METODA CUBULUI

Definitie: Metoda cubului este o metoda interactiva de predare care se foloseste atunci cand se doreste exploatarea unui subiect din mai multe perspective.

Etape: Se realizează în cub ale cărui feţe pot fi

acoperite cu hârtie de culori diferite; Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una

dintre următoarele instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASICIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ;

Se poate lucra în perechi sau în grupuri restrânse;

Este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată urmând paşii de la simplu la complex.

I. Se propune textul literar ce urmează a fi consolidat; “............”, autor................II. Se anunţă şi se explică metoda de lucru ;III. Se stabilesc cele şase grupe ;IV. Se precizează subiectul de lucru al fiecărei grupe.

Fiecare grup examinează toate particularităţile unui aspect surprins pe una dintre feţele cubului (faceţi un exerciţiu de scriere liberă timp de câteva minute pentru subiectul ales - 10 – 15 minute) Este bine ca răspunsurile să fie originale şi se poate folosi imaginaţia pentru cazurile în care nu exista un corespondent în realitate.

Realizaţi descrierea din puncte diferite de vedere; Compaţi cu alte noţiuni asemănătoare sau diferite; Asociaţi noţiunile: La ce vă îndeamnă să vă gândiţi? Analizaţi conceptul: Din ce este făcut, din ce se compune el? Aplicaţi : Ce puteţi face cu el? Cum poate fi folosit? Argumentaţi pro sau contra. Luaţi atitudine şi notaţi o serie de motive care vin în

sprijinul afirmaţiilor voastre.

După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile înscrise pentru a demonstra sistematizarea cunoştinţelor. Prin brainstorming, participanţii identifică idei novatoare pe care le includ într-o fişă a grupei. Prin acest exerciţiu se încurajează participarea fiecărui elev şi a lucrului în echipe. Forma finală a conţinuturilor realizate de fiecare grupă este împărtăşită întregii clase (6 minute – câte un minut pentru fiecare faţă a cubului). Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.

ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI Puncte tari:- solicita gandirea elevului;- acopera neajunsurile invatarii individualizare;- ofera elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari complexe deoarece presupune abordarea uneiteme din mai multe perspective;- dezvolta abilitati de comunicare;- nu limiteaza exprimarea parerilor sau a punctelor de vedere individuale;- largeste viziunea asupra temei

Puncte slabe:- are eficienta scazuta in grupurile mari;- se poate stabili mai greu contributia fiecarui elev la rezolvarea sarcinii de lucru; Oportunitati:- stimuleaza creativitatea elevilor;- favorizeaza colaborarea elevilor in gasirea raspunsurilor;- stimuleaza dialogul intre membrii grupului; Amenintari:- unii elevi muncesc si pentru altii;- unii elevi pot domina grupul;- productivitatea unor elevi mai timizi poate scadea atunci cand sint pusi in situatia de a colabora cu altii;

Lectia: Democratia ateniana

Grupa 1. Descrie! Descrieti regimul existent in Atena inainte de reformele lui Solon, Clistene si Pericle.Grupa 2. Compara! Comparati sistemul politic din Sparta cu sistemul politic din Atena.Grupa 3. Asociaza! La ce te gandesti cand auzi cuvantul democratie.Grupa 4. Analizeaza! Analizati structura sociala din Atena si apreciati cam cat la suta din populatia Atenei avea dreptul de a participa la conducerea orasului.Grupa 5. Aplica! Aplicati cunostintele insusite si mentionati care tip de democratie este cel mai apropiat de existenta unei adevarate „puteri a poporului”, cea directa ( ateniana ) sau cea reprezentativa ( cea contemporana ).Grupa 6. Argumenteaza! Democratia ateniana mai poate fi aplicata in lumea contemporana? Argumentati raspunsul.

EXEMPLU: Metoda cubul în activitatea de evaluare cu tema: “Câinele”.

1. Am realizat un cub pe ale cărei feţe am scris cifrele de la unu la şase, precizând că fiecare număr reprezintă o cerinţă adresată unui anumit grup de copii.2. Anunţarea temei: “Astăzi vom spune tot ce ştim despre un animal domestic foarte îndrăgit, câinele”. Am prezentat copiilor un căţel adevărat.3. Am împărţit grupa de copii în şase subgrupe urmând ca fiecare subgrupă să analizeze animalul din perspectiva cerinţei ce corespundea cifrei de pe una din fetele cubului.Numărul 1 înseamnă “Descriere”, unde copiii aveau sarcina de a spune denumirea, rasă, culoarea, mărimea, forma animalului.Numărul 2 “Compară”, copiii având sarcina de a evidenţia asemănările şi deosebirile, în comparaţie cu un alt animal( la alegere).Numărul 3 asociază  sentimentul trezit la vederea câinelui (frică, simpatie, bucurie, prietenie…). Numărul 4 “Analizează”, părţile componente ale câinelui.Numărul 5”Aplică”: “ Ce foloase ne aduce câinele?”, “ Cum ne ajută?”- descoperă victime în cazul cutremurelor şi a incendiilor;- descoperă persoane pierdute;- păzeşte locuinţa; - vânătoare.Numărul 6 “Argumentează”, “pro sau “contra” în ceea ce priveşte importanţa câinelui pentru om.4. Câte un copil din fiecare subgrupă va arunca cubul şi va rezolva sarcina ce corespunde cifrei de pe faţa cubului, după ce s-a consultat cu colegii din subgrupă. Copiii din celelalte subgrupe evaluează răspunsul dat, corectând  posibilele greşeli.

Unele subgrupe vor avea la dispoziţie materiale adecvate: imagini cu rase de câini, imagini cu intervenţii ale poliţiştilor şi jandarmilor şi cu câini la vânătoare, care se vor afişa pe o planşă care a fost pregătită în prealabil.