mierea intre aliment si medicament

8/19/2019 Mierea Intre Aliment Si Medicament

1/31

Mierea între aliment şi medicament


2/31

1. INTRODUCERE

Din vremuri străvechi , omul a descoperit mierea şi produsele stupului de albine nu

numai ca aliment , ci şi ca medicament. Apicultura este practicată încă din secolul al VII-lea

î.Hr., existând multe mărturii în acest sens. ăbli!ele mesopotamiene, ca şi papirusurile

e"iptene, men!ionea#ă printre altele, $aptul că mierea şi ceara de albine erau $olosite ca

medicament. %a ori"inea sa, mierea era rară, $iind re#ervată la început serviciului reli"ios,

pentru a-i venera pe #ei sau pentru a hrăni animalele sacre $iind considerată un &aliment al

#eilor'. (tim acum destul de multe despre numeroasele utili#ări ale proprietă!ilor ei

miraculoase) era $olosită ca medicament şi în cremele de în$rumuse!are în *"iptul antic, încă

dinaintea epocii lui utan+amon, "recii antici considerau mierea un adevărat elixir al

tinere!ii şi o dădeau din belşu" atle!ilor în timpul ocurilor olimpice.

crierile din antichitatea "reco-romană abundă în men!ionări despre mierea de albine şi

aplica!iile ei medicale, $iind creată o adevărată mitolo"ie în urul acesteia şi subliniindu-se

numeroasele sale proprietă!i medicale) antiseptic, toni$iant, sedativ, $ebri$u", aperitiv şi

di"estiv. Aristotel, de exemplu, a scris şase volume despre albinele şi produsele lor,

recomandând propolisul drept remediu în plă"i supurante. Hipocrate, cel mai de seamă medic

al Antichită!ii, mai târ#iu liniu, /alen şi Dioscoride vorbesc, de asemenea , despre miere,

$olosită într-o serie de boli.

otuşi, de cele mai mare succes s-a bucurat mierea în secolele 0VI şi 0VII, când erarecomandată pentru a alina aproape toate su$erin!ele omeneşti. 1n #ilele noastre, dintre miile de

exemple care probea#ă e$ectele bine$ăcătoare cu totul remarcabile ale mierii voi men!iona doar

ca#ul celebrului *. Hillar2, cel care a escaladat pentru prima oară vâr$ul *verest şi care a

mărturisit că succesul său s-a datorat în bună parte mierii consumate #ilnic în timpul

ascensiunii.

trămoşii noştri, "eto-dacii, au practicat şi ei apicultura, existând multe dove#i

incontestabile în acest sens. 3ontinuând această tradi!ie milenară, în epocile istorice

următoare, românii au continuat să producă miere, pe care au utili#at-o nu doar în alimenta!ia

de #i cu #i , ci şi în tratarea unor a$ec!iuni. 4ierea a constituit pentru predecesorii noştri,

secole la rând, sursa principală de îndulcire a alimentelor, cunoscându-i-se valoarea nutritivă şi

ener"etică tupăritul a $ost posibil pentru că !ara noastră se înscrie în #onele "eo"ra$ice cu

bo"ate resurse meli$ere.


3/31

Astă#i a apărut evident $aptul că odată cu scăderea propor!iei de miere ca sursă de

îndulcire şi implicit creşterea propor!iei de #ahăr ra$inat, din a doua umătate a secolului trecut

s-au extins considerabil o serie de a$ec!iuni ale or"anismului uman neadaptat încă la un

consum excesiv de #aharuri ra$inate) obe#itate, boli-cardiovasculare etc.

Aliment de o excep!ională valoare nutritivă, mierea este un produs biolo"ic care se a$lă

în le"ătură permanentă şi indirectă cu starea timpului. u!ini ştiu poate, că "ustul, aroma şi

însăşi cantitatea de miere produsă de o $amilie de albine sunt determinate în $oarte mare

măsură de vreme. De evolu!ia vremii depinde direct sau indirect, atât secre!ia de nectar a

plantelor meli$ere, cât şi recoltarea acestuia de către albine.

Apicultorii pot ob!ine alături de miere 5produsul principal6 şi alte subproduse cum ar $i)

polenul, păstura, propolisul, ceara, veninul şi lăptişorul de matcă.

Ceara este un produs de ori"ine animală, secretat de "landele ceriere ale albinelor,

servind ca materie primă pentru construirea $a"urilor. e întrebuin!ea#ă în numeroase ramuri

ale industriei, în cercetări ştiin!i$ice, precum şi pentru prepararea $a"urilor arti$iciali.

3ompo#i!ia chimică a cerii este complexă, $iind $ormată în linii "enerale, din diverse

tipuri de alcooli, esteri, hidrocarburi, caroteni etc.

3eara de albine este insolubilă în apă sau alcool rece, solubilă la cald în alcool, eter,

ben#ină, sul$ură de carbon, tetraclorură de carbon, acetonă şi uleiuri eterice.3eara con!ine

substan!e cu e$ect bacteriostatic şi bactericid. e recomandă mestecarea acesteia precum

"uma de mestecat în ca#ul răcelilor, in$ec!iilor cavită!ii bucale, "ât. Veninul de albine este un amestec complex, secretată de "lande speciali#ate, care

concură la $ormarea aparatului vulnerant al albinei. Veninul de albine se caracteri#ea#ă prin

următoarele proprietă!i $i#ice) este un lichid incolor, cu "ust amar-acid, dens, cu miros

particular şi cu însuşirea de a cristali#a repede. *ste compus din proteine, săruri minerale,

en#ime, hormoni, uleiuri eterice şi alte substan!e volatile.

4ai bine de umătate din veninul de albine brut este $ormat din proteină activă care, la

rândul ei, cuprinde mai multe $rac!iuni) melitina, $os$olipa#a şi hialuronida#a. 7o"ă!ia acestor

$rac!iuni în aci#i amina!i este extraordinară şi în special al melitinei.

7iolo"ia secre!iei de venin are particularită!ile ei, cantitatea de venin variind de la o

rasă la alta, iar în sânul aceleiaşi rase de la o popula!ie la alta şi chiar de la un individ la altul.

1ncepând după 8-9 #ile de la ieşirea albinelor din celule, cantitatea de venin secretat de

"landele anexe ale aparatului vulnerant creşte de la :,:; m" până la :,9 m" la vârsta de 8-9


4/31

săptămâni. De obicei, după vârsta de 8: #ile, "landele producătoare de venin se atro$ia#ă şi, în

mod $iresc, şi cantitatea de venin scade.

Datorită proprietă!ilor terapeutice ale veninului de albine, acesta a $ost $olosit de mai

bine de


5/31

mumi$iat. De aceea s-a anali#at compo#i!ia chimică a acestui produs şi s-a constatat că este

bo"at în răşini ve"etale, uleiuri eterice, substan!e ceroase care, în ansamblu, îi imprimă printre

altele şi proprietă!i antibiotice. ropolisul este o substan!ă de culoare brună-deschis, cu nuan!e

până la brun-închis şi uneori cu re$lexe ver#ui pu!in solubil în apă, dar per$ect solubil în eter şi

alcool. unctul său de topire este de :-B:°3, la temperatura din interiorul stupului este

maleabil, iar la temperatura mediului ambiant devine casant. De la o $amilie de albine, în

condi!iile !ării noastre, se pot recolta peste


6/31

este "ata pentru a $i consumată 5pentru a putea $i consumată mierea va con!ine numai 8:

apă6.

entru a ob!ine un litru de miere sunt necesare C +ilo"rame de nectar. entru un

+ilo"ram de nectar este nevoie de 8:::: până la


7/31

Cndi&inarea mierii

3ondi!ionarea mierii cuprinde totalitatea procedeelor tehnice menite să asi"ure

puri$icarea, sortarea şi combaterea diverselor tipuri de miere, în condi!iile păstrării optime a

proprietă!ilor ei $i#ico-chimice şi biolo"ice în perioada conservării. Ini!ial are loc o $iltrare a

impurită!ilor mai mari, care se reali#ea#ă odată cu extrac!ia prin sita dispusă la locul de

scur"ere a mierii din extractor. După aceea, în maturator are loc o limpe#ire a mierii, corpurile

străine se separă de miere, datorită "reută!ilor speci$ice di$erite, cele mai "rele se lasă la

$undul vasului, iar cele mai uşoare se ridică la supra$a!a vasului. emperatura mediului

in$luen!ea#ă limpe#irea mierii în mod indirect prin modi$icarea consisten!ei acesteia. 1n ca#ul

când con!inutul în apă a mierii este de peste


8/31

salcâm6 este solu!ie subsaturată, deşi con!inutul "lobal de #aharuri este identic cu cel identic

cu al mierii din prima cate"orie. Aceasta va avea o re#isten!ă mai mare la cristali#are.

3u cât mierea este păstrată la o temperatură mai ridicată cu atât se prelun"eşte durata

stării $luide. emperatura intervine prin modi$icarea "radului de saturare a solu!iei 5o solu!ie

saturată la o anumită temperatură devine subsaturată dacă temperatura creşte sau suprasaturată

dacă temperatura scade6.

En $actor de in$luen!ă semni$icativă asupra cristali#ării îl constituie intensitatea

mişcării moleculare din masa de miere. 4işcarea moleculară intensă $avori#ea#ă a"lomerarea

moleculelor de "luco#ă cu $ormarea de microcristale care constituie "ermeni de cristali#are.

1n stare de repaus, mişcarea moleculară 5mişcarea broniană6 este $oarte limitată, deci ea are

in$luen!ă redusă asupra cristali#ării. Frice interven!ie exterioară însă, cum ar $i a"itarea,

omo"eni#area şi în special în"lobarea de aer urmată de eliminarea spontană a bulelor,

accelerea#ă $oarte mult mişcarea moleculară şi $avori#ea#ă instalarea timpurie a cristali#ării.

3ristali#area mierii este un proces natural, deci aceasta nu ar trebui socotită ca un

de$ect , ci din contră ca o "aran!ie a autenticită!ii şi calită!ii ei. 4ierea $alsi$icată rămâne în

"eneral lichidă. 3u toate acestea mul!i amatori pre$eră mierea în starea $luidă şi mani$estă

re#erve pentru cumpărarea şi consumul celei cristali#ate.

3ristali#area survine în urma evaporării apei, dar mai ales se datorea#ă însuşirilor "luco#ei de

a $orma cristale. 3ristali#area se produce în $unc!ie de raportul dintre "luco#ă şi $ructo#ă, de

pre#en!a cristalelor primare şi de umiditatea mediului înconurător. După dimensiunilecristalelor, se pot deosebi mai multe $eluri de cristali#are) mare când depăşeşte :,C mm în

diametru, mică, când diametrul cristalului este de :,C mm şi ca o pastă, sub :,C mm.

3ristali#area poate $i diriată atât în ceea ce priveşte dimensiunile, cât şi vite#a de

reali#are, prin adău"area unei cantită!i de miere cristali#ată, cu dimensiunile dorite la volumul

de miere destinat cristali#ării şi men!inerea acesteia în condi!iile de umiditate şi temperatură

$avorabile acestui proces. entru unele sorturi de miere, mai ales când se cere acest lucru

pentru export, se poate executa o cristali#are diriată, cu o $ine!e a bobului de cristale după

dorin!a consumatorului. rocesul cristali#ării are loc mai rapid la unele sorturi de miere ca

cea de $loarea-soarelui, de pildă, şi cau#ea#ă o devalori#are comercială a acestui produs.

3ristali#area este in$luen!ată şi de con!inutul unor $ermen!i, pre#en!a unor bacterii, condi!iile

i"ienice în care se conservă şi în primul rînd, ar merita să $ie amintită temperatura şi

umiditatea. Deoarece mierea este cerută şi apreciată mai mult în stare necristali#ată de către

consumatori, se $olosesc astă#i pe scară lar"ă metode de prevenire a cristali#ării) pasteuri#are,


9/31

tratare cu ultrasunete, $iltrare, ultra$iltrare etc. 4etodele $i#ice de prevenire a cristali#ării au o

oarecare ac!iune ne"ativă asupra unor constituen!i 5vitamine, hormoni6, precum şi asupra

"ustului şi aromei.

Lic(e)ierea mierii cri"tali'ate

entru satis$acerea preten!iei consumatorilor s-au încercat numeroase solu!ii pentru liche$ierea

mierii cristali#ate şi men!inerea ei în această stare o perioadă cât mai lun"ă de timp.

%iche$ierea înseamnă trecerea cristalelor de #aharuri în solu!ie, deci aducerea lor din $a#a

solidă în $a#a lichidă.

Dintre toate încercările e$ectuate, sin"ura care a dat re#ultate satis$ăcătoare a $ost

liche$ierea prin încăl#ire. rocedeul pre#intă două mari neaunsuri)

- încăl#irea la temperatură moderată până la liche$ierea aparentă nu asi"ură

solubili#area microcristalelor de #aharuri. mierea ast$el tratată va recristali#a în $oarte

scurt timp.

- încăl#irea la temperatură ridicată elimină acest neauns, dar produce de"radarea

pronun!ată a mierii. emperatura ridicată conduce în primul rând la distru"erea

en#imelor şi a celorlalte substan!e biolo"ic active care sunt termolabile. de asemenea o

parte din $ructo#ă se descompune cu $ormare de produşi $ur$urolici, în special

hidroximetil$ur$urolul. Dintre modi$icările or"anoleptice re!in aten!ia ) închiderea la

culoare, contractarea "ustului de caramel şi slăbirea aromei speci$ice.

3el mai utili#at procedeu îl constituie încăl#irea mierii în camere termostat la temperatura de;C °3 timp de 8;-;G ore. %a această temperatură şi a$ectarea caracteristicilor or"anoleptice

ini!iale nu sunt semni$icative. otuşi procedeul , deşi conduce la liche$ierea mierii, nu asi"ură

"aran!ia distru"erii complete a microcristalelor de #aharuri , iar recristali#area se instalea#ă

de cele mai multe ori în timp scurt 5


10/31

păstrea#ă în vase deschise. e măsură ce mierea se liche$ia#ă, se scur"e din vasele respective

şi se ambalea#ă din nou , în vederea comerciali#ării.

%iche$ierea mierii cristali#ate prin încăl#ire este un proces $oarte "in"aş. *a trebuie

e$ectuată numai în unită!i speciali#ate şi sub control de laborator. ratamentul termic e$ectuat

în condi!ii empirice conduce la de"radarea mierii, de aceea este de dorit ca apicultorii să

valori$ice mierea cristali#ată ca atare şi să renun!e la liche$ierea ei prin încăl#ire.

?e"imul i"ienico-sanitar de conservare a mierii trebuie respectat cu stricte!e, deoarece

după cum se ştie, acest produs este uşor alterabil. Vasele în care se păstrea#ă trebuie să $ie

sterile, emailate, de sticlă sau de material plastic, iar temperatura din depo#it să nu depăşească


11/31

Cla"i)icarea mierii.

e poate $ace după provenien!ă, modul de ob!inere, modul de pre#entare, culoare, "ust şi

miros în modul următor)

8.După modul de ob!inere)

- miere în $a"uri 5sau în sec!iuni6>

- miere extrasă prin centri$u"area $a"urilor,

- miere ob!inută prin stoarcerea $a"urilor,

- miere ob!inută prin scur"erea liberă din $a"uri.

9.După modul de pre#entare)

- $luidă sau

- cristali#ată.

;.După culoare)

sorturile de miere româneşti varia#ă de la alb incolor până la chilimbariu-brun.

C.După "ust şi miros)

- "ustul şi mirosul sunt caracteristice $iecărui sortiment de miere.

1n $unc!ie de con!inutul în apă şi de temperatură, mierea $luidă are o vâsco#itate

di$erită. 4ierea este hi"roscopică5 în condi!ii de umiditate saturată de


12/31

roprietă!ile or"anoleptice ale mierii.

4iere de 3uloare 4iros, "ust 3onsisten!ă3alitatea I 3alitatea II

alcâm aproape

incoloră>

"albenă-aurie>

"albenă-

deschis

"albenă plăcut, dulce,

caracteristic

mierii desalcâm

uni$ormă, $luidă sau

vâscoasă, $ără semne de

cristali#are

ei "albenă>

portocalie-

roşcată

brună-închis aromă

pronun!ată,

dulce,

caracteristic

mierii de tei

uni$ormă, $luidă, vâscoasă

sau cristali#ată

Kmeură "albenă-

roşcată>

"albenă-

ver#ui

brună-roşcată plăcut, aromă

speci$ică, dulce


sau cristali#ată

I#mă roşcată brună-roşcată plăcut, aromat,

dulce


sau cristali#ată3oni$ere brună rubinie plăcut, pu!in

astrin"ent

uni$ormă, $oarte vâscoasă,

$ără semne de cristali#are>se admite şi mai pu!in

vâscoasă=ânea!ă de

deal

"albenă brună plăcut, dulce uni$ormă, $luidă, vâscoasă

sau cristali#ată=loarea-

soarelui

"albenă-

aurie,

"albenă-

portocalie

"albenă-închis

până la brun

plăcut, dulce,

speci$ic


sau cristali#ată

oli$loră "albenă brună plăcut, dulce uni$ormă, $luidă, vâscoasă

sau cristali#ată4ană "albenă-brună, brună-

deschisă

aromă

speci$ică,

plăcută, dulce


sau cristali#ată


13/31

Caracteri"ticile )i'ic*c(imice ale mierii

rincipalele componente ale mierii de albine sunt #aharurile. 4ierea con!ine cantită!i

reduse de substan!e a#otoase repre#entate în principal de en#ime care alcătuiesc un echipament

bo"at şi complex. ubstan!ele minerale sunt moderat repre#entate în mierea de $lori şi relativ

abundente în cea de mană. *a con!ine o "amă lar"ă de aci#i or"anici, pi"men!i , uleiuri

eterice, substan!e inhibitoare , vitamine şi alte componente insu$icient cunoscute.

Ini!ial în miere se "ăseşte o cantitate $oarte redusă de hidroximetil$ur$urol, de ordinul

a :,


14/31

,. -ub"tan&ele a'ta"e

3antitativ substan!ele a#otoase , exprimate în echivalent proteină , se "ăsesc în

propor!ie $oarte redusă şi anume sub


15/31

de :,


16/31

Atunci când consumatorii sau apicultorii liche$ia#ă mierea în mod empiric prin

încăl#ire prelun"ită pe baie de apă la $ierbere sau pe $oc direct , con!inutul de H=4 creşte

$oarte mult, către


17/31

întâi se evaporă pe o baie de apă, se carboni#ea#ă la o $lacără slabă şi apoi se calcinea#ă. e

răceşte în exicator şi se întăreşte treptat, pînă se aun"e la masa constantă.

- Determinarea acidităţii ) aută la aprecierea "radului de prospe!ime a mierii.

Aciditatea mierii se exprima în "rade de aciditate, adică numărul de centimetri cubi de NaFH

:,


18/31

Hi"roscopicitatea mierii reiese şi din datele care atestă $aptul că men!inerea ei timp de

9 luni în condi!ii naturale de ume#eală 5


19/31

Cndi&ii de calitate ale mierii de albine în Rm7nia Nrmele eurpene

arametru 4iere de

salcâm

5superioară6

4iere de

mană

5calitate

superioră

6

3elelalte

orturi

3alitatea

I

4iere de

nectar

4iere de

mană

Apă max. 8: 8: 8: 8<Kahăr invertit min. B: : B: C :Kaharo#ă max C


20/31

"ăsesc săruri minerale în cantită!i mai mari. *ste necesar să subliniem că dacă acestea

depăşesc un anumit pra" limită, din utile se trans$ormă în nocive. Acest aspect se produce şi în

ca#ul mierii $lorale, unde sărurile minerale pre#entate în cantită!i mici sunt indisponibile, în

timp ce pre#en!a lor în mierea de mană peste limita $i#iolo"ică admisă este dăunătoare. 4ierea

de albine con!ine şi o serie de vitamine din complexul 7, vitamina 3, precum şi o serie de

$actori de creştere. Vitaminele se "ăsesc în cantită!i $oarte mici în miere, su$iciente însă pentru

a-i spori valoarea alimentară, dietetică şi terapeutică. Dintre en#imele pre#ente în miere

amintim) inverta#a şi diasta#a. rimul $erment trans$ormă #aharo#a în "luco#ă şi $ructo#ă, iar

al doilea scindea#ă poli#aharidele în #aharuri simple.

1n conclu#ie mierea are în compo#i!ia sa următoarele substan!e8

•


21/31

Utili'ări

4ierea se asimilea#ă $oarte uşor de către or"anism şi ne o$eră ener"ie şi substan!e

bioactive şi nutritive. 3on!inutul de microelemente al mierii este similar celui al sîn"elui

uman. Vitaminele 7


22/31

exercită totodată o bine$ăcătoare ac!iune tonică şi stimulatoare ce uşurea#ă asimilarea altor

alimente. Kaharurile din miere - asimilate în or"anism-sunt arse complet, până la stadiul de

dioxid de carbon şi apă eliberând ener"ie în toate etapele de descompunere prin care trec 5


23/31

absolut necesar su"arilor, mai ales celor debili, datorită bo"ă!iei ei calorice, în anemiile

hipocrome şi în ca# de icter la noi-născu!i. 1n altă ordine de idei, pentru atle!i sau persoane

care cheltuiesc multă ener"ie, mierea constituie o sursă de re$acere rapidă a $or!elor după e$ort.

en#a!ia de oboseală $i#ică sau intelectuală dispare repede dacă bem un pahar cu lapte cald sau

suc de $ructe în care am di#olvat câteva lin"uri de miere. Nici un alt aliment natural sau

arti$icial nu este capabil să $urni#e#e cu atâta rapiditate or"anismului combustibilul necesar

$unc!ionării sale optime. De aceea, mierea poate servi re#erva de carburant şi este utili#abil în

toate ca#urile în care or"anismul are nevoie de un aport ener"etic imediat. %a toate persoanele

care muncesc, intelectual sau $i#ic se produc adesea în orele dinaintea prân#urilor, cri#e de

randament scă#ut datorate aşa-numitei $oame ascunse, adică sărăcirii sân"elui în combustibil.

Ena-două lin"uri!e de miere s-au diluate într-un ceai de plante în momentul în care se

mani$estă cri#a, duc la eliminarea ei imediată şi la men!inerea constantă a randamentului în

cursul între"ii perioade de lucru. De alt$el, începând cu Hippocrate şi Avicenna, se recomandă

mierea în tratamentul bolilor de rinichi. De asemenea, cura de $ructe, sucuri de $ructe sau

le"ume poate $i înso!ită de consumul de miere sau polen. 4ierea este sin"urul supliment

alimentar dulce care este calmant chiar şi pentru cei predispuşi la nervo#itate şi

hipersensibilitate şi, în plus, nu este niciodată dăunătoare pentru or"anismul uman. 3hiar şi

cele mai rebele mi"rene sunt ameliorate şi înlăturate prin $olosirea constantă a mierii.

4edicina tradi!ională populară consideră că cel mai bun remediu pentru producere somnului

este mierea. Dacă adormim "reu noaptea sau dacă după ce adormim ne tre#im uşor şi adormim"reu trebuie să $olosim mierea. Dacă luăm o lin"ură de miere după $iecare cină vom constata

că începem să aşteptăm cu plăcere timpul de culcare şi uneori ne vine chiar "reu să alun"ăm

sen#a!ia de somn atunci când, din anumite motive, suntem obli"a!i să ne culcăm mai târ#iu

decât de obicei. Vom observa în diminea!a următoare că am adormit $oarte curând după de am

pus capul pe pernă. -a demonstrat experimental, contaminând mierea cu "ermeni ai unor din

cele mai periculoase boli că acestea sunt distruşi într-un timp $oarte scurt, "ra!ie importantelor

proprietă!i bactericide ale mierii. De asemenea, este important să re!inem, că datorită aceloraşi

proprietă!i bactericide, mierea este un excelent mediu de conservare ale $ructelor.

Inima este motorul maşinii umane. 3ând lucrea#ă normal, inima este capabilă să

pompe#e în aortă la $iecare bătaie cca.


24/31

4ierea este pentru inimă un aliment de mare valoare, constituind o sursă importantă de

ener"ie.

1n total, în sân"e există cam o lin"uri!ă de #aharuri. Această cantitate este $oarte

importantă) dacă ar scădea la umătate, ne-am pierde cunoştin!a iar dacă ar spori câtuşi de

pu!in, şi-ar $ace apari!ia diabetul. *ste deci limpede că trebuie să $im $oarte aten!i la ceea ce

o$erim or"anismului nostru ca hrană, pentru a asi"ura constan!a acestei cantită!i de #aharuri

din sân"e.

Fr"anismul nostru este alcătuit în aşa $el încât avem nevoie de #ahăr nu numai pentru

u#ul imediat al inimii, ci şi pentru ca o anumită cantitate, mică, să traverse#e pere!ii intestinali.

1n miere există în principal două #aharuri) "luco#a, repre#entând ;: din miere şi $ructo#a în

ur de 9;. /luco#a trece cu repe#iciune în sân"e> $ructo#a, absorbită mai încet, este cea care

men!ine concentra!ia de #ahăr la un nivel constant. Datorită ei, mierea nu ridică nivelul de

#ahăr din sân"e peste cel care poate $i $olosit de către or"anism.

4ierea este un excep!ional aliment pentru to!i copii. *a este suportată $oarte bine de

cei mai mul!i copii) pe lân"ă $aptul că este un bun îndulcitor, ea $urni#ea#ă mineralele de care

ei au nevoie pentru de#voltarea corpului, adău"ându-le celor ce se "ăsesc în lapte 5obişnuit în

alimenta!ia lor6 şi, în plus, are o ac!iune uşor laxativă şi antiseptică. Mnott şi al!ii au arătat că

administrarea de miere îmbunătă!eşte asimilarea calciului şi a ma"ne#iului, elemente absolut

necesare pentru $ormarea scheletului. Numeroşi autori au semnalat o ac!iune antianemică

excep!ională a mierii de culoare închisă şi o creştere considerabilă a hemo"lobinei în sân"e,înso!ită de îmbunătă!irea stării "enerale, a apetitului şi a "reută!ii.

1n unele spitale de copii din Fccident, mierea a $ost introdusă cu bune re#ultate ca

înlocuitor al edulcoloran!ilor, pentru alăptarea arti$icială a su"arilor. u"arii nu pot di$eren!ia

uşor #aharo#a 5ca to!i oamenii, de alt$el6, dar utili#ea#ă $oarte bine mierea, ale cărei #aharuri

nu necesită trans$ormări. =ructo#a din miere este $olosită mai bine decât lacto#a din lapte, $ără

a da naştere $ermenta!iilor. 4ierea $acilitea#ă di"estia proteinelor şi a "răsimilor şi acidi$icarea

ca#einei din lapte în &$ul"i' $ini, în aşa $el încât alimentul evacuea#ă stomacul su"arului într-

un timp minim, constituind ast$el un excelent $actor antidispepto"en.

Frice tip de miere are proprietă!i speci$ice) mierea de levăn!ică lecuieşte tusea şi

durerile de "ît, mierea de tei uşurea#ă stările $ebrile şi durerile "astrice, previne mi"rena, $iind

un bun miloc pro$ilactic şi remediu în pneumonii, astm bronşic, stări nervoase, tuberculo#ă>

mierea de brad este utilă în bolile căilor respiratorii, cea de salcîm este un bun calmant şi

tonic, mierea de castan sălbatic creşte tensiunea arterială, mierea de castan comestibil are


25/31

ac!iune antimicrobiană, mai ales în bolile de stomac, intestinale şi renale> mierea de i#ma este

bună ca leac împotriva durerilor, antihemora"ic, toni$iant, mierea de $loarea-soarelui - utilă în

bronşite şi boli de stomac.

4ierea de $lori de cîmp are o puternică ac!iune antimicrobiană, cea de livadă 5de pomi

$ructi$eri6 vindecă a$ec!iunile renale, pulmonare şi intestinale. 4ierea de munte are calită!i

deosebite în bolile de căi respiratorii şi în aler"ii, $iind o însumare de substan!e nutritive şi

curative. 4ierea este un remediu e$icient în di$erite boli interne şi ale pielii - un excelent tonic

pentru copii, convalescen!i, pentru întărirea sistemului imunitar şi pentru "ravide. %uînd în

mod re"ulat miere - cîte o lin"uri!ă diminea!a, cu o oră înaintea micului deun> o lin"uri!ă la 8

ore după masa de prîn# şi o lin"uri!ă după cină - se normali#ea#ă tensiunea arterială şi

di"estia, se reduce cantitatea de acid "astric. 1n ca#ul colitelor şi "astritelor, mierea se

asimilea#ă mai bine cu pu!ină apă caldă în care se di#olvă.

,.Cnclu'ii

Valoarea alimentară şi terapeutică a mierii

4ierea de albine a intrat în alimenta!ia omului din timpuri străvechi, având o valoare nutritivă

superioară. 1ndeosebi con!inutul său mare în #aharuri invertite 5$ructo#ă şi "luco#ă6 uşor

asimilabile de or"anism, $ace să $ie $oarte apreciată în hrana #ilnică a copiilor, vârstnicilor şi a

sportivilor. 1n acelaşi timp mierea posedă o mare valoare calorică deoarece < +" de miere

produce aproximativ 98:: calorii, $iind e"al din punct de vedere caloric cu $iecare dinalimentele şi cantită!ile men!ionate în continuare)

:,; +" unt 8,C +" carne de

vită:,G +" #ahăr C +" lapte de vacă

< +" ore# +" $ructe 5mere6


26/31

multor boli. 1n special se pot trata cu miere bolile tubului di"estiv, bolile de inimă, de nervi şi

altele.

Hotărâtor pentru calitatea mierii şi în special în ceea ce priveşte con!inutul în $ermen!i

al mierii din comer! este modul de tratare în timpul extrac!iei şi al conservării. Eneori sorturi

de miere cu un con!inut ridicat în $ermen!i datorită unei ac!iuni necorespun#ătoare a luminii

sau a temperaturii 5 încăl#ite peste ;:°3 - ;C°36 se de"radea#ă, pier#ând substan!ial din

valoarea lor alimentară şi terapeutică.

Din datele şi observa!iile mai recente re#ultă că mierea din #ona montană şi în special

mierea de mană de la coni$ere 5mierea de brad6 pre#intă un con!inut mai mare de $ermen!i şi

de substan!e antibiotice.

4ierea e cel mai sănătos aliment natural şi nu de"eaba se spune că pe ărâmul

=ă"ăduin!ei cur" râuri de miere. u!ină lume ştie că există tratamente cu miere pentru aproape

toate tipurile de a$ec!iuni. 7ineîn!eles că nu orice miere e bună, atât la "ust cât şi ca proprietă!i

terapeutice.

1n primul rând mierea trebuie să $ie naturală, adică produsă de albine $ără interven!ia

arti$icială a apicultorului. Enii crescători de albine dau acestora un $el de sirop de #ahăr care e

prelucrat într-o miere de proastă calitate. rebuie ca albinele să îşi ia sin"ure nectarul din $lori

şi apoi să trans$orme #aharo#a din nectar în "luco#ă şi $ructo#ă. F miere naturală nu ar trebui

să aibă mai mult de 8: apă, $iindcă albinele PcăpăcescP celulele $a"urilor şi pun mierea la

păstrat doar după ce apa s-a evaporat în această propor!ie.En alt criteriu al recunoaşterii mierii naturale este P#aharisireaP. rocesul de #aharisire

sau cristali#are este cît se poate de $iresc şi nu repre#intă o deteriorare a mierii. 4ai mult,

mierea $alsi$icată nu se #ahariseşte. *ste doar o chestiune de "usturi ale"erea între mierea

$luidă şi cea cristali#ată) unele na!iuni nordice pre$eră chiar să consume numai miere

cristali#ată $iindcă li se pare mai "ustoasa si este si"ur naturala. e de alta parte, mierea

#aharisita poate $i Pde#le"ataP, adica adusa din nou la starea $luida prin $ierberea borcanului

intr-o cratita cu apa. Dar, din pacate, mierea ast$el de-cristali#ata isi pierde unele din

proprietă!i.

*xistă mai multe $eluri de miere. Depinde din ce $el de $lori işi iau albinele nectarul 5ele

cule" si nectar si polen dar mierea re#ultă doar din prelucrarea nectarului6. 3ea mai cunoscuta

miere e cea de salcam, care este ob!inută pe la s$îrşitul lui aprilie sau inceputul lui mai.

Aceasta miere are culoarea albicioasa si aroma speci$ică. Apoi vine mierea de tei, prin iunie,

dar si aici totul depinde de vreme, de temperatura de a$ară. Iunie-iulie este perioada in care se


27/31

ob!ine mierea de $loarea soarelui, care are virtu!i terapeutice $oarte mari, $iind bună pentru

cardiaci. 4ierea poli$loră se $ace vara din $ânea!a şi unii spun că e cea mai bună la "ust. Al!ii

spun că cea mai aromată e mierea de i#mă pe care o ob!in numai cei care mer" cu stupii in

Delta Dunării. 4ai există Pmierea de manăP provenită de la arbori ca bradul, molidul, stearul,

$a"ul. Aceasta este sin"ura miere de culoare închisă, un brun $oarte întunecat.

Frice miere este bună, cu condi!ia să $ie naturală. (i nicio miere nu poate $i udecată

doar dupa aspect $iindcă "ustul este cel care di$eren!ia#ă pînă la urmă o miere de alta.

7iblio"ra$ie


28/31

speci$icăalcâm 4o"oşoaia

ud. Il$ov

-


29/31

Cn"tantele c(imice la unele "rturi de miere de )lri şi miere de mană

rovenien!a

mierii

4ană

Apă Aciditate

echivalentă

în NaFH

Kahăr

invertit

Kaharo#ă

Indice

diasta#ic

H.4.

=. m"

ubstan!e

minerale

alcâm

4o"oşoaia

ud. Il$ov

- 8:,: 8,9 B;,C 9,:


30/31

7. Năsăud4ană de

coni$ere

?ăcătău ud.

3lu

9: 8:,C 8,: B9,G C,8


31/31

AN*0A II=irma IF43FF din ibiu, ?omania des$asoara activitate in domeniul alimentar.

3ele mai importante produse pe care le "asiti la IF43FF sunt mierea si melcii. Iata cevariate sortimente de miere naturala si ce apetisante combinatii puteti cumpara de la $irmaIomcoop )

- miere poli$lora miere poli$lora cu a$ine sau cu alune , miere

poli$lora cu seminte de dovleac sau de $loarea soarelui sau chiar cu mie# de

nuca , miere de salcam , miere de salcam cu alune ori cu seminte de

dovleac sau de $loarea soarelui , miere de salcam cu mie# de nuca ,

miere de tei , miere de tei cu alune , miere de tei cu seminte de dovleac

sau de $loarea soarelui , miere de tei cu mie# de nuca .ocietatea a $ost creata in

mierea intre aliment si medicament

Documents