Metoda observatiei

Inventarierea si clasificarea realuluiIn stadiul sau cel mai simplu observarea isi propune o inventariere a realului,

transformarea lui intr-o schema. Totusi, cercetatorul se confrunta inca de la inceput cu o serie de probleme cum ar fi decuparea realitatii in unitati relevante si alegerea proprietatilor demne de interes. Realitatea nu poate fi nici descrisa si nici restituita sub toate aspectele sale si in toate detaliile. Astfel, el constata ca a observa inseamna a extrage, a desprinde anumite proprietati si a ignora altele. Insa care ar trebui atunci retinute? Istoria stiintei arata ca izbanzile cunoasterii sunt legate pre de-o parte si de reperarea anumitor proprietati esentiale, invariabile, aflate printer cele secundare si variabile.Ex:ciupercile.

In acest context apare intrebarea: Care sunt pentru psiholog proprietatile conduitelor demne de retinut? Nu exista un raspuns simplu si nici unul universal (cu alte cuvinte, cercetatorul isi adapteaza metoda in functie de ceea ce se vrea observat).

In psihologia invatarii, spre exemplu, Skinner a propus sa se adopte drept marime frecventa unui raspuns motoriu considerat pe unitatea de timp (debitul de raspuns). Aceasta metoda a permis alizarea relatiilor functionale dintre comportament si consecintele sale. Specialistii in insusirea limbajului au retinut lungimea medie a unui enunt deoarece aceasta proprietate a productiilor verbale infantile pare strans legata de nivelul de dezvoltare a nou nascutului. Insa aceasta proprietate are anumite limite. Cronometria mentala se bazeaza pe idea conform careia procesele mentale de prelucrare a informatiilor se inlantuie secvential si au o durata direct corelata cu complexitatea lor. Datele emirice obtinute nu confirma aceasta idee, asa incat au aparut alte modele care nu mai considera ca timpul de prelucrare este un indice general valabil. Astfel, se considera ca lungimea medie a enunturilor constituie un indicator pretios in ceea ce priveste dezvoltarea limbajului, dar nu si suficient. Este nevoie sa se tina seama si de sintaxa, gramatica.

Aceste doua probleme- alegerea unitatii descriptive si a proprietatilor demne de retinut- sugereaza ca observarea este mai mult decat o simpla constatare, ea invitand la o clasificare. Aceasta ordonare ajunge in stiintele naturale pana la taxonomii (impica reperarea, compararea si erarhizarea datealor). O clasificare bine gandita corespunde intotdeauna unei ipoteze a realului.

Sarcina observatorului nu se opreste insa aici. Pornind de la clasificarea faptelor el trebuie sa extraga niste legi. Constatarea repetata dintre anumite conditii de viata si aparitia unei boli conduce la anumite coincidente privind inlantuirea lor cauzala.Ex: Piaget, Lorenz

Stadiile observatieiPlanificarea si desfasurarea observatiei trebuie sa se bazeze pe raspunsurile la

cateava intrebari, si anume: De ce se initiaza observatia? (Care sunt intrebarile la care cercatatorul trebuie

sa raspunda? Ele pot fi formulate sub forma ipotezelor sau a afirmatiilor)

Cine va fi observat? Este necesar si raspunsul la intrebarea de ce s-a opta pentru acel grup/acea persoana.

Unde va fi realizata observatia? (Cercetatorul poate avea o predilectie pentru un anumit loc sau comportament)

Pe ce perioada de timp se va intinde observatia? Ea se poate realize continuu sau repetitiv pana cercatatorul considera ca are suficiente date.

Care sunt aspectele comportamentului verbal sau nonverbal care vor fi observate si cum se va face inregistrarea celor observate?

Dupa acest prim stadium, al planifiarii, urmeaza realizarea observatiei propriu-zise iar apoi stadiul analizarii datelor.

Conditiile unei bune observatiiObservarea eficienta presupune o planificare si un ntrenament riguros din partea

observatorului. Pentru a evitata datele irelevante el va decide anterior care sunt variabilele care vor fi studiate. Calitatea observatiei este determinata de mai multe repere cum ar fi:

-Studiul pilot (erori)-Utilizarea a cel putin doi observatory independenti-Elaborarea unei grile de observareMarshall si Rossman propun o astfel de grila, care cuprinde:

1. Comportament verbal (ton, durata, taceri, continut)2. Comportament nonverbal (kinestezic, miscari, infatisare)3. Reactia audientei (contact visual, postura corpului)4. Aspecte globale (timpul de vorbire, norme de grup, acord/dezacord)5. Aspecte combinate (salutul)

Un alt element important al observatiei este notarea. Ea se realizeaza inainte, dupa si in timpul observatiei si trebuie sa fie descriptive, sa nu se bazeze pe imperesii, sau aceste doua aspecte sa se noteze in paralel.

Model:-descrierea contextului in care are lo observatia-descrierea participantilor-detalii despre observatory-descrierea actiunilor participantilor-interpretarea situatiilor-oferirea de interpretari alternative-discutarea ipotezelor cu o alta persoana familiara cercetarilor-analizarea reflexive (cum s-a simit observatorul, ce probleme a

intampinat)Analizarea datelor observate poate urma unul sau mai multe dintre aceste

criterii:-cronlogica-prezentarea evenimentelor cheie-contextual-personale (grup/persoana)-procesele relevante -problemele cheie