METODEDECERCETAREȘTIINȚIFICĂ

Structuradisciplinei

Semestrul05Curs28oreSeminar14ore

Cerinţe

ParticipareactivalaseminariiPromovareaexamenului(scris)

Evaluare

Întocmireaunuiraportdecercetare 30%Examen 70%

Obiectiveledisciplineistudiereaunoraspecteprivindştiinţa,cercetarea,metodologiaetc.-dobândireaunorcunoştinţe privindevoluţia ştiinţei educaţiei fizice,sportuluișikinetoterapiei;-cunoaşterea şi aplicareaprincipalelormetodedecercetareîndomeniulștiințeisportuluișieducaţiei fizice;dobândireaunorcunoştinţe teoreticeşi formareaunordeprinderilegatedeaplicareaînpracticăacelorstudiate,precumşi realizareaunorcercetări,elaborareaunorlucrăridecercetareştiinţifică îngeneralşi înmoddeosebitlucrareadelicenţăcunoaşterea şi aplicareadeontologieicercetăriiştiinţifice.

ConţinutŞtiinţa:definiţie,clasificare,caracteristici,componente;origini,evoluţie,tendinţe;sistemulştiinţelor;epistemologia,scientica.Ştiinţaeducaţieifiziceşisportului:definiţie,denumire,disciplinelecomponente,formare,evoluţie.Cercetareaştiinţifică:definiţie,caracteristici,tipuridecercetare,etape.Metodologiacercetării:metodă,metodologie,teoriaştiinţifică,

ConţinutSistemulmetodelordecercetare:documentarea ştiinţifică,metodaistorică,metodaobservaţiei,metodaanchetei,metodaexperimentului,metodatestelor,metodastatistica,metodastudiuluidecazNecesitatea,importanţa,cerinţe,planificareacercetării,succesiuneaetapeloruneicercetăriDeontologiacercetăriiştiinţifice– formareacercetătorului,relaţiişimoduldegestionarealor,redactareaşivalorificareacercetării.

Elaborareaşi valorificarealucrării• pregătireapentrurealizareacercetării• alegereatemei,• formulareaproblemei,• documentareaştiinţifică iniţială şi peparcurs• formulareaipotezei• pregătireaorganizatoricăşi materială• cercetareapilot,• cercetareapropriu-zisă,• culegerea,ordonarea,prelucrareaşi interpretareadatelor

• redactarealucrării• valorificareacercetării.

BibliografieBibliografieobligatorie:

MAROTI,Ş.,(2003)- „Îndrumarpentruelaborarealucrărilordecercetareştiinţificăîndomeniuleducaţieifiziceşisportului”,EdituraUniversităţiidinOradea

MAROTI,Ş.,(2006)– „Metodologiacercetăriiştiinţificeîneducaţiefizicăşisport”, UniversitateadinOradea

Bibliografiefacultativă:

EPURAN,M.,(2005)– „Metodologiacercetăriiactivităţilorcorporale.Exerciţiifizice,sport,fitness”,EdituraFEST,Bucureşti.

GAGEA,A.,(1999)– „Metodologiacercetăriiştiinţificeîneducaţiefizicăşisport”,EdituraFundaţiei„RomâniadeMâine”,Bucureşti.

NICULESCU,M.,(2003)– „Metodologiacercetăriiştiinţificeîneducaţiefizicăşisport”,Vol.IşiII,EdituraBren,Bucureşti.

ðistoria educaţiei fizice şi sportuluiðfilozofia educaţiei fizice si sportuluiðsociologia educaţiei fizice şi sportuluiðadministrarea educaţiei fizice şi a sportuluiðpedagogia educaţiei fizice şi sportuluiðeducaţia fizică adaptatăðmăsurarea şi evaluarea în educaţie fizică şi sportðpsihologia educaţiei fizice şi sportuluiðfiziologia educaţiei fizice şi sportuluiðbiomecanica educaţiei fizice şi sportuluiðmedicina sportivă ðdansul.

Congresul Ştiinţei Sportului, Seul, 1988

Disciplinele componentealeştiinţei sportuluișieducaţiei fizice

PsihologiaE.F.S.

T.M.E.F.profesiona leºi sportului

de masã

T.M.E.F.ºcola re

E.M.Antr.

sportiv

Teoria ºi metodicaE.F.S

PedagogiaE.F.S.

SociologiaE.F.S.

Organizareaºi legislaþia

E.F.S.

PsihologiaE.F.S.

Gimnasticaterapeuticã

BiochimiaE.F.S.

IgienaE.F.S.

Anatomia ºiB iomecanica

FiziologiaE.F.S.

Control ºi ajutormedical în E.F.S

Cârstea (1993)

CERCETAREA

Definiţie

Ansamblu de activităţi şi rezultatele acestora, desfăşurate în mod deliberat, sistematic şi ordonat cu scopul recoltării şi prelucrării datelor într-un anumit domeniu de activitate în vederea utilizării concluziilor pentru progresulcunoaşterii şi practicii domeniului respectiv

Caracteristicile cercetării1Sistematică

→desfăşuratăînmodorganizat→metodic→dupăunplanpebazacăruiaseverificărelaţiadintrevariabile→posibilitateadeverificareLogică

→posibilăevaluareaconcluziileformulateEmpirică

→concluziileformulatepebazadatelorrecoltateşiprelucrate

Caracteristicile cercetării2Reductivă

→stabilirederelaţiimaigeneraleîntredateleobţinuteîncercetare

Reaplicabilă

→posibilitateaderepetareşiverificareademersului

→regulistricte(actenormative)

→consemnare

→autoexigenţă(deontologia)

→controlulcolectivităţiiştiinţifice(referat,recenziietc.)

Tipuri de cercetare

►fundamentală (pură, de bază )►aplicativă ►pentru dezvoltare.

Cercetarea fundamentală

→curiozitateaomuluideştiinţă→necesităţilepracticealevieţii

punct de pornire :

serealizează prin :→aplicareadiferitelormetodedecercetare→procedeedeinvestigaţie→studiiteoretice,cercetăripractice

Scop→maibunacunoaştere→înţelegere→formulareadenoiteorii,principiişilegi→evidenţiereaunornoiraporturidintrelucruri,fenomene→emitereadenoiipotezepentrucercetareaaplicativă

Cercetarea aplicativădemonstreazăposibilitatea rezolvăriiuneiprobleme

punct de pornire :→ lărgirea cunoaşterii → optimizarea diferitelor probleme concrete ale vieţii→ găsirea modalităţilor în care cunoştinţele pot fi utile pentru optimizarea activităţii practice

Scop→condiţiipentruîmbunătăţireacondiţiilordelucru→perfecţionareametodelordemuncă

sebazeazăpelegile,teoriileşirezultateleexperimentalealecercetărilorfundamentale

Cercetarea pentru dezvoltare(explorare,perfecţionare)

Caracteristicaacestuitipdecercetareestefaptulcăsecontinuăaplicareadatelorcercetăriipânălarealizareaprodusuluipreconizatsauauneivarianteîmbunătăţiteaceluianterior

Scop →elaborarea de noi metode →realizarea de noi procedee de instruire şi educare→creştera eficienţei domeniului

Asistența științifică(formăparticularădemanifestareacercetăriipentrudezvoltare)

scop→asistenţăştiinţificădatăantrenorilor

→tehnic→metodologic

asistenţa ştiinţifică se acordă în sportul de mare performanţă şi se asigură de către brigăzi de specialişti din diferite domenii de activitate, care au rolul de a colabora cu antrenorii şi metodiştii domeniului în care elaborarea programului de pregătire, controlul obiectiv şi sistematic al eficienţei mijloacelor de pregătire şi participare în concurs, a celor de refacere şi recuperare etc.

§scurtarea accentuată a perioadei de trecere de la descoperire la introducerea în practică a descoperirii (Jean-Jaques Servan-Schreiber)

Descoperirea ştiinţifică Intervalul de timp Numărul de anipentru aplicare

Telefonul 1820 – 1876 56 ani

Radioul 1867 – 1902 35 ani

Radarul 1925 – 1940 15 ani

Televiziunea 1922 – 1934 12 ani

Bomba atomică 1939 – 1945 6 ani

Tranzistorul 1948 – 1953 5 ani

Laserul 1956 – 1961 5 ani

Circuitul integrat 1958 – 1961 3 ani

§caracter universal (în toate statele lumii). Universalitatea cercetării este susţinută de faptul că de-a lungul istoriei lumii, toate comunităţile umane au participat la efortul comun de dezvoltare a ştiinţei, au contribuit, este adevărat că într-o măsură diferită, la realizarea patrimoniului comun al cunoaşterii ştiinţifice.

Componentele unei lucrări ştiinţificeşi conţinutul capitolelor acesteia

Ø titlul

Ø rezumatul

Ø introducerea(motivareaalegerii temei, importanţaacesteia,studiulcriticalliteraturiidespecialitateprivindproblematicastudiată)idei proprii– ideiîmprumutate

Ø ipotezadelucru

Ø subiecţişimetode

Ø rezultateşiinterpretarealor

Ø concluzii

Ø bibliografie

Ø anexe.

Factoricarepotsăinfluenţezestructurarealucrării

• întinderea,număruldepagini

• niveluldepretenţie (academie,tezădedoctorat,conferinţă,cercmetodic)

• cerinţele editurii(veziŞtiinţa Sportului)

Recomandările făcute decătre colegiul deredacţie arevistei “Ştiinţa sportului”

Introducerea– încaresevafaceoscurtătrecereînrevistăalucrărilorcaretrateazădiferiteaspectealeproblemeistudiate.Materialşimetodă– descriereacaracteristicilorsubiecţilorcercetaţi,condiţiidelucru,aparaturaşimetodicautilizată.Rezultatele - descriereasaumenţionareasubformădetabelesaudegraficearezultatelorobţinute;prelucrareastatisticăadatelor.

Discutarearezultatelor– compararearezultatelorpropriicuceleobţinutedealţiautori,explicareaşiinterpretareafenomenelor.BibliografiaÎntext,numereleautorilorcitaţivorfiurmatedeoparantezăîncaresevatreceanulapariţieilucrării,urmatdevirgulăşinumărulpaginii/lorlacaresefacereferirea;“Bibliografia”delasfârşitularticoluluisevatrecefărănumerotareasursei

Rugăm pe această cale pe toţi autorii să indice, cu maximum de precizie, locul de muncă şi funcţia pe cere o îndeplinesc, adresa exactă şi numărul de telefon unde pot fi găsiţi.

Răspunderea pentru conţinutul ştiinţific al materialului revine în întregime autorului.

Materialele nepublicate nu se restituie.

Se asigură dreptul la replică, cu argumente ştiinţifice – metodice corespunzătoare, exprimate într-un limbaj academic civilizat.

Epuran(1995)

Introducere

Prezentareacondiţiilorcercetării

Metodeledecercetare

Rezultateşiinterpretarealor

Concluzii

Bibliografia

Chelcea(1982)

IntroducereStadiulproblemeiMetodicacercetăriiRezultatelecercetăriiDiscutareadatelorRezumatBibliografie

Traxel(1982)Introduceresauproblematică

Punereaproblemei

Scopulcercetării,obiectuldestudiu

Trecereaînrevistăaliteraturiidespecialitate

Ipoteza

Materialşimetodă(Subiecţişimetode)

Caracteristicilegeneralealesubiecţilor,afenomenelorstudiate

Metodeledecercetareutilizate

Rezultateşiinterpretarealor

Rezultateleobţinute

Discuţii

Concluziişipropuneri

Utilitateapracticăarezultatelor

Bibliografie

Anexe(Capitolfacultativ)

Niculescu(2003)

1.Titlullucrării

2.Parteaintroductivă consideraţiigenerale;contextgeneralşicontextparticulardepunereaproblemei(cucapitoleleei);

3.Parteateoreticătratareateoreticăşibibliograficăatemei(cucapitoleleei);

4. Partea practică sau cercetările personale, de regulă (empirice) experimentale;Contribuţii personale la elucidarea problemei puse în discuţieCapitolul 4.1. – Ipotezele cercetăriiCapitolul 4.2. – Obiectivele sau sarcinile cercetăriiCapitolul 4.3. – Metodologia şi organizarea cercetării

Subcapitolul 4.3.1. – Principii metodologice utilizate pe baza cărora a fost abordată cercetarea temei;Subcapitolul 4.3.2. – Subiecţii cercetării şi eşantioanele de lucru;Subcapitolul 4.3.3. – Metode şi tehnici utilizate, inclusiv cele statistice de prelucrare a datelor;Subcapitolul 4.3.4. – Etapele de desfăşurare a cercetării şi a culegerii datelor;Subcapitolul 4.3.5. – Condiţii concrete, ambianţa fizică şi ambianţa psiho-socială în care s-a derulat cercetareaSubcapitolul 4.3.6. – Implicaţii metodologice în problematica specifică satisfacerii temei de cercetare şi limitele metodelor şi tehnicilor utilizate în cercetarea respectivă;

Capitolul 4.4. – Analiza datelor cercetării şi rezultatele reieşite din studiul empiric;Capitolul 4.5. – Interpretarea datelor, concluzii parţiale;5. Partea concluziv-creatoare şi de final a lucrării6. Bibliografia*** Anexe

PentrulucrărileapăruteînperiodiceØsevorscrie,înordine,următoarele:

§ numeleşiprenumeleautorului(înordineaalfabeticăanumelui),

§titlullucrăriiconsultate,

§titlulperiodicului,

§loculapariţiei,

§anul,

§numărulşipaginalacareafostpublicatălucrareaconsultată.

Pentrucărţi sevormenţiona:§numeleşiprenumeleautorului,((înordineaalfabeticăanumelui),

§ titlulcărţii,

§numărulediţiei,

§volumul (dacăestecazul)

§numeleediturii,

§loculapariţiei

§anulapariţiei,

§pagina.

Pentrulucrărileeditatedeinstituţii

sevainseradocumentul,întreautoriidelaliterainiţialăadocumentului(deexemplu“Conferinţainternaţională…”setrecedupăColţescuVasile…).

Cerinţe privindredactarea

§lucrareaelaboratădeunspecialist

§seadreseazăspecialiştilor

§caracterştiinţific

§sărăspundărigoriloroperelorştiinţifice.

săseadopteunstilştiinţific

Øunstilcaresedistingeprin

§claritate,

§sobrietate

§conciziune(frazescurte)

§rigurozitate

§acurateţeaînexprimare

§concordanţadintreformaexprimăriişiideileexprimate

utilizareaunuilimbaj

§accesibil,

§simplu(evitareaexprimărilorpretenţioase)

§feritdeşabloane

§tonulneutru

§impersonal

§relatareavafifăcutălatrecut.

Sevorevitaexprimăriledefelul:

Eucredcă…,

Personalconsider…

Încazulrefeririilapropriapersoanăsevorutilizaformulăriimpersonale:

Cercetătorulaurmărit…,

Chestionarulafostaplicatdecătreautor…

Folosireavocabularuluiadecvat

→exprimareaprecisă,fărăambiguităţi

→cuvântulutilizatsăexprimeceeacedorimsăexprimăm

Respectareacerinţelor cuprivirelautilizareacitatelor

Citatele:

→scurte,

→exacte

→însoţiteneapărat dereferinţe

StilulştiinţificCaracteristicile stilului ştiinţific (Berceanu şi Panaitescu):

obiectiv, impersonal: exclude exclamaţiile, dialogurile, reduce folosirea formelor de persoana I-a şi a II-a, exclude cuvinte cu nuanţe emoţional expresive;

precis: se foloseşte o terminologie sistematică, se evită omonimii şi expresii polivalente, expresii figurate, formulări de tipul: mi se pare, dacă nu mă înşel;

unitar: se foloseşte o terminologie constantă, consacrată de specialitate, de standardizare

legat: prin punerea în evidenţă a continuităţii expunerii cu ajutorul cuvintelor şi locuţiunilor ca: aşadar, deci, totuşi, cu alte cuvinte, etc.;

gradat şi, în general, metodic;

clar: prinfolosireauneilimbicomune,prinfrazeşialiniatescurte,prinevitareadigresiunilorşiaamănuntelor;

concis prin:a)alegereamijloacelordeexprimarecelemaipuţinnumeroase,avariantei– gramaticalăsaulexicală– ceamaiscurtă;b)eliminarearepetiţiilorcuajutorulorganizăriicâtmaisistematiceamaterialului,altrimiterilorinterioare;c)eliminareaprezentărilorocolite;d)abrevierişimijloacedeexprimareînafaralimbii:simboluri,tabele,materialeilustrative;

sobru: prinînlăturareaatotceesteemfatic,atotcepuneînevidenţăaspectepersonale;

viguros: princuvinteşiformulăricategorice,prinevitareaunorconstrucţiigramaticalecearsugerapasivităţi,cadiatezapasivă,condiţionaluloptativ,etc.”

Respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie

“Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”. ortogramele, exemplu: s-a / sa, s-au / sau, i-ar / iar etc. Exemplu: Jocul s-a încheiat, caracteristica sa fiind…;scrierea cu majusculă a numelor proprii, a titlurilor diferitelor lucrări sau ale capitolelor;aplicarea corectă a regulilor de despărţire în silabe la sfârşitul rândurilor:folosirea corectă a semnelor de punctuaţie: punct, virgula, două puncte, punct şi virgulă, semnul exclamării, semnul întrebării, liniuţa de dialog, ghilimele etc.

Introducerea

Øexplicareatemeilucrării

Ømotivareaalegeriifăcute,

Øcetrebuiecercetatpentrurezolvareaproblemei,

Øimportanţa,semnificaţiateoreticăşipracticăalucrării,

Østadiulcunoştinţelorlegatedesubiectul/obiectultemei,

Øloculpecareîlocupăaceastaînproblematicaactuală.

Øseprecizeazăscopulcercetării,

Øobiectiveleurmărite,

Øeventualelesarcini

Øniveluldepretenţiealucrării.

Studiulcriticalliteraturiidespecialitate

Ødacăspecificullucrăriireclamăoclarificareteoretică

Ølabazăstudiulmaterialelorbibliografice

Øces-acercetat

Øcetrebuiecercetat

Øcelemairelevanteinformaţii

SURSE PRIMARE SURSE SECUNDARE

Scrise Audio-vizuale şicomputerizate

§ Manuale§ Îndrumare§ Monografii§ Periodice (reviste, ziare)§ Dicţionare§ Rapoarte ştiinţifice şi

tehnice§ Articole din culegeri de

comunicări§ Articole din periodice§ Disertaţii§ Standarde de stat§ Brevete§ Descrieri de inovaţii şi

invenţii§ Documente de arhiv㧠Preprinturi

Ø FotografiiØ AlbumeØ KinogrameØ DiapozitiveØ FilmeØ Casete audioØ Casete videoØ HărţiØ AtlaseØ MicrofilmeØ Benzi

magneticeØ DischeteØ Compact

Discuri

⇒ Studii de sinteză⇒ Reviste de referate⇒ Indexuri:- de nume- de autori- de subiecte- de cuvinte cheie⇒ Cataloage:- alfabetice- tematice- pe subiecte⇒ Bibliografii:- generale- speciale – probleme

– subiecte⇒ Literatură de referinţă:- îndreptare- tratate- enciclopedii⇒ Sinteze documentare

Idei proprii

cea mai mare parte a ideilor prezentate trebuie să aparţină celui care o întocmeşte lucrarea

Idei împrumutate

Øidei enunţate de alţiiØargumentarea unor aspecte, Øclarificarea unor idei, a unor afirmaţii Øîntări idei, afirmaţii, Øpentru a sublinia importanţa unei probleme, Øprezentarea necesităţii aplicării unei metode, Øpentru a da exemple

distincţie între părerile proprii şi cele împrumutate

STUDIEREA ŞI CONSEMNAREA CONŢINUTULUI DOCUMENTELOR

EPURAN,M.,(1996)– “DespreplagiatşiLegeadreptuluideautor”,în:ŞtiinţaSportului,nr.1/1996,ConsiliulŞtiinţeiSportuluidinRomânia,pag.5

Citirea,

parcurgerea rezumatului (dacă există) DE CE .......

citirea critică (prezintă interes) şi directă (au legătură directă cu cercetarea)

Prima lectură

La prima lectură se va urmări mai puţin cunoaşterea aprofundată, găsirea unor adevăruri general valabile, emiterea unor păreri.

Extrasul - documentul studiat sau anumite părţi ale sale aşa cum sunt în original, fără nici o modificare sau prelucrare din partea noastră,Conspectul - notare sintetică aspecte mai importante

◦ se poate prezenta sub forma unui plan, au unei table de materii.◦ reda în ordine şi precis conţinutul documentului respectiv.

Rezumatul - prezentare mai largă a conţinutului lucrării studiate .

Fişa (nota) de studiu - aspect particular care nu trebuie consemnat amănunţit,notat pentru a nu fi omis în timpul redactării lucrăriireprezintă un fragment dintr-un conspect.se pot întocmi mai multe fişe de studiu, câte probleme sunt în legătură cu temacercetată.

planul dezvoltat cuprinde ideile principale, cele secundare şi anumite exemple

planul simplu cuprinde ideile principale

fişa de material înregistrarea materialului faptic în vederea cercetării unei teme

nota critică observaţia personală pe marginea unei idei din text

fişa de citat citatul prin care se poate argumenta o idee sau clarifica o problemă

fişa de trimitere bibliografică denumirea problemei şi trimiterea exactă la lucrarea care tratează problema respectivă

FACTORICAREPOTSĂINFLUENŢEZE ALEGEREATEMEIinteresulpentrudomeniulrespectivdeactivitate:interesulpentrudisciplinasportivăpracticată;experienţaacumulată(dinactivitateapracticăşiteoretică).motivaţiapentrudezvoltareatemei:graduldeapropiereaacesteiacuspecializarea;legăturacupreocupărileanterioare;posibilităţilecaprindemersulrespectivsă-şiîntregeascăformareaprofesionalăetc.cunoştinţeledespecialitate:preocupărileavutepânălaaceadată;literaturadespecialitatepecareaconsultat-o.cunoaştereametodeidecercetareutilizatăpentrurezolvareaproblemei.apariţiaşiidentificareaunoraspecteîncănesoluţionate.

TITLULLUCRĂRII

săfiescurt,exprimatîntr-opropoziţiesaufrazăsăaibămaximumdouăsprezececuvinte;evitattitlulpreascurt,caredinaceastăcauzăpoatesăreflecteinsuficientconţinutullucrării;nutrebuiesăcuprindăparanteze,prescurtărisaucuvinteîntreghilimele;deregulătitlulsescriecumajuscule,culiteredrepte,nusesubliniazăşilasfârşitulsăunusepunepunct.săexprimeconţinutullucrării,săoferesuficienteinformaţiipentruindexare,darnuserecomandăîncărcareatitluluicuexcesdeinformaţiisauinformaţiiinutile.exprimareatrebuiesăfieclară,laobiect,concisăşifărăechivoc.săaibăînvederedestinaţialucrării(popularizare,diplomă/grad,disertaţie,doctoratetc.săfieformulatcasăpoatăfiînţelesrelativuşorşidecititoriipentrucaretemanuareolegăturăstrictăcuspecialitatealor.săseaibăînvedereposibilitateatraduceriisaleuşoareşifărăechivoc.cititorulsăaflesaumăcarsăpoatădeduceaportulrealalautoruluilaprogresulştiinţeiîncădinmodulîncareesteformulattitlul.Exemple:“Contribuţiila…“,“Cercetăriprivind…“sau“Studiual…“etc.

Citarea

parte obligatorie a unei lucrări cu caracter ştiinţific

reguli deontologice ale recunoaşterii paternităţii ideilor, obligaţii cuprinse în actele normative (Legea dreptului de autor)

Producţia intelectuală recunoscută, protejată şi garantată

v fără acordul autorului şi fără plată pentru dreptul de autor,

§ „a unor scurte citate în scop de analiză, comentariu, critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care nu prejudiciază drepturile de exploatare”.

§ „a unor articole izolate, deja publicate sau scurte extrase” utilizate în scop didactic.

obligaţia să se specifice: sursa şi numele autorului, dacă acesta apare pe lucrarea scrisă

Nu reprezintă o încălcare a drepturilor de autor

§ reproducerea doar pentru uzul personal sau cel al familiei şi dacă acest act ”nu contravine exploatării normale a operei şi nu prejudiciază pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare”

Ø* argumenta mai convingător care dintre aspectele legate de problemele temei au fost rezolvate, respectiv care mai aşteaptă soluţionarea

Ø* în situaţia în care se analizează un text, se redactează o recenzie

Ø* se integrează o nouă noţiune în sistemul de cunoştinţe deja existent

Ø* pentru a sublinia importanţa problemei dezbătute sau în cazul prezentării necesităţii utilizării unei metode

Ø* utilizăm o metodă elaborată de alţi autori. În situaţia că metoda la care apelăm este consacrată, larg cunoscută, atunci este suficient să se facă referire la autorul metodei

Ø* utilizarea unei figuri, a unui grafic, a unei diagrame etc. alcătuită de alt autor. Într-un asemenea caz, după titlul graficului, diagramei sau figurii împrumutate se indică, în paranteză, sursa

Ø* situaţia în care autorul a operat modificări asupra originalului preluat, atunci acest lucru trebuie semnalat.

“trecerea de la dezvoltarea exclusivă a forţei brute la valorificarea forţei creierului” [10].

Cadrul didactic adevărat, aşa cum subliniază şi R. Dottrens [23] “nu poate fidascăl numai şase ore pe zi, cinci zile pe săptămână şi mai puţin de patruzecide săptămâni pe an, ci în cea mai mare parte a momentelor care alcătuiescexistenţa sa, iar funcţia îl solicită până si în clipele vieţii sale particulare”.

“Antrenorul cu calificare superioară este un specialist licenţiat, care participădirect şi nemijlocit la dezvoltarea jocului de baschet şi, implicit, la evoluţiaactivităţii sportive privind această disciplină sportivă” (Predescu, 1998).

Famose (1985) consideră că „există o idee implicită în noţiunea de programmotric: aceea că diferitele mişcări necesită programe diferite”.

Referindu-se la evoluţia profesiei, Mărcuţ şi Bujor (2005) arată că “după anul1991, prin înfiinţarea secţiilor de kinetoterapie în cadrul Academiei Nţionalede Educaţie Fizică şi Sport şi a facultăţilor de educaţie fizică şi sport dinuniversităţi, s-a trecut la o nouă etapă în pregătirea specialiştilor înkinetoterapie”.

“Exercitarea cu responsabilitate a profesiunii didactice, pe lângă competenţă, presupunedragoste şi ataşament faţă de profesie, dăruire totală muncii, renunţări de tot felul,eforturi din cele mai diverse” Marcu şi colab., (1995).

„Activitatea dascălului , prin natura şi implicaţiile sale, este de o mare responsabilitate şi de o utilitate socială deosebită” *

„Aruncarea de la 7 metri se efectuează cu ajutorul procedeelor de aruncare cu sprijin pe sol, deoarece regulamentul prevede obligativitatea ca, tot timpul cât jucătorul se găseşte în contact cu mingea, un picior, cel puţin, să fie în contact cu solul”. 1

* Marcu şi Maroti, (1995) – „Deontologie pedagogică”, Editura Universităţii din Oradea, pag. 49.1 BIRO şi colab., (2002) – „Handbal. Iniţiere”, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, pag. 114.

nivel critic

Nivel de activare

curba performantei

Nivelulprestatiei

Fig. nr. 31 – Relaţia dintre nivelul de activare şi randamentul obţinut în învăţare (Ionescu şi Radu, 1995).

Nota de subsol

se plasează în partea inferioară a paginii

Nota de subsol se delimitează de textul lucrării printr-o linie orizontală.

ØIndicarea în text a unei note de subsol se face prin plasarea, cu o jumătate de rând mai sus, în dreptul cuvântului dat, a unei cifre arabe sau a unui asterisc

*1

ØSe recurge la această modalitate pentru că în situaţia în care autorul ar relata în text conţinutul notei de subsol, s-ar întrerupe continuitatea expunerii.

ØPrin informaţiile prezentate în nota de subsol se contribuie la mai buna înţelegere a celor prezentate în lucrare

§se fac însemnări, §se explică puncte de vedere, §se oferă explicaţii§se dau definiţii care aparţin de tema dezbătută

„Astăzi, în România, funcţionează autorizat Facultatea de Educaţie Fizică şi Management în Sport a Universităţii Bogdan Vodă din Baia Mare şi facultatea de acelaşi profil a Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi”. *

În ce priveşte, factorul pregătirii tehnico-tactice, acesta, pe lângă blocaj şi lovitură de atac, nu va conţine nici serviciu, dar în cadrul acestui factor, ori de câte ori se va ivi prilejul în cadrul unui exerciţiu, jucătorul „libero” va fi introdus acolo unde se efectuează preluare, fie că este vorba de preluare din serviciu, din atac sau din blocaj”. 8

* A se vedea Hotărârea de Guvern nr. 294 din 16 iunie 1997 cu privire la funcţionarea instituţiilor de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile Legii nr. 88/1993, publicată în Monitorul Oficial nr. 130, Partea I, din 25 iunie 1997.8 BÂC, O., (2004) – „Modele şi modelare în volleyball”, Editura Universităţii din Oradea, Oradea.

IPOTEZADELUCRU

IPOTEZA CERCETĂRII

Formularea ipotezei moment important pentru întreaga activitate.de ipoteză depind:

modul de organizare şi desfăşurare a cercetării

calitatea întregului demers de cercetare

redactarea lucrării depinde într-o mare măsură de ipoteza de lucru

Definiţie

Formularea ipotezei reprezintă emiterea unor presupuneri privind esenţa fenomenelor, asupra cauzelor care le produc, asupra relaţiilor dintre două variabile şi care nu pot fi observate direct

Ipoteza este o idee Un punct de vedereO părere

are la bază

§cunoştinţe teoretice§date experimentale de care dispune cercetătorul la un moment dat§intuiţia, §imaginaţia celui care o emite.

Ipoteza reprezintă prima încercare de soluţionare a temei cercetate şi are rolul de a realiza o legătură între problema pusă şi rezolvarea ei

Rolul ipotezeiØsoluţie provizorie pentru problema dată (presupunem că ...) Øinstrument pentru elaborarea răspunsului cert (ne raportăm la ea pe durata întregului demers de cercetare)

INSTRUMENT DE LUCRU CU CARE OPERĂM PE DURATA ÎNTREGII PERIOADE DE SOLUŢIONARE A CERCETĂRII

§Începând cu formularea întrebării, când ipoteza este o presupunere, §Până la găsirea adevărului, când ipoteza capătă contur, devenind certitudine.

Formularea ipotezei OBLIGATORIE

Cercetarea NU ÎNCEPE cu formularea ipotezei

Se emite în urma unui îndelungat şi profund PROCES DE INVESTIGAŢIE

Ipoteza iniţială SUFERĂ MODIFICĂRI în cursul desfăşurării cercetării

O PERIOADĂ însemnată a cercetării NU EXISTĂ o ipoteză formulată precis

După formularea ipotezei se urmăreşte APROFUNDAREA CUNOAŞTERII ŞI STABILIREA ADEVĂRULUI.

Formularea ipotezei OBLIGATORIE

Cercetarea NU ÎNCEPE cu formularea ipotezei

Se emite în urma unui îndelungat şi profund PROCES DE INVESTIGAŢIE

Ipoteza iniţială SUFERĂ MODIFICĂRI în cursul desfăşurării cercetării

O PERIOADĂ însemnată a cercetării NU EXISTĂ o ipoteză formulată precis

După formularea ipotezei se urmăreşte APROFUNDAREA CUNOAŞTERII ŞI STABILIREA ADEVĂRULUI

CARACTERISTICI

→Se realizează pe baza unui sistem de adevăruri referitoare la realitatea dată şi ea reprezintă un punct de pornire în cunoaştere şi nu o concluzie care se impune a fi demonstrată cu orice preţ în cadrul cercetării;

→Trebuie să ţinem seama întotdeauna şi de realitatea practică; ipoteza trebuie să fie legată de necesităţile practice ale fenomenului studiat. Ea trebuie să se nască din observarea şi studierea atentă a realităţii şi se referă la aspectele încă necunoscute sau insuficient soluţionate, şi prin ea se încearcă să li se dea explicaţii posibile;

→Ipoteza formulată trebuie să explice faptele studiate mai bine decât orice altă ipoteză posibilă. Este necesar ca ipoteza să fie formulată în aşa fel ca ea să poată fi verificată printr-un procedeu ştiinţific.

→Ipoteza este cea care direcţionează întreaga cercetare, la ea se raportează, direct sau indirect, toate aspectele căutărilor noastre în vederea verificării ei, dacă presupunerea formulată este adevărată sau nu.

(Epuran, 1995),

→să fie astfel expusă ca să conducă la deducţii şi decizii;

→trebuie exprimată clar, fără echivoc şi în termeni funcţionali vizând cu exactitate acţiunea, previziunea, calitatea sau cantitatea urmărită;

→să fie astfel formulată ca să permită după situaţie validarea sau infirmareaei;

→să fie specifică şi verificabilă;

→să fie simplă şi direct raportată la fapte empirice;

→să fie formulată încă de la începutul cercetării;

→să poată fi raportată la metodele de cercetare şi testare cunoscute

→să fie raportată la cunoştinţele existente sau la teoria referitoare la problematica de studiu”

(McAshan, citat de Gugiuman, 1993)

MATERIALŞIMEDODĂ(SUBIECŢIŞIMETODE)

SubiecţiMaterialul (subiecţi, participanţi): caracteristicile generale ale persoanelor şi lucrurilor studiate ca:

→vârsta, →perioada de când practică sportul respectiv, →gradul de antrenament, nivelul performanţelor sportive, →talia, →greutatea etc.

Grupe:→experiment→martor (control)

NU ÎNTOTDEAUNA ESTE NECESAR CA ACEST SUBCAPITOL SĂ FIE PREZENTAT CU UN TITLU SEPARAT.

Metode

ØCând metoda este uzuală este suficientă menţionarea metodei fără a mai fi necesară descrierea ei. Dacă se consideră necesar metoda de lucru poate fi însoţită şi de ilustraţii. ØDescrierea cu mare precizie a metodelor utilizate pentru ca ele să poată fi reproduse şi în urma lor să se facă analiza datele prezentate.

Menţiune pentru

§metoda documentării ştiinţifice§metoda statistico-matematică

APROAPE IN TOATE PREZENTeFrecvent utilizate mai ales la nivelul lucrărilor de diplomă,

→indicatori statistici simpli - media, mediana, abaterea standard, coeficientul de variabilitate→indicator statistic mai complex, corelaţia spre exemplu, atunci autorul lucrării are datoria să îl descrie→date comparative, atunci el trebuie să facă referiri şi la modul lor de prelucrare.

REZULTATEŞIINTERPRETAREALOR

Prezentarea rezultatele obţinute în cadrul cercetării

→ un număr restrâns de pagini (articol, comunicare la un simpozion etc.)“Rezultate şi interpretarea lor” si rezultate şi discutarea rezultatelor

→teză de doctorat, disertaţie separat, chiar mai detaliat

Prezentarea rezultatelor cercetării§ text, § ilustraţii (iconografie)

Discutarea (interpretarea) rezultatelor

→ rezultatele cercetării sale valorificare deplina a creaţiei ştiinţifice

“Esenţa descoperirii ştiinţifice nu este aceea ca să găsim ceva primii, ci aceea de a realiza legături trainice între cunoştinţele de până acum şi cele care până acum nu au fost cunoscute.”

Selye (1967) “De la vis la descoperire”

REFERIRI

Ø in ce măsură rezultatele obţinute de el concordă cu cele întâlnite în literatura de specialitateØ dacă ele sunt

întărite de către acestea sau sunt contrare

Ø cauzele rezultatelor obţinuteØ datorate

unor coincidenţe diferenţelor reale între grupa experimentală şi cea martor

Ø trebuie să demonstreze cu argumente ştiinţifice rezultatele obţinute se datorează metodelor aplicate rodul altor cauze, cum ar fi diferenţele de vârstă, nivelul de pregătire etc

Ø maximă obiectivitate, Ø referiri la punctele de vedere exprimate de alţi autori,

Valorificarea rezultatelorScop

→folosirea (valorificarea) cât mai bună a rezultatelor →analiza modului în care au evoluat rezultatele pe parcursul cercetării, →prezentarea deosebirilor dintre grupa experimentală şi cea de control, →semnificaţia lor din punct de vedere statistic. →semnificaţia practică/statistică a datelor.

Nu întotdeauna semnificaţia statistică şi cea practică a lucrurilor, a fenomenelor este aceiaşi. .

→găsirea anumitor legături între aspectele studiate, →explicarea cauzelor care au determinat obţinerea datelor respective→referi la probabilitatea în care rezultatele obţinute pot fi repetate prin metodele utilizate, →argumentarea obiectivităţii datelor →demonstrarea că ele nu se datorează întâmplării, unor factori colaterali→să compare rezultatele proprii cu cele obţinute de alţi autori, cu cele realizate prin alte metode.

PREZENTAREAREZULTATELOR

→Descriptiv (cuvinte)→Ilustraţii: figuri, tabele, fotografii etc.

ROL

ð să completeze fondul de idei ð de a face să se înţeleagă mai bine conţinutul (prin caracterul lor intuitiv)

plasarea în text cât mai aproape de locul unde se face referire la ele.

ELEMENTE COMPONENTE

§număr§titlu (să redea cât mai fidel şi mai expresiv conţinutul său) §conţinut§referinţe (facultativ)

Tabelul nr. 1Rezultatele obţinute la probele somatice (testarea iniţială)

Proba Media Abaterea standard Eroarea medie Coefic. de

variabilitateTalia 144.07 ± 4,07 1,21 2,84 %

Greutatea 33,38 ± 3,90 1,08 11,69 %

Tabelul nr. 5Rezultatele obţinute în urma aplicării testului Mann – Wihtney

Proba Z α P %

Spate - 0,822 0,411 58,89

Abdomen - 0,538 0,591 40,92

Flotări - 0,765 0,444 55,58

Aruncarea mingii de oină - 1,989 0,047 95,33Pasarea mingii medicinale - 2,054 0,040 96,00Dinamometrie (dreapta) - 2,478 0,013 98,68Dinamometrie (stânga) - 2,544 0,011 98,90Săritura pe verticală fărăelan

- 1,973 0,049 95,15

Lungime de pe loc - 2,131 0,033 96,69Lungime cu elan - 1,536 0,124 87,55

Sărituri succesive de pe loc - 2,412 0,016 98,41Deplasare în poziţiafundamentală

- 0,681 0,498 50,40

Legendă:Z – Valoarea calculată a testului Mann – Wihtneyα – Pragul de semnificaţie a testului Mann – WihtneyP – Probabilitatea de realizare a diferenţelor între grupe

Tabelul nr. 3Compararea valorilor medii ai unor indici antropometrici şi funcţionali

(Şerbescu şi colab. 1995)

Indicele CLASA

a VI-a a VII-a a VIII-a

Exper. Martor Exper. Martor Exper. Martor

Quetelet 276,3 255 284,3 277 311,9 298

Erisman - 0,3 - 4,5 - 4,04 - 3,9 0,47 2,75

A. Ionescu 3,53 2,76 4,3 2,97 4,58 3,48

Demeny 66,6 50,2 64,4 55,1 61,4 52,9

Cap. vitală 18,4 13,8 18,3 16,4 19.1 16,6

012345678

Dist. 1 Dist. 2 Dist. 3 Dist. 4

Fig. nr. 13 – Evoluţia mediei reuşitelor aruncărilor la coşîn funcţie de distanţa de execuţie (Maroti, 2003)

•Diagrame prin bare de comparaţie

0

1

2

3

4

5

F. bine Bine Mediu Slab F. slab

FeteBaieti

Fig. nr. 34 – Prezentarea comparativă a rezultatelor băieţilor şi fetelor obţinute la testul Kraepelin

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1 2 3 4 5 6 7 8

Pregătire asimetrică Pregătire simetrică

Fig. nr. 15 – Raportul dintre pregătirea simetrică şi cea asimetrică în funcţie de experienţa sportivă – număr ani de antrenament (Manno, 1992)

Fete

Parametrul

Clasa experimentală Clasa martoră

Iniţial a V-a a VI-a Iniţial a V-a a VI-a

Media 14,15 13,74 13,29 14,17 13,89 13,59

Mediana 14,10 13,70 13,30 14,10 13,85 13,56

Ab. stand. 0,34 0,29 0,30 0,37 0,39 0,34

Coef. var. 2 % 2 % 2 % 3 % 3 % 3 %

Er. medie 0,95 0,82 0,83 0,10 0,10 0,91

Testul “t” 0,26 0,23 0,23 0,28 0,29 3 %

11

12

13

14

15

Initial Cl. A V-a Cl.a VI-a

Fete exp.Fete mart.

Baieti exp.Baieti mart.

Rezultatele obţinute la proba de dribling (Maroti, 2003)

Combinarea tabelului cu graficul (mai ales în lucrările de sinteză)

Evidenţierea dinamicii schimbărilor survenite în timp,

§Diagrame de structură

26% 32%

42%

AurArgintBronz

Fig. nr. 16 – Medaliile obţinute de sportivii români la Jocurile Olimpice (Maroti 1996 )

Fig. nr. 36 – Motricograma elevilor din clasa a IX-a, realizată pe baza calculării valorii X

0

20

40

60oina

detenta

viteza

indeminare

mobilitate

abdomen

spate

flotari

tractiuni

rezistenta

Diagrama polara

Fig. nr. 28 – Facultăţile de educaţie fizică şi sport din Franţa,specializările şi nivele de pregătire

Lyon

Caen

Lille

AmiensReims

NancyStrasbourg

BesançonDijon

Grenoble

MarseilleMontpellierToulouse

Clermont

Bordeaux

Poitiers

Nantes

Rennes Orléans

Nice

Paris

Lic MasDoc

Lic Mas

Lic Mas

Mas

Lic MasDoc

Lic MasDoc

Lic MasLic Mas

Doc

Lic Mas

Lic Mas

Lic Mas

Lic MasDoc

Lic Mas

Lic MasDoc

LicLic

Lic Mas

Paris XParis XI

LEGENDALic Licenta

Mas Masterat

Doc Doctorat

Cartograma

§Cartograma

Fig. nr. 37 – Etapele afilierii federaţiilor naţionale la Fedetaţia Internaţională de Baschet Amator

Organigrama

COMITETUL INTERNAŢIONAL

OLIMPIC

COMISIA EXECUTIVĂ

Comisiiad-hoc

SESIUNEA(ADUNAREA GENERALĂ) CONGRESUL

SECRETARIATUL

Grupe de lucru

COMISIILEPERMANENTE

1 19..............

Fig. nr. 44 – Structura organizatorică a CIO (CIO, 1999)

Concluzii

ELEMENTELE UNEI BIBLIOGRAFIIAutorul

Un autor:Cu alte caractere decât celelalte elemente

majusculeboldatînclinat

numele autorului, urmat de virgulă, iniţiala prenumelui (sex masculin), după care se pune punct. Exemplu: Epuran, M.prenumele complet (sex feminin)Exemplu: Predescu, Teodora.

Doi autori numele şi iniţiala prenumelui fiecăruia, legate prin conjuncţia “şi”. (se pune o bară oblică).Exemplu: Gabler, H. şi Janssen J., P.Exemplu: Mandl, H., / Huber, G., L.Exemplu: Şerbescu, Carmen & Ciobanu, Mirela

mai mulţi autorinumele şi iniţiala prenumelui primului autor urmat de menţiunea “şi colab.

”Exemplu: Dörner, D. şi colab.

nu are autorul menţionatordonată în bibliografie pe baza primului cuvânt din titlu.

Exemplu: “Legea învăţământului”, în: Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 167, 31 iulie 1996, Bucureşti, pag. 1 – 17.

fără autor, instituţie etc.– “Annual catalogue”, Human Kinetics Publishers (Europe), Leeds.

GREŞITTitlul precedat de trei asteriscuri

Exemplu: * * * (1993) ........................................

Mai multe lucrări ale aceluiaşi autor

întâi se ordonează în funcţie de anul apariţiei lucrările individualeapoi cele scrise în colaborare.

Exemplu: Epuran, M., (1995) – “Metodologia cercetării activităţilor corporale în educaţie fizică şi sport”, vol. I şi II, Editura România de Mâine, Bucureşti.Epuran, M. şi Horghidan, Valentina, (1994) “Psihologia educaţiei fizice”, Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti

Acelaşi autor cu lucrări apărute în acelaşi an

Ordonate şi deosebite prin literele mici ale alfabetului, adăugate după anul apariţiei. Exemplu: Maroti, Ş., (1995 a) “Introducere în deontologia profesiunii didactice”, Editura Inter-tonic, Cluj-Napoca.Maroti, Ş., (1995 b) – “Cercetări privind potenţialul biomotric şi al aspectului corporal al copiilor din şcolile orădene – obiectiv definitoriu al secţiei de kinetoterapie a universităţii Oradea”, în: Didactica militans nr. 13/1995, pag. 25 –35.

ANUL APARIŢIEI

ØAl doilea element – se trece între paranteze mici, după prenumele autorului. ØUltimul element – se trece normal, după locul apariţiei

Motivaţie: APAinformatizarea computerizată identificarea mai uşoară a lucrării

Se ia din pagina de titlu sau din caseta tipografică. Se notează întotdeauna numai cu cifre arabe.

TITLUL LUCRĂRII

Ø reprodus aşa cum apare în original, Ø transliterat dacă este cazul

“Sportivnîe termenî na piati iazîkax”, [Termeni sportivi în cinci limbi], Izdatelistvo Russkii Iazîk, Moscova.Ø dacă în limbă străină de o circulaţie mai restrânsă, titlul este menţionat şi în traducere, inclus între paranteze drepte, imediat după titlul original.

Kosárlabda [ Baschet]

În unele ţări, Germania spre exemplu, întâlnim practici care diferă de la această regulă. Titlul este trecut întâi în traducere germană şi apoi, între paranteze, este menţionat în original.

Titlul este încadrat de ghilimele şi se recomandă să fie subliniat sau scris cu litere îngroşate sau cu caractere înclinate

După titlu se pune virgulă.

Exemplu: MAROTI, Ş. şi colab. (2000) – “Ghid pentru elaborarea lucrării de diplomă”, Editura Institutului Biblic Emanuel, Oradea.

LUCRAREA ARE ŞI UN SUBTITLU

este trecut doar în cazul în care se consideră că el reprezintă un element de referinţă esenţial. Intre titlu şi subtitlu se pune punct.

Exemplu: Barborică, Elena şi colab, (1972) – “Introducere în filologia română. Orientări în tehnica cercetării ştiinţifice”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Blaga,E. şi Maroti, Ş., (1966) – “Baschet. Teorie şi metodică”, Editura KeysisGraf, Oradea

EDIŢIAse consemnează în bibliografie aşa cum apare aceasta în originalExemple:

§ Ediţia a II-a, § Second Edition,§ 2nd Edition, § Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită etc.

NUMĂRUL VOLUMULUI (dacă este cazul)

se respectă toate amănuntele şi particularităţile originalului. Exemplu:

§ vol. 1, § Vol. II,§ Part. II, § Teil II, § Band II etc.

EDITURA

→se consemnează aşa cum apare pe pagina de gardă. →uneori se utilizează prescurtarea “Edit.”, după care se trece denumirea acesteia. →unele edituri sau redacţii ale revistelor (mai ales cele cunoscute) pot fi trecute prescurtat. În această situaţie este necesar ca imediat după bibliografie să se prezinte o legendă.

Exemplu: E.D.P. = Editura Didactică şi Pedagogică.P.U.F. =Presses Universitaires de France.Hung. Rev. Sports. Med. = Hungarian Review of Sports Medicine.Dacă referirea se face la publicaţiile unor unităţi prestatoare de servicii, ale unor societăţi comerciale, atunci după datele obişnuite este recomandabil să se specifice între paranteze genul publicaţiei. Exemplu: (prospect), (catalog), etc.

Dacă în lucrare nu se face nici o referire la editură, atunci acest lucru se va menţiona prin “f. e.”, (fără editură).

LOCUL (LOCURILE) APARIŢIEI

→ se trece localitateaExemplu:

§ Oradea§ Bucureşti§ Sfântu Gheorghe→ două sau mai multe locuri de apariţie se consemnează fiecare localitate, unite printr-o linioară.

Exemplu: § New York – London; § Berlin – München – Zürich.

Locul apariţiei lucrării, editura sau anul publicării nu sunt menţionate, dar se pot stabili cu exactitate, aceste elemente se trec între paranteze drepte.

Exemplu: [ Oradea ],[ 1998] etc.

RESCRIEREA LUCRARII

De ce necesară?

ØLipsa de experienţăØCantitatea mare informaţii, date – volumul lucrăriiØProblematică variatăØAlte motivePot să apară:

→ scăpări→ exprimări confuze→ inexactităţi

Se recomandă un timp de reflexieRecitire şi analizăðlegătura titlu/conţinutðstructurarea lucrării (capitole, subcapitole etc.)ðcitarea (idei proprii, idei împrumutate)ðstil – limbajðipoteză – conţinut – concluzii ARGUMENTE

FORME DE VALORIFICARE

în funcţie de scopul cu care au fost concepute şi de conţinutul lorØunde:

→în cadrul unităţii de învăţământ forma:ðreferate ştiinţificeðlucrări de diplomă ðlucrări de grad didacticðteze de doctorat etc.Øunde:

→în cadrul unor manifestări ştiinţifice (simpozioane, sesiuni ştiinţifice, conferinţe, congrese etc.)

forma:ðcomunicări ðexpuneri tip “poster”.

SarcinaTermenul de îndeplinire

Planificat RealizatAlegerea temei 01 - 15.05 2007

Studiul iniţial al literaturii de specialitate 15.05 – 15.0615.07 – 15.09

Informarea prin discuţii cu specialişti, cu alte persoane competente 15.07 – 15.09

Documentarea pe parcurs 15.09 2007 01.06 2008

Pregătirea organizatorică, materială şi metodologică a cercetării 15.07 – 15.09 2007

Selectarea subiecţilor 15 – 30.09

Cercetarea pilot pentru verificarea condiţiilor şi metodelor aplicate 01 – 30.10

Ajustarea unor eventuale deficienţe organizatorice sau metodologice 15 – 30.10

Derularea cercetării propriu-zise (aplicarea variabilelor) 01.11 2007 – 30.04 2008

Testările periodice, ordonarea şi prelucrarea datelor rezultate 01 – 15.12 200715 – 28.02 200815 – 30.04 2008

Formularea unor concluzii preliminare 15.12 2007 – 15.01 200815.03 – 15.04

Redactarea parţială 15.07 – 15.09 200715.12 2007 – 15.01 2008

01 – 30.03 2008

Formularea concluziilor finale 15.04 – 15.05 2008

Redactarea finală a lucrării de licenţă 15.04 – 30.06 2008

Valorificarea cercetării (susţinerea, publicarea) 01 – 15.07 2008

Sarcinile cercetăriiLuna

V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII

Alegerea temei

Studiul iniţial al literaturii de specialitate

Informarea prin discuţii cu specialişti, cu alte persoane competente

Documentarea pe parcurs

Pregătirea organizatorică, materială şi metodologică a cercetării

Selectarea subiecţilor

Cercetarea pilot pentru verificarea condiţiilor şi metodelor aplicate

Ajustarea unor eventuale deficienţe organizatorice sau metodologice

Derularea cercetării propriu-zise (aplicarea variabilelor)

Testările periodice, ordonarea şi prelucrarea datelor rezultate

Formularea unor concluzii preliminare

Redactarea parţială

Formularea concluziilor finale

Redactarea finală a lucrării de licenţă

Valorificarea lucrării (susţinerea, publicarea)

PREGĂTIREA PENTRU PREDAREA LUCRĂRII§format A 4§margini§caractere (font) Times New Roman§mărimea 12 sau …§coperta§pagina de gardă

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTSPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Conducător ştiinţific:(funcţia didactică, titlul ştiinţific, numele şi prenumele)

Autor: (numele şi prenumele)

LocalitateaAnul susţinerii

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTSPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Titlul lucrării de diplomă

Conducător ştiinţific:(funcţia didactică, titlul ştiinţific, numele şi prenumele)

Autor: (numele şi prenumele)

LocalitateaAnul susţinerii

→numerotarea paginilor→tehnoredactarea →corectarea →multiplicarea (calculator, xerox) costuri→legarea (spiralat, cartonat, legat) estetic, utilitate, costuri→prezentarea lucrării îndrumătorului→acceptul conducătorului (referatul)→înscrierea (10 zile)

EVALUAREA LUCRĂRILOR

disertaţiile, tezele de doctorat:

de către referenţi cu titlul ştiinţific corespunzătorð summa cum laude (cu laude deosebite), ð laude (cu laude),ð rite (corespunzător) ð insufficente (insuficient)

lucrările de diplomă, referatele ştiinţifice

de cadrele didactice ale instituţiei de învăţământ superior la care sunt susţinuteð cu note – de la 1 la 10

manuscrisele trimise spre publicare la redacţiile periodicelor

se evaluează de către cel puţin doi referenţi; → manuscrisul trimis referenţilor fără a se evidenţia autorul acestuia. → nu se face cunoscut referentului numele celeilalte persoane care face evaluarea. → evaluarea se face pe baza unei fişe.

COLECTIV PENTRU RAPOARTE DE CERCETARE

PRINCIPALELE ASPECTE AVUTE ÎN VEDERE ÎN ANALIZA

ðstructura lucrăriiðalegerea temeiðmodul în care este pusă problemaðcritica literaturii de specialitateðipotezaðalegerea şi aplicarea metodelor de cercetareðaprecierea rezultatelor cercetăriiðlimbajul utilizatðcitările, referirile făcuteðbibliografia utilizată

ASPECTE CONCEPTUALE

Structura lucrării (partea de text şi cea ilustrativă)

→întinderea lucrării (numărul de pagini) →structura acesteia (numărul capitolelor, împărţirea pe subcapitole) →numărul figurilor, a tabelelor, corectitudinea alcătuirii acestora şi plasarea lor în text sau în cadrul anexei→forma şi modul în care s-au făcut referirile la lucrările citate→felul în care s-au realizat notele de subsol

Alegerea temei

→gradul de actualitate a ei →claritatea conţinutului teoretic şi practic

Punerea problemei

→s-a cercetat o problemă nouă →una veche, dar dintr-un punct de vedere nou →problemă deja cercetată şi există deja studii publicate în această direcţie

Aspecte organizatorice, de dotare

→aparatura folosită →metodele de cercetare utilizate →dotarea tehnico-materială →întinderea problemei (suficient de îngustă sau este prea largă)

Literaturii de specialitate ce se referă la tema studiată

→simplă înşiruire cantitativă →evidenţierea unor legături→realizării unor critici (analiză calitativă) →analiza literaturii asigură fundamentarea ipotezei

ASPECTE MODALE

Metodele de cercetare

→ corespund naturii problemei cercetate → aplicarea conduce la primirea răspunsurilor la întrebările puse→ s-au utilizat metode originale → metode cunoscute şi validate → metode modificate→ dacă alegerea metodelor de cercetare utilizate a fost suficient de bine motivată

Rezultatele cercetării

subiecţii participanţi la cercetare datele experimentale

→ suficiente pentru rezolvarea problemei→ pe această bază rezultatele pot fi generalizatele → valabile doar pentru eşantionul respectiv→ date brute→ reuşit ordonarea → ordonarea, încadrarea lor într-un sistem → a stabilit corelaţiile→ comparat cu datele din literatura de specialitate → pe baza rezultatelor se pot trage concluzii corespunzătoare

Ipoteza de lucru

→s-a confirmat→s-a infirmat→utilitatea cercetării (teoretic, practic)

Aspecte finale

→limbajul utilizat→terminologice folosită→aplicarea regulilor de punctuaţie şi ortografie→formulările utilizate corespund stilului ştiinţific→analiza referinţelor bibliografice→corectitudinea citărilor şi utilitatea lor →corectitudinea şi oportunitatea eventualelor note de subsol→utilizarea anexelor

REFERATprivind aprecierea lucrării de diplomă

Titlul lucrării: ………………………………………………............................................Autor …………………………………............... Promoţia …………............................Conducător ştiinţific …………………………………………........................................Aprecieri privind structura lucrării: ………………………….......................................……………………………………………………………….……………………..…......……………………………………….…………………………………………..………..Aprecieri privind conţinutul lucrării (alegerea temei, modul în care a fost abordată

problematica lucrării din punct de vedere teoretic, practic etc.) ............………………………………………..…………………………………….....….……………………...................................................................................................Organizarea cercetării: ………………………………………....................................……………………………………………………………..…………………….……...…

……………………………………..…………………………………………............

Rezultatele obţinute analiza / interpretarea lor: ………….…...............................…………………………………………………………….……………………….........

…………………………………………………………….………………………..…...…………………………………….…..............................................................................…………………………………………………………….……………………….......

Concluzii şi propuneri: ……………………………………….......................................………………………………………………..…………………………………….…...…………………………..………………………………………………………....………….

Evaluarea lucrării:…………………………………………….......................................….………………………………………………………………..………………....…..………………………………………………..………………………………….……...…..

Nota propusă: ……………………………………………

Alte aprecieri: ………………………………………………..........................................……………………………………………………………..………………………........

Data Semnătura

SUSŢINEREA LUCRĂRII

După consultarea cu conducătorul ştiinţific sau independent, dar ţinând seama de observaţiile formulate în referatul de acceptare, autorul pregăteşte o

sinteză în care expune problemele principale ale lucrării şi pune accent pe aportul său personal

► notarea lucrării este determinată în cea mai mare parte de calitatea ► modul în care este redactată ► fondul de idei pe care îl cuprinde etc., ► nota finală poate fi influenţată de modul în care este susţinută lucrarea.

ð expunere sintetică şi coerentă a ideilor ð cât mai convingătoare. ð valoarea lucrăriið dovada aptitudinilor şi calităţilor pentru cercetarea ştiinţificăð ştie să-şi expună şi să-şi susţină ideile, părerile şi punctele de vedere

Cum:→ citit text redactat→ expunere liberă→ mixt

→ utilizarea de materiale ajutătoare

DIALOGUL CU MEMBRII COMISIEI

ð să ţină seama de observaţii şi recomandărið întrebările formulate de comisie să fie notate ð răspunsurile să fie date după o analiză atentă şi o elaborare corespunzătoare a lorð răspunsurile date sunt cât mai prompte şi exacte (concise, consistente şi la obiect). ð arată că este documentat ð cunoştinţele sunt profundeð are argumente serioase pentru susţinerea punctelor de vedere

ALTE ACTIVITĂŢI PREMERGĂTOARE SUSŢINERII

→consultarea conducătorului ştiinţific, INFORMAŢII, DISCUŢII→recitirea lucrării→realizarea sintezei utilizate la susţinere

Ce trebuie avut în vedere:►timpul avut la dispoziţie, 7- 10 minute►se adresează unor specialişti►realizată de un specialist

La ce se referă:Ømotivarea temeiØimportanţa acesteiaØscopØobiectiveØproblema – nivelul de rezolvare – cunoaştere ØipotezaØsubiecţi – metodeØrezultate (tabele, grafice)Øconcluzii

MATERIALE ILUSTRATIVE (AJUTĂTOARE)

Suport opac→coală de hârtie (A 4, A 5 etc.)→carton (planşe, poster etc.)

Suport electronic→dischetă→compact disc→DVD

Altele

ðtabele ðgrafice ðprotocoale de înregistrareðplanşe ðdiapozitiveðfotocopii ðimagini ðtext

Scop

Ønu scop în sineØajută Ø„greutate” expunerii

Cum

→tact→nu abuz →cele adecvate→mai bine nu decât ce nu trebuie şi cum nu trebuie→PREGĂTITE DIN TIMP→încercare înainte

METODAISTORICĂ

Segment aparte al istoriei generale

cercetează şi interpretează fapte, evenimente în procesul apariţiei şi dezvoltării lor în strânsă legătură cu condiţiile economico-sociale, politice care le-

au generat

MĂRTURII – DOCUMENTE Reguli:

§ colectarea de date, dovezi § aprecierea valorii de adevăr a mărturiilor§ punerea în evidenţă relaţiile cauzale

Cercetările legate de istoria domeniului sub aspect metodologic, instituţional, al personalităţilor etc. ocupă un loc important.

Istoria domeniului trebuie cunoscută de către toţi specialiştii→parte a cunoştinţelor de specialitate→oferă explicaţii privind prezentul domeniului→elemente pentru prefigurarea evoluţiei viitoare.§arhivistică bogată, §material ilustrativ şi documentar semnificativ §o literatură variată

Etapele aplicării metodei istorice

§culegerea datelor, §identificarea documentelor§verificarea autenticităţii şi stabilirea integrităţii documentelor§analiza conţinutului §stabilirea unor analogii cu alte mărturii §plasarea lor în contextul epocii§formularea unor concluzii§redactarea lucrării

Culegerea datelor, identificarea documentelor

Documentele de arhivă (păstrate în instituţiile de profil)

§legile §actele normative privind educaţia fizică şi spotul§statutele §regulamentele de organizare şi funcţionare §buletine oficiale§regulamentele tehnice privind ramurile de sport, §dările de seamă realizate cu ocazia unor analize etc.

Documentele personale (în posesia unor persoane)

corespondenţa jurnalelecaietele de antrenament documente de planificare a pregătirii diverse însemnărifotografiiînregistrări pe bandă magnetică

Ziarele şi revistele conţin informaţii privind:§organizarea şi practicarea educaţiei fizice şi sportului§rezultatele obţinute§diverse evenimentePunctele de vedere consemnate pot să conţină multe elemente subiective,

determinate de poziţia autorului articolului respectiv

documente statistice

§anuarele statistice§statisticile periodice realizate de organizaţiile sportive centrale sau locale

alte documente

§iconografia §fotografia§filmul§înregistrările audio, §înregistrările video etc.

date semnificative referitoare la problema studiată, pe care celelalte tipuri de documente nu le conţin.

Stabilirea autenticităţii şi integrităţii documentelor

Nu este suficient posesia

studierea conţinutului

Important: autenticitatea

stabilirea dacă documentul §a fost emis de către instituţia, persoana etc. căreia i se atribuie §dacă datează din perioada, epoca respectivă

stabilirea, fără echivoc, a veridicităţii documentului

să se asigure că documentul este §complet, §integru, §nu s-a acţionat ulterior asupra sa nici prin adăugire, nici prin extragerea unor părţi.

Analiza conţinutului documentelor

§ studierea limbajului, § stilului utilizat în redactare§ stabilirea unor analogii cu dovezi cuprinse în alte documente, § plasarea aspectului studiat în contextul epocii

Formularea concluziilor

Redactarea lucrării

§ bună informare§ cunoaştere temeinică a faptelor§ veritabilă erudiţie

→ Constantin Kiriţescu, “Palestrica. O istorie universală a culturii fizice”, → Mező Ferenc, “Az Olympiai Játékok tőrténete”, → Carl Diem, “Olympische Flamme“,

reprezintă autentice modele de tratare ştiinţifică a fenomenului sportiv din perspectiva istorică.

METODAOBSERVAŢIEI

Observaţia reprezintă contemplarea lucrurilor şi fenomenelor în starea şi desfăşurarea naturală a lor, fără ca prezenţa observatorului să perturbe,

într-un fel oarecare, manifestarea realităţii date.

Indiferent de domeniu

rol important în studierea şi cunoaşterea lucrurilor şi fenomenelorcontribuţie apreciabilă şi în alte metode de cercetare

Clasificare:

§observaţia empirică, ca acţiune spontană, întâmplătoare§observaţia ştiinţifică - răspunde unor exigenţe

Caracteristicile observaţiei ştiinţifice

→voită şi conştientă→selectivă - analiză – stabilirea unor legături .

→metodică, condusă după reguli - pe baza unui plan de observare→fundamentată teoretic - nu se face la întâmplare,are la bază cunoştinţe, informaţii privind aspectul studiat→sistematică - urmărirea derulării cercetării, consemnarea celor constatate →analitică - cunoaşterea temeinică a celor observate§componentele §momentele §caracteristicile→ completă - surprinde cât mai multe aspecte, dacă este posibil totalitatea lor.→consemnată - cercetătorul are datoria să noteze toate aspecte care apar şi formele de manifestare ale lor→repetabilă şi verificată şi prin alte cercetări - nu un fapt unic (valoare ştiinţifică dacă este repetabilă în condiţii similare, iar rezultatele pot fi verificate şi prin realizarea altor investigaţii similare)

Observaţia comună Observaţia ştiinţifică

Întâmplătoare Voită, planificată, fundamentată teoretic

Nesistematică Sistematică

Insuficient controlată critic Metodică, condusă după reguli

Fragmentară. Completă.

Subiectivă. Cu un grad sporit de obiectivitate

Confuză şi inexactă. Precisă şi analitică.

Nu este înregistrată Consemnată

Nu se poate repeta şi nici verifica Repetabilă şi verificată

Tipuri de observaţie

CRITERII:

Øintenţia§întâmplătoareLouis Pasteur: “În domeniul observaţiei hazardul favorizează numai o mite pregătită”. Newton

§Intenţionată (ştiinţifică)

Ølocul de realizare § de teren§de laborator

Ønumărul persoanelor care o realizează§individuală§colectivă (modern – interdisciplinaritate)

Ørelaţia observatorului cu fenomenul§directă, §indirectă sau mijlocită

Øraportul dintre cercetător şi subiectul supus investigaţiei§din exteriorul grupului §participativă (în interiorul grupului)

→prin substituirea sa totală în rol→cu o mascare parţială→cu prezenţă deschisă

Øorientarea în timp§transversale (la un moment dat)§longitudinale (un interval mai mare de timp

Øscopul urmărit §extensivă (cunoaşterea totalităţii aspectelor posibile)§intensivă (aprofundarea până în cele mai mici amănunte posibile cu mijloacele avute la dispoziţie).

Etapele observaţiei

ØStabilirea precisă a ceea ce urmează a fi studiat→formularea precisă şi delimitarea problematicii.→referiri la rezultatele cercetărilor anterioare→sublinierea rolului şi importanţei investigaţieiØPregătirea organizatorică, metodologică şi materială→stabilirea perioadelor de observaţie.→definitivarea parametrilor ce urmează a fi observaţi şi înregistraţi.→alegerea fişelor pe care se vor face înregistrările.→stabilirea codurilor utilizate, →stabilirea modului de prelucrare a datelor şi de valorificare a acestora.→cunoaşterea din timp a condiţiilor de lucru şi asigurarea instrumentelor, materialelor de lucru (fişe de înregistrare, rechizite, mijloace de calcul etc.).ØElaborarea planului de observareØRealizarea unei cercetări preliminare (pilot)ØRealizarea cercetării propriu-zise prin observarea şi înregistrarea aspectelor ce constituie subiectul cercetării.ØPrelucrarea, analiza şi valorificarea informaţiilor rezultate în urma aplicării metodei observaţiei.→ordonarea datelor.→prelucrarea statistico-matematică;→analiza şi interpretarea rezultatelor;→formularea unor concluzii preliminare.ØRedactarea raportului de cercetareØValorificarea cercetării

Înregistrarea observaţiei

ØStabilirea parametrilor ce trebuie urmăriţi şi înregistraţi:→simboluri, coduri utilizate→fise de inregistrare

Sincronizarea bratului de aruncare cu

piciorul de avantare

Ritmul de douacontacte

Impulsia finala siprinderea mingii

Traiectoria mingiiDesprinderea sieliberarea mingii

Executia globala a aruncarii

Axa desprinderii

Coordonarea infinalul aruncarii

Sincronizarea bratelor actiunea genunchiului

liber

1

2

5

4

3

7

8

9

6

Umărul stâng

Cotul stâng

Şoldul stâng

Genunchiul stâng

Umărul drept

Cotul drept

Şoldul drept

Genunchiul drept

Umărul

Cotul

Genunchiul

Glezna

Călcâiul

Vârful piciorului

Şoldul

Încheietura mâinii

Vârful degetelor

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0 10 20 30 40 50

Aruncarea nr. 1 Aruncarea nr. 2Aruncarea nr. 3 Aruncarea nr. 4Aruncarea nr. 5 Aruncarea nr. 6

0

20

40

60

80

100

120

140

160

0 10 20 30 40 50

Aruncarea nr. 3 Aruncarea nr. 2Aruncarea nr. 1 Aruncarea nr. 4Aruncarea nr. 5 Aruncarea nr. 6

FIŞA F. R. BASCHETJocul: …………………………………………………………………………………… Echipa înregistrată: ………………………

Nrjuc

Aruncarilibere Sub cos Sub cos Nr

jucAruncari

liberePase

decisive456789

101112131415

456789

101112131415

Total : Total :Total: Total:Total:

Locul: …………………………………… Data: ………………… Înregistrat de: ………………

Mingi câştigate

Mingi pierdute de adversar

Mingi pierdute

Repriza I

Prinderea mingii la panou

Atac Apărare In

Sm

Ca

1/1 Pa D

dCs

Pg Fa Ft 3” Al

te

Total

Repriza II

Total

Total gen.

FIŞA DE ÎNREGISTRARE NR.SUCCESIUNEA ACŢIUNILOR INDIVIDUALEJocul: ……………………………………………………………………………… Echipa înregistrată: …………………………………Locul: ……………………………………… Data: ………………… Înregistrat de: ………………………

ECHIPA ADVERSĂ ECHIPA PROPRIE

Min. Jucători în teren Greş

eli

Aruncări

Recuperări

Pierdere

aPosesiei

1 / 1

Intrarea în

posesie

Circulaţia mingiiAruncăr

i

Recuperări

Pierdere

aposesie

i

Greşeli Jucători în teren Min.

METODAANCHETEI

Se aplică în: sociologie, psihologie, pedagogie, ştiinţe sociale

metoda cel mai des utilizată în cercetarea sociologică

prin sondarea opiniei subiecţilor cunoasterea anumitor aspecte(altele nu)

Definiţie:

Ancheta este o cercetare extensivă care urmăreşte să surprindă, în urma răspunsurilor la întrebările formulate, frecvenţa unor însuşiri sau variabile

caracteristice – interese, atitudini, opţiuni, opinii – la nivelul unor populaţii (Moser, 1967).

Grad de subiectivitate § posibilitatea să ascundă anumite fapte lăuntrice § să răspundă eronat

Prevenirea§să obţină colaborarea subiecţilor§să dea dovadă de măiestrie în punerea problemelor, în adresarea întrebărilor pentru a câştiga încrederea lor.

Cerinţe§ utilizarea corectă a metodelor de anchetă § aplicarea corespunzătoare a cerinţelor metodologice § respectarea normelor deontologice specifice § cunoaşterea utilizării tehnicilor chestionarului, a interviului § cu optimizarea eşantionării

Abateriexagerarea folosirii ancheteiorganizarea unor cercetări de către persoane neautorizatenerespectarea unor condiţii metodologice şi etice minimale

Trebuie realizată prin coroborarea mai multor metode de cercetare

Prin aplicarea anchetei se pot obţine informaţii privind:

§date personale §nivelul de informaţie §caracteristici demografice§caracteristici ale unor medii sociale§preferinţele persoanelor§gusturi§aspiraţii§opinii§convingeri§trebuinţe§relaţii interpersonale§prejudecăţi§motivaţii§nivelul de instruire§sistemul de valori §etc.

Etapele realizării unei anchete

→Stabilirea a ceea ce urmează a fi cercetat →Precizarea obiectivelor generale şi cele specifice ale cercetării; →Formularea ipotezei (ipotezelor) de lucru; →Stabilirea limitelor de cuprindere a subiecţilor şi fixarea eşantionului; →Alegerea metodelor de culegere a datelor; →Alcătuirea chestionarului sau fixarea planului de discuţii (interviu); →Realizarea unei cercetări preliminare (pilot); →Aplicarea chestionarelor sau a interviurilor; →Prelucrarea datelor rezultate în urma realizării cercetării;→Analiza şi interpretarea rezultatelor; →Redactarea raportului de cercetare;→Valorificarea cercetării.

ChestionarulValoarea ştiinţifică a chestionarului (controverse)

§T. J. Kelley – instrumentul cel mai sărac care s-a introdus în domeniul respectabil al ştiinţei

§G. De Landsheere – copilul fantastic al ştiinţei care, oricât de slab ar fi, rămâne un auxiliar indispensabil

Reguli pentru elaborarea chestionarelor

Prima parte:

→natura investigaţiei→ce se urmăreşte prin cercetarea →se solicită colaborarea subiecţilor

Textul introductiv mai conţine

→instituţia care realizează cercetarea→colectivul de cercetare→persoana care face cercetarea →obiectivele urmărite→se precizează modul de formulare a răspunsurilor→valoarea acestora privind optimizarea aspectului cercetat.

Informaţii de recunoaştere

→şcoala (instituţia),→clasa (departamentul, secţia)→funcţia (dacă este cazul)→numele şi prenumele (dacă se exclude situaţia răspunsului anonim)→vârsta→sexul etc.

Prin această parte a chestionarului se urmăreşte

§informarea subiectului§i se solicită colaborarea la cercetare

§în cazul în care răspunsurile la întrebările formulate se completează peparcurs, se specifică data până la care trebuie returnat chestionarul

Chestionarul propriu-zis

Întrebări cu răspunsuri închise (limitate, fixate în prealabil) Sunteţi legitimat la o unitate sportivă?

1) DA 2) NU

Pentru a trece peste momentele grele ale înfrângerii aveţi nevoie de înţelegerea celorlalţi componenţi ai echipei?

1) DA 2) NU 3) NU ŞTIU

Cum vă apreciaţi situaţia şcolară? (încercuiţi un singur răspuns)

1) Foarte bună 2) Bună 3) Medie4) Slabă 5) Foarte slabă 6) Nu ştiu

Întrebări cu epuizarea unei liste de posibilităţi

Vă rugăm să ne spuneţi care din următoarele echipamente electronice le aveţi în casă? Încercuiţi numerele care le reprezintă

1. Radio 2. Pick-up 3. Magnetofon 4. Casetofon 5. Video-casetofon 6. Cameră de înregistrare video 7. Televizor alb-negru 8. Televizor color 9. Telefon fix 10.Telefon mobil 11.E-mail 12.Computer 13.Altele

Ce trăsături apreciaţi mai mult la un antrenor? (Din caracteristicile menţionate mai jos alegeţi şi notaţi, în ordinea importanţei, cinci dintre ele)

1 Inteligenţă

2 Principialitate

3 Sensibilitate

4 Capacitate de organizare

5 Valoare profesională

6 Perseverenţă

7 Încredere

8 Spiritul de cooperare

9 Exigenţa

10 Blândeţea

11 Intransigenţa

12 Altele

- Întrebări cu răspunsuri în evantai, cu multiple răspunsuri şi cu posibilitatea de a adăuga şi alte replici:

Vă rugăm să arătaţi în ce măsură preferaţi următoarele discipline şcolare?

F. mult Mult Potrivit Puţin F. puţin Deloc Nuştiu

Biologia 1 2 3 4 5 6 7

Chimia 1 2 3 4 5 6 7

Desenul 1 2 3 4 5 6 7

Ecologia 1 2 3 4 5 6 7

Educaţia fizică 1 2 3 4 5 6 7

Fizica 1 2 3 4 5 6 7

Geografia 1 2 3 4 5 6 7

Informatica 1 2 3 4 5 6 7

Istoria 1 2 3 4 5 6 7

Limbile moderne 1 2 3 4 5 6 7

Limba şi literatura română 1 2 3 4 5 6 7

Matematica 1 2 3 4 5 6 7

Muzica 1 2 3 4 5 6 7

Psihologia 1 2 3 4 5 6 7

Aceste tipuri de raspuns

Avantaje

§timpul de completare este scurtat; §catalogarea răspunsurilor obţinute permite o analiză de conţinut a fenomenului studiat; §oferă posibilitatea de alegere a mai multor răspunsuri diferite, compatibile între ele; §memoria celor a căror părere este solicitată este ajutată; §prin faptul că propoziţiile sunt precise şi nuanţate desprinderea ideilor principale este mult uşurată; §oferă posibilitatea prelucrării rapide a răspunsurilor primite; §prin utilizarea unor coduri se poate trece rapid la prelucrarea răspunsurilor pe calculator; §numărul non-răspunsurilor este mic

Dezavantaje

§sugerează subiecţilor şi variante de răspuns la care în mod normal ei nu s-ar fi gândit; §este posibil să se facă numeroase combinaţii în darea răspunsurilor, fapt ce face mai dificil calculul final

Întrebările deschise

Subiectul răspunde spontan, formulându-şi singur răspunsul fără nici o îngrădire sau orientare

Avantaje

În acest fel se obţine o mare cantitate de informaţii, care permit mai buna cunoaştere a aspectului studiat.

Dezavantaje

Extragerea informaţiilor din răspunsuri şi prelucrarea datelor este mai anevoioasă.

După modul administrare

§directe (faţă în faţă) §indirecte

Tipuri de chestionare

§prin autoadministrare (în prezenţa cercetătorului)→se pot oferi în mod direct instrucţiuni →se pot culege un număr mare de date de la subiecţi dintr-un teritoriu mare→costul este mult diminuat→se elimină greşelile de înregistrare şi interpretare ale cercetătorului →anonimatul răspunsului este mai bine protejat.

§prin corespondenţă

Avantaje

→pot fi chestionaţi un număr mare de subiecţi →nu necesită operatori; →subiecţii au timp suficient să mediteze asupra răspunsurilor; →se elimină influenţa perturbatoare a operatorului; →într-un timp relativ scurt se pot obţine un număr mare de informaţii; →costurile sunt relativ scăzute;

Dezavantaje

→nu există operator care să ofere precizări →subiecţii cunosc din timp întrebările şi pot să mediteze asupra răspunsurilor,

chiar să revină asupra lor, face ca să se piardă din spontaneitatea răspunsurilor→nu se poate estima numărul persoanelor care vor returna chestionarele

completate; (o rată de 50% este acceptabilă, 60% este bună şi peste 70% foarte bună).

§ prin telefon

Avantaje

→cheltuielile relativ mici ale cercetării →rapiditatea cu care se pot obţine informaţiile→posibilitatea de aplicare pe o arie mare, practic în toată ţara→numărul mic de refuzuri în comparaţie cu chestionarele prin corespondenţă→posibilitatea de a introduce rapid datele.

Metodaexperimentului

METODA SOCIOMETRICĂ

METODA SOCIOMETRICĂ

Metodă

► Nu► Da (aspecte pe care alt mod nu)

Concepută de Moreno şi perfecţionată de Nortway şi Bastin. Astăzi (studiul relaţiilor din cadrul grupurilor mici)

Instrumente ale metodei sociometrice

Chestionarul sociometric→ opiniile → preferinţele

Testul sociometric măsoară → alegerile → respingerile→ preferinţele→ indiferenţa

Etapele realizării metodei

⇒stabilirea criteriilor sau situaţiilor pentru care dorim să cunoaştem relaţiile dintre membrii grupului. ⇒formularea întrebările cu precizarea numărului aşteptat de alegeri sau respingeri.. ⇒interpretarea răspunsurilor obţinute (matricea sociometrice)

A.F.

C.M.

G.M.

J.E. M.D.

M.S.

R.S.

A.F.

x + + + 3

C.M.

+ x + + + 4

G.M.

x + + + 3

J.E. x + + 2

M.D.

+ x 1

M.S.

+ + x + 3

R.S.

+ x 1

3/6 0 0 2/6 6/6 2/6 4/6

Informaţiile nu sunt valabile decât pentru grupul studiat, pentru momentul şi situaţia când s-a aplicat proba.

Sociograma

Transpunerea grafică a matricei sociometrice sub forma unor cercuri concentrice

Alegere unilaterală Alegere reciprocă

Respingere unilateralăRespingere reciprocă

Subiect de sex fem. Subiect de sex masc.

se utilizează un sistem de semne:

Tipuri de sociograme

⇒individuale

M D

C M

A E

G MN S

R S

G E

Øplasarea în centru a subiectului (iniţiale)Øîn jur se aşează membrii grupului cu care are relaţiiØevidenţierea prin semnele convenţionale tipul relaţiilor

⇒ de grup

C M

R SM D

J EB E

Sociograma colectivă alcătuită pe baza alegerilor exprimate

Sociogramă pentru grup mixt

S

R

B

GM

L

F

D

A

V

I

II

III