metode de cercetare- berea

69
UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE SI ALE COMUNICARII MASTERAT PUBLICITATE, AN l INFLUENŢA PREŢULUI , RECLAMEI SI A CALITÃŢII ASUPRA DECIZIEI DE CUMPÃRARE A BERII ITA OLIVIA MARIA Dragoste Nora Eliza

Upload: ndragoste

Post on 15-Jun-2015

3.616 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Proiect de cercetare despre bere

TRANSCRIPT

Page 1: Metode de Cercetare- Berea

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE SI ALE COMUNICARII

MASTERAT PUBLICITATE, AN l

INFLUENŢA PREŢULUI , RECLAMEI SI A CALITÃŢII ASUPRA DECIZIEI DE

CUMPÃRARE A BERII

ITA OLIVIA MARIA

Dragoste Nora Eliza

Masterat Publicitate, An l

Page 2: Metode de Cercetare- Berea

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA.............................1

1. PARTEA 1...............................................................................................2

1.1 PARTE TEORETICA.......................................................................2

2. INTRODUCERE.......................................................................................7

2.1 SCOPUL CERCETĂRII..............................................................................8

2.2 OBIECTIVELE CERCETĂRII......................................................................8

2.3 IPOTEZE ŞI VARIABILELE CERCETĂRII....................................................8

2.3.1 Ipotezele cercetării:........................................................................9

2.3.2 Variabilele cercetării:.....................................................................9

2.4 INFORMAŢII DORITE A FI OBŢINUTE......................................................10

3. METODOLOGIE....................................................................................10

3.1. ALEGEREA METODEI DE RECRUTARE..................................................11

3.2 ELABORAREA CHESTIONARULUI...........................................................11

3.3 CULEGEREA PROPRIU-ZISĂ A INFORMAŢIILOR.....................................12

4. PARTEA 2: PARTE PRACTICA.......................................................13

ANALIZA REZULTATELOR..................................................................13

4.1 ANALIZA INDIVIDUALĂ A ÎNTREBĂRILOR.............................................13

4.2 ANALIZE ÎNCRUCIŞATE.........................................................................40

5.CONCLUZII.............................................................................................45

6. ANEXE.....................................................................................................46

2

Page 3: Metode de Cercetare- Berea

1. PARTEA 1

1.1 PARTE TEORETICA

Cercetarea de marketing: definitii, concepte, roluri

În accepţiunea generală, marketingul reprezintă "ştiinţa şi arta de a convinge

clienţii sã cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social şi managerial

prin care indivizi sau grupuri de indivizi obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin

crearea, oferirea şi schimbul de produse şi servicii având o anumitã valoare". Simplist,

marketingul reprezintă "arta şi ştiinţa de a vinde".

O definitie de referinta a cercetarii de marketing este cea formulata de Comitetul

de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, la începutul anilor `60 ai secolului

XX. Conform acestei definitii, cercetarea de marketing reprezinta culegerea,

înregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la aspecte legate de marketingul

bunurilor si serviciilor. Punctele forte ale acestei definitii sunt urmatoarele: clarificarea

principalelor activitati pe care le presupune cercetarea de marketing (culegerea, analiza si

interpretarea datelor), sublinierea caracterului sistematic pe care trebuie sa îl aiba fiecare

cercetare si precizarea ariei cercetarii. Totusi, definitia respectiva nu ofera o imagine

integrala a procesului cercetarii de marketing si nu indica scopul pentru care este realizata

cercetarea.

Dintre definiţiile propuse de specialiştii români, se detaşează următoarea:

“cercetarea de marketing reprezintă activitatea formală prin intermediul căreia, cu

ajutorul unor concepte, metode şi tehnici ştiinţifice de investigare, se realizează, în mod

sistematic, specificarea, măsurarea, culegerea, analiza şi interpretarea obiectivă a

informaţiilor de marketing destinate conducerii unităţii economice, pentru cunoaşterea

mediului în care funcţionează, identificarea oportunităţilor, evaluarea alternativelor

3

Page 4: Metode de Cercetare- Berea

acţiunilor de marketing şi a efectelor acestora”.1 Această definiţie se focalizează asupra

complexităţii, caracteristicilor şi rolului cercetărilor de marketing.

Varietatea definiţiilor formulate de specialiştii din acest domeniu este relativ

mare. Principalele aspecte pe care le subliniază aceste definiţii sunt următoarele:

a. rolul cercetării. Opţiunea de a proiecta şi realiza o cercetare de marketing

este legată de o anumită situaţie decizională. Este determinată fie de

necesitatea de a soluţiona o problemă critică, fie de valorificarea unei

oportunităţi oferite de mediul în care îşi desfăşoară activitatea firma.

Informaţiile ce pot fi obţinute prin cercetare au rolul de a diminua

incertitudinea şi riscurile asociate adoptării deciziilor.

b. caracterul procesual. Cercetarea de marketing constă într-un ansamblu de

activităţi intercorelate, desfăşurate ca etape ale unui proces sistematic.

Realizarea unei cercetări presupune specificarea, măsurarea, culegerea,

analiza, interpretarea şi comunicarea informaţiilor. Cercetările de marketing

au un caracter formal, imprimat de succesiunea precisă a acestor activităţi.

c. obiectivitatea cercetării. Una dintre cerinţele majore pe care trebuie să le

îndeplinească cercetările de marketing este asigurarea unei obiectivităţi

maxime. Cercetătorul trebuie să fie detaşat, iar perspectiva pe care o adoptă să

fie imparţială. Valoarea informaţiilor rezultate scade considerabil, în măsura

în care apar distorsiuni în procesul cercetării, datorate subiectivităţii

cercetătorului.

Indiferent de tipul de cercetare pe care intenţionăm să o desfăşurăm, este necesară

parcurgerea unei succesiuni de faze şi activităţi, care contribuie la îndeplinirea scopului

cercetării şi soluţionarea unei anumite probleme decizionale de marketing. Atingerea

unor înalte cote de profesionalism în domeniul cercetării presupune, în primul rând,

cunoaşterea aprofundată a succesiunii şi conţinutului etapelor procesului de cercetare.

Cunoaşterea celor trei faze ale cercetării – preliminară, de proiectare şi de

realizare – este o necesitate nu numai pentru cei care oferă servicii specializate de

1 Iacobtoiu, Proiectarea cercetărilor de marketing, în Virgil Balaure (coord.), Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2000, p. 118.

4

Page 5: Metode de Cercetare- Berea

cercetări de marketing. Toţi cei care utilizează astfel de servicii furnizate de terţi vor

recurge la cunoştinţele lor în domeniul cercetării, cel puţin în situaţiile în care:

evaluează oportunitatea desfăşurării unei cercetări pentru fundamentarea unei decizii

de marketing;

definesc problema decizională şi scopul cercetării;

cooperează cu cel (cei) care proiectează cercetarea, pentru a stabili coordonatele ei;

analizează raportul de cercetare, care prezintă concluziile şi recomandările

cercetătorului.

Neglijarea succesiunii fazelor şi etapelor cercetării, a relaţiilor dintre ele sau a

unei anumite etape va afecta calitatea cercetării de marketing şi implicit rezultatele ei,

ceea ce va limita aplicabilitatea lor în procesul decizional.

Procesul de cercetare începe prin definirea problemei decizionale, a scopului şi

obiectivelor cercetării. Ca rezultat al fazelor de proiectare şi realizare, cercetările de

marketing se finalizează printr-un raport prezentat în formă scrisă şi oral, solicitantului

cercetării.

Consumatorul si comportamentul consumatorului

Termenul de consumator este adesea folosit pentru a descrie doua diferite feluri

de entitati de consum: consumatorul personal si consumatorul organizational.

Consumatorul personal cumpara bunuri si servicii pentru propriul sau uz, pentru

folosinta in gospodarie, cadou pentru un prieten etc. In toate acese contexte, bunurile sunt

cumparate pentru a fi introduse in consumul final al unor indivizi (consumatorii finali).

Comportamentul consumatorului se refera la comportamentul pe care il manifesta

consumatorii in cercetarea pentru cumparare, folosire, evaluare si parasire a produselor si

serviciilor de la care ei se astreapta sa le satisfaca nevoile. Studiul comportramentului

consumatorului este studiul modului in care indivizii iau decizii in legatura cu cheltuirea

resurselor disponibile (timp, bani, efort) pentru bunuri de consum sau servicii. El include

studiul a CE cumpara ei, DE CE cumpara ei, CAND cumpara, UNDE cumapra, CAT DE

DES cumapra, si CAT DE DES FOLOSESC un anumit produs sau serviciu. Raspunsurile

5

Page 6: Metode de Cercetare- Berea

la aceste intrebari pot fi descoperite prin cercetarea consumatorului si pe aceasta cale

furnizate producatorilor ca importante input-uri, pentru promovarea productiei si a

strategiei promotionale2.

Exista patru principii semnificative care jaloneaza studiul consumatorului si

anume: consumatorul este suveran, comportamentul si motivatia consumatorului pot fi

intelese prin cercetare, consumatorul poate fi influentat si influentarea consumatorului

este social legitima.

Consumatorul este suveran. Consumatorul nu este un „pion neganditor” care sa

fie manipulat sa cumpere orice vor oferi convingatorii comercianti. Comportamentul

consumatorului, ca regula, este hotarat si este orientat spre un scop. Produsele sau

serviciile sunt acceptate sau respinse pe baza extinderii la care acestea sunt percepute ca

fiind relevante pentru nevoile si stilul de viata propriu. Astfel, individul este capabil sa

ignore si sa zadarniceasca toate efortureile de promovare facute de marketing.

Intelegerea si adaptarea ofertei la comportamentul consumatorului si la

motivatiile sale nu este numai o optiune – ea este o absoluta necesitate pentru

supravietuirea intr-o piata competitiva. In analiza finala, consumatorul controleaza piata,

iar marketer-ul reuseste atunci cand produsul sau serviciul este perceput ca o oferta ce

furnizeaza reale servicii.

Comportamentul si motivatia consumatorului pot fi intelese prin cercetare.

Comportamentul consumatorului este un proces in care cumpararea este numai o etapa.

Asupra acestui proces exista mai multe influente fundamentate si ordonate de motivatii

interne si influente sociale de variate feluri. Cu toata complexitatea lor motivatiile si

comportamentul pot fi intelese, desi imperfect, prin cercetare. Daca nu ar fi asa,

cercetarea nu ar fi avut nici un sens.

Desigur niciodata in urma unei cercetari nu se va putea face o predictie perfecta a

comportamentului consumatorului, dar o corecta proiectare si eforturi de cercetare bine

2 Ioan Plaias, “ Comportamentul consumatorului”, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007

6

Page 7: Metode de Cercetare- Berea

orientate pot dezvalui, in mod semnificativ, greseli de marketing si pot orienta aceasta

activitate in viitor.

Comportamentul consumatorului poate fi influentat. Suveranitate

consumatorului prezinta o formidabila provocare, dar publicitatea bine facuta a unui

produs poate afecta atat motivatia cat si (ca rezultat) comportamentul, daca produsul sau

serviciul oferit este capabil sa satisfaca nevoile consumatorului. Un succes al vanzarilor

exista atunci cand cererea exista deja sau ea este latenta si asteapta activarea, pe care

programele de marketing o pot face.

Influentare consumatorului este social legitima. Din moment ce nevoile

consumatorului sunt reale si exista un beneficiu de necontestat de la produsele sau

serviciile ce oferta utilitate veritabila – consumatorul beneficiaza ca urmare a faptului ca

este influentat sa le consume, in timp ce, concomitent, sistemul economic care le ofera

este energizat prin vanzarea produselor.

In acest proces uneori pot aparea probleme. Acesta este cazul cand deceptia,

monopolul puterii si alte forme de manipulare pot si adesea fac scurt circuit beneficiilor

scontate de consumator. Cheia legitimitatii sociale a influentei consumatorului este

garantia ca, consumatorul retine libertatea completa si nestanjenita in tot timpul

procesului de pregatire a deciziei de cumparare. Libertatea de alegere a consumatorului

este manifestata atunci cand nimic nu induce consumatorul sa actioneze in directii ce ar fi

regretate si chiar dezavuate dupa o reflectie mai atenta. Influenta improprie da nastere la

serioase incalcari etice necesitand legislatie si alte forme de activitati protectoare3.

Consumatorul de bere in romania.

Piata berii din Romania se ridica la un consum anual de 11,3 milioane hectolitri

cu incasari intre 500 si 600 milioane dolari. Consumul se ridica in prezent la un nivel de

49 litri de bere pe cap de locuitor, dovedindu-se astfel o piata foarte atractiva.

Cu o rata de crestere anuala de 4%, Romania urmeaza sa devina a doua piata de desfacere

dupa Polonia.

3 Ioan Plaias, “ Comportamentul consumatorului”, pentru uzul studentilor, Cluj-Napoca, 2007

7

Page 8: Metode de Cercetare- Berea

"Aceasta crestere se datoreaza nivelului relativ redus al taxelor, imbunatatirii

semnificative a calitatii berii in urma investitiilor realizate de producatorii de bere precum

si profesionalismului si intensitatii activitatilor de marketing", spun analistii.4

In anul 2007, consumul de bauturi alcoolice si nealcoolice a reprezentat in medie

lunar pe o persoana 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri tuica si rachiuri naturale.

Comparativ cu consumurile din anii anteriori, aceste niveluri au fost mai mari cu 35,6%

la bere, in timp ce la tuica si rachiuri naturale, consumurile s-au redus cu 8,2% fata de

20055.

2. INTRODUCERE

Consumul de bere a crescut, in ultimii patru ani, in ciuda

vremii nefavorabile. Cheltuielile mari de publicitate au crescut

semnificativ apetitul consumatorilor.

Cele patru mari companii internaţionale producătoare de bere,

reunite in Asociaţia “Berarii României” (ABR), au anunţat vânzări

record pentru primul trimestru din anul 2006, cifrate la 1,9 milioane

hl de bere, in creştere cu 16% fata de primul trimestru din 2005.

In anul 2005, consumul de bere a crescut cu 4,7%, pana la 15,5 milioane hectolitri,

potrivit datelor comunicate de ABR. Cu toate acestea, media consumului de bere pe cap

de locuitor si an in România este sub media celorlalte tari europene, situându-se la circa

70 litri pe cap de locuitor, in timp ce media UE este de 80 litri, campioana absoluta fiind

Cehia, cu peste 160 litri pe cap de locuitor si an. De remarcat ca cea mai rapida creştere a

înregistrat-o consumul casnic, care a urcat anul trecut cu 12%, mult peste creşterea

4 http://www.zf.ro/companii/piata-berii-din-romania-absoarbe-anual-intre-500-si-600-milioane-dolari-

2870063/5 http://www.insse.ro/cms/rw/resource/rom_cifre_2008_ro.pdf

8

Page 9: Metode de Cercetare- Berea

medie, in timp ce vânzările de bere din restaurante, baruri si terase au scăzut cu aproape

15% in 2005, comparativ cu 2004.

2.1 Scopul cercetării

Scopul cercetării direct selective efectuate îl reprezintă:

- studierea influenţei pe care o au caracteristicile: preţ ,reclama,calitatea asupra deciziei de

cumpărare a berii în rândul tinerilor de pe piaţa oraşului Cluj .

2.2 Obiectivele cercetării

A. Gradul în care influenţează preţul unei beri decizia de cumpărare.

B. Gradul în care influenţează reclama unei beri decizia de cumpărare.

C. Gradul in care influenţează calitatea ( gustul , concentraţie de alcool , prospeţimea

)unei beri decizia de cumpărare.

D. Care din cele trei caracteristici are cea mai mare influenţă asupra deciziei de

cumpărare a berii.

2.3 Ipoteze şi variabilele cercetării

2.3.1 Ipotezele cercetării:

1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.

2.Reclama are o influenţă semnificativă în cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de

cumpărare a berii.

3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează în decizia de cumpărare a berii.

4.Frecvenţa de consum a berii nu depinde de venit.

9

Page 10: Metode de Cercetare- Berea

5.Vârsta influenţează frecvenţa consumului.

2.3.2 Variabilele cercetării:

Consumul

Dacă cei chestionaţi sunt consumatori sau nu,frecvenţa consumului şi ce ii determină să

consume.

Marca

Definire: un nume, termen, semn, desen sau o combinaţie a acestora, care este utilizată

pentru a identifica bunurile şi serviciile unui ofertant sau ale unui grup de ofertanţi şi

pentru a le diferenţia de cele ale concurenţilor.

Locul consumului

Unde preferă să consume berea şi de unde o cumpăra în mod obişnuit.

Reclama

Cât de receptivi sunt consumatori la diferitele reclame ale produsului analizat.

Caracteristici

Definire: însuşire specifică predominantă a unui lucru, şi care îl diferenţiază de alte

lucruri.

Ce caracteristici crede consumatorul că sunt mai importante şi ce caracteristici trebuie să

le deţină berea pe care el o alege.

Preţul

Preţul ideal pentru o bere in opinia consumatorului.

Mediul

Locul de provenienţa a consumatorului :rural sau urban.

Venitul

Definirea : suma (câştig, beneficiu) de bani care revine unei persoane dintr-o activitate

prestată sau din proprietatea deţinută, într-o perioadă de timp.

Ocupaţia

Vârsta

10

Page 11: Metode de Cercetare- Berea

2.4 Informaţii dorite a fi obţinute

- Pe care din cele trei caracteristici: preţ, reclama sau calitate trebuie sa se insiste mai

mult atunci când se doreşte sa se lanseze sau reproiecteze o marca de bere pentru a avea

succes in special in rândul tinerilor.

- Cât de tare influenţează venitul frecvenţa de consum şi locul de cumpărare.

- Motivele consumului.

3. METODOLOGIE

Populaţia cercetat ă este reprezentată de populaţia clujeană,consumatoare de bere cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 - 36 ani şi peste 36 de ani.

Unitatea de observare   este   reprezentata  de  consumatorul de bere cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 - 36 ani şi peste 36 de ani.

11

Page 12: Metode de Cercetare- Berea

3.1. Alegerea metodei de recrutare

Pentru obţinerea datelor am folosit metoda directă ( anchetatorul a prezentat

unităţii de cercetare un chestionar cu 20 de întrebări, cel intervievat răspunzând potrivit

specificului fiecărei întrebări prin da sau nu, prin alegerea unei variante de răspuns etc.).

Anchetatorul are obligaţia de a expune explicit scopul cercetării şi instituţia care

beneficiază de rezultatele anchetei.

Locul cercetării va fi domiciliul respondentului ,locul de muncă sau pe stradă.

Perioada de culegere a informaţiilor: 4 decembrie – 25 decembrie 2009.

Modul de consemnare a răspunsurilor :se va face prin înregistrarea răspunsurilor

direct de către operatorul de interviu potrivit variantei alese de respondent sau

respondentul va consemna pe chestionarul înmânat de către operator răspunsul la

întrebări ,modul de consemnare va depinde de preferinţele respondentului.

3.2 Elaborarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul de culegere a datelor, unul din cele mai importante

elemente de care depinde reuşita unei cercetări selective. În elaborarea chestionarului s-a

acordat atenţie următoarelor aspecte:

identificarea caracteristicilor cuprinse în obiectivele cercetării şi ordonarea logică a

acestora;

formularea întrebărilor ce urmează a fi adresate subiectului investigat. S-au utilizat

întrebări închise,deschise şi mixte, întrebări introductive,de identificare, factuale de

comportament,de

12

Page 13: Metode de Cercetare- Berea

cunoaştere, de opinie şi de atitudini.. S-a acordat atenţie calităţii întrebărilor ( să fie

suficient de specifice, să aibă limbaj simplu, să evite ambiguitatea, să fie neipotetice şi

neprezumtive, etc);

dimensionarea corespunzătoare, punerea în pagină şi aspectul estetic general;

codificarea şi elaborarea listei de coduri.

3.3 Culegerea propriu-zisă a informaţiilor

Culegerea informaţiilor a fost efectuată de 3 operatori de interviu, care au

consemnat răspunsurile primite .

Durata unui interviu a fost de 7-12 minute.

Am aplicat chestionarul la un eşantion de 81 de persoane de sex masculin cât şi de

sex feminin,toţi consumatori de bere, cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 ani – 36 ani si

peste 36 ani.

13

Page 14: Metode de Cercetare- Berea

4. PARTEA 2: PARTE PRACTICA

ANALIZA REZULTATELOR

În analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarului am folosit programul statistic SPSS.

4.1 Analiza individuală a întrebărilor

ÎNTREBAREA NR. 1

Aţi consumat vreodată bere?

Da Nu (se încheie chestionarul)

Toţi subiecţii chestionaţi sunt consumatori de bere (au consumat cel puţinodată bere).

ÎNTREBAREA NR. 2

Frequency PercentValid

PercentCumulative

PercentValid da 81 100.0 100.0 100.0

14

Page 15: Metode de Cercetare- Berea

Ce mărci de bere cunoaşteţi?

Analizând răspunsurile date în chestionar ne dăm seama că cea mai cunoscută

Frequency PercentValid

Percent Cumulative PercentValid

Becks14 17.3 17.3 17.3

Ursus 23 28.4 28.4 45.7 Bergenbi

er3 3.7 3.7 49.4

Timisoreana

3 3.7 3.7 53.1

Stejar 2 2.5 2.5 55.6 Ciuc 6 7.4 7.4 63.0 Silva 1 1.2 1.2 64.2 Tuborg 10 12.3 12.3 76.5 Heineken 5 6.2 6.2 82.7 Carlsberg 6 7.4 7.4 90.1 Stela

Artoise1 1.2 1.2 91.4

Golden Brown

1 1.2 1.2 92.6

Peroni 2 2.5 2.5 95.1 Gosser 4 4.9 4.9 100.0 Total 81 100.0 100.0

15

BecksUrsus

Bergenbier

TimisoreanaStejar

Ciuc

SilvaTuborg

Heineken

CarlsbergStela Artoise

Golden Brown

PeroniGosser

0

5

10

15

20

14

23

3 32

6

1

10

56

1 12

4

Page 16: Metode de Cercetare- Berea

marcă de bere este Ursus cu o pondere de 28.4%, apoi Becks cu o pondere de 17.3% şi Tuborg cu 12,3%.

ÎNTREBAREA NR. 3

Ce marcă de bere consumaţi din cele enumerate ?

Frequency PercentValid

PercentCumulative

PercentValid Becks 22 27.2 27.2 27.2 Ursus 15 18.5 18.5 45.7 Bergenbier 2 2.5 2.5 48.1 Timisoreana 2 2.5 2.5 50.6 Stejar 5 6.2 6.2 56.8 Skol 1 1.2 1.2 58.0 Ciuc 3 3.7 3.7 61.7 Silva 1 1.2 1.2 63.0 Tuborg 8 9.9 9.9 72.8 Heineken 3 3.7 3.7 76.5 Carlsberg 4 4.9 4.9 81.5 Stela Artoise 3 3.7 3.7 85.2 Golden Brown 1 1.2 1.2 86.4 Peroni 2 2.5 2.5 88.9 Gosser 8 9.9 9.9 98.8 Noroc 1 1.2 1.2 100.0 Total 81 100.0 100.0

Analizând graficul ne putem da seama că cele mai consumate mărci de bere sunt: Becks, Ursus , Tuborg, Gosser ; persoanele intervievate au

16

0

5

10

15

20

22

14

2 2

5

1

3

1

8

34

3

12

8

1

Page 17: Metode de Cercetare- Berea

răspuns în proporţie de 27,2% că marca de bere pe care o consumă este Becks, 18.5% consumă berea Ursus.

ÎNTREBAREA NR. 4

Cât de des consumaţi?

1-3 beri / săptămână 4-6 beri / săptămână 7-10 beri / săptămână > 10 beri / săptămână altă variantă…………….

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid 1-3 beri 41 50.6 63.1 63.14-6 beri 17 21.0 26.2 89.27-10 beri

2 2.5 3.1 92.3

>10 beri 5 6.2 7.7 100.0Total 65 80.2 100.0

Missing

System16 19.8

Total 81 100.0

17

Page 18: Metode de Cercetare- Berea

1-3 beri

4-6 beri

7-10 beri

>10 beri

alta varianta

Cat de des consumati bere?

1-3 beri50.62%

4-6 beri

20.99%

7-10 beri 2.47%

>10 beri 6.17%

alta varianta

19.75%

Jumătate din subiecţii intervievaţi (50.6%) consuma între 1 şi 3 beri pe săptămâna,

iar restul 20,99% între 4 şi 6 beri pe săptămâna ,2.7% între 7 şi 10 beri pe săptămâna ,6.17

% consuma mai mult de 10 beri pe săptămâna .

Cei 19.75% rămaşi au ales o alta variantă de răspuns .Răspunsurile lor fiind

prezentate în tabelul următor:

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid 65 80.2 80.2 80.2

1-2 beri/luna 3 3.7 3.7 84.01-3/luna 1 1.2 1.2 85.21 bere/an 1 1.2 1.2 86.41 lada 1 1.2 1.2 87.71/luna 2 2.5 2.5 90.12-3 beri/luna 1 1.2 1.2 91.42/luna 3 3.7 3.7 95.120 beri/saptamana

1 1.2 1.2 96.3

3-4/luna 1 1.2 1.2 97.53/luna 1 1.2 1.2 98.84-5 /luna 1 1.2 1.2 100.0Total 81 100.0 100.0

18

Page 19: Metode de Cercetare- Berea

ÎNTREBAREA NR. 5

Cum preferaţi sa beţi berea?

La sticlă La doză La halbă La ţap

Responses Percent of Cases

N Percent NCum preferaţi sa beţi berea?(a)

Bere la sticla56 64.4% 69.1%

Bere la doza 17 19.5% 21.0% Bere la halba 11 12.6% 13.6% Bere la ţap 3 3.4% 3.7%Total 87 100.0% 107.4%

19

Page 20: Metode de Cercetare- Berea

Cei mai mulţi dintre subiecţii chestionaţi (64.4%) preferă să consume berea la sticlă iar

restul :19.5% la doză , 12.6% la halbă ,3.4% la ţap.

ÎNTREBAREA NR. 6

Ce vă determină să consumaţi o anumită marcă de bere?

Gustul Publicitatea la produsul respectiv Reduceri de preţ Influenţa grupului de prieteni Oferirea în mod gratuit a unui produs Recomandarea unui cunoscător Altele (precizaţi care)........................................................................................

20

Page 21: Metode de Cercetare- Berea

54% din totalul subiecţilor intervievaţi consumă o anumită marcă de bere fiind influenţaţi în primul rând de gust, apoi de recomandarea unui cunoscător (10.3% ) şi modificări ale preţului ,iar cei care au răspuns cu „alta variantă” iau decizia de cumpărare din următoarele motive: procentul de alcool, calitatea, concordanţa între preţ si calitate etc.

ÎNTREBAREA NR. 7

În mod obişnuit consumaţi bere în oraş?

Da Nu

Responses Percent of Cases

N Percent N

Gustul 69 54.8% 85.2%

Publicitatea la produsul respectiv

9 7.1% 11.1%

Reduceri de preţ 11 8.7% 13.6%

Influenta grupului de prieteni

10 7.9% 12.3%

Oferirea în mod gratuit a unui produs

11 8.7% 13.6%

Recomandarea unui cunoscător

13 10.3% 16.0%

Alta varianta 3 2.4% 3.7%

Total 126

100.0% 155.6%

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid da 65 80.2 80.2 80.2nu 16 19.8 19.8 100.0Total 81 100.0 100.0 21

Page 22: Metode de Cercetare- Berea

da

nu

da

80.25%

nu

19.75%

În general consumatorii preferă sa consume berea în oraş(80.25%).

ÎNTREBAREA NR. 8

De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi în oraş?

Berărie Restaurant Terase Baruri Discoteci Chioşc Alte locuri(precizaţi care)……………………….

CasesValid Missing Total

22

Page 23: Metode de Cercetare- Berea

N Percent N Percent N Percent$unde_cumpăraţi(a)

74 91.4% 7 8.6% 81 100.0%

Din totalul subiecţilor chestionaţi (81) marea majoritatea(91.4%) cumpăra berea pe care o

consumă din locurile precizate în variantele de răspuns oferite,doar o mica parte(8.6%)

cumpăra berea din alte locuri , cum ar fi: Supermarket-uri , Cafenele , Pizzerii.

Locul cumpărării - Frecventa răspunsurilor

Subiecţii care au ales unele din variantele din cadrul întrebării au preferat sa

cumpere berea pe care o consuma în mare parte din baruri (30.3%) ,terase(27.0%) si

discoteci(21.1%) rămânând restaurantele (10.5%) , chioşcurile (7.9%) si berăriile (3.3%)

pe ultimul loc.

ÎNTREBAREA NR. 9

Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare a acesteia ?

Da Nu

ResponsesPercent of Cases

NPercen

t NBerărie 5 3.3% 6.8%

Restaurant 16 10.5% 21.6% Terase 41 27.0% 55.4% Baruri 46 30.3% 62.2% Discoteci 32 21.1% 43.2% Chioşc 12 7.9% 16.2%Total

152100.0

%205.4%

23

Page 24: Metode de Cercetare- Berea

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid da 56 69.1 69.1 69.1

nu 25 30.9 30.9 100.0Total 81 100.0 100.0

da

nu

da69.14%n=56

nu30.86%n=25

Din totalul indivizilor chestionaţi 69.1% au cumpărat bere fiind influenţaţi de reclama

făcuta produslui si doar 30.9% au rămas indiferenţi la reclama făcuta la acel produs.

ÎNTREBAREA NR. 10

Care este prima reclamă de bere care vă vine în minte?

24

Page 25: Metode de Cercetare- Berea

Reclamele care au

avut cel mai mare

impact asupra

subiecţilor

intervievaţi sunt

cele realizate

pentru marca

Bergembier(23.5%)urmate de Becks(19.8%) pe locul 3 situându-se Carlsberg(11.1%) iar

la egalitate se afla Stella Artois şi Ursus(9.9%),iar pe ultimele locuri se afla :

Timişoreana ,Bucegi şi Silva.

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative Percent

Valid 1 1.2 1.2 1.2 Becks 16 19.8 19.8 21.0 Bergembier 19 23.5 23.5 44.4 Bucegi 1 1.2 1.2 45.7 Carlsberg 9 11.1 11.1 56.8 Ciuc 3 3.7 3.7 60.5 Heineken 4 4.9 4.9 65.4 Silva 1 1.2 1.2 66.7 Stejar 4 4.9 4.9 71.6 Stella Artois 8 9.9 9.9 81.5 Timisoreana 2 2.5 2.5 84.0 Tuborg 5 6.2 6.2 90.1 Ursus 8 9.9 9.9 100.0 Total 81 100.0 100.0

25

BecksBergembier

BucegiCarlsberg

Ciuc

HeinekenSilva

Stejar

Stella ArtoisTimisoreana

Tuborg

Ursus0

5

10

15

Page 26: Metode de Cercetare- Berea

ÎNTREBAREA NR. 11

Vă rugăm să vă exprimaţi acordul sau dezacordul în legătură cu următoarele afirmaţii:

AFIRMAŢIITotal Acord

Acord Neutru DezacordTotal Dezacord

Berea se bea cu prietenii

Berea este băutura persoanelor active

Berea este sănătoasa

Berea te face să te simţi tânăr

Berea este sănătoasa

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid acord total 13 16.0 16.0 16.0

acord 33 40.7 40.7 56.8neutru 24 29.6 29.6 86.4dezacord 8 9.9 9.9 96.3dezacord total

3 3.7 3.7 100.0

Total 81 100.0 100.0

Berea este băutura persoanelor active

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid acord total 5 6.2 6.2 6.2

acord 15 18.5 18.5 24.7neutru 36 44.4 44.4 69.1dezacord 15 18.5 18.5 87.7

26

Page 27: Metode de Cercetare- Berea

dezacord total

10 12.3 12.3 100.0

Total 81 100.0 100.0

Berea te face sa te simţi tânăr

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid acord total 9 11.1 11.1 11.1

acord 10 12.3 12.3 23.5neutru 32 39.5 39.5 63.0dezacord 16 19.8 19.8 82.7dezacord total

14 17.3 17.3 100.0

Total 81 100.0 100.0

Berea se bea cu prieteni

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid acord total 49 60.5 60.5 60.5

acord 23 28.4 28.4 88.9neutru 8 9.9 9.9 98.8dezacord total

1 1.2 1.2 100.0

Total 81 100.0 100.0 Din tabelele de mai sus reiese ca majoritatea subiecţilor chestionaţi cred ca ’ bere se bea cu

prietenii’ (60.5%) si sunt de acord ca este sănătoasa (40.7%).

27

Page 28: Metode de Cercetare- Berea

ÎNTREBAREA NR. 12

Cât de importante sunt următoarele criterii pentru dumneavoastră în decizia de

cumpărare a berii (bifaţi câte o căsuţa pentru fiecare atribut) 5= cel mai important şi

1= neimportant?

1 2 3 4 5Gustul Preţul

Concentraţia de alcool

ReclamaAmbalajul

Marca

Gustul

.

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid 1 3 3.7 3.7 3.72 2 2.5 2.5 6.23 3 3.7 3.7 9.94 9 11.1 11.1 21.05 64 79.0 79.0 100.0Total 81 100.0 100.0

28

Page 29: Metode de Cercetare- Berea

După cum observam si din graficul alăturat majoritare subiecţilor (79%) au notat

caracteristica „Gust” cu cea mai mare nota ceea ce înseamnă ca acesta caracteristica joaca

Frequency PercentValid

Percent Cumulative PercentValid 1 4 4.9 4.9 4.9 2 13 16.0 16.0 21.0 3 23 28.4 28.4 49.4 4 26 32.1 32.1 81.5 5 15 18.5 18.5 100.0 Total 81 100.0 100.0

După cum observăm si

din graficul alăturat importanta

data preţului de către subiecţi

este mai mică decât cea

acordata gustului însa nu de

neglijat 28.4% şi 32.1% au

acordat nota 3 respectiv

4 ,iar18.5% nota 5.

Concentraţia de alcool

Concentraţia de alcool este de

asemenea un factor de decizie important,

Frequency Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

Valid 1 13 16.0 16.0 16.02 11 13.6 13.6 29.63 20 24.7 24.7 54.34 25 30.9 30.9 85.25 12 14.8 14.8 100.0Total 81 100.0 100.0

29

Page 30: Metode de Cercetare- Berea

notele obţinute de aceasta caracteristică sunt destul de mari: 24.7% din subiecţi au acordat

nota 3, 30.9% nota 4 şi 14.8% nota 5

Reclama

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid 1 25 30.9 30.9 30.9

2 23 28.4 28.4 59.33 22 27.2 27.2 86.44 8 9.9 9.9 96.35 3 3.7 3.7 100.0Total 81 100.0 100.0

Reclama spre deosebire de preţ şi

gust are o influentă medie chiar mică,o

mare parte din cei intervievaţi

neacordându-i importanţă deloc (30.9%)

sau consideră că este neimportantă

(28.4%) . Doar 3.7% consideră ca reclama

are un rol foarte important.

Ambalajul

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid 1 30 37.0 37.0 37.0

30

Page 31: Metode de Cercetare- Berea

2 18 22.2 22.2 59.33 16 19.8 19.8 79.04 14 17.3 17.3 96.35 3 3.7 3.7 100.0Total 81 100.0 100.0

Ambalajul are o influenţă aproximativ egală

cu cea a reclamei în decizia de cumpărare a

berii în opinia consumatorilor.

Marca

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid 1 7 8.6 8.6 8.6

2 5 6.2 6.2 14.83 19 23.5 23.5 38.34 22 27.2 27.2 65.45 28 34.6 34.6 100.0Total 81 100.0 100.0

34.6% din subiecţi consideră

marca un criteriu foarte important

în decizia de cumpărare, iar 27.2%

dau importanta mărcii în decizia de

cumpărare ,restul subiecţilor nu

dau o importantă mare mărci.

Gustul Preţ

Concentraţie de alcool

31

Page 32: Metode de Cercetare- Berea

N Valid 81 81 81 81 81 81Missing 0 0 0 0 0 0

Medie 4.59 3.43 3.15 2.27 2.28 3.73Mediana 5.00 4.00 3.00 2.00 2.00 4.00Modala 5 4 4 1 1 5Abaterea medie pătratica

.959 1.117 1.295 1.118 1.237 1.245

Din cele de mai sus concluzionăm ca gustul are cea mai mare influentă în decizia de

cumpărare ,nota medie primită de această caracteristică fiind 4.59 .Gustul este urmat de

Marcă cu nota 3.73 şi Preţ cu nota 3.43, Concentraţie de alcool cu nota 3.15.Pe ultimul loc

situându-se ambalajul şi reclama cu notele 2.28 respectiv 2.27.

ÎNTREBAREA NR. 13

În opinia dumneavoastră o bere trebuie să aibă următoarele caracteristici (alegeţi maxim 2 caracteristici)?

Să fie plăcută la gust Să fie o bere cu tradiţie Să aibă renume Să fie proaspătă Să fie limpede Să fie rece Altele (precizaţi care).............................................................................

Responses Percent of Cases

N Percent NSă fie plăcuta la gust

65 35.1% 81.3%

Să fie o bere cu tradiţie

3 1.6% 3.8%

Să aibă renume 9 4.9% 11.3%

32

Page 33: Metode de Cercetare- Berea

Să fie proaspăta 47 25.4% 58.8% Să fie limpede 11 5.9% 13.8% Să fie rece 50 27.0% 62.5%Total 185 100.0% 231.3%

Cea mai mare parte din cei chestionaţi sunt de părere ca caracteristicile pe care

trebuie să le aibă o bere sunt în primul rând „Să fie plăcuta la gust”( 35.1%) ; „Să fie

rece”( 27.0%) şi „Să fie proaspăta”( 25.4%).Mai putini sunt cei care cred ca o bere trebuie

sa aibă renume .

ÎNTREBAREA NR. 14

În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500 de ml achiziţionată din magazin)?

1,5 – 2,5 RON 2,5 – 3,5 RON 3,5 – 4,5 RON > 4,5 RON

Frequency Percent Valid PercentCumulative

PercentValid 1,5-2,5 ron 43 53.1 53.1 53.1

2,5-3,5 ron 28 34.6 34.6 87.73,5-4,5 ron 10 12.3 12.3 100.0Total 81 100.0 100.0

33

Page 34: Metode de Cercetare- Berea

1,5-2,5 ron

2,5-3,5 ron

3,5-4,5 ron

1,5-2,5 ron53.09%

2,5-3,5 ron

34.57%

3,5-4,5 ron

12.35%

Preţul ideal pentru o bere ar fi cel cuprins între 1.5 şi 2.5 Ron ,conform celor interogaţi.

ÎNTREBAREA NR. 15

Care este sexul dumneavoastra? Feminin Masculin

Frequency Percent Valid PercentCumulative

PercentValid masculin 51 63.0 63.0 63.0

feminin 30 37.0 37.0 100.0Total 81 100.0 100.0

34

Page 35: Metode de Cercetare- Berea

30

51

femininmasculin

Sex

Majoritatea subiecţilor chestionaţi sunt de sex masculin(63.%) şi 37 % feminin.

ÎNTREBAREA NR. 16

Precizaţi mediul în care locuiţi:

Rural

35

Page 36: Metode de Cercetare- Berea

Urban

Frequenc

y PercentValid

PercentCumulative

PercentValid rural 8 9.9 9.9 9.9

urban 73 90.1 90.1 100.0Total 81 100.0 100.0

rural

urban

Din totalul subiecţilor chestionaţi doar 9.9% locuiesc în mediul rural iar cei 90.1% rămaşi

locuiesc în mediul urban.

ÎNTREBAREA NR. 17

Alegeţi intervalul de vârstă în care vă încadraţi ?

Sub 18 ani

36

Page 37: Metode de Cercetare- Berea

între 18 şi 23 ani între 24 şi 29 ani între 30 şi 35 ani peste 36

Frequency Percent Valid PercentCumulative

PercentValid sub 18 ani 2 2.5 2.5 2.5

între 18 si 23 ani 50 61.7 61.7 64.2între 24 si 29 ani 14 17.3 17.3 81.5între 30 si 35 ani 6 7.4 7.4 88.9peste 36 9 11.1 11.1 100.0Total 81 100.0 100.0

sub 18 ani

intre 18 si 23 ani

intre 24 si 29 ani

intre 30 si 35 ani

peste 36

sub 18 ani 2.47%

intre 18 si 23 ani

61.73%intre 24 si 29 ani

17.28%

intre 30 si 35 ani 7.41%

peste 36

11.11%

Majoritatea 61.7% din subiecţii intervievaţi au vârsta cuprinsă între 18 şi 23 ani,

17.28% între 24 şi 29 ani, 11.11% peste 36, 7.41% între 30 şi 35 ani şi doar 2.47%

sub 18 ani.

ÎNTREBAREA NR. 18

Precizaţi ce studii aveţi?

37

Page 38: Metode de Cercetare- Berea

şcoală gimnazială şcoală profesională studii medii (liceu) studii superioare

Frequency Percent Valid PercentCumulative

Percentscoala gimnaziala 1 1.2 1.2 1.2

scoala profesionala 3 3.7 3.7 4.9studii medii (liceu) 51 63.0 63.0 67.9studii superioare 26 32.1 32.1 100.0

Total 81 100.0 100.0

10 20 30 40 50

scoala gimnaziala

scoala profesionala

studii medii ( liceu)

studii superioare

1

3

51

26

Majoritatea subiecţilor chestionaţi(63%) au studii medii(liceul), 32.1% au studii

superioare, 3.7% au terminat o şcoală profesională iar 1.2% au terminat doar şcoala

gimnazial

38

Page 39: Metode de Cercetare- Berea

ÎNTREBAREA NR. 19

Care este ocupaţia dumneavoastră ?

student, elev student + angajat angajat şomer

Frequency Percent Valid PercentCumulative

Percentstudent, elev 44 54.3 54.3 54.3student+angajat 12 14.8 14.8 69.1angajat 23 28.4 28.4 97.5somer 2 2.5 2.5 100.0Total 81 100.0 100.0

student

student+angaj at

angaj at

som er

Pies show counts

student54.32%

student+angajat

14.81%

angaj at

28.40%

somer 2.47%

39

Page 40: Metode de Cercetare- Berea

Jumătate din subiecţii chestionaţi (54.3%) sunt studenţi sau elevi, 14.8% sunt studenţi dar

au şi un loc de muncă, 28.4% sunt angajaţi şi doar 2.5% sunt şomeri.

ÎNTREBAREA NR. 20

Venitul dumneavoastră lunar este :

sub 250 RON 250 - 500 RON 500 - 750 RON 750 - 1000 RON peste 1000 RON

Frequency Percent Valid PercentCumulative

PercentValid sub 250 ron 16 19.8 19.8 19.8

250-500 ron 30 37.0 37.0 56.8500-750 ron 11 13.6 13.6 70.4750-1000 ron 7 8.6 8.6 79.0peste 1000 17 21.0 21.0 100.0Total 81 100.0 100.0

sub 250 ron

250-500 ron

500-750 ron

750-1000 ron

peste 1000

19.75%

37.04%13.58%

8.64%

20.99%

40

Page 41: Metode de Cercetare- Berea

37% din subiecţii chestionaţi au un venit cuprins între 250 - 500 RON, 21% peste

1000 RON, 19.8% sub 250 RON, 13.6% între 500-750 RON, iar 8.6% au venitul

cuprins între 750-1000 RON.

4.2 Analize încrucişate

Scopul acestei cercetări este de a răspunde la câteva întrebări esenţiale de aceea vom

analiza datele si vom face corelaţi în aşa fel încât sa încercam sa răspundem la aceste

întrebări.

Structura eşantionului.

student

student+angajat

angajat

somer

Eşantionul pe care s-a aplicat chestionarul este format din :

-37% subiecţi de gen feminin dintre care majoritatea (60%) intra în categoria

studenţilor şi elevilor restul fiind angajaţi(26,67%) sau studenţi care lucrează(13.33%).

-63% subiecţi de gen masculin,dintre care jumătate (50.96%) intra în categoria

studenţilor şi elevilor , 29.41% angajaţi şi 15.69% studenţi care lucrează.

41

Page 42: Metode de Cercetare- Berea

Astfel ca mare parte a populaţiei din cadrul eşantionului este formata din subiecţi cu

vârsta cuprinsa intre 18 ani şi 29 de ani,studenţi sau angajaţi din mediul urban(90%).

Cum influenţează vârsta frecvenţa consumului?

Cat de des consumaţi bere? * Alegeţi intervalul de vârsta în care va încadraţi .

Alegeţi intervalul de vârsta în care va încadraţi Total

sub 18 aniîntre 18 si 23 ani

între 24 si 29 ani

între 30 si 35 ani peste 36

Cat de des consumaţi bere?

1-3 beri Count1 26 6 3 5 41

% of Total

1.2% 32.1% 7.4% 3.7% 6.2% 50.6%

4-6 beri Count 1 7 7 1 1 17

% of Total

1.2% 8.6% 8.6% 1.2% 1.2% 21.0%

7-10 beri Count 0 1 0 1 0 2

% of Total

.0% 1.2% .0% 1.2% .0% 2.5%

>10 beri Count 0 5 0 0 0 5

% of Total

.0% 6.2% .0% .0% .0% 6.2%

alta varianta

Count0 11 1 1 3 16

% of Total

.0% 13.6% 1.2% 1.2% 3.7% 19.8%

Total Count 2 50 14 6 9 81

% of Total

2.5% 61.7% 17.3% 7.4% 11.1% 100.0%

Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)Pearson Chi-Square

19.460(a)

16 .246

Likelihood Ratio

18.083 16 .319

Linear-by-Linear Association

.000 1 .998

N of Valid Cases

81

42

Page 43: Metode de Cercetare- Berea

Probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 95%.

Deoarece sig = 0.246 (este mai mare de 0.05) rezultă că între vârsta şi frecvenţa de

consum nu exista nici o legătura :deci vârsta nu influenţează frecvenţa de consum.

Influenţa pe care o are reclama asupra diferitelor categorii de consumatori ( în funcţie de vârstă)

Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclama sau metoda de promovare a acesteia? * Alegeţi intervalul de vârsta in care va încadraţi

Alegeţi intervalul de vârsta in care va încadraţi Total

sub 18 ani

intre 18 si 23 ani

intre 24 si 29 ani

intre 30 si

35 anipeste

36Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclama sau metoda de promovare a acesteia?

da Count 1 30 11 6 8 56% of Total

1.2% 37.0% 13.6% 7.4% 9.9% 69.1%

nu Count 1 20 3 0 1 25% of Total 1.2% 24.7% 3.7% .0% 1.2% 30.9%

Total Count 2 50 14 6 9 81% of Total

2.5% 61.7% 17.3% 7.4% 11.1% 100.0%

Symmetric Measures

Value

Asymp. Std.

Error(a)Approx.

T(b) Approx. Sig.Ordinal by Ordinal Kendall's tau-b -.269 .085 -2.983 .003N of Valid Cases 81

După cum observăm din tabelul de mai sus sig = 0.03, ( sig este mai mic decât 0.05)

prin urmare reclama are o influen ţ ă mare asupra deciziei de cumpărare a berii.

Astfel că dintre subiecţii cu vârsta cuprinsă intre 18-24 de ani (61.7% şi totalul subiecţilor

interogaţi) 37% sunt influenţaţi de reclamă atunci când cumpără o bere, iar cei 24.7 %

rămaşi nu dau importanţă reclamei atunci când achiziţionează acest produs.

Subiecţii cu vârsta cuprinsă intre 24-29 de ani (17.3% din totalul subiecţilor interogaţi)

majoritatea sunt influenţaţi de reclamă atunci când achiziţionează un prod

43

Page 44: Metode de Cercetare- Berea

Depinde frecvenţa consumului de venit?

Cat de des consumaţi bere? * Venitul dumneavoastră lunar este?

Venitul dumneavoastră lunar este? Total

sub 250 ron

250-500 ron

500-750 ron

750-1000 ron

peste 1000

Cat de des consumati bere?

1-3 beri Count 11 15 4 1 10 41% of Total

13.6% 18.5% 4.9% 1.2% 12.3% 50.6%

4-6 beri Count 3 6 1 3 4 17% of Total

3.7% 7.4% 1.2% 3.7% 4.9% 21.0%

7-10 beri

Count 0 1 0 0 1 2% of Total

.0% 1.2% .0% .0% 1.2% 2.5%

>10 beri

Count 0 2 1 1 1 5% of Total

.0% 2.5% 1.2% 1.2% 1.2% 6.2%

alta varianta

Count 2 6 5 2 1 16% of Total

2.5% 7.4% 6.2% 2.5% 1.2% 19.8%

Total Count 16 30 11 7 17 81% of Total

19.8% 37.0% 13.6% 8.6% 21.0%100.0

%

Symmetric Measures

Value

Asymp. Std.

Error(a)Approx.

T(b) Approx. Sig.Ordinal by Ordinal Kendall's tau-b .086 .088 .977 .329N of Valid Cases 81

Deoarece sig = 0.329 este mai mare decât 0.05 rezultă nu există legătura intre cele 2

variabile deci :frecvenţa consumului de bere nu este influenţată de venit.

Preţul este justificat de calitate (aici reprezentată de gust)?

Preţ (Note pt. importanta criteriilor de la 1=neimportant si 5=cel mai important )

N MeanStd.

DeviationStd. Error

95% Confidence Interval for Mean Minimum MaximumUpper Lower

44

Page 45: Metode de Cercetare- Berea

Bound Boundda 69 3.54 1.051 .127 3.28 3.79 1 5nu 12 2.83 1.337 .386 1.98 3.68 1 5Total

81 3.43 1.117 .124 3.19 3.68 1 5

ANOVA

Pret(Note pt. importanta criteriilor de la 1=neimportant si 5=cel mai important )

Sum of

Squares df Mean Square F Sig.Between Groups 5.050 1 5.050 4.208 .044Within Groups 94.826 79 1.200Total 99.877 80

Din tabelele de mai sus rezulta ca sig = 0.044 (are o valoare mai mica decât 0.05) şi F=

4.208 ( este mai mare ca 0) ,deci exista legătura între cele 2 variabile :preţ şi gust .

Prin urmare preţul este influenţat de calitate (gust), deci preţul berii va creste concomitent

cu calitatea.

45

Gustul(Ce va determina sa consumati o anumita marca de bere?)nuda

Mea

n o

f P

ret(N

ote

pt. im

port

anta

crite

riilo

r de

la

1=nei

mport

ant si

5=ce

l mai i

mport

ant )

3.6

3.4

3.2

3

2.8

Page 46: Metode de Cercetare- Berea

5.CONCLUZII

Am plecat de la ipotezele că :

1.Preţul influenţează cel mai mult decizia de cumpărare urmat de calitate şi reclamă.

2.Reclama are o influenţa mare in cel puţin 65% din cazuri asupra deciziei de cumpărare a

berii.

3.Indiferent de venit, după preţ calitatea primează in decizia de cumpărare a berii.

4.Frecventa de consum a berii nu depinde de venit.

5.Varsta influenţează frecvenţa consumului.

* Analiza rezultatelor obţinute pe parcursul anchetei ne-a demonstrat ca deşi preţul

are o influentă mare în decizia de cumpărare calitatea rămâne pe primul loc ca factor de

influentă în decizia de cumpărare a berii.

Preţul se situează pe locul doi urmat de marcă şi reclamă.

De asemenea din analiza rezultatelor a rezultat ca preţul este intr-o relaţie directa cu

calitatea(gust) prin urmare daca calitatea berii va creste şi preţul va creste o data cu ea.

* Ipoteza iniţială conform căreia frecventa de consum a berii nu depinde de venit, a

fost confirmata de analiza făcuta datelor obţinute din ancheta.

*Frecventa consumului de asemenea nu este influenţata de vârsta consumatorului,

ipoteza iniţiala referitoare la acest fapt rămanad nula.

Conform rezultatelor obţinute, am ajuns la următoarele concluzii finale:

- calitatea este caracteristica pe care trebuie sa se insiste cel mai mult atunci când se doreşte

lansarea sau reproiectarea unei mărci de bere.

- preţul trebuie sa fie în concordanta cu calitatea produsului ( preţul trebuie sa fie justificat

de calitate).

- reclama trebuie sa prezinte caracteristicile dorite de consumatori într-un perseverent şi

atrăgător.

46

Page 47: Metode de Cercetare- Berea

6. ANEXE

CHESTIONAR

Bună ziua sunt reprezentant (ă) al firmei de consultanţă în marketing ”Y” .Dorim

să realizăm un studiu de piaţă referitor la consumatorii de bere şi preferinţele lor . Părerea

dumneavoastră ar fi de un real ajutor de aceea vă rugăm să completaţi acest chestionar.

1. Aţi consumat vreodată bere?

Da Nu (se încheie chestionarul)

2. Ce mărci de bere cunoaşteţi?

………………………………………………………………………………………………

3. Ce marcă de bere consumaţi din cele enumerate ?

………………………………………………………………………………………………

4. Cât de des consumaţi?

1-3 beri / săptămână 4-6 beri / săptămână 7-10 beri / săptămână > 10 beri / săptămână altă variantă…………….

5. Cum preferaţi sa beţi bere?

La sticlă La doză La halbă La ţap

47

Page 48: Metode de Cercetare- Berea

6. Ce vă determină să consumaţi o anumită marcă de bere?

Gustul Publicitatea la produsul respectiv Reduceri de preţ Influenţa grupului de prieteni Oferirea în mod gratuit a unui produs Recomandarea unui cunoscător Altele (precizaţi care)...........................................................................................

7. În mod obişnuit consumaţi bere in oraş?

Da Nu

8. De obicei, de unde cumpăraţi berea pe care o consumaţi in oraş?

Berărie Restaurant Terase Baruri Discoteci Chioşc Alte locuri(precizaţi care)……………………….

9. Aţi cumpărat vreodată o bere fiind influenţat de reclamă sau metoda de promovare a acesteia ?

Da Nu

10. Care este prima reclamă de bere care vă vine in minte?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

48

Page 49: Metode de Cercetare- Berea

11. Vă rugăm să vă exprimaţi acordul sau dezacordul în legătură cu următoarele afirmaţii:

AFIRMAŢIITotal Acord

Acord Neutru DezacordTotal Dezacord

Berea se bea cu prietenii

Berea este băutura persoanelor active

Berea este sănătoasa

Berea te face să te simţi tânăr

12. Cât de importante sunt următoarele criterii pentru dumneavoastră în decizia de cumpărare a berii (bifaţi câte o căsuţa pentru fiecare atribut) 5= cel mai important şi 1= neimportant?

1 2 3 4 5Gustul Preţul

Concentraţia de alcool

ReclamaAmbalajul

Marca

13. În opinia dumneavoastră o bere trebuie să aibă următoarele caracteristici (alegeţi maxim 2 caracteristici)?

Să fie plăcută la gust Să fie o bere cu tradiţie Să aibă renume Să fie proaspătă Să fie limpede Să fie rece Altele (precizaţi care).............................................................................

49

Page 50: Metode de Cercetare- Berea

14. În opinia dumneavoastră preţul ideal pentru o bere este (pentru o sticlă de 500 de ml achiziţionată din magazin)?

1,5 – 2,5 RON 2,5 – 3,5 RON 3,5 – 4,5 RON > 4,5 RON

15. Sexul dumneavoastră este:

Feminin Masculin

16. Precizaţi mediul în care locuiţi:

Rural Urban

17. Alegeţi intervalul de vârstă în care vă încadraţi ?

Sub 18 ani între 18 şi 23 ani între 24 şi 29 ani între 30 şi 35 ani peste 36

18. Precizaţi ce studii aveţi?

şcoală gimnazială şcoală profesională studii medii (liceu) studii superioare

19. Care este ocupaţia dumneavoastră ?

student (elevi) student + angajat angajat şomer

50

Page 51: Metode de Cercetare- Berea

20. Venitul dumneavoastră lunar este :

sub 250 RON 250 - 500 RON 500 - 750 RON 750 - 1000 RON peste 1000 RON

Vă mulţumim pentru timpul acordat!!

51