MMETODETODE E

ACTIVEACTIVE

5.1 Clasificarea metodelor de 5.1 Clasificarea metodelor de învăţământ învăţământ ( după I. Cerghit )( după I. Cerghit )

5.3 Sistemul şi clasificarea 5.3 Sistemul şi clasificarea metodelor de instruiremetodelor de instruireCriterii Clasificări

1. Criteriul istoric• Metode tradiţionale, clasice, denumite şi didacticiste.• Metode noi sau moderne.

2. Aria de aplicabilitate, gradul de generalitate

• Metode generale, care se aplică în întreg procesul de învăţământ, în predarea tuturor disciplinelor.• Metode particulare sau speciale folosite în predarea anumitor discipline de învăţământ sau pe anumite trepte de şcolarizare.

3. Gradul de angajare a elevilor în procesul de învăţare

• Metode pasive• Metode active

4. Modul de prezentare a cunoştinţelor

• Metode verbale, livreşti, bazate pe cuvânt.• Metode intuitive bazate pe observarea directă a obiectelor şi fenomenelor sau a substitutelor acestora.• Metode bazate pe acţiune.

CriteriiCriterii ClasificăriClasificări5. Sarcina didactică 5. Sarcina didactică îndeplinită îndeplinită preponderentpreponderent

• Metode de comunicare şi asimilare de noi Metode de comunicare şi asimilare de noi cunoştinţe.cunoştinţe.• Metode de repetare şi consolidare a Metode de repetare şi consolidare a cunoştinţelor.cunoştinţelor.• Metode de formare de priceperi şi deprinderi.Metode de formare de priceperi şi deprinderi.• Metode de evaluare a rezultatelor învăţării.Metode de evaluare a rezultatelor învăţării.

6. Gradul de dirijare 6. Gradul de dirijare a învăţării, modul de a învăţării, modul de administrare a administrare a experienţei ce experienţei ce urmează a fi însuşităurmează a fi însuşită

• Metode algoritmice prin care activitatea de Metode algoritmice prin care activitatea de învăţare este dirijată riguros, pas cu pas.învăţare este dirijată riguros, pas cu pas.• Metode semialgoritmice care propun o dirijare Metode semialgoritmice care propun o dirijare parţială ce lasă loc şi independenţei, posibilităţii parţială ce lasă loc şi independenţei, posibilităţii de autoorganizare.de autoorganizare.• Metode euristice ce promovează investigaţia Metode euristice ce promovează investigaţia personală, libertatea subiectului de a alege căile personală, libertatea subiectului de a alege căile de rezolvare a problemelor.de rezolvare a problemelor.

7. Tipul de învăţare 7. Tipul de învăţare promovatpromovat

• Metode de învăţare prin receptare.Metode de învăţare prin receptare.• Metode de învăţare prin descoperire.Metode de învăţare prin descoperire.• Metode de învăţare prin acţiune practică.Metode de învăţare prin acţiune practică.

8. Modul de 8. Modul de organizare a organizare a activităţiiactivităţii

• Metode de învăţare prin creaţie.Metode de învăţare prin creaţie.• Metode frontale, de activitate cu întreaga clasă.Metode frontale, de activitate cu întreaga clasă.• Metode de învăţare în grup.Metode de învăţare în grup.• Metode de activitate în perechi.Metode de activitate în perechi.• Metode individuale.Metode individuale.

Avantajele metodelor Avantajele metodelor activeactive

• Transformă elevul din obiect în subiect al

învăţării;

• Este coparticipant la propria formare;

• Angajează intens toate forţele psihice de

cunoaştere;

• Asigură elevului condiţii optime de a se afirma

individual şi în echipă;

• Dezvoltă gândirea critică;

• Dezvoltă motivaţia pentru învăţare;

• Permite evaluarea propriei activităţi.

Procedeul Procedeul PHILLIPS 6 / 6PHILLIPS 6 / 6

Presupune împărţirea clasei în

grupe de 6 persoane care dezbat o

problemă timp de 6 minute.

Etapele Procedeului PHILLIPS 6 / 6

Constituirea grupelor şi desemnarea unui conducător;

Anunţarea temei discuţiei şi dezbaterea sa în grupe;

Prezentarea de către conducătorul fiecărei grupe a

concluziilor, soluţiilor la care s-a ajuns;

Discutarea concluziilor şi soluţiilor cu participarea clasei

de elevi pentru a armoniza punctele de vedere;

Stabilirea de către cadrul didactic a soluţiei optime şi

argumentarea respingerii celorlalte variante.

Avantajele Procedeului PHILLIPS 6 / 6

o Implică pe toţi membrii colectivului în

analiza şi soluţionarea unei probleme;

o Oferă fiecărui elev posibilitatea să-şi

valorifice experienţa proprie;

o Prezentarea şi argumentarea punctelor

de vedere şi a opiniilor.

Exemplu:Exemplu:Clasa a IV-a GeografieClasa a IV-a Geografie SS-a propus următoarea situaţie problemă: -a propus următoarea situaţie problemă:

“România are potenţial turistic, dar străinii nu o “România are potenţial turistic, dar străinii nu o vizitează în număr mare. De cevizitează în număr mare. De ce??””

Clasa s-a împărţit în grupe de câte 6 elevi Clasa s-a împărţit în grupe de câte 6 elevi lăsându-se ca timp de lucru 6 minute. lăsându-se ca timp de lucru 6 minute. Conducătorul fiecărei grupe a prezentat Conducătorul fiecărei grupe a prezentat soluţiile la care s-a ajuns. S-au discutat apoi soluţiile la care s-a ajuns. S-au discutat apoi punctele de vedere a grupelor pentru a ajunge punctele de vedere a grupelor pentru a ajunge la idei comune.la idei comune.

Învăţătorul stabileşte soluţia optimă şi Învăţătorul stabileşte soluţia optimă şi argumentează respingerea celorlalte variante.argumentează respingerea celorlalte variante.

Exemplu:Exemplu:

CONCLUZIA:CONCLUZIA: România nu are potenţial turistic România nu are potenţial turistic la fel de dezvoltat ca alte ţări pentru că:la fel de dezvoltat ca alte ţări pentru că:

- nu este cunoscută în lume;- nu este cunoscută în lume;

- căile de transport sunt deteriorate;- căile de transport sunt deteriorate;

- nu se face publicitate punctelor de atracţie - nu se face publicitate punctelor de atracţie turistică;turistică;

- este multă poluare;- este multă poluare;

- nu sunt amenajate corespunzător traseele - nu sunt amenajate corespunzător traseele turistice.turistice.

Metoda Bulgărelui de Zăpadă

Împletirea activităţii individuale

cu cea desfăşurată în mod

cooperativ în cadrul grupelor.

Fazele de desfăşurare

1. Faza introductivă Expunerea problemei.

2. Faza lucrului individual Elevii lucrează individual 5 minute. Notează întrebările legate de subiect.

3. Faza lucrului în perechi Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. Se solicită răspunsuri la întrebările individuale din partea colegilor.

4. Faza reuniunii în grupe mai mari Se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanţi formate din grupele mai mici formate anterior şi se discută despre situaţiile la care s-a ajuns.

5. Faza raportării soluţiilor în colectiv Întreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor emise.

6. Faza decizională Se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.

Avantaje

Motivează elevii să gândească cu

îndrăzneală fără să fie

descurajaţi de părerile altora.

Sunt încrezători în forţele proprii.

Dezvoltă motivaţia pentru

învăţare.

Exemplu:

Clasa a IV-a Geografie “Să salvăm pădurea!”1. S-a citit textul “Să salvăm pădurea!”;2. Elevi au lucrat individual 2 minute timp în

care şi-au notat întrebări de tipul: Ce se întâmplă cu plantele dacă dispar pădurile? Dar cu animalele? De ce verile sunt foarte călduroase, iar iernile foarte friguroase? Care sunt urmările tăierii necontrolate a pădurilor?3. Se lucrează apoi în perechi discutându-se

rezultatele la care au ajuns şi se solicită răspunsuri la problemele pe care nu le-au putut explica.

Exemplu:

4. Elevii se grupează preferenţial în grupe aproximativ egale şi discută rezultatele la care au ajuns. Se răspunde la întrebările rămase nesoluţionate.5. Copiii reuniţi analizează şi concluzionează

rezultatele obţinute şi învăţătorul stabileşte că:6. Tăierea abuzivă a pădurilor are ca efecte:-dispariţia unor plante;-dispariţia unor animale;-alunecări de teren;-secete îndelungate;-creşterea cantităţii de dioxid de carbon.

CaligramaCaligramaCuvintele sau propoziţiile sunt aranjate în Cuvintele sau propoziţiile sunt aranjate în

aşa fel încât să reprezinte forma obiectului aşa fel încât să reprezinte forma obiectului

care constituie tema propusă spre studiu.care constituie tema propusă spre studiu.

Este o metodă folosită atât în lecţiile de Este o metodă folosită atât în lecţiile de

predare-învăţare cât şi în lecţiile de fixare şi predare-învăţare cât şi în lecţiile de fixare şi

sistematizare a cunoştinţelor.sistematizare a cunoştinţelor.

Poate fi abordată individual sau în grup.Poate fi abordată individual sau în grup.

AvantajeAvantaje

Stimulează spiritul de experimentare în

plan mintal.

Cultivă raţionamentul prin analogie.

Descoperă anumite proprietăţi,

informaţii şi relaţii despre obiectele,

fenomenele, procesele din natură,

societate.

Metoda R. A. I.Metoda R. A. I.• Este o metodă de fixare şi sistematizare

a cunoştinţelor, dar şi de verificare.

• Ea urmăreşte realizarea feed-back-ului

printr-un joc de aruncare a unei mingi

uşoare.

DesfăşurareDesfăşurareElevul care aruncă mingea trebuie să Elevul care aruncă mingea trebuie să

formuleze o întrebare din lecţia predată, formuleze o întrebare din lecţia predată,

elevului care o prinde. Cel care prinde elevului care o prinde. Cel care prinde

mingea răspunde la întrebare, apoi o mingea răspunde la întrebare, apoi o

aruncă mai departe altui coleg, punând o aruncă mai departe altui coleg, punând o

nouă întrebare. Elevul care nu ştie nouă întrebare. Elevul care nu ştie

răspunsul iese din joc, la fel ca şi cel răspunsul iese din joc, la fel ca şi cel

care este descoperit că nu cunoaşte care este descoperit că nu cunoaşte

răspunsul la propria întrebare.răspunsul la propria întrebare.

AvantajeAvantaje

• Dezvoltă gândirea critică.

• Permite autoevaluarea propriei

activităţi.

• Este coparticipant la propria formare.

Exemplu:Exemplu:

““Rapsodii de primăvară” – Clasa a IV-a Rapsodii de primăvară” – Clasa a IV-a După predarea acestei poezii, elevii şi-au După predarea acestei poezii, elevii şi-au

adresat întrebări de tipul: adresat întrebări de tipul: -Cu cine este asemănată primăvara în Cu cine este asemănată primăvara în

poeziepoezie??-Care sunt semnele primăveriiCare sunt semnele primăverii??-Ce sentimente transmite autorul prin Ce sentimente transmite autorul prin

această poezieaceastă poezie??-Poţi explica cuvântul “tulpan”Poţi explica cuvântul “tulpan”??-Ce lasă primăvara pe dealuri muceziteCe lasă primăvara pe dealuri mucezite??-Ce alte poezii scrise de George Topârceanu Ce alte poezii scrise de George Topârceanu

cunoaşteţicunoaşteţi??

Metoda Metoda PPăăllăăriilor riilor

ggâânditoarenditoare

Această metodă corespunde

diferitelor tipuri de gândire.

DesfăşurarePălăria albastră – este liderul, managerul,

conduce jocul. Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate.

Pălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului.

Pălăria roşie – este psihologul care îşi exprimă sentimentele faţă de personajele întâlnite.

Pălăria neagră – este criticul, este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor.

Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluţii alternative.

Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, creează finalul.

Avantaje

Angajează intens toate forţele psihice de

cunoaştere.

Dezvoltă gândirea critică.

Manifestă empatie faţă de anumite

personaje.

Exemplu:Exemplu:““Neguţătorul florentin” de Petre Ispirescu Neguţătorul florentin” de Petre Ispirescu

– Clasa a IV-a, Limba şi literatura română– Clasa a IV-a, Limba şi literatura română

Pălăria albăPălăria albă – povesteşte pe scurt textul – povesteşte pe scurt textul lecturii;lecturii;

Pălăria albastrăPălăria albastră – caracterizează marele – caracterizează marele voievod Vlad Ţepeş ca fiind impunător, iute ca voievod Vlad Ţepeş ca fiind impunător, iute ca focul, în timp ce negustorul era fricos, suspicios, focul, în timp ce negustorul era fricos, suspicios, grijuliu pentru averea şi viaţa sa;grijuliu pentru averea şi viaţa sa;

Pălăria roşiePălăria roşie – arată că domnitorul îşi iubea – arată că domnitorul îşi iubea poporul pe care-l conducea şi purta de grijă poporul pe care-l conducea şi purta de grijă tuturor celor aflaţi în ţara sa, inclusiv a tuturor celor aflaţi în ţara sa, inclusiv a neguţătorului florentin.neguţătorului florentin.

Exemplu:Exemplu:Pălăria neagră – critică atitudinea – critică atitudinea

neguţătorului neavând încredere în oamenii şi neguţătorului neavând încredere în oamenii şi legile ţării. El trebuia să se informeze despre legile ţării. El trebuia să se informeze despre ţara condusă de Vlad Ţepeş. Domnitorul ţara condusă de Vlad Ţepeş. Domnitorul trebuia să-şi înfrâneze mânia explicându-i cu trebuia să-şi înfrâneze mânia explicându-i cu calm neguţătorului situaţia creată.calm neguţătorului situaţia creată.

Pălăria verdePălăria verde – spune că neguţătorul ar fi – spune că neguţătorul ar fi putut să-şi adăpostească averea la un han putut să-şi adăpostească averea la un han sau şi-ar fi putut plăti oamenii care să-i apere sau şi-ar fi putut plăti oamenii care să-i apere avutul fără să-l deranjeze pe domnitor.avutul fără să-l deranjeze pe domnitor.

Pălăria galbenăPălăria galbenă – găseşte alt final textului. – găseşte alt final textului.

Metoda Metoda dramatizăriidramatizării

•Se bazează pe utilizarea mijloacelor şi

procedeelor artei dramatice, constând în

dramatizarea unui fragment literar, a unui fapt

istoric, a unui eveniment actual.

•Elevii sunt puşi în situaţia de a interpreta

anumite personaje, rolurile acestora, trăind

efectiv stările conflictuale, situaţiile problemă în

care acestea sunt implicate.

•Poate îmbrăca forma procesului literar prin care

elevii sunt puşi în postura de inculpaţi, acuzatori

sau apărători ai personajelor din opera respectivă.

AvantajeAvantaje

•Are mari valenţe în direcţia

receptării şi sensibilizării elevilor faţă

de conţinutul şi mesajul operei literare.

•Formează şi dezvoltă capacităţi

operaţionale şi comportamentale.

•Transferă cunoştinţele din planul

teoretic în cel practic.