metode - core · 2018-04-17 · metode d-l mae lonescu a ridicat în «cuvântul* o chestiune...

4
isiioţia şi Administraţia r fîAfA LIBEBTAŢEI BRAŞOV. — TELEFON 226. âbs*uun«nt annal 860 lei. Enfant »trelnătate 800 lei. ăsaafnri, reclame, după tarif Fondată la 1838 d e G e o r g e Bariţlu Apar® ie trei ori pe săptămână iwMM ttMw tiiii«ii i in ■smmiMmmtssmÊMmmmzwMmmEaMmMÊmmœmmmmÊm « Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste. IIIHU IIIN IIIIIIW IIH II— IMl| l■■^ III^M III llllilllllHPIIlW U lii III III illlllll i III 11 llll^ ll■ l^■ ll■ llm i I III , -I METODE D-l Mae lonescu a ridicat în «Cuvântul* o chestiune foarte interesanta: dacă fraudele dela Dâmbovifa sunt mai mari, mai înspăimântătoare decât cele cari de aiâia vreme le trece prin parlament primul-ministru Vin* tilă Brălianu şi de pe urma că* rora atât el cât şi întreaga sa familie au strâns averi în fafa ţărora bătrânul Brălianu s'ar fi cutremurat. Cu alte cuvinte, dacă Cipă* ianu, care a dat celebrul cer- tificat fals, şi care a patronat pe Irimescu-Cândeşii etc., s’a arătat a fi un hoţ mai priceput în averea statului, decât Vintilă Brălianu, ajutat de foţi Tancrezii. Creu de răspuns. Şi unii şi aljii şi-au însuşit averea Statu- lui. Şi unii şi alţii au profitat de situaţiunea lor politică. Şi unii şi alţii au dat lovituri de miliarde. (Reşiţa, conducta de petrol etc.). Fiecare însă a în- trebuinţat metode diferite, me- tode pe cari le vom boteza după numele celor cari le-au între- buinţat cu mai multă stăruinţă ^neruşinare. Prima metodă, cea întrebuin- ţată la Dâmbovija, se face prin călcarea făţişă şi directă a le- gei: fals, abuz de încredere, trafic de influenţă. Este mai dis- cretă decât cea de a doua, cere numai câţiva complici, aceia însă bine plasaţi prin ministere, de preferinţă la Domenii sau Industrie. Se face deci prin ad- ministraţie. Ca să reuşească, trebue să aibă un caracter lo- cal şi să nu aibă proporţii prea mari: o moşie expropriată, o pădure, ceva terenuri petrolifere, pe îndată ce se întinde prea mult îşi pierde principala ei ca- litate, care este: discuţia şi ne- cesitatea numai a câtorva com- plici. Ea deschide atunci pof- tele numeroşilor partizani nea- mestecaţi şi dă naştere la riva- lităţi fatale, (vezi Dâmboviţa). Această metodă a fost practicată cu strălucire de Al. Constanţi- nescu-Porcu şi perfecţionată, se pare de d l Cipăianu. Cea de a doua metodă, în- trebuinţată de preferinţă de d l Vintilă Brătianu, prezintă un ca- racter şi o aparenţă legala. Aici persoanale nu Apar cu propriul lor nume, ci se constituie în societăţi pe acţiuni; Banca Ro- mâneasca, Greditul Minier, Re- şiţa, etc. Câştigurile acestor so- cietăţi însă le încasează con- siliile de administraţie, în cari găsim totdeauna pe aceiaşi: Vintilă Brătianu, Barbu Ştirbey, etc. Deci statul nu se mai des- poaie de averile sale în favoa- rea lui Irimescu Cândeşti sau altul, ci a Băncii Româneşti sau Reşitei, prin contracte şi tarif vamal, cari la rândul lor trec aceste averi iui Vintilă Brătianu şl ceilalţi, sub form 1 dividen- delor, tantiemelor şi jetoanelor de prezenţă. J l C u această metodă nu se mai <i)că legea făţiş şi direct sau cel puţin nu se mai calcă pen- tru fiecare caz în parte, ci, prin- tr’o singură lovitură, prin căl- carea legei electorale, se pune Nu trebue însă să se creadă mâna pe însăşi fabrica de legi, aşa că, de aici înainte, opera- ţiunile capătă cel puţin aparen- ţa legalităţei. Fraudele electorale nu sunt aşadar decât un început de e- xecutare a jafului în averea statului, după metoda Vintilă Brătianu. Ele nu mai trebuesc deci considerate ca delicte po- litice ci ca infracţiuni de drept comun, întru cât au de scop nu conducerea statului ci jefui- rea lui. Această metodă este mai zgo- motoasă şi mai neruşinată , în- tru cât ea se practică în faţa întregei ţări. Ea cere complici- tatea conştientă sau inconştientă a unei mari părţi a administra- ţiei la început, a majorităţei psr lamentare în tot timpul şi tre- bue să aibă asigurat ca o a- meninţare, eventuala complici- tate a unor şefi militari. In schimb ea se potriveşte loviturilor ori cât de mari şi nu poate fi pe- depsită decât în cazul ;unei to- tale schimbări de regim. De fapt, numai prima metodă poate fi întitulată „fraudă*, ea întemeindu-se pe înşelăciune, cea de a doua, metoda Vintilă, apropiindu-se mai mult de tâlhă- rie, ca una ce are la bază vio- lentele electorale şi întrebuin- ţarea forţei publice. că „marii oameni de stat* au întrebuinţat numai metodele cari le poartă numele. Astfel V. Bră- tianu a întrebuinţat şi metoda porceasca, atunci când a trebuit să-şi scape de expropriere mo- şia Sâmbureşti, mutând o, prin procese-verbale falşe, când la deal, când la vale. Şi fiindcă s’a cam făcut de râs cu Sâm- bure ştii, i a schimbat şi numele, aşa încât moşia se chiamă as- tăzi Mihăeşii. Odată descrise, sumar, cele două metode de jefuire a sta- tului şi cetăţenilor prin fraude, contracte oneroase şi tarif va- mal, odată stabilit faptul că toa- te actele aşa zise de guvernă- mânt, ale tururor oamenilor toţi de guvernământ actuali, şi ar găsi uşor loc în artic. codului penal şi autoriii lor după gra- tiile dela Văcăreşti, trebue deducem că ei vor împiedeca schimbarea de regim prin toate mijloacele, dela cele mai dulci la cele mai violente, dela zăhă- rel la mitralieră. Şi întrebându-ne asupra me- todei de a pune capăt acestui jaf cât mai este timp, trebue să ne gândim că un poliţist care s'ar afla în faţa unui bandit care -1 ameninţă cu pistolul, s’ar face iremediabil de râs, dacă s’ar apuca să-i citească proce- dura penală şi câteva opere de morală creştinească. Radu Olteanu. Sâmbătă > 15 Septembrie 1928• Sosirea delegaţiilor, car! vor fi pe rând primite la Gara de Nord şi găzduite la hotelurile respective. Zî> a l-a Dvminecât 16 Sept . Ora 9. — Formarea cortegiu- lui ia Atheneul Român, pleca- rea spre Fundaţia Carol I. Ora 9.30. — Deschiderea so- lemnă a congresului în aula Fundaţiei universitare Carol I. Ora 11. — Plecarea cu auto- mobilele la mormântul Eroului Necunoscut. Depunerea coroa- nelor. Ora 12. — Vizitarea muzeului militar. Ora 13 30. — Dejun oferit de Primăria Capitalei. Naţiunea de zi Belgia (Bel- gique). Ora 15.30. — Constituirea co- misiunilor de lucru. Ora 16 30. — Vizitarea Insti- tutului Naţional de Educaţie Fi- zică, Curse la Băneasa. Ora 20.30. — Banchetul ofe- rit de ministerul de externe. Naţiunea de zi Statele Unite (Etats Unis). Ziua 11-a, Luni , 17 Septembrie . Ora 9—12.30. — Lucrări pe comisiuni. Ora 13. — Dejun neoficial, diverse invitaţii. Ora 15.30—19. — Lucrări pe comisiuni. Auxiliara femenină: Vizitarea operilor de asistenţă socială şi industriilor casnice româneşti. Ora 20.30. — Banchetul ofe- rit de ministerul de războiu, ur- mat de bal. Naţiunea de zi Franţa (France). Ziua IU-a, Mari*, 18 Septembrie . Ora 9—12.30. — Lucrări pe comisiuni. Ora 13. — Dejun neoficial, diverse invitaţii. Ora 15.30—19. — Incheerea lucrărilor pe comisiuni. Auxiliara femenină: Vizitarea monumentelor în Capitală. Ora 20. — Diner, în oraş sau pe la diverse legaţii din Ca- pitală. Ora 21.15. — Reprezentaţie de gală la Teatrul Naţional. Naţiunea de zi Anglia (Crande Bretagne). Ziua IV-a. Miercuri 19 Sept. Ora 7.05. — Plecarea din gara de Nord cu trenul special la Curtea de Argeş. Ora 10.25.—Sosirea la Curtea de Argeş. Ora 11. — Depunerea de co- roane pe mormântul Regelui Ferdinand I. Ora 12.15. — Plecarea din Curtea de Argeş. Ora 12.30 — Dejunul în tren. Ora 15.25. — Sosirea în Gara de Nord. Ora 16. — Şedinţa de închi- dere a lucrărilor congresului în aula Fundaţiei Universitare Ca rol I. Ora 20.3 0. — Banchet. Naţiunea de zi Italia. (Italie). Ziua V-a. Joi 20 Septembrie - Ora 8. — Plecarea cu auto* mobilele spre Sinaia. Ora 10. Primirea în Ploeşt de către organizaţiile locale dei foşti luptători. Ora 11.30. — Moreni: Vizita- rea sondelor. Ora 13. — Dejun la Moreni, I oferit de Creditul Miner. Naţiunea de zi Polonia (Po- logne). Ora 14. — Plecarea spre Băicoi, Câmpina, Sinaia. Ora 15.30. — Breaza. Recep- ţia caselor naţionale. Ora 17. Vizitarea castelu- lui Peleş. Ora 18.30. — Carliruirea la hotei Palace. Ora 20.30. — Dineu oferit de Primăria Sinaia. Naţiunea de zi Portugalia (Portugal). Fidac la Braşov. Ziua F/*a. Vineri 21 Sept Ora 8. — Plecarea cu automobilele din Sinaia spre Braşov. Ora 11. — Sosirea la Braşov, primirea de către asociaţiile locale. Ora 12.20 Dejun oferit la asociaţiile locale. Naţiunea de zi Serbo- Croato-Slovenia.Serbes-Cro- ates-Slovenes). Ora 14. — Plecarea spre Bran. Ora 15. — Vizitarea cas- telului Bran. Ora 18. — Ciai la cas- telul Zamora. Ora 19.30. — Sosirea la Sinaia. Ora 20.30. — Banchetul oferit de asociaţiile române, afiliate la P. I. D. A. C. ur- mat de bal. Naţiunea de zi Cehoslo- vacia. (Tchécoslovaquie). Sâmbătă 22 Septembrie . Dislocarea din Sinaia. Congresal Uniunii femeilor ro- mâne din România Mare. Suntem în preajma zilelor în- semnate ale Congresului Uniunii femeilor române din România Mare, ce s'ar deschide mâne, Sâmbătă XNaşt. Sfintei Marii) 8 Septembrie la Cernăuţi, unde această Federaţie a fost invi- tată de Societatea Doamelor ro- mâne din Bucovina . Această Federaţie, Ia care sunt înglobate peste 100 de so- cietăţi reprezentând toate pro- vinciile ţărei, stă sub înaltul Protectorat al Majestăţii Sale Regina Maria, care împreună cu Alteţa Sa Regală Principesa Mamă Elena promisese a fi în mijlocul femeilor române, însă au trebuit să revie deoarece tocmai la acest termin primesc vizita Alt. S. R. Frideric de Hohenzoliern. Problemele ce se vor expune şi se vor studia ia acest Con- gres sunt din cele mai actuale şi de mare importanţă socială în folosul poporului nostru: Protecţiunea familiei ţărăneşti; Lupta contra imoralităţii; Lupta şi preservaţiunea contra plă- gilor sociale; Idealul păcii în legătură cu Societatea Naţiu- nilor; Protecţiunea copilului. Cu toată marea depărtare au promis participarea lor delega- te din Beiuş, Oradea, Şimlău, Baia Mare, Timişoara, Abrud, etc. Hoitul liberal Pretutindeni în ţara noastră, dela Miază-Noapte la Miază-zi, dela Răsărit la Apus, pe câmpii, prin păduri, pe apă şi pe munţi, aerul este infectat, de nu* ţi mai poţi trage sufletul, căci pute a hoit: partidul liberal a intrat în putrefacţie• Prin toate mădularele acestui partid, — ori în ce colţ de ţară s’ar găsi ele şi în orice ramură de activitate publică sau privată ar fi întrebuinţate, — clocoteşte puroiul necinstei. A fost de ajuns ca, d-1 Peş- telian Popescu, să vâre puţin bisturiul într’o parte a acestui hoit, pentruca puroiul necinstei să ţâşnească şi să curgă gârlă, aşa cum ţâşneşte şi curge prin sonde petrolul furat ţăranilor embaticari şi ţărei întregi, de către partidul liberal. Înainte deci domnule Popeşte. Vâră bisturiul adânc până în prăsele. Nu te teme de nimeni. Nu este pentru prima oară şi nu va fi nici pentru ultima, când un potlogar îşi denunţă tova- răşii. Denunţă-i pe toţi şi în- ţeapă-i cu bisturiul; nu cruţa pe nici unul; din toţi va izbucni a- celaş puroi. Şi ţara recunoscă- toare, pentru acest serviciu ce-i faci, te va absolvi de toate pă- catele politice şi gazetăreşti ce a i comis, şi-ţi va şterge toate petele cu care te-ai mânjit când ai sărit din Partidul naţional- ţărănesc în mocirla liberală. Dar nu este suficient, şi nici nu este moral să-l lăsăm singur, pe ministrul justiţieî, în această grea întreprindere de purificare. Toţi oamenii de bine şi noi cu toţi prietinii noştri din întreaga ţară, datori suntem să*i dăm tot sprijinul aducându*i la cunoş- tinţă toate cazurile şi toate or- ganele în cari pulsează infectul puroi ai necinstei liberale. Şi aici, în judeţul şi oraşul Braşov, hoitul liberal are — plin cu puroi — un apendice bice- fal: Lăpădatu-Bordea, care tre- bue operat. In jurul acestui apendice şi sub protecţia lui roesc ca muş- tele d-nii : Petrache Munteanu, Vlaicu, Mariescu, cuconul Mo- ţa ş, un ţârcovnic, sinecuris- tul colonel Pomponiu, Boita et tuttt qaanti frutti; toţi de o greu- tate morală şi intelectuală egală cu o tidvă. Toate instituţiile oraşului şi judeţului au suferit, suferă încă influenţa nefastă a acestui a- pendice. Până şi spitalul civil — în

Upload: others

Post on 02-Mar-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: METODE - CORE · 2018-04-17 · METODE D-l Mae lonescu a ridicat în «Cuvântul* o chestiune foarte interesanta: dacă fraudele dela Dâmbovifa sunt mai mari, mai înspăimântătoare

isiioţia şi Administraţiar fîAfA LIBEBTAŢEI BRAŞOV. —

TELEFON 226. âbs*uun«nt annal 860 lei.Enfant »trelnătate 800 lei. ăsaafnri, reclame, după tarif

F o n d a t ă la 1838 d e G e o r g e B a r i ţ l u

Apar® ie trei ori pe săptămânăiwMMttMwtiiiiiiii«ii ii in ■smmiMmmtssmÊMmmmzwMmmEaMmMÊmmœmmmmÊm «

Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

IIIHUIIINIIIIIIWIIHII— IM ll|l■■IIIMIII llllilllllHPIIlW Ulii III III illlllll i III 11llll ll■l■ll■llmi I III

, ✓ -I

M E T O D ED-l Mae lonescu a ridicat în

«Cuvântul* o chestiune foarte interesanta: dacă fraudele dela Dâmbovifa sunt mai mari, mai înspăimântătoare decât cele cari de aiâia vreme le trece prin parlament primul-ministru Vin* tilă Brălianu şi de pe urma că* rora atât el cât şi întreaga sa familie au strâns averi în fafa ţărora bătrânul Brălianu s'ar fi cutremurat.

Cu alte cuvinte, dacă Cipă* ianu, care a dat celebrul cer­tificat fals, şi care a patronat pe Irimescu-Cândeşii etc., s’a arătat a fi un hoţ mai priceput în averea statului, decât Vintilă Brălianu, ajutat de foţi Tancrezii.

Creu de răspuns. Şi unii şi aljii şi-au însuşit averea Statu­lui. Şi unii şi alţii au profitat de situaţiunea lor politică. Şi unii şi alţii au dat lovituri de miliarde. (Reşiţa, conducta de petrol etc.). Fiecare însă a în­trebuinţat metode diferite, me­tode pe cari le vom boteza după numele celor cari le-au între­buinţat cu mai multă stăruinţă ^neruşinare.

Prima metodă, cea întrebuin­ţată la Dâmbovija, se face prin călcarea făţişă şi directă a le- gei: fals, abuz de încredere, trafic de influenţă. Este mai dis­cretă decât cea de a doua, cere numai câţiva complici, aceia însă bine plasaţi prin ministere, de preferinţă la Domenii sau Industrie. Se face deci prin ad­ministraţie. Ca să reuşească, trebue să aibă un caracter lo­cal şi să nu aibă proporţii prea mari: o moşie expropriată, o pădure, ceva terenuri petrolifere, pe îndată ce se întinde prea mult îşi pierde principala ei ca­litate, care este: discuţia şi n e­cesitatea numai a câtorva com­plici. Ea deschide atunci pof­tele numeroşilor partizani nea­mestecaţi şi dă naştere la riva­lităţi fatale, (vezi Dâmboviţa). Această metodă a fost practicată cu strălucire de Al. Constanţi- nescu-Porcu şi perfecţionată, se pare de d l Cipăianu.

Cea de a doua metodă, în­trebuinţată de preferinţă de d l Vintilă Brătianu, prezintă un ca­racter şi o aparenţă legala. Aici persoanale nu Apar cu propriul lor nume, ci se constituie în societăţi pe acţiuni; Banca Ro­mâneasca, Greditul Minier, Re­şiţa, etc. Câştigurile acestor so­cietăţi însă le încasează con­siliile de administraţie, în cari găsim totdeauna pe aceiaşi: Vintilă Brătianu, Barbu Ştirbey, etc.

Deci statul nu se mai des­poaie de averile sale în favoa­rea lui Irimescu Cândeşti sau altul, ci a Băncii Româneşti sau Reşitei, prin contracte şi tarif vamal, cari la rândul lor trec aceste averi iui Vintilă Brătianu şl ceilalţi, sub form 1 dividen­delor, tantiemelor şi jetoanelor de prezenţă.J lCu această metodă nu se mai <i)că legea făţiş şi direct sau cel puţin nu se mai calcă pen­tru fiecare caz în parte, ci, prin- tr’o singură lovitură, prin căl­carea legei electorale, se pune

Nu trebue însă să se creadă

mâna pe însăşi fabrica de legi, aşa că, de aici înainte, opera­ţiunile capătă cel puţin aparen­ţa legalităţei.

Fraudele electorale nu sunt aşadar decât un început de e- xecutare a jafului în averea statului, după metoda Vintilă Brătianu. Ele nu mai trebuesc deci considerate ca delicte po­litice ci ca infracţiuni de drept comun, întru cât au de scop nu conducerea statului ci jefui­rea lui.

Această metodă este mai zgo­motoasă şi mai neruşinată, în­tru cât ea se practică în faţa întregei ţări. Ea cere complici­tatea conştientă sau inconştientă a unei mari părţi a administra­ţiei la început, a majorităţei psr lamentare în tot timpul şi tre­bue să aibă asigurat ca o a- meninţare, eventuala complici­tate a unor şefi militari. In schimb ea se potriveşte loviturilor ori cât de mari şi nu poate fi pe­depsită decât în cazul ;unei to­tale schimbări de regim.

De fapt, numai prima metodă poate fi întitulată „fraudă*, ea întemeindu-se pe înşelăciune, cea de a doua, metoda Vintilă, apropiindu-se mai mult de tâlhă­rie, ca una ce are la bază vio­lentele electorale şi întrebuin­ţarea forţei publice.

că „marii oameni de stat* au întrebuinţat numai metodele cari le poartă numele. Astfel V. Bră­tianu a întrebuinţat şi metoda porceasca, atunci când a trebuit să-şi scape de expropriere mo­şia Sâmbureşti, mutând o, prin procese-verbale falşe, când la deal, când la vale. Şi fiindcă s’a cam făcut de râs cu Sâm- bu re ştii, i a schimbat şi numele, aşa încât moşia se chiamă as­tăzi Mihăeşii.

Odată descrise, sumar, cele două metode de jefuire a sta­tului şi cetăţenilor prin fraude, contracte oneroase şi tarif va­mal, odată stabilit faptul că toa­te actele aşa zise de guvernă­mânt, ale tururor oamenilor toţi de guvernământ actuali, şi ar găsi uşor loc în artic. codului penal şi autoriii lor după gra­tiile dela Văcăreşti, trebue să deducem că ei vor împiedeca schimbarea de regim prin toate mijloacele, dela cele mai dulci la cele mai violente, dela zăhă­rel la mitralieră.

Şi întrebându-ne asupra me­todei de a pune capăt acestui ja f cât mai este timp, trebue să ne gândim că un poliţist care s'ar afla în faţa unui bandit care-1 ameninţă cu pistolul, s’ar face iremediabil de râs, dacă s’ar apuca să-i citească proce­dura penală şi câteva opere de morală creştinească.

Radu Olteanu.

Sâm bătă> 15 Septem brie 1928•Sosirea delegaţiilor, car! vor

fi pe rând primite la Gara de Nord şi găzduite la hotelurile respective.

Zî> a l-a Dvminecât 16 Sept.Ora 9. — Formarea cortegiu­

lui ia Atheneul Român, pleca­rea spre Fundaţia Carol I.

Ora 9.30. — Deschiderea so­lemnă a congresului în aula Fundaţiei universitare Carol I.

Ora 11. — Plecarea cu auto­mobilele la mormântul Eroului Necunoscut. Depunerea coroa­nelor.

Ora 12. — Vizitarea muzeului militar.

Ora 13 30. — Dejun oferit de Primăria Capitalei.

Naţiunea de zi Belgia (Bel- gique).

Ora 15.30. — Constituirea co- misiunilor de lucru.

Ora 16 30. — Vizitarea Insti­tutului Naţional de Educaţie Fi­zică, Curse la Băneasa.

Ora 20.30. — Banchetul ofe­rit de ministerul de externe.

Naţiunea de zi Statele Unite (Etats Unis).Ziua 11-a, Luni, 17 Septem brie.

Ora 9—12.30. — Lucrări pe comisiuni.

Ora 13. — Dejun neoficial, diverse invitaţii.

Ora 15.30—19. — Lucrări pe comisiuni.

Auxiliara femenină: Vizitarea operilor de asistenţă socială şi industriilor casnice româneşti.

Ora 20.30. — Banchetul ofe­rit de ministerul de războiu, ur­mat de bal.

Naţiunea de zi Franţa (France).

Ziua IU-a, Mari*, 18 Septem brie.Ora 9 —12.30. — Lucrări pe

comisiuni.Ora 13. — Dejun neoficial,

diverse invitaţii.Ora 15.30—19. — Incheerea

lucrărilor pe comisiuni.Auxiliara femenină: Vizitarea

monumentelor în Capitală.Ora 20. — Diner, în oraş sau

pe la diverse legaţii din Ca­pitală.

Ora 21.15. — Reprezentaţie de gală la Teatrul Naţional.

Naţiunea de zi Anglia (Crande Bretagne).

Ziua IV-a. Miercuri 19 Sept.Ora 7.05. — Plecarea din

gara de Nord cu trenul special la Curtea de Argeş.

Ora 10.25.—Sosirea la Curtea de Argeş.

Ora 11. — Depunerea de co­roane pe mormântul Regelui Ferdinand I.

Ora 12.15. — Plecarea din Curtea de Argeş.

Ora 12.30 — Dejunul în tren.Ora 15.25. — Sosirea în Gara

de Nord.Ora 16. — Şedinţa de închi­

dere a lucrărilor congresului în aula Fundaţiei Universitare Ca rol I.

Ora 20.3 0. — Banchet.Naţiunea de zi Italia. (Italie).

Ziua V-a. Joi 20 Septem brie-Ora 8. — Plecarea cu auto*

mobilele spre Sinaia.Ora 10. Primirea în Ploeşt

de către organizaţiile locale dei foşti luptători.

Ora 11.30. — Moreni: Vizita­rea sondelor.

Ora 13. — Dejun la Moreni, I oferit de Creditul Miner.

Naţiunea de zi Polonia (Po­logne).

Ora 14. — Plecarea spre Băicoi, Câmpina, Sinaia.

Ora 15.30. — Breaza. Recep­ţia caselor naţionale.

Ora 17. Vizitarea castelu­lui Peleş.

Ora 18.30. — Carliruirea la hotei Palace.

Ora 20.30. — Dineu oferit de Primăria Sinaia.

Naţiunea de zi Portugalia (Portugal).

Fidac la Braşov.Ziua F/*a. Vineri 21 Sept•Ora 8. — Plecarea cu

automobilele din Sinaia spre Braşov.

Ora 11. — Sosirea la Braşov, primirea de către asociaţiile locale.

Ora 12.20 Dejun oferit la asociaţiile locale.

Naţiunea de zi Serbo- Croato-Slovenia.Serbes-Cro- ates-Slovenes).

Ora 14. — Plecarea spre Bran.

Ora 15. — Vizitarea cas­telului Bran.

Ora 18. — Ciai la cas­telul Zamora.

Ora 19 .30 . — Sosirea la Sinaia.

Ora 2 0 .3 0 . — Banchetul oferit de asociaţiile române, afiliate la P. I. D. A. C. ur­mat de bal.

Naţiunea de zi Cehoslo­vacia. (Tchécoslovaquie).

Sâm bătă 22 Septembrie.Dislocarea din Sinaia.

Congresal Uniunii femeilor ro­mâne din România Mare.Suntem în preajma zilelor în­

semnate ale Congresului Uniunii femeilor române din România Mare, ce s'ar deschide mâne, Sâmbătă XNaşt. Sfintei Marii) 8 Septembrie la Cernăuţi, unde această Federaţie a fost invi­tată de Societatea D oam elor ro­m âne din Bucovina .

Această Federaţie, Ia care sunt înglobate peste 100 de so­cietăţi reprezentând toate pro­vinciile ţărei, stă sub înaltul Protectorat al Majestăţii Sale Regina Maria, care împreună cu Alteţa Sa Regală Principesa Mamă Elena promisese a fi în mijlocul femeilor române, însă au trebuit să revie deoarece tocmai la acest termin primesc vizita Alt. S. R. Frideric de Hohenzoliern.

Problemele ce se vor expune şi se vor studia ia acest Con­gres sunt din cele mai actuale şi de mare importanţă socială în folosul poporului nostru:

Protecţiunea familiei ţărăneşti; Lupta contra imoralităţii; Lupta şi preservaţiunea contra plă­gilor sociale; Idealul păcii în legătură cu Societatea Naţiu­nilor; Protecţiunea copilului.

Cu toată marea depărtare au promis participarea lor delega­te din Beiuş, Oradea, Şimlău, Baia Mare, Timişoara, Abrud, etc.

Hoitul liberalPretutindeni în ţara noastră,

dela Miază-Noapte la Miază-zi, dela Răsărit la Apus, pe câmpii, prin păduri, pe apă şi pe munţi, aerul este infectat, de nu* ţi mai poţi trage sufletul, căci pute a hoit: partidul liberal a intrat în putrefacţie•

Prin toate mădularele acestui partid, — ori în ce colţ de ţară s’ar găsi ele şi în orice ramură de activitate publică sau privată ar fi întrebuinţate, — clocoteşte puroiul necinstei.

A fost de ajuns ca, d-1 Peş- telian Popescu, să vâre puţin bisturiul într’o parte a acestui hoit, pentruca puroiul necinstei să ţâşnească şi să curgă gârlă, aşa cum ţâşneşte şi curge prin sonde petrolul furat ţăranilor embaticari şi ţărei întregi, de către partidul liberal.

Înainte deci domnule Popeşte. Vâră bisturiul adânc până în prăsele. Nu te teme de nimeni. Nu este pentru prima oară şi nu va fi nici pentru ultima, când un potlogar îşi denunţă tova­răşii. Denunţă-i pe toţi şi în- ţeapă-i cu bisturiul; nu cruţa pe nici unul; din toţi va izbucni a- celaş puroi. Şi ţara recunoscă­toare, pentru acest serviciu ce-i faci, te va absolvi de toate pă­

catele politice şi gazetăreşti ce a i comis, şi-ţi va şterge toate petele cu care te-ai mânjit când ai sărit din Partidul naţional- ţărănesc în m ocirla liberală.

Dar nu este suficient, şi nici nu este moral să-l lăsăm singur, pe ministrul justiţieî, în această grea întreprindere de purificare. Toţi oamenii de bine şi noi cu toţi prietinii noştri din întreaga ţară, datori suntem să*i dăm tot sprijinul aducându*i la cunoş­tinţă toate cazurile şi toate or­ganele în cari pulsează infectul puroi ai necinstei liberale.

Şi aici, în judeţul şi oraşul Braşov, hoitul liberal are — plin cu puroi — un apendice bice­fal: Lăpădatu-Bordea, care tre­bue operat.

In jurul acestui apendice şi sub protecţia lui roesc ca muş­tele d-nii : Petrache Munteanu, Vlaicu, Mariescu, cuconul Mo­ţa ş, un ţârcovnic, sinecuris- tul colonel Pomponiu, Boita et tuttt qaanti frutti; toţi de o greu­tate morală şi intelectuală egală cu o tidvă.

Toate instituţiile oraşului şi judeţului au suferit, suferă încă influenţa nefastă a acestui a- pendice.

Până şi spitalul civil — în

Page 2: METODE - CORE · 2018-04-17 · METODE D-l Mae lonescu a ridicat în «Cuvântul* o chestiune foarte interesanta: dacă fraudele dela Dâmbovifa sunt mai mari, mai înspăimântătoare

Pagii)« 2. 6AZETA TRANSILVANIEI, Ny 93 -W »

Din aplicarea notiei legi pentru învăţământul secundar

Ni se scrie:

care D-rul Câmpeanu operează ca în câmpul Bărăganului — îi’a scăpat de această influenţa.

Este drept — trebue să con­statăm — că toţi liberalii de marcă din oraşul şi judeţul Braşov s’au retras din jurul a* pendicelui bicefal.

Faptul este atât de adevărat încât nu se găseşte un prefect pentru judeţ. Toţi liberalii cu oarecare greutate morală şi in­telectuală au refuzat acest post; se şopteşte însă că, senilul pre­matur Motaş sau pripăşitul prin Buzae d-1 Strat, — ambii rudă cu d l Bordea — ar primi pre­fectura.

Şi de ce nu ? Când la poliţie este prefect o rudă coţcarului Bordea, de ce la ju­deţ ;sa nu fie prefect rudă a aceluiaş dr. Bordea. Nici pe moşia sa d-1 Bordea n’ar fi putut plasa cu mai multă uşu­rinţă atâta nepotism.

A! — pardon — a mai rămas primăria, pentru care d l Bor- dea nu are la îndemână, deo­camdată, o rudenie, a găsit însă o altă m om âe — în locul celei plecate — simpatizată de mino­ritari, pe care s’o pue primar.

Dar asupra acestei chestiuni voiu reveni.

Până atunci mulţumesc amici­lor noştri şi-i rog să ne ţie mereu la curent cu operaţiunile purulente ale apendicelui bicefal.

D. B is.

Externe.D em isia guvernului bulgar.

După cum se anunţă din Sofia, guvernul Liapceff a prezentat demisia întregului cabinet Su­veranului. Regele a acceptat demisia. Până acum suveranul n-a încredinţat nimănui misiuneade a forma noul guvern.•

Rezultatele analitice ale a- legerilor ce au avut Ioc în Gre­cia sunt următoarele: din cei 1 milion 15.013 votanţi, 686.463 mii de alegători sunt republi­cani: 328.550 mii de ;; alegători sunt monarhiştî, deci: 68 ’/n sunt republicani, iar 32Vo sunt mo- narhişti. Procentul republicani­lor a crescut din 1926 până as­tăzi, întrucât în 1926 republi­canii reprezentau 56 V0 din ale­gători, iar monarhişti 44%- Par* tidele monarhiste au avut majo­ritate în Peloponez, Insulele Io- niene şi Insulele din „Marea Egee, superioritate pe care ele au pierdut-o chiar în aceste regiuni.

Orchestra simfonică din Berlin in Braşov.

Orchestra simfonică din Ber­lin, care este invitată pentru un turneu prin Cernăuţi şi Bucu­reşti de cătră sindicatul [presei din Bucureşti aranjează două concerte şi în oraşul nostru. Concertele au loc în sala Astra Luni, 10 şi Marti 11 Seoiem brie la ora 81f% seara . Orchestra simfonică din Berlin este con­dusă de d-1 dr. Ernest Kunwald, director general de muzică. £

Orchestra a făcut mai [multe turneuri prin străinătate, prin Suedia, Danemarca, Ungaria şi Polonia |şi a fost lăudată cu multă şi caldă recunoştinţă de întreaga presă. In programul concertelor din Braşov găsim simfonia V c Mnll de Beefhoven, simfonia s-dur de Mozart, Waldemar de Braussnern, Max Reger, Richard Strauss şi sim­fonia III a lui Paul Richier di­rectorul de muzică,din Braşov.

Bilete la^Librăria.W'lHiemesch*

A v izC orporaţia industrială în-

cunoştiinţează pe m em brii săi, că la în scrierea u cen ici­lo r în şco a ie le de u cen ici industriali până la o altă dis- poziţiune trebue să achite 350 Lei. Presidiul

Dela începutul acestei luni trăim un nou regim în învăţă­mântul secundar. Legea s’a vo­tat la 15 Mai c., dar potrivit srt. 140, ea »intră în vigoare cu în­cepere de la 1 Sept. c.“

Dela această dată chiar, la înscrierea elevilor au început surprize.

Fie dela ţară, fie dela oraş, reprezentanţii legali ai elevilor

t au fost obligaţi ca în primele trei zile ale acestei luni să facă înscrierea sau reînscrierea ele­vilor. S ’au lovit însă de surprize. Liceele n'au mai primit reînscri­erea tuturor elevilor. De aici, discuţii, dar de prisos. Nemul­ţumiri suficiente. Intervenţii la fel. Intransigenţă pretutindeni.

De ce ? Pentru cuvântul că art. 13 prevede: „Efectivul unei Clase secundare nu poate trece de 50 elevi în clasele ciclului inferior şi d e 40 în clasele cicm lului superior ' .

Nemulţumirea mare e mai ales la clasa IV, adică în prima clasă a cursului superior sau de liceu.

Ceeace e în Braşov, e ori unde în ţara noastră.

Liceele noastre din Braşov au avut anul trecut clasa III divizio­nară. Acum nu mai permite le­gea decât 40 elevi în clasa IV.

Deci, jumătate din elevii a- cestei clase dela fiecare liceu , din Braşov nu mai au locuri. Iată nemulţumirea. Şcolile au dreptate. Ele sunt obligate să execute legea nouă. părinţii însă sunt amărâţi că rămân co­pii pe din afară. Punerea în a- plicare a legii noui pe 1 Sept. a fost o surpriză pentru toată lumea.

Ce e insă de făcut, căci ne­mulţumirea e şi pentru elevii dela gimnaziile din Satulung, Bran, promovaţi în clasa IV. Aceste institute nu mai pot avea decât primele trei clase. Ce fac dar elevii de clasa IV ? Care e soluţia, căci aceşti elevi nu pot să se priveze de lumina cărţii ?

Două căi sunt: 1) Elevii pot trece în clasa 1 dela şcolile co­merciale superioare dând un examen din anumite obiecte. Va fi însă nevoe să se intervină prin autoritatea şcolară la Mi* nisterul Instrucţiunii ca să se înfiinţeze o clasă divizionară, dacă până acum s’au ocupat toate locurile.

2) De asemenea, cei ce nu vor să peardă liceul, vor trebui să intervină la comitetul şcolar, respectiv eforia şcolară pentru ca Ministerul pe baza art. 3 alin. ultim combinat cu art. 7 şi 8 din lege — să aprobe menţi­nerea clasei divizionare, Iuân- du-se în prealabil avizul Consi­liului permanent.

Iată dar posibilităţi de a li­nişti — sufletele celor ce — cu drept cuvânt — trebue să fie tulburate.

Cine face cererea (ruga rea), ar fi bine să anunţe pe ceilalţi părinţi ca să o semneze.

Dar ce va fi oare în celelalte oraşe, căci legea aplicată la Braşov, este aceiaşi în între­gul cuprins al ţării noastre?

Nedumeririle multora dintre pă­rinţii copiilor, cărora nu mi-a fost posibil să i lămuresc pe toţi, m’a determinat să dau în­drumările de mai sus, în nădej­dea că am contribuit la indica­rea portiţei, pe cere deschi­zând-o, să obţină satisfacţia, ia care au dreptul părinţii copiilor surprinşi de o lege nouă, — toc­mai la deschiderea anului şcolar.

CR.

Un Conservator de mnzică ia Braşov.

D n iniţiativa unor oameni de inimă şi cu sprijinul •Astrei* va lua fiinţă» în cursul lunei Octombde» un Conservator de muzică, la care îşi vor da con­cursul cei mai d stinşi profesori de muzică locali, precum şi un număr de profesori aduşi spe* cial în localitate.

Prin aceasta se va satisface o lipsă adânc simţită» iar ora­şul nostru se va îmbogăţi cu un institut de artă ce va oca- ziona tineretului doritor demu zică să se formeze în toate do­meniile muzicale: pian, vioară, orgă, cello» canto» studiile de compoziţie etc*» în schimbul ir nor taxe minimale*

Corpul profesoral se compu­ne între alţii din Domnii: Bern- feld» Bikerieh, Richter» Blum, Bebe seu» Moldrick etc. etc.

Detalii asupra deschiderei, în­scrierilor şi condţiunilor de ad­mitere se vor publica în cursul săpfămânei viitoare.

D ela P refectu ra Poliţiei

A restări. Au fost arestaţi la Parchetul Braşov indivizii Nagy Francisc şi Bibo Alexandru care însoţiţi de soldatul Schneider Iosif dela atelierul de reparaţii al Bat. Vânători de Munte au adresat scrisori de ameninţare diferiţilor locuitori ca să-i de­pună bani. •

V iolarea unei m inore. A fost înaintat Parchetului Braşov individul Anghel Cojan pentru faptul că in ziua de 3 Septem­brie c. a violat pe minora Irina Hadnagy de 8 ani din Braşov-Bartolomeu.

A ccidente de autom obile.Automobilul Fabricei Hercules din Diciosânmărtin a fost lovit de către camionul firmei Aron- sohn cauzându-i pagubă. S au dresat acte de dare în jude­cată.

— Pe şoseaua ce duce spre Codlea Ia 2 km. de Fabrica de sârmă s-a observat arzând un automobil de lux fără a fi ci­neva lângă el. Circ. III face cercetări pentru a afla proprie­tarul maşinei.

— In ziua de 3 Septembrie a. c. Cantonierul Vlad Ioan din Azuga a fost victima unui acci­dent de automobil şi în stare gravă a fost transportat la spi­talul public. Circ. VI-a face cer­cetări. •

Comercianţi daţi in judecată la legea speculei

Gaşpar loan, Boboc Paras- chiva, Dako Iozefne, Zernovean Elena, Stroe Paraschiva, Gimes Istvan, Lupa Marina, Gross Eu­genia, Paul Erji, Bene Ferentz.

Crişan Maria, Iosif Marton, Cadar Ianos, Tartier Gheorghe, Fiorea Frosina, Alexe Ana, Oie- scher Rozina, Sigmund Sandor, Iofta Vasile, Prejmerean Maria.

Benigal Paraschiva, Frunză Elena, Cornu Maria, Crăciun Ioan, Sfmon Gheorghe, David Papp, Balint Ioan, Balaj Iulian, Fink Reghina.

Brendorfer Ida, Fritz Lihr, Roncea Maria, Frister Roza, Wagner Reghina, Munteanu Pa­raschiva, Sorcea C. Ioan, Pitiş Paraschiva, Pitiş E drosina, Chey Ioana.

Lupu Vasile, Prodan Bujor, Nicolee Gheorghe, Teodor Ioan, Bruss Rozina, Tartl&r Ecaterina, Tiu Paraschiva, Tiglas Gheor­ghe, Hui Roza, David Roza, Ca* taranu ioan, Caţanaş Eufrosina, Fiorea Elena, Rirse Rozina, Ta* nislau Dumitru.

fi»

Proprietari şi şoferi amendaţiAu mai fost daţi în judecată

şi amendaţi următorii proprietari de automobile şi şoferi:

lanesch Petru propr etar amen­dat cu 1000 lei pentru împiede­carea circulaţiei. Rab Boriska taxatoare amendată cu 500 lei a supra încărcat automobilul.

1 Miess Mihael conducător, amen- j dat cu 3000 lei, a condus cu

viteză. Antal Elisabeta taxatoare cu 1000 Iei a supra încărcat automobilul. Babos Bela condu­cător, amendat cu 1000 lei. Fo- dor Albert şi Rebi Ambrus a- mandafi primul 1000 Iei, secun­da 3000 lei. Segelstein Mor mă­celar, amendat cu 8000 lei, a tăiat un viţel neexaminat. Auto mobilul Nr. 647 B. amendat cu 3000 lei, a condus cu viteză mare. Automobilul Nr. 2166 Bv. amendat cu 3000 lei, condus cu viteză mare. Stoian lonescu con­ducător, amendat cu 3000 lei, a condus fără permis de circu­laţie. Kato Nicolae conducător, amendat cu 3000 Iei pentru vi­teză, Automobilul No. 393 Tms. amendat cu 3000 Iei, a împie­

Desdiiáere de prânoAvem o n o are s ă aducem ia ounoştinţa Onor. Public d esch id erea prăvălie!

5 JS U f t i e T HM a g a z in d e h a in e p e n tru d o am n e

S T R A D A V Ă M I I Mo. 5 .

fn urma experienţei şi cunoştinţelor de ani de zile câşti gate într’un salon de modă vienez de primul rang vom s^t sface cele mai fine gusturi, intenţia noastră : să adu cern pe piaţă cele mai noui articole de modă» lucrate din material de prima calitate şi după cel mai fin gust, cu

preturi solide. Dovadă marele nostru asortiment de

haine pentru dame, fe tiţe şi copii, paltoane de lâ n ă şi p o s ta v

Ne vom nîzui ce prin serviciu prompt şi solid să căşti* găm încrederea şi mulţumirea Onor. Public.

Cu deosebită stimă :

„J U L I E T A“magazin de liaine pentru dame.

8r0 1— 10

dicat circulaţia. Nefter Alfred conducător, amendat cu 4000 Iei, n'avea felinar în spate. Nef- tzer Alfred conducător, amen­dat cu 4000 lei, faruri cu lumini orbitoare.

Popa Andrei propietar amen­dat cu 9000 Lei împedicarea circulaţiei. Szabo Bandi condu­cător amendat cu 9000 Lei eşa­pamentul deschis. Autocamionul cu Nr. 505 Bv. amendat cu 3000 Lei pt. viteza mare. Automobilul cu Nr. 288 Fs. amendat cu 1000 Lei eşapamentul deschis. Auto­mobilul cu Nr. 883 Bv. amendat 2000 Lei faruri cu lumini orbi­toare. Koos I. conducător a- mendat cu 5000 Lei a condus cu viieză. Automobilul cu Nr. 3326 B. amendat cu 4000 Lei condus cu viteză. Barany Ale­xandru amendat cu 200o Lei, n-a deschis drumul automobi­lului Curţii Regale. Autobuzul Nr. 848 Bv. amendat cu 3000 Lei foruri cu lumini mari.

F ilia la B raşov în cursul lunei August 1928.

— Dare d e sam a . — Rezultatul material până în {

seara de 31 August 1928 Leif 313203. I

Pretura Satulung membrii [în-1 scrişi Lei 9240.

Primăria comunei Hălchiu Lei 5000.

Pretura Codlea pentru blocuri Lei 12.300.

Comuna Predeal Lei 55. Comuna Zârneşii Lei 3000. Din listele de subscripţie s-an

primii 10, al căror rezuitat este Lei 9037.

Dela carnetele tichete dela Cinema 4000.

Dela blocuri* chelneri Lei 20.400, Total Lei 63032.C hehueli: 98 carnete tichete

Lei 6242, 890 blocuri-chelneri Lei 5295, cu balul A. R. P. A. Lei 800, 1 regisfr. proc. verbal Lei 220, 70 carnete bilete Kino Lei 200. Total Lei 12.75 j

Rezultatul material până ii seara de 31 August Lei 363.4711

R âm ase î i judeţ din cele expediate: insigne, tichete ele Lei 279 300.

Dela Prefectura judeţului to- tat de Delegaţia permanentă ţ care urmează a se încasa Lei: 2 0 0 .0 0 0 .

Activitatea în cursul lunei: \ S ’a făcut apel la Primăriile

din judeţ a contribui pentru fon1 dul A. R. P. A. \

Activitatea în curs:S ’a adus 8000 in. film, care

va rula în oraş şi judeţ acolo unde va fi sală de cinematogral

Se vor distribui carnetele: »0 o modestă contribuţie pentrur aviaţia naţională“.

Lansarea în oraş a listele pentru înscrierea de membrii. |

Col. Râmniceanu. j

Turingclubul, seefia Braşoi aranjază o excursie Duminec 9 Sept. pe Piatra mare, sub ct» ducerea d-lui Dr. Suciu-Sibian« Plecarea cu tramvaiul dela pul menadă la ora 5.55 dimineai întoarcerea cu trenul la ora 9.1 seara. Adjustament: bocănii buni, manta de ploaie, mâneai [ pentru toată ziua, dar nu pro\ multă cum se ia de obicei. Anin tarile până Sâmbătă seara \ cabinetul conducătorului pia| | Roşelor Nr. § între 9 —12 i4 - 7 .

Aviz A apărut broşura: Cil e banditul Bălan. De vânzare ţ toate chioşcurile, 5 lei exei ? plarul.

A bon aţii c a r i ne fac fii clam aţiuni şi comunici | în scris in chestia zm \ lu i sunt ru g aţi a ne t dica întotdeauna şi twm de p e ad resă sub care J se trim ite ziarul» I

Page 3: METODE - CORE · 2018-04-17 · METODE D-l Mae lonescu a ridicat în «Cuvântul* o chestiune foarte interesanta: dacă fraudele dela Dâmbovifa sunt mai mari, mai înspăimântătoare

Nr 93 —1928, GAZETA TW NsiLTANIIi Pagina S

U c i » a » i e . L i c i t a ţ i e .

Villă pe Curmăiură A. 5.cu etaj, 6 camere, odaie de bae, cu toate apartinenţele, lumină electrică, mare grădină în estindere de 2000 m. pătraţi se vinde din mână liberă pe cale de licitaţie Sâmbătă în 15 Septembre la ora 3 d. a., în biroul avo­caţial Dr. Hermann Fabritius, Târgul Cailor 4, celui ce oferă mai mult. Condiţiile amănunţite se pot afla în bi­roul avocaţial amintit zilnic după masă între orele 4—5. 802 î—2

I n j * S’a perdut permisul de A f l u * conducere de şofer No. 2773 eliberat de Prefectura Po* litiei Braşov pe numele Kovács Albert Braşov. 11 declar nul şi fără valoare în mâna ori cui s’ar afla. Kovács Albert. 797 1 1

J e v â n z a r e şardinieră an-tfică (biedermeier) lucru foarte

. frumos. Str. Neagră 62 în curte la tâmpiârie. 775 2—0

h închiriat z camere, cămară, piv­

niţă şi bucătărie de vară ve* randă, cu grădină frumoasă şi mare* Valea Oului No. 1. 3 3

pe timp de 3 ani imo*

bilul situat în Braşov, Str. Valea Morilor a) No. 25 şi compus din 3 camere, bucătăriet cămară s. c. 1. Având curte separată, grădină şi instalaţie electrică.

750 5 - 5

Qo n i> iiY ia c j» *etite §coaiă O d p rflI lO d W în gazdă la o familie bună, unde primesc şi e- ducţie modestă, pot învăţa şi limba germană, cu preţ foarte ^moderat. Str. Castelului No. 96 parter. 805 1—2

Se primiseditator. Informat uni în Strada

pastelul ai No 88 între o?ele 4 #i 6 seara. 790 2—2

Se cauţi 2 ucenice la plă pumăria Vasilie

Pitiş, Str. Pe Tocile No. 67. 3 - 3

Vn Valea morilor bIU U lftU u’ SS 12, casă ieftină de vânzare din cauza mutării. Constă din 8 camere, 3 pivniti 1 spălătorie. Lumină e lectrică .

Informejiuni la Ştefan Marko f (Braşov, adresa de sus).

799 1 - 3

SVÍ7UPÍP v^nzare. aian- i U I L W 1 Ü jament modern [ complect. Infoimatiuni la D/.

Vasile Glăjar, avo sat, Braşov,| Str. Spitalului 35. 792 2—2

P u r r u l f ! pentru dădit casă | I f l iu l i lw ieftin de vânzare

iângă gara Bartolomeu. Inf or* j j. «naţiuni la P. Stoica Str. Bise- I ricii Române 19. 606 10—10

Patefoane2 a) Prund.

plăci româneşti eftine. Petroasă

767 2—3

Notarul comunai Covasna jude* tul Trescaune,

No. 1820/1928.

Cătră

Primăria oraşuluiBRAŞOV.

Avem onoare a Vă ruga să binevoiţi a aduce la cunoştinţa locuitorilor din ^oraşul Dv. prin bătaie de tobă, că din cauza săpătoarei legale din ziua de 8 Sept. a. c., târgul săptămânal din acea zi, al com. Covasna, se amână pentru ziua de 10

1928.Covasna, la 31 August 1928.

Notar: Gh. C olan , m. p. 806 1 - 1

A V I ZComitetul judeţean »Ocrotirea

0<fanilor* din Braşov, Str. Pan* tofarilor Nr. 3, aduce la cunoş tinta publică că în ziua de 10 Sept. crt. se tine licitaţie în conform tate cu legea contabi­lităţii publice art. 72 şi 83 pen- tru reparaţiile de zidărie ce sunt a se face la edificiul dn Str. Grădinarilor No. 7. »Căminul Stud ntesc Dr. Alex Bogdan*.

Comitetul

â v Z Pierzându-se carnetul • de conducere de şo­

fer şi permisul de circalatie No. 207 eliberat de Prefectura Poli­tiei Braşov, îl declar nul în mâna oricui s’ar afla. Alexandru Barany Str. Nouă No. 3. 807 1*1

â jv n Pierzându se carnetul de şofer No. 2362 -

927 eliberat de Prefectura Po­litiei Braşov, îl declar nul în mâna ori cui Js’ar afla. Mrazek Carol, To hanul Vechiu Str. Bi­sericii 369. 809 1 * 1

Găsiţi vin b m şi left n in

Ş IM rică d o g a z o a s eS T E L I A N S I C O L A U

Strada Căpitanului No 14.(TELEFON 256)

Vineri de:Drăgâşani

Dealu-IW #i*e şi O ciobeşti

V A N Z A R E E N - G R O S2 i 3 23—0_____________________

rnmdna «samisipiaiai B rapi.No. 21543/1928.

PublicaţiunePentru confecţionarea (hai­

nelor) uniformelor pe seama personalului silvic, circa 20 uni­forme de iarnă (bluză, vestă şi pantaloni) şi circa 20 paltoane scurte de iarnă se va tine în ziua de 18 Septembrie 1928 la ora 10 a. a. a II licitatiune cu oferte scrise, închise, sigilate, la serviciul silvic al Municipiului Braşov (Strada Argintarilor No. 5) pe lângă obseivarea dispoziţiu- niior legii pentru contabilitatea publică (Art. 72—83).

Cei interesaţi vor înainta până la ora fixată ofertele tim­brate cu mostre şi garanţia de 6000 Lei, arătând preţurile şi anume :

1. Preţul confecţionării fără căptuşeală.

2. Preţul confecţionării cu căptuşeală.

3. Termenul până când vor termina lucrările.

Stofa o va pune la dispoziţie o- fieiul silvic al Municipiului Bra­şov.

De condifiuni detailate pot lua cunoştinţă amatorii zilnic la oficiul silvic între orele 8—13.

Braşov, la 3 Sept. 1928. p. Primar : Secretar general:

Dr. Schnell. Socaciu.805 1 - 1

De închinat modernpreţ 50 000 anual în 2 rate com* pus din 3 camere, verandă, ca­mera bae, magazie bună, elec­trică, aoă, sobe teracotă. In* bare principală şi de serviciu. Str. Dealul Mártin Villa Victoria în aoropie.ea Consulatului ger­man. 810 1—1

CONCURSConsiliul parohial al Bisericei

Sft* Nicoîae din Braşov Srhei publică în conformitate cu § ul 37 al Regulamentului său de serviciu, concurs cu termin de 10 zile dela prima publicare, pentru întregirea postului de e- clisier la susiumita Biserică.

Emolumentele împreunate cu acest post sunt:

1. Salar de bază 500 Iei lu­nar, plus g a daliile şi sporurile cuvenite.

2 Locuinţă în natură.3 Venitele din parohie, o-

bicinuite şi normate în Regula ment

Concurenţii ia acest post, ca* re vor avea să ie prezinte nu numai o garanţie morală, ci. şi materială, îşi vor înainta p^titi de Biroului Consiliului parohial până în Î2 Septembre a. c-, însoţite find de următoarele acte :

8) Certificat, că a absolvat cel puţin şcoala primară.

b) Certificat de botez, din ca­re să se coistate, că e de re­ligie ort. română şi n’a trecut peste etatea de 40 de ani.

c) Certificat de mo alitate.d) Alte acte reeomandatoare.Braşov, din şedinţa comisiei

oermonente a Consiliului paro­hial dela Biserica Sft. Nicolae din B aşov, Seheiu, ţinută în1- a Septembre a. 1928.

Preşedinte: Secretar:Dr. I. B laga . V• h rd ach e-

2— 3

Primăria Mumei,Mul Braşov.

No. 15016/1928.!

Pubilcaţiune de licitaţiePe baza deciziunii delegaţiei

permanente se face cunoscut, că în z!ua d e 25 Septemvrie 1928 la nra 9 —11 o. m se va tine la serviciul economic al Primăriei o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate în con­formitate cu dispoziţiunile legii contabilităţii publice Art. 72—83 pentru darea în întreprindere a construirii unui can al public în Str. Gării.

Costul lucrărilor după deviz este circa 980,000 Lei.

La oferta se va anexa o ga­ranţie de 25,090 lei în numărar sau în efecte de stat. Condiţiu- nile detailate se pot vedea la serviciul technic al Primăriei.

Braşov, 28 August 1928/ i;p. Primar : St cn »ar general:induse fia bil. Socaciu.

776 2 - 0

Primăria moutctDtiUBt Braşov.

No. 21264/1928

PublicaţiimeSe aduce la cunoştinţă pu­

blică, că s\a găsit în Valea Ti­mişului o iapă murgă fără stă pân, de 7 ani, aib pătată, cu obele la trei picioare.

Proprietarul calului se va a* dresa în termen de 8 zile supra­veghetorului de câmp Gh. Miil- ler din Strada Lungă No. 144 cu dovadă de proprietate.

După expirarea termenului calul va fi vândut prin licitaţie publică în baza art. XII el le* gii din 1894.

Braşov la 4 Septembrie 1928. p. Primar: Secretar General:indescifrabil Socaciu .795 l - 2j

.UITU U lilE lS li' l LSu cu rsala Braşov.

S t r a d a , 3P o r ţI i USTo- 1 ± .Librărie, P apetărie , D epozit de Hârtie. — A rticole de P ictură. — A rticole F otografice. — G ram afoane

„His M aster's V oice* ş i »C olum bia*.

PREŢURILE CELE MAI EFTINE.

Prin prezenta am onoare a aduce la cunoştinţă cum că am deschis în ziua de 3 Septembrie a. c.,

magazinul meu de

salam şi mezeluriîn Strada Hirscher No. 1

Având fabrica mea, din Strada Neagră 47, insta­lată cu maşinele cele mai perfecţionate aduse din Viena şi Germania, mă găsesc în situaţia de a co­respunde tutui or cerinţelor. îmi voi da toată si­linţa a-mi câştiga încrederea clientelei mele ser­vind-o cu mare atenţiune şi numai cu marfă de

prima calitate. Rugând binevoitorul concursSemnez cu toată stima:

786 2 - 3 J E A N H 6 H R

◄I44◄44444444

44<44444

Un număr mal m are de

cură(ele pentru lucru uşor se prim esc pe . . lângă câştig bun . .

m m sim iE in s i lFabrică de ciocolată. . şi zaharicale . .

BRASOV, Strada Lungă, 104 a.789 2—4

►►►►►►►

►►►►

►►

Tocurile P A L M A s’au ieftinit773 2—2

Page 4: METODE - CORE · 2018-04-17 · METODE D-l Mae lonescu a ridicat în «Cuvântul* o chestiune foarte interesanta: dacă fraudele dela Dâmbovifa sunt mai mari, mai înspăimântătoare

Nr. 93—192®Pagina~4. 6AZETA TRANSILVANEI

Banditul Bălan a fost prins— De'a trimisul nostru special. —

Ş erca ia , 6 Sept. 1928.Banditul Bălan a fost semna­

lat In deosebite rânduri prin munţiigFăgăraşului. Locuitorii din Şinca nouă s’au întâlnit ade­seori prin pădure cu el.

In seara zilei de 4 Septem­brie banditul Bălan a fost în cârciuma lui Ioan Iacob Fiu- cuşiu din Şinca nouă, unde o copilă a acestuia i-a vândut rachiu şi rom. In ziua de 5 Sept. banditul era în pădurea Şfncii vechi la locul numit „Strâmba*, unde a fost mai demult ferăstrăul fraţilor Egressy. Aici şi*a spălat în râu cămaşa şi şi-a pus* o să se usuce.

Au trecut pe acolo nişte oa­meni din Şercăiţa, cari l’au vă­zut. Coborând aceştia pe apă Sn jos s’au întâlnit cu doi jan­darmi, îmbrăcaţi ţărăneşte, că­rora le*au spus, că banditul Bălan e aici.

Jandarmii aveau la ei numai câte o săcure, iar în buzunare revolvere. Intâlnindu-se cu Bălan, acesta le-a vorbit răstit:

Ce căutaţi pe aici ? înjurân- du-i cociseşte.

Aceştia făr* de-a se înfrica şi făr’ de-aşi pierde curajul, i-au răspuns cu umilinţă, că au venit să caute neşte vite pier­dute.

Nu sunteţi cumva jandarmi?, i-a întrebat Bălan iar aceştia au răspuns, că nu.

Păcat, că sunteţi mai tineri, cS vă puşcam pe amândoi, dar să nu*mi cadă în mână sergen­tul din Şinca nouă, că*l voi omora îndată. N’aveţi ceva de mâncare ?

Jandarmii i au spus, că au de mâncare. Bălan atunci le-a spus, că să stea ei acolea pe Ioc, că el să duce colea lângă o tufă să aducă rom.

In tot timpul acesta banditul le*a vorbit răstit.

Plecând Bălan să aducă rom, sergentul Savu a scos revol­verul şi a tras, nimerindu-1 în partea din jos a şirei spinării.

InformaţiiS o s ire a reg in ei M aria Ia

Sovata. Marţi a sosit în gara Sovata cu un tren special com­pus din 8 vagoane saloane, M.S. Regina Maria şi suita Sa. La primirea Reginei au participat d*nul Dănilă Papp, Dr. Eugen j Bianu, d*l Dr. Marius Sturdza primmedicul băilor şi d*l Ştefan Paşca directorul staţiunei. Re­gina Maria nu peste mult a ple­cat la cabinele regale unde a avut o amabilă întrevedere cu d*na şi d nul Dr. Alex. Vaida- Voevod şi d-1 Dr. Sever Dan. Regina Maria va sta la Sovata numai câteva zile, însoţită fiind de A. S R. Prinţesa Elena, Prin* fesa Irina a Greciei şi Prinţul Paul al Greciei. Dela Sovata M. S. va pleca la castelul din Gheorgheni.

Adeziunile la pactul Kellog.Departamentul de Stat din Was­hington comunică că până acum au aderat la pactul Kellog 35 state.

Pentru £Fidac. Atragem din nou atenţiunea celor interesaţi, că în vederea primirii membri­lor Asociaţiei foştilor luptători ai statelor aliate, cari vor vizita In 21 Sept. Braşovul, au loc mâne, Sâmbăta, două consfă­tuiri: una ia ora 11 a. m. a de* legaţiilor foştilor voluntari în lo­calul „Gazetei .Transilvaniei* şi alta la ora 6 d. a. la Cercul militar a membrilor Uniunei ofiţerilor de rezervă şi in re­tragere. I

Banditul s’a prăbuşit. Tovarăşul lui Savu a mai tras două gloanţe în aer spre a întimida pe even­tualii tovarăşi ai lui Bălan, iar momentul următor s’a repezit asupra lui Bălan, trântidu-1 la pământ.

— Nu mai puşcaţi — a zis banditul, — ci întoarce-ţi-mă cu faţa în sus.

— Să ştii, că eu sunt ser­gentul, pe care ai voit să*l îm- puşti — îi zise sergentul Savu.

Bălan a fost legat apoi şi a- dus la postul de jandarmi din Şinca nouă. Banditul e de un cinism revoltător şi povesteşte cu indiferenţă despre omorurile săvârşite.

Imediat au fost avizate auto­rităţile, sosind pe rând d-nii primpretor Vaier Langa, căpi­tanul de jandarmi din Făgăraş etc. Automobilele, cari erau în drum sgre Braşov, au schimbat direcţia, mergând la Şinca.

Seara pe la ora 9 sosesc în Şercaia automobilele cari vin dinspre Şinca nouă. Lumea aş­teaptă să 1 vadă pe Bălan. Din primul automobil coboară d*l V. Langa, care confirmă această veste şi spune, că-1 aduc acum şi pe Bălan. Cei din automo­bilele următoare spun, că în automobilul următor e Bălan. Soseşte automobilul. Publicul se pune în drum, cerând să oprească, să-l vadă. Automo­bilul însă nu opreşte, ci căpi­tanul de jandarmi, care era lângă el strigă mulţimii:

V’aţi scăpat de Bălan IV aleriu C rişan .

•Banditul se află actualmente

în spitalul din Făgăraş, unde a fost supus eri unei operaţii. Ştirile cari circulă azi prin Bra­şov, că Bălan ar fi murit, nu sunt până acum confirmate. Deşi starea lui e gravă, se crede că Bălan va scăpa cu viaţă.

M artirii politici naţional* ţărănişti din Valea Jiului, în­chişi în temniţele Sibiului, au fost eliberaţi alallăeri. Intre cei eliberaţi se găsesc d nii: Dr. Merza, profesor Aurel Pop, Pa- lea, Simon Nicolae, Avram Vâr- top, Vasiie Lucaciu, Petru Sal- cai şi Ion Onescu.

Sfinţire de steag. Organi­zaţia foştilor voluntari din Sâm- petru ne comunică, că Dumi­n ecă în 16 Septem vrie va avea loc sfinţirea steagului or­ganizaţiei. La această solemni­tate se învită pe această cale onor. public românesc precum şi organizaţiile foştilor voluntari din întreg judeţul. La petrecerea care va urma după actul sfin­ţirii va cânta muzica militară, care a fost pusă în mod gra­tuit la dispoziţia organizaţiei.

M onete false. La Cluj au fost găsite mai multe monede falşe de câte 2 Lei. Poliţia cer­cetează.

Ş co lare . înscrierile şi reîn- scrierile în şcolile secundare se primesc până Ia 10 Septemvrie.

— Cursurile şcoalelor primare vor începe la 15 Septemvrie în toată ţara. •

Examene cu RAZE X (RBentgen) si examene BACTERIOLOGICE poate executa or cărei persoane şi în schimbul unor taxe mici, laboratoriiie spitalului militar Braşov — dotate cu aparate noi. 5k3 9— o

TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU: BRANISCE & COMP. BRAŞOV.

Abuzurile cn recomandarea manualelor de cnrs primar.

Un com unicat al m inisterului instrucţiei.

Ministerul instrucţiunii a tri­mis inspectoratelor, revizorale- lor şi directorilor de şcoli pri­mare, următorul comunicat :

„Ministerul instrucţiunii a fost sesizat de numeroase plângeri venite atât direct, cât şi prin presă, că s’ar fi comiţând abu­zuri cu recomandarea cărţilor didactice de curs primar, nelâ- sându se membrilor corpului di­dactic libera alegere a manua­lelor de introdus “în şcoală, şi impunându-se anumite cărţi de organele de control ale învăţă­mântului. Chestiunea a fost tri­misă în studiul consiliului per­manent al instrucţiunii, spre a aviza la luarea celor mai nime- rite mijloace, care, feră a îm­piedeca emulaţia autorilor pen­tru elaborarea de manuale din ce în ce mai bune, să împie­dece abuzurile cari s’au sem­nalat.

Până ce se vor lua aceste măsuri, ministerul aduce la cu­noştinţa tuturor organelor sale de control şi tuturor membrilor corpului didactic, că priveşte ca o gravă infracţiune de ordin moral şi disciplinar orice imix- iiune de felul celei semnalate şi că înţelege a lăsa membrilor corpului didaCUc cea m ai corn* pletă Vberfafe în a legerea m am n u ale lo în tru C ai p*e sunt aoro" bale de mWster» Fiind decis a reprima cu severitate abaterile dela această dispoziţiune, mi­nisterul roagă să i-se semna­leze orice caz în cere vre-o persoană din serviciul de con­trol ar fi încercat să intervină cu rugăminţi, cu promisiuni, cu cu presiuni sau cu ameninţări, pentru introducerea manualelor anumitor autori, şi nu ale al­tora*.

Ni se scrie :învăluit în veşfmâriful morţii,

s-a strecurat discret, prin mul­ţimea lămuritoare de patimi şi făţărnicii, veteranul învăţător pen­sionat Gheorghe D. Cantor din comuna Cuciulata (jud. Târnava- Mare).

Din cei 76 ani ai vieţuirii sale, 50 de ani i a servit bisericii, şcoalei şi neamului, izbutind ca prin vorba şi atitudinea sa să-şi creieze o atmosferă de intimi­tate şi încredere, căci toţi cei ce îl cunoşteau se simţiau în­vioraţi în preajma sa şi plecau împodobiţi sufleteşte cu o învă­ţătură sănătoasă pentru viaţa isvorîtă din o experienţă sigură. Plin de energie în afirmarea convingerilor sale, păstra totuşi o rezervă înţeleaptă fajă de fră­mântările zilei, urmând întru to­tul stalul Scripturei: „Cel care între voi va vrea să fie mare, să fie slujitorul vostru". Slujba sa de dascăl de şcoală era pen­tru dânsul singurul mijloc prin care putea sa şi satisfacă un aer intim pornit din adâncul su- j fielului său : conştiinţa naţională, pe care a trezit o în sufletul a- i tâtor generaţii, clipă de clipă.

N*a avut prea multe bucurii în viaţă, dar şi-a stăpânit dure­rile cu o resemnare muceni- ceaşcă şi creştinească.

A fost un creştin în suflet şi în trup. Rămăşiţele sale pămân­teşti, ostenite de atâtea suferinţe, au fost depuse spre veşnică o- dihnă în cimitirul ort. rom. din Cuciulata în ziua de 1 Sept. a. c. aruncând un văl de jale peste foţi ceice l-au cunoscut. A lăsat în urmă o familie onorabilă. îm­părtăşim sufletului bunului das­căl omagiul unei senine şi sta­tornice aduceri aminte.

Dumnezeu să 1 odihnească cu drepţii!

Ioan Brânzea.

Ultime ştiriw

Siloafia l i n i i I. BrătisiBUCUREŞTI, 7 Sept. — Informaţiile cele mai re­

cente primite din cercurile financiare americane în legă­tură cu împrumutul român de stabilizare arată că „Fe­deral Reserve Bank“ şi bancherii au respins participarea la împrumut, iar însumi grupul Blair, care era hotărât să-l realizeze, a fost foarte rău impresionat de tratati­vele duse la Bucureşti, în urma cărora s’au convins, că situaţia prezentată de reprezentanţii României, nu cores­punde cu realitatea.

Guvernul şi partidul liberalîn p-inâ criză pe chestia fraudelor petro ifera

Bucureşti, 7 Sept, — Oficiosul partidului poporului publică următoarele în legătură cu consecinţele fraudelor petrolifere:

„Titularul justiţiei fiind sesizat de acela al industriei, cu plân­gerea care arăta că o mare parte din terenurile Statului au fost furate prin planuri falşe, a dat chestiunea in cercetarea judecăto­rului de instrucţie. Investigaţiile de fiecare zi au dat la iveala complicităţi uimitoare: funcţionari, magistraţi, samsari internaţio­nali, deputaţi şi vice-prezidenţi ai Camerei şi Senatului.

Faptele au luat o astfel de turnură încât nu mai poate fi evitat conflictul dintre guvern şi majorităţile parlamentare, în cari se află anumiţi membrii direct amestecaţi în votarea tranzacţiei dintre „Eldorado* şi Stat.

Există dovezi s c r is e irefutabile, că mulţi dintre depu­taţi ş i sen atori au fost cum păraţi să voteze.

In acest caz, nu vedem cum actualul parlament ar mai putea fi convocat şi cum guvernul d-lui Vintilă Brălianu şi-ar mai pre­lungi provizoratul.

Credinţa noastră e, că, aceea cari nu mai guvernează ci, au rămas, pe timpul vacanţei, să gireze treburile Statului, vor trebui să plece curând făcând loc unui nou regim, ce va avea greaua sarcină de a repara tot ce-a stricat cel liberal*.

Petrecerea de toamnă a Socie­tăţilor Unite din Brap-Scheiu.

In urma dorinţei exprimate a mai multor binevoitori ai noştri, Comitetul Societăţilor Unite a hotărât în ultima sa şedinţă, ca peirecerea, care urma să fie ţinută la „Muchia cu brazi", să se ţină Duminecă, 9 Septembrie a c. în „Capul Poienii* (Livada Junilor Bătrâni).

Venitul fiind destinat pentru ajutorarea copiilor săraci din Schei, rugăm onor. public bra­şovean să participe în număr cât mai mare, pentru ca aju­toarele ce se vor distribui să poată înveseli cât mai multe feţe întunecate de suferinţe şi mizerie.

Plecarea, într’un singur con­voi, a tuturor societăţilor, va fi la ora 8 a. m. din faţa Liceului „Andrei Şaguna*.

Com itetul So cie tă ţilo r Unite.

Şezătoare P e Tocile. S o ­cietăţile „Astra* şi „St. Gheor- ghe ţin mâne, Sâmbătă 8 Sept. ora 7 seara o şezătoare cu con- ferenţă, coruri, declamaţiuni ta şcoala de lângă biserica Sft. Treimi de Pe Tocile. D-nul Dr. Suciu-Sibîanu va vorbi despre „Importanţa (respiraţiei nasaie* cu demonstraţiuni.

Pentru elevi. Unul sau doi elevi liceali în etate de 11 - 13 ani se primesc cu întreaga şi conştienţioasa întreţinere la fa­milia Mechel, Piaţa Prundului 14, putând acolo să-şi însuşească bine şi limba germana.

— D-na Eliza Simonis. strada Castelului 47, închiriază pentru elevi o odaie cu 2 paturi.

•Farm acii de serviciu . In

timpul dela 8 până la 22 Sep­temvrie face serviciu peste a- miazi, noaptea şi Dumineca,far­maciile : la „Arab* Şirul Flori­lor Nr. 15, şi „Minerva* Blu- mena Str. Fântânei Nr. 24.

P arastas. D 1 inginer silvic pensionar Radu Giuvelca din R.-Sărat, aduce la cunoştinţa ru­delor, prietinilor şi cunoscuţilor că în ziua de Sâmbătă 8 Sep­temvrie 1928 (Sf. Măria) orele1 11 a. m. va face un parastas la Biserica Sf. Treime de pe To­cile din Braşov pentru împlini­rea a trei ani şi jumătate dela moartea scumpei şi iubitei sale soţii Maria R- Giuvelca născută Zernoveanu şi îi roagă a lua parte Ia această pioasă rugă-, ciune. Aceasta ţine locul Invita-: ţiilor. 788 1—1

«

Lecţii de muzică, D-1 Rein* hold Schelker dirigent de mu­zică s*a reîntors şi dă lecţii de vioară, pian, dictat, exerciţii de

j auz, ştiinţa armoniei, contrapunct, | compoziţii etc. în noua sa Io* cuinjă din Strada Neagră 54,| Anunţuri se primesc în oricetimp. 803 1—1•

Din cauza sesonu lu i îna­intat IOV« reducere la toate ar­ticolele de fotografiat precum j şi la aparatele de cl. I., stative, > plăci, filme, hârtie de copiat etc. Numai material de cl. I. proas­păt la magazinulfoto Heinrich Lang, Sfr. Porţii 52. 798 1-1

Mutare de birou- Reprezen­tanţa generală a Primei Arde leană Soc. A>» de esigurări ge» nerale şi a mutat biroul său: cu data de 1 Septemvrie a. c* în Târgul Grâului No. 7. 3—3

•Medicale: DI Docent uni­

versitar Dr. Mvlu Câmpeanu. me­dic primar director al „Spita­lului Gh. Mârzescu* şi medic şef al „Sanatorului Diaconese1 lor* mutându-se în „Casa Eforiei* (Piaţa B'rihelot) vss-âvis de spitalul civil — consultă aiciîntre orele 3—4 p. m. 3—0

•Medicale. D nul medic primat;

Dr, Aifred Jtkelius consultă a**cum în Strada Aţei Nr. 7 I. delaora 10—2 d. a. 1—3•

Redactor responzabil: VICTOR BRANISCE.