misiologie - 1. ortodoxie si prozelitism (petraru)

8/17/2019 Misiologie - 1. Ortodoxie Si Prozelitism (Petraru)

1/10

PROZELITISMUL ACTUAL. STRUCTURI SI FENOMENOLOGIE.

Prozelitismul in general.

- Confesionalizarea crestinismului are si o alta consecinta care s-a dovedit nefasta pentru

istoria iseri!ii "# $rozelitismul;- Teologul Ioannis Zizioulas: confesionalizarea este responsabila de prozelitism;- Prozelitismul defineste un concept complex in istoria religioasa, cu o evolutie

contradictorie:

Etimologic, cuvantul $rozelitism vine de la verbul grecesc , care se

traduce cu a se apropia de, sau a se alatura prin constrangere unui anumit grup; Substantivul derivat, , desemneaza persoana care este obiect al

acestei actiuni;

- Conceptul si fenomenologia $rozelitismului sunt redate expresiv de S%anta S!ri$tura:

in &. T. – $rozelitii sunt cei straini de poporul ales, care datorita fortei morale a

iudaismului si monoteismului sau, acceptau convertirea la religia ebraica, sedusi decultul si de credinta poporului evreu;

$rozelitii acceptau deci credinta cea adevarata, singura care adora pe 'umnezeul

a(e)arat si uni!, ce S-a descoperit in mod supranatural oamenilor;

astfel, putem vorbi pana la intru$area lui *ristos de un aspect pozitiv al

$rozelitismului e+rai!, intrucat reprezentanti ai religiilor naturiste se converteau la

adevarul divin unic;

- in perioada &. T., $rozelitii se imparteau in doua categorii:

,. $rozelitii $ortilor – proselytae portae – adica categoria de convertiti la credintaebraica, ce nu se supuneau ritualului circumciziunii;

-. $rozelitii (re$tatii - proselytae justitiae – converitii la iudaism, care s-au supusritualului circumciziunii, unii dintre acestia, dupa Cin!ize!ime, botezandu-se si

devenind crestini;

- in N. T., cuvantul $rozelit apare de patru ori (xMatei, !xFA" si desemneaza pe

convertitii la iudaism care impreuna cu evreii intareau comunitatile ebraice din bazinul

mediteranean# Cum$

dezvoltau constiinta misionara implicit prezenta in marturiile Revelatiei divine; deveneau misionari crestini dupa convertirea la *ristos precum (ia!onul Ni!olae din

Antioia;

- asadar, in limba%ul biblic $rozelitul desemneaza pe cel convertit la Re)elatia

'umnezeului uni! si a(e)arat, care marturiseste credinta dreapta si care prin

comportamentul sau religios exemplar exercita o forta de atractie pentru cei care cauta

adevarul;

- &data cu intru$area lui *ristos,

se critica formalismul in care decazuse misionarismul iudaic:

• Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că înconjuraţi marea şi uscatul ca să

faceţi un ucenic, şi dacă laţi făcut, îl faceţi fiu al geenei şi îndoit dec"t voi#(Matei -/0 ,1";

Se desfiinteaza granita dintre iudeu si elin:


2/10

• #u mai este iudeu, nici elin$ nu mai este nici rob, nici liber$ nu mai este parte

bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în %ristos &isus'(Galateni /0 -2";

si se desfiinteaza suprematia ebraica religioasa inc'isa in granite spirituale rigide;

relatia de iubire cu 'umnezeu prin *ristos este desc'isa tuturor oamenilor, misiunea

iseri!ii (adresandu-se tuturor popoarelor" preia datoria convertirii la *ristos, la

Re)elatia si Re)elatorul 'umnezeului Treimi!:

• (upă ce (umnezeu odinioară, în multe r"nduri şi în multe cipuri, a vorbit

părinţilor noştri prin prooroci,3 )n zilele acestea mai de pe urmă nea grăit nouă prin *iul, pe Care +a pus moştenitor a toate şi prin Care a făcut şi veacurile#(E)rei ,0 ,4-";

- Cu toate tensiunile inerente conditiei istorice, iseri!a primului mileniu crestin

confruntata cu erezii si sc'isme a implinit un mandat misionar unitar, extinzand marturia

evang'elica si viata in *ristos prin arului S%antului 'u revarsat in Tainele ei, in spatii

intinse, prin convertirea la *ristos a numeroase popoare si culturi;- S!isma dintre izant si Roma a sc'imbat insa datele problemei:

se separa una de cealalta si se accentueaza diferentele;

izantul pierde pozitia politica, centrul acesteia deplasandu-se in O!!i(entul !restin

– Roma;

Roma instituie $rimatul $a$al si intelege misiunea nu doar ca o propavaduire a lui

*ristos la necrestini, ci si ca o readucere a tuturor crestinilor sub %urisdictia si

ascultarea de e$is!o$ul (e Roma;

entru a pune in practica aceasta teorie a unitatii crestine s-au exercitat diverse actiuni

diplomatice si c'iar militare, politice si eclesiale care nu au mai constituit o forma de

dialog ci o agresare a iseri!ilor orto(o5e prin asa-zise misiuni catolice care activau

in spatiul ortodox si care incercau prin diferite mi%loace sa atraga pe ortodocsi la

catolicism;

Toata aceasta strategie catolica de a forta pe ortodocsi la unire !u Roma este de fapt

un $rozelitism intens de extindere a dominatiei politico-eclesiale a Romei, ce a

provocat rani adanci in tru$ul lui *ristos – iseri!a Orto(o5a, si implicit si la

popoarele ortodoxe dezbinate in insasi fiinta lor nationala;

- &data cu aparitia Re%ormei, si din sanul acestei confesiuni a numeroaselor secte

neoprotestante, actiunea $rozelitista occidentala a continuat, promovata si de noua

intelegere asupra crestinismului mai ales de catre evang'elismul american;- Se adauga la aceasta, pe fondul secularizarii si decrestinarii, $rozelitismul ocultist al

noilor miscari religioase cu fundament in filosofia si spiritualitatea extrem orientala;

- )e aceea, $rozelitismul actual poate fi definit ca actiunea de smulgere a credinciosilor

ortodocsi sau ai altor confesiuni istorice de la iseri!a lor si afilierea lor prin metode

complexe, indoctrinare, fanatism, inducere in eroare, amenintare, mituire, deprogramare,

casatorii mixte, exploatarea lipsurilor materiale acolo unde exista decala% economico-

financiar fata de civilizatia occidentala, la secte, la noi miscari religioase sau la diferiti

lideri religiosi;

- *cest proces nu duce insa spre *ristos si a(e)arul (umnezeies! (e )iata, ci aduce

alienare spirituala, dezec'ilibre psi'ice, sinucideri in masa, tensiuni familiale si sociale in


3/10


4/10

- n ceea ce priveste $rozelitismul sectelor crestine, se poate spune ca acesta se desfasoara

dupa un plan de evang'elizare mondiala care urmareste eliminarea iseri!ii tra(itionale

si inlocuirea ei cu comunitati asa-zis crestine, cu centre crestine;- *ceste asa-zise centre sunt de fapt grupari de oameni ce dau spectacole muzicale cu un

continut religios, sentimental, pietist ce atrag mai ales tinerii;

- )e asemenea, aceste centre sunt si ambulatorii pentru ca ne este dat sa vedem pe uneleautoturisme reclame publicitare de genul Centrul crestin -imisoara, Cluj, etc#;

- )aca iseri!ile tra(itionale in organizarea lor la nivelul comunitatilor locale se manifesta

ca paro'ii, spatiul spiritual in care se marturiseste credinta in *ristos din generatie in

generatie, evang'elizatorii sectari au ca scop destructurarea si desfiintarea paro'iei,

deparoializarea;- aro'ia ar reprezenta in viziunea acestor innoitori ai crestinismului, in organizarea sa, la

nivelul fiecarei comunitati umane un semn de tribalism ce trebuie depasit si eradicat sprea fi inlocuit de grupurile constituite ulterior de cei care au aderat la secta:

*cestia trebuie sa exercite o animatie emotionala, sentimentala, in iseri!ile

tra(itionale printr-un program neo-crestin, in care religia este redusa la imanenta si la

relatii interumane;

*cest program functioneaza pe principiile misionare traditionale:

• Misiunea e5terna – avand ca scop deparoializarea, principiu organizatoric

central ;• Misiunea interna – avand ca scop dezalienarea;

Cu alte cuvinte, paro'ia traditionala ar fi spatiul alienarii spirituale, din care s-ar salva

cei care adera la aceste grupuri sectare;

*cest program de evang'elizare pentru si in iseri!ile tra(itionale este conceput in

mai multe faze si anume cinci trepte, etape in procesul de deparoializare, un program multidimensional pe care gruparile sectare crestine il aplica in spatiile vizate;

Cele !in!i eta$e:

a# cel trimis sa evang'elizeze este pregatit special in centre de evang'elizare;

exercitand un $rozelitism agresiv si impertinent, e)angelizatorul trebuie sa fie

pregatit pentru surprize care dau nastere la devieri fata de planul initial;

cu alte cuvinte, e)angelizatorul afla in locul unde este trimis o alta situatie decat cea

care i-a fost prezentata, si sesizeaza uneori diferente importante fata de programul

initial, la care nu se astepta;

b# urmeaza pentru e)angelizator astfel o experienta primordiala in spatiul sau deactiune, care ii permite reexaminarea la fata locului, analizarea corecta a sistemelor,

culturilor, limba%elor etc#;

c# e)angelizatorul va face o inventariere a noii sale experiente, se va adapta la

contextul local, preluand c'iar elemente din traditia religioasa intalnita pe care le va

folosi pentru a atenua diferentele intre planul sau si realitatea de fapt din spatiul de

evang'elizat;

d# urmeaza o noua planificare, e)angelizatorul creand o sinteza dintre planul sau (care

urmareste de fapt destructurarea comunitatii eclesiale traditionale" si elemente de

religiozitate locala;

e# ultima etapa o reprezinta prognoza pentru activitatea ulterioara si un efort sistematic

pentru o crestere a eficacitatii asa-zisei evang'elizari;


5/10

- de fapt, la acest model de evang'elizare recurg toate sectele neoprotestante care cunosc

foarte putine lucruri despre Orto(o5ie si care, mai mult, considera spatiile ortodoxe ca

teritorii misionare, mai ales in fostele tari ortodoxe care au cunoscut opresiuneasistemului comunist si unde oamenii si-ar fi pierdut credinta in 'umnezeu;

- aceasta viziune are insa conotatii mai curand politice, pentru ca aceste secte au si alte

scopuri decat cele religioase;

- mai mult, gruparile crestine $rozelitiste, pentru ca sunt relativ noi si au aparut in aria

crestina in ultimele doua secole mai ales, considera ca ele indeplinesc o datorie fata de

*ristos;

- din punctul de vedere al acestora a defini un grup ca prozelitist pentru ca face parte dintro biserica mai tanara este, asa cum au e.primat reprezentanti ai lor la intalnirea comisieiecumanice /isiune si evangelizare 0 1antiago de Compostella 0 2334 , opresiune;

- iseri!ile Orto(o5e din Est considera insa, pe buna dreptate, actiunea $rozelitista ca

aroganta si lipsita de respect fata de marturia credincioasa de secole a isericii, pe langa

faptul ca daca in &estul in mare parte secularizat $rozelitismul nu este decat o problemade etica, in Est acesta este si o problema de politica si culturala;

- ntrebarea fireasca ce se pune este:

)e ce aceasta ofensiva asa-zis evang'elizatoare la unele popoare care inca din zorii

crestinismului au fonst evang'elizate si in spatiul religios si cultural al carora abunda

marturiile de viata spirituala crestina neintrerupta pana astazi$

- Este evident ca e)angelizatorii o!!i(entali au o perspectiva diferita despre ceea ce este

iseri!a insasi si relatia ei cu cultura, statul, societatea;

- )in perspectiva orto(o5a, in secolele de viata crestina s-a cristalizat o osmoza

(intrepatrundere" intre cultura si iseri!a la popoarele ortodoxe:

iseri!ile orto(o5e se considera pe buna dreptate ca pastratoare ale culturilor si ele aumodelat un profil al popoarelor existente astazi in s$atiul orto(o5 compact din Est;

iseri!ile au creat un autentic etos crestin local cu o valoare universala si de aceea vor

sa pastreze caracterul ortodo. al culturii lor spre deosebire de &est; n &est, autonomia valorilor a dus la dezintegrarea in mare masura a etosului

traditional; Etos + ansamblu de trsturi specifice unui grup social sau unei epoci; fizionomie moral,

moralitate# Specific cultural al unei colectivit i#ț

- *vand in vedere rolul ma%oritar al iseri!ii, al marturiei crestine in profilarea specificului,

a identitatii nationale, culturale, spirituale a popoarelor ortodoxe, dar si atasamentul la

iseri!a si constiinta crestina a celor ce traiesc in aceste spatii s-a constituit si exista orelatie specifica iseri!a-stat, Orto(o5ia fidela Mantuitorului *ristos si adevarurilor

divine despre sensul existentei umane ce nu poate fi redusa la imanenta, la social, politic si

economic, nu se poate considera dupa modelul biologic de astazi ca un simplu si unul

dintre multii actori ai %ocului social de pe piata libera a bunurilor si a ideilor ;- iseri!a lui *ristos este institutia teandrica a mantuirii, unde crestinii experiaza relatia cu

*ristos4'umnezeu , care eternizeaza umanul si nu o congregatie umana sau religioasa:

una dintre numeroasele congregatii ce exista in lume si care ar functiona in viziunea

liberalismului religios dupa sintagma o iserica libera intrun stat liber , o a.iomacivicoreligioasa specifica in general intregului neo-protestantism;

- libertatile sistemului politic democratic si pluralismul aferent acestuia implica unorizontalism si o socializare a iseri!ii, dimensiune de altfel specifica acesteia;


6/10

- Orto(o5ia este insa constienta de dimensiunea sa verticala, a relatiei drepte a omului cu

'umnezeu revelat in istoria umana in *ristos, a vietii iseri!ii in 'uul S%ant ce

depaseste conditionarile contingentei si nu poate reduce rolul ei doar la unul inc'is in

orizontul istoriei, al lumii;

- prin iseri!a, oamenii depasesc istoria, timpul;

- viata de comuniune cu 'umnezeu, experiata la nivel eclesial, reprezinta de%a valoarea

suprema ce le depaseste pe toate celelalte:

• Cautati mai intai &mparatia lui (umnezeu si dreptatea +ui' (Matei 80 //";- )e asemenea, Orto(o5ia nu este doar reprezentata de o elita religioasa, exclusivista,

rigorista, asa cum se pretind sectele ai caror membri sunt alesi de 'umnezeu, sunt sfinti;- 9P a venit sa rascumpere pe cei pacatosi, iar iseri!a prin 'uul S%ant ce continua

sacramental lucrarea lui 9P, constituie in lume spatiul rascumpararii, al vindecarii de

pacat, al mantuirii si de aceea ea este mama care imbratiseaza pe copiii ei, pe toti cei botezati care cad in pacate si al caror comportament moral lasa uneori de dorit;

- Sectele considera insa ca toti cei care nu se comporta intr-un mod crestin – prin credinta si

fapte – sunt obiect al evangelizarii;- *stfel, sectarii pretind ca cei care parasesc iseri!a la care au fost integrati tainic prin

otez devin crestini adevarati numai prin alaturarea la comunitatile de crestini adevarati,

respectiv sectele;

- Prozelitismul volent si impertinent al sectelor, al e)angelizatorilor care neaga insa

iseri!a spre a o inlocui cu un sistem religios, eventual atasat de unul politic, urmareste

interese oculte, vizand destructurarea unor entitati etnice, culturale si absorbirea lor in

fluxul unei integrari globale ce anuleaza specificul local, traditional, real al oricarei

comunitati ce contribuie prin ea insasi la simfonia universalitatii;

- *gresarea orto(o!silor la ei acasa prin colporta% de material religios, trafic de influenta,mita, acuze la adresa ierariei iseri!ii, a valorilor nationale, culturale, este un act grav

ce este savarsit de indivizi inconstienti, marionete ale unor forte obscure care nu au nimic

in comun cu *ristos, E)angelia si iseri!a Sa;

- Strategia de racolare la secta este de o diversitate covarsitoare in toate spatiile de actiune,

indiferent de conditiile sociale si economice;

- n &estul industrializat, sectele si noile miscari religioase sunt un raspuns la

nesemnificatia culturii industriale;- Civilizatia industriala si informationala creeaza noi raporturi interumane in sensul ca

acestea se diminueaza incura%ator de mult;

- .egat de masina, omul nu mai comunica cu aproapele sau, nu-l mai cunoaste, limitandu-siorizontul sau la o stare de anonimat, de pasivitate si autosuficienta ce duce la sclavie

spirituala;- Structural fiinta dialogica, omul in aceasta conditie este agresat spiritual de reprezentanti

ai acestei noi religiozitati, care nu au mandat divin pentru activitatea lor, ci dintr-o

initiativa libera se eri%eaza in maestri divini, ce au datorii spirituale fata de oameni, datorii

care urmaresc insa interese egoiste sau de grup;

- in spatiile lumii a doua sau a treia, sectele, beneficiind de suportul material si financiar al

lumii bogate, isi manifesta generozitatea fata de cei saraci, marginalizati, rupand pe uniidintre acestia din comunitatea lor traditionala;

- distribuirea de bani, alimente, imbracaminte reprezinta de multe ori o metoda de a atragela o anumita secta;


7/10

- infiltrarea prin asociatii umanitare in sectoare sociale precum azile, case de copii, de

'andicapati, poate reprezenta si o strategie de racolare de noi membri, folositi ulterior in

actiuni prozelitiste sectare;

- in strategia sectara si a noilor miscari religioase sunt vizate categorii usor de manipulat si

un segment important il reprezinta tineretul, care in entuziasmul sau, uneori fara

discernamant, poate cadea prada unor actiuni $rozelitiste subtile;

- dupa cum arata :. *aa!; : asa-zisul e)angelizator sau guru este tanar, deci din aceeasi

generatie aproximativ cu cei pe care ii interpeleaza:

la inceput el nu este autoritar, ceea ce face ca tinerii sa nu simta o anumita canalizare

spre un scop precis;

tanarul intr-o discutie cu un astfel de individ, este invitat gratuit la o masa, beneficiind

deodata de o atentie speciala, oferindu-i-se o excursie gratuita in strainatate, sau alte

avanta%e;

el nu sesieaza pericolul;

- prin aceasta te'nica de racolare lovebombing sau flirtingfising cum este denumitate'nic, tanarului i se pare ca totul se petrece din libera sa vointa, dintr-o initiativa personala si mediul in care are acces este unul favorabil – acolo el se simte bine, ca in

sanul familiei;

- dupa aceasta faza a inceputului tentant, reconfortant, incepe sa se simta autoritatea

adevaratului interlocutor:

acesta incepe sa domine grupul, sa-l indoctrineze, sa-l izoleze de restul comunitatii;

recrutii la secta sunt supraveg'eati atent, sunt obligati sa presteze munci de tot felul

pentru a avea permanent o ocupatie si a nu avea timp sa-si puna intrebari la care de

altfel li se dau totdeauna raspunsuri gata facute;

ei sunt antrenati in asa-zise practici spirituale prin care li se diminueaza pana laanestezie totala propria vointa, li se anuleaza rezistenta prin metode de dominare si

control al mintii, li se altereaza constiinta prin diferite metode de perturbare a

cunoasterii, sunt izolati de familie, prieteni, refuzandu-li-se accesul la orice fel de

informatie, alta decat cea care le este administrata de lider;

liderul li se prezinta intr-o aureola


8/10

se explica astfel o anumite tendinta in mediile scolare si universitare spre practici

spirituale, spre exotism oriental, mai ales de sorginte indiana;

trecerea de la perioada de scolarizare la o activitate efectiva in beneficiul societatii prin

intregrarea in munca este un alt prag psi'ologic speculat de secte in conditiile cresterii

soma%ului si a gasirii cu o dificultate sporita a unui loc de munca;

- perioade mai dificile, situatii-limita in existenta umana sunt folosite de secte pentru a-si

arata solicitudinea fariseica si generozitatea;

- boala, suferinta indelungata, pierderi materiale in situatii de catastrofe naturale sau

accidente nedorite si pagubitoare – toate acestea sunt situatii in care omul poate fi tentat

de un a%utor material sau financiar in sc'imbul caruia i se cere sa renunte la credinta sa

ortodoxa sau catolica, si sa se converteasca la un grup sectar;- decesul in familiile defavorizate economic este de asemenea o ocazie de manifestare a

unei solidaritati interesate si egoiste din partea sectelor;

- sectele sunt expresia unei lumi care a pierdut reperele morale si spirituale supreme ale

crestinismului, 'umnezeu, *ristos, iseri!a, iubirea, rugaciunea, bunatatea, milostenia,intr-un cuvant credinta ca piatra cea din capul ungiului a edificiului comunitar si afiecare persoane umane ce se integreaza Tra(itiei ca viata spirituala prin arul S%antului

'u in comunitatea eclesiala;

- autonomia valorilor, eliminarea sau marginalizarea valorilor morale si religioase,

exacerbarea egosimului, a individualismului si tensiunea totala si nedisimulata dupa

bunuri efemere intr-o competitie tot mai ascutita si mai nemiloasa pe fondul lipsei de

religiozitate si de experienta spirituala crestina adevarata, in iseri!a, comunitatea si

comuniunea oamenilor cu 'umnezeu !el Unul re)elat in *ristos si a oamenilor

intreolalta, putem spune ca reprezinta conditia obiectiva a unei anumite prize a

$rozelitismului sectar in contemporenaitate;- cauza subiectiva, interna putem spune, a invaziei si structurarii unor elemente sectare o

constituie anumite deficiente in viata si lucrarea iseri!ii, a slu%itorilor ei care datorita

acestor sfidari si interpelari sunt obligati, asa cum spune O. Clement, la doua lucruri:

pe de o parte la a avea comunitati cu adevarat fratesti, cu adevarat calduroase, unde

sa e.iste dragoste; pe de alta parte la propovaduirea Cuvantului lui Dumnezeu si la e.plicarea

Cuvantului lui Dumnezeu fara incetare, pentru ca slujbele noastre no mai facindeajuns prin ele insele, caci nu sunt intelese' -rebuie deci ca proetii sa o facainsistent si pe intelesul poporului' 5ornind de la e.plicarea Liturghiei , a Botezului , acelor sapte Laude care sunt tot de inspiratie scripturistica si comenteaza poetic

Scriptura;

iseri!a Orto(o5a lo!ala si strategii orto(o5e anti$rozelitiste.

- &fensiva $rozelitista vizeaza mai ales comunitatile locale, /iserica in nucleul sau de

baza, organizata ca paro'ie, comunitatea credinciosilor ce alcatuiesc Trupul tainic al lui

0ristos intr-un anumit loc, c'emati sa constientizeze deplin si sa dea marturie cura%oasa

despre identitatea lor crestina, despre iubirea si viata lor in 0ristos;

- 1ata de aceste situatii, misiunea ortodoxa este c'emata sa adopte o strategie care sa

destrame ofensiva sectara si sa intareasca comunitatea ortodoxa, pe credinciosii ortodocsi,spre a raspunde acestor probleme in spirit de fidelitate fata de Traditia /isericii;


9/10

- *ceasta strategie trebuie adoptata atat la nivel central de /iserica locala ortodoxa, cat si la

nivel paro'ial;

- *stfel, /iserica sta intotdeauna sub obligatia apostolatului misionar , pentru ca ea propovaduieste Evang'elia, Cuvantul lui )umnezeu si celebreaza prezenta si lucrarea lui

)umnezeu in noi si in mi%locul nostru;

- ropovaduirea evang'elica si profetica, lucrarea sfintitoare prin 'arul Sfantului )u' si

calauzirea mantuitoare spre deplina comuniune cu )umnezeu constituie mandatul

apostolic al /isericii:

Voi veti fi martorii mei# (1* !, 2";- /iserica este asezamant al arului, comunitatea unica aleasa de )umnezeu prin care El

este prezent si lucreaza in mi%locul oamenilor;

- Ea este adunarea celor consacrati prin /otez, 3irungere si Eu'aristie, a celor ce alcatuiesc

trupul lui %ristos;- )e aceea, identitatea crestinului se naste, se afirma si se structureaza spre plinatatea ei in

/iserica lui 0ristos;

- dentitatea crestina astazi presupune:

4nitatea /isericii lui 0ristos;

Comuniunea, viata de sfintenie;

5iata in 0ristos si marturie despre aceasta in fata oamenilor prin filantropie sau

caritate crestina:

• 5entru că ne îngrijim de cele bune nu numai înaintea (omnului, ci şi înaintea

oamenilor' ( Corinteni 2, 6!";a# Unitatea iseri!ii inseamna unitatea de credinta in 0ristos si adunarea (reunirea"

celor consacrati prin /otez, 3irungere si Eu'aristie in numele lui 0ristos, la

rugaciunea comuna ce culmineaza in .iturg'ia /isericii; n aceste coordonate se defineste profilul crestinilor, identitatea lor;

)upa Sf# *p# avel, identitatea crestinului reflecta si este expresia unei relatii:

• 7elatia cu )umnezeu in plan vertical ;• 7elatia cu semenii in plan orizontal ;

ntersectarea celor doua directii constituie un simbol al crucii, al %ertfei, si este temei al

comuniunii;

Comuniunea are un fundament trinitar dar ea are corespondent in plan uman,

antropologic;

)e aceea, ideea de comuniune ce se regaseste ca un fir rosu in 7evelatia biblica, inteologia patristica, in reflectia teologica actuala, reprezinta o coordonata fundamentala

a &rtodoxiei;

&rtodoxia a inteles existenta crestina, /iserica, Trupul tainic al lui 0ristos, ca o

comuniune ontologica, 'arica cu persoana lui 0ristos in )u'ul Sfant, comuniune ce

trebuie sa cuprinda intreaga comunitate umana ce apartine prin actul creator si

mantuitor lui )umnezeu;

b# Comuniunea de la cuvantul grecesc 6oinonia (8oinos+comun;8oinoo+a imparti"conform multor texte biblice cuprinde o paleta diversa de sensuri;

Comuniunea semnifica participarea la 0ristos, la )u'ul Sfant, la natura divina, la

aceeasi viata a credintei, unire frateasca, posesia in comun a bunurilor, colecta pentru

fratii de aceeasi credinta;


10/10

Comuniunea inseamna mai mult decat o relatie morala sau spirituala;

Comuniunea este efectiv o impreunare cu 0ristos, o incorporare in /iserica prin

/otez, 3irungere si Eu'aristie;

)e aceea, comuniunea este o plenitudine ontologica, dar al lui )umnezeu, iubire –

voi sunteti in /ine si 7u in voi (oan !9, 6";c# &iata in *ristos confera identitatea crestinului;

*ceasta se naste, se afirma si se practica in comuniunea Trupului lui 0ristos in

vederea zidirii acestui trup – /iserica; *ceasta identitate pune problema relatiei efective a credinciosului ortodox cu

comunitatea al carui membru este – /iserica;

*stazi insa constatam ca pentru multi credinciosi aceasta relatie este mult slabita;

* fi crestin, a fi primit tainele incorporarii in 0ristos, /otezul, 3irungerea, Eu'aristia

– tainele initierii crestine – nu inseamna a alege o situatie de autonomie individuala,

izolare, ci una de integrare constienta, activa, responsabila in comuniunea /isericii lui

0ristos unde toate membrele alcatuiesc Trupul asa cum toate membrele organismuluiconstituie omul:

• Căci precum trupul unul este, şi are mădulare multe, iar toate mădularele

trupului, multe fiind, sunt un trup, aşa şi %ristos'( Corinteni !6, !6"; * fi crestin implica participarea totala la viata /isericii si constiinta ca /iserica

temporala, istorica fiinteaza prin cei ce sunt membri ei, oamenii care traiesc in istorie

la un moment dat, si care s-au impartasit de cuvantul Evang'eliei si de 'arul, de

iubirea lui )umnezeu prin Sfintele Taine, facandu-se legatura astfel cu cei ce au fost –

/iserica triumfatoare – si cu cei ce vor veni;

- )e maxima importanta in contextul crestin pluralist de astazi este autenticitatea sau

falsitatea marturiei si a identitatii crestine;- *utenticitatea identitatii este data de continutul credintei, de adevarul acestui continut –

invatatura mantuitoare a crestinismului 0 si de marturisirea personala cu devotiune acredintei;

- 3arturisirea si trairea dreptei credinte duce la calitatea crestina suprema – sfintenia vietii;

- Sfintenia crestina este expresia implinirii principiilor evang'elice, a trairii lui 0ristos;

- Sfintenia vietii decurge din relatia de experienta pnevmatica, spirituala cu )umnezeu prin

rugaciune si cea cu semenii prin iubire, milostenie, fapta buna;

misiologie - 1. ortodoxie si prozelitism (petraru)

Documents