vm 4 2016 - trustul de presa al ministerului apararii...

VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016 1

S U M A RVIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ NR. 4 / 2016AR~ NR. 4 / 2016AR~ NR. 4 / 2016AR~ NR. 4 / 2016AR~ NR. 4 / 2016

TRUSTUL DE PRES~AL MINISTERULUI AP~R~RII NA}IONALEwww.presamil.ro

R`spunderea juridic` pentru materialele publicate apar]ine autorilor.Manuscrisele nu se \napoiaz`.

Copyright-ul se permite numai cu indicarea sursei.

Anul VI, nr. 4 (52) 2016

Foto: plutonier-adjutant Eugen MIHAI,plutonier-major C`t`lin OVREIU, Petric` MIHALACHE

Difuzare: plutonier-adjutant Rodica DINC~Tel. 021. 322.8287/146, 160

ADRESA REDAC}IEI:B-dul. Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, Oficiul Po[tal 4, C.P. 4–159,Cod 741382, Bucure[ti, tel.: 021.322.82.87ISSN: 1584-6857656

Redactor-[ef: maior Constantin PI{TEAe-mail: [email protected]. 021.322.82.87/128Tehnoredactare computerizat`: Roxana MATEICorectur`: Oprina MELCIOIU

INTERVIUINTERVIUINTERVIUINTERVIUINTERVIU / / / / / 22222 SUNTSUNTSUNTSUNTSUNT NOST NOST NOST NOST NOSTALGIC DUP~ PELICUL~!ALGIC DUP~ PELICUL~!ALGIC DUP~ PELICUL~!ALGIC DUP~ PELICUL~!ALGIC DUP~ PELICUL~!

EVENIMENT / 34EVENIMENT / 34EVENIMENT / 34EVENIMENT / 34EVENIMENT / 34 UN UN UN UN UN AAAAAVION DEVENITVION DEVENITVION DEVENITVION DEVENITVION DEVENIT REALIT REALIT REALIT REALIT REALITAAAAATE:TE:TE:TE:TE:

F-16 F-16 F-16 F-16 F-16 FIGHTING FALCONFIGHTING FALCONFIGHTING FALCONFIGHTING FALCONFIGHTING FALCON

AZIMUT AZIMUT AZIMUT AZIMUT AZIMUT / / / / / 3838383838 PROVOC~RILE R~ZBOIULUI HIBRIDPROVOC~RILE R~ZBOIULUI HIBRIDPROVOC~RILE R~ZBOIULUI HIBRIDPROVOC~RILE R~ZBOIULUI HIBRIDPROVOC~RILE R~ZBOIULUI HIBRID

ART~ / 40ART~ / 40ART~ / 40ART~ / 40ART~ / 40 SOARELE DE SOARELE DE SOARELE DE SOARELE DE SOARELE DE ACUAREL~ACUAREL~ACUAREL~ACUAREL~ACUAREL~

CINEMILITCINEMILITCINEMILITCINEMILITCINEMILITAR / 43AR / 43AR / 43AR / 43AR / 43 UN R~ZBOIUN R~ZBOIUN R~ZBOIUN R~ZBOIUN R~ZBOI

6

12

16

Directorul Trustului de Pres` al MApN:Colonel Ion CIONTEA

DOSAR VIA}ADOSAR VIA}ADOSAR VIA}ADOSAR VIA}ADOSAR VIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~AR~AR~AR~AR~Un secol de cinematografieUn secol de cinematografieUn secol de cinematografieUn secol de cinematografieUn secol de cinematografiemilitar` rom#neasc`militar` rom#neasc`militar` rom#neasc`militar` rom#neasc`militar` rom#neasc` / / / / / 6–336–336–336–336–33

CINEMA CINEMA CINEMA CINEMA CINEMATTTTTOGRAFIAOGRAFIAOGRAFIAOGRAFIAOGRAFIAMILITMILITMILITMILITMILITAR~ ROM@NEASC~AR~ ROM@NEASC~AR~ ROM@NEASC~AR~ ROM@NEASC~AR~ ROM@NEASC~|N UNIFORM~ DE GAL~|N UNIFORM~ DE GAL~|N UNIFORM~ DE GAL~|N UNIFORM~ DE GAL~|N UNIFORM~ DE GAL~ CRONOLOGIECRONOLOGIECRONOLOGIECRONOLOGIECRONOLOGIE UN SECOL UN SECOL UN SECOL UN SECOL UN SECOL DE CINEMA DE CINEMA DE CINEMA DE CINEMA DE CINEMATTTTTOGRAFIEOGRAFIEOGRAFIEOGRAFIEOGRAFIEMILITMILITMILITMILITMILITAR~ ROMÂNEASC~: M`rturiiAR~ ROMÂNEASC~: M`rturiiAR~ ROMÂNEASC~: M`rturiiAR~ ROMÂNEASC~: M`rturiiAR~ ROMÂNEASC~: M`rturiidin trecut pentru prezent [i viitordin trecut pentru prezent [i viitordin trecut pentru prezent [i viitordin trecut pentru prezent [i viitordin trecut pentru prezent [i viitor U U U U UN SFERT DE VEAC |NN SFERT DE VEAC |NN SFERT DE VEAC |NN SFERT DE VEAC |NN SFERT DE VEAC |NCINEMACINEMACINEMACINEMACINEMATTTTTOGRAFIAOGRAFIAOGRAFIAOGRAFIAOGRAFIA MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~AR~AR~AR~AR~ C~UT@ND Z~PC~UT@ND Z~PC~UT@ND Z~PC~UT@ND Z~PC~UT@ND Z~PADAADAADAADAADA O PRIVIRE O PRIVIRE O PRIVIRE O PRIVIRE O PRIVIRE ASUPRAASUPRAASUPRAASUPRAASUPRA FILMULUI FILMULUI FILMULUI FILMULUI FILMULUIDIDACTIC/DE INSTRUC}IEDIDACTIC/DE INSTRUC}IEDIDACTIC/DE INSTRUC}IEDIDACTIC/DE INSTRUC}IEDIDACTIC/DE INSTRUC}IE FILME MEMORABILE DINFILME MEMORABILE DINFILME MEMORABILE DINFILME MEMORABILE DINFILME MEMORABILE DINPRODUC}IA STUDIOULUIPRODUC}IA STUDIOULUIPRODUC}IA STUDIOULUIPRODUC}IA STUDIOULUIPRODUC}IA STUDIOULUICINEMACINEMACINEMACINEMACINEMATTTTTOGRAFIC OGRAFIC OGRAFIC OGRAFIC OGRAFIC ALALALALAL ARMAARMAARMAARMAARMATEITEITEITEITEI

6–33

240

34

http://www.presamil.ro/

mailto:[email protected]

mailto:ROM@neasc

mailto:UT@nd

2 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 4/2016. 4/2016. 4/2016. 4/2016. 4/20162 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 4/2016. 4/2016. 4/2016. 4/2016. 4/2016

– Stimate domnule– Stimate domnule– Stimate domnule– Stimate domnule– Stimate domnuleVivi Dr`gan Vasile,Vivi Dr`gan Vasile,Vivi Dr`gan Vasile,Vivi Dr`gan Vasile,Vivi Dr`gan Vasile,mizez pe ineditulmizez pe ineditulmizez pe ineditulmizez pe ineditulmizez pe ineditulacestui interviu, maiacestui interviu, maiacestui interviu, maiacestui interviu, maiacestui interviu, maiales c` nu amales c` nu amales c` nu amales c` nu amales c` nu amdescoperit înc` în pres`descoperit înc` în pres`descoperit înc` în pres`descoperit înc` în pres`descoperit înc` în presùn interviu în care sùn interviu în care sùn interviu în care sùn interviu în care sùn interviu în care s`povesti]i despre stagiulpovesti]i despre stagiulpovesti]i despre stagiulpovesti]i despre stagiulpovesti]i despre stagiulmilitar. {i e clar c`, înmilitar. {i e clar c`, înmilitar. {i e clar c`, înmilitar. {i e clar c`, înmilitar. {i e clar c`, înacea perioad`, nu preaacea perioad`, nu preaacea perioad`, nu preaacea perioad`, nu preaacea perioad`, nu preasc`pau mul]i de armat`.sc`pau mul]i de armat`.sc`pau mul]i de armat`.sc`pau mul]i de armat`.sc`pau mul]i de armat`.A[adar, cum era ViviA[adar, cum era ViviA[adar, cum era ViviA[adar, cum era ViviA[adar, cum era ViviDr`gan Vasile militar?Dr`gan Vasile militar?Dr`gan Vasile militar?Dr`gan Vasile militar?Dr`gan Vasile militar?

– Pot spune c` am facutarmata... „la cerere”!Povestea este cam a[a…Dup` terminarea liceului, obun` bucat` de vreme, pân`la reu[ita mea la IATC, amreu[it s` evit încorporarea,gra]ie unei rude prinalian]`, ofi]er chiar laCentrul de recrutare… (eranevoie de „pile” puterniceca s` fentezi armata!). Dup`ceva ani de „cùtari”existen]iale (lucr`tor la ofabric` de medicamente,pontator în alt` fabric`, apoiproiec]ionst volant cu[lepuri pe Dun`re, profesorsuplinitor într-un c`tun deciangì, laborant la oeditur` etc.) s-a produs,dintr-o întâmplare,admiterea mea la Facultate(sc`pasem, teoretic, destagiul militar, cel cutermen normal). Amabsolvit IATC-ul în ’73 [iam prins [i o reparti]ie laBuftea, am debutat cu lung

Vivi DR~GAN VASILE, cineast:

SUNTSUNTSUNTSUNTSUNT NOST NOST NOST NOST NOSTALGICALGICALGICALGICALGIC DUP~ PELICUL~! DUP~ PELICUL~! DUP~ PELICUL~! DUP~ PELICUL~! DUP~ PELICUL~!

metraj, l-am realizat apoi [ipe al doilea (în timpul `sta,apelam la „pil`” s` m` totamâne…). Ei bine, [i vinetoamna lui ’76, iar eu sunt„repartizat” la un filmserial al momentului –„1877 – R`zboiul deIndependen]`” – undetrebuia s` fac parte dintr-oechip` cu trei regizori –Nicolaescu, D. N`stase [iVitanidis – [i vreo [aseoperatori. Nu m` sim]eamprea în largul meu,filmasem deja dou` filme ca„[ef”, deh, frust`ri, a[a càm sunat la maica-mea dela Sinaia, unde începuser`film`rile la Castelul Pele[:Vorbe[te cu Nea Florian(ofi]erul familiei, „pila”mea) s` m` ia imediat înarmat`! La o s`pt`mân`,eram „convocat”. RegizorulVitanidis a insistat s`r`mân, c`-mi aranjase cucomandamentul de ofi]ericare erau consilieri s`-mifac acolo cele [ase luni lafilmare. Am refuzat, „euvreau s` fac armat`…adevarat`”, ce-i drept mul]is-au crucit, care erau înpreajm`… Întors înBucure[ti, m-am dus launitate: {coala de ofi]erirezerv` UM 01...(etc.), înDrumul Taberei, în spateleMarelui Stat Major deatunci, adic` la dou` sta]iide cas`. Au urmat [ase luni

interesante în care amcunoscut oameni deosebi]i,am legat prietenii, dar maiales am adunat întâmpl`ri [ipilde de povestit „la gurasobei”…

– Putea]i pleca în– Putea]i pleca în– Putea]i pleca în– Putea]i pleca în– Putea]i pleca înpermisie când voia]i?permisie când voia]i?permisie când voia]i?permisie când voia]i?permisie când voia]i?

– – – – – În prima lun`, teoretic,era exclus s` p`r`se[tiunitatea. Era octombrie ’76[i la Cinema Scala avea loc

premiera primului meu film„Ultima noapte asingur`t`]ii” (regia:V.Calotescu), a[a c` amsunat-o pe maic`-mea [i...am avut bilet de voie pân`seara la ora 23. Dar au maifost [i al]i „pilo[i”…care auie[it chiar în perioadaaceea de pân` ladepunerea Jur`mântului….

Ce trebuie în]eles e c`,practic, la acea or`, noi

Interviu realizat de maior Constantin MIREANU

INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU INTERVIU

VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016 3 VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016VIA}A MILITAR~ nr. 4/2016 3

reprezentam probabilultima serie „cu termenredus” de [ase luni (termenscurt devenise demult nou`luni [i se f`cea înainte deFacultate), majoritatea(elevii TR) eram în jurulvârstei de 30 de ani [i peste,majoritatea era format` dinoameni cu familii [i pozi]iigrele în „câmpul muncii”,profesori, judec`tori,economi[ti, litera]i, arti[tidiver[i, agronomi, istorici,psihologi, compozitori [imuzicieni, ba chiar [i unviitor stare] (în plus, to]i, ca[i mine, cu pile mari înierarhia militar`!). Oamenide notorietate [i atunci [idup` ’89…(neavândacordul lor, n-am s`-inumesc, o s`-i codific).

Deci era greu s` „faciinstruc]ie” cu a[a o trup`!A[a c` s`racul nostrulocotenent Velea a avutceva de furc` pân` am c`zut„la pace”…, adic` s` ned`m silin]a la instruc]ie defront doar când apar„superiorii” (o fi pensionar/colonel acum Velea, a[a c`sper s` nu-i cauzeze„dezv`luirile” mele dup`40 de ani...

– Cum era– Cum era– Cum era– Cum era– Cum eraatmosfera? Se practicauatmosfera? Se practicauatmosfera? Se practicauatmosfera? Se practicauatmosfera? Se practicaua[a-numitele a[a-numitele a[a-numitele a[a-numitele a[a-numitele glumeglumeglumeglumeglumemilitaremilitaremilitaremilitaremilitare?????

– De[i, cum spuneam,p`ream un pluton deoameni serio[i, cele [aseluni de activitate cazon`ne-au transformat rapid înni[te tineri r`cani cu unapetit histrionic de tot râsul.Spicuiesc doar câtevaîntâmpl`ri:

...în singura sear` cândam f`cut planton schimbul2, p`zind pe coridorulexterior bocanciicompaniei, „am procedat”la schimbarea ordiniiacestora, dup` care m-amculcat lini[tit, [tiind c`diminea]` h`rm`laia creat`va fi pus` pe seama celuicare a f`cut schimbul 3,ceea ce s-a [i întâmplat.

Seara, la „sp`l`tor”, dup`„stingere”, la adunareanocturn` obi[nuit` dealcool, tutun [i lùtari, amcam fost „mirosit” [i amsuportat „dispre]ul”camarazilor pentru 10minute. În plus, mi-audisp`rut „efectelepersonale” pân` a doua zi,ceea ce m-a pus în situa]iade a ajunge la Apelul dediminea]` f`r` chipiu, f`r`centur`, f`r` [ireturi,primind mustr`rilesuperiorilor [i... zâmbetul„nevinovat” al camarazilor!

...de altfel, Justi]ia deGrup este motorul neoficialal „educa]iei” ost`[e[ti, fiec` e[ti simplu r`can sauviitor „ofi]er de rezerv`”.Îmi amintesc de un„camarad”, agronom, carese d`dea „cercet`tor”, dar[i poet. Gr`su] [i mizantrop(când primea câte ceva„lichid cu grade”, consumanoaptea sau pe ascuns, lasp`l`tor, ca s` nu împart` cual]ii!), ni se recomandasingur poet de viitor carescrie poezie liric`.Împreun` cu un „comitetad-hoc”, am decis c` artrebui organizat` o sear`literar-artistic` la ora deEPO (educa]ie patriotic-ost`[easc`), pentru a neamuza pe spinareacamaradului-poet. Glumanoastr` s-a întors împotriv`-ne, deoarece maiorul carene instruia la orele de EPOa luat-o în serios, el însu[ifiind bântuit de patimascrisului. A[a c` nu numaic` a trebuit s` ascult`m oor`, într-o atitudinereglementar`, numeroasepoeme în lectura Autorului,dar la câteva zile, în ziarularmatei „Ap`rareapatriei”, a ap`rut un articolcare vorbea desprefrumoasa ini]iativ` aplutonului nostru [i apoetului din dotare: „ Osear` de poezie „liric`”,articolul era semnat demaiorul nostru. Am f`cut,bineîn]eles, o lectur` de

sear`, „la sp`l`tor”, aarticolului. Abia atuncine-am dat frâu liber râsului.Poetul nostru ne-a f`cutincul]i [i insensibili [i s-aretras în lumea lui,neîn]eles...

...o alt` „activitate”interesant` a avut loc cuocazia întâmpl`rii unuicamarad, Iulic` (nume decod), care a descoperit, într-ozi, c` are ochii ro[ii [i c` eposibil s` fie conjunctivit`(cum i-a spus un camarad dela compania de medici).Atât le-a trebuit celor doicamarazi juri[ti (Lucic` [iValeric`), ei din prima zi dec`t`nie studiaser` toateregulamentele militare înfrunte cu faimosul AN-4, caa doua zi s` ias` la raportulde diminea]` [i sìnformeze comandantul decompanie c` plutonultrebuie s` intre în carantin`,deoarece e posibil` apari]iaunei epidemii deconjunctivit`...

Drept urmare, am sc`patde instruc]ie la „laboratorulGhencea” (un câmp înspatele Stadionului Steaua),am stat doar în dormitor, cuacordul medicului unit`]ii(cred c` lui i-a pl`cutpoanta [i a t`cut...). Amprimit chiar dou` aparatede raze ultraviolete, cu careplutonul s-a bronzat în plinìarn`, în timp ce privea pegeam cum camarazii de laalte plutoane porneau pejos, în plin viscol, spre loculde instruc]ie. Greu dedescris privirile pe care nile aruncau... Dup` ridicarea„carantinei”, la dou`s`pt`mâni, am solicitatcamioane spre a ne deplasa,deoarece eram, teoretic, înconvalescen]`. Mai apoi,tot camarazii juri[ti audescoperit în AN-4 c`, la otemperatur` de -50C, nu seface instruc]ie în afaraperimetrului unit`]ii. Auie[it la raport, drept urmaream avut mai multe ore „lasala de lectur`”, a[a i-amajutat [i pe camarazii din

toat` [coala (toat` lumea„studia”). Totul eraconform regulamentelor...Eu cred ca mul]i ofi]eri aur`suflat u[ura]i dup` ce„promo]ia” noastr` s-aîntors în civilie... Finalul afost îns` tare trist... La 4martie, avusesem examende final [i urma s` plec`macas`. Seara, la 21,20, avenit cutremurul... Eramdoar câ]iva în unitate. Dince [tiu, dup` acea dat`,respectiva unitate-[coal` deofi]eri s-a mutat...

În concluzie, aceast`form` de socializare la careparticipai (stagiul militar)avea efectul uneiradiografii asuprapersonalit`]ii tale [i ainterac]iunii cu grupul dincare f`ceai parte o perioad`de timp. Adic`, un exerci]iub`rb`tesc, în care minciuna,[mecheria, egocentrismulies la iveal` [i suntamendate de grup. Pentrunoi a fost [i o situa]ie maispecial`, veneam dintr-ocivilie cu un anumit nivel depreg`tire intelectual` [i cuun anumit statut social [ip`rea de multe ori absurdceea ce se cerea [i sepropaga ca ordine militar`,dar le-am trecut zâmbind [iam r`mas fiecare dintre noicu oarece înv`]`minte dinaceast` perioad`. Personalm` bucur ca am renun]at laun generic colectiv de filmla CV-ul meu [i am optatpentru aventura c`t`niei cutermen redus.

– V-a]i p`strat– V-a]i p`strat– V-a]i p`strat– V-a]i p`strat– V-a]i p`stratspiritul tân`r [i liber.spiritul tân`r [i liber.spiritul tân`r [i liber.spiritul tân`r [i liber.spiritul tân`r [i liber.{i, mai ales, umorul.{i, mai ales, umorul.{i, mai ales, umorul.{i, mai ales, umorul.{i, mai ales, umorul.Cel pu]in a[aCel pu]in a[aCel pu]in a[aCel pu]in a[aCel pu]in a[am`rturisesc cei cu carem`rturisesc cei cu carem`rturisesc cei cu carem`rturisesc cei cu carem`rturisesc cei cu carelucra]i, mai tineri, delucra]i, mai tineri, delucra]i, mai tineri, delucra]i, mai tineri, delucra]i, mai tineri, decare sunte]i, se spune,care sunte]i, se spune,care sunte]i, se spune,care sunte]i, se spune,care sunte]i, se spune,cu adev`rat ata[at.cu adev`rat ata[at.cu adev`rat ata[at.cu adev`rat ata[at.cu adev`rat ata[at.

– Da, îi iubesc foartetare, pentru c` – în opiniamea, dup` 40 de ani demeserie – e[ti bun înm`sura în care ai o echip`bun`. Tu degeaba ai în capnebunii, gânde[ti, imaginezi,


prima. Dar, în general, nu ebine s` ai „re]ete” pentrufilmele la care lucrezi. Nucred ca trebuie s`-mi impunacela[i stil, verificat „profe-sional”, la toate filmele. Celeg`tur` este întreMorome]ii [i Filantropica,din perspectiva imaginii?

– Mi se pare o– Mi se pare o– Mi se pare o– Mi se pare o– Mi se pare oresponsabilitateresponsabilitateresponsabilitateresponsabilitateresponsabilitateextraordinar` s` taiextraordinar` s` taiextraordinar` s` taiextraordinar` s` taiextraordinar` s` taiacea bucat` de realitate,acea bucat` de realitate,acea bucat` de realitate,acea bucat` de realitate,acea bucat` de realitate,s-o decupezi cum vrei tus-o decupezi cum vrei tus-o decupezi cum vrei tus-o decupezi cum vrei tus-o decupezi cum vrei tu[i s-o duci mai departe[i s-o duci mai departe[i s-o duci mai departe[i s-o duci mai departe[i s-o duci mai departeprivirilor spectatorilor.privirilor spectatorilor.privirilor spectatorilor.privirilor spectatorilor.privirilor spectatorilor.Este ca [i cum ai recreaEste ca [i cum ai recreaEste ca [i cum ai recreaEste ca [i cum ai recreaEste ca [i cum ai recrearealitatea.realitatea.realitatea.realitatea.realitatea.

– În art`, în general,manipularea se subîn]elege.Asta face artistul: m` plimb`pe mine, „civil”, plecând dela „imaginea” realit`]ii, pecare mi-o prelucreaz`specific artei, spre a m` faces` m` emo]ionez în fa]a noii„realit`]i”, a[a cum neînv`]a dl. profesor Tobo[aru(Sir Toby, la Estetic`),apropo de func]iile artei:mimesis/poesis /catharsis,care ar trebui asumate înrealizarea actului artistic,deci [i a filmului (cu rezervac` filmul nu e art` de sinest`t`toare...).

Aici e [i polemica,destul de veche deja, acinematografului „noului

A]i spus A]i spus A]i spus A]i spus A]i spus A, camereA, camereA, camereA, camereA, cameredigitale, n-au nevoie dedigitale, n-au nevoie dedigitale, n-au nevoie dedigitale, n-au nevoie dedigitale, n-au nevoie deprea multprea multprea multprea multprea mult... V-am sim]it... V-am sim]it... V-am sim]it... V-am sim]it... V-am sim]itun pic nostalgic.un pic nostalgic.un pic nostalgic.un pic nostalgic.un pic nostalgic.

– Pì sunt nostalgic...dup` pelicul`! Am reu[it,pân` acum doi ani, când amf`cut ultimul film pe pelicul`,QED, s` m` ]in tare. Dar s-asub]iat rù de tot „situa]ia”.Abia dac` mai apare un filmpe pelicul` pe an, din cele10-12 câte se fac! Pe regizoriîi intereseaz` [i nu prea... Eiî[i pot spune povestea, auactorii, au textul, mul]i zic cìnterpretarea nu ]ine desuportul pe care înregistrezifilmul, nu sunt foarteinteresa]i de formulavizual`. În general, filmulromânesc nu a fost în istorialui axat pe latura vizual`. Aufost regizori buni [i mari carerar au ar`tat interes pentruexpresivitatea imaginii.Exist`, desigur, câtevaexcep]ii.

– Dar, pân` la urm`,– Dar, pân` la urm`,– Dar, pân` la urm`,– Dar, pân` la urm`,– Dar, pân` la urm`,operatorul r`mâne celoperatorul r`mâne celoperatorul r`mâne celoperatorul r`mâne celoperatorul r`mâne celcare ia acea bucat` decare ia acea bucat` decare ia acea bucat` decare ia acea bucat` decare ia acea bucat` derealitate, cel carerealitate, cel carerealitate, cel carerealitate, cel carerealitate, cel carestabile[te cadrul [i face,stabile[te cadrul [i face,stabile[te cadrul [i face,stabile[te cadrul [i face,stabile[te cadrul [i face,pân` la urm`, s` sepân` la urm`, s` sepân` la urm`, s` sepân` la urm`, s` sepân` la urm`, s` sevad`…vad`…vad`…vad`…vad`…

– Realizarea imaginii adevenit deja o munc`, înfoarte mare m`sur` deechip`, c`p`tând o foartemare importan]` post-produc]ia (efecte speciale [icolorizare). Totul se poateschimba la 180 de grade înpost-produc]ie fa]` demomentul film`rii. Înperioada peliculei, operatorulst`pânea (sau trebuia s`st`pâneasc`!) pelicula,filtrele, laboratorul, î]itrebuiau „carte” [i tehnic`,educa]ie vizual`, imagina]ie...

– N-o s` v` întreb de– N-o s` v` întreb de– N-o s` v` întreb de– N-o s` v` întreb de– N-o s` v` întreb decare film sunte]i maicare film sunte]i maicare film sunte]i maicare film sunte]i maicare film sunte]i maiata[at, dar o s` v` întrebata[at, dar o s` v` întrebata[at, dar o s` v` întrebata[at, dar o s` v` întrebata[at, dar o s` v` întrebde care poveste ade care poveste ade care poveste ade care poveste ade care poveste afilm`rii sunte]i maifilm`rii sunte]i maifilm`rii sunte]i maifilm`rii sunte]i maifilm`rii sunte]i mailegat. Care estelegat. Care estelegat. Care estelegat. Care estelegat. Care estepovestea cea maipovestea cea maipovestea cea maipovestea cea maipovestea cea maiinteresant` pe care a]iinteresant` pe care a]iinteresant` pe care a]iinteresant` pe care a]iinteresant` pe care a]itrìt-o la o filmare?trìt-o la o filmare?trìt-o la o filmare?trìt-o la o filmare?trìt-o la o filmare?

dac` nu te ajut` fiecare omdin echipa ta, rezultatul nu ecel pe care-l astep]i. Fo[tiimei studen]i îmi sunt colegiacum (în anii ’90, am fostpentru patru ani profesorinvitat la UNATC). Datorit`lor, am reu[it s`-i în]eleg pecei din gloriosul nou val, care

au adus în 10 ani premii câttoat` cinematografia înultimii 40. Totodat`, amsus]inut personalit`]ile [iideile valoaroase alecinematografului de dinaintede ’89 în fa]a tinerilor meiprieteni.

– Orice poveste, pân`– Orice poveste, pân`– Orice poveste, pân`– Orice poveste, pân`– Orice poveste, pân`la urm`, poate fila urm`, poate fila urm`, poate fila urm`, poate fila urm`, poate fiabordat` într-un milionabordat` într-un milionabordat` într-un milionabordat` într-un milionabordat` într-un milionde feluri. Chiar [i dinde feluri. Chiar [i dinde feluri. Chiar [i dinde feluri. Chiar [i dinde feluri. Chiar [i dinpunct de vedere alpunct de vedere alpunct de vedere alpunct de vedere alpunct de vedere alimaginii. De unde [ti]iimaginii. De unde [ti]iimaginii. De unde [ti]iimaginii. De unde [ti]iimaginii. De unde [ti]icare e cel mai bun mod?care e cel mai bun mod?care e cel mai bun mod?care e cel mai bun mod?care e cel mai bun mod?

– Bun` întrebare, cumulte posibile r`spunsuri.Citesc scenariul, m`documentez. Din discu]iilecu regizorul, încerc s` aflu cegânde[te, încerc s` aflu care-i„unghiul” cel mai bun de atransmite povestea, cum artrebui s` sune, cum ar trebuis` fie: vechi, nou, tìos, maipu]in tìos, mai luminos, maiîntunecat, mai cald, mai rece,mai mi[cat, mai nemi[cat.Toate astea nu-]i vin din

val”, care se hr`ne[te multdin „Mimesis” (felie derealitate), dar se fere[teprogramatic de prea mult`prelucrare estetic` folosindmijloacele filmului(„Poesis”) [i mai ales sefere[te de penibilul„Catharsis”, mult dependent

de pasiuni [i emo]ii cu careeste înv`luit spectatorulfilmului clasic.

{i la nivelul imaginiidiscu]ia r`mâne valabil`:authentic/frust/nicioînfrumuse]are/renun]are laîncadraturi „academice”/camera vie…lumina plat`,evitând rolul dramatic alluminii [i culorii... Adic` s`nu simt „construc]ia”, o fibine?, o fi adev`rat?, o fiatractiv? Dar premiile luateîn ultimii ani la marilefestivaluri dau prioritatepentru moment acestuicinematograf…

R`mâne responsa-bilitatea autorilor în fa]aenun]ului de mai sus: „este„este„este„este„esteca [i cum ai recreaca [i cum ai recreaca [i cum ai recreaca [i cum ai recreaca [i cum ai recrearealitatea”... realitatea”... realitatea”... realitatea”... realitatea”... a recrearecrearecrearecrearecreasau a o copia?

– Când a]i intrat în– Când a]i intrat în– Când a]i intrat în– Când a]i intrat în– Când a]i intrat înstudio, v-a]i uitat lastudio, v-a]i uitat lastudio, v-a]i uitat lastudio, v-a]i uitat lastudio, v-a]i uitat lacamere, a]i v`zutcamere, a]i v`zutcamere, a]i v`zutcamere, a]i v`zutcamere, a]i v`zutoperatorii. Am sim]it,operatorii. Am sim]it,operatorii. Am sim]it,operatorii. Am sim]it,operatorii. Am sim]it,a[a, o u[oar` nostalgie...a[a, o u[oar` nostalgie...a[a, o u[oar` nostalgie...a[a, o u[oar` nostalgie...a[a, o u[oar` nostalgie...


– Fiecare film are opoveste în spate sau maimulte. Cinematografia este olume special`. Pentru ovreme, echipa de filmaredevine o familie. Sunt zeci deîntâmpl`ri legate de oricefilm. Unele triste, altelevesele. La filmul Morome]iim-a rugat un coleg s`-lînlocuiesc, deoarece i-auie[it actele s` plece cufamilia în Spania (dup` treiani de a[tept`ri). Asta ca s`vede]i în ce epoc` trìam: sài de ales între o ie[ire înstrìn`tate (excursie!) [irealizarea imaginii unui filmimportant. Pentru mine a fosto mare baft`!

– O s` v` întreb un– O s` v` întreb un– O s` v` întreb un– O s` v` întreb un– O s` v` întreb unlucru pe care l-am auzitlucru pe care l-am auzitlucru pe care l-am auzitlucru pe care l-am auzitlucru pe care l-am auzitde la cei mai în vârst`,de la cei mai în vârst`,de la cei mai în vârst`,de la cei mai în vârst`,de la cei mai în vârst`,cum c` pelicula ar aveacum c` pelicula ar aveacum c` pelicula ar aveacum c` pelicula ar aveacum c` pelicula ar aveasuflet...suflet...suflet...suflet...suflet...

– Sun` bine, de[i patetic.Ar fi de remarcat m`cardou` lucruri. Primul – s` nuuit`m c` avem dovada, dup`mai bine de 100 de ani, c`pelicula fra]ilor Lumière,înc` mai este accesibil` [iast`zi. O scan`m sau ocopiem pentru c` mai existìmaginea original`. Toatìstoria omenirii, de 100 deani încoace, se afl` înpelicul` cinematografic` (înfotografie, de peste 150 deani!). O dovad` c` unnegativ de acum 150 de animai exist`. Apropo deimaginea digital` [i de hard-urile pe care o stoc`m, s-arputea ca, într-o zi, s` scoatemdin dulap „c`r`mida aia” pecare ar trebui s` fie filmul Xsau Y [i s` avem surpriza s`nu se mai „deschid`” [i c` numai exist` nicio dovad` c` aexistat acel film. Acestelucruri se întâmpl` frecventîn prezent. Al doilea aspectse refer` la faptul c`, înpelicul`, calea de formare aimaginii este una chimic`,fa]` de cea digital`, în careimaginea se formeazèlectronic. De aicideosebirea esen]ial` înreproducerea culorilor între

operatorul cred c` aroperatorul cred c` aroperatorul cred c` aroperatorul cred c` aroperatorul cred c` artrebui cu adev`rat s` setrebui cu adev`rat s` setrebui cu adev`rat s` setrebui cu adev`rat s` setrebui cu adev`rat s` sereinventeze, într-un fel,reinventeze, într-un fel,reinventeze, într-un fel,reinventeze, într-un fel,reinventeze, într-un fel,s` arate c` este mults` arate c` este mults` arate c` este mults` arate c` este mults` arate c` este multpeste oricine care punepeste oricine care punepeste oricine care punepeste oricine care punepeste oricine care punemâna pe un aparat s`mâna pe un aparat s`mâna pe un aparat s`mâna pe un aparat s`mâna pe un aparat sàpese apese apese apese apese RecRecRecRecRec.....

– Probabil, cum seîntâmpl` deja de mai multtimp, el va migra u[or sprealte zone: regie, produc]ie,spre efecte speciale – post-produc]ie.

Dup` p`rerea mea,operatorul (directorul defotografie) se va transformaîncet, încet într-uncameraman cu picioareputernice (s` plimbe cameracu dib`cie!), cu foarte vagicuno[tin]e de iluminare.

Mai este ceva.Cinematograful este una din

artele care s-a democratizatcel mai rapid, probabildatorit` componentelorindustriale [i evolu]ieitehnice. Cum a]i spus, toat`lumea filmeaz`, pe telefon,tablete, pe mini-camere. E o„Cântarea României” lanivel planetar. E bine catineretul s` fie ocupat. Nunumai de cinema este vorba.Toat` lumea scrie, cânt`,danseaz`, joac` teatru etc.Numai c` încep s` seproduc` unele confuzii de

digital [i pelicul`.Frumuse]ea, nuan]ele deculoare, volumul imaginii înpelicul` sunt diferite deplatitudinea imaginiielectronice [i agresivitateapronun]at` a culorilor. Cineî[i aminte[te de filme ca„Dueli[tii”, de exemplu, [tiece spun!

– {i la fotografie este– {i la fotografie este– {i la fotografie este– {i la fotografie este– {i la fotografie esteaceea[i discu]ie.aceea[i discu]ie.aceea[i discu]ie.aceea[i discu]ie.aceea[i discu]ie.Dumneavoastr`Dumneavoastr`Dumneavoastr`Dumneavoastr`Dumneavoastr`spunea]i, într-unspunea]i, într-unspunea]i, într-unspunea]i, într-unspunea]i, într-uninterviu, lucru la care [iinterviu, lucru la care [iinterviu, lucru la care [iinterviu, lucru la care [iinterviu, lucru la care [ieu m` gândisem, cèu m` gândisem, cèu m` gândisem, cèu m` gândisem, cèu m` gândisem, c`pelicula te face s`pelicula te face s`pelicula te face s`pelicula te face s`pelicula te face s`gânde[ti înainte de agânde[ti înainte de agânde[ti înainte de agânde[ti înainte de agânde[ti înainte de aap`sa.ap`sa.ap`sa.ap`sa.ap`sa.

– Pelicula te oblig` larigoare, te oblig` s` gânde[timai mult înainte de a pune

camera, de a cadra [i de afilma. Mai mult de-atât,decupajul regizoral se f`ceade regizor împreun` cuoperatorul într-un mod multmai riguros [i care erarespectat aproape întotalitate la filmare. O fi fostbine? O fi fost rù?

– În aceast` lume– În aceast` lume– În aceast` lume– În aceast` lume– În aceast` lumeunde to]i filmeaz` [iunde to]i filmeaz` [iunde to]i filmeaz` [iunde to]i filmeaz` [iunde to]i filmeaz` [ifotografiaz`, fie c` au unfotografiaz`, fie c` au unfotografiaz`, fie c` au unfotografiaz`, fie c` au unfotografiaz`, fie c` au untelefon, o camer` mic`telefon, o camer` mic`telefon, o camer` mic`telefon, o camer` mic`telefon, o camer` mic`sau mai mare,sau mai mare,sau mai mare,sau mai mare,sau mai mare,

valori [i, inevitabil, aparediscursul gregar al artei.Periculos, nu? Ne sim]imarti[ti [i chiar o lu`m razna,crezând c` suntem. Asta nuînseamn` c` to]iprofesioni[tii sunt mariarti[ti.

– Dar poate este– Dar poate este– Dar poate este– Dar poate este– Dar poate estebine, pentru c` dac`bine, pentru c` dac`bine, pentru c` dac`bine, pentru c` dac`bine, pentru c` dac`toat` lumea are acces latoat` lumea are acces latoat` lumea are acces latoat` lumea are acces latoat` lumea are acces lao borma[in` [i î[i poateo borma[in` [i î[i poateo borma[in` [i î[i poateo borma[in` [i î[i poateo borma[in` [i î[i poategùri pere]ii f`r` s` aib`gùri pere]ii f`r` s` aib`gùri pere]ii f`r` s` aib`gùri pere]ii f`r` s` aib`gùri pere]ii f`r` s` aib`[coal` de tâmpl`rie, s`[coal` de tâmpl`rie, s`[coal` de tâmpl`rie, s`[coal` de tâmpl`rie, s`[coal` de tâmpl`rie, s`zicem, la un momentzicem, la un momentzicem, la un momentzicem, la un momentzicem, la un momentdat, cel care încearc`dat, cel care încearc`dat, cel care încearc`dat, cel care încearc`dat, cel care încearcàsta, o s` î[i dea seamaasta, o s` î[i dea seamaasta, o s` î[i dea seamaasta, o s` î[i dea seamaasta, o s` î[i dea seamac` are nevoie de unc` are nevoie de unc` are nevoie de unc` are nevoie de unc` are nevoie de unmeseria[.meseria[.meseria[.meseria[.meseria[.

– Pentru a picta CapelaSixtin`, a fost alesMichelangelo [i nu al]i

meseria[i. Ierta]i-minepermisa compara]ie!Dup` sute de ani, vorbim [iazi de Michelangelo. Dinzecile de mii de filme [ifilmule]e care se fac azi,despre câte vom mai vorbipeste doi-trei ani?

– Ne-a f`cut mare– Ne-a f`cut mare– Ne-a f`cut mare– Ne-a f`cut mare– Ne-a f`cut marepl`cere s` v` putempl`cere s` v` putempl`cere s` v` putempl`cere s` v` putempl`cere s` v` putemintervieva în studioulintervieva în studioulintervieva în studioulintervieva în studioulintervieva în studioulmultimedia al Trustuluimultimedia al Trustuluimultimedia al Trustuluimultimedia al Trustuluimultimedia al Trustuluide Pres` al MApN.de Pres` al MApN.de Pres` al MApN.de Pres` al MApN.de Pres` al MApN.

– {i mie, v` mul]umesc!

6 VIA}AVIA}AVIA}AVIA}AVIA}A MILIT MILIT MILIT MILIT MILITAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nrAR~ nr. 4/2016. 4/2016. 4/2016. 4/2016. 4/2016

DosarVIA}A MILITAR~


UnUnUnUnUn secolsecolsecolsecolsecol dededededecinematografiecinematografiecinematografiecinematografiecinematografie

militar@militar@militar@militar@militar@rom$neasc@rom$neasc@rom$neasc@rom$neasc@rom$neasc@


Soldat fidel în slujba istoriei na]ionale,cinematograful românesc [i-a f`cut intrareaîn lume în uniform` de gal`: la 10 mai1897, primele „vederi române[ti” filmatede bucure[teanul Paul Menu îl imortalizaupe Regele Carol I deschizând paradamilitar` pentru Ziua Na]ional` a României.

De atunci [i pân` ast`zi, colaborareaarmatei [i creativitatea cinea[tilor militariau r`mas constante pre]ioase în devenireaartei filmului românesc. Multele momentede str`lucire na]ional` [i interna]ional` alecinematografiei noastre militare îi asigur`un loc aparte într-o istorie cultural`recent recuperat` in integrum, dup`decenii de absurd` cenzur`.

La un secol de la întemeierea ServiciuluiFoto cinematografic al Armatei Române,glorioasa tradi]ie a prezen]ei cinea[tilormilitari pe frontul imaginii continu` subsemnul apartenen]ei României lastructurile euo-atlantice. Într-unbinecuvântat timp al p`cii, cândconfrunt`rile armate cedeaz` pasulr`zboiului mediatic, „omul cu camera” înuniform` militar` r`mâne o necesar`santinel`, de veghe pe frontieraaudiovizualului.

Prof. univ. dr. Manuela CERNAT

Faithful soldier on the national historyfront line, the Romanian cinema entered lifedressed in a military gala uniform: on the10th of May 1897, the very fist “RomanianViews”, in Bucharest by Paul Menu, wereimmortalized King Carol the First opening theArmy Parade for Romania’s National Day.

Ever since, the cooperation with the armyand the creativity of the military filmmakerswere among the precious constants of theRomanian film evolution. Thanks to its manymoments of national and internationalbrilliance, our military cinema deserves aspecial place in a cultural history onlyrecently fully recuperated, after decades ofabsurd censorship.

A century went by since the setting up ofthe Photo-Cinematographic Service of theRomanian Army. The glorious tradition ofmilitary filmmakers operating on the imagebattlefield goes on nowadays under the newaegis of Romania’s NATO membership. Inthis blessed peace time, when armedconfrontations give way to mediatic wars, thearmy „man with the camera” dressed inmilitary uniform maintains his role ofnecessary sentinel, keeping guard on theaudiovisual border.

Prof. PhD. Manuela CERNAT

CINEMATOGRAFIAMILITAR~

ROM@NEASC~|N UNIFORM~ DE GAL~

MILITARYROMANIAN CINEMA

IN A MILITARYGALA UNIFORM

mailto:ROM@neasc


3 martie 1893.3 martie 1893.3 martie 1893.3 martie 1893.3 martie 1893. C`pitanul George Nicoleanu,farmacistul Regimentului 2 Geniu din Foc[ani, proiec-teaz`, în sala Cercului Militar din garnizoan`, diapozitivecreate prin procedee originale pe o pelicul` flexibil`.

March 3, 1893.March 3, 1893.March 3, 1893.March 3, 1893.March 3, 1893. Captain George Nicoleanu, thepharmacist of The 2nd Engineering Regiment fromFocsani, projected, at the garrison’s Military Circle, slidescreated by original processes on a flexible film. 8 iunie 1897.8 iunie 1897.8 iunie 1897.8 iunie 1897.8 iunie 1897. În Bucure[ti sunt prezentate primele

[apte „fotografii mi[c`toare” de produc]ie autohton`,dintre care cinci ilustrau aspecte din armata român`.Autor: Paul Menu.

June 8, 1897.June 8, 1897.June 8, 1897.June 8, 1897.June 8, 1897. In Bucharest are presented the firstseven “moving photos” made in Romania; five of themshowed aspects from the Romanian Army. Author: PaulMenu. 1898.1898.1898.1898.1898. Apare eseul „Aplica]iunile cinematografului

în armat`“, scris de c`pitanul C. D. Parepa, dup` uniiautori prima lucrare de acest gen din bibliografiamondial`.

1898.1898.1898.1898.1898. It appears the essay “The Usage of theCinematography in the Army”, written by Captain C. D.Parepa, the very first work of this type in the world’sbibliography according to some authors. 1908.1908.1908.1908.1908. C`pitanul Gh. Grigoratu public` în „Buletinul

Armatei [i Marinei” articolul „Telefotografia [i teledinamicaîn armat`“, în care face o uimitoare paralel` (pentru aceletimpuri) între cinematografie [i televiziune.

1908.1908.1908.1908.1908. Captain Gh. Grigoratu publishes in “The Armyand Navy Bulletin” the feature “Tele-photography and Tele-dynamics in the Army”, where he makes an astonishingparallel (at that time) between cinematography andtelevision. 1910.1910.1910.1910.1910. „Buletinul Armatei [i Marinei” ini]iaz` o rubric`

permanent` privind didactica folosirii filmului în instruc]iamilitar`.

1910.1910.1910.1910.1910. “The Army and Navy Bulletin” initiates apermanent column about the didactics of using the filmin military drill. 1910-1912.1910-1912.1910-1912.1910-1912.1910-1912. Inginerul C. Theodorescu realizeaz`

[ase filme privind zborurile lui Aurel Vlaicu.1910-1912.910-1912.910-1912.910-1912.910-1912. Engineer (B.S.) C. Theodorescu makes

six films about Aurel Vlaicu flies. 1913.1913.1913.1913.1913. Casa produc`toare „Filmul de art` LEON

POPESCU” realizeaz` 12 filme cu aspecte din r`zboiulbalcanic.

1913 1913 1913 1913 1913 The “LEON POPESCU Art Film” productionhouse makes 12 films about the Balkans War. 15 noiembrie 1916.15 noiembrie 1916.15 noiembrie 1916.15 noiembrie 1916.15 noiembrie 1916. Ia fiin]` Serviciul CinematoServiciul CinematoServiciul CinematoServiciul CinematoServiciul Cinemato-----

graficgraficgraficgraficgrafic al al al al al Armatei RomâneArmatei RomâneArmatei RomâneArmatei RomâneArmatei Române care va realiza, în timpulPrimului R`zboi Mondial, circa 50 de subiecte, totalizând

aproximativ 20 000 de metri de pelicul`, iar dup` r`zboimarile reconstituiri „Datorie [i sacrificiu” (1925) [i „Vitejiineamului” (1927).

November 15, 1916.November 15, 1916.November 15, 1916.November 15, 1916.November 15, 1916. The Romanian Romanian Romanian Romanian Romanian ArmyArmyArmyArmyArmyCinemato-graphic ServiceCinemato-graphic ServiceCinemato-graphic ServiceCinemato-graphic ServiceCinemato-graphic Service is established; it will carryout, during the First World War, about 50 topics, totalizingapproximately 20.000 meters of film, and after the warthe epic stories “Duty and Sacrifice” (1925) and “The Braveof the Nation” (1927). 2 ianuarie 1917.2 ianuarie 1917.2 ianuarie 1917.2 ianuarie 1917.2 ianuarie 1917. Se constituie Arhiva de Filme a

Marelui Stat Major.January 2, 1917.January 2, 1917.January 2, 1917.January 2, 1917.January 2, 1917. The Great General Staff’s Film

Archive is constituted. 23 decembrie 1921.23 decembrie 1921.23 decembrie 1921.23 decembrie 1921.23 decembrie 1921. Se inaugureaz` [coala

Fotocine-matografic` a armatei pentru preg`tireaoperatorilor proiec]ioni[ti.

December 23, 1921.December 23, 1921.December 23, 1921.December 23, 1921.December 23, 1921. The Army’s Photo-cinematographic School is inaugurated; it trains filmprojection operators. 1926.1926.1926.1926.1926. Apare lucrarea „Arta [i tehnica cinemato-

grafic`“ de c`pitan inginer Alexandru Dumitrescu – primacarte de film din bibliografia româneasc`.

1926.1926.1926.1926.1926. It appears the study “Cinematographic Art andTechnique” by Captain Engineer (B.S.) AlexandruDumitrescu; the very first book about film from Romanianbibliography. 1930-1940.1930-1940.1930-1940.1930-1940.1930-1940. Odat` cu criza provocat` de apari]ia

sonorului, ofi]eri din Marele Stat Major [i comandan]i deunit`]i particip` la o ampl` dezbatere, g`zduit` depublica]iile „România militar`“, „Revista infanteriei” [i„Revista cavaleriei”, privind necesitatea sporirii efortuluibugetar în vederea organiz`rii unui nou sistem de utilizarea filmului în preg`tirea pentru lupt` a armatei.

1930-1940.1930-1940.1930-1940.1930-1940.1930-1940. Along with the crisis provoked by theemerge of the sound, officers from the Great GeneralStaff and military units commanders-in-chief participateto a large debate, hosted by “Military Romania” and“Cavalry Magazine” publications, about the necessity ofincreasing the budgetary effort for organizing a new usagesystem for films in army’s combat training. aprilie 1940.aprilie 1940.aprilie 1940.aprilie 1940.aprilie 1940. Se înfiin]eaz`, la Sec]ia Propagand`

a Marelui Stat Major, Biroul CinemaBiroul CinemaBiroul CinemaBiroul CinemaBiroul Cinema.April, 1940.April, 1940.April, 1940.April, 1940.April, 1940. The Cinema OfficeThe Cinema OfficeThe Cinema OfficeThe Cinema OfficeThe Cinema Office is established at

the Great General Staff Propaganda Department. mai 1941.mai 1941.mai 1941.mai 1941.mai 1941. Oficiul Na]ional Cinematografic trece în

subordinea M.St.M.MayMayMayMayMay, 1941., 1941., 1941., 1941., 1941. The National Cinematographic Office

goes under command of the Great General Staff. iulie 1941.iulie 1941.iulie 1941.iulie 1941.iulie 1941. Apare primul „Jurnal de r`zboi” care va

fi editat pe toat` durata celui de Al Doilea R`zboi Mondial.

CRONOLOGIE / CHRONOLOGY



JulyJulyJulyJulyJuly, 1941., 1941., 1941., 1941., 1941. It appears the first “War Journal” that willbe edited during the whole period of the Second World War. 1941-1943.1941-1943.1941-1943.1941-1943.1941-1943. Se realizeaz` marile documentare de

r`zboi „România în lupta contra bol[evismului” (1941),„R`zboiul sfânt” (1942) [i „Pagini din r`zboiul nostru sfânt”(1943), precum [i coproduc]iile româno-italiene „Odessaîn fl`c`ri” [i „Escadrila Alb`“.

1941-1943.1941-1943.1941-1943.1941-1943.1941-1943. There are realized the war greatdocumentaries: “Romania in the Fight AgainstBolshevism” (1941), “The Holy War” (1942) and “FilesFrom Our Holy War” (1943), as well as Romanian – Italianco-productions “Odessa in Flames” and “White Wing”. 1943.1943.1943.1943.1943. La Marele Stat Major se organizeaz` prima

[coal̀ româneasc` de preg`tire a operatorilor de luat vederi.1943.1943.1943.1943.1943. At the Great General Staff is organized the first

Romanian school for training camera operators. 1949.1949.1949.1949.1949. Direc]ia Superioar` Politic` a Armatei

înfiin]eaz` Sec]ia Produc]ii FilmeSec]ia Produc]ii FilmeSec]ia Produc]ii FilmeSec]ia Produc]ii FilmeSec]ia Produc]ii Filme care va edita jurnale,documentare [i filme de instruc]ie.

1949.1949.1949.1949.1949. The Army Superior Politics Directorate set upthe Film Production Department Film Production Department Film Production Department Film Production Department Film Production Department that will edit news,documentaries and instruction films. 1953.1953.1953.1953.1953. Sec]ia Produc]ii Filme este desfiin]at`, sarcina

realiz`rii filmelor destinate o[tirii fiind preluat`, dup`modelul sovietic, de studioul central de filme documentare„Alex. Sahia”.

1953. 1953. 1953. 1953. 1953. The Film Production Department is abolished,and the task of realizing military films is taken over,according to the soviet model, by the central studio fordocumentary films “Alex. Sahia”. 1963.1963.1963.1963.1963. Pe structura cineclubului, care func]iona ca

institu]ie cu stat propriu la Casa Central` a Armatei, secreeaz` Serviciul Cinematografic al Serviciul Cinematografic al Serviciul Cinematografic al Serviciul Cinematografic al Serviciul Cinematografic al Armatei.Armatei.Armatei.Armatei.Armatei.

1963.1963.1963.1963.1963. Using the structure of the cine-club, whichfunction as a state institution at the Army’s Central House,is created the Army Cinematographic ServiceArmy Cinematographic ServiceArmy Cinematographic ServiceArmy Cinematographic ServiceArmy Cinematographic Service. 1963-1971.1963-1971.1963-1971.1963-1971.1963-1971. Serviciul Cinematografic este încadrat

cu profesioni[ti de valoare, dotat cu tehnic` [i aparatur`de vârf, devenind o prestigioas` cas` de filme.

1963-1971.1963-1971.1963-1971.1963-1971.1963-1971. The Army Cinematographic Service hashired quality professionals and has been equipped withstate-of-art technique and apparatus becoming aprestigious film production house. 1969.1969.1969.1969.1969. Filmul „Asaltul” este distins cu Marele Premiu

la Festivalul Interna]ional al Filmului Militar de la Mangalia,România.

1969.1969.1969.1969.1969. The film “Assault” won the Great Award at theMangalia International Military Film Festival, Romania. 1972.1972.1972.1972.1972. Se organizeaz` Studioul CinematograficStudioul CinematograficStudioul CinematograficStudioul CinematograficStudioul Cinematografic

al al al al al ArmateiArmateiArmateiArmateiArmatei cu structura în care a func]ionat timp deaproape 30 de ani. Sunt realizate circa 600 de scurt-metraje care au primit aproape 100 de distinc]ii na]ionale[i interna]ionale.

1972.1972.1972.1972.1972. It is organized the Army CinematographicArmy CinematographicArmy CinematographicArmy CinematographicArmy CinematographicStudioStudioStudioStudioStudio with a structure that functioned for almost 30years. There are carried out about 600 short films thatwon almost 100 national and international awards. 1973.1973.1973.1973.1973. Filmul „Tehnica conducerii tancului, iarna, în

teren fr`mântat” este distins cu Marele Premiu „Soarelede aur” la Festivalul Interna]ional al Filmului Militar deCinema [i Televiziune de la Versailles, Fran]a.

1973.1973.1973.1973.1973. The film “The Method to Drive Tanks Off-Roadin Winter” won the “Golden Sun” Great Award at theVersailles International Military Cinema and TelevisionFestival, France. 1990.1990.1990.1990.1990. Studioul Cinematografic al Armatei este dotat

cu aparatur` de luat vederi modern` [i cu tehnologievideo. Se trece la produc]ia de filme pe suport magnetic.

1990.1990.1990.1990.1990. The Army Cinematographic Studio is equippedwith modern cameras and video technology. It shifts theproduction on to magnetic tapes (videotapes). 15-20 mai 1995.15-20 mai 1995.15-20 mai 1995.15-20 mai 1995.15-20 mai 1995. Sub patronajul Ministerului

Ap`r`rii Na]ionale [i al Uniunii Cinea[tilor din Româniase desf`[oar` prima edi]ie a Festivalului Interna]ional alFilmului Militar de la Bucure[ti, la care au participat cinea[ti[i produc]ii cinematografice din peste 30 de ]`ri, de petoate continentele.

May 15 to 20, 1995.May 15 to 20, 1995.May 15 to 20, 1995.May 15 to 20, 1995.May 15 to 20, 1995. Under the guidance of TheMinistry of National Defense and The RomanianFilmmakers Association took place the first edition of theBucharest International Military Film Festival, wereparticipated filmmakers and cinemato graphicproductions from more than 30 countries all over theworld. 2002.2002.2002.2002.2002. Se trece la produc]ia de filme în sistem digital.2002.2002.2002.2002.2002. The film production is shifted to digital video. 1 mai 2003.1 mai 2003.1 mai 2003.1 mai 2003.1 mai 2003. Studioul Cinematografic este

subordonat Trustului de Pres` al Armatei.May 1, 2003.May 1, 2003.May 1, 2003.May 1, 2003.May 1, 2003. The Army Cinematographic Studio is

subordinated to the Army Press Trust. 2003.2003.2003.2003.2003. Filmul „Martorul” este distins cu Premiul

pentru film documentar de Uniunea Cinea[tilor dinRomânia.

2003.2003.2003.2003.2003. The film “The Witness” receive theDocumentary Award from The Romanian FilmmakersAssociation. 17-29 decembrie 2003.17-29 decembrie 2003.17-29 decembrie 2003.17-29 decembrie 2003.17-29 decembrie 2003. Pentru prima dat` dup`

Al Doilea R`zboi Mondial, un operator de imagine alStudioului Cinematografic al Armatei realizeaz` film`riîntr-un teatru de opera]ii.

December 17 to 29, 2003.December 17 to 29, 2003.December 17 to 29, 2003.December 17 to 29, 2003.December 17 to 29, 2003. For the very first timeafter the Second World War a camera operator from TheArmy Cinematographic Studio shoots into a theater ofoperations. 2005.2005.2005.2005.2005. Filmul „C`zut la datorie” este distins cu

Marele Premiu la Festivalul Interna]ional „Armate [ipopoare” de la Bracciano, Italia.

2005.2005.2005.2005.2005. The film “Died on Duty” won the Grand Awardat Bracciano International Festival “Armies and Peoples”,Italy. 2009.2009.2009.2009.2009. Cinematografia militar` este integrat` în

Redac]ia Audio-video a Trustului de Pres` al MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale.

2009.2009.2009.2009.2009. The military cinematography becomes part ofthe Audio-Video Department of the Ministry of NationalDefense Press Trust. 15 decembrie 20115 decembrie 20115 decembrie 20115 decembrie 20115 decembrie 2011.1.1.1.1. Studioul Cinematografic al

Armatei este cuprins în Centrul de televiziune [i film.December 15th 2011. The Army Cinematographic

Studio is included in The Movie an TV Center.

Viorel DomenicoViorel DomenicoViorel DomenicoViorel DomenicoViorel Domenico



UN SECOLUN SECOLUN SECOLUN SECOLUN SECOL DE CINEMA DE CINEMA DE CINEMA DE CINEMA DE CINEMATTTTTOGRAFIEOGRAFIEOGRAFIEOGRAFIEOGRAFIEMILITMILITMILITMILITMILITAR~ ROMÂNEASC~:AR~ ROMÂNEASC~:AR~ ROMÂNEASC~:AR~ ROMÂNEASC~:AR~ ROMÂNEASC~:

M`rturii din trecutM`rturii din trecutM`rturii din trecutM`rturii din trecutM`rturii din trecutpentru prezent [i viitorpentru prezent [i viitorpentru prezent [i viitorpentru prezent [i viitorpentru prezent [i viitor

Colonel Valentin VASILE

Înfiin]at la 15 noiembrie1916, în baza ordinuluiMarelui Cartier General nr.1043, Serviciul Fotografic [iCinematografic al ArmateiRomâne (SFCAR) avea camisiuni s` înregistreze pe

trupelor. Dincolo de impor-tan]a imediat` a asigur`riide imagine în sprijinulîndeplinirii misiunilormilitare, SFCAR îi va firecunoscut` contribu]iameritorie la constituireaprimei arhive de film din]ar` [i la dezvoltareacinematografiei na]ionale.

Cinea[tii militari au fostîntotdeauna prezen]i, ladatorie, pe fronturile celordou` conflagra]ii mondiale,înregistrând pe pelicul`însu[i mersul istoriei,r`zboiul în toate ipostazelesale [i protagoni[tii s`i –militari [i civili. Activitateacinea[tilor militari nepermite s` reconstituimpar]ial, cu ajutorul m`rtu-riilor p`strate în memoriapeliculei, imaginea luptelorduse de militarii români învara de foc a anului 1917,precum [i parcursul în egal`m`sur` eroic [i dramatic alarmatei române în vâltoareacelui de Al Doilea R`zboiMondial.

În spa]iul restrâns alacestei lucr`ri, nepropunem s` prezent`msintetic realiz`rilecine[tilor militari, eroi aipropriului lor film – filmulcinematografiei militareromâne[ti în perioadainterbelic` [i anii celui deAl Doilea R`zboi Mondial.

Secven]eSecven]eSecven]eSecven]eSecven]einterbeliceinterbeliceinterbeliceinterbeliceinterbelice

Peliculele înregistrate decinea[tii militari în aniiPrimului R`zboi Mondial aufost puse în valoare prinrealizarea unor filmedocumentare dedicatereîntregirii na]ionale, întrecare În jurul ultimelor luptede pe frontul român (1917),Frontul român (1918),R`zboiul nostru (1921),Evoca]iuni istorice (1921) [iPovestea neamuluiromânesc (1924). Acestora lis-au ad`ugat filmele artisticede lung metraj Datorie [isacrificiu (1925) [i Vitejiineamului (1926), precum [iasigurarea de imaginepentru realizarea filmuluiEcaterina Teodoroiu (1930)de Ion-Niculescu Brun`.Prin valoarea lor intrinsec`,de m`rturii din trecut pentruprezent [i viitor, aceste filmeilustreaz` informa]ia istoric`referitoare la etapeleconflagra]iei, eroismulosta[ilor români [icontribu]ia României laefortul de r`zboi al ]`rilorAntantei. Totodat`, confirm`juste]ea deciziilor conduceriimilitare de a asiguraresursele necesarefunc]ion`rii SFCAR, filmuldovedindu-se a fi „un

Personalul Serviciului Foto-Cinematografic alPersonalul Serviciului Foto-Cinematografic alPersonalul Serviciului Foto-Cinematografic alPersonalul Serviciului Foto-Cinematografic alPersonalul Serviciului Foto-Cinematografic alArArArArArmatei Române (SFCAR), \n laboratorulmatei Române (SFCAR), \n laboratorulmatei Române (SFCAR), \n laboratorulmatei Române (SFCAR), \n laboratorulmatei Române (SFCAR), \n laboratorulcinematografic, la Ia[i, în iarna anului 1917.cinematografic, la Ia[i, în iarna anului 1917.cinematografic, la Ia[i, în iarna anului 1917.cinematografic, la Ia[i, în iarna anului 1917.cinematografic, la Ia[i, în iarna anului 1917.

Manifest`rile organizate cu ocaziaManifest`rile organizate cu ocaziaManifest`rile organizate cu ocaziaManifest`rile organizate cu ocaziaManifest`rile organizate cu ocaziaanivers`rii centenarului Studiouluianivers`rii centenarului Studiouluianivers`rii centenarului Studiouluianivers`rii centenarului Studiouluianivers`rii centenarului StudiouluiCinematografic al Armatei reprezint` unCinematografic al Armatei reprezint` unCinematografic al Armatei reprezint` unCinematografic al Armatei reprezint` unCinematografic al Armatei reprezint` unveritabil bilan] al investi]iei de entuziasm,veritabil bilan] al investi]iei de entuziasm,veritabil bilan] al investi]iei de entuziasm,veritabil bilan] al investi]iei de entuziasm,veritabil bilan] al investi]iei de entuziasm,creativitate [i resurse în consemnareacreativitate [i resurse în consemnareacreativitate [i resurse în consemnareacreativitate [i resurse în consemnareacreativitate [i resurse în consemnareacinematografic` a celor mai semnificativecinematografic` a celor mai semnificativecinematografic` a celor mai semnificativecinematografic` a celor mai semnificativecinematografic` a celor mai semnificativeevenimente militare ale secolului [i aevenimente militare ale secolului [i aevenimente militare ale secolului [i aevenimente militare ale secolului [i aevenimente militare ale secolului [i aimplica]iilor acestora asupra destinuluiimplica]iilor acestora asupra destinuluiimplica]iilor acestora asupra destinuluiimplica]iilor acestora asupra destinuluiimplica]iilor acestora asupra destinuluiRomâniei.României.României.României.României.

pelicul` opera]iile militare [ievenimentele relevante dinperspectiva valorific`riiacestora în scopulîndeplinirii obiectivelor dedocumentare, propagand` [imen]inere a moralului


document istoric de valoare,un aliat obiectiv aldemersurilor politico-diplomatice române[ti…”1.

Filmele documentarerealizate în perioadainterbelic` ne prezint`secven]e semnificative dinistoria armatei române,care reprezenta atunci, ca [iast`zi, o dimensiunerelevant` a contribu]ieina]ionale la men]inereap`cii [i stabilit`]ii regionale,în spiritul Conferin]ei dePace de la Paris [i alSociet`]ii Na]iunilor.Ini]iativele de securitatecolectiv` la care Româniaera parte – Mica În]elegere[i Pactul Balcanic, precum [itratatele bilaterale [ialian]a defensiv` cuPolonia, echivalenteparteneriatelor strategice întermeni contemporani,determinau cu necesitateprezentarea capacit`]ii delupt` a armatei cu ajutorulmijloacelorcinematografice. Acestuiscop îi sunt circumscrisepeliculele Inspec]ia M.S.Regelui la ComandamentulRegimentului de Vân`toride Munte (1921), Numireaprincipelui Nicolae cap alBatalionului 4 Vân`tori deMunte (1930), Solemnitateapred`rii Regimentului 16Infanterie mare[aluluiPilsudski (1932) [iManevrele regale (1934/1935). Men]ion`m [ipeliculele Bricul Mircea prinMediterana [i Arhipelag(1927), primul film deprezentare a mar[ului anualde instruc]ie al navei-[coal`a For]elor Navale române,Nave ale Flotei spaniole laConstan]a (1927) [i Sosireaunei escadre italiene laConstan]a (1929), Aprindereafl`c`rii sacre la monumentuleroului necunoscut (1927),Ziua eroilor [i Marile serb`ride la M`r`[e[ti (1928),M`r`[e[ti (1930), filmul[tiin]ific Chirurgia la r`zboi(1924), Cursurile de educa]iefizic` de la Bra[ov (1925) [i

Concursurile militareinterna]ionale de ski de laPredeal (1935), care sepozi]ioneaz` la confluen]adintre informarea public`,instruirea personalului, cultuleroilor, diploma]ia ap`r`rii[i propaganda extern`.

În plus fa]` de filmeledocumentare cu tematic`militar`, SFCAR a realizat [ijurnale cinematograficeavând ca subiecte diferiteactivit`]i la care au luatparte oficialit`]ile statuluiromân, expozi]ii, eveni-

cinematografic`, realizarepe care o dator`m [efuluiSFCAR, cpt.ing. AlexandruDumitrescu.

SFCAR îi revine meritulrealiz`rii unei premierena]ionale [i mondiale –primul film documentarsociologic Dr`gu[, o zi dinvia]a unui sat românesc,r`spunzând solicit`riireputatului sociolog DimitrieGusti, ini]iatorul unui vastproiect de cercetareetnografic` a spa]iului ruraldin ]ara noastr`. Film`rile au

sub povara dificult`]ilorgenerate de trecerea latehnica filmului sonor.

Pe fundalul degrad`riisitua]iei de securitate [i alapari]iei germenilorconflagra]iei mondiale(remilitarizarea Renaniei,anexarea Austriei laGermania prin Anschluß,criza sudet` [i Acordul de laMünchen, pactul Ribbentrop- Molotov, ocuparea Polonieide c`tre Germania [i URSS,dictatul de la Viena), factoriide decizie politic` [i militar`

mente culturale, economice[i sportive, via]a monden` înBucure[ti, serb`rile de la{osea, vizite în ]ar` etc.

Între realiz`rile notabileale SFCAR se înscrie [iorganizarea primei arhivede film din România, în1917, la Marele Stat Major(MStM), transferat` dup`r`zboi, în 1922, la MuzeulMilitar Na]ional. SFCAR aînfiin]at [i prima [coal` foto-cinematografic` din ]aranoastr`, în 1921, destinat`preg`tirii operatorilorproiec]ioni[ti. Un altmoment de referin]` înistoria cinematografieina]ionale const` înpublicarea, în 1926, a primeilucr`ri de specialitate din]ar`, Arta [i tehnica

fost realizate în lunile iulie –august 1929 de o echip`cinematografic` aflat` subconducerea lui NicolaeBarbelian, care a reu[it s`surprind` secven]e autenticedin rutina cotidian` alocuitorilor acestui sat demunte din }ara F`g`ra[ului– tipuri de activit`]i,me[te[uguri, tradi]ii, credin]e[i datini populare. Premierafilmului a avut loc îndecembrie 1929, la TeatrulNa]ional din Bucure[ti,ulterior fiind prezentat [i înstr`in`tate, la Paris [i laLeipzig.

Cu toate acestea, pentrucinematografia militar`româneasc` anii ’30 se vorderula cu încetinitorul, înabsen]a unor mari proiecte [i

încep s` perceap` cuacuitate necesitateareorganiz`rii componentelorsistemului de propagand`na]ional`. Între acestea sereg`sea [i cinematografiamilitar`, a c`rei stare în 1940era descris` astfel de TraianPopescu-Tracipone: „Lanumirea mea în func]ia de[ef al Biroului Cinema dinMStM, nu g`sisem aproapenimic în aceast` sec]ie decâtun aparat de filmat cu carevenise locotenentul (r)G`lu[c` Cornel, de la Straja]`rii. Cu acest aparat s-aefectuat o serie de reportajecu subiecte din armat`; deexemplu, depunereajur`mântului nouluicontingent la StadionulANEF”2.

Con[tient de importan]arevitaliz`rii cinematografieimilitare pentru a-[i putea

Operator al Serviciului Foto-CinematograficOperator al Serviciului Foto-CinematograficOperator al Serviciului Foto-CinematograficOperator al Serviciului Foto-CinematograficOperator al Serviciului Foto-Cinematografical Aral Aral Aral Aral Armatei filmeaz` o scen` de grup.matei filmeaz` o scen` de grup.matei filmeaz` o scen` de grup.matei filmeaz` o scen` de grup.matei filmeaz` o scen` de grup.


exercita func]iunile dedocumentare [i sprijin alopera]iilor militare, instruire[i men]inerea moraluluipersonalului, dar [i cainstrument al propagandeina]ionale, utilizat pentru afacilita îndeplinireaobiectivelor politice,diplomatice [i militare alestatului român, Traciponepreciza c`: „Din vechiullaborator al Regimentului 1

num`rau ConstantinIvanovici, CornelDumitrescu [i EftimieVasilescu”3.

Deveniser` evidente atâtnecesitatea reorganiz`riistructurilor de propagand`militar`, cât [i urgen]aasum`rii costurilor pentruachizi]ia de echipamentecinematografice moderne,pentru identificarea [iinstruirea speciali[tilor –

referitoare la opera]iilemilitare, viziteleoficialit`]ilor pe front [i în]ar`, cu ocazia particip`rii ladiferite evenimente.Totodat`, cu acordul MStM,cinea[tii militari au sprijinitconstant activitatea OficiuluiNa]ional al Cinematografiei(ONC) [i a Direc]ieiCinematografice dinMinisterul PropagandeiNa]ionale pentru realizarea

ro[u în adev`rata lui lumin`(1942), Noi (1942),Concertul simfonic alarmatei (1942), Ap`rareapasiv` (1943), Cu vitejiino[tri în R`s`rit (1943),Eroilor no[tri (1943). Seadaug` acestor pelicule [ifilmele artistice realizate încoproduc]ie cu MinisterulCulturii Populare din Italia -Odessa în fl`c`ri (1942) [iEscadrila Alb` (nefinalizat).Men]ion`m [i sprijinulArmatei, prin MuzeulMilitar Na]ional, constând înfacilitarea document`rii [iasigurarea armelor [iuniformelor de epoc`, laproducerea unicului filmartistic românesc realizat petimp de r`zboi, între 15 mai1941 [i 22 martie 1943, oreu[it` de excep]ie acinematografiei na]ionale –comedia O noaptefurtunoas`.

transmisiuni nu mair`m`seser` decât ni[te cuvede bì oxidate deciinutilizabile – tamburiipentru uscat filmul developat[i alte câteva scule delaborator. Acest laborator alarmatei avea îns` un trecutglorios. Din cursul PrimuluiR`zboi Mondial r`m`seser`câteva pelicule, înregistrândmomente din timpul luptelorduse la M`r`[ti, M`r`[e[ti [iOituz. În ele ap`reau maimulte unit`]i române,misiunea francez` condus`de generalul Berthelot,îngrijirea r`ni]ilor de CruceaRo[ie, spitalele de campanie– scene luate de câ]ivaoperatori români care î[if`cuser` debutul la firmeledin Fran]a. Printre ace[tia se

operatori de cinema,regizori, redactori [itehnicieni.

Cinematografia militar`româneasc` se afla lasfâr[itul anilor ’30 în fa]aunui nou început, dar [i înfa]a unui nou r`zboi...

Eroii propriului lorEroii propriului lorEroii propriului lorEroii propriului lorEroii propriului lorfilm – cinea[tiifilm – cinea[tiifilm – cinea[tiifilm – cinea[tiifilm – cinea[tii

militarimilitarimilitarimilitarimilitari

Rezultatele cinemato-grafiei militare în anii celuide Al Doilea R`zboiMondial au ca expresiesutele de mii de metri depelicul` de celuloid pe careau fost imprimate numeroasefilme, în principal deinstruc]ie [i documentare,

Operatori ai ServiciuluiOperatori ai ServiciuluiOperatori ai ServiciuluiOperatori ai ServiciuluiOperatori ai ServiciuluiFoto-Cinematografic al ArFoto-Cinematografic al ArFoto-Cinematografic al ArFoto-Cinematografic al ArFoto-Cinematografic al Armatei pe front, înmatei pe front, înmatei pe front, înmatei pe front, înmatei pe front, în

anii Primului R`zboi Mondial.anii Primului R`zboi Mondial.anii Primului R`zboi Mondial.anii Primului R`zboi Mondial.anii Primului R`zboi Mondial.

jurnalelor de r`zboi, edi]iilorspeciale, a filmelordocumentare [i depropagand`, cu versiuni înlimbi strìne – Mândranoastr` ]ar` (1941),R`zboiul Sfânt (1941),România în lupta contrabol[evismului (1941),Împrumutul reîntregirii(1941), Sub semnul bunuluisamaritean (1941), Datinidin str`buni (1942), Drumromânesc pe p`mântromânesc (1942), CucerireaSevastopolului (1942), Raiul

Biroul cinemaBiroul cinemaBiroul cinemaBiroul cinemaBiroul cinema[i realiz`rile sale[i realiz`rile sale[i realiz`rile sale[i realiz`rile sale[i realiz`rile sale

Situa]ia interna]ional`tensionat`, amenin]`riledirecte la adresa integrit`]iiteritoriale a României [icre[terea pericolului der`zboi determinau MStM sàdopte m`suri urgente dereorganizare, revizuire aprocedurilor de lucru,dotare, încadrare [iinstruire a componentelorsistemului de propagand`


militar`, între care se afla [icinematografia militar`.

Înfiin]at în aprilie 1940,în cadrul Sec]iei Propagand`din MStM, Biroul Cinema„avea s` func]ioneze încontinuare inclusiv cu statutde serviciu cinematografic(a[a cum se [i numea înunele documente aletimpului) având ca sarcinàtât produc]ia, cât [idifuzarea filmului – încolaborare [i cooperaredirect`, nemijlocit` cuDirec]ia Cinematografic`din Ministerul PropagandeiNa]ionale”4.

Component` a Sec]ieiPropagand`, denumitsuccesiv fie Biroul 5 Tehnic,fie Serviciul foto-cinematografic, BiroulCinema a fost o structurùnicat, „placa turnant` acinematografiei noastre înperioada 1941 - 1945, unautentic dispecerat na]ional,un veritabil stat major alcinematografiei române[ti,mobilizat` în vedereasus]inerii prin film a efortuluina]ional”5.

Încadrarea BirouluiCinema a fost f`cut` cuofi]eri activi sau în rezerv`, ac`ror preg`tire militar` eracompletat` de cuno[tin]e despecialitate în domeniulcinematografiei. Echipei decinea[ti militari i se al`turault. ing. Gheorghe Popovici, lt.Puiu Constantinescu, slt.Iulian Georgescu, precum [ioperatori [i tehnicieni de laONC [i CIRO-FILM,mobiliza]i [i încadra]i, la 20iunie 1941, la Sec]iaPropagand` a MStM.

La 1 iulie 1940, la doardou` zile dup` acceptarea înConsiliul de Coroan` aultimatumului sovieticpentru evacuareaadministra]iei române[ti dinBasarabia [i Bucovina deNord, a[a cum men]ioneaz`Viorel Domenico în lucrareaIstoria secret` a filmuluiromânesc, MStM elaboraunul dintre primele actenormative prin care erau

stabilite cadrul dedesf`[urare a activit`]ii [imisiunile cinematografieimilitare. MStM dispuneaastfel constituirea uneiechipe de cinereportaj, prindeta[area unor operatori dela ONC, care urmau s`înregistreze pe pelicul`:„toate incidentele defrontier`, cu efectele lor;eventualele incidente dininterior (scenele vor fi luateîntotdeauna în favorulautorit`]ilor, justificând pedeplin m`surile represiveimpuse); accidentele (înspecial de avia]ie);solemnit`]ile importante cucaracter ost`[esc, na]ional [ireligios; colaborarea armateicu popula]ia civil`; scenereferitoare la refugia]i;subiecte care scot în eviden]`via]a normal` a ora[elor [isatelor”6. MStM subliniaimportan]a îndeplinirii încondi]ii foarte bune a acestormisiuni [i ordonaComandamentului For]elorAeriene s` ]in` permanentla dispozi]ie „un avion cucare s` se poat` transportaimediat la fa]a loculuioperatorul cinemato-grafic...”7. Erau anticipatepreocup`rile contemporanenou` de înfiin]are [i definirea rolului echipelor CombatCamera, ale c`ror atribu]ii [iproceduri de operare pot fig`site în arhivele militare!

În ceea ce prive[tedot`rile, la 4 martie 1941,MStM înainta Pre[edin]ieiConsiliului de Mini[tri Notade prezentare a stadiuluiatins cu privire la organi-zarea cinematografieimilitare8, solicitând alocareafondurilor necesare, în primafaz` 80 milioane lei, pentruachizi]ionarea a zeceautocamioane Opel Blitzpentru caravane cinemato-grafice, zece autocamionetede proiec]ie, 11 grupurielectrogene, zece aparate deluat vederi Paillard (dinElve]ia), [ase aparate de luatvederi [i film cinematograficpozitiv [i negativ (din

Fran]a). În cea de-a dou`faz`, achizi]iile deechipamente au fostefectuate exclusiv dinGermania [i au constat în optaparate de luat vederiArryflex, zece aparate defotografiat Leica, douàparate de proiec]ie Bauer [iun milion de metri de filmnegativ. Popescu-Traciponerelateaz` în cartea saAmintiri despre film [i eroic` a r`spuns personal deachizi]ia echipamentelorcinematografice dinGermania, în perioada încare trupele Wehrmachtuluipuneau în aplicare PlanulRo[u extinzându-[iopera]iile militare peteritoriul Fran]ei.

Corespunz`tor misiunilorsale, Biroul Cinema cumulaatribu]ii referitoare la:crearea [i îmbun`t`]ireacadrului normativ,organizatoric [i func]ional alcinematografiei militare;selec]ionarea [i preg`tireade specialitate apersonalului, prinorganizarea de cursuripentru operatoriproiec]ioni[ti sau dereporteri cinema de front;monitorizarea produc]iei defilme cu tematic` militar` [ievaluarea acestora;elaboarea de analize [isinteze care s` sprijineadoptarea celor mai bunedecizii pentru valorificareaoptim` a fenomenuluicinematografic pe timpulr`zboiului; crea]ia, produc]ia[i difuzarea filmelordocumentare, de instruc]ie,de propagand` [i artistice;înzestrarea [i aprovizionareaarmatei cu aparatur` [imateriale cinematografice;arhivarea [i valorificareaarhivei de film în sprijinulîndeplinirii obiectivelelorpolitico-militare,diplomatice, propagandistice[i culturale.

Ca urmare a intensific`riicerin]elor de filmare aopera]iilor de pe front, dar [ia activit`]ilor militare de pe

teritoriul na]ional, la sfâr[itulanului 1942 în cadrul Sec]ieiPropagand` a MStM eraconstituit Biroul operatori, lt.Popescu-Tracipone fiindnumit la comanda acestuia.Pentru a-[i putea îndeplinimisiunile, Biroul operatoriva asigura în 1943 înfiin]area[i func]ionarea primei [colide operatori de cinema din]ar`. Aceast` ini]iativ`,dictat` de necesit`]i militare,este o alt` premier`na]ional` care revinearmatei române [icinea[tilor militari.

Preg`tirea operatorilorde cinema era efectuat` peperioada a dou` luni,incluzând aspecte teoretice(cunoa[terea aparatelor deluat vederi, optica foto-cinematografic`, no]iuni demecanic` [i electricitate,tehnici de filmare – planuri,secven]e [i încadr`ri,carateristicile peliculelor [iprelucrarea acestora,efectuarea montajului [itimpul de expunere) [iefectuarea de practic`(utilizarea aparatelor defilmat pentru realizarea dereportaje, stabilirea timpuluide expunere, influen]adiafragmei [i a filtrelor,alegerea subiectului [i amomentului cinefoto-grafierii, prelucrarea,montarea, developarea [imultiplicarea filmului,stabilirea titlurilor [irealizarea coloanei sonore).

Preg`tirea cursan]ilor eraefectuat` de operatoriasigura]i de ONC [i deBiroul Operatori, care aveauexperien]` pe front [i/saucare efectuaser` preg`tireaîn Germania, la Potsdam, încadrul uneia dintre compa-niile de propagand` (EinsatzPropaganda-Kompanie) aleWehrmachtului. Caprincipali beneficiari aiabsolven]ilor [colii deoperatori, de bunadesf`[urare a cursurilorr`spundeau lt. Popescu-Tracipone [i cpt. ConstantinPan]u, [eful Echipei de


reporteri cinema, dislocat`pe front în subordineaMarelui Cartier General.Cei doi ofi]eri au reu[it s`formeze [i s` conduc`activitatea unei echiperedutabile de cinea[timilitari, în compunereac`reia reg`sim nume derezonan]` nu doar pentrucinematografia militar`, dar[i pentru cea na]ional`, întrecare Gheorghe Soare, VirgilPopovici, Ovidiu Gologan9,Ion Cosma [i {tefanDominikowsky.

Sunt cinea[tii militaricare, în prima linie, în Est [iîn Vest, ca [i pe frontul deacas`, au urm`rit prinobiectivele aparatelor defilmat, etap` cu etap`,desf`[urarea ac]iunilor delupt`, înregistrând pepelicul` m`rturii autentice –dramele r`zboiului [i lec]iilede înv`]at care se ascund înspatele acestora. Filmele lor,atât cele de instruc]ie, cât [icele documentare, a c`rorrealizare se afla înresponsabilitatea BirouluiCinema, con]in secven]erelevante pentru în]elegereamai exact` a situa]iei [i atransform`rilor suferite dearmata român` [i deîntreaga societate peparcursul r`zboiului.

Filme de instruc]ieFilme de instruc]ieFilme de instruc]ieFilme de instruc]ieFilme de instruc]ie

Filmul Exerci]ii la {coalade para[utisti, realizat învara anului 1941 peaerodromul Pope[ti-Leordeni, este o premier`na]ional` din perspectivasubiectului abordat:înscrierea para[utismuluimilitar în panopliaspecialit`]ilor militaremoderne ale ArmateiRomâniei. Dincolo derelevan]a sa ca atestat alînfiin]`rii, la 10 iunie 1941, a{colii de para[uti[ti, filmulreflect` demersurilee[aloanelor de deciziemilitar` pentru racordareateoriei [i practicii militarena]ionale la evolu]iile

modului de ducere aac]iunilor de lupt` prinutilizarea trupelor depara[uti[ti.

În aceea[i categorie defilme, destinate folosirii însprijinul instruirii trupelor, seîncadreaz` [i filmelerealizate în 1943 – Instruc]iade iarn` a vân`torilor demunte, Aplica]ii tactice cuDivizia 30 Infanterie,Vân`torii de care [i Centrulde instruc]ie al vân`torilorde care. Filmul reportajCentrul de instruc]ie al

dezvoltarea deprinderilorlupt`torilor de a folosi cusucces tacticile, tehnicile [iprocedurile specifice lupteiantitanc. Cu certitudine,realizarea acestui filmreportaj de instruc]ie poate fipus` în rela]ie de cauzalitatedirect` cu desf`[urarea celeimai mari confrunt`ri deblindate din istorie, la Kursk,între 5 iulie – 23 august 1943,în urma c`reia sovieticii aupreluat definitiv ini]iativastrategic` pe Frontul de Est.Scopurile didactice ale

lupt` a acestei mari unit`]idin compunerea Corpului 11Armat`, în cadrul unorsitua]ii operative cât maiapropiate de realitateafrontului, pe timpul unuiexerci]iu de anvergur`desf`[urat în octombrie1943, în poligonul Cincu.Instruc]ia de iarn` avân`torilor de munte,realizat în ianuarie 1943,este un film de prezentare aspecificului preg`tirii pentrulupt` în teren muntos-împ`durit [i în condi]ii

Un operator al Serviciului Foto-CinematograficUn operator al Serviciului Foto-CinematograficUn operator al Serviciului Foto-CinematograficUn operator al Serviciului Foto-CinematograficUn operator al Serviciului Foto-Cinematografical Aral Aral Aral Aral Armatei se preg`te[te s` imortalizeze omatei se preg`te[te s` imortalizeze omatei se preg`te[te s` imortalizeze omatei se preg`te[te s` imortalizeze omatei se preg`te[te s` imortalizeze oceremonie militar`, pe front, 1917.ceremonie militar`, pe front, 1917.ceremonie militar`, pe front, 1917.ceremonie militar`, pe front, 1917.ceremonie militar`, pe front, 1917.vân`torilor de care a fostfinalizat la 20 decembrie1943, la Cern`u]i, unde seafla dislocat` aceast` unitateconstituit` pentru perfec-]ionarea instruirii militarilorîn lupta antitanc. Filmulsurprinde pe pelicul` modulde planificare [i desf`[urarea instruc]iei antitanc,cerin]ele [i exigen]elepreg`tirii militarilor pentruconfruntarea cu Goliatulcâmpului de lupt` modern.Apreciem c` filmul reflect`totodat` în]elegerea de c`treconducerea militar` anecesit`]ii de a perfec]ionainstruirea trupelor prin

acestui film sunt evidenteîntrucât prezint` explicitTancul, Instruc]ia pentrulupt`, Lupta vân`torilor decare [i Vân`torul de care înac]iune, acestea fiindcapitole distincte înInstruc]iunile pentruinstruirea [i lupta vân`torilorde care adoptate de armataromân`, ac]iune care arputea fi definit`, în termeniactuali, ca valorificare alec]iilor identificate pe front.

Aplica]ii tactice cuDivizia 30 Infanterie este unfilm de instruc]ie caresurprinde modul deefectuare a preg`tirii pentru

meteorologice caraterizatede temperaturi sc`zute,z`pad` [i ghea]`.

Finalizat în octombrie1943, filmul de instruc]ie Ozi în tab`ra jandarmilorpede[tri are în obiectivprogramul de preg`tire almilitarilor RegimentuluiJandarmilor Pede[tri,dislocat la periferiaBucure[tiului, la Pantelimon.În baza unui scenariu similar,în prima parte a anului1944 a fost realizat [i filmulde instruc]ie Regimentul degard` al Conduc`torului,având scopul de a prezentao zi din activitateadesf`[urat` de personalulacestei unit`]i militare deelit`, model de ordine [idisciplin`.


Filme documentareFilme documentareFilme documentareFilme documentareFilme documentare

Filmele documentarerealizate de cinea[tii militariîn anii celui de Al DoileaR`zboi Mondial abordeaz`subiecte circumscrisetemelor generale alepropagandei de r`zboi [iprezint` ipostaze aleunit`]ilor militare române petimpul campaniilor din Est [idin Vest, inspec]ii [i vizite pefront ale conducerii politico-militare, efectele bombar-damentelor inamice asupraeconomiei ]`rii, insurec]ia dela 23 august 1944 [ial`turarea României laefortul de r`zboi alNa]iunilor Unite.

Filme documentare der`zboi, Luptele eroice aleunei mari unit`]i de vân`toride munte în Caucaz (1942),unde a ac]ionat Divizia 2Munte, [i Trupele române înCrimeea (1943) surprindaspecte ale opera]iilorCorpului de Munte, cele treidivizii din compunereaacestuia ocupând, înnoiembrie 1943, sectoare deap`rare în peninsula Kerci,pe litoralul din sudul M`riiAzov [i din nordul M`riiNegre.

În seria filmelor careaveau ca scop prezentareaechilibrat` a importan]ei,misiunilor [i roluluicategoriilor de for]e înefortul de r`zboi, dar [isus]inerea moraluluipopula]iei, se încadreaz`Zbur`torii României (1942),a c`rui imagine a fostasigurat` de ConstantinPan]u, Marinarii no[tri ladatorie (1943) [i Ap`rareanoastr` antiaerian` (1943),imaginea [i regia acestorafiind realizate de OctavianGologan, Ion Cosma [i C`linBodn`rescu. Aceluia[i scopîi sunt subordonate [ipeliculele de prezentare acapacit`]ii industrieina]ionale de a sus]ine efortulde r`zboi, Atelierele deconfec]iuni ale armatei(1943) [i Uzinele române[ti

fùresc armele victoriei,imaginea [i regia acestoraapar]inând lui Popescu-Tracipone [i, respectiv, luiAmédée Morrin, Iosif Bertok[i Paul C`linescu.

Via]a societ`]ii române[tiîn anii de r`zboi poate fireconstituit` par]ial cuajutorul filmelor documen-tare realizate de cinea[tiimilitari cu ocazia inspec]iilor[i a vizitelor efectuate deconducerea militar` [i destat, în diferite localit`]i din]ar` [i la unit`]ile militareaflate pe front. Un film-reportaj cu inflexiunipropagandistice, Mare[alulConduc`tor cerceteaz` rodulîndrum`rilor date ]`r`nimii,reflect` vizita efectuat` deIon Antonescu, în octombrie1943, în jude]ele Teleorman,Vla[ca, Romana]i [i Dolj,pentru a se informa asupraproblemelor produc]ieiagricole [i asupra eficacit`]iiac]iunilor întreprinse deinstitu]iile abilitate alestatului în sprijinul ]`r`nimii.Valoarea documentar` afilmului este dat` [i deimaginile înregistrate înlocalit`]ile C`l`ra[i,Alexandria, Ro[iori deVede, Turnu M`gurele,Corabia [i Calafat, Crângul-Vla[ca [i Singureni-Vla[ca.S`pt`mâna Olteniei, oproduc]ie ONC realizat` cusprijinul cinea[tilor militari,prezint` o suit` de mani-fest`ri politice, sociale,culturale [i sportive, care auavut loc la Craiova, înoctombrie 1943, în prezen]areprezentan]ilor conduceriistatului român. Un Te Deumla Catedrala Mitropolitan`, oadunare solemn` în Pia]aUnirii, o vizit` la LiceulMilitar „Dimitrie Sturdza”,un concurs hipic [i activitateape un [antier de construc]iipot fi rev`zute în acest film-reportaj, care ne ofer` operspectiv` inedit` asupraCet`]ii B`niei în timpulr`zboiului.

Popescu-Traciponer`spunde, în calitate de

regizor, de realizarea uneialte produc]ii ONC, filmul-reportaj Serb`rile Basarabieila 25 de ani de la Unirea cuRomânia. Acesta con]ineimagini înregistrate petimpul manifest`rilor oficialeorganizate la 27 martie 1943(adunarea public` de laCatedrala din Chi[inù,discursul mare[alului IonAntonescu [i defilareaunit`]ilor militare) pentru acelebra unirea Basarabiei cuRomânia, hot`rât` de Sfatul}`rii la 27 martie 1918.

În categoria filmuluidocumentar se încadreaz` [ipeliculele care con]inimagini înregistrate petimpul inspec]iilor efectuatede mare[alul Ion Antonescuîn localit`]i din Moldova,Basarabia [i Transnistria(Soveja, Pancu, PoduIlioaiei, Le]cani, Bacù, Ia[i,Chi[inù, Orhei, Hotin,Molchi[ul Mare, Râbni]a,Balta, {oldane[ti,Ecaterinovska, Crijopol,Sokolovka) [i pe timpulvizitei la unit`]ile militareromâne[ti aflate la Odessa,în luna aprilie 1943. Acestepelicule con]in [i imagini cuînso]itorii mare[aluluiAntonescu, între care MihaiAntonescu10, GheorgheAlexianu11 [i Irina Burnaia12.

În regia lui Popescu-Tracipone este realizat, în1944, [i filmul documentarBombardamentele dinRomânia. Documentarulcon]ine imagini înregistrateîn anii 1943 [i 1944 cu scopulde a prezenta opiniei publiceurm`rile bombardamenteloranglo-americane asupraora[elor Bucure[ti, Ploie[ti,Bra[ov, Pite[ti, Giurgiu. De[iini]ial filmul î[i propunea sèviden]ieze ineficacitatealoviturilor aeriene inamice [icapacitatea ridicat` de luptà ap`r`rii antiaerineromâno-germane, num`rulmare de victime [iamploarea distrugerilor audeterminat mutareaaccentului narativ asupracaracterului distructiv al

r`zboiului aerian. Dup`finalizarea sa, filmul a intratsub inciden]a unui embargoude difuzare, aceastìnterdic]ie fiind men]inut` [iulterior anului 1944.

Filmul documentar ZileleInsurec]iei reflectànvergura, dramatismul [iintensitatea succesiuniievenimentelor politice [imilitare declan[ate la 23august 1944, care au condusla scoaterea României dinorbita Axei [i la continuareaefortului de r`zboi al`turi deNa]iunile Unite. Filmulcon]ine imagini înregistrateîn Bucure[ti, care prezintèfectele bombardamentelorefectuate de avia]iagerman` asupra PalatuluiRegal, Teatrului Na]ional [ialtor imobile, dar [i luptelecare au avut loc întreforma]iuni ale armateiromâne [i ale Wehrmachtuluila B`neasa, la {coalaSuperioar` de R`zboi [i peValea Prahovei. Peliculasurprinde manifest`rilepublice prilejuite de intrareaîn Bucure[ti a trupelorromâne, la 27 august 1944, [ia celor sovietice, la 28 august1944, precum [i trecerea prinCapital`, la 29 august 1944, acoloanelor de prizonierigermani. De asemenea,con]ine imagini de la sosirea,la 31 august 1944, aavioanelor din compunereafor]ei aeriene anglo-americane dislocate înRomânia [i de la repatriereaprizonierilor americani,membri supravie]uitori aiechipajelor bombardierelordoborâte de artileriaantiaerian` [i de avia]iamilitar` ale armateiRomâniei în luptele care auavut loc în spa]iul aerianna]ional.

Pentru a evita confis-carea echipamentelorcinematografice de c`treArmata Ro[ie, la 31 august1944, Sec]ia Propagand` dinMStM dispunea transpor-tarea majorit`]ii acestora dela Bucure[ti în zona de


evacuare M`n`stirea Cozia.Interesul autorit`]ilorsovietice pentru cinemato-grafia militar` avea s` fieconfirmat de includerea întextul Conven]iei deArmisti]iu, de la 12septembrie 1944, a uneiprevederi conform c`reia înRomânia realizarea [iprezentarea filmelor se vaface în acord cu dispozi]iileÎnaltului ComandamentAliat, de facto sovietic. Înacest` baz`, autorit`]ilesovietice î[i numeau unreprezentant cu atribu]ii decoordonare [i control îndomeniul cinematografieidin România. Activitateaacestuia va consta însolicitarea/impunereaefectu`rii unor film`ri peteritoriul românesc (ex.rafin`riile, sondele [ipompele din regiuneapetrolifer` Prahova) [i înm`suri de confiscare aaparaturii cinematografice [ia filmelor române[ti, deinteres pentru autorit`]ilesovietice.

În urma desfiin]`riiSec]iei Propagand`, la 23septembrie 1944, atribu]iilesale privind educa]ia [imen]inerea moralului,propaganda [i contrapro-paganda erau preluate deBiroul 5 din Sec]ia a II-a aMStM. Aceast` m`sur` acondus [i la reorganizareagrupelor de cinereporteri,care urmau s` asigurefilmarea opera]iilor militaredesf`[urate de armataromân` în cooperare cuArmata Ro[ie pentrueliberarea nord-vestuluiTransilvaniei, Ungariei [iCehoslovaciei. Totodat`, lanivelul MStM a fostconstituit` o echip` deoperatori, ca rezerv` pentruînlocuirea, în caz de nevoie,a operatorilor care înso]eauunit`]ile participante lacampania din Vest, dar [ipentru filmarea eveni-mentelor politice interne [ipentru îndeplinirea unormisiuni de filmare pe front.

În baza film`rilorefectuate în noiembrie 1944în zona de opera]ii aCorpului 7 al ArmateiRomâne, Traciponerealizeaz` în calitate deregizor filmul documentarLuptele pentru for]areaTisei. F`r` a fi lipsit deaccente propagandistice petema fr`]iei de armeromâno-sovietice,documentarul prezint`luptele intense desf`[urate

mun]ii Tatra, în zona deresponsabilitate a Diviziei 9Cavalerie. Totodat`, reflect`[i modul în care militariiromâni au rela]ionat cupopula]ia [i cu autorit`]ilelocale, precum [i apreciereade care s-au bucurat dinpartea acestora.

Traian Popescu-Tracipone a realizatimaginea filmului docu-mentar Parada militar` [idemonstra]ia oamenilor

patrie a unit`]ilor române deavia]ie (1945), film`rile fiindrealizate la Piestany, înCehoslavacia, în loca]ia dedislocare a Corpului1 Aerian, care a revenit în]ar` în luna august 1945.

În cùtarea „FeteiÎn cùtarea „FeteiÎn cùtarea „FeteiÎn cùtarea „FeteiÎn cùtarea „Feteide pe Olt”de pe Olt”de pe Olt”de pe Olt”de pe Olt”

Dup` încheierear`zboiului, sub presiuneaideologic` tot maiaccentuat` de adoptareamodelului sovietic deorganizare politic`,institu]ional`, administrativ`[i social`, structurile cuatribu]ii în domeniulproduc]iei de film vor firesubordonate, ONC laMinisterul Artelor [iInforma]iilor, iar BiroulCinema din MStM laDirec]ia Superioar` aEduca]iei, Culturii [iPropagandei din cadrulMinisterului de R`zboi.

Pentru Biroul Cinemaîncepea o nou` faz`, detranzi]ie spre formulesovietice de organizare aproduc]iei de film militar.Cuvântul cheie al acesteifaze va fi epurarea – apersonalului [i, mai ales, afilmelor, ale c`ror imagini [imesaj patriotic erauconsiderate de culturniciiadu[i la conducereaDirec]iei Superioare aEduca]iei, Culturii [iPropagandei ca fiindpericuloase la adresaprocesului de comunizare aRomâniei.

În pofida dificult`]iilorideologice [i de ordintehnico-material, personalulBiroului Cinema încearc` s`continue tradi]iile patrioticecinematografiei militareromâne[ti. Astfel, încontextul anilor 1945 – 1948,dominat de lupte politice [ide instituirea gradual` acontrolului sovietic asuprainstitu]iilor statului român,inclusiv prin demobilizarea[i restructurarea armatei, cuatât mai remarcabil` apare

de unit`]ile armatei româneîn cooperare cu cele aleArmatei Ro[ii pentrutrecerea râului Tisa, înregiunea Tiszaug, peteritorul Ungariei.

Înso]ind unit`]ile armateiromâne angajate încampania din Vest, cinea[tiimilitari depun m`rturiedespre contribu]ia [isacrificiile osta[ilor no[tripentru eliberarea Ungariei[i a Cehoslovaciei prinrealizarea documentarelorde r`zboi Trupele române laBudapesta (1944) [i Trupeleromâne în ac]iuni de lupt` înmun]ii Cehoslovaciei (1945).Acestea con]in imaginifilmate pe timpul ac]iunilorde lupt` întreprinse pentrucucerirea Budapestei [i în

muncii cu prilejul victorieiasupra Germaniei hitleriste(1945), în care suntprezentate manifest`rileorganizate la Bucure[ti la 9mai 1945. DocumentarulIntrarea în ]ar` [i primireatrupelor române sosite de pefront (1945) a fost realizat pebaza film`rilor efectuate laBor[, Oradea, Arad,Timi[oara [i Bucure[ti înlunile iulie [i august 1945.Filmul con]ine mai multereportaje referitoare larevenirea în ]ar` a unit`]ilorarmatei române care au luatparte la campania din Vestpân` la capitulareaGermaniei hitleriste [ivictoria Na]iunilor Unite. Înacela[i registru se înscrie [idocumentarul Plecarea spre

Traian Popescu-Tracipone (1913 – 1990). {efTraian Popescu-Tracipone (1913 – 1990). {efTraian Popescu-Tracipone (1913 – 1990). {efTraian Popescu-Tracipone (1913 – 1990). {efTraian Popescu-Tracipone (1913 – 1990). {efal Serviciului Cinematografic al Aral Serviciului Cinematografic al Aral Serviciului Cinematografic al Aral Serviciului Cinematografic al Aral Serviciului Cinematografic al Armatei întrematei întrematei întrematei întrematei întreanii 1944 – 1948 [i reporter cinema de frontanii 1944 – 1948 [i reporter cinema de frontanii 1944 – 1948 [i reporter cinema de frontanii 1944 – 1948 [i reporter cinema de frontanii 1944 – 1948 [i reporter cinema de frontîn Al Doilea R`zboi Mondial. Redactor-[ef alîn Al Doilea R`zboi Mondial. Redactor-[ef alîn Al Doilea R`zboi Mondial. Redactor-[ef alîn Al Doilea R`zboi Mondial. Redactor-[ef alîn Al Doilea R`zboi Mondial. Redactor-[ef alrevistei „Cinema” (1940–1944).revistei „Cinema” (1940–1944).revistei „Cinema” (1940–1944).revistei „Cinema” (1940–1944).revistei „Cinema” (1940–1944).


înscrierea în palmaresulcinematografiei militareromâne[ti a unei noipremiere na]ionale –realizarea primului filmtehnicolor românesc, Fata depe Olt (1947).

Istoria acestui film începedup` 9 mai 1945, laNeuwiennerstadt, laperiferia Vienei, undePopescu-Tracipone s-a aflatpentru o perioad`, careporter de cinema, înso]indo subunitate de transmisiunia Armatei 1. Aici a avutocazia s` viziteze studiourileWien Film [i Sascha Film,afectate par]ial debombardamente. Întrucâtplatourile de filmare [ilaboratoratoarele deprelucrare a imaginii [isunetului erau func]ionale,Tracipone urm`re[te modulde realizare a filmului-operet` Wiener Mädeln,primul film color produs înAustria, reu[ind s` î[iînsu[easc` tehnica de lucrucu pelicul` color.

Întors în ]ar`, Traciponesolicit` conducerii militareacordarea de sprijin pentrurealizarea primului filmtehnicolor românesc.Scenariul pe care îl propuneeste tipic american –„peisaje, ac]iune sus]inut` [ifigura]ie”13, con]inând toateingredientele succesuluiMade in Hollywood – lovestory cu happy end în lumeasatului românesc. Eroulprincipal, un sergent,întruchipeaz` calit`]ileosta[ului român – curaj,ini]iativ`, abnega]ie, eroism.Inten]ia regizorului era de aprezenta publicului oversiune româneasc` asergentului York din filmulomonim, care rula pe marileecrane cu mult succes,datorat [i interpret`rii deOscar a actorului GaryCooper. Scenariul esteaprobat [i cinea[tii militaritrec cu entuziam la treab`,întrerupând lucrul la filmulDivizia Tudor Vladimirescu.A[a cum remarc` Viorel

Domenico, ac]iuneacinea[tilor militari„constituie un fapt artistic cudeosebite valen]e politice”14,cu atât mai mult cu cât „între1945 – 1948, armata acomandat [i a pl`tit doardou` filme – opuse cainterpretare a fenomenuluimilitar: Divizia TudorVladimirescu [i Fata de laOlt”15.

Sunt coopta]i doi actoriprofesioni[ti, MaryTeodorescu, în rolulM`riucì, fata de la Olt,frumoas` [i cu zestre, [i DinuGherasim, bìat harnic,s`rac [i... încorporabil, pentrurolul de sergent Yorkautohton. În rolurilecelorlalte personaje, inclusival mamei Mariucì,viitoarea soacr` (personajnegativ!) care se opunedragostei dintre cei doitineri, sunt distribuitepersoane autentice, f`r`preg`tire actoriceasc`.Acestea î[i interpreteaz`rolurile din via]a de zi cu zi,reale [i familiare, propriameserie – ]`ranii pe câmp,morarul la moar`, primarulla prim`rie, în natur` [i înspa]ii publice neamenjate,f`r` decoruri de carton, peValea Oltului [i în satele dinjurul Craiovei.

Confruntat cu refuzulferm al mamei M`riucì dea-[i da consim]`mântulpentru c`s`toria lor, Ionpleac` resemnat în armat`.Aici face proba calit`]ilorsale [i se afirm` ca militardestoinic. Printr-o ac]iuneplin` de suspans [i dinamismreu[e[te s` previn`producerea unui accidentferoviar. Pân` aici îns`, caîntr-o proba de pentatlon [iacroba]ie, Ion alearg`, sareîntr-un râu [i înoat` prin apeînvolburate, rechizi]ioneazùn cal de pe p`[une [ic`l`re[te ca un cowboy înurm`rirea trenului, pân` îlajunge! Sare de pe cal întren, apoi de pe un vagon pealtul pân` la locomotiv`, încare intr` [i, f`r` a-l mai

saluta pe mecaniculsurprins de evenimente,ac]ioneaz` sistemul defrânare. Trenul militar încare se aflau colegii sì dinregiment este oprit chiarînaintea podului rupt deape... Citat prin ordin de zipe unitate [i decorat în fa]aregimentului, Ion seîntoarce în satul de ba[tin`ca un erou, pe care mamaM`riucì este fericit` s`-laib` ca ginere. Filmul seîncheie „în vârtejul horelordin sat, cei doi tineri seîmbr`]i[eaz`, pornind înlumina unui apus de soare,plini de încredere, spreviitorul fericit ce-ia[teapt`”16.

Tracipone precizeaz` încartea sa de aminitiri c`„filmul a fost definitivat învara anului 1947 [iproiectat în fa]a unor înalteoficialit`]i din Guvern [iParlament [i a cadrelor dinaparatul de educa]ie alo[tirii”17, urmând a aveapremiera într-unul dincinematografele Capitalei,în jurul datei de 18 iulie1947. Mult a[teptatapremier` nu va mai aveaîns` loc. În confruntarea cufilmul Divizia TudorVladimirescu, filmul Fatade la Olt pierdea [ansa uneilans`ri publice, fiind respinsde comisia de avizareîntrunit` la 9 iulie 1947. Oconsecin]` foarte probabilà respingerii filmului este [itrecerea în rezerv` a cpt.Constantin Pan]u, [efulBiroului Cinema, func]iaacestuia fiind preluat` decpt. {tefan Balica, dinDivizia TudorVladimirescu. O alt`consecin]`, la fel deprobabil`, ar putea explica[i faptul c` „nu s-a p`stratnici o copie color a filmuluiFata de la Olt, c` singuracunoscut` ast`zi este unaalb-negru pe 16 mm...”18,confirmat` ini]ial dereprofilarea regizoruluiPopescu-Tracipone,începând cu 1950, în

domeniul filmului utilitar, [iulterior, de memoriile sale,publicate în 1990.

Dup` finalizarea filmuluiDivizia Tudor Vladimirescu,în 1948, inclusiv a versiunilorîn limbi strìne destinatedifuz`rii în ]`rile lag`ruluisocialist, produc]ia de filmmilitar autohton înceteaz`.Biroul Cinema îi sunt l`satedoar atribu]ii administrative,de difuzare la unit`]ilemilitare a filmelor sovietice[i de evaluare a impactuluiacestora pe baza rapoartelorînaintate de ofi]erii politicidin teritoriu.

Cinea[tii forma]i la[coala cinematografieimilitare române[ti vorcontinua îns` s` se afirme caprofesioni[ti, contribuind larealizarea a dou` filmeartistice Allo, Bucure[ti(1946) [i N`zbâtiile luiHaplea (1948), în a c`rordistribu]ie ap`reau Mircea{eptilici, Mircea Botez, JeanIonescu, Rosita Serrano, KayAdams, Gheorghe Soare,Virgil Popovici, UlrichNeumann, SergiuMalagamba, Tantzi Oprescu,Titi Botez, Tantzi Mavrodin,Gerda Neumann, MaryTeodorescu, Willy Regan.

Câteva concluziiCâteva concluziiCâteva concluziiCâteva concluziiCâteva concluzii

Produc]iilecinematografiei militareconstituie veritabilem`rturii desprecamaraderia, suferin]ele [ijertfele care au marcatparcursul eroic al osta[iilorromâni în Est [i în Vest.Valoarea lor documentar`[i istoric` este apreciatàst`zi în termeni propriipatrimoniului na]ional,dep`[ind cu mult inten]iileproduc`torilor [isemnifica]iile propagan-distice atribuite în perioadaîn care au fost realizate.

La dator`m cinea[tilormilitari îmbog`]ireapatrimoniului cinematograficna]ional cu numeroase filmedocumentare, de instruc]ie [i


BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Anton, Mioara – Propagand`[i r`zboi 1941–1944, EdituraTritonic, Bucure[ti, 2007

Domenico, Viorel – Valen]einstructiv-educative ale filmului,Editura Militar`, Bucure[ti, 1988

Domenico, Viorel – Scutul deceluloid, Editura Militar`,Bucure[ti, 1991

Domenico, Viorel – Istoriasecret` a filmului românesc1940–1950, Editura Militar`,Bucure[ti, 1996

Domenico, Viorel; }u]ui,Marian – Armata [icinematografia, în EnciclopediaArmatei României, EdituraCTEA, Bucure[ti, 2009, p. 1234– 1243

Gheorghiu-Cernat, Manuela– Filmul [i armele, EdituraMeridiane, Bucure[ti, 1983

Hentea, C`lin – Propagand`f`r` frontiere, Editura Nemira,Bucure[ti, 2002

Hentea, C`lin – Encilopediapropagandei române[ti, EdituraAdev`rul, Bucure[ti, 2012

Hentea, C`lin – Spectacolulpropagandei, Editura MeteorPress, Bucure[ti, 2014

Popescu-Tracipone, Traian –Amintiri despre film [i eroi,Editura Militar`, Bucure[ti, 1990

Un veac de cinematografiemilitar`, Trustul de Pres` alMApN, Bucure[ti, 2009

Instruc]iuni asupra Serviciuluide propagand` [i contra-propagand` în Armat`, MareleStat Major, Bucure[ti, 1941

Conven]ia de Armisti]iu întreGuvernul Român, pe de o parte,[i Guvernele Uniunii Sovietice,Regatului Unit [i Statele Uniteale Americii, pe de alt` parte, 12septembrie 1944

NOTENOTENOTENOTENOTE

1 Viorel Domenico, Marian}u]ui, Armata [i cinematografia,în „Enciclopedia

Armatei României”, EdituraCTEA, Bucure[ti, 2009, p. 1235.

2 Traian Popescu–Tracipone,Amintiri despre film [i eroi,Editura militar`, Bucure[ti, 1990,p. 24 .

3 Ibidem, p. 25.4 Viorel Domenico, Istoria

secret` a filmului românesc,Editura militar`, Bucure[ti, 1996,p. 27.

5 Ibidem, p. 35.6 Arhiva MApN, Fond

Subsecretariatul de stat altrupelor de uscat, Dosar nr. 11/1940, filele 382-386 [i 686-687,citat de V. Domenico în Istoriasecret` a filmului românesc,p. 15.

7 Arhiva MApN, FondMStM, Dosar nr. 31, fila 21, citatde V. Domenico în Istoriasecret` a filmului românesc, p.16.

8 Idem, Dosar nr. 31, fila 35[i Dosar nr. 32, fila 103, citat deV. Domenico în Istoria secret` afilmului românesc, p. 2.

9 Reporter cinema ata[at pelâng` Cabinetul Militar alConduc`torului Statului, OvidiuGologan a efectuat numeroasefilm`ri cu ocazia vizitelorefectuate pe front [i în ]ar` demare[alul Ion Antonescu (1882 -1946), dar [i execu]ia acestuia caurmare a sentin]ei capitalepronun]ate de TribunalulPoporului pentru crime de r`zboi,crime împotriva p`cii [i crimeîmpotriva umanit`]ii. A fostremarcat de Victor Iliu [i de LiviuCiulei, care i-au dat posibilitateas` lucreze ca director de imaginela realizarea a dou` capodopereale cinematografiei române[ti,Moara cu noroc (1955) [iP`durea spânzura]ilor (1964).

10 Mihai Antonescu (1904-1946), ministrul AfacerilorStraine, ministrul PropagandeiNa]ionale [i vicepre[edinte alConsiliului de Mini[tri,condamnat la moarte deTribunalul Poporului pentrucrime de r`zboi, crime împotrivap`cii [i crime împotrivaumanit`]ii.

11 Gheorghe Alexianu (1897-1946), guvernator alTransnistriei în perioada 19august 1941–26 ianuarie 1944,condamnat la moarte deTribunalul Poporului pentrucrime de r`zboi, crime împotrivap`cii [i crime împotrivaumanit`]ii.

12 Irina Burnaia (1909-1997)– Avocat [i pilot, a doua femeiecare a ob]inut brevetul deaviator în România, celebr`pentru participarea la raiduri [imitinguri aeriene între 1935-1938 [i ca pilot militar în aniicelui de Al Doilea R`zboiMondial; a fost decorat` cuOrdinul Virtutea Aeronautic`cu însemne de r`zboi.

13 Traian Popescu-Tracipone,op.cit., p. 71.

14 Viorel Domenico, op.cit.,p. 258.

15 Ibidem, p. 258.16 Traian Popescu-Tracipone,

op.cit., p. 73.17 Ibidem, p. 65.18 Viorel Domenico, op.cit.,

p. 259.

chiar artistice, a c`rorvaloare transcedescopurilor lor imediate,dictate de comandamenteleideologice specifice epociiîn care au fost realizate.

Din p`cate, în anii deimpunere a amprenteisovietice asupra societ`]iiromâne[ti, multe din filmeleaflate în filmoteca MApN auîmp`rt`[it destinulrealizatorilor lor, fiindcenzurate, epurate, interzise,distruse, în cazurile maifericite, ascunse pentru asfâr[i în uitare sau pentru a fireg`site [i readuse în luminaproiectoarelor.

Reluarea tradi]iilorcinematografiei militarena]ionale a fost un proces delung` durat`, abia în anii ’60fiind reconstituit`func]ionalitatea elementelordin compunerea StudiouluiCinematografic al Armatei,structur` distinct`, cuatribu]ii în domeniulrealiz`rii filmelor deinstruc]ie [i a celordocumentare. În pofidarestric]iilor de tot felul,cinematografia militar` [i-acontinuat destinul, aexplorat noi modalit`]i deexpresie a identit`]iina]ionale [i a realizat, pân`în 1989, un num`rsemnificativ de filme.P`strat în arhivele militareîmpreun` cu filmele deprovenien]` str`in`, fondulde film cu tematic` militar`însumeaz` peste 1300 depelicule, insuficientvalorificate pân` înprezent.

Evaluarea st`rii acestorfilme, identificarea surselorde finan]are [i stabilireaunui set de criterii pentru afi prioritizate în vederearecuper`rii prin digitizare,toate acestea sunt m`suricare se impun cu necesitatepentru a le salva [i pentru ane salva o parte dinmemoria institu]ional` [icultural` a armatei române.Urgen]a acestui demerseste justificat` de simpla

trecere în revist` a titluriloracestor filme, careeviden]iaz` etape [iparticularit`]i ale evolu]ieisistemului militar na]ionalîn perioada postbelic`:impunerea amprenteisovietice asupra fizio-nomiei armatei române(grade [i uniforme,reglement`ri, organizare [iinstruire, dot`ri [.a.);afirmarea modeluina]ional, accentuat` dup`invadarea Cehoslovaciei dec`tre URSS în august 1968,model consacrat prinadoptarea în anii ’70 adoctrinei defensive ar`zboiului întregului popor;desf`[urarea cooper`riimilitare interna]ionale cuarmatele statelor membreale Pactului de la Var[ovia[i nu numai; contribu]iamilitarior români larealizarea unor proiectesocial-economice deanvergur` na]ional`(Transf`g`r`[anul, CanalulDun`re – Marea Neagr`).

Prin obiectivulaparatului de filmat autrecut, pentru posteritate, în1989, [i secven]eleînsângerate ale sfâr[ituluide an [i de epoc`. Acesteaau fost urmate de noim`rturii, filmate pentrucontemporani [i pentrugenera]iile urm`toare,despre reforma [irestructurarea ArmateiRomâne în preliminariileintegr`rii euroatlantice [idespre contribu]iamilitarilor români înmisiuni ONU [i OSCE,NATO, UE [i de coali]ie,pentru men]inerea p`cii pemeridianele lumii, în zonegreu încercate de crize [ir`zboaie.

Dincolo de cli[eelepropagandei de toatefelurile, de exceselecultului personalit`]ii [i destereotipiile inerentefiec`rui regim politic,valoarea intrinsec` afilmelor realizate decinea[tii militari, istoric` [i

documentar`, r`mânenealterat` (doar dac`reu[im s` le protej`m [i s`prelungim via]a!), oferindu-ne[ansa unei introspec]ii plinede înv`]`minte în trecutularmatei române.


În prim`vara anului1981 p`[eam pentruprima oar` pe poarta

sediului Studioului Cinema-tografic al Armatei (desigureste vorba despre vecheacl`dire, retrocedat` dup`2001, situat` pe CaleaPlevnei, la intersec]ia custrada {tefan Furtun` (fost`),care azi [i-a împ`r]it numeleîntre Mircea Vulc`nescu [iConstantin Noica). În micu]acurte interioar`, st`teau devorb` 4-5 „angaja]i” aistudioului. M-am prezentat[i, dup` câteva minute, unuldintre ace[tia, nea Bazil (maiapoi aveam s` aflu c` eravorba despre colonelulVasile Oglind`, opersonalitate a cinemato-grafiei române[ti, adus în1971 din Studiourile Buftea,în plin` maturitate artistic`,pentru a contribui ladezvoltarea crea]iei [iproduc]iei de film „militar”)mi s-a adresat direct:„Cavalere, ai citit Vie]ileoamenilor mari?” I-amr`spuns c` nu. Atunci acontinuat: „Noteaz`: m-amn`scut la Constan]a, înanul...” Brusc, tonul glume] adevenit serios, mi-a urat bunvenit în studio, precizându-midou` lucruri, care peste anis-au adeverit: 1) c` pot s`-mifac via]a (activitatea) foartefrumoas` [i 2) c` timpul vatrece foarte repede,deoarece în cinematografieanul nu mai are 12 p`r]i(luni), ci numai 4 (câtefilme faci).

Un sfert de veac \nUn sfert de veac \nUn sfert de veac \nUn sfert de veac \nUn sfert de veac \ncinematografia militarqcinematografia militarqcinematografia militarqcinematografia militarqcinematografia militarq

{i acum ar trebui s`precizez cum am ajuns întreemo]ia (teama) de a intra pe„poarta” cinematografiei [iîncuraj`rile lui nea Bazil.

M-am n`scut în anul 1952în ora[ul Beiu[, jude]ulBihor. Locul avea tradi]ie înînv`]`mânt. Înc` de la 1828,Samuil Vulcan (fratele maicunoscutului Iosif Vulcan,care-l debutase pe MihaiEminescu în revista„Familia”) înfiin]ase laBeiu[ una dintre cele maivechi [coli române[ti dinTransilvania. Cu pu]in efort[i mult` grij` din partea unordasc`li eminen]i, am ajunsca în 1971 s` absolv liceulcare, dup` 1989, [i-a reluatnumele întemeietorului sù,

Samuil Vulcan. Cu aceasta,tinere]ea mea „civil`” s-aîncheiat, deoarece în toamnaaceluia[i an am devenitstudent la AcademiaTehnic` Militar`, FacultateaMecanic`, Sec]ia IngineriTancuri-Auto. În 1976, tân`rlocotenent [i inginer detancuri-auto, am fostrepartizat la Poligonul deStudii [i Experiment`riTancuri-Auto, ca ofi]er 3 înBiroul Fabrica]ie Piese deSchimb. Acest birou î[idesf`[ura activitatea încadrul Direc]iei TehniceTancuri-Auto, aflat` însubordinea ComandamentuluiInfanteriei [i Tancurilor.

Acum pot s` explic de ceam folosit a[a de des

sintagma „tancuri-auto”.Pentru c` „m-a ajutat” sàjung la StudioulCinematografic al Armatei.

La începutul anului 1981,locotenent-colonelul MarinMirea (am aflat atunci c` eraproasp`t numit director alStudioului [i cùta un „ompotrivit” pentru o func]ie deregizor de film, r`mas`liber` dup` plecarea unuic`pitan inginer, de tancuri-auto), a venit, înso]it dec`pitanul inginer NicolaeSpiroiu (care, probabil, m`recomandase, ca s` nu zicîmi pusese o „pil`”), s` îmicear` „acordul” de a m`transfera la StudioulCinematografic. I-amr`spuns c` nu [tiu cu ce „se

2005, Italia. Marele premiu pentru „C`zut la datorie”(al`turi de Gabriel Cobasnian, realizatorul filmului,[i Georgio Zucchetti, pre[edintele Asocia]iei „Armata [i poporul”).

Colonel (r) ing. Ioan-Mircea LASL~U


m`nânc`” filmul, mi-ar`spuns c` am „formarea [icuno[tin]ele” ca s` m` potadapta noului domeniu, îmitrebuie [i voin]`. Atunci i-amr`spuns „DA” (nu ascundfaptul c` m-am gândit c` vafi mai bine în cinematografiedecât deta[at la vreotermocentral` sau la CanalulDun`re-Marea Neagr`, cumera obiceiul în acei ani).

Dup` ce s-a luat [iaprobarea generaluluiTiberiu Urd`reanu, peatunci [eful Direc]ieiTehnice Tancuri-Auto, nu autrecut decât vreo treis`pt`mâni pân` ce a fostemis ordinul care în esen]`consfin]ea c`, începând cu...aprilie 1981, locotenentul-major inginer tancuri-autoLaslù Ioan-Mircea, ofi]er 3în Biroul..., se mut` laStudioul Cinematografic alArmatei, pe func]ia regizorde film.

Sosirea mea la StudioulCinematografic al Armateicoincidea cu o „schimbarede gard`”. Plecau printrecere în rezerv` cel mai„longeviv” director,colonelul Trofim Gubrei,regizorii – colonelul TiberiuEnescu, colonelul TraianSaiciuc, redactorii – coloneiiFlorian Grecea [i IoanCostea. Soseau, prin numireîn func]ie, locotenent-colonelul Marin Mirea(director), c`pitanul ViorelDomenico (redactor),maiorul Gabriel Sima,c`pitanul Barbu Dr`goescu[i locotenentul-major MirceaLaslù (regizori). Dintreace[tia din urm`, experien]`de 3-4 ani în domeniulfilmului militar avea doarBarbu Dr`goescu, care f`cea„transferul” din redac]ie labiroul „regie”.

Primul lucru important pecare l-am f`cut dup`„mutarea” la studio(bineîn]eles, cu aprobareaconducerii, dar [i laîndemnul lui nea Bazil, pecare am s`-l „pomenesc” demulte ori, deoarece mi-a fostun mentor în urm`torii 4 ani,

pân` când un infarctmiocardic „l-a luat brusc”dintre noi) a fost acela de avedea filme din produc]iaanilor trecu]i, cât mai multefilme, în principal [i pe celecare aveau ca tematic`principal` atribu]ia din fi[apostului meu: realizarea defilme de prezentare atehnicii militare noi, produsede industria de ap`rare, deîntre]inere [i preg`tirepentru lupt` a tehnicii dindotare.

Al doilea „pas” pe carel-am f`cut în cinematografiea fost participarea, în cadrulunei echipe, la realizareaunui film. Desigur, tot prin„grija” [efilor, care urm`-reau cu aten]ie integrareanoilor-veni]i. Fiindc` ampomenit de [efi, înc` deatunci am remarcat rolul lorimportant în respectarea (custricte]e) a planului-calendarîn crea]ia [i produc]ia defilme, pornind de la scenariu,trecând prin decupajulregizoral, prospec]ie, film`riîn teren, postprocesareimagine [i sunet pân` lacopia etalon [i tiraj.

Iat`-m`, în vara anului1981, la ]`rmul M`rii Negre,ca asistent regie, în echipa ceurma s` realizeze filmul„Lupta pentru men]inereavitalit`]ii navei”. Regizorera colonelul DumitruSeceleanu, iar operator,colonelul Vasile Oglind`.Prima surpriz` a fost c`, întimp ce ne instalam pe navape care urma s` film`m, amaflat c` regizorul urma s`plece a doua zi, fiindmembru într-un juriu. A[ac`, dup` prânz, al`turi deconsultant (un ofi]er demarin`), am „preluat” de lacolonelul Seceleanu (neaMitic`) decupajul [i„concep]ia” de realizare afilmului, urmând s` devinpeste noapte, din „asistent”,regizor „plin”.

A doua zi, la ora 8diminea]a, eram pe nav`. Întimp ce nea Bazil î[i instruiaechipa tehnic`, retras pepuntea de sus, eu (împreun`cu consultantul) preg`teamprima secven]` pe punteaprincipal`. Era vorba despreun incendiu („marcat”)izbucnit într-un punct al

navei, pentru stingereac`ruia membrii echipajuluiac]ionau cu echipamentul [idup` regulile prev`zute.

Dup` câteva repeti]ii,l-am anun]at pe nea Bazil cèram preg`ti]i. A coborâtlâng` mine, am urm`ritîmpreun` înc` o repeti]ie(„la rece”, f`r` filmare),dup` care a cerut asistentuluis` instaleze aparatul exact înlocul opus (la 180 de grade)fa]` de cel în care ne aflam.A urmat comanda „motor!”(pe care m-a aten]ionat cèram dator s` o dau) [i apoifilmarea propriu-zis`, acadrelor conformdecupajului [i a unorcomplet`ri „ad-hoc”, adic`neprev`zute de regizor.

La terminarea secven]ei,nea Bazil m-a tras deoparte[i, ca s` nu r`mân „masc`”,mi-a explicat enigma mut`riilocului aparatului de filmat [ianume importan]a mi[c`riiîn film: printr-o transfocare,dintr-o „flac`r`” cât ecranul,aparatul s-a deschis [i asurprins ansamblulinterven]iei echipajuluipentru stingerea incendiului.Restul erau cadre „decompletare”, de mare ajutorla montaj (detalii, prim-planuri, planuri apropiate).Mi-a mai spus c` vom maidiscuta despre toate acestea[i, imediat, am trecut lafilmarea urm`toareisecven]e prev`zute îndecupaj: „astuparea uneigùri de ap`”.

Seara, la o teras` de pefalez`, nea Bazil mi-a f`cut„cu mare pl`cere [i talent”un scurt curs despre cadrelecinematografice, s`riturilede încadratur` [i de ax,mi[c`rile de aparat, roluldetaliilor [i al prim-planurilor. A precizat c` evorba despre ceea ce trebuies` [tie un regizor [i c`, atâtatimp cât voi filma cu dânsul,s` stau lini[tit, c` totul e subcontrol. Apoi am trecutconcret, cu decupajul în fa]`,la preg`tirea secven]elor seurmau s` fie filmate a doua

La filmare – „Leg`m#nt pentru totdeauna”.


zi. Îmi amintesc cu pl`cere,dar [i cu recuno[tin]`, càsemenea discu]ii, mai alesîn ce prive[te activitatea dinziua urm`toare s-au purtat [iîn celelalte seri. Dup` zecezile, practic în ultima zi defilmare, s-a reîntors [i neaMitic`. Nea Bazil i-a spus s`stea lini[tit: „cavalerul(adic` eu) s-a descurcatfoarte bine”. De fapt, neaMitic` trebuia s` în]eleag`c` nea Bazil a avut grij` cafilm`rile s` fie „în regul`” [iîn acela[i timp „a ini]iat” unviitor regizor.

„Adaptarea” mea s-aîncheiat în toamna aceluia[ian (1981) prin includerea înechipa ce urma s` realizezefilmul „Mine curs`”, tot caasistent regie. Regizor erac`pitanul Barbu Dr`gescu,operator – maiorulGheorghe Ilu], înlocuit (dinmotive medicale) deConstantin Popa. Film`riles-au f`cut în zona ora[uluiAlba Iulia. Cu aceastòcazie, am jucat primul„rol” (figurant, membru alunei echipe de g`rzipatriotice care amenaja oambuscad`) [i am înv`]at c`,de multe ori, imagina]ia (cas` nu zic improviza]ia) teajut` în realizarea filmului.

Anul 1982 a marcatdebutul meu ca regizor.Primul film: „Între]ineritehnice la autocamionulDAC-665T”. Operator [icoleg de camer`: colonelulVasile Oglind` (alias neaBazil). Din prima sear`, neaBazil, dup` ce mi-a subliniatc` datoria mea de baz`, caregizor, este „s` [tiupovestea”, [i-a reluatobiceiul cu care m` ini]iase[i anume o scurt` discu]iedespre film`rile din ziuaurm`toare. Eu prezentamsecven]ele, iar dânsul îmicompleta decupajul, înspecial cu detalii (roat` care„mu[c`” p`mântul, piciorcare apas` pedala de frân`,indica]ii aparatur` bord, fa]`conduc`tor auto). Caobserva]ie general`, mi-a

sugerat s` completezscenariul cu 3-4 secven]e„negative” (ce se potîntâmpla în cazul unordefec]iuni la sistemele defrânare, direc]ie etc.),deoarece în filmul didactic(de instruc]ie) în afaraprezent`rii unui mod unitar,regulamentar, de ac]iune,trebuie ar`tate [iconsecin]ele (de multe origrave) ale unor gre[eli(aparent minore). Cu ocaziaacestui prim film, am primitun alt „sprijin” de la neaBazil. Discret, cu sugestii [iobserva]ii constructive, a fostal`turi de mine în toate

preventiv` în circula]iarutier`” (Diploma de onoarea Asocia]iei Cinea[tilor dinRomânia, Bucure[ti, 1985, [iPremiul pentru imagine alAsocia]iei Cinea[tilor dinPolonia, Var[ovia, 1986);este ultimul meu film a c`ruiimagine era semnat` decolonelul Vasile Oglind`(cred c` [i premiul pentruimagine, despre care n-a maiajuns s` afle, era tot marcanea Bazil); 2. „For]a de [oc”(Diploma de onoare aAsocia]iei Cinea[tilor dinRomânia, Bucure[ti, 1987);este filmul despre istoriaarmei tancuri în Armata

Interna]ional al FilmuluiMilitar „Armate [iPopoare”, din Italia. Aceastane-a permis, pe de o parte, s`cunoa[tem produc]iacinematografic` dinarmatele a peste 25 de ]`ri,pe de alt` parte, s` ne facemcunoscu]i cu tradi]iile [irealiz`rile armatei noastre.

În acest context, r`mânesemnificativ` organizarea laBucure[ti, sub deviza „Paceprin Parteneriat”, a unuiFestival Interna]ional deFilm Militar (patru edi]ii înperioada 1995-1998).

Din activitatea mearegizoral` în ace[ti ani, a[aminti filmul „GeneralulCinema” (Premiul special aljuriului, Bucure[ti, 1996;Premiul juriului de selec]ie,Italia, 1997), realizat dupùn scenariu excelent alcolonelului ViorelDomenico [i dedicatîmplinirii a 80 de ani de laînfiin]area StudiouluiCinematografic al Armatei.Precizez c` filmul a fostrealizat pe band` magnetic`,deoarece din 1993 serenun]ase la pelicula de 35 mm.

În a doua parte a decadei90, în contextul schimb`rilor(reducerilor) în statul deorganizare al studioului, amîndeplinit [i alte atribu]ii,fiind numit „[eful sec]ieiproduc]ie [i asisten]`tehnic`”, iar ulterior „[efulbiroului crea]ie”.

Dup` „povestea” cuînfiin]area-desfiin]areaGrupului Mass-Media alArmatei, StudioulCinematografic a ajuns ostructur` cu un stat de 21 defunc]ii, dintre care nu amreu[it niciodat` s` angaj`mmai mult de 12. Director alStudioului a fost numitcolonelul Viorel Domenico,reîntors în cinematografie(pe care, de fapt, în sufletulsù nu o p`r`sise) dup` operioad` în care a condusrevista „Via]a militar`”.

Sub comanda sa, în anul2000, a avut loc prima meaparticipare la Festivalul

Al`turi de „nea Bazil”, la film`ri \n Pite[ti, 1982.

fazele urm`toare: developarepelicul` în laborator, montajpozitiv, coloan` sonor`,copie etalon. Asemeneagesturi nu puteau s` nu fie unimbold pentru mine înactivitatea ulterioar`.

Pân` în 1989, am regizatpeste 30 de filme, deinstruc]ie în majoritate.Dintre acestea, a[ re]inedou`, nu numai pentru c` aufost premiate, ci [i pentrusemnifica]ia lor deosebit`pentru mine: 1. „Conduita

României, arm` în carem-am format ca inginermilitar.

În primii ani dup` 1989,în paralel cu „recuperarea”produc]iei anterioare pentruprocesul de isntruc]ie, s-atrecut la adaptarea tematiciinoilor filme la necesit`]iletransform`rii [i moderniz`riiarmatei.

Important pentrucinematografia militar`româneasc` a fost efortul dea fi prezen]i la Festivalul


Interna]ional de Film Militar„Armate [i Popoare”. Semen]inea astfel o tradi]iepentru Studioul nostru.

Anul 2000, anul în carese celebrau dou` milenii decre[tinism, a adus oschimbare a locului dedesf`[urare a concursului dedocumentare militare dincadrul festivalului, de laRoma la Bracciano, o mic`localitate situat` laaproximativ 40 de kilometrinord de capitala Italiei.

membru în juriul interna-]ional, cu un bagaj importantde informa]ii [i înv`]`mintece puteau fi aplicate înviitoarea activitate astudioului.

În toamna anului 2001,colonelul Viorel Domenico([eful, colegul [i prietenulmeu) a trecut în rezerv`(prin pensionare), l`sându-mi„în grij`” studioul. În aceast`situa]ie, odat` cu intrarea învigoare a unui nou stat deorganizare, am fost numit

angaj`m, prin concurs, treiprofesioni[ti, absolven]i aiUNATC (UniversitateaNa]ional` de Art` Teatral`[i Cinematografic`): ElenaDasc`lu (multimedia),Octavian Brânzei (regie) [iGabriel Cobasnian(director de imagine, cu obogat` experien]` încinematografia na]ional`).

Dintre filmele pe carele-am regizat în ace[ti anivreau s` amintesc: „Leg`-mânt pentru totdeauna.Eroul necunoscut” (2002),primul film realizat demine pe suport digital;„Evaluarea for]elordestinate NATO” (2005);„Armata României”(2006).

O alt` preocupareimportant` a fost realizareaunor filme care s` prezinteparticiparea militarilorromâni în teatrele deopera]ii din Afganistan [iIrak, în coali]iile ceac]ionau pentru men]inereap`cii [i împotrivaterorismului.

Participarea direct` (ca„reporter de front”), al`turide militari români, înaceste zone, a fost un factordeterminant pentru GabrielCobasnian, care a realizat oserie de filme (le-a[ puteanumi „de autor”, fiindc`semna regia [i imaginea)remarcabile: „S` nu-iuit`m” (2004), „C`zut ladatorie” (2005),„Chemarea de[ertului”(2006), „Români la poartacerului afgan” (2006) etc.Majoritatea dintre acesteaau fost prezentate în edi]iileFestivalului Interna]ionalde Film „Armate [iPopoare”, unde au luatpremii semnificative, celmai important fiind MarelePremiu, atribuit subpatronajul pre[edinteluiRepublicii Italiene, pentru„C`zut la datorie”. Dup`30 de ani, atingeam[tacheta la care ajunseser`cinea[tii StudiouluiCinematografic al Armatei

în 1973, când luau MarelePremiu „Soarele de Aur”la Festivalul Interna]ionalal Filmului Militar de laVersailles, Fran]a.

Dup` un sfert de veac încinematografia militar`(1981-2007), perioad` încare am regizat peste 60 defilme documentare, mi-amdat seama cât` dreptateavea nea Bazil: activitatea(via]a) în lumea filmului afost foarte frumoas`,satisfac]iile pe m`sur`, iartimpul... a probat toateacestea, de[i a trecut parc`prea repede.

De[i au trecut aproapezece ani de când sunt înrezerv`, m-am sim]it dator s`r`mân aproape de fo[tii meicamarazi, la curent curealiz`rile [i împlinirile lor.

Peste toate amintirilepl`cute, regret dou` lucruri:1. Faptul c` produc]ia pepelicul` realizat` înperioada 1970-1993(aproape 500 de filmedocumentare [i deinstruc]ie în copie etalon,negativ imagine [i negativsunet) „zace” în arhiva dela Pite[ti în loc s` fie„predat`” cât mai urgent laArhiva Na]ional` de Filme,a[a cum au procedat toatecelelalte case de produc]iedin România; 2. Dup` toaterestructur`rile (mai vechisau mai noi) nu s-a g`sit oformul` (poate dup`modelul francez) pentru un„centru de produc]ieaudiovizual`”, în careStudioul Cinematografic alArmatei s` fie o structur`mic`, dar complet`,profesionist` [i competitiv`.

Sper c` se vor g`si acele„min]i luminate” (dup`modelul celor care în 1916intuiau importan]a filmuluimilitar ca o premier`european`) care s`g`seasc` solu]ii pentruviitorul cinematografieimilitare, mai ales c` anulacesta celebr`m un secol dela înfiin]area StudiouluiCinematografic al Armatei.

Al`turi de colegii din Studioul Cinematografic,\nainte de trecerea \n rezerv`.

Micul or`[el, în care se g`seao veche [coal` de artilerie aarmatei italiene, a fost ([i ar`mas) un loc ideal deîntâlnire anual` a cinea[tilormilitari din peste 20 de ]`ride pe toate continentele.

Pentru mine, participareaa fost benefic`. M-am întorscu un premiu I (ce poate fiadmirat în muzeul deschis lasediul Trustului de Pres` alMinisterului Ap`r`riiNa]ionale), pentru filmul„Distinc]ii militareromâne[ti”, realizat în regialui {erban Creang`, iar ca

director al StudiouluiCinematografic, func]ie pecare am îndeplinit-o pân` lafinalul anului 2007, când amfost trecut în rezerv`.

Înc` de la început, amavut dou` priorit`]i: –adaptarea crea]iei [iproduc]iei cinematograficela noua „fa]`” a armatei,aflat` în febra transfor-m`rilor [i preg`tirilor pentruintegrarea euroatlantic`; –completarea urgent` astatului de organizare.

În aceast` a douadirec]ie am reu[it s`

Fo

to:

C`

t`li

n

OV

RE

IUF

oto

: C

`t`

lin

O

VR

EIU

Fo

to:

C`

t`li

n

OV

RE

IUF

oto

: C

`t`

lin

O

VR

EIU

Fo

to:

C`

t`li

n

OV

RE

IU


Filmul se numeaPrezent. Film`rileau început pe la 1

februarie 1974 [i s-auterminat în 1979. Nu estenicio gre[eal`. În primavariant`, cu Maria Ploae [icu un bìat de-al locului înrolurile principale. Fiindc`pe lâng` ni[te absurdit`]ifantasmagorice alescenariului trebuiau create[i câteva momente deemo]ie artistic` autentic`,s-a apelat la un regizor dinafar`, adic` din afarapersonalului studioului, nude peste hotare… {i custudiile aferente. Studioulnu dispunea la acea or` dea[a ceva. Singurul pe care-laveam, Traian Fericean, numai intra în gra]iileconducerii studioului ori [i-acerut între timp transferul.Îmi scap` exactitateaacestei preciz`ri. A[a, s-aapelat la Constantin„Dicu”, tân`r [i nelini[tit,dornic de afirmare.

Cqut`nd zqpadaCqut`nd zqpadaCqut`nd zqpadaCqut`nd zqpadaCqut`nd zqpada

Pe drept cuvânt,Pe drept cuvânt,Pe drept cuvânt,Pe drept cuvânt,Pe drept cuvânt,lucr`rile de grafic`lucr`rile de grafic`lucr`rile de grafic`lucr`rile de grafic`lucr`rile de graficùmoristic` publicate înumoristic` publicate înumoristic` publicate înumoristic` publicate înumoristic` publicate înpresa din România [ipresa din România [ipresa din România [ipresa din România [ipresa din România [idin multe alte ]`ri aledin multe alte ]`ri aledin multe alte ]`ri aledin multe alte ]`ri aledin multe alte ]`ri alelumii, din Japonia lumii, din Japonia lumii, din Japonia lumii, din Japonia lumii, din Japonia înînînînînCuba, din Coreea deCuba, din Coreea deCuba, din Coreea deCuba, din Coreea deCuba, din Coreea deSud în Canada [.am.d.,Sud în Canada [.am.d.,Sud în Canada [.am.d.,Sud în Canada [.am.d.,Sud în Canada [.am.d.,i-au adus lui Octaviani-au adus lui Octaviani-au adus lui Octaviani-au adus lui Octaviani-au adus lui OctavianCovaci, pe lâng`Covaci, pe lâng`Covaci, pe lâng`Covaci, pe lâng`Covaci, pe lâng`

Colonel (r) Octavian COVACIFoto: Colec]ia personal` Octavian COVACI

OCTAVIAN COVACIOCTAVIAN COVACIOCTAVIAN COVACIOCTAVIAN COVACIOCTAVIAN COVACI

S-a n`scut la 13 februarie 1941, la Tecuci –Gala]i. A absolvit {coala Militar` de Ofi]eri Activi„Nicolae B`lcescu”, arma topo-geodezie (promo]ia

1962), [i Institutul de Art` Teatral` [i Cinematografic`„I. L. Caragiale”, licen]iat în arte (1974). În calitate

de scenarist, regizor [i operator de imagine laStudioul Cinematografic al Armatei, a semnat 118

filme de scurt metraj, f`când parte din echipa care acucerit cea mai mare distinc]ie a filmului militarromânesc, „Soarele de aur” – Versailles, 1973. Este singurul ofi]er român membru al Uniunii

Cinea[tilor [i al Uniunii Arti[tilor Plastici din România. Ca artist plastic, este autodidact, debutând cu

desene, în 1962, la revista „Sport”. De atunci, vremede peste cinci decenii, a adunat circa 380 de

particip`ri la saloanele [i concursurile de umor graficdin ]ar` [i din strìn`tate, publicând peste 3 000 de

caricaturi – dintre care, pân` în zece procente înpresa militar`, în special la „Via]a militar`” –, lucr`rile

sale ajungând în ]`ri de pe patru continente, încolec]ii particulare [i muzee de art` grafic`.

A organizat expozi]ii personale în 1969, 1970, 1975[i 1995. |n total, a ob]inut 48 de premii (dintre care21 na]ionale [i 27 interna]ionale) pentru umor grafic,

plus altele 10 în cinematografie (din 9 titluri). În 2010, public` volumul memorialistic Rânduri

drepte din vremuri strâmbe [i tot atunci, ca unomagiu adus tat`lui sù, colonelul Nicolae Covaci,combatant pe ambele fronturi ale ultimei conflagra]iimondiale, s-a îngrijit de publicarea memoriilor lui de

r`zboi, ap`rute sub titlul Zile de sudoare [i de sânge .

numeroasele medalii [inumeroasele medalii [inumeroasele medalii [inumeroasele medalii [inumeroasele medalii [itot felul de altetot felul de altetot felul de altetot felul de altetot felul de altedistinc]ii, [i renumele dedistinc]ii, [i renumele dedistinc]ii, [i renumele dedistinc]ii, [i renumele dedistinc]ii, [i renumele de„Colonelul caricaturii„Colonelul caricaturii„Colonelul caricaturii„Colonelul caricaturii„Colonelul caricaturiiromâne[ti”. Colonelulromâne[ti”. Colonelulromâne[ti”. Colonelulromâne[ti”. Colonelulromâne[ti”. Colonelulcare aduce zâmbetulcare aduce zâmbetulcare aduce zâmbetulcare aduce zâmbetulcare aduce zâmbetulatunci când armele...atunci când armele...atunci când armele...atunci când armele...atunci când armele...tac. Textul pe care vi-ltac. Textul pe care vi-ltac. Textul pe care vi-ltac. Textul pe care vi-ltac. Textul pe care vi-loferim face parteoferim face parteoferim face parteoferim face parteoferim face partedintr-o carte în lucru.dintr-o carte în lucru.dintr-o carte în lucru.dintr-o carte în lucru.dintr-o carte în lucru.

Ne-am deplasat laTulcea [i am filmat într-uns`tuc din împrejurimi circa30 la sut` din film, dar dincauza temperaturilorridicate, apele din jur – a seîn]elege cele din Delt` –trebuiau s` fi fost înghe]ateini]ial ca apoi s` fi fost [idezghe]ate [i s` mai fac` [isloiuri [i înc` ceva. S` sedeplaseze sloiurile în aval.Ni[te absurdit`]i la grani]acu demen]a sau, mai doctspus, umorul face parte dinfiin]a românului, este obog`]ie na]ional`, darscenaristul... În plus,scenaristul avea destulecusururi. Singura marecalitate era c` îl chema – saur`spundea la numele deFrancisc Munteanu [i c` [i-aanun]at cu câteva zile înaintec` va vizita SCA-ul. Avea [io func]ie în conducereaACIN-ului – transformatulterior în UCIN –, dar câten-a mai avut pân` atunci!A[a se face c` s-au f`cut nu


un sigur scenariu, ci vreocinci, [i înc` unele deconstruc]ie futuristic`. Totpachetul adus de scenaristachizi]ionat! Din punct devedere beletristic sunau bine,dar dep`[eau puterea deîn]elegere a tinerilor no[triosta[i, ba[ca s`ltau costurilestabilite prin norme saurepublicane, nu cunosctermenul exact, de câteva oripentru realizarea unui act defilm. Practic, ne înjum`t`]eaproduc]ia pe tot anul în curs.

Directorul a zis ceva înleg`tur` cu reciclarea lor.Era un termen la mod` înacei ani. Dar nu mi-am datseama la cine se referea. Laîntregul corp de redactori saula pachetul de scenarii. Amauzit de la un coleg c`directorul Trofim Gubrei arfi spus s` le duc` la Stela –era cunoscuta fabric` des`pun de rufe – ca s` lemacereze. Înseamn` c` s-areferit la scenarii. Capachetul adus de Fr.Munteanu, odat` maceratfiind, s` se spele pe cap cuprodusul finit tovar`[iiredactori. Avea un umor cuperdea directorul Gubrei.

Redactori la acea datèrau nume sonore în peisajulpublicistic al armatei, cum arfi N.G. [i G.F. Dac` seîntâmpla în 1973, înseamn`

c` [i B.D. [i, sub un semnmare de întrebare, poate era[i I.C. Câ]iva dintre ei s-aupr`p`dit deja, Dumnezeus`-i odihneasc`! Apoi ama[teptat cinci ani s` g`simsloiurile plutind, numai înaval, ca partenerul MarieiPloae – în film, în rol deprieten al ei – s` sar` de peun sloi pe altul, sprinten [ivoios ca o veveri]`, neap`ratavând vestita valiz` de lemncu lac`t chinezesc [i totneap`rat vopsit verdeM.F.A. sau, mai nou, în nouacromatic` vreau s` zic, dedup` 1990, verde crati]`.

Se punea problema s`recuper`m – de[i nu [tiu cemai era de recuperat, fiindc`din materialul precedent nuse mai potrivea niciofotogram` – din condei,evident, banii pentruexecutarea… restului defilm`ri în propor]ie de 80 lasut .̀

Povestea tindea s`devin` mai palpitant` decâtfilmul însu[i, mai precis,decât scenariul ini]ial.Singura palpita]ie de inimàm avut-o atunci când ac`zut m`g`rea]a tot pe mines` semnez imaginea. Saupentru c` i-a pl`cut imaginearealizat` de mine cu MariaPloae [i cu bìatul al c`ruinume, din p`cate, nu l-am

re]inut. Desigur, la relu`rilefilm`rilor, am schimbat [idistribu]ia. Dar to]i [i-auprimit banii pentru muncaprestat`. {i actorii, [irealizatorii e[ecului. Ca lafotbal. Pierde ori câ[tig`,echipa î[i prime[te salariul.Nu [i prima de joc, eventual!

ContinuareContinuareContinuareContinuareContinuarecu cânteccu cânteccu cânteccu cânteccu cântec

Din perspectiva unei legia lui Murphy, care zice c` „otreab` care începe prost aretoate [ansele s` se sfâr[easc`[i mai prost”, continuarea afost tot cu cântec. Fiindc` amcùtat z`pada prin sate [is`tucuri precum acul în carulcu fân. Era un sfâr[it defebruarie [i frig cât încape.Am stat [i am tot stat prinMaramure[. Ne-am stabilitcomandamentul la Bor[a.Era un hotel proasp`t dat înfolosin]`. Cred c` noi i-amfost printre primii oaspe]i.Acum nu se mai puneaproblema de sloiuri, darm`car s` apar` z`pada. S-acerut consim]`mântulautorului s` se treac`formula: „Dup` o idee deFrancisc Munteanu”. Nucunosc r`spunsul, dar [tiu c`mai sus-numitul, cu ceea ceam citit scris de el c` senumesc scenarii de film, s-a

autodescalificat în ochiimultora. Cel pu]in în fa]acelor ce cunosc ce înseamn`scenariu de scurt metraj. Iarîn fa]a realizatorilor de filmdin SCA, acesta a devenit„persona non grata”, cutoate c` a fost la via]a luimuncitor, ilegalist, apoi înmulte organe de conducere,pe linie de cultur`, ale PCR-ului. Iar din celelalte patrusecven]e s-a ales mai multpraful! S-a mai f`cut doar unfilm. Nu [tiu care realizators-a încumetat. Mare curaj peacela! Tot a[a, pe generic aap`rut cartonul inscrip]ionat:„Dup` o idee de F.M.” Cu unamendament: nu re]in dac`[i filmul nostru a adoptatformula de mai sus.

Redactorii, evident, auavut [i ei o parte din vin`. Cùna e meseria de redactor decarte, alta de [tire de ziar,alta de [tire la un post deteleviziune, [i cu totulaltceva s` fii redactor la unstudio de film. Cu atât maimult la Studioul „AlexandruSahia”, la Animafilm sau laSCA, în vremurile acelea.În[iruirea este aleatorie. Înceea ce-i prive[te, redactoriino[tri [i-au dovedit într-ooarecare m`surìncompeten]a în materie defilm, mâna]i [i de unservilism exagerat;cuno[teau foarte bine limbaromâneasc`, dar nu posedaucapacitatea de a „developavorbe” [i a scoate cu ochiimin]ii imagini. {i înc` cevacapital: în cinematografie,poate am mai spus a[a ceva,nu este loc de meseriinecinematografice,indiferent de profesia taini]ial`. Toate specialit`]iletrebuie s` se întrep`trundàrmonios. Orice scenariu defilm trebuie s` aib` oaderen]` organic` laposibilit`]ile de realizaretehnic` [i material` afiec`rui studio în parte.Neaviza]ii nu au ce cùta înnicio meserie, cu atât maimult în art`. La SCA am trìtîn cea mai eterogen`…


compozi]ie, ca s` folosesc untermen mai comun artelor.Nu predominau arti[tii ci, dinp`cate, ceilal]i! Iar regizor afost locotenent-colonelulDumitru Seceleanu, alias„Nea Mitic`”. Se pare cèste primul film la care amlucrat împreun`. Am zis „separe”…

Un ardelean de unUn ardelean de unUn ardelean de unUn ardelean de unUn ardelean de uncalm imperturbabilcalm imperturbabilcalm imperturbabilcalm imperturbabilcalm imperturbabil

Nea Mitic` Secelenau,ardelean din mo[i str`mo[i,n`scut în preajmaBra[ovului, la H`lchiu, purtapecetea oamenilor din }araBârsei. Molcom [i r`bd`tordin fire precum îi indica [irelieful locului de na[tere, înmare parte neted, iar pealocuri foarte pu]in v`lurit.A[a era [i Mitic` Seceleanu,mai în vârst` ca mine cuzece ani, eu coleric, iar elplat ca temperament [i de uncalm imperturbabil. Dinaceast` cauz` – b`nuiesc, nusunt convins –, am semnatpu]ine filme împreun`. Daracelea câte au fost, cinci sau[ase, au trecut f`r` cel maimic repro[ din partea cuivade-al studioului sau albeneficiarului. Nici m`carcât negru sub unghie. {i f`r`nicio alt` und` de ironie,m-am mândrit – ori ne-ammândrit – cu aceast`performan]`! Sunt filme, nulipituri de imagini dincinecronica timpului. Amextras din spectacolul vie]iipentru fiecare subiect înparte ce avea mai frumos cami[care, ca trìre, ca poezie.

În ce prive[te filmulPrezent!, titlul a r`masnealterat. Chiar [i de semnulexclam`rii de la finalulcuvântului nimeni nu s-alegat, n-a îndr`znit s` seîmpotriveasc`. Sau a[a cred.{i totu[i parc` nu aveasemnul exclam`rii. Oricum,cu Nea Mitic` am multeamintiri... {i proaspete!

De[i cele ce voi povestis-au întâmplat cu peste 35 de

ani în urm`, sunt imaginicare îmi apar de parc` s-ar fiîntâmplat abia acum câtevazile. Filmam ultimasecven]`. Nu era prev`zut`în decupaj. Aveam tot filmulîn cap, metru cu metru.Sim]eam c` n-are poeziedeloc. Era mai degrab` dur.Trebuia s`-l înmuiem cu oscen` idilic`. Personajele: El,care pleca la încorporare –cum era atunci [i cum îmimiroase s` nu se [i întoarc`,cumva, aceast` „mod`” – [iprietena lui, care r`mânea însat. Tineri abia ie[i]i din

implicat [i ca [ef deproduc]ie, fiindc` din motiveeconomice [i logice (c` dup`z`pad` nu se va putea duce),n-am avut. Atunci l-am rugats` se duc` la Cioflin`, s`-idea un camion [i trei solda]i.Eu în principiu m-am în]elescu el la telefon, a[a c`sarcina lui Nea Mitic`Seceleanu devenea maiu[oar`, dar nu i-am spus canu cumva s`-i diminuezautoritatea [i func]ia deregizor. E vorba despreDumitru Cioflin`, fostul [efde stat-major al Armatei de

s-ar zice, de ga[c`. {tiu c`ne-a dat un camion, dar f`r`solda]i. I-a zis lui Nea Mitic`Seceleanu: „Ce face]i cusolda]ii studioului, îi ]ine]i lanaftalin`?” Nea Mitic`,bineîn]eles, întotdeaunaavea replici civilizate încompara]ie cu mine – maiales în „câmpul muncii”, darmai ales în anii aceianevrico[i, din Epoca de aur,i-a r`spuns foarte candid:„Tovar`[e maiorcomandant, noi nu avemsolda]i, la noi î[i fac armatabeizadelele”. Iar Cioflin` i-a

În aprilie 1991, cu echipa filmului documentar despre Casa Central` aArmatei (Cercul Militar de azi). De la stânga: maistru iluminist Mihai Petre,asistent de imagine Emilian Boboc [i directorul de imagine Constantin Popa(obturat de camera Ariflex). A fost ultimul film al lui Octavian Covaci pepelicul` de 35 mm, de acum încolo, o vreme, trecându-se la camera video SVH.

adolescen]`. Am g`sitpoanta. I-am spus luiSeceleanu, i-a pl`cut [i mi-azis: „F`-o!” O fac, i-am spus,dar stai a[a, c` nu-i chiar atâtde simplu, c` nu e caricatur`.Dac` vrei s` ]i-o schi]ez, cumare pl`cere.

Când Nea Mitic` a v`zutc` nu este o fotografie, ci osecven]` de film, iar omul dez`pad` nu seam`n` cu celdin copil`rie, [i-a retrasvorbele anterioare [i s-a

mai târziu, dar care atunci, în1979, era abia comandant debatalion de vân`tori demunte, la Bor[a. Era ofunc]ie onorabil`. Eramamândoi maiori, el fiind cu opromo]ie în urma mea la[coala de ofi]eri, darabsolviser`m acela[i liceumilitar, la Breaza. Jucam [ifotbal în selec]ionateleclaselor respective, ne [icotonogeam, dar era un bìatde mare comitet. Unul, cum

r`spuns: „Perfect, atunci s`facem schimb de beizadele.Eu m` voi preface c` nu [tiupilele lor [i dumneavoastr`,la studio, a[i[derea. Pân` sevor l`muri treburile, le vatrece armata.”

Palmele la control!Palmele la control!Palmele la control!Palmele la control!Palmele la control!

Eu ce s` spun? Omulmeu de z`pad` era imens.Nu era butaforie, precum seputea confec]iona la marile


case de filme din lume cubugetele exorbitante. Cu uncamion împrumutat,beizadelele noastre l-auumplut cu z`pad`, apoi autransportat-o, evident cucamionul, au desc`rcat-o [imi-au îndeplinit toateexigen]ele. Omul de z`padàvea 2,20 metri în`l]ime,1,80 metri în diametru [i uncap pe care nu-l potcuantifica, plus o g`leat`-ncap, urechi, nas [i gur` cudin]ii la vedere. Printrebeizadele erau câ]iva bìe]icu umor [i cu bun-sim]. Eraumai sp`la]i, ca vechii meisolda]i geodezi, de care mi seface câteodat` un dor nebuns`-i mai rev`d. Dar, cu pusosul la treab` [i, mai ales,mâna pe lopat`, beizadelelemi-au spus c` au f`cut b`[iciîn palm` [i prin m`nu[i.Atunci i-am chemat [i amordonat: „Palmele lacontrol!” Primului examinat,pentru c` ne-a min]it, i-amcomunicat „recompensa”:dou` schimburi de plantonpeste rând. Al doileaexaminat a fost amenin]at cuacela[i tratament. Al treilea,cu mult mai bun-sim], a ie[itîn întâmpinare [i mi-a spusc` el nu a fost de acord cuaceast` idee, dar a fost îninferioritate [i ne-a pufnitrâsul. A[a au sc`pat to]iconform principiului dincopil`rie, când ne jucam de-av-a]i ascunselea, c` „urmascap` turma”. Mai ales c` [ifilmarea scenetei cu omul dez`pad` a ie[it strong.

Cu aceast` ideeaplaudat` la scen` deschis`în grupa de crea]ie, când afost vizionat filmul, noi ampus punct film`rilor acolo, laBor[a. A r`mas „turul demanivel`” – o cutum` acinea[tilor –, ca dup` primulcadru filmat al unui film s` seopreasc` munca acelei zile [is` se… ude evenimentul. Noil-am programat dup` ultimulcadru. Dup` punctul pusultimei propozi]iuni dinvorbirea de fa]`, mi s-a f`cutun dor nebun s`-mi mai v`d

imaginea filmului [i pescumpa feti]` care ainterpretat rolul „prietenei”bìatului care a plecat s`-[isatisfac` stagiul militar. Pebìat l-a g`sit la SighetulMarma]iei regizorulSeceleanu. Bìatul, în ultimaclas` de liceu, înalt, sub]irel[i frumos foc. Urma ca fata sò cùt`m în Bor[a.

Ca un uliu înCa un uliu înCa un uliu înCa un uliu înCa un uliu îngr`mada de fetegr`mada de fetegr`mada de fetegr`mada de fetegr`mada de fete

Dup` o hìtuial` de os`pt`mân` prin Maramure[,cùtând z`pada, am ajunsdemoraliza]i [i vl`gui]i laBor[a. A doua zi diminea]a,fiind duminic`, dup` ce ne-amlins pu]in r`nile, îmbìa]i [iodihni]i, la ora 12.00,regizorul ne-a ordonat s`coborâm la restaurantul

hotelului, la cafeaua dat` deel întregii echipe, undestabileam programuls`pt`mânii urm`toare. Cândam ajuns în holul recep]iei, ohait` de pu[toaice curioase [iguralive ca ni[te vr`biu]e seîndemnau una pe alta care sìntre prima în restaurant.Cred c` ru[inea de a intraîntr-un local recent inaugurat[i teama s` nu-[i întâlneasc`vreun vecin, ori mai degrab`vreun profesor, dar mai cuseam` o profesoar` – [idirigint` pe deasupra! – leschimba fizionomiile dincinci în cinci secunde. Ca s`nu par prea suspect, m-amîndep`rtat de ele [icontinuam s` le urm`resc dela oarece distan]`. Pân` cemi s-au lipit ochii de una. Ammai z`bovit cu privirea pe eacam un minut, s` m` convingdac`, cât de cât, seam`n` cu

Maria Ploae – primainterpret` – a filmului e[uat.Când m-am convins c` nu voida gre[, m-am repezit ca unuliu în gr`mada aceea defete care, pe m`sur` cetrecea timpul, se tot m`rea.Aceea a fost fata care [i-ainterpretat rolul admirabil,f`r` s` rosteasc` nici uncuvânt, cu o fotogenieirepro[abil`, între]inânddiscursul din priviri [i cuajutorul zâmbetului, atât.

Aveam s-o reîntâlnesc lanumai câteva luni distan]`,când ne-am reîntors,împreun` cu al]i interpre]idin Baia Mare [i SighetulMarma]iei, [i am prezentatfilmul în avanpremier`, decâteva ori. A[a aveam s`-micunosc [i viitoarea so]ie, totla realizarea unui film, deast` dat` îns` cu tematic`medical`. Iar realizareafilmului nu a mai durat cinciani, ci doar opt luni, marerecord mare în materiepentru SCA!...

Dar s` nu ne îndep`rt`mpre mult de… Prezent!Regizorul Mitic` Seceleanus-a sim]it obligat s` pl`teascàcel prim tur de manivel` laacest film. Avea [i bani, nuglum`, [i carnete de CEC lael. Era, într-un fel, bancamobil` a echipei de filmare.Era [i normal s` se prezintela în`l]ime pentru acesteveniment, pentru c` altfelintra în gura bârfitorilor.Avându-l ca [ofer la echip`pe Co]ofrei – acesta eranumele lui de familie, darmai important era sloganulsù: „Bun e vinul de Jidvei,dac`-l bei cu Co]ofrei!” Seîn]elege de la sine [i ce vins-a bùt. Cu mâncarea amstat ceva mai sub]ire, darsuficient`. A avut grij` [i debeizadele, s` m`nânce [i ele,dar s` nu pun` botul labùtur`. Nu mai [tiu ce s-aîntâmplat, dar, ca s` rimeze,am aflat c` nimeni nu s-aîmb`tat. Pe la 12 din noapte,s-a spart veselia, fiindc` adoua zi, pe la 10–10.30, urmas` p`r`sim Bor[a. Iar înainte

La 9 iunie 1984, pe Dealul Pietricica, în dialog cuunul dintre „actorii” de ocazie din filmul „Mar[ul”,locotenentul-major de infanterie Dan Chel`rescu,comandant de companie.


de a se însera, s` oprim laIzvorul Mure[ului, poatechiar s` [i înopt`m.

Pe mochet`Pe mochet`Pe mochet`Pe mochet`Pe mochet`sforìausforìausforìausforìausforìau

beizadelelebeizadelelebeizadelelebeizadelelebeizadelele

Nea Mitic` Seceleanune-a invitat la el în camer`.Dormea de regul`întotdeauna singur [i foartepu]ine ore. Mai lua [i unpumn de medicamente pe zi,dar niciodat` în v`zul cuiva.Avea ceva metehne chiar [ipe suflet, dar nu spuneanim`nui nimic. Niciodat` nul-am v`zut la orele noastrede sport. Era total inabil. Nud`dea într-o minge nici cumâna, nici cu piciorul. Nici[ah [i nici table nu [tia. Aici,cu tablele, sunt [i eu...analfabet. Pe la ora 12 [i unsfert, [i-a adus aminte c` nu asunat acas`. Atunci l-amanun]at mai mult prin semnec` m` voi întoarce peste unsfert de or`, s` vorbeasc` înlini[te cu so]ia sa. Colegulmeu de camer` era lips` laapel. În camera tehnic`,unde st`teau maistrul nostrude lumini [i Co]ofrei –camera în care s-a s`rb`toritevenimentul –, colegul meuBoby, alias Boboc, fuma lafereastra larg deschis`. Pemocheta înc`perii,îmbr`ca]i, înc`l]a]i [iacoperi]i cu propriilemantale [i c`ciulile cuclapele l`sate [i capul perani]e, sforìau beizadelele.{i nimeni dintre noi cu vreunaparat de fotografiat. Ru[ine,ru[ine [i iar`[i ru[ine!

Hopa Mitic`Hopa Mitic`Hopa Mitic`Hopa Mitic`Hopa Mitic`

Am mai bùt un [pri]-dou` [i am revenit în cameralui Seceleanu, dezbr`catdeja la pijama, cu o cafea înfa]`. Era natural`, dupàroma l`sat`, înc` nu seinventase nechezolul. Af`cut-o la o can` electric`hazoas` foc. Nu am maiv`zut una la fel. Nu l-am

întrebat de unde o procurase,dar [tiam c` are o sor` înRFG (n-am aflat înc` dac`s-a mai [i întors de acolo).M-a invitat s`-mi pun [i eudac` doream. Îmi [tia însòbiceiul c` beau dou` dac`nu chiar trei c`ni pe zi, doardiminea]a [i, în orice caz, numai târziu de ora 17.00.

{i ne-am apucat iar`[i detaine, de rememor`ri. Undene-a fost mai greu s` film`m.Unde ne-a fost cel mai pl`cuts` film`m. Aici am c`zutamândoi pe acela[i r`spuns:la secven]a Claca. Adic` unfel de ceai de pe vremeatinere]ii noastre. La ]ar`,îns`, fl`cìi se adunau lac`minul cultural, unde dup`proiec]ia unui film nu f`ceau

„Hai sictir, mì Octave!Când sunt Nea Mitic`, cândsunt tov colonel, când dom’regizor!” Atunci, i-am zis:„Cu permisiuneadumneavoastr`, am s` v` zicHopa Mitic`, nu se sparge,nu se stric` [i-n picioare seridic`. De acord?” „Maimi[to a[a”, a zis el.

Apoi s-a ridicat [i a scos osticlu]` de 250 de mililitri dewhisky sco]ian, genul acelacurbat, ca s` poat` fi purtat`în buzunarul de la spate. „{icum la pijama nu ave]ibuzunar la spate, o voi ]ineeu”, m-am oferit, dar nu s-aaprobat. Cred c` trecuse deora unu din noapte. Ne-am [ibinedispus cu aurul lichid dinpaharele noastre. Gre[it

Nea Mitic`, am începuteu s`-mi desf`[or ideile,scumpule, pedantule,frumosule, gagicarule, cumare bucurie [i mândriepatriotic` vreau s`-]i spun,sau poate c` preferi s`-]iraportez?... „Hai sictir!Continu`...” B`nuiam c` a[ao s`-mi r`spunzi. Drept s`spun, mi-a pl`cut la nebunie.Ai început s` semeni cumine. Eu sunt primul ofi]erde carier`, re]ine, din armataRomâniei, de când s-a n`scutea –, [i pân` în 1970, cândam dat examen la un institutde art`, [i mai departe, [tii ces-a întâmplat? „{tiu.” Nu [tii!Î]i garantez eu. Din 182 decandida]i înscri[i, dintre care60-70 lucrau deja pe diferitefunc]ii în studiourileexistente prin ]ar` [i înCapital`, ba[ca vestitaTeleviziune Român`,mândria ]`rii din aceavreme, pe cele [apte locuriexistente, eu am intrat aloptulea, [tiai? „Asta nu[tiam! {i explica]ia care afost?” Una simpl` de tot.Am intrat 13! Comisia deadmitere, format` numai dinnume sonore ale institutelorde art` din ]ar`, a sesizatMinisterul Înv`]`mântuluic` între primul admis [i al13-lea diferen]a era de 68 desutimi, lucru mai rar întâlnitla examenele de admitere îninstitutele de art`, în specialla IATC, a[a c` s-ausuplimentat locurile. „Amîn]eles, ai avut baft`!” Baftài spus sau „gineam” art`?„{i una, [i alta la un loc.”Pân` aici sunt de acord cutine. De aici încolo nu [tiu peunde vei scoate c`ma[a.„Am scos-o, e pe cuier!” Maibine ai face dac` mai sco]i osticlu]`. La Bucure[ti, ams`-]i fac rost de una identic`,s` beau [i eu din p`h`ru], c`se consum` mai pu]in, [i vommai avea ce tr`nc`ni.Noaptea e lung`. „Nu seconsum` mai pu]in, ci totatâta, dar mai pe îndelete.”Am re]inut, nea Mitic`, darmai gânde[te-te la ce ]i-amspus. E spre binele nostru.

hore, ci începuser` s` seemancipeze. Dansautangouri, bluesuri... Nuvalsuri, îns` nici rock androll. Dar sticlele de bere segoleau una, dou`… Acolo seînfiripau primele ocheadeîntre un El [i o Ea. Acoloi-am înfiripat [i noi pefrumo[ii no[tri interpre]i, i-am zis lui Seceleanu, apoiam adùgat cu regret: „Cebine ar fi fost s` fi r`mas [i învia]` înfiripa]i! {i îmi vine s`m` dau cu capul deper…nu]a dumneavoastr`,tovar`[e colonel, c` le-amuitat numele! Bine m`car càm fost inspira]i s` le trecemnumele pe genericulfilmului, asta când a fostîntreg filmul terminat.” {inumai ce-l aud pe Seceleanu:

spus. Eu beam din unuldintre cele dou` pahare alehotelului, iar Mitic`Seceleanu din dopul sticlu]ei,ca în cazurile de for]` major`– cum era vizita mea – [i cas` nu duc` sticla la gur` caun mârlan, dopul era destulde adânc, ba p`rea un fel dep`h`ru]. Atunci, neumblatulde mine – prin cercurileunde se serveau astfel debùturi fine – am luatcuno[tin]` [i despre astfel debune maniere. Deci, am puspunct acestor bune maniere[i am purces la un dialogneao[, dâmbovi]ean. Îmi cerscuze dar, dup` trecereaatâtor ani, nu mai pot redaîntocmai acel dialog nocturn,dar esen]a lui, cam 50 la sut`,va urma firul Ariadnei.


Un start furatUn start furatUn start furatUn start furatUn start furat

Se f`cuse ora dou` dinnoapte. M-am dus la„camera tehnic`” dup` osticl` de ap` mineral` [idup` ceva haleal`, c`începuser` [oriceii s` nechi]ìe prin stomac. E[ectotal! U[a închis`, semn c` seculcaser`. Am coborât larecep]ie. Aveau un frigiderplin cu dulciuri, sticle de vin[i ap` mineral`. Pre]urileerau de restaurant [i dublenoaptea. Nu mai ]in minte ceam cump`rat [i cât ne-acostat. Nici ce am mai bùt,nici ce am mai mâncat. Re]inc` ne-a costat foarte mult [ibanii împrumuta]i s-au dusa[a cum au venit. Pe apaVi[eului, care trecea pelâng` noi. Nu-mi f`ceamprobleme. Nea Mitic` nu eraomul care s` ne lase amanetpe undeva. Avea balta pe[te!Înainte totu[i de a ne ab]iguini]el am continuat dialogul.Redau din ce îmi maiamintesc adev`rul [i numaiadev`rul pentru istoria SCA-ului. {i mai vin cu o idee: înparalel cu aceast` istorie s`

se mai fac` [i una umoristic`.{i ne-am pus iar pe taclale;eu am început: Nea Mitic`,eu fiind primul ofi]er activ [ide carier` din istoria armateietc., etc., era normal [icavalere[te s` fiu [i primulabsolvent din istoria... etc.,etc. unui institut de art`teatral` [i cinematografic`.{i nu oricare! A IATC-ului,cu care mi-am b`gat în boal`prietenii (cu ghilimelele derigoare), din cauza invidiei...„Absolut normal [icavalere[te.” {i atunci, cumDoamne, iart`-m`!, am auzitc` m`t`lu]` ai fost primul,ba[ca [i cu un an înainteamea? Întrebarea este de 100de lei recompens` [i pe urm`mergem la culcare, i-ampropus eu. L-am cam scos din]â]âni [i mi-a r`spunsaproximativ cam a[a: „Cums`-]i spun – [i pe urm` destulde ru[inat – fac ceva pe sutata de lei!” {i, pu]in iritat, aadùgat: „Am furat startul [iam luat-o pe scurt`tur`!Acesta-i adev`rul!” acontinuat apoi tot el, ca s`pun` punct [i s` tragòblonul. Într-o alt` traducere,dac` m-a[ fi g`sit eu în

situa]ia lui, fiind de alt`construc]ie tempera-mental`, mai libertin [i maispurcat la gur`, a[ fi pustoate lucrurile la punct îndoi timpi [i trei mi[c`ri.Uite-a[a: Ia mai du-te b`-npuii mei [i nu m` mai frecala melodie! El, în schimb,fiind mai ardelean decâtardelenii, cu greu sau maidegrab` niciodat` nu l-amv`zut nervos, ori s`r`spund` necuviincios cuiva.Era mai discret decât tot ces-ar putea în]elege dinnuan]ele acestui cuvânt. Ammai în]eles c` nu m` credeape mine nici naiv, niciprost`nac, s` m` duc` cuz`h`relul, cum ar fi vrut el,[i totodat` manifestasuspiciuni ca nu cumva s`-lîntreb multe altele dintrecutul sù sau dincopil`rie ori adolescen]`. {icum îmi era totu[i simpatic[i bun camarad, mi-ar fipl`cut s` lucr`m împreun`mai multe filme. Darvârsta, gradul militar [i oinfirmitate din punctul devedere al lipsei deimagina]ie îi eroda statutulde regizor de filme. Iar

vioara a doua nu mai puteafi. Se obi[nuise cu func]ia decapelmaistru.

{tiindu-i firea indepen-dent`, mândr` [i sensibil`,cu o astfel de întrebare îmistrica mie motivul principalcu care-l tachinam. {i înacela[i timp m` distram [ieu. La celebra replic` amfurat startul [i am luat-o pescurt`tur`, eu i-am maiadùgat: Nea Mitic`, cutreaba asta s` [tii c` m-aiofticat peste m`sur`!,replic` pe care i-o spuneamîn registru tragic, cu p`rerede rù, pe care, fiindc` n-o]ineam minte, o schimbamîn permanen]` în func]ie [ide starea momentului încare m` aflam. Alteori i-ospuneam ca pe oamenin]are, chipurile: Aifurat startul, ai scurtat [itraseul. Sunt fapte pe carenu le pot trece cu vedereaa[a cu una, cu dou`, s` fimbine în]ele[i. De fiecaredat` zâmbea, când unzâmbet de complezen]`,când unul mai stânjenit.Psihologul amator din mineîmi spunea tactica adoptat`de Mitic` Seceleanu:„De[teptul acesta – adicèu – n-a uitat. Dac` m`testeaz`... Dar dac` îi voida satisfac]ie s` deschidgura, cine [tie ce m` vaîntreba, ori cu ce m` vacontra. Las`-l a[a pân` seva plictisi odat`. Un fel decâinii latr`, caravana trece,iar eu s`-mi v`d detreaba mea.”

A[a ne jucam noi,maturii, de-a copiii generali.Se întâmpla o dat` la dou`sau trei luni, când nerevedeam dup` absen]e maiîndelungate datoratefilmelor în lucru. {i atuncicând se întâmpla, nu ned`deam în spectacol în fa]aoricui [i oricum. Traseulnostru era împânzit cucapcane în loc de semne decircula]ie pentru cuvintelescoase f`r` perdea la gur`.Cine nu respecta legilecircula]iei noastre...

Pe Aeroportul Otopeni, în a[teptarea unei delega]ii oficiale conduse depre[edintele ]`rii, la începutul anilor ‘80, de la stânga, în prim-plan:cameramanul Harlambie Bârzan (atunci la TVR, ulterior la „Pro Patria”),comandorul poet Adrian Mierlu[c` (redactor-[ef adjunct la revista „Via]amilitar`”) [i cineastul Octavian Covaci.


Adrian LEONTE

O privire asupra filmului didactic/O privire asupra filmului didactic/O privire asupra filmului didactic/O privire asupra filmului didactic/O privire asupra filmului didactic/de instruc]iede instruc]iede instruc]iede instruc]iede instruc]ie

Potrivitcataloagelor sale,din anul 1966

pân` în anul 1985, laStudioul Cinematografic alArmatei s-au f`cut 240 defilme ,,realizate în sprijinulridic`rii nivelului preg`tiriide lupt` a militarilor, alinstruirii [i educ`rii lor înspiritul cerin]elorregulamentare”1, ceea cereprezint` 68,7% dinproduc]ia acelor ani (în

total, 349 de filme). De laAc]iunile de lupt` înAc]iunile de lupt` înAc]iunile de lupt` înAc]iunile de lupt` înAc]iunile de lupt` înmun]imun]imun]imun]imun]i2 [i Primul ajutorPrimul ajutorPrimul ajutorPrimul ajutorPrimul ajutor33333

la Raidul plutonului deRaidul plutonului deRaidul plutonului deRaidul plutonului deRaidul plutonului detancuri pe timp detancuri pe timp detancuri pe timp detancuri pe timp detancuri pe timp denoaptenoaptenoaptenoaptenoapte44444 [i C`lireaC`lireaC`lireaC`lireaC`lireapentru lupt`pentru lupt`pentru lupt`pentru lupt`pentru lupt`55555, iar apoipân` la RampaRampaRampaRampaRampademontabil` RD-60demontabil` RD-60demontabil` RD-60demontabil` RD-60demontabil` RD-6066666,,,,,Lupta pentru vitalitateaLupta pentru vitalitateaLupta pentru vitalitateaLupta pentru vitalitateaLupta pentru vitalitateanaveinaveinaveinaveinavei77777, Lupta aerian`, Lupta aerian`, Lupta aerian`, Lupta aerian`, Lupta aerian`88888,,,,,Trec`toarea PredealTrec`toarea PredealTrec`toarea PredealTrec`toarea PredealTrec`toarea Predeal99999, , , , , [iCercetarea prin lupt`Cercetarea prin lupt`Cercetarea prin lupt`Cercetarea prin lupt`Cercetarea prin lupt`1010101010,,,,,toate filmele definite dreptdidactice/de instruc]ie au

fost chemate s` informeze[i s` formeze un destinatardin perimetrul armateiromâne presupus a fiinteresat de subiectul tratat.

Din punctul de vedere alenun]`rii, filmul didactic/deinstruc]ie apare ca ovarietate cinematografic`profilat` printr-unparteneriat al dimensiuniivizuale a filmului cudimensiunea lui verbal`subordonat unei cerin]efundamentale de

pertinen]`. ÎnBaricadaBaricadaBaricadaBaricadaBaricada1111111111, , , , , deexemplu, primainforma]ie dedup` titlu(l`sând la o partecitatul dinNicolaeCeau[escu) estec` ,,militariisubunit`]ilor dinap`rare, pentru ase distinge deatacator, poart`pe casc` plasa demascare”. Textulînscris pe uncarton esteconcretizatimediat deimagine. Încuprinsul acesteia,pe lâng` fireascaadeverire aenun]ului ini]ial,mai apare oinforma]ie: militariidin ap`rare sedeplaseaz` în cadrudinspre stânga spre

dreapta, pe când cei dinofensiv` vin dinspredreapta. Conven]ia are s`fie respectat` de-a lungulîntregului film, [i când se vaîncerca p`strareaaliniamentului de ap`rare,[i când vor trage tunurileatacatorului, [i în timpulcontraatacului trupelorproprii.

În favoarea clarit`]ii [iexactit`]ii, intervin în scurttimp mai multe schi]e, h`r]i[i desene, în mod sistematicanimate, care ilustreaz`comentariul. La fel deriguros se face identificareapersonajelor. Ca s` fiecunoscute [i, în continuare,recunoscute de spectator,acestea sunt prezentate înplanuri apropiate imediatdup` ce ori în timp cecomentariul (voice over) leintroduce în scen`.

Pe o astfel de osatur`,textul lingvistic [i imagineascot împreun` în reliefmesajul. Cei doiconstituen]i ai emi]`toruluise comport` totu[i diferit. Învreme ce textul î[i ascundeautorul în spateleregulamentelor militare,imaginea îi pune în lumin`individualitatea.

Anonim, autorulcomentariului vizeaz` doarmaxima tranzitivitate acontribu]iei sale. De aceease sprijin` pe sensuldenotativ al cuvintelorselec]ionate [i peîncrederea în destinatar, pe


care-l consider`familiarizat cu codulmetalingvistic folosit:,,Comandantul Companiei 4d` misiuni de lupt`plutoanelor de infanterie [imijloacelor primite caînt`rire stabilind punctelede sprijin [i fâ[iile detragere ale plutoanelor,lucr`rile genistice [ibarajele antitanc [iantiinfanterie ce trebuieexecutate, locul punctelorde comand` alecompaniei”.

Cu personalitateaartistic` la vedere, autorulimaginii vizeaz` fuzionareacon]inutului informa]ionalal celor ar`tate cu opledoarie. În colaborare cupirotehni[tii, concepe

tablouri spectaculoase:oprirea deplas`rii uneilocomotive printr-oexplozie chiar în fa]a ei,aruncarea în aer a unui pod,aruncarea în aer a uneicl`diri monumentale,lovirea [i incendierea unortancuri care se deplaseaz`pe str`zile ora[ului. Motivat

de dorin]a de a fi verosimil,el urm`re[te lupta îninteriorul cl`dirilor, îndiferite înc`peri, pe sc`riledintre etaje [i în subsol,agilitatea unui soldat carese strecoar` printr-osp`rtur` din peretele uneicase, c`derea unui camionîntr-o pr`pastie, surprinde oexplozie într-una dintrecamere, în fa]a unuilupt`tor aflat în alergare [isugereaz` unghiul subiectivde vedere al unuia dintrecombatan]i, care prive[tecâmpul tactic prin binoclu.Fine]ea luminii în cadru,ziua [i noaptea, în interior[i în exterior, îl ajut` s` fieconving`tor când prezint`un punct de comand`, cânddescrie înc`perile

preg`tite s` fac` fa]`asaltului inamic sau cândrelateaz` trecerea uneicoloane de TAB-uri printr-unvad, la lumina farurilor oriatacul asupra unei coloanede camioane în întuneric.Un efect similar arefilmarea din elicopter alans`rii desantului aerian.

Importan]a mesajuluidetermin` utilizareaeficient` a mi[c`rilor deaparat. De exemplu, textulde comentariu,,Comandantul Batalionului2 Infanterie d` misiunile delupt` subordona]ilor, pentruorganizarea ap`r`rii” esterostit pe o panoramare apersonajelor, iar replicaurm`toare, acomandantului, este înso]it`de o suit` de transfoc`rirapide destinateeviden]ierii referentului dinplanul verbal: ,,Batalionul 2Infanterie organizeaz` [iap`r` raionul situat întrecl`direa cu acoperi[ulverde (plan ansamblu încare se distinge construc]ia

despre care sevorbe[te), cl`direab`ncii (raff), Teatrulde Stat (raff), cumisiunea de a nimiciinamicul care atac` pedirec]ia Afuma]i-centrul ora[uluiPietrari (raff laCastelul de Ap`,considerat reperinconfundabil).

În acord cumisiunea ei în cadrulparteneriatului,imaginea stabile[te nuo dat` raporturi deredundan]` cu textullingvistic, pe care îlilustreaz` îndetaliu:,,Pe str`zi [i laintersec]ia acestora,se construiescbaricade din lemn,înt`rite cu piatr`,c`r`mid` [i p`mânt,dinapoia c`rora sepoate executa foc cutunurile antitanc,

mitralierele, pu[tile-mitralier` [i arunc`toarelede fl`c`ri”.

În cazuri speciale deilustrare a vorbirii,imaginea z`bove[te peunele fragmente de text, caîn fraza ,,A[a arat` ointersec]ie de str`zipreg`tit` pentru ap`rare, încare s-au executat lucr`ri

evaluate la aproximativ450 zile/om munc`” sau îlîmbrac` într-o secven]` desorginte narativ`, cum seîntâmpl` în segmentulcorespunz`tor textului,,Grupul de sprijin deschidefocul cu întreg armamentul,în timp ce grupa dedistrugere blocheaz`comunica]ia de ie[ire dinambuscad` prin abatize saudistrugeri cu exploziv, iargrupa de atac [i captur`nimice[te for]eleatacatorului intrat înambuscad` printr-un atachot`rât”.

La cel`lalt pol seobserv` concentrareainforma]iei esen]iale înzona vorbirii. De exemplu,pe imaginea construiriiunei baricade, comentariulprecizeaz` c` ,,o baricad`complex`, pentru blocareaunei str`zi, se construie[tede c`tre efectivul unuipluton de infanterie în[apte-opt ore”. Altundeva,pe imaginea unei ferestrelipsite de geamuri darumplute cu saci de nisip, semen]ioneaz` c` ,,laamenajarea unei ferestrecu suprafa]a de [ase metrip`tra]i sunt necesari [aizecide saci”.

Esen]ial` pentru toaterela]iile stabilite deimagine cu vorbirear`mâne, îns`, concordan]adintre con]inutul celeidintâi [i con]inutul celei dinurm` [i p`strarea, pe câtposibil, a fiec`rui elementpoten]ial semnificativ încadru.

Cât prive[te raportulmesaj-text, este de observato alt` concordan]`, aceea alungimii textului cuvolumul mesajului, caredecurge din concentrareasemantic` maxim` atextului: „Pentruprevenirea pierderilorproprii, planul min`rii seface cunoscut tuturormilitarilor care ac]ioneaz`în cl`dire, iar o parte aminelor-surpriz` se


NOTE

1. Catalog de filme1. Catalog de filme1. Catalog de filme1. Catalog de filme1. Catalog de filme,Bucure[ti, 1987, p.8

2. Regia: locotenent-colonelTiberiu Enescu, imaginea:locotenent-colonel IonOstrovschi, 1966

3. Regia: Traian Fericean,imaginea: Carol Mihu], 1966

4. Regia: colonel TraianSaiciuc, imaginea: locotenent-colonel Gheorghe Ilu], 1978

5. Regia [i imaginea: colonelIoan Ostrovschi, 1978

6. Regia: locotenent majoring. Mircea Laslù, imaginea:colonel Vasile Oglind`, 1982

7. Regia: colonel DumitruSeceleanu, imaginea: colonelVasile Oglind`, 1981

8. Regia: maior BarbuDr`goescu, imaginea:locotenent-colonel Gheorghe Ilu],1983

9. Regia [i imaginea:locotenent-colonel OctavianCovaci, 1983

10. Regia: maior GabrielSima, imaginea: locotenent-colonel Gheorghe Ilu], 1985

11. Cu subtitlul Ac]iunileAc]iunileAc]iunileAc]iunileAc]iunilesubunit`]ilor de infanterie [isubunit`]ilor de infanterie [isubunit`]ilor de infanterie [isubunit`]ilor de infanterie [isubunit`]ilor de infanterie [ide g`rzi patriotice în luptade g`rzi patriotice în luptade g`rzi patriotice în luptade g`rzi patriotice în luptade g`rzi patriotice în luptade ap`rare în localitate [i înde ap`rare în localitate [i înde ap`rare în localitate [i înde ap`rare în localitate [i înde ap`rare în localitate [i înfa]a acesteiafa]a acesteiafa]a acesteiafa]a acesteiafa]a acesteia, scenariul [icomentariul: colonel M. Licu,regia: locotenent-colonel TiberiuEnescu, imaginea: locotenent-colonel I. Ostrovschi, montajul:Z. Spincescu, durata: 64 deminute, anul produc]iei: 1970

amorseaz` dup`începerea luptei”.

În marginiletextului, se disting,de regul`, dou`variante orale [iuna scris`. ÎnBaricadaBaricadaBaricadaBaricadaBaricada,cuvântul scrisprecizeaz` titlulfilmului [i titlurilecelor trei p`r]i alelui, transmitemesajul [efuluistatului,înlesne[teidentificareapersonajelor [iintr` încomponen]ah`r]ilor.Cuvântul rostiteste actualizatfie de uncomentariu (dinafara cadrului),fie de unpersonaj (aflatsau în cadrusau în afaralui). Fiecare îl vizeaz`îndeosebi pe destinatarul-spectator. Spre deosebirede celelalte dou`, cuvântulrostit de personaje are undestinatar binar, spectatorul[i unul sau mai multepersonaje din lumeadiegetic`. Toate particip`la transmiterea mesajului,dar, prin ponderea pe careo de]ine, voceacomentatorului reu[e[te s`-lcoordoneze cel mai bine pereceptor (spectator) cuemi]`torul.

În ciuda aparen]elor,care ar indica un emi]`tordictatorial, în schemainterlocutiv` care sestabile[te între emi]`tor [ireceptor, receptorul are unrol determinant, pentru c` îiimpune emi]`toruluiorganizarea specific` aenun]ului, mai ales la nivellexical, potrivit niveluluisù de cuno[tin]e. Altfelspus, emi]`torul esteconstrâns s` vorbeasc`numai pe în]elesul celorc`rora li se adreseaz`. Este

de men]ionat,totu[i, c` emi]`torul areinforma]ii despre bunapreg`tire a militarilorpentru care vorbe[te, motivsuficient s` nu recurg` nicila preciz`ri ale sensuluiunor termeni din codulmetalingvistic prinmijlocirea unor termeni dinlimba literar` comun`, nicila apozi]ii, a[a cum s-arîntâmpla, poate, dac` li s-aradresa de la catedr`.

Dialogul dintrepersonaje este slabreprezentat [i actualizatfragmentar, dar are acela[igrad maxim de densitate ca[i comentariul. Deexemplu, în punctul decomand` al regimentului,bine definit prin imagine,comandantul decide c`„Batalionul 3 înt`rit, luândîn subordine g`rzilepatriotice din localit`]ileincluse în fâ[ia deasigurare, constituiedeta[amentul înaintat alregimentului, cu misiuneade a duce lupta pe cìle de

acces c`tre Pietrari, de aproduce pierderi inamicului[i de a asigura timpulnecesar pentru organizareaap`r`rii ora[ului”.

La fel de sever` este [iselec]ia gesturilor, impus` deregie partenerilorschimbului verbal. Suntl`sate transparente semneparaverbale precum unelemi[c`ri posturale specificemilitarilor, dar nu exist`niciun indiciu mimogestualcare ar putea reflecta stareaafectiv` din timpul enun]`riisau tr`s`turile detemperament aleemi]`torului. De[i, odatàmplasate în situa]ia decomunicare, personajele arputea conversa cu tot corpul,filmul didactic/de instruc]iede la noi p`streaz` numai cepoate fi cu adev`ratsemnificativ. Chiar [i a[a,dialogul î[i îndepline[teonorabil func]ia deautentificare.

Discurs normativ, filmuldidactic/de instruc]ie realizat

la Studioul Cinematografical Armatei în anii 1966-1985se prezint` ca o produc]ieaxat` pe con]inutul semantical enun]ului, dar delocindiferent` la ]inuta sa.Adresat militarilor, de alec`ror cuno[tin]eextralingvistice, îndeosebiprofesionale, [i aptitudiniconversa]ionale se vede càutorii lor au ]inut seama, eldezv`luie, pe de o parte,preocuparea acestorapentru înarmareaspectatorilor cu informa]iiindubitabile, pe de alt`parte, tendin]a de a-iimplica pân` la identificarecu lumea expus`. N`scut dincredin]a în trìnicia unorregulamente, el sfâr[e[teprin a consemna un stadiu altrecutului. Privit din aceast`perspectiv`, este undocument care merit`pre]uit.


În jurul ultimelor b`t`lii de pe frontul român: În jurul ultimelor b`t`lii de pe frontul român: În jurul ultimelor b`t`lii de pe frontul român: În jurul ultimelor b`t`lii de pe frontul român: În jurul ultimelor b`t`lii de pe frontul român:M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz / The Last Battles on the/ The Last Battles on the/ The Last Battles on the/ The Last Battles on the/ The Last Battles on theRomanian Front: M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz Romanian Front: M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz Romanian Front: M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz Romanian Front: M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz Romanian Front: M`r`[ti, M`r`[e[ti, Oituz (1917)(1917)(1917)(1917)(1917) Frontul român Frontul român Frontul român Frontul român Frontul român / The Romanian Front / The Romanian Front / The Romanian Front / The Romanian Front / The Romanian Front (1918)(1918)(1918)(1918)(1918) Reîntoarcerea trupelor române în Bucure[ti [i Reîntoarcerea trupelor române în Bucure[ti [i Reîntoarcerea trupelor române în Bucure[ti [i Reîntoarcerea trupelor române în Bucure[ti [i Reîntoarcerea trupelor române în Bucure[ti [idefilarea pe sub defilarea pe sub defilarea pe sub defilarea pe sub defilarea pe sub Arcul de Arcul de Arcul de Arcul de Arcul de TTTTTriumf riumf riumf riumf riumf / / / / / The Return of theThe Return of theThe Return of theThe Return of theThe Return of theRomanian Troops to Bucharest and the Parade underRomanian Troops to Bucharest and the Parade underRomanian Troops to Bucharest and the Parade underRomanian Troops to Bucharest and the Parade underRomanian Troops to Bucharest and the Parade underthe the the the the TTTTTriumph riumph riumph riumph riumph Arch Arch Arch Arch Arch (1919)(1919)(1919)(1919)(1919) Inaugurarea expozi]iei militare din capital` Inaugurarea expozi]iei militare din capital` Inaugurarea expozi]iei militare din capital` Inaugurarea expozi]iei militare din capital` Inaugurarea expozi]iei militare din capital` / The/ The/ The/ The/ TheInauguration of the Military Exhibition in BucharestInauguration of the Military Exhibition in BucharestInauguration of the Military Exhibition in BucharestInauguration of the Military Exhibition in BucharestInauguration of the Military Exhibition in Bucharest(1919)(1919)(1919)(1919)(1919) R`zboiul nostru R`zboiul nostru R`zboiul nostru R`zboiul nostru R`zboiul nostru / Our War / Our War / Our War / Our War / Our War (1921)(1921)(1921)(1921)(1921) Ecaterina Ecaterina Ecaterina Ecaterina Ecaterina TTTTTeodoroiu eodoroiu eodoroiu eodoroiu eodoroiu / Ecaterina / Ecaterina / Ecaterina / Ecaterina / Ecaterina TTTTTeodoroiu eodoroiu eodoroiu eodoroiu eodoroiu (1921)(1921)(1921)(1921)(1921) Evoca]iuni eroice Evoca]iuni eroice Evoca]iuni eroice Evoca]iuni eroice Evoca]iuni eroice / Evocation of Heroism / Evocation of Heroism / Evocation of Heroism / Evocation of Heroism / Evocation of Heroism (1921)(1921)(1921)(1921)(1921) Povestea neamului românesc Povestea neamului românesc Povestea neamului românesc Povestea neamului românesc Povestea neamului românesc ///// The Story of the The Story of the The Story of the The Story of the The Story of theRomanian Romanian Romanian Romanian Romanian PPPPPeopleeopleeopleeopleeople (1923)(1923)(1923)(1923)(1923) Datorie [i sacrificiu / Datorie [i sacrificiu / Datorie [i sacrificiu / Datorie [i sacrificiu / Datorie [i sacrificiu / Duty and SacrificeDuty and SacrificeDuty and SacrificeDuty and SacrificeDuty and Sacrifice (1925)(1925)(1925)(1925)(1925) Vitejii neamului Vitejii neamului Vitejii neamului Vitejii neamului Vitejii neamului ///// Homeland’s Heroes Homeland’s Heroes Homeland’s Heroes Homeland’s Heroes Homeland’s Heroes (1927)(1927)(1927)(1927)(1927) Organizarea terenului [i ordinea execut`riiOrganizarea terenului [i ordinea execut`riiOrganizarea terenului [i ordinea execut`riiOrganizarea terenului [i ordinea execut`riiOrganizarea terenului [i ordinea execut`riilucr`rilor genistice într-o pozi]ie lucr`rilor genistice într-o pozi]ie lucr`rilor genistice într-o pozi]ie lucr`rilor genistice într-o pozi]ie lucr`rilor genistice într-o pozi]ie ///// Organization of Organization of Organization of Organization of Organization ofTTTTTerrain and Sequence of Engineer Werrain and Sequence of Engineer Werrain and Sequence of Engineer Werrain and Sequence of Engineer Werrain and Sequence of Engineer Works in aorks in aorks in aorks in aorks in aStronghold Stronghold Stronghold Stronghold Stronghold (1927)(1927)(1927)(1927)(1927) Marile serb`ri de la M`r`[e[ti Marile serb`ri de la M`r`[e[ti Marile serb`ri de la M`r`[e[ti Marile serb`ri de la M`r`[e[ti Marile serb`ri de la M`r`[e[ti ///// The Great The Great The Great The Great The GreatCelebrations of M`r`[e[ti Celebrations of M`r`[e[ti Celebrations of M`r`[e[ti Celebrations of M`r`[e[ti Celebrations of M`r`[e[ti (1928)(1928)(1928)(1928)(1928) Dr`gu[, o zi din via]a unui sat românesc Dr`gu[, o zi din via]a unui sat românesc Dr`gu[, o zi din via]a unui sat românesc Dr`gu[, o zi din via]a unui sat românesc Dr`gu[, o zi din via]a unui sat românesc ///// Dr`gu[, a Dr`gu[, a Dr`gu[, a Dr`gu[, a Dr`gu[, aDay in the Life of a Romanian Village Day in the Life of a Romanian Village Day in the Life of a Romanian Village Day in the Life of a Romanian Village Day in the Life of a Romanian Village (1929)(1929)(1929)(1929)(1929) Din trecutul neamului Din trecutul neamului Din trecutul neamului Din trecutul neamului Din trecutul neamului / The Past of our People / The Past of our People / The Past of our People / The Past of our People / The Past of our People (1936)(1936)(1936)(1936)(1936) Aripi române[ti Aripi române[ti Aripi române[ti Aripi române[ti Aripi române[ti / Romanian Wings / Romanian Wings / Romanian Wings / Romanian Wings / Romanian Wings (1937)(1937)(1937)(1937)(1937) România în lupta contra bol[evismului România în lupta contra bol[evismului România în lupta contra bol[evismului România în lupta contra bol[evismului România în lupta contra bol[evismului / Romania/ Romania/ Romania/ Romania/ RomaniaFighting against Bolshevism Fighting against Bolshevism Fighting against Bolshevism Fighting against Bolshevism Fighting against Bolshevism (1941)(1941)(1941)(1941)(1941) Raiul ro[u în adev`rata lui lumin` Raiul ro[u în adev`rata lui lumin` Raiul ro[u în adev`rata lui lumin` Raiul ro[u în adev`rata lui lumin` Raiul ro[u în adev`rata lui lumin` / The True Red/ The True Red/ The True Red/ The True Red/ The True RedHeaven Heaven Heaven Heaven Heaven (1942)(1942)(1942)(1942)(1942) R`zboiul sfânt R`zboiul sfânt R`zboiul sfânt R`zboiul sfânt R`zboiul sfânt / The Holy War / The Holy War / The Holy War / The Holy War / The Holy War (1942)(1942)(1942)(1942)(1942) Cucerirea Sevastopolului Cucerirea Sevastopolului Cucerirea Sevastopolului Cucerirea Sevastopolului Cucerirea Sevastopolului / The Conquering of/ The Conquering of/ The Conquering of/ The Conquering of/ The Conquering ofSevastopol Sevastopol Sevastopol Sevastopol Sevastopol (1942)(1942)(1942)(1942)(1942) Ap`rarea noastr` antiaerian` Ap`rarea noastr` antiaerian` Ap`rarea noastr` antiaerian` Ap`rarea noastr` antiaerian` Ap`rarea noastr` antiaerian` / Our / Our / Our / Our / Our Anti-aircraftAnti-aircraftAnti-aircraftAnti-aircraftAnti-aircraftDefense Defense Defense Defense Defense (1943)(1943)(1943)(1943)(1943) Instruc]ia vân`torilor de care Instruc]ia vân`torilor de care Instruc]ia vân`torilor de care Instruc]ia vân`torilor de care Instruc]ia vân`torilor de care / / / / / TTTTTraining of the raining of the raining of the raining of the raining of the TTTTTankankankankankHunters Hunters Hunters Hunters Hunters (1943)(1943)(1943)(1943)(1943) Divizia Divizia Divizia Divizia Divizia Tudor VladimirescuTudor VladimirescuTudor VladimirescuTudor VladimirescuTudor Vladimirescu / The Tudor / The Tudor / The Tudor / The Tudor / The TudorVladimirescuVladimirescuVladimirescuVladimirescuVladimirescu Division Division Division Division Division (1946)(1946)(1946)(1946)(1946) De straj` patriei / Guarding over the Homeland (1956)De straj` patriei / Guarding over the Homeland (1956)De straj` patriei / Guarding over the Homeland (1956)De straj` patriei / Guarding over the Homeland (1956)De straj` patriei / Guarding over the Homeland (1956) Optzeci de ani de la R`zboiul de Independen]` Optzeci de ani de la R`zboiul de Independen]` Optzeci de ani de la R`zboiul de Independen]` Optzeci de ani de la R`zboiul de Independen]` Optzeci de ani de la R`zboiul de Independen]` /////Eighty Eighty Eighty Eighty Eighty YYYYYears since the Independence ears since the Independence ears since the Independence ears since the Independence ears since the Independence (1957)(1957)(1957)(1957)(1957) Aplica]ia tactic` cu trupe cu dubl` ac]iune Aplica]ia tactic` cu trupe cu dubl` ac]iune Aplica]ia tactic` cu trupe cu dubl` ac]iune Aplica]ia tactic` cu trupe cu dubl` ac]iune Aplica]ia tactic` cu trupe cu dubl` ac]iune / / / / / TTTTTacticalacticalacticalacticalacticalField- exercise of Field- exercise of Field- exercise of Field- exercise of Field- exercise of TTTTTroops with Double roops with Double roops with Double roops with Double roops with Double ActionActionActionActionAction WWWWWar ar ar ar ar (1962)(1962)(1962)(1962)(1962) Eroii de la Pùli[ Eroii de la Pùli[ Eroii de la Pùli[ Eroii de la Pùli[ Eroii de la Pùli[ / The Heroes of Pùli[ / The Heroes of Pùli[ / The Heroes of Pùli[ / The Heroes of Pùli[ / The Heroes of Pùli[ (1964)(1964)(1964)(1964)(1964) {coala curajului {coala curajului {coala curajului {coala curajului {coala curajului / School of Courage / School of Courage / School of Courage / School of Courage / School of Courage (1966)(1966)(1966)(1966)(1966) Asaltul Asaltul Asaltul Asaltul Asaltul / / / / / The The The The The Assault Assault Assault Assault Assault (1968)(1968)(1968)(1968)(1968) Cu tinere]ea la prova Cu tinere]ea la prova Cu tinere]ea la prova Cu tinere]ea la prova Cu tinere]ea la prova / / / / / YYYYYouth on the Front Deckouth on the Front Deckouth on the Front Deckouth on the Front Deckouth on the Front Deck(1968)(1968)(1968)(1968)(1968) |n prima linie |n prima linie |n prima linie |n prima linie |n prima linie / On the Frontline / On the Frontline / On the Frontline / On the Frontline / On the Frontline (1970)(1970)(1970)(1970)(1970) TTTTTehnica conducerii tancului, iarna, în teren fr`mântatehnica conducerii tancului, iarna, în teren fr`mântatehnica conducerii tancului, iarna, în teren fr`mântatehnica conducerii tancului, iarna, în teren fr`mântatehnica conducerii tancului, iarna, în teren fr`mântat/ Driving a / Driving a / Driving a / Driving a / Driving a TTTTTank, in Winter in Rough ank, in Winter in Rough ank, in Winter in Rough ank, in Winter in Rough ank, in Winter in Rough TTTTTerrain errain errain errain errain (1971)(1971)(1971)(1971)(1971)

P`pu[a P`pu[a P`pu[a P`pu[a P`pu[a / The Doll / The Doll / The Doll / The Doll / The Doll (1971)(1971)(1971)(1971)(1971) Scutul Scutul Scutul Scutul Scutul / The Shield / The Shield / The Shield / The Shield / The Shield (1971)(1971)(1971)(1971)(1971) Racheta de aur Racheta de aur Racheta de aur Racheta de aur Racheta de aur / The Golden / The Golden / The Golden / The Golden / The Golden (1973)(1973)(1973)(1973)(1973) Gornistul Gornistul Gornistul Gornistul Gornistul / The TrumpeterRacket / The TrumpeterRacket / The TrumpeterRacket / The TrumpeterRacket / The TrumpeterRacket (1973)(1973)(1973)(1973)(1973) Început de drum Început de drum Început de drum Început de drum Început de drum / Start of a Career / Start of a Career / Start of a Career / Start of a Career / Start of a Career (1974)(1974)(1974)(1974)(1974) Scuturi argintii Scuturi argintii Scuturi argintii Scuturi argintii Scuturi argintii / Silvery Shields / Silvery Shields / Silvery Shields / Silvery Shields / Silvery Shields (1974)(1974)(1974)(1974)(1974) Aten]ie! Aten]ie! Aten]ie! Aten]ie! Aten]ie! TTTTTeren infectat radioactiv eren infectat radioactiv eren infectat radioactiv eren infectat radioactiv eren infectat radioactiv / W/ W/ W/ W/ Watch out!atch out!atch out!atch out!atch out!Radioactive Infected Radioactive Infected Radioactive Infected Radioactive Infected Radioactive Infected TTTTTerrain errain errain errain errain (1974)(1974)(1974)(1974)(1974) Balad` pentru Independen]` Balad` pentru Independen]` Balad` pentru Independen]` Balad` pentru Independen]` Balad` pentru Independen]` / Ode for/ Ode for/ Ode for/ Ode for/ Ode forIndependence Independence Independence Independence Independence (1976)(1976)(1976)(1976)(1976) Replica vie]ii Replica vie]ii Replica vie]ii Replica vie]ii Replica vie]ii / Life’ s Retort / Life’ s Retort / Life’ s Retort / Life’ s Retort / Life’ s Retort (1977)(1977)(1977)(1977)(1977) Antrenamentul militarilor în poligonul de c`lireAntrenamentul militarilor în poligonul de c`lireAntrenamentul militarilor în poligonul de c`lireAntrenamentul militarilor în poligonul de c`lireAntrenamentul militarilor în poligonul de c`lirefizic` [i psihic` fizic` [i psihic` fizic` [i psihic` fizic` [i psihic` fizic` [i psihic` / Training of the Military in the Physical/ Training of the Military in the Physical/ Training of the Military in the Physical/ Training of the Military in the Physical/ Training of the Military in the Physicaland Psychic Endurance Rangeand Psychic Endurance Rangeand Psychic Endurance Rangeand Psychic Endurance Rangeand Psychic Endurance Range (1978)(1978)(1978)(1978)(1978) Metodica instruc]iei alpine Metodica instruc]iei alpine Metodica instruc]iei alpine Metodica instruc]iei alpine Metodica instruc]iei alpine / Mountain Combat/ Mountain Combat/ Mountain Combat/ Mountain Combat/ Mountain CombatTraining Training Training Training Training (1978)(1978)(1978)(1978)(1978) Ascensiunea Ascensiunea Ascensiunea Ascensiunea Ascensiunea / / / / / The Climbing The Climbing The Climbing The Climbing The Climbing (1980)(1980)(1980)(1980)(1980) Protezarea valvular` mitral` Protezarea valvular` mitral` Protezarea valvular` mitral` Protezarea valvular` mitral` Protezarea valvular` mitral` / / / / / Artificial Heart VArtificial Heart VArtificial Heart VArtificial Heart VArtificial Heart ValvealvealvealvealveApplianceApplianceApplianceApplianceAppliance (1981)(1981)(1981)(1981)(1981) Lupta pentru vitalitatea navei Lupta pentru vitalitatea navei Lupta pentru vitalitatea navei Lupta pentru vitalitatea navei Lupta pentru vitalitatea navei / Fighting for the Vitality/ Fighting for the Vitality/ Fighting for the Vitality/ Fighting for the Vitality/ Fighting for the Vitalityof the Shipof the Shipof the Shipof the Shipof the Ship (1981) (1981) (1981) (1981) (1981) Misiune spa]ial` Misiune spa]ial` Misiune spa]ial` Misiune spa]ial` Misiune spa]ial` / Space Mission/ Space Mission/ Space Mission/ Space Mission/ Space Mission (1981) (1981) (1981) (1981) (1981) Incursiunea / Incursiunea / Incursiunea / Incursiunea / Incursiunea / The Raid The Raid The Raid The Raid The Raid (1982)(1982)(1982)(1982)(1982) TTTTTancul mijlociu românesc ancul mijlociu românesc ancul mijlociu românesc ancul mijlociu românesc ancul mijlociu românesc / / / / / The Romanian MediumThe Romanian MediumThe Romanian MediumThe Romanian MediumThe Romanian MediumTTTTTank ank ank ank ank (1983)(1983)(1983)(1983)(1983) Epopeea magistralei albastre Epopeea magistralei albastre Epopeea magistralei albastre Epopeea magistralei albastre Epopeea magistralei albastre / The Epic of the Blue/ The Epic of the Blue/ The Epic of the Blue/ The Epic of the Blue/ The Epic of the BlueRunway Runway Runway Runway Runway (1984)(1984)(1984)(1984)(1984) Mar[ul Mar[ul Mar[ul Mar[ul Mar[ul / The March / The March / The March / The March / The March (1984-1985)(1984-1985)(1984-1985)(1984-1985)(1984-1985) Conduita preventiv` Conduita preventiv` Conduita preventiv` Conduita preventiv` Conduita preventiv` / Preventive Conducts / Preventive Conducts / Preventive Conducts / Preventive Conducts / Preventive Conducts (1985)(1985)(1985)(1985)(1985) Cercetarea prin lupt` Cercetarea prin lupt` Cercetarea prin lupt` Cercetarea prin lupt` Cercetarea prin lupt` / Reconnaissance / Reconnaissance / Reconnaissance / Reconnaissance / Reconnaissance (1985)(1985)(1985)(1985)(1985) For]a de [oc For]a de [oc For]a de [oc For]a de [oc For]a de [oc / Shock Force / Shock Force / Shock Force / Shock Force / Shock Force (1988)(1988)(1988)(1988)(1988) Recviem Recviem Recviem Recviem Recviem / Requiem / Requiem / Requiem / Requiem / Requiem (1990)(1990)(1990)(1990)(1990) C`dere liber` C`dere liber` C`dere liber` C`dere liber` C`dere liber` / Free Fall / Free Fall / Free Fall / Free Fall / Free Fall (1990)(1990)(1990)(1990)(1990) Armuri în piatr` Armuri în piatr` Armuri în piatr` Armuri în piatr` Armuri în piatr` / / / / / Armours in Stone Armours in Stone Armours in Stone Armours in Stone Armours in Stone (1992)(1992)(1992)(1992)(1992) Intermezzo Intermezzo Intermezzo Intermezzo Intermezzo / Intermezzo / Intermezzo / Intermezzo / Intermezzo / Intermezzo (1992)(1992)(1992)(1992)(1992) Noi, pe crucea istoriei Noi, pe crucea istoriei Noi, pe crucea istoriei Noi, pe crucea istoriei Noi, pe crucea istoriei / Ourselves, on the History/ Ourselves, on the History/ Ourselves, on the History/ Ourselves, on the History/ Ourselves, on the HistoryCross Cross Cross Cross Cross (1992)(1992)(1992)(1992)(1992) Primul ajutor în lupt` Primul ajutor în lupt` Primul ajutor în lupt` Primul ajutor în lupt` Primul ajutor în lupt` / First / First / First / First / First Aid in Combat Aid in Combat Aid in Combat Aid in Combat Aid in Combat (1993)(1993)(1993)(1993)(1993) Consecin]e tragice Consecin]e tragice Consecin]e tragice Consecin]e tragice Consecin]e tragice / Tragic Consequences / Tragic Consequences / Tragic Consequences / Tragic Consequences / Tragic Consequences (1993)(1993)(1993)(1993)(1993) Sfin]ii o[teni Sfin]ii o[teni Sfin]ii o[teni Sfin]ii o[teni Sfin]ii o[teni / The Holy Soldiers / The Holy Soldiers / The Holy Soldiers / The Holy Soldiers / The Holy Soldiers (1993)(1993)(1993)(1993)(1993) Armata Român` în Armata Român` în Armata Român` în Armata Român` în Armata Român` în Al Doilea R`zboi Mondial Al Doilea R`zboi Mondial Al Doilea R`zboi Mondial Al Doilea R`zboi Mondial Al Doilea R`zboi Mondial /////Romanian Romanian Romanian Romanian Romanian Armed Forces during WW II Armed Forces during WW II Armed Forces during WW II Armed Forces during WW II Armed Forces during WW II (1994-1999)(1994-1999)(1994-1999)(1994-1999)(1994-1999) Cavaleri ai Ordinului Cavaleri ai Ordinului Cavaleri ai Ordinului Cavaleri ai Ordinului Cavaleri ai Ordinului Mihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai Viteazul / Knights of/ Knights of/ Knights of/ Knights of/ Knights ofMihai Viteazul Order (1995)Mihai Viteazul Order (1995)Mihai Viteazul Order (1995)Mihai Viteazul Order (1995)Mihai Viteazul Order (1995) Generalul Cinema / Generalul Cinema / Generalul Cinema / Generalul Cinema / Generalul Cinema / General Cinema General Cinema General Cinema General Cinema General Cinema (1996)(1996)(1996)(1996)(1996) Um`r lâng` um`r – Misiunea militar` francez` în Um`r lâng` um`r – Misiunea militar` francez` în Um`r lâng` um`r – Misiunea militar` francez` în Um`r lâng` um`r – Misiunea militar` francez` în Um`r lâng` um`r – Misiunea militar` francez` înRomânia /România /România /România /România /Shoulder to Shoulder – The French MilitaryShoulder to Shoulder – The French MilitaryShoulder to Shoulder – The French MilitaryShoulder to Shoulder – The French MilitaryShoulder to Shoulder – The French MilitaryMission in Romania Mission in Romania Mission in Romania Mission in Romania Mission in Romania (1996)(1996)(1996)(1996)(1996) C`l`torie printre stele / C`l`torie printre stele / C`l`torie printre stele / C`l`torie printre stele / C`l`torie printre stele / Journey among Stars Journey among Stars Journey among Stars Journey among Stars Journey among Stars (1997)(1997)(1997)(1997)(1997) Zborul, aspira]ie spre via]` / Zborul, aspira]ie spre via]` / Zborul, aspira]ie spre via]` / Zborul, aspira]ie spre via]` / Zborul, aspira]ie spre via]` / The Flight, The Flight, The Flight, The Flight, The Flight, YYYYYearningearningearningearningearningfor Life for Life for Life for Life for Life (1998)(1998)(1998)(1998)(1998) Organizarea [i desf`[urarea unei aplica]ii tactice cuOrganizarea [i desf`[urarea unei aplica]ii tactice cuOrganizarea [i desf`[urarea unei aplica]ii tactice cuOrganizarea [i desf`[urarea unei aplica]ii tactice cuOrganizarea [i desf`[urarea unei aplica]ii tactice cucompania de tancuri / compania de tancuri / compania de tancuri / compania de tancuri / compania de tancuri / Organization and Carrying out ofOrganization and Carrying out ofOrganization and Carrying out ofOrganization and Carrying out ofOrganization and Carrying out ofa a a a a TTTTTactical Field Exercise with a actical Field Exercise with a actical Field Exercise with a actical Field Exercise with a actical Field Exercise with a TTTTTank Company ank Company ank Company ank Company ank Company (1998)(1998)(1998)(1998)(1998)

Filme memorabile din produc]iaStudioului Cinematografic al Armatei



Omenie în vremuri de restri[te / Omenie în vremuri de restri[te / Omenie în vremuri de restri[te / Omenie în vremuri de restri[te / Omenie în vremuri de restri[te / Kindness in TimesKindness in TimesKindness in TimesKindness in TimesKindness in Timesof Distress of Distress of Distress of Distress of Distress (1999)(1999)(1999)(1999)(1999) Distinc]ii militare române[ti / Distinc]ii militare române[ti / Distinc]ii militare române[ti / Distinc]ii militare române[ti / Distinc]ii militare române[ti / Romanian MilitaryRomanian MilitaryRomanian MilitaryRomanian MilitaryRomanian MilitaryDecorations Decorations Decorations Decorations Decorations (2000)(2000)(2000)(2000)(2000) Zece ani pe frontul p`cii / Zece ani pe frontul p`cii / Zece ani pe frontul p`cii / Zece ani pe frontul p`cii / Zece ani pe frontul p`cii / TTTTTen en en en en YYYYYears on Peace Frontears on Peace Frontears on Peace Frontears on Peace Frontears on Peace Front(2001)(2001)(2001)(2001)(2001) Leg`mânt pentru totdeauna. Eroul necunoscut / Leg`mânt pentru totdeauna. Eroul necunoscut / Leg`mânt pentru totdeauna. Eroul necunoscut / Leg`mânt pentru totdeauna. Eroul necunoscut / Leg`mânt pentru totdeauna. Eroul necunoscut /Forever Oath. The Unknown Forever Oath. The Unknown Forever Oath. The Unknown Forever Oath. The Unknown Forever Oath. The Unknown (2002)(2002)(2002)(2002)(2002) De la veston la ruba[c` / De la veston la ruba[c` / De la veston la ruba[c` / De la veston la ruba[c` / De la veston la ruba[c` / From the RomanianFrom the RomanianFrom the RomanianFrom the RomanianFrom the RomanianMilitary Coat to the Soviet oneHero Military Coat to the Soviet oneHero Military Coat to the Soviet oneHero Military Coat to the Soviet oneHero Military Coat to the Soviet oneHero (2002)(2002)(2002)(2002)(2002) Constantin Brâncoveanu. Puterea visului / Constantin Brâncoveanu. Puterea visului / Constantin Brâncoveanu. Puterea visului / Constantin Brâncoveanu. Puterea visului / Constantin Brâncoveanu. Puterea visului /Constantin Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu. AAAAA Powerfull Dream Powerfull Dream Powerfull Dream Powerfull Dream Powerfull Dream (2002)(2002)(2002)(2002)(2002) Martorul / Martorul / Martorul / Martorul / Martorul / Eye Witness Eye Witness Eye Witness Eye Witness Eye Witness (2003)(2003)(2003)(2003)(2003) S` nu-i uit`m / S` nu-i uit`m / S` nu-i uit`m / S` nu-i uit`m / S` nu-i uit`m / We Won’t Forget Them We Won’t Forget Them We Won’t Forget Them We Won’t Forget Them We Won’t Forget Them (2004)(2004)(2004)(2004)(2004) Escadrila alb`. Carnet de sbor / Escadrila alb`. Carnet de sbor / Escadrila alb`. Carnet de sbor / Escadrila alb`. Carnet de sbor / Escadrila alb`. Carnet de sbor / The WhiteThe WhiteThe WhiteThe WhiteThe WhiteSquadron. Flight LogSquadron. Flight LogSquadron. Flight LogSquadron. Flight LogSquadron. Flight Log (2004)(2004)(2004)(2004)(2004) Suntem \n NA Suntem \n NA Suntem \n NA Suntem \n NA Suntem \n NATTTTTO / O / O / O / O / WWWWWe e e e e Are NAAre NAAre NAAre NAAre NATTTTTO Members O Members O Members O Members O Members (2004)(2004)(2004)(2004)(2004) V V V V Voievodul. M`ria sa {tefan / oievodul. M`ria sa {tefan / oievodul. M`ria sa {tefan / oievodul. M`ria sa {tefan / oievodul. M`ria sa {tefan / The VThe VThe VThe VThe Voiedod. Hisoiedod. Hisoiedod. Hisoiedod. Hisoiedod. HisMajestyMajestyMajestyMajestyMajesty, Steven , Steven , Steven , Steven , Steven (2004)(2004)(2004)(2004)(2004) Profesioni[tii / Profesioni[tii / Profesioni[tii / Profesioni[tii / Profesioni[tii / The Professionals The Professionals The Professionals The Professionals The Professionals (2004)(2004)(2004)(2004)(2004) Împreun` / Împreun` / Împreun` / Împreun` / Împreun` / Side by Side Side by Side Side by Side Side by Side Side by Side (2005)(2005)(2005)(2005)(2005) Mereu în prima linie / Mereu în prima linie / Mereu în prima linie / Mereu în prima linie / Mereu în prima linie / Always in the Frontline Always in the Frontline Always in the Frontline Always in the Frontline Always in the Frontline (2005)(2005)(2005)(2005)(2005) C`zut la datorie / C`zut la datorie / C`zut la datorie / C`zut la datorie / C`zut la datorie / He Fell in Battle He Fell in Battle He Fell in Battle He Fell in Battle He Fell in Battle (2005)(2005)(2005)(2005)(2005) For]ele navale române – actualitate [i tradi]ie / For]ele navale române – actualitate [i tradi]ie / For]ele navale române – actualitate [i tradi]ie / For]ele navale române – actualitate [i tradi]ie / For]ele navale române – actualitate [i tradi]ie /Romanian Naval Forces – Traditions and PresentRomanian Naval Forces – Traditions and PresentRomanian Naval Forces – Traditions and PresentRomanian Naval Forces – Traditions and PresentRomanian Naval Forces – Traditions and PresentTimes Times Times Times Times (2005)(2005)(2005)(2005)(2005) Zbor pentru cer senin / Zbor pentru cer senin / Zbor pentru cer senin / Zbor pentru cer senin / Zbor pentru cer senin / Flying for a Clear Sky Flying for a Clear Sky Flying for a Clear Sky Flying for a Clear Sky Flying for a Clear Sky (2005)(2005)(2005)(2005)(2005) M`r`[ti – o promisiune onorat` / M`r`[ti – o promisiune onorat` / M`r`[ti – o promisiune onorat` / M`r`[ti – o promisiune onorat` / M`r`[ti – o promisiune onorat` / Marasti – Marasti – Marasti – Marasti – Marasti – An OldAn OldAn OldAn OldAn OldPromise FulfiledPromise FulfiledPromise FulfiledPromise FulfiledPromise Fulfiled (2005)(2005)(2005)(2005)(2005) Chemarea de[ertului / Chemarea de[ertului / Chemarea de[ertului / Chemarea de[ertului / Chemarea de[ertului / The Call of the Desert The Call of the Desert The Call of the Desert The Call of the Desert The Call of the Desert (2006)(2006)(2006)(2006)(2006) Acoperi[ul Acoperi[ul Acoperi[ul Acoperi[ul Acoperi[ul TTTTTransilvaniei / ransilvaniei / ransilvaniei / ransilvaniei / ransilvaniei / TTTTTransylvania Roof ransylvania Roof ransylvania Roof ransylvania Roof ransylvania Roof (2006)(2006)(2006)(2006)(2006) Afganistan, t`râm al contrastelor / Afganistan, t`râm al contrastelor / Afganistan, t`râm al contrastelor / Afganistan, t`râm al contrastelor / Afganistan, t`râm al contrastelor / Afghanistan, Afghanistan, Afghanistan, Afghanistan, Afghanistan, AAAAARealm of Contrasts Realm of Contrasts Realm of Contrasts Realm of Contrasts Realm of Contrasts (2006)(2006)(2006)(2006)(2006) {coala lupt`torilor / {coala lupt`torilor / {coala lupt`torilor / {coala lupt`torilor / {coala lupt`torilor / Fighters’ School Fighters’ School Fighters’ School Fighters’ School Fighters’ School (2006)(2006)(2006)(2006)(2006) Români la poarta cerului afgan / Români la poarta cerului afgan / Români la poarta cerului afgan / Români la poarta cerului afgan / Români la poarta cerului afgan / Romanians at theRomanians at theRomanians at theRomanians at theRomanians at theGates of the Gates of the Gates of the Gates of the Gates of the Afghan Sky Afghan Sky Afghan Sky Afghan Sky Afghan Sky (2006)(2006)(2006)(2006)(2006) Lupt`torii din umbr` / Lupt`torii din umbr` / Lupt`torii din umbr` / Lupt`torii din umbr` / Lupt`torii din umbr` / Fighters in the ShadowFighters in the ShadowFighters in the ShadowFighters in the ShadowFighters in the Shadow(2006)(2006)(2006)(2006)(2006) Lini[tea cerului baltic / Lini[tea cerului baltic / Lini[tea cerului baltic / Lini[tea cerului baltic / Lini[tea cerului baltic / Silence of the Baltic SkySilence of the Baltic SkySilence of the Baltic SkySilence of the Baltic SkySilence of the Baltic Sky(2006)(2006)(2006)(2006)(2006) Partitur` pentru concert / Partitur` pentru concert / Partitur` pentru concert / Partitur` pentru concert / Partitur` pentru concert / Score for a Concert Score for a Concert Score for a Concert Score for a Concert Score for a Concert (2007)(2007)(2007)(2007)(2007) Vis f`r` sfâr[it / Endless Dream (2007) Vis f`r` sfâr[it / Endless Dream (2007) Vis f`r` sfâr[it / Endless Dream (2007) Vis f`r` sfâr[it / Endless Dream (2007) Vis f`r` sfâr[it / Endless Dream (2007) S` înve]i s` mergi pe ape / S` înve]i s` mergi pe ape / S` înve]i s` mergi pe ape / S` înve]i s` mergi pe ape / S` înve]i s` mergi pe ape / Learning to Walk onLearning to Walk onLearning to Walk onLearning to Walk onLearning to Walk onWater Water Water Water Water (2007)(2007)(2007)(2007)(2007) O poveste de succes / O poveste de succes / O poveste de succes / O poveste de succes / O poveste de succes / AAAAA Successful Story Successful Story Successful Story Successful Story Successful Story (2008)(2008)(2008)(2008)(2008) D`ruind vei dobândi / D`ruind vei dobândi / D`ruind vei dobândi / D`ruind vei dobândi / D`ruind vei dobândi / By Giving, By Giving, By Giving, By Giving, By Giving, YYYYYou Will Receiveou Will Receiveou Will Receiveou Will Receiveou Will Receive(2008)(2008)(2008)(2008)(2008) O clip` pentru o via]` / O clip` pentru o via]` / O clip` pentru o via]` / O clip` pentru o via]` / O clip` pentru o via]` / AAAAA Moment for a Life Moment for a Life Moment for a Life Moment for a Life Moment for a Life (2008)(2008)(2008)(2008)(2008) În realitatea imediat` / În realitatea imediat` / În realitatea imediat` / În realitatea imediat` / În realitatea imediat` / Immersed in ImmediateImmersed in ImmediateImmersed in ImmediateImmersed in ImmediateImmersed in ImmediateReality Reality Reality Reality Reality (2009)(2009)(2009)(2009)(2009) Liceeni la raport / Liceeni la raport / Liceeni la raport / Liceeni la raport / Liceeni la raport / High school students on call High school students on call High school students on call High school students on call High school students on call (2009)(2009)(2009)(2009)(2009) În realitatea imediat` / În realitatea imediat` / În realitatea imediat` / În realitatea imediat` / În realitatea imediat` / In immediate reality In immediate reality In immediate reality In immediate reality In immediate reality (2009)(2009)(2009)(2009)(2009) Crochiu / Crochiu / Crochiu / Crochiu / Crochiu / Sketch Sketch Sketch Sketch Sketch (2009)(2009)(2009)(2009)(2009) DRESMARA / DRESMARA / DRESMARA / DRESMARA / DRESMARA / DRESMARA DRESMARA DRESMARA DRESMARA DRESMARA (2009)(2009)(2009)(2009)(2009) Parte de carte / Parte de carte / Parte de carte / Parte de carte / Parte de carte / The gift of books The gift of books The gift of books The gift of books The gift of books (2010)(2010)(2010)(2010)(2010) Artistul cet`]ii / Artistul cet`]ii / Artistul cet`]ii / Artistul cet`]ii / Artistul cet`]ii / The artist of the citadel The artist of the citadel The artist of the citadel The artist of the citadel The artist of the citadel (2010)(2010)(2010)(2010)(2010) Ne auzim din 40 / Ne auzim din 40 / Ne auzim din 40 / Ne auzim din 40 / Ne auzim din 40 / In touch since the fourties In touch since the fourties In touch since the fourties In touch since the fourties In touch since the fourties (2010)(2010)(2010)(2010)(2010) Secven]e afgane / Secven]e afgane / Secven]e afgane / Secven]e afgane / Secven]e afgane / Afgan sequences Afgan sequences Afgan sequences Afgan sequences Afgan sequences (2010)(2010)(2010)(2010)(2010) Jur credin]` patriei mele / Jur credin]` patriei mele / Jur credin]` patriei mele / Jur credin]` patriei mele / Jur credin]` patriei mele / I swear to serve myI swear to serve myI swear to serve myI swear to serve myI swear to serve myhomeland homeland homeland homeland homeland (2010)(2010)(2010)(2010)(2010) Dup` 90 de ani / Dup` 90 de ani / Dup` 90 de ani / Dup` 90 de ani / Dup` 90 de ani / Ninty years later Ninty years later Ninty years later Ninty years later Ninty years later (2010)(2010)(2010)(2010)(2010) Ultima zi de student, prima zi de ofi]er / Ultima zi de student, prima zi de ofi]er / Ultima zi de student, prima zi de ofi]er / Ultima zi de student, prima zi de ofi]er / Ultima zi de student, prima zi de ofi]er / Final day asFinal day asFinal day asFinal day asFinal day asa student, first day as an officer a student, first day as an officer a student, first day as an officer a student, first day as an officer a student, first day as an officer (2010)(2010)(2010)(2010)(2010) Institutul de Medicin` Institutul de Medicin` Institutul de Medicin` Institutul de Medicin` Institutul de Medicin` Aeronautic` / Aeronautic` / Aeronautic` / Aeronautic` / Aeronautic` / Institute ofInstitute ofInstitute ofInstitute ofInstitute ofAerospace Medicine Aerospace Medicine Aerospace Medicine Aerospace Medicine Aerospace Medicine (2010)(2010)(2010)(2010)(2010)

Catalog realizat deCatalog realizat deCatalog realizat deCatalog realizat deCatalog realizat deAdrian LEONTE [i Octavian Adrian LEONTE [i Octavian Adrian LEONTE [i Octavian Adrian LEONTE [i Octavian Adrian LEONTE [i Octavian BR@NZEIBR@NZEIBR@NZEIBR@NZEIBR@NZEI

Centrul Clinic de Urgen]` de Boli CardiovasculareCentrul Clinic de Urgen]` de Boli CardiovasculareCentrul Clinic de Urgen]` de Boli CardiovasculareCentrul Clinic de Urgen]` de Boli CardiovasculareCentrul Clinic de Urgen]` de Boli Cardiovasculareal al al al al Armatei / Armatei / Armatei / Armatei / Armatei / Military Emergency Clinical Center forMilitary Emergency Clinical Center forMilitary Emergency Clinical Center forMilitary Emergency Clinical Center forMilitary Emergency Clinical Center forCardiovascular Disease Cardiovascular Disease Cardiovascular Disease Cardiovascular Disease Cardiovascular Disease (2010)(2010)(2010)(2010)(2010) Pui de lei / Pui de lei / Pui de lei / Pui de lei / Pui de lei / Whelps Whelps Whelps Whelps Whelps (201(201(201(201(2011)1)1)1)1) Calea înving`torilor / Calea înving`torilor / Calea înving`torilor / Calea înving`torilor / Calea înving`torilor / Winners path Winners path Winners path Winners path Winners path (201(201(201(201(2011)1)1)1)1) Tradi]ie [i profesionalism / Tradi]ie [i profesionalism / Tradi]ie [i profesionalism / Tradi]ie [i profesionalism / Tradi]ie [i profesionalism / Tradition andTradition andTradition andTradition andTradition andprofessionalism professionalism professionalism professionalism professionalism (201(201(201(201(2011)1)1)1)1) Memoria palatului / Memoria palatului / Memoria palatului / Memoria palatului / Memoria palatului / The memory of the palace The memory of the palace The memory of the palace The memory of the palace The memory of the palace (201(201(201(201(2011)1)1)1)1) Dou`zeci de ani în slujba p`cii / Dou`zeci de ani în slujba p`cii / Dou`zeci de ani în slujba p`cii / Dou`zeci de ani în slujba p`cii / Dou`zeci de ani în slujba p`cii / TTTTTwenty yearswenty yearswenty yearswenty yearswenty yearsserving peace serving peace serving peace serving peace serving peace (2012)(2012)(2012)(2012)(2012) Comandamentul Logistic Întrunit, structur` de elit`Comandamentul Logistic Întrunit, structur` de elit`Comandamentul Logistic Întrunit, structur` de elit`Comandamentul Logistic Întrunit, structur` de elit`Comandamentul Logistic Întrunit, structur` de elità a a a a Armatei României / Armatei României / Armatei României / Armatei României / Armatei României / Joint Logistics Command, theJoint Logistics Command, theJoint Logistics Command, theJoint Logistics Command, theJoint Logistics Command, theelite structure of Romanian elite structure of Romanian elite structure of Romanian elite structure of Romanian elite structure of Romanian Army Army Army Army Army (2012)(2012)(2012)(2012)(2012) În slujba vie]ii / În slujba vie]ii / În slujba vie]ii / În slujba vie]ii / În slujba vie]ii / The service: Life The service: Life The service: Life The service: Life The service: Life (2012)(2012)(2012)(2012)(2012) Sensul duratei / Sensul duratei / Sensul duratei / Sensul duratei / Sensul duratei / The meaning of endurance The meaning of endurance The meaning of endurance The meaning of endurance The meaning of endurance (2012)(2012)(2012)(2012)(2012) Ansamblul Ansamblul Ansamblul Ansamblul Ansamblul Artistic Artistic Artistic Artistic Artistic DoinaDoinaDoinaDoinaDoina al al al al al Armatei, 65 de ani înArmatei, 65 de ani înArmatei, 65 de ani înArmatei, 65 de ani înArmatei, 65 de ani înpeisajul cultural al României / peisajul cultural al României / peisajul cultural al României / peisajul cultural al României / peisajul cultural al României / The military The military The military The military The military ArtisticArtisticArtisticArtisticArtisticAnsamble Ansamble Ansamble Ansamble Ansamble DoinaDoinaDoinaDoinaDoina, 65 years in Romania’s culturan, 65 years in Romania’s culturan, 65 years in Romania’s culturan, 65 years in Romania’s culturan, 65 years in Romania’s culturanenvironment environment environment environment environment (2012)(2012)(2012)(2012)(2012) Comandamentul garnizoanei Bucure[ti / Comandamentul garnizoanei Bucure[ti / Comandamentul garnizoanei Bucure[ti / Comandamentul garnizoanei Bucure[ti / Comandamentul garnizoanei Bucure[ti / TheTheTheTheTheHeadquarter of garrison Bucharest Headquarter of garrison Bucharest Headquarter of garrison Bucharest Headquarter of garrison Bucharest Headquarter of garrison Bucharest (2012)(2012)(2012)(2012)(2012) Brigada 10 Geniu Brigada 10 Geniu Brigada 10 Geniu Brigada 10 Geniu Brigada 10 Geniu Dun`rea de JosDun`rea de JosDun`rea de JosDun`rea de JosDun`rea de Jos / / / / / TTTTTenth Engineerenth Engineerenth Engineerenth Engineerenth EngineerBrigade Brigade Brigade Brigade Brigade Dun`rea de JosDun`rea de JosDun`rea de JosDun`rea de JosDun`rea de Jos (2012)(2012)(2012)(2012)(2012) Mae[trii mìestrelor / Mae[trii mìestrelor / Mae[trii mìestrelor / Mae[trii mìestrelor / Mae[trii mìestrelor / Aces high Aces high Aces high Aces high Aces high (2013)(2013)(2013)(2013)(2013) O [coal` a vie]ii. Colegiul Militar Liceal “{tefan celO [coal` a vie]ii. Colegiul Militar Liceal “{tefan celO [coal` a vie]ii. Colegiul Militar Liceal “{tefan celO [coal` a vie]ii. Colegiul Militar Liceal “{tefan celO [coal` a vie]ii. Colegiul Militar Liceal “{tefan celMare” / Mare” / Mare” / Mare” / Mare” / AAAAA school for life. Military Highschool ‘{tefan school for life. Military Highschool ‘{tefan school for life. Military Highschool ‘{tefan school for life. Military Highschool ‘{tefan school for life. Military Highschool ‘{tefancel Mare’ cel Mare’ cel Mare’ cel Mare’ cel Mare’ (2013)(2013)(2013)(2013)(2013) 10 ani de teatre de opera]ii / 10 ani de teatre de opera]ii / 10 ani de teatre de opera]ii / 10 ani de teatre de opera]ii / 10 ani de teatre de opera]ii / 10 years of10 years of10 years of10 years of10 years ofdeployments deployments deployments deployments deployments (2013)(2013)(2013)(2013)(2013) VVVVViitor anterioriitor anterioriitor anterioriitor anterioriitor anterior. O[teni în uniforme albe. / . O[teni în uniforme albe. / . O[teni în uniforme albe. / . O[teni în uniforme albe. / . O[teni în uniforme albe. / The pastThe pastThe pastThe pastThe pastfuture. Soldiers in white uniforms future. Soldiers in white uniforms future. Soldiers in white uniforms future. Soldiers in white uniforms future. Soldiers in white uniforms (2013)(2013)(2013)(2013)(2013) Vân`torul imperfect / Vân`torul imperfect / Vân`torul imperfect / Vân`torul imperfect / Vân`torul imperfect / The imperfect hunter The imperfect hunter The imperfect hunter The imperfect hunter The imperfect hunter (2013)(2013)(2013)(2013)(2013) România – NARomânia – NARomânia – NARomânia – NARomânia – NATTTTTO. Primul deceniu împreun` /O. Primul deceniu împreun` /O. Primul deceniu împreun` /O. Primul deceniu împreun` /O. Primul deceniu împreun` /Romania – NARomania – NARomania – NARomania – NARomania – NATTTTTO. O. O. O. O. The first decade together The first decade together The first decade together The first decade together The first decade together (2014)(2014)(2014)(2014)(2014) Povestea devenirii noastre. Direc]ia FinanciarPovestea devenirii noastre. Direc]ia FinanciarPovestea devenirii noastre. Direc]ia FinanciarPovestea devenirii noastre. Direc]ia FinanciarPovestea devenirii noastre. Direc]ia FinanciarContabil` mereu in medias res / Contabil` mereu in medias res / Contabil` mereu in medias res / Contabil` mereu in medias res / Contabil` mereu in medias res / The story of ourThe story of ourThe story of ourThe story of ourThe story of ourbecoming. becoming. becoming. becoming. becoming. The Financial The Financial The Financial The Financial The Financial Accounting Accounting Accounting Accounting Accounting Administration,Administration,Administration,Administration,Administration,always in medias res always in medias res always in medias res always in medias res always in medias res (2014)(2014)(2014)(2014)(2014) 155 ani de pres` militar` / 155 ani de pres` militar` / 155 ani de pres` militar` / 155 ani de pres` militar` / 155 ani de pres` militar` / 155 years of military155 years of military155 years of military155 years of military155 years of militarymedia media media media media (2014)(2014)(2014)(2014)(2014) Cultul eroilor / Cultul eroilor / Cultul eroilor / Cultul eroilor / Cultul eroilor / The cult of heroes The cult of heroes The cult of heroes The cult of heroes The cult of heroes (2014)(2014)(2014)(2014)(2014) Statul Major General – 155 de ani / Statul Major General – 155 de ani / Statul Major General – 155 de ani / Statul Major General – 155 de ani / Statul Major General – 155 de ani / The GeneralThe GeneralThe GeneralThe GeneralThe GeneralStaff – 155 years Staff – 155 years Staff – 155 years Staff – 155 years Staff – 155 years (2014)(2014)(2014)(2014)(2014) Cuvintele zilei / Cuvintele zilei / Cuvintele zilei / Cuvintele zilei / Cuvintele zilei / Words of the Day Words of the Day Words of the Day Words of the Day Words of the Day (2014)(2014)(2014)(2014)(2014) Dealul sângelui. Ei [i-au f`cut datoria / Dealul sângelui. Ei [i-au f`cut datoria / Dealul sângelui. Ei [i-au f`cut datoria / Dealul sângelui. Ei [i-au f`cut datoria / Dealul sângelui. Ei [i-au f`cut datoria / The Hill ofThe Hill ofThe Hill ofThe Hill ofThe Hill ofBlood. They served Blood. They served Blood. They served Blood. They served Blood. They served (2014)(2014)(2014)(2014)(2014) {oimii Carpa]ilor / {oimii Carpa]ilor / {oimii Carpa]ilor / {oimii Carpa]ilor / {oimii Carpa]ilor / Carpathian Hawks Carpathian Hawks Carpathian Hawks Carpathian Hawks Carpathian Hawks (2015)(2015)(2015)(2015)(2015) Fa]etele originalului / Fa]etele originalului / Fa]etele originalului / Fa]etele originalului / Fa]etele originalului / Facets of the original Facets of the original Facets of the original Facets of the original Facets of the original (2015)(2015)(2015)(2015)(2015) Anul veteAnul veteAnul veteAnul veteAnul veterrrrranului de r`zboi / anului de r`zboi / anului de r`zboi / anului de r`zboi / anului de r`zboi / YYYYYear of the veterans ear of the veterans ear of the veterans ear of the veterans ear of the veterans (2015)(2015)(2015)(2015)(2015) Regimentul 30 Gard` Regimentul 30 Gard` Regimentul 30 Gard` Regimentul 30 Gard` Regimentul 30 Gard` Mihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai Viteazul / / / / / 30 Guard30 Guard30 Guard30 Guard30 GuardRegiment Regiment Regiment Regiment Regiment Mihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai ViteazulMihai Viteazul (2015)(2015)(2015)(2015)(2015) On air [i on-line / On air [i on-line / On air [i on-line / On air [i on-line / On air [i on-line / On air and online On air and online On air and online On air and online On air and online (2015)(2015)(2015)(2015)(2015) Direc]ia audit intern – 15 ani. Prevenire [iDirec]ia audit intern – 15 ani. Prevenire [iDirec]ia audit intern – 15 ani. Prevenire [iDirec]ia audit intern – 15 ani. Prevenire [iDirec]ia audit intern – 15 ani. Prevenire [iîndrumare / îndrumare / îndrumare / îndrumare / îndrumare / Internal audit Internal audit Internal audit Internal audit Internal audit Administration – 15 years.Administration – 15 years.Administration – 15 years.Administration – 15 years.Administration – 15 years.Prevention and guidance Prevention and guidance Prevention and guidance Prevention and guidance Prevention and guidance (2015)(2015)(2015)(2015)(2015) Pe avers, Mihai Eminescu / Pe avers, Mihai Eminescu / Pe avers, Mihai Eminescu / Pe avers, Mihai Eminescu / Pe avers, Mihai Eminescu / On the front side, MihaiOn the front side, MihaiOn the front side, MihaiOn the front side, MihaiOn the front side, MihaiEminescu Eminescu Eminescu Eminescu Eminescu (2016)(2016)(2016)(2016)(2016) Cap de afi[ / Cap de afi[ / Cap de afi[ / Cap de afi[ / Cap de afi[ / Headline Headline Headline Headline Headline (2016)(2016)(2016)(2016)(2016) Sanctuarul uitat / Sanctuarul uitat / Sanctuarul uitat / Sanctuarul uitat / Sanctuarul uitat / The forgotten sanctuary The forgotten sanctuary The forgotten sanctuary The forgotten sanctuary The forgotten sanctuary (2016)(2016)(2016)(2016)(2016) 100 de ani de rachete [i artilerie antiaerian` / 100 de ani de rachete [i artilerie antiaerian` / 100 de ani de rachete [i artilerie antiaerian` / 100 de ani de rachete [i artilerie antiaerian` / 100 de ani de rachete [i artilerie antiaerian` / OneOneOneOneOnehundred years of missiles and anti-aircraft artillery hundred years of missiles and anti-aircraft artillery hundred years of missiles and anti-aircraft artillery hundred years of missiles and anti-aircraft artillery hundred years of missiles and anti-aircraft artillery (2016)(2016)(2016)(2016)(2016)


mailto:BR@nzei


În via]a militar` aÎn via]a militar` aÎn via]a militar` aÎn via]a militar` aÎn via]a militar` aFor]elor For]elor For]elor For]elor For]elor AerieneAerieneAerieneAerieneAerieneromâne a venit...române a venit...române a venit...române a venit...române a venit...avionul F-16avionul F-16avionul F-16avionul F-16avionul F-16Fighting FalconFighting FalconFighting FalconFighting FalconFighting Falcon.....Multirolul eraMultirolul eraMultirolul eraMultirolul eraMultirolul eraa[teptat [i dorit dea[teptat [i dorit dea[teptat [i dorit dea[teptat [i dorit dea[teptat [i dorit demult de aviatoriimult de aviatoriimult de aviatoriimult de aviatoriimult de aviatoriiromâni. Un vis aromâni. Un vis aromâni. Un vis aromâni. Un vis aromâni. Un vis adevenit realitate.devenit realitate.devenit realitate.devenit realitate.devenit realitate.

La sfâr[itul luniiseptembrie [i începutul luioctombrie au fost momenteunice, de cotitur` în istoriaFor]elor Aeriene române.Pentru prima dat` dup` AlDoilea R`zboi Mondial,aceast` categorie de for]eare în dotare avioane de

vân`toare supersonice deprovenien]` vest. Deasemenea, în acest an seîmplinesc 100 de ani de laînfiin]area primei escadrilede avia]ie de vân`toareromâneasc`. A[a c`intrarea în dotarea ArmateiRomâniei a avioanelor F-16Fighting Falcon este de bunaugur [i se continu` otradi]ie ce nu trebuie uitat`,ci continuat`.

Am fost al`turi deaviatorii români laceremonia de predare-primire a avioanelor F-16 înPortugalia. Am privitmândru spre aeronave. Unsentiment insuflat de pilo]iiromâni ce terminaser`preg`tirea, precum [i de

personalul tehnic. Miercuri,28 septembrie 2016, a avutloc la Baza Aerian`num`rul 5 de la Monte Realdin Portugalia ceremoniade predare-primire aprimului lot de [ase avioaneF-16 Fighting Falcon de laFor]ele Aeriene portughezec`tre For]ele Aerieneromâne. S-au ]inut discursuripline de însemn`tateamomentului. Au fost clipepline de emo]ie, atât dinpartea portughez`, cât [i dincea român`, inclusiv prinprezentarea unui film ce aavut ca subiect instruireamilitarilor români înPortugalia. Programul depreg`tire derulat de celedou` for]e aeriene a fost

unul complex, cu mult`implicare [i responsabilitatede ambele p`r]i.

Intrarea României înclubul F-16 nu este o simpl`formul` retoric`. Este unact politic [i strategic, cureverbera]ii la nivelulregiunii din care facemparte. Intrarea For]elorAeriene române în selectulgrup al avia]iilor militarecare opereaz` redutabileleF-16 Fighting Falconasigur` [i eligibilitateapentru accederea într-un altclub, al viitorului, cel al]`rilor care vor beneficia deF-35. Prin materializareaurm`toarelor etape deachizi]ie a aeronavelormultirol, vom edifica ocapacitate de ap`rareaerian` durabil` [iredutabil`, care va cânt`rigreu în contextul desecuritate la MareaNeagr`, a declarat ministrulMihnea Motoc.

Predarea-primireaavioanelor a fost marcat`simbolic prin d`ruirea uneic`[ti de zbor de c`trepartea portughez`ministrului Mihnea Motoc,ce a înmânat-o coman-dantului escadrilei deavioane F-16, comandorC`t`lin Miclo[, nicknameMiki, în aplauzele întregiiasisten]e. Dup` ceremoniea urmat fotografia de grup,având ca fundal avioaneleF-16 cu însemne române[ti.

Text: plutonier-adjutant Lucian IRIMIAFoto: Lucian IRIMIA [i Adrian SULT~NOIU

UN UN UN UN UN AAAAAVION DEVENITVION DEVENITVION DEVENITVION DEVENITVION DEVENIT REALIT REALIT REALIT REALIT REALITAAAAATE:TE:TE:TE:TE:F-16 F-16 F-16 F-16 F-16 FIGHTING FALCONFIGHTING FALCONFIGHTING FALCONFIGHTING FALCONFIGHTING FALCON

EVENIMENT EVENIMENT EVENIMENT EVENIMENT EVENIMENT


Un adev`ratUn adev`ratUn adev`ratUn adev`ratUn adev`ratspirit NATOspirit NATOspirit NATOspirit NATOspirit NATO

Zilele petrecute la BazaAerian` num`rul 5 de laMonte Real din Portugaliaau fost pline de însemn`tate.Am v`zut militari românifoarte bine preg`ti]i, care[tiau ce fac. Lunile depreg`tire, consecven]ainstructorilor portughezi,con[tiinciozitatea aviatorilorno[tri m-au f`cut s` m` simtla fel ca atunci când am fostîn teatrele de opera]ii dinBosnia [i Her]egovina [iAfganistan. Cred c` cel maipotrivit cuvânt pentru tot ce aînsemnat preg`tireamilitarilor români înPortugalia ar fi cooperare.Un adev`rat spirit NATO.Am v`zut tineri români ce[i-au dorit s` ajung` în acestprogram, [i-au dat silin]a sàcumuleze cât mai multecuno[tin]e [i apoi le-au pus înpractic` la avioane.

Dup` ce fiecare î[itermina treaba, î[i r`peaucâteva minute [i îmir`spundeau la întreb`ri.Erau bucuro[i, dar fermi întot ce f`ceau. Discre]i,colegii portughezi doar

supervizau. Erau încrez`tori.{tiau ce oameni au preg`tit[i la ce nivel de instruireajunseser` românii no[tri.

Experien]a Portugalia afost ceva cu totul nou învia]a mea. Alt` tehnologie,al]i oameni. Acum m`întorc acas`, pe Borcea,împreun` cu avioanele F-16.Este altceva! Pentru mine,participarea la acestprogram de preg`tire [iapoi încadrarea în aceastèscadril` sunt mari pa[iînainte, a declarat maistrulmilitar clasa a V-aGeorgian Popa.

{i ziua decol`riiavioanelor c`tre ]ar` a sosit.Baza Aerian` num`rul 5 dinMonte Real era înc`înv`luit` de întuneric.Diminea]a devreme, chiarfoarte devreme, am fostlâng` avioane. {i totu[i, euam fost ultimul prezent.Tehnicii, inginerii [i mai[triimilitari erau deja la avioane.Pilo]ii erau la briefing.Fiecare [tia ce are de f`cut.Nimic nu era l`sat la voiaîntâmpl`rii. Cupolelecabinelor avioanelor eraudeschise [i se verificau, rând

pe rând, aparatura [isistemele. Ici-colo, câte oglum`. Totul func]ionaperfect. Tehnicii sim]eauimportan]a momentului. Ladistan]`, camaraziiportughezi priveau. Doi anide antrenamente comune,preg`tire, chiar prietenie nuse uit` u[or. Soarele încercadin spatele hangarului s`câ[tige b`t`lia cu noaptea.

Nu am crezut vreodat` cò s` ajung s` lucrez laavionul F-16! Pentru mineîntreg programul înseamn`mult. Este o etap` foarteimportant` în cariera mea [idoresc s` m` perfec]ionezcât mai mult deoarecesuntem la început de drum, aafirmat c`pitanul inginerIorgu Bîldigù.

Decol`ri în valuriDecol`ri în valuriDecol`ri în valuriDecol`ri în valuriDecol`ri în valuri

Diminea]a începea s`-[iarate lumina cald`. Unmicrobuz a ap`rut lângàvioane. Pilo]ii au debarcat[i s-au îndreptat c`treavioane. {i iar verific`ri.Ici-colo, se auzea: Mergemacas`! Emo]iile momen-tului se sim]eau în aer. Darnimic nu dep`[ea regulile

clasice de avia]ie.Siguran]a zborului era peprimul loc! O scurt` privirela ceas, ultimele discu]iidespre zbor.

Au urmat strângeri înbra]e cu fo[tii instructoriportughezi [i... la avioane.Rând pe rând, s-au pornitmotoarele. Crew chief-ii([efii de echipaj de avion)au f`cut ultimele verific`ri.Concentrarea lor, aaviatorilor, [i emo]iilenoastre, a celor de pemargine, s-au sim]it înlumina cald` a dimine]ii.Turnul de control aconfirmat [i, câte dou`,avioanele F-16 cu cocardatricolor` au începutdeplasarea c`tre pist`.Apoi... au decolat în treivaluri. Avioanele F-16 auplecat c`tre România, cu oescal` la baza aerian` de laAviano, din Italia.

La Baza 86 Aerian` dela Borcea au aterizat spresear`. Mul]i români le-auurm`rit traiectul dedeplasare pe internet. Peaerodrom emo]iile au fost [imai mari, pentru c` pilo]ii[i avioanele au fosta[teptate [i de familii.

O nou` stare de spirit.


Câ]iva dintre pilo]i audecolat de pe pistaaerodromului de la Borceaacum câ]iva ani cuavioanele MiG-21 LanceRspre aeroportul MihailKog`lniceanu. Acum s-auîntors acas`, pe aerodromuldin inima B`r`ganului cuavioanele F-16. Laaterizare s-a v`zut semnulîncrederii [oferilor deViper (cum î[i spun pilo]iiavioanelor F-16 în toat`lumea) în momentul rul`riipe pist`. Un semn alreu[itei, ce oblig`.

Se schimb` cevaSe schimb` cevaSe schimb` cevaSe schimb` cevaSe schimb` ceva

Avioanele F-16 FightingFalcon sunt în dotareaFor]elor Aeriene române.Zborul lor spre cas` a fostunul normal, dar plin deînc`rc`tur` emo]ional`,atât pentru pilo]i, cât [ipentru personalul tehnic cele-a preg`tit.

Tot ce a însemnatPortugalia a fost oexperien]` foarte frumoas`.Cu aceste avioane seschimb` ceva în avia]iamilitar` româneasc`. Nu mai

[tiu num`rul manualelor pecare le-am avut de înv`]at,dar am f`cut totul dinpl`cere. Când v`d cumzboar` aceste avioane, m`simt un om împlinit, a spusmaistrul militar clasa a V-aMihai Petrescu.

Oare ce ar fi spus DoruDavidovici sau DumitruFoozie Berbunschi despreacest eveniment? Despreaceast` rena[tere? Despreun vis devenit realitate?Simplu, istoria avia]iei devân`toare se scrie frumos încontinuare.

Am avut parte de oexperien]` pe care ama[teptat-o de foarte multtimp. Misiunea a decurs f`r`probleme, a[a cum a fostplanificat`. Zborul spre cas`a fost încununarea unui efortde doi ani, al primelor dou`serii ce am plecat lapreg`tire în Portugalia, în2014, a declaratcomandantul escadrilei deavioane F-16 FightingFalcon, comandor C`t`linMiclo[, nickname Miki.

Baza 86 Aerian` de laBorcea a ren`scut.Programul avionuluimultirol a adus aici investi]iimajore care au schimbataerodromul din inimaB`r`ganului. În curând,aceast` mare unitate aFor]elor Aeriene Româneva ar`ta cu totul altfel. Cu oinfrastructur` nou`, viabil`,compatibil` NATO. Deja oparte din avioanele F-16Fighting Falcon au venitacas`. Astfel, Escadrila 53Vân`toare prinde contur.Tradi]ia istoric` merge maideparte.

Despre programulnostru de antrenament potspune c` a fost cea maiintens` perioad` din via]amea de pilot militar.Implicarea noastr` estesut` la sut` în programul de


antrenament. Fiecaremisiune, fiecare etap` pecare am parcurs-o a fost oprovocare [i pot spune c` înmulte situa]ii mi-am dep`[itlimitele, a afirmatlocotenent-comandorulVlad Cre]u, nicknameDodo.

La 7 octombrie 2016, aavut loc ceremoniaprilejuit` de introducereaîn serviciu a aeronavei F-16Fighting Falcon. A fost unala nivelul a[tept`rilor. Baza86 Aerian` de la Borcea[i-a primit cu fast avioaneleF-16. La activitate auparticipat prim-ministrulRomâniei, Dacian Ciolo[,vicepremierul Costin Borc,ministrul ap`r`riina]ionale, Mihnea Motoc,[eful Statului MajorGeneral, general NicolaeCiuc`, [eful Statului Majoral For]elor Aeriene,general-maior LaurianAnastasof, al]i mini[tri,generali [i amirali,comandan]i, ambasadori,ata[a]i militari, reprezen-tan]i ai autorit`]ilor publicelocale, militari [i numero[ijurnali[ti. Din parteaportughez`, ministrulap`r`rii, Jose Alberto deAzeredo Lopes, [efulStatului Major al For]elorAeriene, general ManuelRolo, înso]i]i de alteoficialit`]i portugheze.

Mini[trii Mihnea Motoc[i José Alberto de AzeredoLopes au semnatdocumentele oficiale depredare-primire aavioanelor F-16.Comandantul escadrilei deaeronave F-16, comandorC`t`lin Miclo[, a oferit treimachete ale avionuluimultirol cu însemneleoficiale ale For]elorAeriene române prim-ministrului Dacian Ciolo[,mini[trilor Mihnea Motoc [iJosé Alberto de AzeredoLopes, dup` care s-arealizat fotografia de grup.Ceremonia s-a încheiat cu o

demonstra]ie a dou`aeronave F-16, care aimpresionat asisten]a.

Acum trei ani [ijum`tate am plecat de peaerodromul Borcea cu unavion Mig-21 LanceR.Ast`zi m-am întors acas` cuun F-16. Proiectul este abiala început. Vom începepreg`tirea cu al]i pilo]i [ivom dezvolta o escadril`ce va deveni un modelpentru For]ele Aerieneromâne, a spus c`pitan-comandorul Mih`i]`Marian, nickname Mi]`.

În seara aceleia[i zile,în Sala Eroilor de la Cercul

Militar Na]ional, s-adesf`[urat festivitatealans`rii de Romfilatelia aunei noi emisiuni de m`rcipo[tale intitulat` Avia]ie.Anivers`ri de la Coand` laF-16. Cele trei valori, dou`timbre [i o coli]` dantelat`,introduse în circula]ie laaceast` dat`, sunt dedicatesarb`toririi, în acest an,a 100 de ani de la înfiin]areaprimei escadrile de avioanede vân`toare române[ti,precum [i intr`rii îndotarea For]elor Aerieneromâne a avionuluisupersonic multirol F-16Fighting Falcon.


Interven]ia rus` înInterven]ia rus` înInterven]ia rus` înInterven]ia rus` înInterven]ia rus` înUcraina a generatUcraina a generatUcraina a generatUcraina a generatUcraina a generat

numeroase dezbaterinumeroase dezbaterinumeroase dezbaterinumeroase dezbaterinumeroase dezbatericu privire la r`zboiulcu privire la r`zboiulcu privire la r`zboiulcu privire la r`zboiulcu privire la r`zboiulhibrid [i la eficien]ahibrid [i la eficien]ahibrid [i la eficien]ahibrid [i la eficien]ahibrid [i la eficien]a

acestuia. Este vorbaacestuia. Este vorbaacestuia. Este vorbaacestuia. Este vorbaacestuia. Este vorbade un gen de conflictde un gen de conflictde un gen de conflictde un gen de conflictde un gen de conflictprezentat, în general,prezentat, în general,prezentat, în general,prezentat, în general,prezentat, în general,ca o combina]ie întreca o combina]ie întreca o combina]ie întreca o combina]ie întreca o combina]ie întrer`zboiul conven]ionalr`zboiul conven]ionalr`zboiul conven]ionalr`zboiul conven]ionalr`zboiul conven]ional[i cel neconven]ional,[i cel neconven]ional,[i cel neconven]ional,[i cel neconven]ional,[i cel neconven]ional,

regulat [i neregulat,regulat [i neregulat,regulat [i neregulat,regulat [i neregulat,regulat [i neregulat,sau între r`zboiulsau între r`zboiulsau între r`zboiulsau între r`zboiulsau între r`zboiul

informa]ional [i celinforma]ional [i celinforma]ional [i celinforma]ional [i celinforma]ional [i celcibernetic.cibernetic.cibernetic.cibernetic.cibernetic.

Conflictele hibrideimplic` eforturi multiple,proiectate pentru adestabiliza un stat func]ional[i pentru a polarizasocietatea. Spre deosebire der`zboiul conven]ional,centrul de greutate alconflictelor hibride este ungrup social ]int`. Adversariiîncearc` s` influen]ezepoliticieni [i factori dedecizie printr-o combina]iede opera]ii cinetice cudemersuri subversive.Agresorul recurge adesea laac]iuni clandestine pentru aevita atribuirea acestora saurepercusiunile. În r`zboiulhibrid, în mod inten]ionat,distinc]ia dintre perioadelede r`zboi [i cele de pace esteîmpins` într-o zon` neclar`,f`când mai dificil` sarcinastatelor ]int` de a reac]ionaîn timp util. Complexitateaamenin]`rilor hibridereclam` integrarea tuturorcomponentelor unei societ`]i

PROVOC~RILEPROVOC~RILEPROVOC~RILEPROVOC~RILEPROVOC~RILER~ZBOIULUI HIBRIDR~ZBOIULUI HIBRIDR~ZBOIULUI HIBRIDR~ZBOIULUI HIBRIDR~ZBOIULUI HIBRID

Silvia MIRCEA

în eforturile de ap`rare,demersurileinterguvernamentale sauinter-agen]ii nefiindsuficiente. Trebuie acceptat`ideea c` în r`zboiul hibridconfruntarea are loccontinuu [i cuprinde toatesegmentele societ`]ii.

Acest gen de conflicteneregulate sunt mult maidificil de gestionat, odat` cedevin tentative discrete dedestabilizare. Derapajulc`tre confrunt`ri armate,cum sunt cele din Ucrainaîn prezent, semnific` faptulc` r`zboiul hibrid a intratîntr-o nou` faz`. Asemeneaciocniri pot degenera îninsurgen]e a c`ror evolu]ieeste greu de anticipat dinpunct de vedere politic saumilitar. Rezultatul, a[a cumse prefigureaz` în Ucraina,ar putea fi un conflictînghe]at.

Unele dintre cele maimari puteri [i organiza]iimilitare din lume, inclusivOrganiza]ia TratatuluiAtlanticului de Nord, auîncercat, timp de mai mul]iani, s` fac` fa]` amenin]`-rilor hibride [i s` le contra-careze. Îns`, în lipsa uneidovezi credibile de agre-siune, organiza]ii precumNATO vor avea dificult`]i îna asigura consensul necesarunei interven]ii. Indubitabil,conflictele hibride confrunt`NATO cu o provocareinstitu]ional`. Pentru acontracara amenin]`rileneregulate, Alian]a va finevoit` s` î[i înt`reasc`cooperarea cu alteorganiza]ii interna]ionale [iîn special cu UE.

De[i NATO are ladispozi]ie o palet` larg` deop]iuni [i a f`cut eforturisus]inute pentru a ]ine pasul

cu noile provoc`ri, în specialîn mediul cibernetic, nu vaputea cuprinde întregulspectru al amenin]`rilor unuiconflict hibrid. Politicaactual` a NATO pentrudescurajarea r`zboiuluihibrid este bazat` pe ointerven]ie militar` rapid`,dar aceasta prezint` treipuncte nevralgice. În primulrând, statele membre arputea avea dificult`]i înidentificarea sursei conflic-tului, ceea ce creeaz` obarier` în calea lu`rii uneidecizii de ac]iune. În aldoilea rând, doar putereamilitar` nu este suficient`pentru a contracara amenin-]`rile neregulate. Indiferentcât de rapid` ar fi o reac]iemilitar`, aceasta s-ar puteadovedi tardiv` în cazul unuiconflict hibrid pentru c` decele mai multe ori conflictulhibrid începe [i se dezvolt`nedetectat. În al treilea rând,descurajarea bazat` doar pefor]a militar` nu va ficredibil`. În loc s` dezvoltestrategii bazate pe provoc`rihibride, formulare general`[i mai degrab` evaziv`,factorii de decizie ar trebuis` abordeze r`zboiul a[acum a fost el definit întot-deauna: o re]ea complex` deamenin]`ri [i mijloace deconstrângere puse în slujbamotiva]iilor politice.

Ap`rut` înc` din 2005sau chiar mai devreme,formularea r`zboi hibrid afost folosit` pentru a descriestrategia folosit` deHezbollah în timpul

AZIMUTAZIMUTAZIMUTAZIMUTAZIMUT


r`zboiului din Liban, din2006. De atunci, termenulhibrid domin` majoritateadiscu]iilor cu privire lar`zboiul contemporan [iviitor, astfel încât conceptul afost adoptat de c`tre lideriimilitari [i prezentat cafundament al strategiilormilitare moderne.

Ideea general` este càdversarii de ast`zi recurg lamijloace conven]ionale sauneconven]ionale, regulatesau neregulate, vizibile saudisimulate. Ei exploateaz`toate aspectele [idimensiunile r`zboiului,atacând superioritatea decare s-a bucurat Occidentulîn materie de r`zboiconven]ional. Amenin]`rilehibride exploateaz` lamaximum toate aspecteler`zboiului modern [i nu selimiteaz` doar la mijloaceleconven]ionale. Nimeni nuneag` faptul c` adversarii,de ieri [i de azi, [i-au folositcreativitatea pentru a profitape deplin de toate formelepe care le poate lua r`zboiul,de toate dimensiunile sale [i,în special, de recurgerea latactici conven]ionale [ineconven]ionale. Împreun`,toate aceste elementeconstituie, probabil, o seriede amenin]`ri [i strategii, darnu este foarte clar modul princare s-ar justifica utilizareatermenului hibrid, cuexcep]ia valorii sale desimpl` descriere generic`. Înpractic`, o amenin]are poatefi considerat` ca hibrid` însitua]ia în care ea se înscrieîn mai multe dimensiuni [itipuri diferite de r`zboi.Atunci când o amenin]aresau recurgerea la for]` estecalificat` ca hibrid`, acesttermen î[i pierde valoarea [icreeaz` confuzie, în loc sèxplice realitatea r`zboiuluimodern.

Utilizarea sistematic` atermenului hibrid constituieo alt` problem` [i anumefaptul c` un r`zboi modernvine cu ceva nou, ceea ce nueste neap`rat cazul aici. În

cartea sa despre r`zboiul însecolul XXI, strategul militarColin Gray ap`r` într-omanier` conving`toareargumentul conform c`ruiar`zboiul viitorului [i, prinextensie, r`zboiul modern,nu face, în fond, decât s`reproduc` scheme [i modeledeja cunoscute. Cele maimulte conflicte din istoriaomenirii, dac` nu toate, aucondus la utilizarea demijloace asimetrice care aupermis exploatareapunctelor slabe aleinamicului [i la situa]iicomplexe, caracterizate prinutilizarea tacticilor regulate[i neregulate, conven]ionale[i neconven]ionale. Deasemenea, apari]iar`zboiului cibernetic nu aschimbat în modfundamental naturar`zboiului, nu a f`cut decâts` adauge o nou`dimensiune conflictelor.

Cu prilejul unei întâlnirirecente, sponsorizat` deNATO [i organizat` deConsiliul Atlantic,participan]ii au aflat c` nu aexistat nicio defini]ie unanimacceptat` a termenilor lega]ide r`zboiul hibrid. Cu altecuvinte, cei 28 de membri aiAlian]ei Atlantice nureu[esc s` se pun` de acordasupra unei defini]ii clare înprivin]a amenin]`rilor cucare se confrunt`. În ce mods-ar putea elabora o strategiemilitar` eficient`, din

moment ce nu se poate definiceea ce se consider` a fiprincipala amenin]are amomentului?

Dezbaterea privinddefinirea terminologic` areloc [i în interiorul altororganiza]ii cum ar fi UE,unde exist` propriileaccep]iuni privindamenin]area hibrid`,conflictul hibrid [i r`zboiulhibrid. Astfel, amenin]areahibrid` este definit` ca fiindun fenomen rezultat dinconvergen]a [i interconec-tarea a diferite elementecare formeaz` împreun` oamenin]are multidimen-sional`. Conflictul hibrid esteo situa]ie în care p`r]ileimplicate se ab]in de lautilizarea mascat` a for]eimilitare, recurgând înschimb la o combina]ie deintimidare militar`, cuexploatarea vulnerabi-lit`]ilor economice [i politiceale adversarului sau cuutilizarea de mijloacediplomatice [i tehnologicepentru a-[i atingeobiectivele. R`zboiul hibrideste în schimb o situa]ie încare un stat recurge lautilizarea mascat` a for]eiarmate împotriva unui actorstatal sau nonstatal încombina]ie cu alte mijloace(economice, politice saudiplomatice).

Prin urmare, serecomand` ca Alian]a [iceilal]i factori de decizie

occidentali s` uite toatereferirile la hibriditate [i s`se concentreze asupraspecificit`]ii [iinterconexiuniiamenin]`rilor cu care seconfrunt`. R`zboiul, fie elantic sau modern, hibrid saunu, este întotdeauna complex[i dificil de rezumat într-unsingur adjectiv. Pentru adezvolta o strategieeficient`, este necesar`luarea în considerare amediului complex dedesf`[urare a unui conflict [ig`sirea unei cì de abordaref`r` o simplificare excesiv`.

Evenimentele dinUcraina au schimbatpercep]ia privindamenin]`rile în Europa.Tendin]a recent` de a stopa[i a schimba declinulcheltuielilor de ap`rareilustreaz` acest lucru. Dinaceast` perspectiv`, NATO[i Uniunea European` artrebui s` profite de aceast`situa]ie. Printr-un processtrâns de cooperare îndomeniul planific`riiap`r`rii, ambele organiza]iipot evita paralelismele,putând astfel realiza oconvergen]` de nivelsuperior.

Surse:Surse:Surse:Surse:Surse: http://www.nato.int/docu/review/2016/Themes/FR/index.htm#2014; http://www.nato.int/docu/review/2016/Themes/FR/index.htm#2015.


http://www.nato.int/docu/review/

http://www.nato.int/docu/review/


Prietenia cuPrietenia cuPrietenia cuPrietenia cuPrietenia cumilitarii marinarimilitarii marinarimilitarii marinarimilitarii marinarimilitarii marinari

Prin 1982, s-a construit laMangalia prima Cas` deCultur` a Tineretului. Aicil-a cunoscut pe primul sùprieten ofi]er de marin`,locotenent, pe atunci, TibiCâmpeanu. El [tia c` maicochetam cu pictura [i c`f`ceam expozi]ii. Împreunàu înfiin]at, în acela[i an,primul Cerc de Pictur` dinMangalia, în care cei doi aucooptat copii, muncitori de laspa]ii verzi [i de la [antierulnaval, în sfâr[it, se f`cuse oechip` de iubitori de pictur`.Apoi, a luat fiin]` [i {coalaPopular` de Arte. Dup` carea venit Revolu]ia. {i s-aterminat tot. Dar nu chiar tot.Pictura [i nevoia deexprimare a frumosului prin

aceast` art` nu a murit.Am început s` fac

expozi]ii [i s` lucrezîmpreun` cu poeta EmiliaDabu, la Clubul ArtelorSolteris, g`zduit de CerculMilitar Mangalia. Marelemeu avantaj al aniloranteriori a fost întâlnirea cuLiana Naum, al`turi de carea [i pornit acel proiect, cufarurile de pe Litoral. Cu doiani în urm`, la ini]iativa uneialte prietene de suflet,plutonierul-adjutantprincipal Liana Naum, [efaCercului Militar Mangalia, afost f`cut` o expozi]ie pentrucare Nicu G`geanu a pictattoate farurile de pe ]`rmulromânesc, de la Sulina pân`la Mangalia, începând cu celmai vechi, Farul Genovez dela Constan]a. Acel proiect afost foarte bine cotat de ceide la Liga Naval` Român`,pentru care m-au [i declaratOmul anului [i trebuie s`recunosc c` m-am sim]itonorat [i mândru. Proiectul aie[it, într-adev`r, foartefrumos.

Declara]ieDeclara]ieDeclara]ieDeclara]ieDeclara]iede dragostede dragostede dragostede dragostede dragoste

Eu iubesc Dobrogea!{i chiar am un proiect cu

Dobrogea, pentru carelucrez multe tablouri cubiserici române[ti, catolice,ortodoxe, geamii turce[ti,t`t`re[ti, tot ce înseamn`religia din acest ]inut, careeste foarte diversificat`,pentru c` aici trìescaproape 18 na]ionalit`]i. Amf`cut o prezentare a

Dobrogei din acest punct devedere. Am o expozi]ie devreo 28 de lucr`ri despreDobrogea veche, care au fostachizi]ionate de SanatoriulBalnear din Mangalia [i carepoate fi vizitat` oricând. Eacontinu` pân` la 50 detablouri. Restul de 22 sunt în

mapa pictorului G`geanu.De ce nu într-o altèxpozi]ie? Pentru c` trebuie,totu[i, ni[te bani pentruprezentarea lor. Dacùleiurile [i acrilul, chiar [igrafica, pot fi prezentatesimplu, acuarela trebuie,totu[i, protejat`. Nu neap`rat

SOARELE DE SOARELE DE SOARELE DE SOARELE DE SOARELE DE ACUAREL~ACUAREL~ACUAREL~ACUAREL~ACUAREL~Maior Cornelia MIH~IL~

Pe NicolaePe NicolaePe NicolaePe NicolaePe NicolaeG`geanu, un pictorG`geanu, un pictorG`geanu, un pictorG`geanu, un pictorG`geanu, un pictorcitadin, de la ]`rm decitadin, de la ]`rm decitadin, de la ]`rm decitadin, de la ]`rm decitadin, de la ]`rm demare, l-am întâlnitmare, l-am întâlnitmare, l-am întâlnitmare, l-am întâlnitmare, l-am întâlnitîntr-o zi de toamn`într-o zi de toamn`într-o zi de toamn`într-o zi de toamn`într-o zi de toamn`frumoas`, cu apefrumoas`, cu apefrumoas`, cu apefrumoas`, cu apefrumoas`, cu apemarine ce semarine ce semarine ce semarine ce semarine ce sesp`rgeau vesele lasp`rgeau vesele lasp`rgeau vesele lasp`rgeau vesele lasp`rgeau vesele lamal. Întâi l-ammal. Întâi l-ammal. Întâi l-ammal. Întâi l-ammal. Întâi l-amcunoscut în tablourilecunoscut în tablourilecunoscut în tablourilecunoscut în tablourilecunoscut în tablourilede la Cercul Militarde la Cercul Militarde la Cercul Militarde la Cercul Militarde la Cercul MilitarMangalia. Mangalia. Mangalia. Mangalia. Mangalia. Apoi, fa]Àpoi, fa]Àpoi, fa]Àpoi, fa]Àpoi, fa]`c`tre fa]`, tot acolo.c`tre fa]`, tot acolo.c`tre fa]`, tot acolo.c`tre fa]`, tot acolo.c`tre fa]`, tot acolo.{tiu sigur c` iube[te{tiu sigur c` iube[te{tiu sigur c` iube[te{tiu sigur c` iube[te{tiu sigur c` iube[teacuarela, lini[teaacuarela, lini[teaacuarela, lini[teaacuarela, lini[teaacuarela, lini[teaapelor [i a str`zilorapelor [i a str`zilorapelor [i a str`zilorapelor [i a str`zilorapelor [i a str`zilordeopotriv`, Dobrogea,deopotriv`, Dobrogea,deopotriv`, Dobrogea,deopotriv`, Dobrogea,deopotriv`, Dobrogea,soarele, pre]uitorii desoarele, pre]uitorii desoarele, pre]uitorii desoarele, pre]uitorii desoarele, pre]uitorii defrumos [i…frumos [i…frumos [i…frumos [i…frumos [i…horticultura.horticultura.horticultura.horticultura.horticultura.

Nicolae Nicolae Nicolae Nicolae Nicolae G~GEANU G~GEANU G~GEANU G~GEANU G~GEANU este membru aleste membru aleste membru aleste membru aleste membru alUniunii Arti[tilor Plastici din România.Uniunii Arti[tilor Plastici din România.Uniunii Arti[tilor Plastici din România.Uniunii Arti[tilor Plastici din România.Uniunii Arti[tilor Plastici din România.

Are lucr`ri în colec]ii particulare în ]arÀre lucr`ri în colec]ii particulare în ]arÀre lucr`ri în colec]ii particulare în ]arÀre lucr`ri în colec]ii particulare în ]arÀre lucr`ri în colec]ii particulare în ]ar`[i strìn`tate: Bulgaria, Italia, Fran]a,[i strìn`tate: Bulgaria, Italia, Fran]a,[i strìn`tate: Bulgaria, Italia, Fran]a,[i strìn`tate: Bulgaria, Italia, Fran]a,[i strìn`tate: Bulgaria, Italia, Fran]a,

Germania, Canada.Germania, Canada.Germania, Canada.Germania, Canada.Germania, Canada.Este preocupat de promovarea tinerelorEste preocupat de promovarea tinerelorEste preocupat de promovarea tinerelorEste preocupat de promovarea tinerelorEste preocupat de promovarea tinerelor

talente, în calitate de membru al Clubuluitalente, în calitate de membru al Clubuluitalente, în calitate de membru al Clubuluitalente, în calitate de membru al Clubuluitalente, în calitate de membru al ClubuluiArtelor Artelor Artelor Artelor Artelor SolterisSolterisSolterisSolterisSolteris din Mangalia, din Mangalia, din Mangalia, din Mangalia, din Mangalia,

ora[ul în care locuie[te.ora[ul în care locuie[te.ora[ul în care locuie[te.ora[ul în care locuie[te.ora[ul în care locuie[te.

ARARARARART~T~T~T~T~


cu sticl`, pentru c` acum auap`rut tot felul de tehnici, deplasticuri sau substan]e carese pun pe deasupra, vernisuride final. Dar, totu[i, loculacuarelei este în sticl`.

Particip` la numeroaseexpozi]ii în ]ar`. Recent aavut lucr`ri în Bucure[ti, laInstitutul Cultural Român:Am fost cooptat s` particip laun album de picturìnterna]ional`, f`cut deInstitutul Cultural Român,împreun` cu o asocia]iecultural` francez`. Fac partedin cei 100 de pictoricontemporani românicuprin[i în acest album.

Lucr`rile sale au ajuns [ipeste hotare, în Fran]a,Olanda, Spania, Bulgaria.Împreun` cu Emilia Dabu,am promovat mul]i arti[titineri [i am f`cut, împreun`cu ei, expozi]ii în strìn`tate.Cu ajutorul Cercului MilitarNa]ional. Pentru c`, doardatorit` rela]iilor celor dela Cercul Militar Na]ional[i încrederii acordatevalorii arti[tilor locali, aufost posibile acesteexpozi]ii de promovare atinerilor talenta]i.

Lucr`rile lui NicuG`geanu sunt la fel de binereceptate [i în ]ar` [i pestehotare, ne asigur` [i EmiliaDabu: Exist` acest echilibru,

pentru c` are lucr`riluminoase [i de suflet. Apoi,când faci expozi]ii înstrìn`tate, oamenii nur`mân cu to]ii simpliprivitori. Mai [i cump`r`.Este un artist plastic care afost cuprins în albume de art`române[ti. La rândul sù,pictorul G`geanu areaceea[i impresie: Trebuie s`recunosc c` nu am sim]it c`lucr`rile mele ar fi primitemai bine undeva anume.Este foarte important omulcare prive[te tabloul, care seuit` la el cu mintea dinspatele ochilor.

Pe holul Cercului MilitarMangalia, unde i-am [iîntâlnit pe cei doi arti[ti,exist` o miniexpozi]ie cuacuarele marine alepictorului nostru. Care ne [iexplic`: A fost o pl`cere aLianei, care [i-a doritneap`rat s` aib` acestelucr`ri pe hol, cu mai multesubiecte, toate marine.

Nicu G`geanu are mul]iprieteni dintre militariiFor]elor Navale, aceia careau pasiuni în lumea artelor.{i m` simt onorat s` facparte din Liga Naval`Român`, al`turi de careparticip la organizarea dediferite evenimente. Cum afost cel mai recent, de laMiercurea Ciuc.

Pasiunea nu arePasiunea nu arePasiunea nu arePasiunea nu arePasiunea nu arevârst`. {vârst`. {vârst`. {vârst`. {vârst`. {i nici leaci nici leaci nici leaci nici leaci nici leac

Dup` o perioad` devreo 18 ani în care pictura[i desenul erau doar pentruacas`, priorit`]ile sale fiindfamilia [i copiii, a reînceputs` picteze. {i s` expun` totmai mult. În ]ar` [i pestehotare. Serviciul m` ]ineafoarte ocupat [i tot pedrumuri, în multe deplas`ri.Am avut marele noroc de oso]ie care a avut grij` decas` [i de familie în lipsamea. Venind [ipensionarea, mi-am reluat[i mi-am scos culorile lalumin`. Aveam aproape unmetru cub de vopsele. Cineare ast`zi, în România, unmetru cub de uleiuri este unom foarte bogat. Eu leaveam pentru c` le totstrânsesem în timp [i amavut [i posibilit`]i s` facrost de ele. Bineîn]eles, amtot oferit din ele, pentru c`mai erau mul]i al]ii careaveau nevoie de ele, [i eu,oricum, nu le puteam folosi

pe toate singur. {i înc` maifolosesc dintre ele. Sigur, cutimpul, [i uleiurile pentrupictur` au evoluat, sunt totmai profesionale. Dar nupicteaz` singure. Le maitrebuie [i ni[te pensule,ceva talent...

Acuarela îi place celmai mult. Pentru c` nu preapo]i s` gre[e[ti când a[terniacuarel`. Ai aplicat-o [i,dac` ai gre[it, nu po]i s`repari. Asta înseamn` c`trebuie s` fii profesionist.S` st`pâne[ti foarte binedesenul, culoarea [icombina]iile. Sunt foartemulte laviuri, foarte multesuprapuneri, iar dac` aigre[it [i ai trecut într-un grineutru, nu-l mai po]i salva.Nu-l po]i acoperi. La ulei,dai cu alt` culoare [i nu ainicio problem`, se schimb`nuan]a. Acum, pigmen]iiacuarelelor sunt din ce în cemai sofistica]i. Cu foartemulte trimiteri, în nuan]ediferite, [i asta presupunemult exerci]iu. Iar cândîncepi s` lucrezi o acuarel`,nu te po]i opri. Adic`, ori o


lucrezi în zece minute, oriîn dou` sau cinci ore, dar nute mai scoli. Cel pu]in a[afac eu. Exist` totu[i maimulte tehnici de lucru înacuarel`. Ud pe ud, ud peuscat, uscat pe ud, umed…Nu a[ intra în detaliu.

Deseneaz` de 50 de ani.Am fost descoperit la vârstade 10 ani, de o profesoar`care ne-a pus s` facem ni[tep`trate colorate. Se pare càle mele au ie[it mai drepte[i mai colorate decât alecelorlal]i colegi [i, din acelmoment, pân` când amterminat [coala, am luat totfelul de diplome laconcursuri de desen. Laînv`]`tur` nu prea aveameu cine [tie ce rezultate, darla desen eram primul. Autrecut anii. A terminat[colile [i s-a angajat. Eusunt horticultor de meserie.Am mers cu valul vie]ii,

m-am c`s`torit, au ap`rutcopiii în via]a noastr`…Am lucrat în turism, mòcupam de sere de flori, despa]ii verzi. Am fost, careva s` zic`, muncitor laspa]ii verzi. A[a îi place luiNicu G`geanu – prefer s`-ispun Nicu, de vreme ce a[aîl strig` to]i prietenii,

inclusiv presa local` – s`-[iprezinte meseria. În fapt, alucrat pentru Serviciul deReprezentan]` [i Protocolal Pre[edin]iei, ca inginerhorticol. Timp în care nu auitat nicio clip` de desen,de[i nu i s-a dedicat cu totul.L-a a[ezat, cumva, peplanul al doilea. În toat`perioada aceasta, amcontinuat s` pictez. Întretimp, am f`cut [i vreo treiani de {coal` de Art`, laConstan]a. Profesor, Cioat`Teodor. Fost elev al lui IonS`li[teanu. Un om deosebit,cu un talent fantastic. F`ceaiconografie. Picta biserici,ceea ce nu face foartemult` lume. Din câ]i arti[tisunt, nu to]i au trimiterespre iconografie. Pe arti[tiicare spun c` pot face detoate, îi consider mincino[i.Nu po]i aborda toategenurile de art` plastic` la

fel de bine. {i eu fac ulei, [iacuarel`, [i acril, lucrezfoarte mult creion, facmult` grafic`... Dar îmiplace acuarela. Care estecea mai grea. De[iimpresia general` este càr fi cea mai u[oar`. Pentruc` to]i copiii înva]` s`deseneze folosind acuarel`.

Sufletul c`r`miziSufletul c`r`miziSufletul c`r`miziSufletul c`r`miziSufletul c`r`mizilorlorlorlorlor[i prietenia valurilor[i prietenia valurilor[i prietenia valurilor[i prietenia valurilor[i prietenia valurilor

Sunt un citadin [i unpeisagist. O strad`, chiardac` nu mi[c` nimeni peea, este locul pe unde seplimb` toat` lumea. Este oalt` form` de mi[care.Casele sunt construc]ii, darele nu r`mân a[a. Semodific`, se înal]` sau mor,în d`râm`turi, pentru a l`saloc altei construc]ii… {i-miplace peisajul, bineîn]eles.{i peisajul marin, dar [irestul peisajelor. În acestecondi]ii, oare de ce nu seorienteaz` spre artafotografic`? Pentru c`pensula este cea caretransmite stareasufleteasc`, vine r`spunsulprompt. Pictura este ca [iscrisul. Pictez în momentulîn care simt chemareapensulei. Ca [i scriitorul,

care simte când s` seapropie de coala de hârtie.Arta picturii este foarteaproape de arta scrisului.Iar totul începe cu un desen.Colaborez [i sunt prieten cutot felul de pictori, profesoriuniversitari, [i ei îmi spuntot timpul: Nicule, s` nu ui]ic` prima dat` trebuie s`

desenezi [i abia apoi,culoare. Este o lec]iepre]ioas`, spus` de cei maiîn vârst`. Tinerii, îns`, suntde p`rere s` faci ceea cesim]i pe moment. Este [iasta o form` de exprimare,dar, din moment ce nu [tiis` desenezi, îmi pare rù,dar nu [tii nici s` pictezi.

Din vorb`-n vorb`, aducaminte de cel mai cunoscut[i apreciat pictor militar almarinelor, Dimitrie {tiubei.Ca s` fiu cinstit, eu suntîndr`gostit de Donici. Îmiplace {tiubei, dar îl preferpe Donici, care mi se paremult mai elevat [i nu [tiu dece nu a prea fost prezentat.Donici, din punctul meu devedere, prezint` esen]avalului. Este numai un felde a vedea. Nu sunt unmare specialist în pictur`marin`. Fac [i eu pictur`marin`, dar toate tablourilemele nu au valuri. Pentruc` marea nu trebuieneap`rat s` aib` valurileacelea spectaculoase, cares` sperie [i s` impre-sioneze. Pictura marin`poate fi [i cald` [ifrumoas`. În mare exist`[i calm.

Nu are mereu grij` cepune pe pânz`, alegânddoar frumosul, calmul,binele. De fapt, nu st`niciodat` s` se gândeasc`prea mult. În general, facceea ce simt. Doar c` a[asunt eu construit. {i are oidee s`n`toas` [iatr`g`toare desprealegerea tablourilor dec`tre privitor: Dac` iei olucrare doar ca s`-]iimpresionezi vecinii,prietenii [i colegii, atunciconsider c` ai o problem`.Dac` o iei pentru c` î]iplace ]ie, atunci cei care nuîn]eleg de ce ai luatstâmb`tura aceea din ram`,care pe tine te lini[te[te,atunci ei au o problem`,prietenii [i nu tu. Artapoate fi [i decorativ`, poates` impresioneze, darimportant este s` plac`.


Dac` a[ fi întrebatce film m-aimpresionat

zilele acestea, a[ r`spundef`r` s` ezit c` mi-a pl`cutfilmul danez Un r`zboiUn r`zboiUn r`zboiUn r`zboiUn r`zboi/KrigenKrigenKrigenKrigenKrigen, asta fiindc` [tiu càutenticitatea în cinema esterarisim`, c` ]ine nu atât deme[te[ug cât de un nu [tiu cemisterios din adâncuriletalentului, fiindc` [tiu saucred c` [tiu ce înseamn` s` aicopii [i fiindc` [tiu ceînseamn` s` fii responsabil.{i mai am un motiv: acum,când sfatul neao[ privitor lacomportamentul fa]` depomul lùdat a cam ajuns deprisos pe la noi, am ocazia s`constat c` str`vechiul obiceide a corespunde a[tept`rilorpersist` înc` pe alocuri.Vreau s` spun c` regizorulTobias Lindholm se men]inela nivelul înalt pe care l-aatins în DeturnareaDeturnareaDeturnareaDeturnareaDeturnarea/KapringenKapringenKapringenKapringenKapringen [i c` succeselelui timpurii ca scenarist alfilmelor SubmarinoSubmarinoSubmarinoSubmarinoSubmarino [iVân`toareaVân`toareaVân`toareaVân`toareaVân`toarea/JagtenJagtenJagtenJagtenJagten,ambele în regia lui ThomasVinterberg, nu au r`maspromisiuni de[arte.

UN R~ZBOIUN R~ZBOIUN R~ZBOIUN R~ZBOIUN R~ZBOIAdrian Leonte

Un r`zboi/Krigen,Danemarca, 2015Scenariul [i regia:Tobias LindholmImaginea: MagnusNordenhof JønckMontajul: AdamNielsenCu: Pilou Asbæk,Tuva Novotny [i cusolda]i activi danezicare au participat lamisiuni în AfganistanDurata: 115 minute

Aici ni se spune povesteaunui comandant decompanie aflat în misiune înAfganistan. Claus MichaelPedersen (Pilou Asbæk) arede gestionat tensiunilesuflete[ti provocatesubordona]ilor sì deatacurile insurgen]ilor dinprovincia Helmand [i denevoile afective ale copiilorlui din Danemarca, pe oplaj` de responsabilit`]i pecare spre un cap`t suntadunate cele profesionale,deloc u[oare într-un spa]iu curisc major, spre cel`lalt, celefamiliale, care decurg dindiversitatea micilor-marilorprobleme ale cuplurilortinere. Pe Lasse (Dulfi Al-Jarouri), devastat depierderea unui camarad dearme în urma exploziei unuiDEI, îl lini[te[te cu tact,sugerându-i s` telefonezeacas` [i s` vorbeasc` cu soralui. Pân` î[i va reveni din[oc, timp de dou` s`pt`mâni,îi va ]ine el însu[i locul înmisiunile de patrulare prinsatele afgane. Pe Julius(Adam Chesa), fiul sùrebel, îl asigur` c`-i este în

continuare aproape,neomi]ând s`-l cear` latelefon [i s` schimbe câtevacuvinte cu el ori de câte oriî[i sun` so]ia. În condi]iilepericolului reprezentat deprezen]a talibanilor înregiune, camuflat` darsensibil`, ofi]erul reu[e[etes` ]in` situa]ia sub control [is` p`streze încrederealocalnicilor. Când i se cereajutorul, nu întârzie s` leacorde s`tenilor sprijinulsolicitat. Ca s`-i protejeze pecopii [i pe adolescen]i, seîntâmpl` s` ia chiar decizii lalimit`. De acas`, Maria(Tuva Novotny), so]ia sa, îitransmite ve[ti specificep`rin]ilor cu copii mici:Figne (Cecilia EliseSondergaard) e cuminte,Julius se poart` s`lb`tice[tecu al]i copii [i nu prea eascult`tor, Elliot (AndreasBuch Borgwardt), sc`pat oclip` de sub ochi, a înghi]itmai multe comprimate demedicamente [i a trebuit dusde urgen]` la spital.

Din [irul întâmpl`rilorzilnice, se desprinde la unmoment dat una care cap`t`

relief într-un interval de timpfoarte scurt. Familia uneifeti]e care primise deun`ziîngrijiri medicale de lamilitari se prezint` la bazaacestora cerând ajutor [iprotec]ie. Este refuzat`,invocându-se ra]iuniregulamentare. Tat`l defamilie insist`, ar`tând c`vie]ile lor sunt în mareprimejdie, talibanii vânându-idin cauz` c` au acceptatsprijin de unde nu le eraîng`duit. Degeaba. Feti]aeste înc` o dat` tratat`, darcei patru localnici suntinvita]i s` plece acas`. Adoua zi se dovede[te c` bie]iioameni [tiau bine ce sfâr[itgroaznic îi a[tepta. Patrulade diminea]` nu mai g`se[teniciun supravie]uitor. Nici încasa victimelor, nici prinvecini nu se vede niciomi[care, nu se aude niciunsunet. Pe strada mereu plin`de copii nu e nici ]ipenie deom. Filma]i în stil combatcamera, militarii sesizeaz`pericolul [i, cu toatesim]urile alarmate, sepreg`tesc s`-i fac` fa]`. Însecundele urm`toare, sunt

CINEMILIT CINEMILIT CINEMILIT CINEMILIT CINEMILITARARARARAR


ataca]i de un adversarnev`zut, care trage nùcitor.Un soldat este împu[cat îngât. Ca s`-[i salveze oamenii,comandantul cere sprijinaerian [i-l prime[te. Via]acurge apoi în ritmul [tiut.

Într-o zi, îns`,comandantul de companieClaus Michael Pedersen esteacuzat de uciderea unuinum`r de unsprezece civiliafgani, majoritatea copii. Înap`rarea sa, el trebuie s`dovedeasc`, împotrivaprobelor acuz`rii, cìnsurgen]ii au tras asupra lui[i a subordona]ilor sì dintr-oanumit` cas`, aceea pe careel a indicat-o drept ]intèlicopterelor în toiul luptei.Problema e serioas`, pentruc` dep`[e[te marginile unuiepisod dintr-un teatru deopera]ii militare, dup` cumse vede în partea a doua afilmului, dedicat` aproape înîntregime procesului.

La o jum`tate de an de laevenimentul din Afganistan,întreaga companie sereg`se[te într-o sal` detribunal din Danemarca,unde este supus` unui alt tirnecru]`tor. Din coechipieri,camarazii de arme aicomandantului ajung, vrând-nevrând, martori ai acuz`rii.Unul câte unul, to]icomponen]ii patrulei suntîntreba]i cum s-au derulatacolo, atunci, lucrurile, cuscopul de a admite càcuzatul nu a respectatregulile de angajare.R`spunsurile lor la întreb`ri

punctuale concord` cu probavideo de la dosar, darpropozi]ia decisiv` întârzie [iprocesul se prelunge[te. E unmotiv rezonabil s` se revin`periodic la dimensiuneafamilial` a vie]ii eroului.Acas` el nu mai este cel[tiut. De[i e tat`l dorit deJulius, de[i o ajut` pe Fignela lec]ii, de[i î[i st`pâne[tebine trìrile, se vede c`gândurile-i sunt în alt` parte.Maria nu accept` sub niciunchip c` s-ar fi f`cut vinovatde vreo fapt` condamnabil`.Cu o total` încredere înb`rbatul ei, ea îi st` al`turide cum i se aduce lacuno[tin]` c` armata l-achemat în fa]a instan]ei dejudecat` [i îl sus]ine cu toatemijloacele, nu o datèxcesive. În focul uneidiscu]ii între patru ochi,bunòar`, ea îi spune,subiectiv` [i posesiv`, c` ointereseaz` prea pu]in ce af`cut el acolo. Pe el nutrecutul, ci prezentul, în careare de crescut trei copii ailui, trebuie s`-l preocupe. Deaceea nu lipse[te de la nicio[edin]` a procesului.

Din public ea asist` ca depe o în`l]ime cu vederepanoramic` la o desf`[urarede for]e demn` de o partidà marelui maestru de [ahMagnus Carlsen. Are ocaziaastfel s` afle cât de apreciateste omul ei de oamenii lui,dar [i cum ar putea fistrecurat` îndoiala în aceast`bun` p`rere. În plus, dedincolo de laude [i de

insinu`ri, de volute [i deacolade, se profileaz` parteacea mai sever` a realit`]ii:armata ]ine la prestigiul sùinterna]ional [i nu-[i poatepermite s` tolereze abaterigrave de la norme unanimacceptate în ]`rile lumiicivilizate de azi, în caz c`personalul care o încadreaz`s-ar face vinovat de acestea.

Într-un asemenea h`]i[pres`rat cu sofisme [icapcane, Tobias Lindholmplaseaz` întrebarea în carese vars` întregul film: ce facicând nu exist` niciun r`spunsf`r` rest? Bun` întrebare, a[zice [i eu, ca mai toat`lumea, de la o vremeîncoace. Nu-i exclus carecep]ia critic` favorabil` [isuccesul de box office în eas`-[i fi g`sit filonul. Am învedere în primul rândneîngr`ditul apetitinterogativ al regizorului,fiindc` nu-i prima dat` când

î[i construie[te povestea înjurul unei întreb`ri esen]iale.M` gândesc apoi c` cine aputut desena un edificiu atâtde bine legat n-ar fi ales s`-lfac` din hârtie creponat`.

Am spus la început de cem-a convins filmul acesta.Reformulez: to]i interpre]ii –nume consacrate, actori deocazie sau copii – suntconving`tori, un flux alautenticit`]ii trecând de laPilou Asbæk [i SorenMalling, actorii din primalinie a preferin]elorregizorului, pân` la cel maimic dintre copii. Nu m-a[opri la firescul interpret`rii

secven]elor cu militari, fieele de ac]iune ori de odihn`,de[i e de sesizat absen]atotal` a supereroilor, ci lascena tratamentului dedezintoxicare de la spitalulde copii, în care, binesprijinit de o filmareconcludent` [i de un montajsugestiv, micu]ul interpret almezinului familiei Pederseneste inimaginabil de natural.

Performan]a lui poate fiderivat` din castingulinspirat. Mie îmi pare îns`mai degrab` un produs alunei regii bazate pe finacunoa[tere a psihologieicopilului. La fel dep`trunz`toare mi se pareregia [i în privin]amilitarilor din teatrele deopera]ii. Împerechereasistematic` a vie]ii dedeparte cu via]a de acas`m` face s` cred c` TobiasLindholm remarc` însubstan]a vie]ii de militar o

dimensiune familial`nedislocabil`, o parte „deacas`” care coexist` cupartea „de acolo”. Îninteriorul fiec`rei p`r]iopereaz` apoi în]elesurilealtei bune cunoa[teri. Dinaceasta din urm` izvor`[te,într-un loc, întrebarea luiFigne „Tat`, e adev`rat cài ucis copii?”, într-altulcredoul eroului nostru: „Ede datoria noastr` s` neaducem solda]ii înapoiîntregi”. Pe amândou`regizorul le pune în pagin`în culori proprii, motivpentru care pe mine filmulm-a absorbit.

vm 4 2016 - trustul de presa al ministerului apararii...

Documents