MODALITĂŢI ALE CUNOAŞTERII

UMANE

Conf. univ. dr. Doina Usaci

Obiectivele cursului La sfârşitul acestei secvenţe de curs studenţii

trebuie să fie capabili: • Să identifice principalele modalităţi ale cunoaşterii

umane• Să argumenteze avantajele cunoaşterii ştiinţifice în

raport cu celelalte modalităţi• Să identifice obiectivele metodei ştiinţifice• Să analizeze specificul aplicării metodei ştiinţifice în

psihologie• Să identifice obiectivele cercetării experimentale în

psihologie

Modalităţi de cunoaştere empirică• Tradiţii şi obiceiuri• Opinia experţilor• Experienţa personală• Intuiţia• Logica

• Inductivă• Deductivă

• Cercetarea ştiinţifică

Tradiţia a face lucrurile aşa cum au fost făcute şi până acum

cunoaştere bazată pe superstiţii sau obişnuinte

principiul longevităţii se poate exprima prin expresia „nu poţi învăţa un câine bătrân noi trucuri” –

cu cât suntem mai des expuşi la anumite idei, cu atât mai mult suntem tentaţi să credem în ele

Limite: • Se bazează pe idealizarea trecutului• informaţia poate fi falsă; • nu dispune de mijloace pentru corectarea informaţiilor false în faţa evidenţei.

Principiul autorităţii Opinia experţilor sau autorităţii constă în

acceptarea necritică a unor informaţii furnizate de o persoană (autoritate) considerată ca o sursă respectabilă.

Ex. religia -

Limite• Experţii pot greşi• Experţii pot fi în dezacord în legătură cu anumite

probleme

Cunoaşterea empirică • Cunoaşterea se bazează pe experienţa personală• Limite:

1. Perceptia noastra poate fi afectată de un numar de variabile: cunoaşterea anterioara, motivaţia.

2. Memoria noastra asupra evenimentelor produse nu rămâne constantă.

3. Suntem nevoiţi adesea să cunoaştem lucruri care nu pot fi învăţate prin experienţă directă (ex. efectul drogurilor)

• Valoare:1. Cunoaşterea empirică este un element vital în cunoaştere,

dar în stiinţă se referă la culegerea datelor prin intermediul unor metode ştiintifice, nu la experienţa personală asupra unui eveniment.

Intuiţia

• accesul direct la cunoaştere în afara unui raţionament sau inferenţă logică

• Este rezultatul activităţii emisferei drepte.

• Limită: • nu furnizează un mecanism pentru a separa

informaţia falsă de cea reală – dificultatea verificării rezultatelor

Raţionalismul cunoaşterea exclusiv pe bază de raţionamente logice Raţionamentul inductiv - de la particular la general

• Limite• Pentru a formula o concluzie certă trebuie analizate toate

cazurile particulare Raţionamentul deductiv - de la general la particular

• Limite• Trebuie să fii sigur că ai pornit de la premise corecte pentru a

ajunge la o concluzie corectă• Organizează doar ceea ce este deja cunoscut

Cunoaşterea ştiinţifică Cercetarea

• Studierea sistematică a unei probleme folosind metode ştiinţifice

• Informaţia culeasă pe cale ştiinţifică se bazează pe cât posibil pe realitate.

• Prin metode ştiiţifice este de aşteptat să ne detaşăm de credinţe percepţii, deformări, valori, atitudini şi emoţii.

• Limitations• Dificultatea de a preveni toate erorile ce derivă din

complexitatea comportamentului uman şi a contextelor sociale în care se produce

• Dificultatea de a controla bias-urile introduse de cercetător

Etapele cercetării ştiinţifice Cunoaşteres ştiinţifică presupune

parcurgerea a 5 paşi:• identificarea unei probleme şi formularea unei

ipoteze• elaborarea unui model experimental• desfăşurarea experimentului• testarea ipotezei• comunicarea rezultatelor cercetării

Caracteristicile cunoaşterii ştiinţifice

Controlul se referă la eliminarea influenţelor oricăror influenţe externe, care poate afecta observaţia

Definiţia operaţională – definirea unor termeni prin paşii sau operaţiile necesare măsurării acestora (prin indicatori observabili şi măsurabili

Reliabilitatea – obţinerea aceloraşi rezultate la o reproducere a experimentului

Ştiinţă experimentală Exigentele unei ştiinţe experimentale (A.

Compte)• Obiect propriu observabil şi măsurabil• Metode proprii de măsurare• Legi deterministe • Posibilitatea de a face predicţii

Psihologia ca stiinţă experimentală Se va analiza psihologia ca ştiinţă

experimentală pentru fiecare din cele 4 criterii prezentate anterior şi se vor formula concluzii

Pot fi evaluate obiectiv toate aspectele experienţei umane?

Argumente contra Pot fi evaluate obiectic trăirile care au generat Simfonia a IX

a a lui Beethoven? Pot fi evaluate obiectiv sentimentele disperarea unei mame al cărui copil este bolnav sau analizate raţionamentele sale după criterii logice? Etc.

Psihologii umanişti connsideră că nu pot fi evaluate şi testate obiectiv, cu metode ştiinţifice tradiţionale multe din aspectele experienţei umane

Umaniştii nu neagă posibilitatea cunoaşterii naturii umane, dar cu alte instrumente şi mijloace

Argumente pro

Cercetătorii consideră că analiza ştiinţifică a domeniului are implicaţii pragmatice în diverse arii ale activităţii umane

Perfecţionarea instrumentelor permite o abordare de profunzime;

Unii cercetărori consideră că virtual toate faţetele experienţei umane pot fi supuse analizei ştiinţifice

Obiectivele generale ale cercetării în psihologie Stabilirea unor relaţii între anumite

circumstanţe şi anumite comportamente

Integrarea acestor relaţii într-un corp coerent de cunoaştere ştiinţifică (posibilitatea explicării prin raportare la legi)

Obiectivele specifice ale cunoaşterii ştiinţifice în psihologie şi educaţie

descrierea – portretizarea cu acurateţe a unui fenomen (ex. teoria lui Piaget)

explicaţia – determinarea cauzelor unui fenomen – creşte posibilitatea predicţiei şi a controlului

predicţia – posibilitatea de a anticipa impactul, efectele unui fenomen

controlul – manipularea condiţiilor care determină un fenomen – se poate realiza pe baza cunoaşterii condiţiilor şi antecedentelor