c8 cunoastere comunicare

14
8. Structuri cognitiv-lingvistice ce fac cu putinţă actele de co universală; modularitatea minţii; limbajul gândirii Miza acestui curs, anunţată încă din introducere, este aceea d structurile şi procesele de natură cognitiv-lingvistică ce fac pos Până acum am luat în discuţie în special structuri şi procese de n curs, dar şi în următoarele două, vom discuta despre structurile ş posibilă comunicarea verbală, înţelegerea semnificaţiilor şi, în cele din urmă, interpretarea mesaelor mai complicate !de genul te"telor, cărţilo vom rezuma la a trece în revistă o serie de ipoteze şi teorii ce î capacităţile şi structurile ce fac posibilă activitatea de comunic (A!e"aviorism #i ineism. $imbajul ca modul. %ramatica univer Pentru a lămuri posibilitatea învăţării şi utilizării limbaului nu e"istă teoretice% fie considerăm că oamenii se nasc cu o inteligenţă gene în scurt timp să înveţe vocabularul şi regulile e"trem de complicate ale une dintre limbile naturale, fie considerăm că omul posedă încă de la structuri foarte specializate care îi permit ca, sub impac dezvolte abilităţile de comunicare lingvistică. Prima abordare, cu ră empiristă şi în ideologia iluministă, a fost dezvoltată de be&avio rădăcini în filosofia platoniciană şi în filosofia raţionalistă mo special de şcoala ineistă contemporană reprezentată de 'oam (&oms) (A & Abordarea be"avioristă a problemei 'nvăţării limbajul e&avioriştii pleacă de asumpţia că, ştiinţific vorbind, nu putem cerceta decât comportament indivizilor şi orice ipoteză privind evenimentele sau structurile dedusă din enunţurile privind comportamentele direct observabile. doar astfel de enunţuri pot fi verificate în mod obiectiv. ără a n înnăscuţi ce influenţează limbaul şi capacitatea de a comunica, b referinţa la entităţi non-observabile în e"plicarea comportamentul şi lipsită de temei. $eoarece dispozitivele şi mecanismele intern comportamentale la condiţionările ambianţei nu sunt, în genere, fi e"plicaţie a comportării !inclusiv a comportamentului lingvistic / 0

Upload: radiovideo441

Post on 04-Oct-2015

243 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

curs

TRANSCRIPT

Cunoastere si Comunicare

8. Structuri cognitiv-lingvistice ce fac cu putin actele de comunicare: gramatica universal; modularitatea minii; limbajul gndiriiMiza acestui curs, anunat nc din introducere, este aceea de a pune n eviden structurile i procesele de natur cognitiv-lingvistic ce fac posibile actele de comunicare. Pn acum am luat n discuie n special structuri i procese de natur cognitiv; n acest curs, dar i n urmtoarele dou, vom discuta despre structurile i procesele ce fac posibil comunicarea verbal, nelegerea semnificaiilor i, n cele din urm, interpretarea mesajelor mai complicate (de genul textelor, crilor, etc.). Deocamdat ne vom rezuma la a trece n revist o serie de ipoteze i teorii ce ncearc s fac inteligibile capacitile i structurile ce fac posibil activitatea de comunicare lingvistic.

(A)Behaviorism i ineism. Limbajul ca modul. Gramatica universal. Pentru a lmuri posibilitatea nvrii i utilizrii limbajului nu exist dect dou mari posibiliti teoretice: fie considerm c oamenii se nasc cu o inteligen general care le permite ca n scurt timp s nvee vocabularul i regulile extrem de complicate ale uneia sau alteia dintre limbile naturale, fie considerm c omul posed nc de la natere o serie de structuri foarte specializate care i permit ca, sub impactul mediului lingvistic, s-i dezvolte abilitile de comunicare lingvistic. Prima abordare, cu rdcini n filosofia empirist i n ideologia iluminist, a fost dezvoltat de behavioriti; cea de-a doua, cu rdcini n filosofia platonician i n filosofia raionalist modern, a fost dezvoltat n special de coala ineist contemporan reprezentat de Noam Chomsky i Jerry Fodor.

(A1)Abordarea behaviorist a problemei nvrii limbajului. Behavioritii pleac de asumpia c, tiinific vorbind, nu putem cerceta dect comportamentele indivizilor i orice ipotez privind evenimentele sau structurile din mintea lor trebuie dedus din enunurile privind comportamentele direct observabile. Motivul este simplu: doar astfel de enunuri pot fi verificate n mod obiectiv. Fr a nega existena unor factori nnscui ce influeneaz limbajul i capacitatea de a comunica, behavioritii cred c referina la entiti non-observabile n explicarea comportamentului uman este hazardat i lipsit de temei. Deoarece dispozitivele i mecanismele interne ce mediaz reaciile comportamentale la condiionrile ambianei nu sunt, n genere, fizic observabile, orice explicaie a comportrii (inclusiv a comportamentului lingvistic n.n.) prin referire la factori interni va trebui s fie confirmat n mod independent prin formularea unor predicii despre acte comportamentale viitoare. nsuirea limbajului, comunicarea sunt activiti nvate, activiti condiionate de ambian. A spune despre un om c tie s vorbeasc sau c poate s comunice nu nseamn altceva dect a spune c, n anumite condiii, va avea anumite reacii comportamentale. Cunoaterea limbii sau comportarea verbal nu se deosebete n mod esenial, n ceea ce privete condiionarea ei, de comportarea neverbal. Skinner (principalul teoretizator al behaviorismului n.n.) susine c ea poate i trebuie s fie descris i explicat prin aceleai concepte fundamentale ca i comportarea animalelor superioare: stimul, reacie, condiionare, ntrire, probabilitate a reaciei. elul ultim al cercetrii behavioriste asupra comportamentului lingvistic vizeaz anticiparea comportrii verbale pe baza ambianei vorbitorului i, eventual, controlul acestei comportri prin manipularea ambianei. nsuirea limbajului nu este, aadar, pentru behaviorist, nimic altceva dect un ansamblu de schimbri ale comportrii condiionate de variabile independente din ambian ce pot fi, n principiu, izolate i identificate. Cercettorul descrie i explic o anumit comportare verbal formulnd i verificnd ipoteze cu privire la variabilele independente din ambian ce condiioneaz aceast comportare, prin exersarea unor mecanisme elementare cum sunt asociaia i generalizarea inductiv i prin ntrire. Acestea sunt mecanismele nvrii prin experien. n esen, pentru behavioriti limbajul este nvat din experien, fiind unul dintre multiplele efecte ale influenei ambianei asupra omului. Tipul de om cu care opereaz aceast perspectiv este cel neles drept produs cultural, drept produs al educaiei, drept rezultat al multiplelor condiionri sociale, externe, contextuale. (A2) Ineismul lui Chomsky i gramatica universal. nelegerea limbajului ca modul al minii. Spre deosebire de beahavioriti, adepii nativismului i ineismului (dintre care Noam Chomsky i Jerry Fodor sunt cei mai importani) cred c nzestrrile genetice sunt eseniale n nelegerea genezei capacitilor i structurilor care fac posibil comunicarea lingvistic. N. Chomsky crede c evoluiile geneticii, ale fiziologiei, ale psihologiei cognitive ne fac s nelegem c ideea behaviorist a nvrii din ambian este dac nu greit, cel puin naiv; terminologia behavioritilor nu este dect un camuflaj ce, n fapt, ar acoperi incapacitatea acestei abordri de a accepta i explica faptul c, n realitate, capacitatea de a mnui un limbaj nu este doar o sum de deprinderi, nu este rezultatul nvrii i c, n esen, este radical deosebit de comunicarea animal. De fapt, mintea fiinei uman este fundamental diferit de cea animal sau de inteligena unui computer.(A2.1.)Gramatica universal. Dup Chomsky, nu exist motive serioase pentru a crede c dezvoltarea mintal a indivizilor ar avea loc altfel dect dezvoltarea lor organic. Aceasta nseamn c i ntr-un caz, i n cellalt, materia sau substana oferit de contactul cu ambiana este asimilat i organizat potrivit unui program coninut de embrion. n ambele cazuri, structura final, adic organele i funciile corpului, respectiv competenele mintale, sunt programate genetic i constituie apoi pas cu pas interaciunea cu ambiana. Nu are sens de aceea s vorbim de cretere ntr-un caz i de nvare n cellalt caz. Nu exist, de fapt, nici un fel de temeiuri pentru a accepta punctul de vedere c facultile noastre mintale ar fi modelate de ambian ntr-o msur mai mare dect organele corpului. Prin urmare, att dezvoltarea corporal, ct i cea mintal pot fi nelese ca fiind determinate de anumite stri genetice precise, ce difer de la un individ la altul; n esen, ambele sunt procese de cretere, o succesiune de etape genetic programate pn la stadiul final, aflate sub influena declanatoare i parial modelatoare a mediului nconjurtor. n consecin, limbajul nu se nva ci crete, fiind un organ al minii printre alte organe. Aa cum corpul este un ntreg alctuit din multe i diverse organe (rinichi, plmni, inim etc.), i mintea este un ntreg format din organe mintale (al vederii, al limbajului, etc.). Altfel spus, dup Chomsky, structurile mintale nnscute sunt bogate i diversificate, specializate n diverse tipuri de operaii. Mintea este alctuit din organe sau module distincte i specializate ce se dezvolt n baza specificaiilor unor programe genetice precise, iar nu datorit nvrii sau condiionrii din partea mediului nconjurtor. Modulul limbajului, cel care ne intereseaz, este specificat, crede Chomsky, sub forma unei gramatici universale (GU), a unui set de reguli din care pot fi actualizate regulile oricrei limbi naturale. Prin urmare, ne natem cu o cunoatere a regulilor fundamentale ale limbajului; din aceste reguli ale GU, sub impactul mediului lingvistic, sunt actualizate regulile uneia dintre gramaticile naturale; exist, prin urmare o cunoatere a limbajului inaccesibil contiinei, o cunoatere implicit sau tacit. n baza cror raiuni a ajuns Chomsky s postuleze existena GU?Prima este aceea a creativitii lingvistice. Este evident pentru orice observator faptul c folosirea normal a limbii este inovatoare i potenial infinit, n sensul c o mare parte din ceea ce spunem n folosirea normal a limbii nu este o repetiie a nimic nvat sau deja auzit. n mod asemntor, numrul de propoziii ale unei limbi pe care le putem nelege fr efort este foarte mare, potenial infinit. Folosirea normal a limbii este att inovativ i adecvat situaiei de comunicare. Rspunsul dat de GU la problema folosirii creatoare a limbii este c vorbitorii pot produce i nelege noi enunuri pentru c dein n mod intern o gramatic, adic un dispozitiv care atribuie o reprezentare semantic i una fonetic oricrei propoziii din limba dat L. Se spune c orice gramatic a limbii L proiecteaz mulimea finit i oarecum aleatorie a enunurilor observate asupra unei mulimi practic infinite de enunuri gramaticale pe care vorbitorul le poate produce i nelege. Gramatica internalizat este competena vorbitorului, cunoaterea tacit a limbii de ctre vorbitor. Performana reprezint folosirea practic a limbii. Gramatica elaborat de lingvist trebuie s fie un model, n sens matematic, al competenei vorbitorului. Gramatica universal este o ipotez asupra tipului de cunotine tacite pe care le posed vorbitorul, cunotine care i ngduie s foloseasc limba n mod creator.A doua raiune n favoarea GU a fost considerat de Chomsky aceea c, n ciuda complexitii lor reale, limbile se pot nva. Pn la vrsta de trei ani, orice copil normal i-a nsuit deja competena gramatical; el va fi deja n posesia structurilor morfo-sintactice ale limbii sale materne, mai trziu producndu-se doar o cretere lexical. Faptul c limbile pot fi nvate are n primul rnd o semnificaie pentru forma gramaticii, i anume, sugereaz c gramaticele sunt dispozitive finite. O gramatic G a unei limbi L ar fi o mulime finit de reguli care produc i interpreteaz toate enunurile gramaticale ale limbii L i numai pe acestea. n mod intuitiv, am putea spune c gramatica G mediaz ntre sunet i sens (ceea ce nelegem sau ceea ce vrem s comunicm). Fiecrei fraze trebuie s i se asocieze o reprezentare fonologic i fonetic i o interpretare semantic. Faptul c limbile se pot nva n ciuda complexitii lor i a srciei datelor sugereaz c cei ce nva sunt biologic echipai pentru a nva limba. Chomsky demonstreaz foarte convingtor c teoriile care afirm c limba se poate nva prin generalizare inductiv i formare de deprinderi sunt pur i simplu false. Motivul este simplu: copii utilizeaz reguli att de complicate i de abstracte atunci cnd vorbesc nct este greu de crezut c au reuit s le nvee din experiana lor lingvistic n numai 2-3 ani de via. Prin urmare, proprietile de baz ale sistemului cognitiv sunt nnscute; facultatea de a vorbi i comunica este parte a nzestrrii noastre biologice, creterea ei i nvarea primei limbi constituind o dezvoltare de acelai tip cu alte forme de dezvoltare embriologic determinate. Facultatea de limbaj cu care vine pe lume copilul funcioneaz ca o gramatic universal (GU), pe baza creia se poate construi gramatica oricrei limbi. Gramatica universal cuprinde acele principii substaniale i structuri formale care caracterizeaz toate limbile naturale.

Gramatica unei limbi naturale este actualizat prin activarea schematismului nnscut (GU) sub impactul experienei lingvistice dintr-un mediu sau altul. n esen, ns, structurile lingvistice fundamentale ale omului sunt nnscute. (A2.2.) Modularitatea minii. n baza tezelor propuse i susinute de Chomsky, Jerry Fodor face un pas mai departe articulnd teoretic i susinnd cu noi argumente teza modularitii minii. Din punct de vedre istoric, ntrebrile privind arhitectura mental au fost mprite n dou abordri distincte. Prima abordare este cea a arhitecturii orizontale, ce nelege procesele mentale ca fiind interaciuni ntre faculti care nu au un domeniu specific. De exemplu, o judecat rmne o judecat fie c se refer la experiena perceptual sau la comprehensiunea limbii. A doua abordare este cea a arhitecturii verticale; aceasta presupune c facultile mentale sunt difereniate n baza specificitii domeniului lor, sunt genetic determinate, sunt asociate cu structuri neurologice diferite i sunt autonome din punct de vedre computaional. Fodor, pornind de la teoria lui Chomsky i de la dovezile preluate din lingvistic i psihologia cognitiv, a renviat ideea modularitii minii, fr noiunea de localizare fizic precis a facultilor mentale i devine unul dintre cei mai vehemeni susintori ai acestei teorii, o dat cu publicarea lucrrii Modularity of Mind (1983). Dup Fodor, harta minii se prezint sub forma unei ierarhizri de procese psihologice: receptorul sau transductorul (transducer), sistemele input, procesorii centrali. Aceast enumerare nu este considerat de ctre Fodor a fi una complet, deoarece nu exclude posibilitatea existenei altor structuri sau procese cognitive ce nu se ncadreaz n caracteristicele celor deja enumerate. Aceste structuri i procese rmn s fie descoperite de ctre cercettori. Fodor explic funcionalitatea fiecruia: Sistemele input funcioneaz pentru a trimite informaia la sistemul central; n mod special, ele produc medierea ntre output-urile receptorului i sistemul central prin codificarea reprezentrilor mentale, asigurnd domenii pentru operaiile ultimului. Acest lucru nu nseamn ns c sistemele input traduc output-urile receptorilor n reprezentri din codul intern. Dimpotriv, traducerile pstreaz coninutul, iar computaiile pe care le realizeaz sistemele input nu fac acest lucru. De asemenea, output-urile receptorilor sunt interpretate caracteriznd aranjamentul lucrurilor in lume. Analizatorii input sunt astfel sisteme de procesare de inferene, cu limitele de rigoare ale acestei metafore. n mod specific, aceste inferene au ca premise reprezentrile receptorului ale configuraiilor stimulilor proximi, i drept concluzii, reprezentri ale caracterului i distribuiei ale obiectelor deprtate.Fodor face clar distincia dintre percepie (care e un proces modular; de posibilitatea percepiei, aa cum am constatat deja sunt responsabile mai multe module) i cogniie (proces nonmodular). Astfel, procesele care sunt considerate a fi modulare sunt mecanismele perceptuale plus gndul-limba (procesele reprezentaionale) i discut cteva dintre proprietile pe care acestea le au n comun i le definesc ca module.Fodor consider c modulele sunt specificate genetic i funcioneaz independent. Informaiile din mediul exterior trec, deci, mai nti printr-un sistem de receptori senzoriali care transform informaia n format de module, fiecare avnd un anumit tip de informaie pe care l poate procesa. Fiecare modul, n schimb, trimite ca output informaii ntr-un format comun, potrivit pentru sistemul central, care e un domeniu de procesare general. Modulele sunt considerate a nu fi asamblate din mai multe procese primitive; n schimb, posed o structur neuronal fix (specificat genetic), sunt specifice unui anumit domeniu (de pild, un modul proceseaz o anumit clas de input specific de jos n sus, focalizndu-se pe entitile relevante capacitilor sale de procesare), sunt rapide, autonome, obligatorii (modulul este activat automat n orice situaie n care stimulul specific este prezent), automate, conduse de stimul, i insensibile la scopurile sistemului central cognitiv. O alt caracteristic a modulelor este c ele sunt ncapsulate informaional. Cu alte cuvinte, alte pri ale minii nu pot nici influena, nici avea acces la procesele din interiorul unui modul, ci doar la output-urilor sale. Modulele au acces la informaiile din stadiile de procesare ale nivelelor joase, nu la cele ale proceselor nivelelor nalte. De pild, n cazul iluziei Muller-Lyer, chiar dac subiectul tie c dou linii au aceeai lungime, sistemul perceptual nu le poate vedea egale. Cunoaterea explicit a faptului c cele dou linii sunt egale, disponibil n ceea ce Fodor numete sistem central, nu se poate infiltra n sistemul perceptual automat. Pentru Fodor, doar existena comun a proprietilor menionate mai sus, face posibil definirea unui modul. Proprietile, luate n mod separat, nu determin neaprat un modul. Conceptul fodorian de modul este asemenea unui computer ce trebuie s realizeze un scop special folosind doar un anumit tip de date. Deci, un modul proceseaz doar anumite date, ignorndu-le pe celelalte. Acest fapt sporete proprietatea de automaticitate i vitez a computaiei. Cu alte cuvinte, Fodor nelege arhitectura minii umane ca fiind alctuit din dou pri diferite: modulele specifice nnscute i procesele non-modulare centrale responsabile de raionamentele deductive.

Dac ar fi s sintetizm, cele mai importante proprietile comune ale modulelor sunt urmtoarele:1.Specificiatea domeniului. Este vorba despre caracteristica modulelor de a procesa doar un anumit tip de date relevante pentru specie. Cteva exemple ar fi, pe lng limbaj, recunoaterea feei la oameni sau la alte primate, ecolocaia la lilieci sau detectarea insectelor la broate. Desigur c sistemele nvate pot avea i ele aceast caracteristic, ns lipsa elementului instinctual nu le permite s fie module n adevratul sens al termenului.

2.Obligativitatea derulrii operaiilor sistemelor input. Acest lucru semnific c modulele opereaz n mod reflex, avnd ca rezultat output-uri predeterminate la input-uri predeterminate, fr nici o legtur cu contextul. Dovada cea mai evident a acestei caracteristici e c nu te poi abine s nu auzi rostirea unei propoziii (ntr-o limb pe care o cunoti) ca o rostire a unei propoziii i, de altfel, nu te poi abine s vezi obiectele n spaiu tri-dimensional. 3.Caracterul incontient al proceselor sistemelor input. Exist doar un acces central limitat la reprezentrile pe care sistemele input le proceseaz. Este dificil sau chiar imposibil reflectarea sau s analiza operaiilor unui modul. Este important s distingem aceast proprietate de cea anterioar, deoarece nu trebuie doar s auzi o rostire ca o rostire, dar o poi auzi doar n acest fel. 4.Sistemele input sunt rapide. Identificarea propoziiilor i imaginilor suntprintre cele mai rapide procese psihologice. Sunt dou observaii lui Fodor: n primul rnd, rapiditatea procesrilor din module contrasteaz cu relativa ncetineal a proceselor centrale (rezolvarea de probleme); iar n al doilea rnd, nu e un accident c aceste procese sunt att rapide ct i faptul c sunt n mod obligatoriu activate. 5.ncapsularea informaional. Un mecanism e ncapsulat informaional dac are acces la informaie limitat, excluznd anumite informaii care ar putea fi pertinente pentru ca sistemul input s produc output-uri potrivite i care ar putea fi gsite n alte pri ale organismului. Exemple paradigmatice sunt oferite de iluziile perceptuale: am informaia c cele dou linii din iluzia Muller-Lyer sunt egale, dar mecanismul percepiei mele vizuale nu are acces la informaia asta i continu s vad liniile inegale. Reflexele sunt n acest sens, cazuri extreme de ncapsulare: dat fiind input-ul, ele imediat dau output-ul caracteristic chiar dac nu sunt potrivite n contextul respectiv. Problema criteriului ncapsulrii este c pare prea simplu de satisfcut. De fapt, este greu s ne gndim la orice mecanism autonom mental, care ar avea acces la nerestrictiv la toate informaiile sistemului mai larg. De exemplu, mecanismul de recunoatere a unui cuvnt ia ca i input-uri caracteristice reprezentri fonetice ale unui discurs i folosete ca date de baz un dicionar. Mecanismele non-ncapsulate, dac exist aa ceva, folosesc toat enciclopedia mental drept baz de date. Mecanismele ncapsulate au baze de date mai restrnse. De pild, un reflex nu are nici un tip de date de baz.6.Sistemele input au output-uri superficiale. Output-ul informaional ce provine de la modul i pleac ctre sistemul central e neprelucrat sau nu e procesat la nivel nalt. Input-urile care sunt destinate nivelelor mai nalte trebuie s fie utilizabile (nu interpretate la nivel nalt). Distincia percepie-cogniie e neleas prin prisma curgerii fluxului de informaie de la sistemele input ctre cele centrale. Dac output-urile modulelor ar fi procesate la un nivel nalt (interpretate), acest lucru ar cere mai mult informaie dect este permis de ncapsulare. Sistemele centrale folosesc date mult mai generale pentru a putea interpreta input-urile de la sursele periferice, aadar, informaiile acestea trebuie s fie deschise spre interpretare. De exemplu, un output care e o form sau o culoare e unul superficial. Un output n termenii de proprieti ai unui proton, nu.6. Sistemele input sunt asociate cu o arhitectur neuronal fix. Proprietatea indic existenei unui echivalent, n mediul fizic al creierului, a sistemului input. Dac acest fapt e adevrat, un sistem input ar putea fi localizat ntr-o anumit zon precis a creierului, iar n cazul avariei acelei zone, ne vom atepta la pierderea abilitilor subiectului, caracteristice sistemului input. Fodor e de prere c aceast caracteristic este o consecin a ncapsulrii informaionale: asociaia intim a sistemelor modulare cu reelele neuronale este mai mult sau mai puin ceea ce se atept dac se ine cont de faptul c esena modularitii este ncapsularea informaional. Dup cum s-a presupus, reelele neuronale indic ci privilegiate pentru accesul informaional. Efectul acestora este de a facilita curgerea informaiilor de la o structur neuronal la alta.7. Sistemele input manifest disfuncii tipice caracteristice. Modulele devin disfuncionale ntr-o manier caracteristic, urmnd efectele unui anumit accident al sistemului: pare s fie general acceptat faptul c agnozia sau afazia constituie modele de disfuncie; ele nu pot fi explicate prin simpla mpuinare a capacitilor orizontale globale precum memoria, atenia sau rezolvarea de probleme. 9. Ontogenia sistemelor input manifest pai caracteristici i secveniali. Modulele se dezvolt ntr-un mod caracteristic. Datele nu sunt foarte precise n acest sens. Este mai mult o ipotez dect o certitudine, iar acest fapt este recunoscut i de Fodor. Exist astzi date despre dezvoltarea secvenial a achiziiei limbii. Date de acest tip exist i n cazul dezvoltrii capacitilor vizuale la copii.(B)Limbajul gndirii. Ipoteza existenei unui limbaj al gndirii (LG), a unui limbaj mintal special, diferit de cel public, se bazeaz pe ideea c existena strilor, proceselor i evenimentelor cognitive (de multe ori, incontiente) ar presupune un anumit sistem conceptual de reprezentare. Aceasta nseamn c strile cognitive trebuie s aib un coninut conceptual i o structur conceptual proprie, independent. De pild, conforma acestei ipoteze, un vorbitor de romn gndete n LG, apoi traduce n romn i se exprim astfel, apoi primete rspunsul n romn, pe care l traduce i l proceseaz n LG. Argumentele n favoare existenei LG sunt numeroase:

n primul rnd, capacitatea productiv a limbii posibilitatea de a produce un numr indefinit de propoziii dintr-un numr limitat de cuvinte se aseamn cu cea a gndirii, lucru ce ar putea sugera existena unei legturi eseniale ntre cele dou. Din acest motiv, putem crede c productivitatea gndurilor este asemntoare cu cea a limbii, adic gndurile ar avea un mod structural sau computaional de reprezentare asemntor cu cel al limbajului natural. Pentru acest gen de reprezentare mintal Fodor a propus denumirea de mentalez sau LG. n al doilea rnd, putem crede c, unicul mod n care o persoan poate nva o limb este nvnd s o traduc ntr-o limb pe care o cunoate deja. Acesta este modul n care o persoan de origine englez nva limba francez, de exemplu. Dar dac aa stau lucrurile, atunci unicul mod de a nva limba matern este de a nva s o traducem ntr-un limbaj nnscut i deci nenvat, adic n LG. Dac nu admitem existena LG, atunci ar trebui s existe o alt metod de nvare a limbii materne; ns o un rspuns clar la ntrebarea Care ar fi cealalt / celelalte modaliti de nvare? nu a fost ns gsit. Ct de bogat i complex trebuie s fie LG? Fodor crede c trebuie s fie cel puin tot la fel de bogat i complex ca i o limba natural, explicit; motivul este simplu: doar astfel LG ar putea reprezenta regulile n virtutea creia funcioneaz limba natural. n al treilea rnd, un alt argument n favoarea LG este faptul c existena lui ne-ar ajuta s asociem procesele gndirii umane cu modelul computerelor. Asemenea mecanisme ne ofer cel mai bun exemplu de cum un sistem integral fizic poate procesa informaia. n cazul computerului, acest lucru este realizat prin reprezentarea informaiei ntr-un mod cvasi-lingvistic, utiliznd codul main binar. Elementele ale acestui cod consist n secvene ale simbolurilor 0 i 1, ce pot fi realizate fizic prin, s spunem, nchiderea i deschiderea dispozitivelor electronice ale mainii. Dac creierul uman este un dispozitiv de procesare a informaiilor, atunci ar fi plauzibil s considerm c funcioneaz cam n acelai mod ca i un computer electronic, mcar n privina faptului c folosete o metod de prelucrare a informaiei intr-un limbaj cvasi - lingvistic. LG poate fi privit ca pe un cod al creierului dezvoltat n mod natural, asemntor cu codul-main al computerului. Totui, fr insista aici asupra acestei probleme, model computaional de nelegere a minii umane aflat n spatele LG este problematic.n al patrulea rnd, gndurile par a avea aceleai proprieti semantice ca i propoziiile din limbajele umane. (a) Gndurile au relaii refereniale cu lumea, aa cum au i propoziiile. Convingerea lui Oscar c Regan este periculos se refer la Regan (este despre Regan) la fel cum o face i afirmaia Reagan este periculos. (b) Convingerile, ca i aseriunile, sunt adevrate sau false () (c) Gndurile, ca i propoziiile, pot sta n relaii infereniale () Pe scurt, coninutul reprezentaional al unui gnd pare a diferi numai ca nume de semnificaia reprezentaional a propoziiei folosite pentru a exprima sau comunica gndul. n al cincilea rnd, gndul este asemntor unei propoziii i pentru c posed o sintax asemntoare propoziiei i pentru c are un caracter sistematic. Oamenii nu nva s produc i s neleag propoziiile una cte una; ei nva elementele de propoziie i reetele pentru a pune elementele laolalt. Aa cum am indicat, acest lucru pretinde ca propoziiile s aib structur sintatic. Remarce similare sunt valabile i pentru gnduri. Oamenii au capacitatea s gndeasc indefinit de multe gnduri pe care nu le gndesc i nici nu le vor gndi vreodat, cci ei au dobndit conceptele coninute n gnduri i au obinut reeta pentru a le pune laolalt. Capacitatea respectiv cere ca gndurile s aib structur sintactic.

n al aselea rnd, ca i propoziiile, i gndurile sunt entiti abstracte. De pild, propoziia Universitatea are trei rectori nu ne spune nimic altceva despre univeristate dect faptul c are trei rectori. Dar la fel este i gndul c universitatea are trei rectori.Care ar putea fi relaia dintre sintaxa LG i sintaxa unei limbi naturale, publice, precum limba romn? Fodor crede c sintaxa LG nu poate fi foarte diferit iar motivele sunt dou: (1) Procesul de traducere prin care romna este produs i neleas trebuie s prezerve, ntr-un sens, semnificaiile: cnd un gnd este exprimat de un enun, enunul trebuie s semnifice acelai lucru ca propoziia LG implicat n gnd; cnd un enun este neles, el trebuie atribuit unei propoziii LG care nseamn acelai lucru. (2) Semnificaia unei propoziii este n funcie de sintaxa ei. Astfel, sintaxa propoziiei LG trebuie s fie suficient de apropiat de cea a expresiei n englez pentru a le face s aib aceeai semnificaie. Argumentul cel mai general formulat Fodor n favoarea LG este urmtorul:1. Singurele modele psihologice ale proceselor cognitive, chiar i acestea prnd puin plauzibile, reprezint procese tip computaional.2. Computaia sau procesarea informaiei (operaia de calcul) presupune un mediu pentru procesare, adic un sistem reprezentaional.3. Teoriile slab plauzibile sunt mai bune dect nici o teorie.4. Suntem aadar angajai, fie i provizoriu, n a atribui organismelor un sistem reprezentaional. Angajai provizoriu semnific: Angajai atta timp ct atribuim procese cognitive organismelor i atta timp ct lum n serios teoriile acestor procese aa cum ne sunt ele la dispoziie acum.5. Este un scop rezonabil s ncercm s caracterizm sistemul reprezentaional fa de existena cruia ne-am luat angajamentul n mod provizoriu.

6. Este o strategie plauzibil de cercetare a ncerca s deducem aceste caracteristici din detaliile teoriilor psihologice ce par de altfel s se dovedeasc a fi adevrate.Indiferent de ceea ce filosofii cred n detaliu despre teoriile psihologice ale cogniiei, structura lor general presupune sublinierea proceselor computaionale i existena unui sistem reprezentaional n care aceste computaii s aib loc. Cnd decidem n legtur cu o problem este necesar mai nti s ne putem reprezenta la nivel mental acea problem etc. Este important de menionat faptul c evenimentele computaionale presupun existena i exploatarea unui mediu reprezentaional de o anumit complexitate n care procesele mentale se desfoar. (B1)LG i posibilitatea comunicrii. Jerry Fodor susine n Structuri sintactice c teoriile lingvistice sunt caracterizri ale informaiilor pe care vorbitorul/asculttorul le au despre structura limbii lor, iar teoriile psiholingvistice sunt caracterizri ale procedurilor prin care aceste informaii conduc la producerea i nelegerea discursului. Fodor interpreteaz aceste idei ca fiind contribuii importante pentru o teorie a comunicrii verbale. Astfel, ntrebarea fundamental a unei teorii a limbajului ar trebui s fie: cum e posibil ca vorbitorii i cei ce ascult s comunice prin producerea unor forme de unde acustice? Rspunsul la aceast ntrebare ar fi acela c ntre strile mentale ale asculttorului i cele ale vorbitorului se produce un tip de coresponden. Scopul unei teorii a comunicrii verbale ar fi, aadar, explicitarea sursei corespondenei mai sus menionat.Esena procesului de comunicare ntr-o limb natural este aceea c vorbitorul produce anumite unde acustice care ar trebui s satisfac anumite reguli. Atunci cnd lucrurile decurg bine, cnd vorbitorul spune ceea ce intenioneaz s spun iar asculttorul nelege ceea ce vorbitorul a intenionat s spun, formele acustice satisfac regulile pe care trebuia s le satisfac iar asculttorul recunoate faptul c a fost satisfcut regula i c acest fapt era intenionat. Pe scurt, comunicarea e reuit atunci cnd asculttorul poate deduce inteniile vorbitorului din forma exprimrii pe care o produce. Deci, teoria comunicrii astfel vzut este una de tip mentalist, deoarece susine nu doar c procese non-comportamentale mediaz comunicarea dintre emitor i receptor, dar i c, n fapt, comunicarea const n stabilirea unui tip de coresponden ntre strile mentale ale vorbitorului i asculttorului. Legtura dintre problema comunicrii i cea a structurii limbilor naturale este urmtoarea: gramatica generativ a limbii L specific regulile pe care o anumit afirmaie trebuie s le respecte pentru a fi n conformitate cu conveniile limbii. Din moment ce, conform modeleului de comunicare propus, o afirmaie n mod normal servete pentru a comunica mesajul M n L doar dac vorbitorul se asigur (i cel ce ascult recunoate) c afirmaia satisface ntr-adevr aceste reguli putem caracteriza legtura dintre teoria comunicrii verbale cu cea a gramaticii generative prin urmtoarele ipoteze:

1.Prelucrarea mesajului n forme acustice i invers este indirect: formele acustice corespund cu mesajele prin intermediul unor procesri ale unor reprezentri;

2.Printre aceste reprezentri sunt cteva care corespund descrierilor structurale ale propoziiilor pe care gramaticele generative le pun la dispoziie.Luate mpreun, cele dou ipoteze favorizeaz ideea c regulile structurale lingvistice sunt reale din punct de vedere psihologic i ele mediaz procesul de comunicare verbal. Este important de observat c Fodor identific procesele cognitive ale organismelor cu operaiile definite pentru reprezentri. Aceste consideraii leag limbajul gndirii de limbile naturale prin faptul c formulele din codul intern ar fi exact reprezentrile prin care procesele cognitive sunt definite. Mircea Flonta, Cognitio. O introducere critic n problema cunoaterii, Editura All, Bucureti, 1994, p. 107

Ibidem, p. 108.

Ibidem.

Noam Chomsky, Review of B.P. Skinner, Verbal Behavior, Language, n Syntactic Structures, Vol. 33, Mouton, The Hague, pp. 26-58.

Mircea Flonta, op.cit., p. 109.

Ibidem, p. 111.

Noam Chomsky, Cunoaterea limbii, Editura tiinific, Bucureti, 1996, pp. 31-36.

Jerry Fodor, The Modularity of Mind, The MIT Press, Cambridge, 1983, p. 42.

Ibidem, pp. 63-64.

Ibidem, pp. 98-99.

Ibidem, p. 99.

Michael Devitt, Kim Sterelny, Limbaj i realitate. O introducere n filosofia limbajului, Editura Polirom, Iai, 2000, p. 140.

Ibidem, p. 141.

Ibidem, p. 145.

PAGE 14