478 con-tracte, nivelul fiind dublu în raport cucel din ziua precedent@. În acestecondi]ii, }i valoarea echivalent@ acrescut pân@ la nivelul de 29,3 mili-oane lei. Cel mai important eveni-ment al sesiunii a fost îns@ „explo-zia” de lichiditate din pia]a derivatelorvalutare, mai exact a raportuluiRON/EURO, pe care investitorii au în-cheiat aproape 1000 contracte, repre-zentând strategii echivalente a unmilion euro. Scaden]a apropiat@ aatras 56,15& din volumul men]ionat,restul de 48,85& îndreptându-sec@tre decembrie. De remarcat a fost}i cre}terea num@rului de pozi]ii peaceste derivate, lucru observat }i deMirabela Coss, broker la SSIF BrokerCluj, care a declarat: „Agita]ia de pepia]a valutar@ }i mi}c@rile mari înre-gistrate }i-au f@cut sim]it@ prezen]asi pe bursa sibian@, într-o singur@ zinum@rul de pozi]ii ron/euro, atât lascaden]a apropiat@, cât }i la cea dindecembrie, crescând aproape dublu”.„Dac@, în acest moment, exportatoriise v@d momentan pu}i la ad@post,cei care se v@d amenin]a]i puternic

sunt importatorii care urmeaz@ s@achite facturile într-o moned@ unic@,înt@rit@ aproape peste noapte. Tocmaide aceea, se eviden]iaz@ din noustrategiile de hedging valutar de pepia]a sibian@, care le ofer@ o protec]ieeficient@”, a ad@ugat Coos, despre în-t@rirea monedei unice din pia]a valu-tar@ }i efectele resim]ite pe pia]a si-bian@ a derivatelor valutare. La debutul s@pt@mânii curente, inves-titorii futures au încheiat aproape5000 contracte, cu o valoare de 18,7milioane de lei. Evolu]ia cota]iilor afost una preponderent descendent@,iar num@rul pozi]iilor deschise a r@-mas relativ constant, „ancorând” înjurul pragului de 72.500. RaportulRON/EURO a suscitat din nou uninteres ridicat, fiind preferat pentru433 contracte. De remarcat a fost }iextinderea orizonturilor investi]ionalepân@ la scaden]a martie 2008, pentrucare euro a fost evaluat la 3,455 lei,în urma unei aprecieri de 9 bani. Pesegmentul derivatelor pe ac]iuni, con-tractele futures pe titlurile TLV auatras aten]ia prin prisma lichidit@]iisuperioare a scaden]ei martie 2008.În aria SIF-urilor, DESIF 2 }i DESIF5 }i-au t@iat partea leului, cu 2091respectiv 2062 contracte. Cea de a doua sesiune de tranzac-]ionare a s@pt@mânii s-a remarcatprin cre}terea num@rului de pozi]iideschise, totalul general dep@}indpragul de 73.500, dar }i prin cre}-terea de lichiditate. Au fost încheiateaproape 6000 contracte, din 1210tranzac]ii, iar valoarea echivalent@transferurilor s-a ridicat de 22,8 mili-oane ei. În pia]a derivatelor pe va-lute, raportul leu/euro a continuat s@atrag@ investitorii care au încheiat250 contracte, îndreptate într-o pro-

por]ie covâr}itoare c@tre scaden]adecembrie. Pentru aceasta, euro s-adepreciat cu 3 bani, fiind cotat la3,39 lei. {i pentru septembrie, mo-neda unic@ a urmat un traseu descen-dent, depreciindu-se cu un ban }iînchizând la 3,38 lei. Despre evolu]iaeuro din pia]a valutar@, raportat la ulti-ma perioad@, un broker sibian credec@ „se datoreaz@ mi}c@rilor specula-tive, care s-au dovedit mult mai pro-fitabile decât plasamentele pe ac]iuni}i c@ este de a}teptat ca aceste spe-cula]ii s@ continue, atât timp cât in-certitudinea înc@ domin@ pe pia]a bur-sier@”. În acest context, sursa citat@a ad@ugat: „Mi}c@rile agresive aleeuro au putut fi exploatate cu randa-mente frumoase }i de speculatoriifutures, care astfel au atras riscul dela cei care au dorit s@-}i protejezeafacerile prin strategii de hedging”.În ceea ce prive}te uncia de aur,dup@ ce a oscilat între un minim de711 }i un maxim de 720 USD, aceas-ta a închis la minimul zilei, cu unplus de un dolar fa]@ de cota]ia zileiprecedente. Segmentul derivatelor peac]iuni a fost dominat de DESIF 2,cu 2837 contracte, secondate deDESIF 5, cu 2642 contracte. La mijlocul s@pt@mânii, pre]urile deri-vatelor au evoluat pe cre}tere, ten-din]@ sugerat@ înc@ de la finalul }e-din]ei precedente. Pe acest fond, aufost încheiate 5176 contracte futures}i options din 1211 tranzac]ii, cu ovaloare de 20,6 milioane de lei.Despre }edin]a de miercuri, MirabelaCoss, broker la SSIF Broker Cluj, adeclarat: “Prima zi de cre}tere la burs@a atras cu sine cre}terea cota]iilor }ila nivelul pie]ei sibiene. Chiar dac@pre]urile s-au aflat în ascensiune peîntreaga durata a zilei, volumele s-au

men]inut la nivelul mediu al acesteiluni, semn c@ investitorii a}teapt@momentan o confirmare, ori, din con-tr@, o infirmare a acestei direc]ii deevolu]ie”. Din nou, s-a putut observaîmbun@t@]irea num@rului de pozi]iifutures, noile deschideri, cifrate lacirca 2200, propulsând totalul gene-ral la aproape 75.600. În pia]a deri-vatelor leu/euro, moneda unic@ a sta-]ionat pentru septembrie la valoareade 3,38 lei, în timp ce pentru de-cembrie aprecierea extrem de redus@de 0,01 bani a dus cota]ia sa la3,3901 lei. O uncie de aur a fostcotat@ la 715 dolari, în urcare cu 4USD. Produsul DESIF 2 a continuats@ se men]in@ lider ca lichiditate, cupu]in peste 2600 contracte. DESIF 5au beneficiat de 2226 contracte.Joi, pe fondul sc@derilor destul deconsistente ale cota]iilor, investitoriiprezen]i în pia]a sibian@ au încheiataproape 6500 contracte futures }ioptions, dintr-un num@r de 1364tranzac]ii. Valoarea rulajului a urcatla circa 25 milioane lei, iar num@rulpozi]iilor futures a sc@zut u}or, men-

]inându-se îns@ peste nivelul de75.100. În pia]a derivatelor valutare,euro a închis, în raport cu scaden]aapropiat@, în sta]ionare, la valoareade 3,38 lei. Pentru decembrie, mone-da unic@ a oscilat între un minim de3,8 }i un maxim de 3,4 lei, închizândla minimul zilei, dup@ o deprecierede 1,01 bani. În schimb, pentru mar-tie 2008, euro a fost evaluat la3,4401 lei, pre] consemnat în urmaunei aprecieri de 0,81 bani. În total,pe raportul leu/euro au fost încheiate365 contracte, cu o pondere de 88,5&pentru scaden]a decembrie. De altfel,pentru aceasta s-a consemnat unvolum de 320 contracte dintr-o sin-gur@ tranzac]ie, semn al p@trunderiiîn pia]@ a unor investitori de calibru.Pe derivatele ce au ca activ suportaurul, au fost încheiate 10 contracte,iar o uncie a fost cotat@ pentru sep-tembrie la 730 dolari, în cre}tere cu15 USD. Derivatele SIF 5 }i-au asi-gurat cea mai bun@ cot@ de lichiditate,cu un volum de aproape 3000 con-tracte. Cu 2879 contracte, DESIF 2 auocupat pozi]ia secund@ în topul zilei.

La bursa din Sibiu,

Creste interesul pentru derivatele valutare pe raportul leu/euro

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Bursa din Bucure}ti

PENSII PRIVATE VINERI 21 SEPTEMBRIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Peste 3.500.000 de români dep$n@ ̂n 45 de ani pot s@ aleag@ la caredintre cele 17 fonduri de pensii auto-rizate vor transfera, lunar, o parte dincontribu]iile sociale datorate statului.

Suma total@ pe care o prime}te uncontributor ̂n sistemul privat de pensii nupoate fi mai mic@ dec$t valoarea contri-bu]iilor pl@tite ̂n decursul anilor, din carese scad comisioanele administratorilor,potrivit legisla]iei actuale. C$t de marisunt ̂ns@ aceste comisioane ce diminuea-z@ pensia? Se poate ajunge pe pierdere?

Ca principiu, c$}tigul pe care ^lpoate asigura un fond de pensii (prin-cipiu similar, de altfel, tuturor investi]iilorde acest fel) se afl@ ^n str$ns@ leg@tur@cu modalitatea ̂n care sunt investi]i banii.Investi]iile cu grad mai ridicat de riscaduc }i cele mai mari c$}tiguri – dar lafel de bine ele pot aduce }i cele mai maripierderi. Metodologia Comisiei de Supra-veghere a Sistemului de Pensii Private(CSSPP) ^mparte fondurile de pensiiobligatorii ̂n trei categorii: cu risc sc@zut,mediu }i ridicat. Profilul de risc este datde structura portofoliului de investi]ii – maiconcret, de ponderea din active investit@^n ac]iuni (cu c$t este mai mare, cu at$triscul este considerat mai ridicat).

P$n@ una alta, majoritatea fondurilorautorizate au un risc mediu, investindaproximativ 20%-30% din active ̂n ac]iunilistate }i restul ̂n instrumente mai sigu-re (titluri de stat, obliga]iuni, instrumentede pia]@ monetar@). Explica]ia acesteistructuri foarte omogene ]ine (cel pu]in

^n parte) de cerin]ele de randament }i acomisioanelor, pentru care legea sta-bile}te limite maxime – motive pentrucare administratorii s-au ^ndreptat sprestrategii investi]ionale aproape identice.

Companiile de pensii au ales s@mearg@ pe o ofert@ de produse foartepu]in diferen]iat@, ^n condi]iile ^n care,cu excep]ia Generali, to]i au preg@tit fon-duri cu un grad mediu de risc. Potrivitlegii, fiecare companie de administrareare voie s@ gestioneze un singur fond depensii obligatorii, iar fiecare participantare voie s@ contribuie la un singur fond.

La numai o zi de la lansarea pen-siilor private obligatorii, concuren]a dinsistem a crescut. Comisia de Suprave-ghere a autorizat ̂n 18 septembrie }i fon-durile de pensii obligatorii administratede AG2R, Marfin }i MKB Romexterra.

AG2R Fond de Pensii va adminis-tra fondul Alfa, Marfin, fondul Marfin siMKB Romexterra, fondul Fiducia. Arbitrulsistemului de pensii a mai autorizat Pre-mium Broker ca broker de pensii privatepentru desf@}urarea activit@]ii de marketing.Num@rul administratorilor autoriza]i s@activeze pe segmentul pensiilor privateobligatorii se ridic@ la 17, fiecare urmânds@ administreze câte un fond de profil.

Potrivit legisla]iei ^n vigoare, fon-durile de pensii obligatorii vor aveagarantat un randament minim, care vafi stabilit de c@tre CSSPP, potrivit de-clara]iilor f@cute de reprezentan]ii Co-misiei, la maxim doi ani de la autorizareaprimului fond. Ulterior, CSSPP va mo-

nitoriza trimestrial randamentul fon-durilor, iar dac@ un fond se plaseaz@ subpragul stabilit mai multe luni, adminis-tratorul intr@ sub supraveghere special@.

{i, dac@ acest randament minim seva cunoa}te peste circa doi ani, legeastabile}te totu}i c@ suma total@ cuvenit@pentru pensia privat@ nu poate fi mai mic@dec$t valoarea contribu]iilor pl@tite ^ndecursul anilor, din care se scad pena-lit@]ile de transfer }i comisioanele legale.

Omogenitatea ofertelor se reg@se}te}i la nivel de comisioane, majoritatea ad-ministratorilor prelu$nd ^n prospectenivelul maxim permis de lege. %n cazulpensiilor private obligatorii, comisioanelese ^mpart ^n mai multe categorii: chel-tuieli legate de administrare suportatedin activul fondului }i respectiv cheltu-ielile legate de administrare suportate dincontribu]iile personale ale participantu-lui. |n prima categorie intr@ comisionulde administrare (0,05% pe lun@ sau0,6& pe an, dedus din activul net totalal fondului }i transferat administratoru-lui) }i taxa de auditare (a c@rei valoaredifer@ de la administrator la administra-tor, dar care se reg@se}te ̂n prospectulfondului). Din activul personal al par-ticipantului, se re]in comisioane precum:comisionul de administrare (maxim 2,5&din contribu]iile pl@tite, dedus ̂nainte deconvertirea contribu]iilor ^n unit@]i defond), penalit@]ile de transfer (maxim 5&din activul personal al contributorului, sepercepe dac@ transferul la un alt fondde pensii are loc ^n primii doi ani de

contribu]ii), dar }i costuri pentru serviciide informare suplimentare, la cerere.

%n condi]iile ^n care nivelul minimde randament pe care ^l va impuneCSSPP administratorilor nu este cunos-cut (}i va mai dura ceva p$n@ c$nd vafi stabilit) este aproape imposibil de spusc$t ar putea fi pensia privat@ dup@ zecide ani de acumulare, chiar }i orienta-tiv. %n regiune, randamentul ob]inut defondurile de pensii, ̂n ultimii ani, variaz@destul de amplu, ^ntre c$teva procente}i peste 10-12& pe an. C$t de bine vorperforma ele ^n Rom$nia }i ce c$}tiguri

vor aduce, r@m$ne de v@zut – mai ales^n condi]iile ^n care instrumentele deinvesti]ii folosite sunt moderate ca risc(}i, pe cale de consecin]@) }i c$}tiguladus e pe m@sur@. Cu toate ca legeaprevede ca to]i angaja]ii p$n@ ^n 35 deani sunt obliga]i s@ aleag@ un fond depensii administrat privat exist@ ^ns@c$teva excep]ii.

Angaja]ii din justi]ie, armat@ saupoli]ie nu sunt obliga]ii s@ contribuie lasistemul public de pensii. Cu ale cuvinte,aceste profesii sunt excluse din sistemulobligatoriu de pensii private.

EVENIMENT 2007

S-a dat startul sistemului privat de pensii obligatorii!

Startul campaniei de v$nzare a pensiilor private obligatorii, campanie care va dura p$n@ pe 17ianuarie, s-a dat la ^nceputul s@pt@m$nii trecute, cu 14 administratori, tot at$tea fonduri }i maibine de 150.000 de agen]i de marketing – v$nz@tori direc]i ai companiilor sau ai brokerilor depensii autoriza]i.

Ileana ILIE

Peisaj de sezon ^n Orient