memoriu de prezentare prezentare... · 2021. 2. 15. · 2 memoriu de prezentare necesar emiterii...

P A R T E N E R I A T C U N A T U R A

MEMORIU DE PREZENTARE

AUTOSTRADA BACĂU – PAŞCANI

Compania Naţională de Administrare a

Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A.

CNAIR S.A. Autostrada Bacău - Paşcani

Memoriu de prezentare_rev01

2

MEMORIU DE PREZENTARE NECESAR EMITERII

ACORDULUI DE MEDIU

AUTOSTRADA BACĂU – PAŞCANI

Colectiv de elaborare (CE):

Ecolog Teodor NEAGU

Ing. Vlad DINU

Dr. Ecol. Marius NISTORESCU

Ing. Valentina COMAN

Ing. Răzvan DUMITRU

Descrierea documentului şi revizii

Rev Nr.

Detalii Data Autor Verificat

Aprobat Text Calcule

0 Memoriu de prezentare Februarie 2021 CE AD AD MN

Referinţă document: Memoriu prezentare Autostrada Bacau Pascani_rev0

Lista de difuzare

Rev Destinatar Nr. copie Format Confidenţialitate

0

ANPM 1 Printat, Electronic

Public

CNAIR S.A. 2 Printat, Electronic

Ingineria Especializada Obra Civil e Industrial S.A.

1 Electronic

EPC Consultanţă de mediu SRL 1 Electronic

Verificat: Aprobat:

Ing. Alexandra DOBA (AD) Director Tehnic

Dr. Ecol. Marius NISTORESCU (MN) Director General



3

A NU SE COPIA



4

CUPRINS

1 DENUMIREA PROIECTULUI ......................................................................................................................... 13

2 TITULARUL PROIECTULUI ............................................................................................................................ 14

3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI PROIECT.............................. 15

Rezumatul proiectului .................................................................................................................... 15

Informaţii generale ................................................................................................................. 15

Traseul în plan......................................................................................................................... 17

Profil transversal ..................................................................................................................... 19

Structura rutieră ...................................................................................................................... 19

Noduri rutiere ......................................................................................................................... 20

Lucrări de artă ......................................................................................................................... 24

Dotări ale autostrăzii .............................................................................................................. 32

Suprafeţe de pădure necesar a fi defrişate ........................................................................... 37

Lucrări hidrotehnice ............................................................................................................... 37

Lucrări de preluare şi evacuare a apelor pluviale ............................................................... 37

Lucrări de consolidare ........................................................................................................... 37

Lucrări de relocare şi protejare a reţelelor de utilităţi, relocări de căi de transport şi

demolări 40

Lucrări pentru siguranţa circulaţiei ...................................................................................... 63

Lucrări pentru protecţia mediului ........................................................................................ 67

Lucrări necesare organizării de şantier ................................................................................ 73

Justificarea necesităţii proiectului ................................................................................................. 74

Valoarea investiţiei .......................................................................................................................... 75

Perioada de implementare propusă .............................................................................................. 75

Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren

solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente) .................................... 75

Forme fizice ale proiectului ........................................................................................................... 75

Profilul şi capacităţile de producţie ...................................................................................... 75

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament .................. 76

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul

invesiţiei, produse şi subproduse obţinute .......................................................................................... 76

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora .... 76



5

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă ................................................................ 77

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei .................................................................................................................................................. 78

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ............................................................. 78

Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare ..................................................... 79

Metode folosite în construcţie/demolare ........................................................................... 79

Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,

refacere şi folosire ulterioară ................................................................................................................. 91

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ................................................................ 91

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare .......................................... 91

Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului ...................................................... 94

Alte autorizaţii cerute pentru proiect ................................................................................... 94

4 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE ............................................................... 95

Planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi de folosire ulterioară .................. 95

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului ................................................................. 95

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ..................................................................... 95

Metode folosite în demolare ......................................................................................................... 96

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ................................................... 96

Alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării ................................................................. 96

5 DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI ............................................................................................. 97

Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei de la Espoo din

1991 97

Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural ............................................... 97

Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice

ale mediului, atât naturale cât şi artificiale ............................................................................................. 101

Folosinţa actuală şi cea planificată a terenurilor atât pe amplasament, cât şi pe zone adiacente

acestuia ....................................................................................................................................................... 104

Politici de zonare şi de folosire a terenului ............................................................................... 104

Areale sensibile .............................................................................................................................. 105

Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului ..................................................... 105

Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare ................... 106

6 DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE

PROIECTULUI ............................................................................................................................................................. 107



6

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu

107

Protecţia calităţii apelor ....................................................................................................... 107

Protecţia calităţii aerului ...................................................................................................... 113

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor .................................................................... 115

Protecţia împotriva radiaţiilor ............................................................................................. 117

Protecţia solului şi a subsolului........................................................................................... 117

Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ....................................................................... 121

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ................................... 123

Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării

proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea...................................................................... 125

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase .................................... 131

Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenului, a apei şi a biodiversităţii .... 132

7 DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD

SEMNIFICATIV DE PROIECT ............................................................................................................................... 134

Forme de impact ........................................................................................................................... 134

Extinderea spaţială a impactului potenţial ................................................................................. 146

Magnitudinea şi complexitatea impactului ................................................................................ 146

Probabilitatea impactului ............................................................................................................. 147

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului ........................................................................ 147

Măsuri de evitare şi reducere a impactului ................................................................................ 148

Natura transfrontieră a impactului ............................................................................................. 148

Expunerea zonei la schimbările climatice ................................................................................. 148

8 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ..................................................................... 154

9 LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU PLANURI/ PROGRAME/ STRATEGII /

DOCUMENTE DE PLANIFICAR .......................................................................................................................... 157

10 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER .......................................................................... 158

Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier ................................................................ 158

Localizarea organizărilor de şantier ............................................................................................ 159

Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier ............................ 162

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în

cadrul organizării de şantier ..................................................................................................................... 163

Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu ....................... 163



7

11 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI .......... 164

Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de

accidente şi/sau la încetarea activităţii ................................................................................................... 164

Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

165

Aspecte referitoare la închiderea/demolarea proiectului ........................................................ 165

Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului

166

12 ANEXE – PIESE DESENATE ........................................................................................................................ 167

Planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie .............................................. 167

Schemele-flux pentru procesul tehnologic și fazele activității, cu instalațiile de depoluare

167

Schema-flux a gestionării deşeurilor .......................................................................................... 167

Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului ................... 167

13 ELEMENTE DE EVALUARE ADECVATĂ .............................................................................................. 168

Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes

comunitar ................................................................................................................................................... 168

Numele şi codul ariilor naturale protejate de interes comunitar ............................................ 171

Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona

proiectului .................................................................................................................................................. 178

Justificarea legăturii directe a proiectului şi necesitatea acestuia pentru managementul

conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar.................................................................. 191

Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală

protejată de interes comunitar ................................................................................................................ 192

14 INFORMAŢII PRIVIND CORPURILE DE APĂ INTERSECTATE DE PROIECT ....................... 195

Localizarea proiectului în relaţie cu corpurile de apă .............................................................. 195

Bazinul hidrografic ............................................................................................................... 195

Cursuri de apă de suprafaţă ................................................................................................. 195

Corpuri de apă de suprafaţă ................................................................................................ 195

Corpuri de apă subterane .................................................................................................... 197

Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă intersectate ......................................................... 200

Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă ................................................ 200

Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă subterană .................................................... 200



8

15 CRITERIILE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE ŞI

PRIVATE ASUPRA MEDIULUI APLICATE PROIECTULUI ........................................................................ 202

Caracteristicile proiectului ........................................................................................................... 202

Amplasarea proiectului ................................................................................................................ 204

Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial ......................................................................... 206

INDEX TABELE

Tabelul nr. 3-1 Nodurile rutiere prevăzute în cadrul proiectului .............................................................. 20

Tabelul nr. 3-2 Podurile propuse în cadrul proiectului .............................................................................. 24

Tabelul nr. 3-3 Viaductele propuse în cadrul proiectului .......................................................................... 25

Tabelul nr. 3-4 Pasajele propuse în cadrul proiectului ............................................................................... 25

Tabelul nr. 3-5 Structurile casetate propuse în proiect .............................................................................. 28

Tabelul nr. 3-6 Podeţele propuse în cadrul proiectului .............................................................................. 30

Tabelul nr. 3-7 Spaţiile de servicii/parcările de scurtă durată propuse în cadrul proiectului ............... 32

Tabelul nr. 3-8 Lucrări de relocare/protejare reţele de apă şi canalizare intersectate de autostradă ... 40

Tabelul nr. 3-9 Lucrări de relocare/protejare reţele de gaz intersectate de autostradă ......................... 45

Tabelul nr. 3-10 Lucrări de relocare/deviere/protejare a reţelelor de transport gaze ........................... 47

Tabelul nr. 3-11 Lucrări de relocare a reţelelor de instalaţii de telefonie ................................................ 50

Tabelul nr. 3-12 Lucrări de relocare/deviere a reţelelor electrice ............................................................ 53

Tabelul nr. 3-13 Drumurile care necesită relocare ...................................................................................... 56

Tabelul nr. 3-14 Soluţiile de restabilire a drumurilor locale ...................................................................... 57

Tabelul nr. 3-15 Drumuri agricole (drum între tarlale) pentru care s-a soluţionat trecerea peste sau pe

sub autostradă .................................................................................................................................................. 58

Tabelul nr. 3-16 Locaţiile panourilor fonoabsorbante propuse în zona ariilor naturale protejate ...... 67

Tabelul nr. 3-17 Locaţiile panourilor fonoabsorbante propuse în zona localitaţilor ............................. 68

Tabelul nr. 3-18 Locaţiile panourilor anticoliziune propuse ..................................................................... 70

Tabelul nr. 3-19 Localizarea organizărilor de şantier propuse .................................................................. 73

Tabelul nr. 3-20 Materiile prime necesare realizării proiectului şi cantităţile estimate .......................... 76

Tabelul nr. 3-21 Alternativele studiale ale proiectului de autostradă Bacău - Paşcani........................... 91

Tabelul nr. 5-1 Elemente de patrimoniu situate în vecinătatea proiectului ............................................ 98

Tabelul nr. 5-2 Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv de lucrările proiectate .............................. 105

Tabelul nr. 6-1 Localizarea rezervaţiilor naturale faţă de limitele proiectului ....................................... 122



9

Tabelul nr. 6-2 Distanţa aproximativă a proiectului faţă de localităţi .................................................... 123

Tabelul nr. 6-3 Deşeurile estimate a fi generată în etapa de execuţie şi în etapa de operare .............. 125

Tabelul nr. 6-4 Detalii cu privire la modalitatea de gestionare a deşeurilor rezultate .......................... 129

Tabelul nr. 6-5 Principalele substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate ................................. 131

Tabelul nr. 7-1 Intervenţiile identificate în cadrul proiectului ................................................................ 134

Tabelul nr. 7-2 Identificarea relaţiilor cauză – efecte – impacturi pentru construcţia şi operarea

autostrăzii Bacău-Paşcani ............................................................................................................................. 135

Tabelul nr. 8-1 Planul de monitorizare a componentelor de mediu în etapa de construcţie ............. 154

Tabelul nr. 8-2 Locaţiile propuse pentru desfăşurarea campaniilor de monitorizare în etapa de

construcţie ...................................................................................................................................................... 155

Tabelul nr. 8-3 Plan de monitorizare pe etapa operării (primii 3 ani de operare) ................................ 155

Tabelul nr. 8-4 Locaţiile propuse pentru monitorizarea componentelor de mediu în etapa de operare

.......................................................................................................................................................................... 155

Tabelul nr. 13-1 Siturile Natura 2000 intersectate şi potenţial afectate de proiect .............................. 168

Tabelul nr. 13-2 Efectivele şi starea de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală

protejată intersectată de proiect .................................................................................................................. 179

Tabelul nr. 13-3 Clasele de habitate şi gradul de acoperire al acestora în situl ROSCI0364 .............. 179

Tabelul nr. 13-4 Efectivele şi starea de conservare a speciilor de interes comunitar din ROSCI0434

.......................................................................................................................................................................... 180


.......................................................................................................................................................................... 180


.......................................................................................................................................................................... 180

Tabelul nr. 13-7 Starea de conservare şi suprafeţele habitatelor de interes comunitar din ROSCI0424

.......................................................................................................................................................................... 181


conform Planului de Management .............................................................................................................. 181


.......................................................................................................................................................................... 181


conform Planului de Management .............................................................................................................. 182


.......................................................................................................................................................................... 182


.......................................................................................................................................................................... 182



10


.......................................................................................................................................................................... 182


.......................................................................................................................................................................... 183


.......................................................................................................................................................................... 183


.......................................................................................................................................................................... 184


.......................................................................................................................................................................... 184


.......................................................................................................................................................................... 185

Tabelul nr. 13-19 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări incluse în

Anexa I a Directivei Păsări, prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu .................................. 186

Tabelul nr. 13-20 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări cu migraţie

regulată prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu .................................................................... 187

Tabelul nr. 13-21 Starea de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ identificate în situl

Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu ................................................................................. 188

Tabelul nr. 13-22 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări conform

Formularului Standard al sitului ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti ..... 190


Formularului Standard al sitului ROSPA0138 Piatra Şoimului – Scorţeni - Gîrleni ........................... 191

Tabelul nr. 14-1 Cursuri de apă de suprafaţă intersectate de proiect ..................................................... 195

Tabelul nr. 14-2 Corpuri de apă de suprafaţă intersectate de proiect .................................................... 195

Tabelul nr. 14-3 Prezentarea stării actuale şi a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de

suprafaţă intersectate de proiect şi a termenelor pentru atingerea acestora .......................................... 200

Tabelul nr. 14-4 Starea şi obiectivele de mediu pentru corpurile de apă subterane intersectate de proiect

şi a termenelor pentru atingere a acestora ................................................................................................. 201

Tabelul nr. 14-5 Cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate ................................................... 203

INDEX FIGURI

Figura nr. 3-1 Planul de încadrare a proiectului .......................................................................................... 16

Figura nr. 3-2 Localizarea traseului propus al autostrăzii Bacău - Paşcani ............................................. 18

Figura nr. 3-3 Amplasarea nodurilor rutiere propuse în proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani .......... 23

Figura nr. 3-4 Localizarea dotărilor autostrăzii Bacău - Paşcani............................................................... 36



11

Figura nr. 3-5 Construcţiile propuse a fi demolate din zona nodului rutier Săbăoani .......................... 61

Figura nr. 3-6 Suprafaţă propusă pentru demolare în zona intersecţiei autostrăzii Bacău - Paşcani cu

VO Bacău ......................................................................................................................................................... 62

Figura nr. 3-7 Tipuri de structuri propuse în cadrul proiectului ............................................................... 83

Figura nr. 3-8 Secţiune transversală tip pentru pasaje ................................................................................ 84

Figura nr. 3-9 Secţiuni transversale tip pentru structuri casetate .............................................................. 85

Figura nr. 3-10 Sectorizarea proiectului şi variantele de traseu analizate ................................................ 93

Figura nr. 5-1 Zona de intersecţie a proiectului cu ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

(aproximativ km 39+880) ............................................................................................................................ 102

Figura nr. 5-2 Zona nodului rutier Autostrada Tg.Mureş – Tg.Neamţ – Iaşi – Ungheni ( aproximativ

km 71+480) .................................................................................................................................................... 102

Figura nr. 5-3 Zonă amplasament structură de tip pasaj peste DJ104, pe teren agricol – localitatea

Tudor Vladimirescu (aproximativ km 60+640) ........................................................................................ 103

Figura nr. 5-4 Zona propusă nod rutier Bacău Nord – legătura cu VO Bacău (în lucru la momentul

vizitei în teren) ............................................................................................................................................... 103

Figura nr. 5-5 Zona pasaj peste DN 28A, localitatea Paşcani (aproximativ km 75+420) .................. 104

Figura nr. 7-1 Media temperaturilor maxime estimată a lunii iulie la nivelul anului 2050 conform

modelului HADGEM2-CC ......................................................................................................................... 149

Figura nr. 7-2 Media temperaturilor minime estimată a lunii ianuarie la nivelul anului 2050 conform

modelului HADGEM2-CC ......................................................................................................................... 150

Figura nr. 7-3 Evoluţia cantităţilor anuale de precipitaţii estimate în anul 2050 faţă de condiţiile actuale

.......................................................................................................................................................................... 151

Figura nr. 7-4 Distribuţia indicelui de risc la inundaţii în zona de studiu, pe baza datelor Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii ...................................................................................................................................... 152

Figura nr. 7-5 Riscul asociat alunecărilor de teren .................................................................................... 153

Figura nr. 10-1 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Bacău Nord............... 159

Figura nr. 10-2 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Filipeşti ...................... 160

Figura nr. 10-3 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Roman Sud ............... 160

Figura nr. 10-4 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Săbăoani - Gherăieşti

.......................................................................................................................................................................... 161

Figura nr. 10-5 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Autostrada Târgu Mureş

– Târgu Neamţ – Iaşi - Ungheni ................................................................................................................. 161

Figura nr. 13-1 Harta amplasării proiectului în raport cu ariile naturale protejate ............................... 169

Figura nr. 13-2 Zona de intersecţie a proiectului cu aria naturală protejată ......................................... 170

Figura nr. 14-1 Corpurile de apă de suprafaţă intersectate de proiect ................................................... 197



12

Figura nr. 14-2 Corpurile de apă subterane intersectate de proiect ....................................................... 199

ANEXE

ANEXA A DOCUMENTE

ANEXA B PLANURI ŞI HĂRŢI



13

1 DENUMIREA PROIECTULUI

„AUTOSTRADA BACĂU – PAŞCANI”

Memoriul de prezentare este elaborat în conformitate cu Legea nr. 292/2018, respectiv Anexa nr. 5.E

„Conţinutul-cadru al Memoriului de prezentare”, completat cu informaţiile cuprinse în Ordinul

19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale

planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, modificat prin Ordinul

nr. 262/2020.

Proiectul se încadrează în Anexa nr. 1 a Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice şi private asupra mediului, la punctul 7, litera b) „Construirea de autostrăzi şi drumuri expres”.

Proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, cu modificările şi completările

ulterioare, acesta intersectând situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman şi

aflânduse în vecinătatea mai multor situri Natura 2000.

Proiectul propus intră sub incidenţa prevederilor art. 48 şi art. 54 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu

modifcările şi completările ulterioare.



14

2 TITULARUL PROIECTULUI

Denumirea obiectivului de investiţii: Autostrada Bacău - Paşcani

Amplasamentul obiectivului şi adresa: Judeţele Neamţ, Bacău şi Iaşi

Beneficiarul lucrărilor: Compania Naţională de Administrare a

Infrastructurii Rutiere S.A.

Bld. Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, Bucureşti, 010873,

România

Tel.: 021.264.32.00, fax: 021.312.09.84

E-mail: [email protected], Web: www.cnadnr.ro

Persoană de contact:

Director general: Mariana IONIŢĂ

Responsabil pentru protecţia mediului: Ecaterina

Muscalu, Şef Departament Mediu

Proiectantul lucrărilor

Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial S.A.

(denumita anterior Acciona lngenieria S.A.)

Spania, Madrid, str. Anabel Segura, nr. 11, Clădirea D,

Alcobendas, cod postal 28108

Elaboratorul Memoriului de prezentare

EPC Consultanţă de Mediu SRL Bucureşti

Adresă sediu social: Şoseaua Nicolae Titulescu nr. 16, Bl.

22, Sc. A, Et. 7, Ap. 25, Sector 1, Bucureşti

Adresă punct de lucru: Str. Haga, nr. 7, et. 1-2, Sector 1,

Bucureşti

Telefon / fax: 021 3355195

E-mail: [email protected]

Web: www.epcmediu.ro

Persoane de contact: Dr. Ecolog Marius Nistorescu –

Director General, tel. 0745 084444, ing. Alexandra Doba

– Director tehnic, tel. 0751 129999

Perioada de execuţie propusă 24 de luni

mailto:[email protected]

http://www.epcmediu.ro/



15

3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI PROIECT

REZUMATUL PROIECTULUI

Informaţii generale

Proiectul prevede realizarea unui tronson de autostradă, cuprins între municipiul Bacău şi municipiul

Paşcani, inclusiv conexiunea cu oraşul Roman şi cu drumul de mare viteză Focşani – Bacău prin

Varianta de Ocolire Bacău.

Prioritatea de investiţii Bacău-Paşcani este confirmată de MPGT, care se referă la mobilitatea

îmbunătăţită pentru populaţie şi bunuri în cadrul reţelei de bază şi cuprinzătoare TEN-T, prin

construirea unei autostrăzi şi a unei reţele de drumuri expres, care să reducă timpul de călătorie,

riscurile de accidente şi să implementeze proiecte economice şi de mediu durabile. Sectorul Bacău-

Paşcani este inclus în cadrul coridorului prioritar OR3, care conectează municipiul Bucureşti (şi sudul

ţării) cu regiunea Nord-Est (Moldova).

Proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani va avea o lungime totală de 77,40 km, traseul fiind localizat pe

teritoriul judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi.

Pentru tronsonul de autostradă Bacău-Paşcani s-au stabilit caracteristicile temei de proiectare după

cum urmează:

• profilul propus va fi în conformitate cu normele TEM pentru autostrăzi cu două benzi de

circulaţie pe fiecare sens de mers, bandă mediană, acostamente şi bandă de urgenţă;

• traseul va fi împrejmuit cu gard de protecţie pe ambele părţi, cu înălţimea de 1,5 m în zonele

de câmpie şi 1,8 m în vecinătatea zonelor de pădure;

• pe traseul autostrăzii se vor prevedea parcări şi spaţii de servicii conform reglementărilor în

vigoare;

• toate intersecţiile autostrăzii cu alte drumuri publice se vor proiecta denivelat;

• traversarea căilor ferate se face prin pasaje inferioare sau superioare în funcţie de configuraţia

terenului;

• se vor proiecta lucrări hidrotehnice necesare pentru asigurarea condiţiilor optime de scurgere

a apelor şi punerea in siguranţa a structurilor podurilor.



16

Figura nr. 3-1 Planul de încadrare a proiectului

Paşcani

Roman

Bacău



17

Traseul în plan

Traseul autostăzii Bacău – Paşcani (desfăşurat între km 0+000 – km 77+393,7) are o direcţie generală

de dezvoltare Sud-Nord. Punctul de început (km 0+000) al autostrăzii Bacău-Paşcani îşi are originea

în Nodul Rutier „C” (km 19+000) al Variantei de Ocolire Bacău, respectiv Nodul rutier Bacău al

autostrăzii. Autostrada se desfăşoară în prima parte a traseului pe partea dreaptă a DN2 (drumul

european E65), paralel cu acesta, de la km 3+000 până la km 10+000, urmând ca la km 10+850 să

traverseze DN2, iar la km 11+250 să traverseze Magistrala de Cale Ferată dublă electrificată CF500

continuând să se desfăşoare pe partea stângă a DN2. În zona km 14+000 autostrada intersectează

drumul comunal DC7, urmând apoi ca în zona km 14+900 să intersecteze drumul comunal DC8. În

continuare traseul traversează: DJ159 (în zona km 16+900), DJ158 (în zona km 26+650) şi DC90 (în

zona km 27+800).

La km aproximativ 36+670 traseul intersectează DJ157, iar în jurul km 35+700 intersectează DN15D,

urmând ca pe intervalul aproximativ km 36+800 - 37+800 să aibă o dezvoltare paralelă cu DN15D.

Între km 39+120 şi km 39+930 traseul intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova

între Tupilaţi şi Roman, inclusiv râul Moldova. La km 41+960 traseul intersectează DC52 între

localităţile Gheraieşti şi Săbăoani şi în jurul km 44+250 drumul local ce conectează Săbăoani de

Pildeşti. În jurul km 46+160 traseul intersectează DC52 urmând ca apoi în jurul km 47+430 să

intersecteze din nou DN2 (E85). În zona km 47+760 traseul intersectează DJ208 după care ocoleşte

localitatea Iugani pe la Est. În zona km 54+000 – 57+000 traseul ocoleşte pe la Vest localitatea

Hălăuceşti, urmând ca în intervalul aproximativ km 60+600 şi km 61+300 traseul să se strecoare pe

un coridor între construcţii (case) şi pădure.

Până în zona km 65+000 traseul se dezvoltă paralel cu CF500, la Vest de localitatea Cozmeşti. În zona

km 68+600 se strecoară prin coridorul dintre Brăteşti şi Stolniceni – Prăjescu. Din zona km 72+000

traseul virează uşor către Vest pentru a ocoli localitatea Sodomeni prin Est şi municipiul Paşcani pe la

Vest. La km 72+880 intersectează DC111 (strada Morilor) urmând să se facă descărcarea autostrăzii

în DN28A (strada Moldovei).

Din punct de vedere al geometriei în plan, autostrada este caracterizată de raze de cerc ce se înscriu în

plaja de valori 1100 m – 5500 m.



18

Figura nr. 3-2 Localizarea traseului propus al autostrăzii Bacău - Paşcani



19

Profil transversal

Profilul transversal al autostrăzii are lăţimea platformei de 26,00 m din care:

• parte carosabilă (2 benzi pe sens): 4 x 3,75 m = 15,00 m;

• bandă mediană (impermeabilizată): 3,00 m;

• bandă staţionare de urgenţă, câte una pe fiecare sens de circulaţie: 2 x 2,50 m = 5,00 m;

• acostamente: 2 x 0,50 m = 1,00 m;

• benzi de ghidare: 4 x 0,50 m.

Profilul transversal al buclelor şi bretelelor are următoarele caracteristici:

• pentru buclele şi bretelele unidirecţionale: platforma de 6,00 m, incluzând 4,00 m parte

carosabilă şi cate două acostamente de câte 1,00 m, din care 0,25 m banda de încadrare.

La platformă se mai adaugă câte două zone a câte 1,00 m, zone în care se amplasează

parapetele de protecţie;

• pentru buclele şi bretelele bidirecţionale: platforma de 9,00 m, incluzând 7,00 m parte

carosabilă şi câte două acostamente de câte 1,00 m, din care 0,25 m banda de încadrare.

La platformă se mai adaugă câte două zone a câte 1,00 m, zone în care se amplasează

parapeţii de protecţie.

Ţinând cont de caracteristicile locale ale autostrăzii, marginile platformei au fost amenajate în diferite

soluţii care să permită prevederea dispozitivelor de colectare şi evacuare a apelor, a dispozitivelor de

siguranţă.

În plan vertical deverele au valori între 2,50% (profil acoperiş) şi 4,50% (profil supraînălţat). Pe

sectoarele de amenajare a bretelelor de acces la noduri deverul maxim este de 7%, corelat cu viteza de

proiectare.

Structura rutieră

Structura rutieră a fost propusă în conformitate cu normativele privind dimensionarea structurilor

rutiere cât şi a celor privind mixturile astfaltice executate la cald, iar pentru realizarea acesteia vor fi

utilizate materiile prime şi resursele naturale prevăzute în prezentul memoriu.

Astfel, pentru autostradă şi bretele la nodurile rutiere este prevăzut sistemul rutier semirigid având

următoarele caracteristici tehnice:

• 4 cm MAS16 rul PMB45/80 Mixtură asfaltică stabilizată;

• 6 cm BAD22.4 leg PMB45/80 Beton asfaltic deschis cu criblură;

• 14 cm AB31.5 baza 50/70 Anrobat bituminos cu criblură;

• 25 cm agregate naturale stabilizate cu ciment;

• 30 cm fundaţie de balast;



20

• 20 cm strat de formă din balast.

Zona mediană este impermeabilizată, fiind prevăzute următoarele caracteristici tehnice:

• 4 cm MAS16 rul PMB45/80 Mixtură asfaltică stabilizată;


• Balast.

Pentru platforme parcări (CIC, S1, S3, PSD) sunt prevăzute următoarele caracteristici tehnice:

• 25 cm BcR 4,5 beton de ciment rutier;


• 20 cm strat superior de fundaţie din balast;

• 15 cm strat inferior de fundaţie din balast;

Pentru calea de pod sunt prevăzute următoarele caracteristici tehnice:

• 4 cm ATD16 asfalt turnat dur;

• 4 cm ATD16 asfalt turnat dur;

• 3 cm BA8 Beton asfaltic (protecţie hidroizolaţie);

• 1 cm hidroizolaţie.

Noduri rutiere

Pe traseul autostrăzii Bacău - Paşcani au fost proiectate noduri rutiere, ce sunt prezentate în tabelul

următor.

Tabelul nr. 3-1 Nodurile rutiere prevăzute în cadrul proiectului

Nr. crt.

Denumire Interval prevăzut pentru realizarea

lucrării Drum

intersectat Distanţa faţă de cea mai

apropiată arie naturală protejată km început km sfârşit

1 Bacău Nord 0+555 1+095 - 1,15 km – ROSCI0434 Siretul Mijlociu

2 Filipeşti 17+065 18+175 CF 500 1,2 km – ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

3 Roman Sud 28+910 30+205 - 2,5 km – ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

4 Roman Vest 34+270 35+385 - 1,07 km – ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

5 Roman Nord 40+595 41+615 - 0,26 km - ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

6 Săbăoani 46+435 48+235 DN2 / DJ207B

3,8 km - ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

7 Mogoşeşti Siret

58+315 59+200 - 0,43 km – ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu



21

Nr. crt.

Denumire Interval prevăzut pentru realizarea

lucrării Drum

intersectat Distanţa faţă de cea mai

apropiată arie naturală protejată km început km sfârşit

8 Autostrada Târgu Mureş - Iaşi

70+490 72+120

Autostrada Târgu

Mureş – Târgu

Neamţ –Iaşi

3,05 km – ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

9 Paşcani 76+165 76+390 - 3,9 km – ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

Nod rutier Bacău Nord

Nodul rutier se dezvoltă ţinând cont de Varianta de Ocolire Bacău care este în execuţie la data

elaborării prezentei documentaţii.

Geometria este de tip „Trompetă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 200 m şi 400 m, astfel asigurând

o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85.

Ca particularitate, acest nod rutier conţine o bretea care va fi construită în cadrul Variantei de Ocolire

Bacău, prin urmare nu va face parte din proiectul analizat.

Nodul este amplasat pe raza UAT Sauceşti, în apropiere de satul Schineni.

Nod Rutier Filipeşti

Geometria nodului rutier este de tip „Trompetă Dublă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 200 m şi

400 m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descarcare în

DN2 (E85). Cele 2 trompete sunt conectate print-o bretea cu lungime de aprox. 700 m care traverseaza

CF500. Nodul este amplasat pe raza UAT Filipeşti.

Nod Rutier Roman Sud

Geometria nodului rutier este tip „Trompetă Dublă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 250 m şi 400

m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în DN2

(E85). Cele 2 trompete sunt conectate printr-o bretea cu lungime de aprox. 1400 m care traversează

CF500. Nodul rutier este amplasat pe raza UAT Trifeşti şi UAT Horia.

Nod Rutier Roman Vest

Geometria nodului rutier este de tip „Trefla Parţială”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 120 – 270

m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în DN15D

într-o intersecţie giratorie. Nodul rutier este amplasat pe raza UAT Trifeşti.



22

Nod Rutier Roman Nord


250 m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în

DN2 (E85). Cele 2 trompete sunt conectate printr-o bretea cu lungime de aprox. 4100 m care

traversează CF500. Nodul rutier este amplasat pe raza UAT Cordun şi UAT Săbăoani.

Nod Rutier Săbăoani


220 m, astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în

DN2 (E85), în apropierea intersecţiei dintre DN2 şi DN28. Cele două braţe ale nodului rutier asigură

relaţiile de ieşire/intrare de pe autostradă şi descarcă în DN2 prin câte o intersecţie giratorie ce asigură

restul de relaţii (direcţii). Nodul rutier este amplasat pe raza UAT Săbăoani.

Nodul Mogoşeşti Siret

Geometria nodului rutier este de tip „Trompetă”, cu raze ale bretelelor de 250 m, astfel asigurând o

viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în DJ208. Trompeta descarcă

traficul printr-o bretea într-o intersecţie giratorie la DJ208. Nodul este amplasat pe raza UAT

Hălăuceşti.

Nod Rutier Autostradă – Autostrada Târgu Mureş - Iaşi

Geometria nodului rutier este de tip „Treflă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 200 m şi 250 m.

Particularitatea acestui nod constă în faptul că are menirea de a realiza conectarea între Autostrada

Bacău-Paşcani cu Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ –Iaşi. Nodul este amplasat pe raza UAT

Stolniceni Prăjescu şi UAT Paşcani.

Nod Rutier Paşcani

Geometria nodului rutier este de tip „Trompetă”, cu raze ale bretelelor cuprinse între 200 m şi 250 m,

astfel asigurând o viteză de proiectare de 60 km/h conform STAS 863-85 cu descărcare în DN28A.

Trompeta descarcă traficul printr-o bretea într-o intersecţie giratorie la DN28A. Nodul este amplasat

pe raza UAT Paşcani.

În figura următoare este prezentată localizarea nodurilor rutiere.



23

Figura nr. 3-3 Amplasarea nodurilor rutiere propuse în proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani



24

Lucrări de artă

Poduri

Pe traseul autostrăzii Bacău - Paşcani au fost proiectate o serie de poduri, ce sunt prezentate în tabelul

următor.

Tabelul nr. 3-2 Podurile propuse în cadrul proiectului

Nr. crt.

Denumire

Interval prevăzut pentru realizarea

lucrării Obstacol Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală

protejată km început

km sfârşit

1 Pod pe autostradă peste valea Izvoarelor

5+070 5+200 valea Izvoarelor 3,5 km faţă de ROSCI0434 Siretul Mijlociu

2 Pod pe autostradă peste pârâul Beresti

10+270 10+390 pârâul Beresti 2,3 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

3 Pod pe autostradă peste pârâul Precista

12+880 13+080 pârâul Precista 1,63 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

4 Pod pe autostradă peste vale 15+170 15+310 vale 0,6 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

5 Pod pe autostradă peste pârâul Turbata

16+560 16+780 pârâul Turbata 0,63 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

6 Pod pe autostradă peste valea Mitocului

18+270 18+350 valea Mitocului 1,78 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

7 Pod pe autostradă peste vale şi DL

20+070 20+150 vale şi DL 2,12 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

8 Pod pe autostradă peste pârâul Sîrbilor

26+170 26+300 pârâul Sîrbilor 2,11 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

9 Pod pe autostradă peste pârâul Valea Neagra

27+300 27+620 pârâul Valea

Neagra 2,24 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

11 Pod pe autostradă peste valea Moldova Seacă

33+230 33+320 valea Moldova

Seacă

1,47 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

12 Pod pe autostradă peste vale 33+520 33+710 vale 1,42 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

13 Pod pe autostradă peste Raul Moldova

39+440 40+030 Râul Moldova Intersectează ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

14 Pod pe autostradă peste pârâul Ciurlacul

40+450 40+590 pârâul Ciurlacul 0,28 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

15 Pod pe autostradă peste pârâul Valea Draga


Draga 1,6 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

16 Pod pe autostradă peste pârâul Părul

67+900 68+070 pârâul Părul 2,37 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

17 Pod pe autostradă peste pârâul Zmeul

68+940 68+120 pârâul Zmeul 2,47 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

18 Pod pe autostradă peste pârâul Vadutul

72+270 72+460 pârâul Vadutul 4,63 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman



25

Nr. crt.

Denumire




km sfârşit

19 Pod pe autostradă peste pârâul Boşteni

73+400 73+530 pârâul Boşteni 4,97 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

20 Pod pe autostradă peste pârâul Gistesti

76+140 76+290 pârâul Gîsteşti 4,84 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

Pod pe DC 90

21 Pod pe DC90 peste pârâul Valea Neagra


Neagra

2,11 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu (km 27+910 pe autostradă)

Nod rutier Paşcani

22 Pod pe bretea principală Nod Paşcani peste pârâul Gistesti

1+922 1+971 pârâul Gîsteşti 5,42 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

Viaducte

Pe traseul autostrăzii Bacău - Paşcani au fost proiectate două viaducte, ce sunt prezentate în tabelul

următor.

Tabelul nr. 3-3 Viaductele propuse în cadrul proiectului

Nr. crt.

Denumire




km sfârşit

1 Viaduct pe autostradă peste vale

31+480 31+720 vale 2,07 km faţă de ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni

Nod rutier Roman Sud

2 Viaduct pe bretea Nod Roman Sud peste vale

1+799 2+042 vale 3,16 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

Pasaje

Pasajele propuse în cadrul proiectului sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 3-4 Pasajele propuse în cadrul proiectului

Nr. crt.

Denumire




km sfârşit

1 Pasaj pe DL peste autostradă 1+040 1+100 autostradă 1,7 km faţă de ROSCI0434 Siretul Mijlociu

2 Pasaj pe DL peste autostradă 3+050 3+110 autostradă 2,6 km faţă de ROSCI0434 Siretul Mijlociu



26

Nr. crt.

Denumire




km sfârşit

3 Pasaj pentru permeabilitate fauna peste autostradă

3+360 3+420 autostradă 2,7 km faţă de ROSCI0434 Siretul Mijlociu

4 Pasaj pe DC12 peste autostradă




6 Pasaj pe DJ207F peste autostradă

7+180 7+240 autostradă 5 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

7 Pasaj pe autostradă peste DL 9+380 9+460 DL 3 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

8 Pasaj pe autostradă peste DN2 & CF

11+090 11+150 DN2 şi CF 1,95 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

9 Pasaj pe DL peste autostradă 11+940 12+000 autostradă 1,93 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu



14+160 14+220 autostradă 1,1 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu






15 Pasaj pe DL peste autostradă 30+130 30+180 autostradă 3,07 km faţă de ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni


30+190 30+250 autostradă 3,02 km faţă de ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni

17 Pasaj pe DN15D peste autostradă

34+790 34+840 autostradă 1,37 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman







21 Pasaj pe autostradă peste DN2

47+410 47+500 DN2 4,53 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

22 Pasaj pe DL peste autostradă 48+880 48+940 autostradă 4,23 km faţă de ROSCI0107 Lunca Mirceşti

23 Pasaj pe DL peste autostradă 51+240 51+290 autostradă 3,66 km faţă de ROSCI0107 Lunca Mirceşti





27

Nr. crt.

Denumire




km sfârşit

25 Pasaj pe DJ208G peste autostradă



27 Pasaj pe autostradă peste DC104

60+610 60+690 DC104 1,76 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

28 Pasaj pe autostradă peste CF 63+550 63+640 CF 2,12 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

29 Pasaj pe autostradă peste DJ208O şi vale

64+610 64+710 DJ208O şi vale 2,37 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu


31 Pasaj pe DL peste autostradă 68+560 68+610 autostradă 2,39 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman


33 Pasaj pe DJ208L peste autostradă

70+460 70+520 autostradă 3,2 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

34 Pasaj pe autostradă peste DC111

72+850 72+930 DC111 4,95 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

35 Pasaj pe autostradă peste DN28A

75+080 75+160 DN28A 4,84 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman


Nod rutier Bacău Nord

37 Pasaj pe bretea Nod BacăuNord peste autostradă

1+169 1+262 autostrada 1,75 km faţă de ROSCI0434 Siretul Mijlociu

Nod rutier Filipeşti

38 Pasaj pe bretea principală Nod Filipeşti peste DN2

1+170 1+221 DN2 1,5 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

39 Pasaj pe bretea principală Nod Filipeşti peste CF şi autostradă

1+958 2+550 CF şi

autostrada 1,34 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

40 Pasaj pe bretea 5 Nod Filipeşti peste CF

0+357 0+620 CF 1,32 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

41 Pasaj pe bretea 6 Nod Filipeşti peste CF


Nod rutier Roman Sud

42 Pasaj pe bretea principală Nod Roman Sud peste autostradă

1+458 1+501 autostrada 3,27 km faţă de ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni

43 Pasaj pe bretea principală Nod Roman Sud peste CF

2+900 2+923 CF 2,57 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman



28

Nr. crt.

Denumire




km sfârşit

44 Pasaj pe bretea principală Nod Roman Sud peste DN2


Nod rutier Roman Nord

45 Pasaj pe bretea principală Nod Roman Nord peste autostradă

1+165 1+215 autostrada 0,85 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

46 Pasaj pe bretea principală Nod Roman Nord peste DL

3+674 3+716 DL 0,95 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

47 Pasaj pe bretea principală Nod Roman Nord peste CF

5+200 5+410 CF 2,11 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

48 Pasaj pe bretea principală Nod Roman Nord peste DN2


Nod rutier Mogosesti Siret

49 Pasaj pe bretea principală Nod Mogosesti Siret peste autostradă

1+561 1+611 autostrada 1,77 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

50 Pasaj pe bretea principală Nod Mogosesti Siret peste CF


Nod rutier Paşcani

51 Pasaj pe bretea principală Nod Paşcani peste autostradă

1+164 1+215 autostrada 5,42 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

Structuri casetate

Structurile casetate prevăzute pe traseul autostrăzii Bacău - Paşcani sunt prezentate în tabelul de mai

jos. Pentru îmbunătăţirea conectivităţii pentru speciile de faună au fost propuse mai multe

subtraversări suplimentare, în zonele care au potenţialul de a reprezenta zone de trecere pentru

animale.

Tabelul nr. 3-5 Structurile casetate propuse în proiect

Nr. crt.


lucrării Observaţii Lungime

(m) Distanţa faţă de cea mai

apropiată arie naturală protejată km

început km

sfârşit

1 1+270 1+300 Subtraversare pentru faună

10 1,72 km faţă de ROSCI0434 Siretul Mijlociu





4 14+900 14+930 Structura casetată pe DC8

12 0,74 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu



29

Nr. crt.


lucrării Observaţii Lungime

(m) Distanţa faţă de cea mai

apropiată arie naturală protejată km

început km

sfârşit

5 16+890 16+920 Structura casetată pe DJ159


6 18+170 18+210 Structura casetată pe DL 12 1,87 km faţă de ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu










12 2,1 km faţă de ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni


10 1,47 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

13 36+810 36+850 Structura casetată pe DL 12 1,42 km faţă de ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman




10 Intersectează ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman


10 Intersectează ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman




12 3,55 km faţă de ROSCI0107 Lunca Mirceşti








8 2,95 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

Nod rutier Paşcani

23 2+505 2+518 Structura casetata pe DL 9 5,31 km faţă de ROSCI0159 Pădurea Homiţa

Podeţe

Suplimentar faţă de structurile propuse, prezentate mai sus, pentru zonele în care proiectul nu

îndeplineşte cerinţele de permeabilitate1 au fost propuse subtraversări suplimentare. Amplasarea

1 Evaluarea funcţionalităţii şi frecvenţei structurilor autostrăzii Bacău-Paşcani a fost realizată în acord cu cerinţele Ghidului privind integrarea măsurilor de conservare a biodiversităţii în planificarea, pregătirea, evaluarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor de transport rutier şi feroviar (Transgreen, 2019)



30

acestora s-a realizat în funcţie de limitările impuse de condiţiile din teren (ex: înălţimea mică a

rambleului, prezenţa zonelor urbanizate etc.). Măsurile propuse vor asigura o bună permeabilitate

pentru mamifere şi pentru amfibieni şi reptile pe toată lungimea traseului. Localizarea şi dimensiunile

acestora sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 3-6 Podeţele propuse în cadrul proiectului

Nr.crt.

Tip structură Lăţime

(m) Înălţime

(m)


lucrării Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală


km început

1 Subtraversare

mamifere 2 2 2+385 2+397

2,31 km - ROSCI0434 Siretul Mijlociu

2 Subtraversare

mamifere 2 2 7+275 7+287

4,98 km - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

3 Subtraversare

amfibieni Ø 1,4 8+900 8+904


4 Subtraversare

amfibieni 2 2 9+205 9+217


5 Subtraversare

mamifere 2 2 10+705 10+717


6 Subtraversare

mamifere 2 2 14+225 14+237


7 Subtraversare

mamifere 2 2 15+845 15+857


8 Subtraversare

mamifere 2 2 17+355 17+367


9 Subtraversare

amfibieni 2 2 19+505 19+517


10 Subtraversare

amfibieni 2 2 19+605 19+617


11 Subtraversare

amfibieni 2 2 19+705 19+717


12 Subtraversare

amfibieni 2 2 19+805 19+817


13 Subtraversare

amfibieni Ø 1,4 21+200 21+204


14 Subtraversare

mamifere 2 2 21+565 21+577


15 Subtraversare

amfibieni Ø 1,4 22+090 22+094


16 Subtraversare

mamifere 2 2 23+095 23+107


17 Subtraversare

amfibieni Ø 1,4 23+800 23+804


18 Subtraversare

amfibieni Ø 1,4 24+270 24+274


19 Subtraversare

mamifere 2 2 25+061 25+073


20 Subtraversare

amfibieni Ø 1,4 25+560 25+560 2,23 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

21 Subtraversare

amfibieni 2 2 26+855 26+867




31

Nr.crt.


(m) Înălţime

(m)




km început

22 Subtraversare

amfibieni Ø 1,4 27+000 27+004


23 Subtraversare

amfibieni 2 2 27+205 27+217


24 Subtraversare

amfibieni Ø 1,4 28+150 28+154


25 Subtraversare

mamifere 2 2 32+515 32+527

1,83 km - ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni

26 Subtraversare

mamifere 2 2 36+405 36+417


27 Subtraversare

amfibieni Ø 1,4 38+960 38+969

Intersectează ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

28 Subtraversare

mamifere 2 2 40+105 40+117


29 Subtraversare

mamifere 2 2 42+205 42+217


30 Subtraversare

mamifere 2 2 43+155 43+167


31 Subtraversare

mamifere 3 1,6 44+614 44+627


32 Subtraversare

mamifere 3 1,6 45+606 45+619


33 Subtraversare

mamifere 3 1,6 46+526 46+539


34 Subtraversare

mamifere 3 1,6 48+136 48+149

4,88 km - ROSCI0107 Lunca Mirceşti

35 Subtraversare

mamifere 3 1,6 49+506 49+519


36 Subtraversare

mamifere 2 2 50+658 50+670

3,49 km - ROSCI0107 Lunca Mirceşri

37 Subtraversare

mamifere 3 1,6 56+246 56+259


38 Subtraversare

mamifere 2 2 57+805 57+817


39 Subtraversare

mamifere 2 2 58+125 58+137


40 Subtraversare

mamifere 3 1,6 58+381 58+394


41 Subtraversare

mamifere 2 2 60+965 60+977


42 Subtraversare

mamifere 2 2 62+105 62+117


43 Subtraversare

mamifere 2 2 62+785 62+797


44 Subtraversare

mamifere 2 2 64+005 64+017


45 Subtraversare

mamifere 2 2 65+605 65+617


46 Subtraversare

mamifere 3 1,6 70+356 70+369

3,12 km - ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman



32

Nr.crt.


(m) Înălţime

(m)




km început

47 Subtraversare

mamifere 2 2 73+205 73+217


48 Subtraversare

mamifere 2 2 74+585 74+597


49 Subtraversare

mamifere 2 2 75+705 75+717


Dotări ale autostrăzii

Pentru autostrada Bacău-Paşcani au fost propuse următoarele dotări:

• Spaţiu pentru servicii tip S1;

• Centru de întreţinere şi coordonare (CIC), inclusiv Centru de Monitorizare şi Informare

(CMI);

• Spaţiu pentru servicii tip S3, inclusiv Parcare Securizată;

• Parcări de scurtă durată.

În alegerea zonei pentru amplasarea dotărilor s-a urmărit distanţa optimă faţă de reţelele existente

(reţele de alimentare cu apă şi canalizare, reţele electrice, reţele telefonice, reţele de drumuri obişnuite,

etc.).

În următorul tabel sunt prezentate localizările dotărilor propuse în proiect.

Tabelul nr. 3-7 Spaţiile de servicii/parcările de scurtă durată propuse în cadrul proiectului

Nr. crt.

Denumire

Interval prevăzut pentru

realizarea lucrării (km)

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată

1 Spaţiu de servicii tip S1 (stânga-dreapta)

6+700 – 7+060 4,9 km – ROSCI0434 Siretul Mijlociu

2 Parcare de scurtă durată (stânga-dreapta)

24+940 – 25+600


3

Centru de Întreţinere şi Coordonare (CIC), inclusiv Centru de Monitorizare şi informare (CMI)

34+265 – 35+385


4 Spaţiu de servicii tip S3 (stânga-dreapta) inclusiv parcare securizată

52+000 – 52+580


5 Parcare de scurtă durată (stânga-dreapta)

65+000 – 65+580




33

Centru de Întreţinere şi Coordonare (CIC), inclusiv Centru de Monitorizare şi

Informare (CMI)

Centrul de Întreţinere şi Coordonare este o unitate de deservire a unui sector de autostradă având rolul

de menţinere în stare corespunzătoare de exploatare a autostrăzii şi de asigurare a securităţii circulaţiei

rutiere în sectorul arondat, sustinând şi reparaţia utilajelor din dotare. Are de asemenea funcţii de

coordonare a activităţii punctelor de sprijin şi de supraveghere permanentă a încadrării autostrăzii în

criteriile de performanţă conform ,,Normativ pentru întreţinerea pe criterii de performanţă a

autostrăzilor” ind.AND 569/2007 având în dotare echipamente de măsură şi control specifice.

În cadrul CIC este prevăzut şi Centrul de Monitorizare şi Informare (CMI), organizat într-un spaţiu

special, toate spaţiile adiacente fiind în aceeaşi clădire şi cu acces direct.

Centru de întreţinere şi coordonare CIC este un complex tehnic care are de asemenea o serie de sarcini

grupate astfel:

• supravegherea traficului, a influenţei factorilor meteorologici asupra circulaţiei;

• acordarea de prim ajutor în caz de accidente;

• întreţinerea autostrăzii pe tronsonul aferent, a spaţiilor de serviciu, a marcajelor, a

instalaţiilor de iluminat şi a instalaţiilor de telecomunicaţii;

• refaceri şi remedieri după accidente sau calamitaţi naturale;

• perceperea de taxe şi amenzi;

• alimentarea cu combustibil a utilajelor de întreţinere;

• întreţinerea şi repararea utilajelor din dotare etc.

Pentru realizarea sarcinilor descrise mai sus s-au proiectat construcţii cu funcţii diferite. Aceste

construcţii sunt:

• clădire operaţională;

• atelier de întreţinere;

• magazie materiale antiderapante;

• staţie alimentare carburanţi + rezervoare;

• rezervor de apă 200 m3 + staţie pompare;

• puţ forat sau racord la reţeaua de alimentare cu apă;

• platformă spălare;

• platformă nămol;

• decantor separator de nămol şi ulei + staţie pompare-spălare;

• post transformare şi racord electric;

• staţie epurare mecano-biologică;



34

• separator de produse petroliere;

• staţie pompe şi conductă refulare ape uzate la emisar;

• platforme parcare utilaje;

• gospodărie de combustibil pentru centrala termică;

• împrejmuiri şi porţi;

• iluminat perimetral şi acces.

Spaţiu de servicii S1

Aceste spaţii pentru servicii tip S1 se amplasează în lungul autostrăzii, atât pe partea dreaptă cât şi pe

partea stângă, simetric faţă de axul drumului, conform planurilor de situaţie ale autostrăzii. Platforma

de pe stânga poate fi decalată de cea de pe dreaptă cu max. 2 km.

Spaţiul pentru servicii tip S1 are ca scop parcarea şi staţionarea de mai lungă durată având ca dotări în

plus faţă de parcarea de scurtă durată o staţie de alimentare cu combustibili şi un spaţiu comercial cu

bar.

Spaţiul va fi concesionat în vederea amplasării dotărilor menţionate.

Spaţiu de servicii S3, inclusiv Parcare Securizată

Spaţiile pentru servicii tip S3 se amplasează în lungul autostrăzii, atât pe partea dreapta cât şi pe partea

stângă, simetric faţă de axul drumului, conform planurilor de situaţie ale autostrăzii.

Spaţiul pentru servicii tip S3 are ca scop parcarea şi staţionarea de lungă durată având ca dotări în plus

faţă de parcarea de scurtă durată o staţie de alimentare cu combustibili, un spaţiu comercial, un

restaurant, un punct sanitar, un autoservice şi spatii pentru cazare (motel sau hotel).

În cadrul spaţiului de servicii se va realiza o parcare securizată care să asigure condiţiile de securitate

pentru efectuarea timpilor de odihnă şi servicii, pentru utilizatorii drumurilor publice, în conformitate

cu prevederile regulamentelor şi directivelor Uniunii Europene în vigoare. Aceasta parcare securizată

este prevăzută sa îndeplinească nivelul „Bronz”.

Criteriile minime de auditare în categoria „Bronz” ce sunt îndeplinite sunt:

• Toalete şi duşuri pentru bărbaţi şi femei disponibile şi funcţionale;

• Toaletele curatate şi verificate la interval regulat (cu program de curaţenie);

• Spaţiile de spălare, curăţare verificate la interval regulat (cu program de curaţenie);

• Robinete de apă disponibile funcţionale;

• Containere de deşeuri;

• Semnalizare care să promoveze siguranţă în trafic în interiorul parcării;



35

• Contactele de urgenţă afişate;

• Gustări şi băuturi disponibile de cumpărat 24/7;

• Posibilitatea conexiunii la internet;

• Conexiune electrică pentru uz personal.

De asemenea, pe platforma spaţiului de servicii tip S3 s-a prevăzut o platformă de cântărire de 45 m.

Spaţiul va fi concesionat în vederea amplasării dotărilor menţionate.

Parcări de scurtă durată [PSD]

Parcarea de scurtă durată este un spaţiu separat fizic de autostradă, care permite utilizatorilor oprirea

atunci când au nevoie de odihnă şi relaxare. Este recomandat ca aceste zone să ofere o schimbare faţă

de monotonia autostrăzii, în puncte de belvedere.

Platforma parcării propriu-zise are o zonă de protecţie de min. 10 m lăţime de la marginea carosabilului

autostrăzii. Fiecare platformă de parcare va fi amenajată atât pentru vehicule grele cât şi pentru

autoturisme.

Accesul înspre şi dinspre platforma de parcare se va face numai pe bretele speciale de intrare şi ieşire,

astfel încât vehiculele să reintre în trafic în deplină siguranţă.

Aceaste parcări de scurtă durată se amplasează în lungul autostrăzii, în principiu atât pe partea dreaptă

cât şi pe partea stângă, simetric faţă de axul drumului, conform planurilor de situaţie ale autostrăzii.

Fiecare amplasament stânga sau dreapta conţine: WC public, gospodărie de apă, staţie epurare

mecano-biologică, separator produse petroliere, staţie pompare şi conductă refulare ape uzate, parcaje

pentru autoturisme, autobuze şi autovehicule grele, spaţii de protecţie şi amenajări peisagistice, spaţii

de odihnă, platforme pentru colectarea separată a deşeurilor menajere, împrejmuire cu gard, post

transformare şi racord electric, iluminat perimetral şi pe bretele de acces.

Apele pluviale provenite din incinta obiectivului vor fi colectate prin guri de scurgere cu sifon şi

depozit. Apele astfel colectate vor fi canalizate gravitaţional prin tuburi de beton simplu spre cele două

separatoare de nămol şi ulei mineral (unul pe partea stângă şi unul pe partea dreaptă a autostrăzii). De

asemenea apele pluviale din zona parcărilor vor fi epurate în separatorul de hidrocarburi şi vor fi

trimise în chesoanele staţiilor de pompare ape uzate.

Sursa termică este centrala termică amplasată în clădirea W.C.-ului şi va fi dotată cu un cazan

funcţionând cu energie electrică, un vas de expansiune închis şi o pompă de linie pentru circulaţia

agentului termic.

Pentru asigurarea unui microclimat corespunzător au fost prevăzute ventilatoare de evacuare montate

în ferestre, câte două la cabinele “Femei” şi la cabinele “Bărbaţi” şi unul la cabina “Persoane cu

handicap”.

Compensarea aerului evacuat se face prin intermediul grilelor de tranzit montate la partea inferioară a

uşilor de acces.



36

În figura următoare sunt prezentate dotările propuse ale autostrăzii.

Figura nr. 3-4 Localizarea dotărilor autostrăzii Bacău - Paşcani



37

Suprafeţe de pădure necesar a fi defrişate

În cadrul analizei variantelor de traseu s-a avut în vedere evitarea zonelor forestiere. Proiectul nu

intersectează suprafeţe de pădure care necesită scoaterea din fondul forestier.

Lucrări hidrotehnice

În proiect sunt propuse lucrări hidrotehnice de protecţie a albiei cu zid din gabioane şi saltea din

gabioane.

La acest moment se analizează amplasarea protecţiilor cu gabioane într-un număr de cca. 40 de locaţii

pe cursurile de apă intersectate. Amplasarea lucrărilor hidrotehnice va fi prezentată şi analizată în

cadrul RIM.

Lucrări de preluare şi evacuare a apelor pluviale

Scurgerea apelor a fost proiectată în funcţie de condiţiile pe care le oferă terenul natural şi de

elementele geometrice în profil longitudinal, ţinând cont de măsurile ce trebuie luate pentru asigurarea

preepurării apei înaintea deversării în emisari naturali.

Conform proiectului, lucrările care asigură preluarea şi scurgerea apelor pluviale către emisar sunt::

• şanturi de pază în debleu;

• rigole pe berme;

• rigole de acostament;

• casiuri de descărcare a apelor de pe suprafaţa autostrăzii.

La baza taluzelor de rambleu sunt propuse două tipuri de şanţuri trapezoidale, din beton, pentru

colectarea apelor pluviale din zona autostrăzii, pe întreaga lungime a autostrăzii (stânga şi dreapta).

Acestea au următoarele caracteristici tehnice:

• tipul 1 are o bază de 0,50 m, o înălţime de 0,50 m cu pante 1/1;

• tipul 2 are o bază de 0,60 m, o înălţime de 0,50 m cu pante 1/1.

Apele de pe platforma autostrăzii vor fi colectate prin rigole de acostament din beton şi descărcate pe

taluz, în şanţuri, prin casiuri amplasate conform calculului de capacitate hidraulică a rigolei. Proiectarea

casiurilor s-a facut ţinând cont de capacităţile de scurgere a debitelor apelor meteorice precum şi de

caracteristicile geometrice. Casiurile pentru descărcarea rigolelor de acostament sunt propuse a se

amplasa din 25 în 25 m.

Construcţiile pentru preepurarea apelor sunt prezentate în secţiunea 3.1.14.4 a prezentului memoriu.

Lucrări de consolidare

În cadrul proiectului au fost prevăzute următoarele tipuri de lucrări de consolidare:



38

1. Aplicarea unui strat anticapilar

După decaparea stratului vegetal se va realiza o umplutură din material coeziv tratat cu lianţi hidraulici

profilată cu pantă de la centru către piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltraţie.

Pe terenul astfel amenajat se va aşterne un strat de material granular drenant cu rol anticapilar. Stratul

de material drenant cu rol anticapilar se va proteja cu geotextil având rol anticontaminant atât la partea

inferioară cât şi cea superioară.

În cazul în care materialul de umplutură este granular, utilizarea geotextilului la partea superioară nu

mai este necesară.

2. Tratarea cu liant hidraulic

După decaparea stratului vegetal terenul din bază se va scarifica şi se va trata cu lianţi hidraulici pe o

grosime de minim 30 cm.

3. Ranforsare bază rambleu cu geogrile

Dupa decaparea stratului vegetal se va realiza o umplutura din material coeziv tratat cu lianti hidraulici

profilata cu panta de la centru catre piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltratie.

Pe terenul astfel amenajat se va asterne un strat de material granular drenant cu rol anticapilar. Stratul



Materialul granular va fi ranforsat cu geogrile având rezistenţă de calcul minima de 220 kN/m.

Numărul de rânduri de geogrile variază în funcţie de caracteristicile terenului de fundare şi înălţimea

rambleului. Distanţa maximă dintre rânduri va fi de 50 cm.

4. Perna de leoss

După decaparea stratului vegetal terenul din bază se va compacta min. 98% Proctor pe o grosime de

minim 50 cm.

5. Piloţi de îndesare

În vederea consolidării trenului de fundare şi a micşorării duratei de consolidare în timp a acestuia se

prevede realizarea de coloane din material granular, material local sau beton având diametrul Φ 600

mm şi lungimea variabilă între 6 şi 15 m.

6. Protecţie taluz cu georeţele

În vederea limitării riscului de apariţie a ravinărilor taluzelor, până la dezvoltarea vegetaţiei, se prevede

protejarea acestora cu saltea antierozională din Juta.

7. Protecţie taluz cu piatră brută

Se prevede extraexcavarea taluzului de debleu pe o adâncime de min. 50 cm, aşternerea unui strat de

geotextil având rol anticontaminant şi realizarea unei umpluturi cu piatră brută. La baza taluzului

umplutura este susţinută cu un pinten din beton C20/25 prevăzut cu barbacane pentru evacuarea

apelor de infiltraţie.

8. Slituri drenante



39

În zona taluzurilor de debleu se prevede realizarea de slituri având adâncimea de 1 m şi lalţimea de 1

m la un interval de 3 m pe o lungime de taluz de min. 10 m. Sliturile vor fi umlute cu piatră brută sort

90 – 150 mm şi protejate cu geotextil. Acestea sunt prevăzute în zonele în care există posibilitatea

apariţiei exfiltraţiilor de apă din taluz.

9. Zid de sprijin din pământ armat

Lucrarea presupune utilizarea zidurilor de sprijin din pământ armat cu geogrile în vederea asigurării

stabilităţii taluzurilor de rambleu sau debleu.

Zidul de sprijin se va realiza din material granular sort 0 – 63 mm având max. 15% din masă particule

mai mici de 76 microni şi max. 15% din masă particule mai mari de 150 mm iar indicele de

neuniformitate Un>5.

Stabilitatea faţadei sistemului de pământ armat va fi asigurată prin utilizarea unui sistem agrementat cu

respectarea indicaţiilor producătorului.

10. Protecţie taluz cu geocelule


protejarea acestora cu geocelule având înălţime de min 15 cm şi un număr de minim 20 de celule pe

m2.

11. Piloţi din beton armat

Acest tip de lucrare presupune susţinerea taluzurilor cu piloţi foraţi din beton armat C25/30 având

diametrul de 1,2 m şi lungimea de 20 m solidarizaţi la partea superioara cu o grindă din beton armat

C35/45. Piloţii vor fi realizaţi la o distanţă interax de max. 2 m.

Înălţimea liberă a piloţilor va fi de maxim 4 m iar înălţimea liberă totală (piloţi + grindă de solidarizare)

de max. 5,8 m. Aceste tipuri de lucrări vor fi realizate în intervalul km 31+480 – 31+520 pe o lungime

de 40 m.

12. Zid de sprijin din pământ armat cu parament vertical

Lucrarea presupune utilizarea zidurilor de sprijin din pământ armat cu parament vertical pentru

susţinerea şi limitarea amprizei lucrărilor de rambleu.

Faţada zidului va fi realizată din elemente prefabricate din beton C35/45.

Armarea umpluturii din material granular se va realiza cu benzi din materiale geosintetice conectate cu

elemetele de faţada.

De asemenea acest tip de lucrări de consolidare va fi aplicat şi în zona pasajelor şi bretelelor din

nodurile rutiere propuse în proiect.


respectarea indicaţiilor producătorului.

Precizăm că amplasarea acestora va fi prezentată şi analizată în cadrul RIM.



40

Lucrări de relocare şi protejare a reţelelor de utilităţi, relocări de căi de

transport şi demolări

Relocări ale reţelelor de utilităţi

Pentru realizarea proiectului este necesară totodată relocarea unor reţele de utilităţi (alimentare cu apă

şi canalizare, transport sau alimentare cu gaz, instalaţii de telefonie şi reţele electrice). Dispunerea

(poziţiile kilometrice) relocărilor de utilităţi ce vor fi realizate pe traseul autostrăzii sunt prezentate în

tabelele următoare.

Tabelul nr. 3-8 Lucrări de relocare/protejare reţele de apă şi canalizare intersectate de autostradă

Nr. crt.

Reţele de utilităţi care vor fi relocate/protejate

Poziţie kilometrică Distanta faţă de cea mai apropiată arie naturală

protejată

Reţele de apă. Compania Regionala de Apă Bacău, jud. Bacău

1

Reţea aductiune apă, PEHD, PE100, SDR17, PN10, De160x9.5mm,

Lcond.=200m;

Tub de protecţie OL ∅323.9 x 8 mm, Ltub=58m

2 camine vane 1 camin colectare; teava OL Ø60,

Lcond.=10m

km 1+670 ÷ km 1+780 1,73 km - ROSCI0434 Siretul

Mijlociu

2

Retea apa PE100, SDR17, PN10, De140x8.3mm, Lcond.=480 m;

Tub de protecţie OL ∅273 x 8 mm, Ltub=104m


Lcond.=10m

km 12+600 ÷ km 12+700 1,73 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

3




Lcond.=10m

km 13+460 1,48 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

4




Lcond.=10m

km 14+040 ÷ km 14+140 1,14 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

5




Lcond.=10m


Siretului Mijlociu

Reţele irigaţii – ANIF – Amenajare de irigaţii Secuieni-Roman, jud. Neamţ

6 Conducta apa PE100, SDR17, PN10,

De125x7.4mm, Lcond.=445m; km 30+000




41

Nr. crt.



protejată



Lcond.=35m

7

Conducta apa PE100, SDR17, PN10, De315x18.7mm, Lcond.=210m;



Lcond.=10m

km 30+000 3,34 km - ROSCI0424 Pădurea şi

Lacul Mărgineni

8




Lcond.=10m

km 30+000 3,34 km - ROSCI0424 Pădurea şi

Lacul Mărgineni

Reţele irigaţii – ANIF – Amenajare de irigaţii Felesti, jud. Neamţ

9




Lcond.=10m

km 34+800 ÷ km 35+840 1,33 km - ROSCI0364 Râul

Moldova între Tupilaţi şi Roman

10




Lcond.=10m

km 34+800 1.33 km - ROSCI0364 Râul


11




Lcond.=10m

km 35+330 1,2 km - ROSCI0364 Râul


12




Lcond.=10m

km 35+840 1,09 km - ROSCI0364 Râul


13



km 36+800 0,68 km - ROSCI0364 Râul




42

Nr. crt.



protejată




Lcond.=10m

km 40+200 0,21 km - ROSCI0364 Râul


Reţele apa. Apa Vital S.A., jud. Neamţ

14

Reţea aductiune apă, fonta, PN10, De300x7mm, Lcond.=1000m;


3 camine vane

km 41+300 0,71 km - ROSCI0364 Râul


15


Tub de protecţie OL ∅1321 x 12.5 mm, Ltub=195m


Lcond.=240m 6 masive ancoraj



16



8 camine vane 6 masive ancoraj



17



8 camine vane 6 masive ancoraj



18




Lcond.=30m 7 masive ancoraj



Reţele apa. Apa Vital S.A., jud. Iaşi

19

Reţea apă, PEHD, PN10, Lcond.=315m Tub de protecţie OL, Ltub=67m


Lcond.=10m

km 51+100 3,60 km - ROSCI0107 Lunca

Mirceşti

20

Reţea apă, fonta, PN10, Lcond.=290m Tub de protecţie OL, Ltub=85m


Lcond.=10m


Mirceşti



43

Nr. crt.



protejată

21

Reţea apă, fonta, PN10, Lcond.=730m Tub de protecţie OL, Ltub=67m


Lcond.=10m



22

Reţea apă, Pafsin, PN10, SN10000, Dn600x15mm, Lcond.=780m

Tub de protecţie OL Ø813.x10mm, Ltub=80m


Lcond.=20m


Siretului Mijlociu

23



2 camine vane


Siretului Mijlociu

24

Reţea apă, PEHD, PE100, SDR17, PN10, De110x6.6mm, Lcond.=120m


2 camine vane


Siretului Mijlociu

25

Reţea apă, PEHD, PE80, SDR17.6, PN6, De160x9.1mm, Lcond.=107m

Tub de protecţie OL Ø323.9.x8mm, Ltub=54m


Lcond.=20m

Reţea apă, PEHD, PE80, SDR17.6, PN6, De125x7.1mm, Lcond.=120m

Tub de protecţie OL Ø323.9.x8mm, Ltub=54m

2 camine vane

km 68+440 2,37 km - ROSCI0378 Râul Siret

între Paşcani şi Roman

26




Lcond.=10m



27



Lcond.=30m



28



Lcond.=10m



Reţele canalizare. Apa Vital S.A., jud. Iaşi



44

Nr. crt.



protejată

29

Reţea canalizare PVC-kg, SN4, Lcond.=280m

Tub de protecţie OL, Ltub=69m 9 camine canalizare


Mirceşti

30

Reţea canalizare PVC riflat, SN8, Dn400mm, Lcond.=100m

Tub de protecţie OL Ø610,10mm, Ltub=64m

4 camine canalizare



Reţele apa. Apa Serv S.A., jud. Neamţ

31

Reţea apă, fonta, PN10, Dn600x10mm, Lcond.=140m

Tub de protecţie OL Ø711x10mm, Ltub=81m


Lcond.=10m

km 40+200 0,25 km - ROSCI0364 Râul


Reţele apa. Primaria Secuieni, jud. Neamţ

32

Reţea apă, PEHD, PE100, SDR17, PN10, De110x6.6mm, Lcond.=205m



Lcond.=10m


Siretului Mijlociu

Reţele canalizare. Primaria Secuieni, jud. Neamţ

33

Reţea canalizare PVC-kg, SN4 ,Dn400x9.8mm, Lcond.=245m


14 camine canalizare


Siretului Mijlociu

Reţele canalizare. Primaria Cordun, jud. Neamţ

34

Reţea canalizare PEHD, PE100, SDR17, PN10, De180x10.7mm, Lcond.=1490m

Tub de protecţie OL Ø323.9x8mm, Ltub=161m

3 camine canalizare



35

Reţea canalizare PVC-kg, SN4, Dn315x8.4mm, Lcond.=80m


3 camine canalizare

km 41+300 0,73 km - ROSCI0364 Râul


Reţele canalizare. Primaria Sabaoani, jud. Neamţ

36

Reţea canalizare PVC-kg, SN4, Dn315x8.4mm, Lcond.=950m


18 camine canalizare

km 41+300 0,73 km - ROSCI0364 Râul


Reţele apa. Primaria Stolniceni-Prajescu., jud. Iaşi

37 Reţea apă, PEHD, PE100, SDR17, PN10,

De160x9.5mm, Lcond.=300m; km 68+400 ÷ km 63+580




45

Nr. crt.



protejată



Lcond.=10m

Tabelul următor prezintă reţelele de transport/alimentare cu gaze ce vor fi relocate sau protejate şi

poziţiile kilometrice aferente.

Tabelul nr. 3-9 Lucrări de relocare/protejare reţele de gaz intersectate de autostradă

Nr. crt.

Reţea transport gaze Poziţie

kilometrică Deţinator instalaţii


Reţele distributie gaze. Cordun Gaz S.A.

1

Reţea distributie gaze, PEHD, Dn75mm, Lcond.=45m;


km 29+850 Cordun Gaz

S.A.

3,23 km - ROSCI0424 Pădurea şi Lacul

Mărgineni

2




S.A.


Mărgineni

3




S.A.


Mărgineni

4




S.A.


Mărgineni

5




S.A.


6




S.A.


7




S.A.

3,06 km - ROSCI0364 Râul


Reţele distributie gaze. Delgaz Grid S.A.

8



km 72+880 Delgaz Grid

S.A.

4,95 km - ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani

şi Roman

9



km 75+090 Delgaz Grid

S.A.

4,82 km - ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani

şi Roman

Reţele distributie gaze. Design Proiect



46

Tabelul următor prezintă reţelele de transport cu gaze naturale ce vor fi relocate sau protejate şi

poziţiile kilometrice aferente.

10


Tub de protecţie OL ∅273.1 x 8.8 mm, Ltub=25m

km 50+066 Design Proiect


Reţele distributie gaze. Mihoc Oil SRL

11



km 4+580 Mihoc Oil

SRL 3,23 km - ROSCI0434

Siretul Mijlociu

12 Tub de protecţie OL ∅219.1 x 10 mm,

Ltub=7m km 5+020

Mihoc Oil SRL


13



km 14+930 Mihoc Oil

SRL

0,72 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

14



km 16+910 Mihoc Oil

SRL


Siretului Mijlociu

15



km 17+500 Mihoc Oil

SRL


Siretului Mijlociu

16



km 17+500 Mihoc Oil

SRL


Siretului Mijlociu

17



km 26+630 Mihoc Oil

SRL


Siretului Mijlociu

18



km 26+680 Mihoc Oil

SRL


Siretului Mijlociu

19



km 27+550 ÷ km

27+850

Mihoc Oil SRL

2,22 km - ROSPA0072 Lunca Siretului

Mijlociu

20



km 27+880 Mihoc Oil

SRL


Siretului Mijlociu

21



km 41+320 Mihoc Oil

SRL




47

Tabelul nr. 3-10 Lucrări de relocare/deviere/protejare a reţelelor de transport gaze

Nr.

crt.

Reţele de utilităţi care vor fi

relocate/protejate Poziţie kilometrică

Distanţa faţă de cea mai

apropiată arie naturală

protejată

Reţele transport gaze. S.N.G.N. ROMGAZ S.A.

1

Reţea transport gaze, OL, Ø323.9x8mm, L360N-PSL2, Lcond.=240m;

Tub de protecţie OL ∅508 x 10 mm, L245,

Ltub=72m

km 19+490 ÷ km

19+630

1,31 km - ROSPA0072

Lunca Siretului Mijlociu

2

Reţea transport gaze, OL, Ø527x8mm, L360N-PSL2, Lcond.=255m;


Ltub=75m

km 19+920 ÷ km

20+080

1,34 km - ROSPA0072


Reţele transport gaze. S.N.G.N. TRANSGAZ S.A.

3



Ltub=54m

km 25+550 ÷ km

26+800

2,17 km - ROSPA0072


4



Ltub=57m

km 25+560 ÷ km

26+820

2,17 km - ROSPA0072


5



Ltub=60m

km 26+180 ÷ km

27+220


Siretului Mijlociu

6



Ltub=66m

km 26+180 ÷ km

27+240


Siretului Mijlociu

7



Ltub=110m

km 27+320 ÷ km

28+400

2,26 km - ROSPA0072


8



Ltub=104m

km 27+650 ÷ km

29+000

2,18 km - ROSPA0072


9



Ltub=104m

km 27+650 ÷ km

29+000

2,18 km - ROSPA0072


10



Ltub=116m

km 28+820 ÷ km

29+100

2,51 km - ROSPA0072


11 Reţea transport gaze, OL, Ø508x8mm, L360N-PSL2, Lcond.=150m;

km 29+850 3,28 km - ROSPA0072




48

Nr.

crt.





protejată


Ltub=95m

12



Ltub=77m

km 29+850 3,28 km - ROSPA0072


13



Ltub=73m

km 29+850 3,28 km - ROSPA0072


14 Reţea transport gaze, OL, Ø711x8mm, L360N-PSL2, Lcond.=662m

km 35+700 ÷ km

36+360


Moldova între Tupilaţi şi

Roman

15 Reţea transport gaze, OL, Ø508x8mm, L360N-

PSL2, Lcond.=665m

km 35+700 ÷ km

36+360



Roman

16



Ltub=28m

km 36+850



Roman

17



Ltub=26m

km 36+850



Roman

18

Reţea transport gaze, OL, Ø114.3x7.1mm, L360N-PSL2, Lcond.=135m;

Tub de protecţie OL ∅219.1 x 10 mm, L245,

Ltub=55m

km 38+900



Roman

19



Ltub=76m

km 41+350



Roman

20



Ltub=78m

km 41+350



Roman

21



Ltub=41m

km 41+350



Roman

22

Reţea transport gaze, OL, Ø88.9x7.1mm, L360N-PSL2, Lcond.=70m;


Ltub=30m

km 41+350



Roman



49

Nr.

crt.





protejată

23



Ltub=15m

km 44+150



Roman

24



Ltub=14m

km 44+150



Roman

25



Ltub=16m

km 44+150



Roman

26



Ltub=56m

km 45+120 ÷ km

45+380



Roman

27



Ltub=56m

km 45+100 ÷ km

45+350



Roman

28



Ltub=58m

km 45+060 ÷ km

45+320



Roman

29



Ltub=60m

km 49+480 3,85 km - ROSCI0107

Lunca Mirceşti

30



Ltub=60m

km 49+440 3,85 km - ROSCI0107

Lunca Mirceşti

31



Ltub=60m

km 49+420 3,85 km - ROSCI0107

Lunca Mirceşti

32



Ltub=53m

km 56+850 3,11 km - ROSPA0072


33



Ltub=21m

km 56+850 3,11 km - ROSPA0072


34 Reţea transport gaze, OL, Ø323.9x8mm, L360N-PSL2, Lcond.=75m;

km 71+550 3,68 km - ROSCI0378 Râul

Siret între Paşcani şi Roman



50

Nr.

crt.





protejată


Ltub=40m

35



Ltub=123m

km 71+280 3,23 km - ROSCI0378 Râul


36



Ltub=33m

km 71+180 3,26 km - ROSCI0378 Râul


37 Reţea transport gaze, OL, Ø323.9x8mm,

L360N-PSL2, Lcond.=230m km 71+000



Tabelul următor prezintă reţelele de telefonie ce vor fi relocate sau protejate şi poziţiile kilometrice

aferente.

Tabelul nr. 3-11 Lucrări de relocare a reţelelor de instalaţii de telefonie

Nr. crt.


Poziţie kilometrică Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală

protejată

Reţele de telecomunicatii – Detinator: SC RCS&RDS SA

1 Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=130m,

1HDPE110mm=50m, camerete=3buc., Ltraseu=130m

km 1+670 – km 1+740 1,87 km - ROSCI0434 Siretul

Mijlociu



Km 21+440 2,01 km - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu


2HDPE110mm=67m, stalpi TC=2buc., Ltraseu=106m

Km 26+630 2,13 km - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

4

Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=559m, 1HDPE110mm=39m din care Forare

orizontala=19m, camerete=6buc., Ltraseu=559m

km 27+560 – km 27+900




km 28+100 – km 28+320


6 Retea telecomunicatii, 1OL114mm=97m,

Ltraseu=97m km 29+400 – km

29+500 3,06 km - ROSCI0424

Pădurea şi Lacul Mărgineni



km 29+940 – km 30+240




km 75+720 – km 75+970


Reţele de telecomunicatii – Detinator: ORANGE ROMANIA SA


1HDPE110mm=112m, Ltraseu=150m km 4+580




51

Nr. crt.



protejată



km 10+960 -km 10+980


3 Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=1153m, 1HDPE110mm=50m, camerete=4buc., stalpi

Tc 8m=2buc., Ltraseu=1153m km 13+980


4 Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=151m, 1HDPE110mm=67m, camereta-1buc, stalpi

Tc 8m=2buc., Ltraseu=151m km 14+940


5

Retea telecomunicatii, 3HDPE40mm=1214m, 1HDPE110mm=36m, 3HDPE32mm=36m,

OL114mm=10m, camerete=6buc., Ltraseu=1250m

km 17+520 1,46 km - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

6 Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=1743m, 1HDPE110mm=70m, Forare orizontala=8m,

Ltraseu=1743m


7 Retea telecomunicatii, 3HDPE40mm=1158m, 3HDPE32mm=39m, 1HDPE110mm=39m,

camerete=5buc., Ltraseu=1197m

km 41+330 0,75 km - ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi

Roman

8 Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=1295m, 1HDPE110mm=131m, Forare dirijata=100m,

camerete=14buc., Ltraseu=1295m

km 47+400 -km 48+920




km 49+700 -50+100 3,54 km - ROSCI0107 Lunca

Mirceşti


camerete=2buc., Ltraseu=572m km 51+000 – km51+300



1HDPE110mm, camerete=6buc., Ltraseu=945m

Km 51+640 – km 52+500

3,73 km - ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi

Roman


1HDPE110mm=44m,camerete=2buc., Ltraseu=61m



1HDPE110mm=80m, Ltraseu=80m Km 71+400


14 Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=378, 1HDPE110mm=378, stalpi Tc 8m=2buc.,

Ltraseu=378m Km 75+100


Reţele de telecomunicatii – Detinator: SC TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS SA


Ltraseu=151m km 4+580



1HDPE110mm=45m, camerete=3buc Ltraseu=88m

km 10+900 – km 10+940



1HDPE110mm=455m, camerete=9buc Ltraseu=545m


Siretului Mijlociu


1HDPE110mm=270m, 2HDPE110mm=82m din care 12m forare orizontala, Ltraseu=352m



1HDPE110mm=36m, km 17+500




52

Nr. crt.



protejată

1OL114mm=10m, camerete=6buc., Ltraseu=1250m


1HDPE110mm=120m, 2HDPE110mm=62m Ltraseu=120m


7

Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=80m, 1HDPE110mm=66m, 2HDPE110mm=85m,

camerete=2buc., stalpiTc 8m=2buc., Ltraseu=165m

km 26+640 2,13 ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu




9

Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=278m, 1HDPE110mm=143m, camerete=4buc,

Ltraseu=278m

km 31+760 2,04 km - ROSCI0424




km 34+600 1,5 km - ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi

Roman

11 Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=1767m, 1HDPE110mm=125m, forare dirijata=20m,

camerete=7 buc Ltraseu=1767m km 41+340


Roman

12

Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=10m,4HDPE40mm=281,

2HDPE110mm=36m, camerete=6buc., stalpi Tc 8m=2buc., Ltraseu=291m

km 41+340 0,66 km - ROSCI0364 Râul



1HDPE110mm=101m, camerete=6buc, stalpi Tc 8m=2buc, Ltraseu=831m

km 41+340 0,66 km - ROSCI0364 Râul


14

Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=10m, 3HDPE40mm=90m 1HDPE110mm=45m,

camerete=3buc, stalpi Tc 8m=2buc, Ltraseu=100m

km 46+180 3,65 km - ROSCI0364 Râul



1HDPE110mm=190m din care 86 instalati prin forare, camerete=10buc., Ltraseu=1009m

km 47+400 – km 47+980


Roman

16

Retea telecomunicatii, 2HDPE40mm=440m, 1HDPE110mm=36m, 2HDPE110mm=301m, 3HDPE110mm=89m, camerete=6buc., stalpi Tc 8m=2buc., Ltraseu=1270m din care 830

sunt instalati in monotub existent

km 48+900 – km 50+060






3HDPE110mm=14m, 4HDPE110mm=93m, camerete=2buc., Ltraseu=107m



stalp Tc 8m=1buc., Ltraseu=114m km 68+470


20

Retea telecomunicatii, 3HDPE40mm=578m, 2HDPE40mm=125m, 2HDPE110mm=140m

din care 39m instalati prin forare, 1HDPE110mm=41m, 3HDPE110mm=373m

km 75+120 4,84 km - ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman



53

Nr. crt.



protejată

din care 32m instalati in forare, camerete=3buc., camere de tragere tip

X=4buc., stalp Tc 8m=1buc., cutii terminale=20perechi Ltraseu=718m

Tabelul următor prezintă lucrările de relocare sau protecţie a reţelelor electrice şi poziţiile kilometrice

aferente acestora.

Tabelul nr. 3-12 Lucrări de relocare/deviere a reţelelor electrice

Nr. crt.



protejată

Reţele electrice MT+JT. Delgaz Grid. Jud. Bacău

1

Racord 20kV din LEA Serbesti Avicola-Brad LEA = 30m LES = 150m

3 stalpi SC15014


2

LEA 20kV Filipesti CFR Itesti LEA = 30m LES = 190m

4 stalpi SC15014


3

LEA 20kV Filipesti – Avicola Brad LEA = 50m LES = 280m

2 stalpi speciali SC15014


4

LEA 20kV Filipesti – US Galbeni LEA = 90m LES = 910m

3 stalpi SC15014


5

Racord 20kV PTA14 Filipesti si post de transformare LEA = 30m LES = 100m



6

LEA 20kV DC Filipesti-Secuieni-Roman LEA = 100m LES = 340m

4 stalpi SC15014


Reţele electrice MT+JT. Delgaz Grid. Jud. Neamţ

7

Derivatie 20kV – PTA12 Secuieni LEA = 40m LES = 520m


km 22+800 ÷ km 23+100


8

LEA 20kV Roman-Laminor-Trifesti LEA = 40m LES = 374m

4 stalpi SC15014


9

LEA 20kV Roman-Laminor-Trifesti LEA = 40m LES = 204m

4 stalpi SC15014

km 2+600 bretea nod Roman Sud




54

Nr. crt.



protejată

10 LEA 20kV Roman-Laminor-Trifesti

LEA = 570m 9 stalpi SC 15014 si SC15006

km 0+000 bretea la DN2 Nod Roman Sud ÷

km 0+500


11

LEA 20kV LEA = 40m LES = 180m

4 stalpi SC15014

km 39+850 În interiorul ROSCI0364

Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

12


4 stalpi SC15014



13 Racord 20kV PTA si post de transformare

LEA = 100m 3 stalpi SC15014



14


4 stalpi SC15014

km 3+700 Bretea Nod Roman Nord


Roman

15

LEA 20kV Roman-Laminor-Nisiporesti LEA = 40m LES = 90m

4 stalpi SC15014



Roman

16

LEA 20kV Roman-Laminor-Slobozia LEA = 40m LES = 90m

4 stalpi SC15014



Roman

17

LEA 20kV +3xRacorduri la PTA LEA = 100m LES = 1100m

4 stalpi SC15014

km 0+000 la DN2 Nod Roman Nord ÷ km

0+900


Roman

18 Racord 20kV PTA PECO

LES = 100m 1 stalp special SC15014


0+900


Roman

19 Racord 20kV PTA Firma

LES = 150m 1 stalp special SC15014


0+900


Roman

20 Racord 20kV PTA (km 0+020 pe DN2)

LEA = 100m 2 stalpi speciali SC15014


0+900

3,07 km ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi

Roman

21


4 stalpi SC15014

km 45+100 2,84 km - ROSCI0364 Râul


22


4 stalpi SC15014

km 47+475 Nod rutier Sabaoani


Roman

23


3 stalpi SC15014

km 47+475 Sens giratoriu la DJ207B Nod

rutier Sabaoani


Roman

Reţele electrice MT+JT. Delgaz Grid. Jud. Iaşi



55

Nr. crt.



protejată

24

LEA 20kV LEA = 50m

LES = 1515m 4 stalpi SC15014


Mirceşti

25


4 stalpi SC15014

km 52+100 4,03 km - ROSCI0107

Lunca Mirceşti

26


4 stalpi SC15014

km 1+100 pasaj DJ 208G


27


4 stalpi SC15014

km 1+840 nod Mogosesti-Siret


28


4 stalpi SC15014


29


4 stalpi SC15014


30

LEA 20kV LEA = 50m

LES = 1070m 4 stalpi SC15014


31


4 stalpi SC15014


32


4 stalpi SC15014


33 LEA JT

LES 0,4kV = 120m 4 stalpi speciali tip SC10005


34


4 stalpi SC15014


35


4 stalpi SC15014

km 3+040 Sens giratoriu la DN28A




56

Relocarea şi restabilirea legăturilor rutiere

Traseul autostrăzii intersectează o serie de drumuri de diverse categorii (agricole, exploatare, drumuri

între tarlale) întrerupând continuitatea acestora.

În funcţie de importanţa lor, s-au prevazut intersecţii denivelate fără acces la autostrada (de tip pasaj

peste autostradă) sau devierea lor în lungul autostrăzii şi gruparea lor în vederea realizării unei treceri

comune peste autostradă. În cazul drumurilor de importanţă comunală sau judeţeană, au fost

prevăzute pasaje subterane sau supraterane în zona de intersecţie. Acestea sunt prezentate în tabelul

următor.

Tabelul nr. 3-13 Drumurile care necesită relocare

Nr. crt.

Drum

Interval prevăzut pentru realizarea lucrării

Lungime (m)

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată km început km sfârşit

1 DC12 4+630 4+650 560 3,2 km faţă de

ROSCI0434 Siretul Mijlociu

2 DJ207F 7+200 7+220 905 4,98 km - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

3 DC7 14+180 14+200 1,123 1,1 km faţă de

ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

4 DC8 14+900 14+920 329 0,74 km faţă de


5 DC537 21+460 21+480 790 2,02 km faţă de


6 DC90 27+900 27+920 738 2,2 km faţă de


7 DN15D/DC91 34+590/ 35+740 34+610/35+760 2,197

1,37/1,35 km faţă de ROSCI0364 Râul


8 DC51 41+690 41+710 1,680

0,28 km faţă de ROSCI0364 Râul


9 DC54 44+130 44+150 849



10 DC52 46+095 46+115 792



11 DJ208/DC86 50+060 50+080 510 3,55 km faţă de

ROSCI0107 Lunca Mirceşti

12 DC103 54+620 54+640 811 4,3 km faţă de

ROSCI0364 Râul



57

Nr. crt.

Drum

Interval prevăzut pentru realizarea lucrării

Lungime (m)

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată km început km sfârşit


13 DJ208G 56+805 56+825 1,013 3,1 km faţă de


14 DJ208L 70+480 70+500 2,869 3,2 km faţă de

ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

În zona intersecţiei nodurilor rutiere cu drumurile naţionale

15 DN2 – Nod

Paşcani 1+185 1+205 905

5,42 km faţă de ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

16 DN2 – Nod Roman Sud

3+435 3+455 1,338



17 DN15D – Nod

Filipeşti 1+175 1+195 2,217

1,5 km faţă de ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

18 DN2 – Nod Roman Nord

6+035 6+055 922



19 DJ207B – Nod

Paşcani 2+540 2+560 237,36

5,31 km faţă de ROSCI0159 Pădurea

Homiţa

20 DJ208 - Nod

Paşcani 2+943 2+963 266,27


Homiţa

21 DN28A - Nod

Paşcani 3+113 3+133 235,16


Homiţa

Sintetizat, în formă tabelară, sunt prezentate în cele ce urmează soluţiile de restabilirile a legăturilor

rutiere locale întrerupte de proiectul autostrăzii.

Tabelul nr. 3-14 Soluţiile de restabilire a drumurilor locale

Nr. crt.


lucrării Categorie

drum

Deschidere structură

(m)

Soluţie de restabilire

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată km

început km

sfâşit

1 1+046 1+074 Drum Local 11,3 Pasaj pe DL peste autostrada




3 9+397 9+432 Drum Local 12 Structura casetata pe autostrada peste DL






58

Nr. crt.


lucrării Categorie

drum

Deschidere structură

(m)

Soluţie de restabilire

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată km

început km

sfâşit






2 km - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu


















5,18 km – ROSCI0159 Pădurea Homiţa

În cadrul proiectului se mai disting o serie de drumuri agricole sau drumuri de acces locale a căror

continuitate s-a păstrat prin soluţionarea trecerii lor denivelat peste sau pe sub autostradă, prin

deschiderile podurilor sau a pasajelor. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 3-15 Drumuri agricole (drum între tarlale) pentru care s-a soluţionat trecerea peste sau pe

sub autostradă

Nr. crt.

Poziţie km autostradă Lungime

aproximativă

drum (m)


km început (stânga)

km sfârşit

(stânga)

km început

(dreapta)

km sfârşit

(dreapta)

1 - - 1+000 1+770 900 1,94 km - ROSCI0434 Siretul Mijlociu

2 1+660 1+935 - - 285 2,01 km - ROSCI0434 Siretul Mijlociu

3 8+598 9+409 8+550 9+409 1780 3,02 km - ROSPA0072 Lunca Siretului

Mijlociu


Mijlociu


Mijlociu



59

Nr. crt.

Poziţie km autostradă Lungime

aproximativă

drum (m)


km început (stânga)

km sfârşit

(stânga)

km început

(dreapta)

km sfârşit

(dreapta)

6 43+373 44+180 1130 2,55 km - ROSCI0364 Râul Moldova

între Tupilaţi şi Roman

7 - - 43+410 44+228 950 2,54 km - ROSCI0364 Râul Moldova


8 - - 45+652 46+142 615 3,75 km - ROSCI0364 Râul Moldova


9 46+080 46+937 - - 1355 3,70 km - ROSCI0364 Râul Moldova


10 50+518 51+032 - - 515 3,57 km - ROSCI0107 Lunca Mirceşti


12 - - 50+931 52+492 1735 3,54 km - ROSCI0107 Lunca Mirceşti


14 - - 53+962 54+731 945 4,90 km - ROSCI0107 Lunca Mirceşti


Mijlociu


Mijlociu


Mijlociu

18 66+131 66+307 - - 390 2,97 km - ROSPA0072 Lunca Siretului

Mijlociu

19 - - 66+199 66+333 500 2,98 km - ROSPA0072 Lunca Siretului

Mijlociu

20 73+497 73+777 73+497 73+940 850 4,73 km - ROSCI0378 Râul Siret între

Paşcani şi Roman

În cazul intersecţiilor cu calea ferată au fost propuse următoarele soluţii:

• În zona km 11+280 - Calea Ferată CF500, intersecţia este soluţionată prin supratraversarea

liniei de cale ferată cu un pasaj pe autostradă;

• În zona km 21+620 - Calea Ferată CF500, intersecţia se realizează între DC537 şi CF500,

respectiv între rampa de acces la pasajul autostrăzii şi CF500 prin amenajarea unei treceri la

nivel;

• În zona km 63+580 - Cale Ferată industrială (acces la Unitate Militară), intersecţia este

soluţionată prin supratraversarea liniei de cale ferată cu un pasaj pe autostradă;

• În zona km 17+500 - Calea Ferată CF500, intersecţia este soluţionată prin supratraversarea

liniei de cale ferată cu 3 pasaje amplasate pe bretelele nodului rutier Filipeşti;

• În zona km 29+850 pe autostradă, pe breteaua Nodului rutier Roman Sud, intersecţia este

soluţionată prin supratraversarea liniei de cale ferată cu un pasaj pe breteaua nodului rutier de

autostradă;

• În zona km 41+350 pe autostradă, pe breteaua Nodului rutier Roman Nord, intersecţia este


autostradă;



60

• km 59+200 pe autostradă, pe breteaua Nodului rutier Mogoseşti Siret, intersecţia este


autostradă.

Precizăm că lucrările de relocare sau restabilire a căilor de acces nu vor intersecta arii naturale protejate.

Demolări

Pentru realizarea proiectului sunt necesare următoarele lucrări de demolare:

• Având în vedere faptul că autostrada Bacău - Paşcani se va executa după ce Varianta de

Ocolire Bacău va fi dată în exploatare, pentru realizarea nodului rutier Bacău Nord vor fi

necesare lucrări de demolare parţială a VO Bacău în zona km 0 al autostrăzii Bacău –

Paşcani;

• În zona km 47+440: construcţie, necesară a fi demolată pentru realizarea sensului giratoriu

de legătura a nodului rutier Săbăoani ce face legătura cu DN2 şi DJ207B;

• În zona km 48+080: construcţie pe teren arabil, necesar a fi demolată pentru realizarea

autostrăzii.

În figurile următoare sunt prezentate locaţiie în care sunt propuse lucrările de demolare.



61

Figura nr. 3-5 Construcţiile propuse a fi demolate din zona nodului rutier Săbăoani



62

Figura nr. 3-6 Suprafaţă propusă pentru demolare în zona intersecţiei autostrăzii Bacău - Paşcani cu

VO Bacău



63

Lucrări pentru siguranţa circulaţiei

Elemente pentru siguranţa circulaţiei

Sistemul de semnalizare şi marcaj a fost proiectat atât pe autostradă cât şi pe drumurile de categorie

inferioară care vor intersecta autostrada precum şi pe reţeaua rutieră din culoarul autostrăzii, unde s-a

proiectat semnalizarea rutieră pentru orientarea către autostradă.

Materializarea sistemului de organizare şi desfăşurare a circulaţiei prin indicatoare şi marcaje a urmărit

mărirea gradului de siguranţă şi fluenţa pe întreaga reţea de drumuri care intră în sistem şi să permită

tuturor celor care circulă pe aceste drumuri sa se orienteze pentru a se înscrie din timp pe direcţia

dorită, eliminându-se astfel confuziile, manevrele greşite, parcursuri suplimentare şi chiar blocaje.

Pentru dirijarea circulaţiei în fiecare nod s-au prevăzut două portale complete (câte unul de fiecare

parte a nodului).

Consolele s-au prevăzut pentru presemnalizarea nodurilor rutiere şi a spaţiilor de servicii.

Având în vedere modul în care se desfăşoară circulaţia pe autostradă (viteza de deplasare, intensitatea

traficului), este necesar sa se transmită conducătorilor auto o serie de informaţii legate de condiţiile

rutiere, evenimente produse pe autostradă, avertismente etc.

Acest lucru se va face prin mesaje variabile, transmise de la centrul de coordonare al autostrăzii şi care

vor fi afişate pe panouri cu mesaje variabile.

Autostrada fiind alcatuită din două căi distincte unidirecţionale, s-a prevăzut instalarea bornelor

kilometrice pe marginea părţii carosabile.

Pe glisierele de siguranţă ale parapetelui vor fi montaţi catadioptri.

Pe traseul autostrăzii cât şi pe drumurile destinate traficului internaţional s-au prevăzut indicatoare de

dimensiuni foarte mari, bretelele nodurilor de circulaţie format foarte mari, drumuri nationale format

mare, pentru celelalte drumuri s-au prevăzut indicatoare de dimensiuni curente.

Marcaje rutiere

Marcajul rutier a fost proiectat în conformitate cu prevederile SR 1848-7/2015 şi a fost prevăzută

utilizarea de materiale având la bază vopsea sau termoplastic, cu grosime de 3000 microni, care au o

durată de viaţă de minimum 2 ani.

Poziţile hectometrice sunt reprezentate din material preformat pe banda de urgenţă. Astfel, au fost

reprezentate cu numerele impare, respectiv 100, 300, 500, 700 şi 900. Cifrele au o înalţime de 30,00

cm şi se vor realiza pe benzile de urgenţă aferente ambelor căi de circulaţie.

Măsuri de siguranţa rutieră: parapete metalic, atenuatori de şoc

Pe rampele structurilor şi pe structuri s-a prevăzut parapete tip H4B cu laţime de lucru W3=1,0 m. În

cale curentă, s-au prevazut parapete tip N2, H1, H2 şi H3 funcţie de înalţimea rambleului şi geometria

traseului, precum şi de categoria drumului.

Pe parapetele de siguranţă se vor monta elemente retro-reflectorizante (catadioptrii, fluturaşi

reflectorizanţi sau alte elemente reflectorizante).



64

Pentru protejarea traficului pietonal (incluzând personalul de întreţinere în caz de accidente rutiere),

parapetul pietonal va fi amplasat pe ambele părţi ale lucrărilor de artă la limita trotuarului.

Din 5 în 5 km s-a stabilit un sector cu lungimea de 160 m, aflată în zona mediană, în care se va prevedea

un tip de parapet demontabil ce asigură atât montarea cât şi demontarea, în timp redus şi în condiţii

de siguranţă rutieră, respectandu-se normele de siguranţă la crash test.

În unghiurile generate între bretele şi partea carosabilă au fost prevăzuţi atenuatori de şoc care vor

asigura amortizarea eventualelor şocuri provocate de impactul vehiculului cu parapetele de protecţie

aflate în zona de separare a fluxurilor de circulaţie.

Semnalizarea rutieră

Indicatoarele rutiere pentru autostradă şi bretelele nodurilor rutiere se vor confectiona cu folie clasa

III, iar cele care se amplaseaza pe drumurile naţionale cu folie clasa II.

Pe bretelele nodurilor rutiere vor fi prevăzute indicatoare de format foarte mare.

Consolele de pe drumurile nationale se vor proteja cu parapete metalic zincat.

Portalele şi consolele vor avea contur închis şi vor fi protejate prin zincare. În conformitate cu

prevederile TEM-ului la intersecţia dintre două autostrăzi, au fost prevăzute trei portale cu indicatoare

rutiere la intersecţia dintre Autostrada Bacău - Paşcani şi Autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ -

Iaşi.

Distanţa prevazută între indicatoarele rutiere propuse pe autostradă este de cel puţin 150,00 m,

excepţie făcând balizele.

Pentru percepţia cu uşurinţă a mesajului de pe panourilor de orientare, înscrisurile se vor realiza cu o

înălţime a literelor de 400 mm, pentru indicatoarele rutiere prevăzute pe autostradă care se vor monta

pe portale şi console.

Semnalizarea rutieră verticală conţine următoarele elemente:

• Indicatoare de avertizare;

• Indicatoare de reglementare;

• Indicatoare de orientare şi informare.

Marcajul lateral se realizează cu efect rezonator, fiind aplicat într-o singură trecere, cu o înălţime a

stratului de baza de 3 mm şi o înălţime a elementelor rezonatoare de 6 mm.

Marcajul lateral se va întrerupe din 10,00 m în 10,00 m, pe câte 5,00 cm, pentru asigurarea scurgerii

apelor pluviale, evitându-se astfel apariţia acvaplanării.

Distanţa dintre două elemente rezonatoare succesive va fi de circa 150 mm, iar lungimea elementului

rezonator va fi de circa 50 mm.

Nodurile rutiere s-au presemnalizat la 3000, 2000, 1000 şi la 50,00 m de începutul benzii de decelerare

s-a prevăzut portal, iar la desprinderea benzii suplimentare de banda curentă s-a prevăzut consola în

"T".



65

Împrejmuirea autostrăzii

Împrejmuirea autostrăzii se va realiza cu gard de protecţie din plasă cu înalţimea h = 1,5 m în zonele

de câmpie, respectiv h = 1,8 m în vecinătatea zonelor de pădure. Adiţional, în marginile tuturor

subtraversărilor şi pe toată zona ce intersectează situl Natura 2000, se montează gard de protecţie pe

o lungime de 100 metri stânga-dreapta structurii, suplimentar gardului de protecţie. Gardul de

protecţie trebuie să aibă o înălţime de minim 40 cm şi va avea zona superioară îndoită spre exteriorul

autostrăzii. Gardul va avea ca rol secundar ghidarea faunei mici către subtraversări.

Sistemul de comunicaţii al autostrăzii şi sistemul inteligent de control al

traficului

Sistemul de Monitorizare Trafic trebuie sa accepte informaţii de trafic/ evenimente de la alte Centre

de Monitorizare/Management/Informare asupra Traficului. Datele furnizate de către aceste sisteme

vor fi transformate din formatul propriu fiecăruia dintre ele în formatul intern folosit de sistemul de

monitorizare trafic. Schimbul de date cu aceste centre va fi bazat pe o platforma XML deschisă,

conform standardului DATEX II. Sistemele cu care va trebui sa schimbe date sunt urmatoarele:

• Centrul Naţional de Informare CNAIR;

• Centrul de Informare al Poliţiei Rutiere - Infotrafic;

• Agenţia Naţională de Meteorologie;

• Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Sistemul ITS

În cadrul programului de construcţii de noi autostrăzi/drumuri expres şi de reabilitare a celor existente,

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere implementează Sistemele Inteligente de

Transport (ITS - Intelligent Transport Systems), ca opţiune majoră de creştere a eficienţei, fluenţei,

siguranţei şi limitării impactului asupra mediului privind procesul de transport rutier.

Sistemele inteligente de transport sunt aplicaţii ale comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor care

asigură atât monitorizarea şi managementul reţelei rutiere cât şi informarea participanţilor la trafic.

Subsisteme componente

Sistemul de monitorizare, este compus din următoarele subsisteme:

• Subsistemul de monitorizare a traficului- VEH Detectoare de vehicule - utilizând tehnologia

video.

• Subsistemul de monitorizare a condiţiilor meteo - METEO Staţii meteo şi senzori de îngheţ

la nivelul suprafeţei de rulare;

• Subsistemul de monitorizare video - CCTV Vor fi două tipuri de camere video pentru

monitorizare:



66

• Camere CCTV PTZ (cu sistem de mişcare şi panoramare - Pan Tilt and Zoom) - amplasate la

intrările pe segmentul de autostradă, în zona parcărilor, în nodurile rutiere şi în zonele cu risc

de accident;

• Camere CCTV fixe, zoom fix, amplasate uzual la fiecare 2 km. Pe sectorul de autostradă,

camerele cctv fixe vor îndeplinii funcţia camerelor AID cu excepţia camerelor fixe din parcări

şi a celor de securitate;

• Subsistemul de recunoaştere automată numere de înmatriculare şi monitorizare/penalizare

rovignetă – ANPR;

• Subsistem de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare (ANPR - Automatic

Number Plate Recognition);

• Puncte de concentrare – CONC.

Punctele de concentrare sunt locaţiile care vor găzdui echipamentele necesare diferitelor subsisteme.

Punctele de concentrare vor fi realizate la aproximativ fiecare 2 km. Alimentarea punctelor de

concentrare, pentru toate echipamentele ITS se va face atat de la reţeaua naţională de energie electrică

cat şi de la panouri solare. Pentru acele locaţiile care vor conţine echipamente ITS, consumatori mici

de energie (ex.: AID, camere CCTV, etc.) alimentarea se va face de la sisteme cu panouri solare şi

acumulatori tampon iar backup-ul se va realiza prin branşarea acestora la reţeaua naţională de energie

electrică.

Centru de Monitorizare şi Informare – CMI

Uzual, Centrul de monitorizare şi informare este o structură cu mare capacitate de monitorizare,

putând să asigure şi alte sectoare de drumuri naţionale ce vor fi implementate în viitor în această zonă.

Centrul va fi conectat prin fibră optică la unul dintre nodurile de comunicaţie din zona autostrăzii.

Centrul de Monitorizare şi Informare va fi prevăzut cu toate dotările hardware şi software necesare,

echipamente de stocare şi birotică , funcţiile şi interfaţa softului de centru pentru a permite gestionarea

tuturor informaţtiilor pentru autostrada cuprinsă între Bacău-Paşcani

Informaţiile despre condiţiile de trafic şi meteo vor fi prezentate publicului prin intermediul mai

multor sisteme de informare.

Monitorizare

Subsistemul de monitorizare a traficului permite colectarea datelor la distanţă, evaluarea lor şi

transmiterea într-un format unitar către centrul de comandă.

Viteza, categoria şi numărul de vehicule este înregistrată de instrument în timp real pentru fiecare

vehicul şi prin metode statistice. Rata de utilizare a drumurilor se calculează şi se afişează pe baza

datelor măsurate. Parametrii de clasificare vor putea fi modificaţi prin intermediul software-ului.

Sistemul de monitorizare va permite măsurarea statică şi dinamică a greutăţii.



67

Sistemul de iluminat al autostrăzii

Reţeaua electrică pentru iluminat folosind stâlpi metalici cu înălţimea de 10 m, se va amplasa în

urmatoarele zone:

• În zona tuturor nodurilor rutiere din proiect;

• În zona CIC, CMI, S1, S3 şi a parcărilor de scurtă durată;

• Pasaj peste DN2 şi CF;

• Pod peste pârâul Precista;

• Pod peste pârâul Turbata;

• Pod peste pârâul Valea Neagră;

• Pod peste vale – zona km 33+520 – km 33+710;

• Pod peste râul Moldova şi DL;

• Pasaj peste DC103;

• Pasaj peste DC 104;

• Pod peste pârâul Părul;

• Pasaj peste DN 28A.

Alimentarea cu energie electrică a aparatelor de iluminat se face dintr-un tablou electric de iluminat.

Sistemul de telegestiune permite monitorizarea şi controlul fiecărui aparat, în mod individual şi

controlul de grup al aparatelor de iluminat public. Modul de telegestiune este echipat cu fotocelulă

pentru pornirea iluminatului public în funţie de nivelul iluminării exterioare. Sistemul de telegestiune

permite comunicarea directă între dispozitivele de control instalate în aparatele de iluminat, pentru a

transmite comenzile senzorilor instalaţi.

Lucrări pentru protecţia mediului

Panouri fonoabsorbante

Pentru reducerea nivelului de zgomot ca urmare a operării autostrăzii, în mai multe zone ale acesteia

au fost propuse panouri fonoabsorbante. Înălţimea panourilor fonoabsorbante este de 3 metri.

Locaţiile în care se propun panouri fonoaborbante precum şi lungimile acestora sunt prezentate în

tabelele următoare.

Tabelul nr. 3-16 Locaţiile panourilor fonoabsorbante propuse în zona ariilor naturale protejate

Nr. crt.

km început

km sfârşit

Partea pe care se

instalează

Distanţa faţă de cea mai apropiată

localitate

Lungime (m)

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală

protejată

1 14+770 16+550 Stânga 0,83 km faţă de limita localităţii

Galbeni 1780




68

Nr. crt.

km început

km sfârşit

Partea pe care se

instalează

Distanţa faţă de cea mai apropiată

localitate

Lungime (m)

Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală

protejată

2 14+970 15+965 Dreaptă În interiorul limitei localităţii Filipeşti

995 0,41 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

3 38+100 40+500 Stânga 0,41 km faţă de limita localităţii

Roşiori 2400

În interiorul ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

4 38+100 40+500 Dreaptă 0,87 km faţă de limita localităţii

Simioneşti 2400

În interiorul ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

5 60+850 63+900 Stânga În interiorul limitei

localităţii Tudor Vladimirescu

3050 1,88 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

Tabelul nr. 3-17 Locaţiile panourilor fonoabsorbante propuse în zona localitaţilor

Nr. crt.

km început km sfârşit Partea pe

care se instalează

Lungime (m)

Localitatea învecinată

Distanţa faţa de cea mai apropiată arie naturală protejată

1 4+110 6+203 Stângă 2093 Dumbrava 4,6 km - ROSPA0072


2 4+110 4+780 Dreapta 670 Siretu 4,5 km - ROSPA0072


3 11+290 15+080 Dreapta 3790 Filipeşti 0,45 km - ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

4 16+075 17+055 Dreapta 980 Corneşti 1,3 km - ROSPA0072


5 16+660 17+110 Stângă 450 Cârligi 1,4 km - ROSPA0072


6 24+560 26+060 Dreapta 1500 Secuienii Noi 2,2 km - ROSPA0072


7 26+500 26+650 Stângă 150 Secuieni 2,1 km - ROSPA0072


8 26+490 26+775 Dreapta 285 Secuieni 2,2 km - ROSPA0072


9 27+695 29+410 Stângă 1715 Trifeşti 2,2 km - ROSPA0072


10 31+360 32+660 Stângă 1300 Trifeşti 1,9 km - ROSCI0424


11 41+210 41+310 Dreapta 100 Simioneşti 1,4 km - ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

12 45+710 46+560 Dreapta 850 Săbăoani 3,9 km - ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

13 46+810 47+410 Stângă 600 Teţcani 3,9 km - ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

14 47+000 47+460 Dreapta 460 Săbăoani 4 km - ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

15 49+160 49+790 Stângă 630 Iugani 3,9 km - ROSCI0107

Lunca Mirceşti



69

Nr. crt.

km început km sfârşit Partea pe

care se instalează

Lungime (m)

Localitatea învecinată

Distanţa faţa de cea mai apropiată arie naturală protejată

16 50+090 51+100 Dreapta 1010 Mirceşti 3,6 km - ROSCI0107

Lunca Mirceşri

17 54+110 56+610 Dreapta 2500 Hălăuceşti 3,7 km - ROSPA0072


18 60+087 60+960 Dreapta 873 Tudor Vladimirescu 2 km - ROSPA0072


19 60+360 60+960 Stângă 600 Tudor Vladimirescu 2 km - ROSPA0072


20 63+780 65+110 Dreapta 1330 Cozmeşti 2,7 km - ROSPA0072


21 68+200 68+870 Stângă 670 Brăteşti 2,9 km - ROSPA0072


22 72+590 73+110 Dreapta 520 Municipiul Paşcani 4,9 km - ROSCI0378

Râul Siret între Paşcani şi Roman

23 71+310 73+870 Stângă 2560 Sodomeni 3,2 km - ROSCI0378


24 74+110 75+710 Dreapta 1600 Municipiul Paşcani 4,1 km - ROSCI0378


25 74+260 75+460 Stângă 1200 Boşteni 4,2 km - ROSCI0378


Panouri anticoliziune

Pentru reducerea riscului de coliziune a speciilor care se deplasează în zbor, în cadrul proiectului au

fost propuse panouri anticoliziune. Acestea vor fi realizate din plasă deasă (ochiuri mai mici de 5 cm)

şi vor avea o înălţime de 3 m. Localizarea acestora este prezentată în tabelul următor.



70

Tabelul nr. 3-18 Locaţiile panourilor anticoliziune propuse

Nr. crt.

km început

km sfârşit

Partea pe care se instalează

Lungime (m)


1 1+060 2+710 Stânga 1650 2,68 km – ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău - Bereşti

2 1+080 2+710 Dreapta 1630 1,97 km - ROSCI0434 Siretul

Mijlociu

3 7+010 8+890 Stânga 1880 5,4 km – ROSPA0063 Lacurile de

acumulare Buhuşi – Bacău - Bereşti

4 7+010 8+910 Dreapta 1900 3,46 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

5 19+560 26+460 Stânga 6900 1,41 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu


Siretului Mijlociu


Siretului Mijlociu


Siretului Mijlociu


Siretului Mijlociu


Siretului Mijlociu


Siretului Mijlociu


Siretului Mijlociu


Siretului Mijlociu

14 65+110 67+910 Dreapta 2800 2, 9 km - ROSPA0072 Lunca

Siretului Mijlociu

Lucrări de amenajări peisagistice

Suprafaţa generală a terenului care va fi ocupată de lucrările de amenajări peisagistice este de cca. 485

ha şi este constituită majoritar din terenuri agricole.

Proiectul de peisagistică prevede o soluţie de refacere a spaţiilor verzi rezultate din sistematizare printr-

o concepţie naturalistă care se cheamă vegetalizare.

Lucrările de amenajări peisagistice propuse în proiect sunt următoarele:

Plantări pe rambleu şi dembleu cu iarbă prin vegetalizare

Pentru taluzurile rezultate cu pantă mai mică, sau egală cu 1:2, acestea se vor reface prin vegetalizare,

adică o înierbare naturală a suprafeţelor verzi, noi create, prin introducerea a trei specii noi de plante

erbacee, dar totodată prin păstrarea speciilor spontane care vor rezulta din solul refolosit.

Speciile propuse pentru vegetalizare sunt: coada şoricelului - Achillea millefolium, Traista – ciobanului -

Capsella bursa pastoris, troscotul - Polygonum aviculare. Suprafaţa totală este estimată la cca. 170 ha.



71

Plantări pe taluzuri cu plante perene

Pentru taluzurile care au o panta de 1:n se propune o soluţie de stabilizare a solului printr-o plantare

cu plante lemnoase, cu rădăcini fixatoare.

Speciile propuse sunt următoarele: Cotoneaster horizontalis (cotonester), Lonicera pileata (lonicera),

Medicago sativa (lucerna albastră). Suprafaţa totală este estimată la cca. 46 ha.

Plantări de amenjare pentru Spaţii verzi CIC, Spaţii de Servicii şi Sensuri giratorii

Plantările de amenjare pentru sensurile giratorii vor fi amenajate – plantate cu o specie de iarbă

ornamentală, care asigură un decor primavară-toamnă, mătura de grădină – Kochia scoparia. Suprafaţa

totală este estimată la cca. 303 ha.

Amenajarea peisagistică propusă pentru spaţiile de servicii şi CIC, se va reliza cu ajutorul arborilor şi

arbuştilor ornamentali, cu zone de peluze înverzite cu gazon, pentru a oferii vizitatoriilor o ambianţă

plăcută.

Speciile propuse pentru plantare sunt: paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), arţarul de câmp (Acer

platanoides), jugastrul (Acer campestre), scumpia (Cotynus cogygria), cătina roşie (Tamarix ramiossima),

sângerul (Cornus sanguineea). Înverzirea spaţiilor se va face prin însămanţare cu gazon.

Plantări de zone de protecţie anti înzăpezire de tip pădure şi liziere

Perdele forestiere sunt proiectate pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, respectiv de

apărare a acestora, împotriva înzăpezirilor.

Pentru înfiinţarea unei perdele forestiere sunt necesare lucrări de pregătire ale terenului precum aratul

solului şi discuirea arăturii şi lucrări de împădurire în teren pregătit.

Perdele forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, au rolul de a acumula zăpadă

în interiorul şi la adăpostul lor, vor fi formate din specii cu ramificaţie bogată şi cu frunziş des. Acestea

vor avea o adâncime de aproximativ 30 m şi vor fi am aplasate la o distanţă de aproximativ 15 m de la

marginea taluzului în spate lizierelor. Pentru schemele de plantare distanţa de plantare va fi de 2 m

între rânduri. Acestea vor fi constituite prin reţele rectangulare de plantare de 2x1 m, dispozitivul de

plantare în chincons/şah.

• Perdelele principale, amplasate perpendicular pe direcţia de acţiune a factorului dăunător

predominant, (vânt 2-3 m/s şi 4-5 m/s), pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de

zăpadă, sau pe rezultanta factorilor dăunători dominanţi.

Speciile indicate pentru împăduriri sunt: - stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar (Quercus

robur), stejar pufos (Quercus pubescens), frasin de Pennsylvania (Fraxinus pennsylvanica), pin negru

(Pinus nigra).

Perdele principale de protecţie vor fi amplasate pe intervalul aproximativ km 25+000 - km 60+000

(Secuienii Noi - Mogoşeşti Siret), fiind împărţite în 6 tronsoane cu o suprafaţă estimată de circa 34

ha.



72

• Perdele secundare, forţa de acţinue a factorului dăunător predominant (vânt 2-3 m/s şi 4-5 m/s),

amplasate perpendicular pe cele principale şi care întregesc reţeaua de perdele dintr-un perimetru

dat. În funcţie de configuraţia terenului, pentru perdelele secundare se pot folosi aşa numitele

perdele – alei.

Speciile propuse pentru împăduriri sunt: stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar (Quercus

robur), stejar pufos (Quercus pubescens), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus glabra).

Perdele secundare de protecţie vor fi amplasate în Sectiunea 2 - km 25+000 - km 60+000 (Secuienii

Noi - Mogoşeşti Siret), pe breteaua din dreptul nodului rutier de la km 41+335 fiind împarţite în

2 tronsoane cu o suprafaţă estimată de cca. 13 ha.

• Lizierele sunt amplasate între autostradă şi perdelele de protecţie, ca obstacol secundar împotriva

rafalelor de vânt, având o adâcime de aproximativ 15 m.

Lizierele sunt formate din următoarele specii de arbuşti: scumpia (Cotynus cogygria), cătina roşie

(Tamarix ramiossima), sângerul (Cornus sanguineea) şi piracanta (Pyrachanta coccinea).

Lizierele de protecţie vor fi amplasate pe intervalul aproximativ km 25+000 - km 60+000

(Secuienii Noi - Mogoşeşti Siret) şi pe breteaua din dreptul nodului rutier de la km 41+335 fiind

împărţite în 8 tronsoane cu o suprafaţă estimată de cca. 24 ha.

Construcţii pentru preepurarea apelor

Pentru protecţia calităţii solului şi a apelor au fost proiectate următoarele construcţii pentru epurarea

apelor:

- 40 bazine de decantare;

- 40 separatoare de hidrocarburi;

Rolul bazinelor de decantare este de a asigura o decantare grosieră a particulelor în timp ce

separatoarele de hidrocarburi au rolul de a separa prin flotaţie hidrocarburile (substanţele mai uşoare

decât apa), sedimentând în acelaşi timp şi o parte din suspensiile coloidale. Bazinele de decantare sunt

şanturi pereate, cu fundul orizontal.

Separatoarele de hidrocarburi sunt construcţii din beton armat, acoperite. Accesul cât şi descărcarea

din separatoarele de hidrocarburi se face prin fante de admisie, de forma dreptunghiulară.

Separatoarele de hidrocarburi sunt dimensionate cu un by-pass astfel încât, la depăşirea debitului

pentru care au fost proiectate, apa sa fie deviată pe şanţul adiacent, nemaifiind necesară epurarea

acesteia. Acest lucru este benefic, datorită faptului ca poluanţii depuşi de platforma autostrăzii sunt

spalaţi în primele minute de ploaie, acestea putând fi apoi considerate a fi convenţional curate.

Pentru vizitarea şi curăţarea separatoarelor de hidrocarburi, au fost prevăzute scări de acces în

interiorul acestora. De asemenea, au fost prevazute capace pentru ventilaţie.

Pentru dimensionarea separatoarelor de hidrocarburi s-a calculat debitul acumulat în fiecare separator

la ploaia de 1/10.



73

Pentru cazurile în care nu este posibilă descărcarea în emisari, s-au prevăzut 12 bazine de retenţie

dimensionate pentru a reţine apa din precipitaţii.

Precizăm că amplasarea acestor construcţii va fi prezentată şi analizată în cadrul RIM.

Traversări pentru animale

Pentru a se asigura permeabilitatea pentru speciile de faună, au fost propuse 3 pasaje peste autostradă

prezentate în secţiunea 3.1.6.3 şi 64 de subtraversări de tip podeţ, prezentate în secţiunile 3.1.6.4 şi

3.1.6.5.

În marginile tuturor subtraversărilor (inclusiv structurilor de tip pod sau podeţ), şi pe toată zona ce

intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, se montează gard

cu rol secundar pentru ghidarea faunei (amfibieni, reptile, mamifere mici) către subtraversări,

suplimentar gardului de 2,6 metri. Gardul de protecţie trebuie să aibă o înălţime de minim 40 cm şi va

avea zona superioară îndoită spre exteriorul autostrăzii.

Lucrări necesare organizării de şantier

În cadrul proiectului autostrăzii Bacău – Paşcani au fost propuse 5 organizări de şantier. Amplasarea

organizărilor de şantier a fost efectuată prin identificarea zonelor optime pentru aceste componente

ale proiectului şi prin analiza distanţelor până la zonele sensibile – arii naturale protejate, localităţi şi

cursuri de apă. Suprafaţa totală a organizărilor de şantier este estimată la cca. 10 ha, aceasta putând

varia în funcţie de necesarul considerat de către viitorul Antreprenor. Precizăm că organizările de

şantier sunt propuse a fi amplasate în interiorul nodurilor rutiere pentru a minimaliza suprafeţele

afectate.

Tabelul de mai jos prezintă locaţiile propuse pentru organizările de şantier, împreună cu distanţele de

la limita acestora până la situri Natura 2000, localităţi, cursuri de apă şi locuinţe.

Tabelul nr. 3-19 Localizarea organizărilor de şantier propuse

Nr. crt

Interval km prevăzut pentru

realizarea lucrării

Suprafaţa (ha)

Partea Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată

Distanţa faţă de localitate

Distanţa faţă de cel mai apropiat

curs de apă

1 0+440 – 0+940 1,9 Dreaptă 1,4 km ROSCI0434

Siretul Mijlociu

0,48 km faţă de limita localităţii

Schineni

1,5 km faţă de râul Siret

2 17+500 – 18+000

1,9 Stânga 1,6 km – ROSPA0072



Corneşti

0,77 km faţă de râul Turbata

3 29+200 – 29+860

1,9 Stângă 3,1 km – ROSPA0072



Trifeşti

0,55 km faţă de râul Valea Neagră

4 47+400 – 47+900

1,9 Dreapta 4,9 km – ROSPA0072



Sabaoani

3,04 km faţă de râul Ciurlac



74

Nr. crt

Interval km prevăzut pentru

realizarea lucrării

Suprafaţa (ha)

Partea Distanţa faţă de cea mai apropiată arie naturală protejată

Distanţa faţă de localitate

Distanţa faţă de cel mai apropiat

curs de apă

5 71+200 – 71+800

1,9 Dreapta 3,5 km – ROSCI0378



Sodomeni

1,3 km faţă de râul Sohodol

JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

Scopul prezentului proiect este de construcţie a unui tronson de autostradă cuprins între Bacău şi

Paşcani, care va asigura conexiunea cu oraşul Roman şi cu Drumul de mare viteză Focşani – Bacău

prin Varianta de Ocolire Bacău sau direct.

Necesitatea, oportunitatea şi valabilitatea realizării sectorului de drum cuprins între Bacău şi Paşcani a

fost identificată şi cuantificată la nivel general prin MPGT.

Aşa cum a fost evidenţiat şi în cadrul Analizei alternativelor de traseu, urmare a analizei situaţiei

existente se pot desprinde următoarele concluzii:

• Cel puţin o treime din rutele utilizate în prezent de către cererea de transport utilizează trasee

urbane, cu impact defavorabil asupra vitezelor medii de circulaţiei şi a impactului negativ

asupra mediului urban;

• Sectoarele existente vor opera în apropierea debitului admisibil la orizontul de perspectivă

2030;

• Există un număr ridicat de aşezări liniare traversate, ceea ce creşte riscul de apariţie a

accidentelor grave;

• Secţiunea traversală a drumului naţional DN2 generează rate mai mult decât duble de incidenţă

a accidentelor rutiere grave, în comparaţie cu mediile naţionale;

• Ponderea traficului de camioane este ridicată, de cca. 20%;

• Vitezele medii de parcurs sunt mult inferioare standardelor recomandate pentru reţeaua TEN-

T Core.

Este de aşteptat ca aceste impacturi negative să se accentueze pe orizontul de prognoză, în scenariul

de referinţă, urmare a creşterii gradului de motorizare, dar şi a mobilităţii persoanelor şi mărfurilor.

Până la execuţia întregului drum aferent TEN-T CORE, efectele proiectului propus, după

implementare, vor fi mai restrânse şi vor influenţa infrastructura rutieră naţională majoră în special la

nivelul drumurilor naţionale din zona proiectului, cum este cazul drumului naţional DN2 (E85). Aceste

influenţe se vor resimţi în primul rând prin:

• Asigurarea unei legături cu autostrada Bacău şi Paşcani, a localităţilor aferente traseului existent

al TEN-T CORE;



75

• Îmbunătăţirea legăturilor între diferite localităţi care sunt interdependente sau nu economic

prin reducerea timpului de călătorie ca urmare a creşterii vitezei de deplasare;

• Degrevarea de trafic a drumului naţional DN2 (E85), drum care prezintă lungimi însemnate

de traseu în intravilanul localităţilor intersectate. Această degrevare de trafic va conduce

inclusiv la reducerea numărului de accidente prin preluarea unui trafic de tranzit major pe un

drum mai sigur;

• Scăderea emisiilor poluante din localităţi şi oraşe şi îmbunatăţirea condiţiilor de viaţă;

• Îmbunătăţirea confortului utilizatorilor;

• Va influenţa, la nivel local, o dezvoltare socio – economică a zonelor adiacente.

După execuţia întregului coridor aferent TEN-T CORE, considerăm că proiectul îşi va atinge scopul

final, reprezentat prin toate obiectivele generale şi specifice prezentate mai sus. Efectele maxime ale

proiectului dupa implementare vor fi atinse în momentul în care coridorul Ploieşti – Buzău – Focşani

- Bacău-Paşcani va fi implementat în întregime.

VALOAREA INVESTIŢIEI

Valoarea totală a investiţiilor propuse în proiect este de aproximativ 4.278.406.000 lei (878.252.000

Euro), inclusiv TVA.

PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSĂ

Durata de execuţie a obiectivului propus este estimată la cca. 24 de luni.

PLANŞE REPREZENTÂND LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI,

INCLUSIV ORICE SUPRAFAŢĂ DE TEREN SOLICITATĂ PENTRU A FI FOLOSITĂ

TEMPORAR (PLANURI DE SITUAŢIE ŞI AMPLASAMENTE)

Planurile de încadrare în zonă şi planurile de situaţie ale proiectului în care sunt reprezentate inclusiv

suprafeţele de teren necesare implementării proiectului sunt prezentate în anexele acestui Memoriu de

prezentare.

FORME FIZICE ALE PROIECTULUI

Profilul şi capacităţile de producţie

Proiectul propus nu presupune realizarea unor procese de producţie, ci realizarea unei autostrăzi între

Bacău şi Paşcani. În perioada de exploatare, proiectul va fi destinat traficului rutier.



76

Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament

În situaţia actuală, pe amplasamentul propus pentru implementarea proiectului nu există instalaţii în

cadrul cărora să se desfăşoare anumite fluxuri tehnologice. Amplasamentul proiectului se desfăşoară

preponderent pe terenuri agricole în cadrul cărora se desfăşoară lucrări sezoniere specifice activităţilor

agricole.

Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de

specificul invesiţiei, produse şi subproduse obţinute

Proiectul nu implică procese de producţie, ci realizarea unei autostrăzi ce va asigura legătura între

municipiile Bacău şi Paşcani şi care se va conecta cu viitoarea autostradă A8 Târgu Mureş – Târgu

Neamţ – Iaşi – Ungheni, respectiv Varianta Ocolitoare a municipiului Bacău.

În perioada de operare nu se vor obţine produse sau subproduse, drumul fiind destinat traficului rutier.

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a

acestora

Materiile prime necesare realizării proiectului şi cantităţile estimate necesare sunt prezentate în tabelul

următor.

Tabelul nr. 3-20 Materiile prime necesare realizării proiectului şi cantităţile estimate

Nr. crt.

Materii prime U.M. Cantitate estimată

1 Mixturi asfaltice tone 1.208.631

2 Agregate naturale stabilizate cu ciment m3 522.403

3 Balast m3 1.044.806

4 Şanţuri şi rigole pereate cu beton de ciment m3 135.438

5 Vopseluri şi diluanţi tone 85.906

6 Geotextil m3 3.095.720

7 Piatră brută m3 38.697

8 Beton m3 212.831

9 Ciment tone 68.106

10 Apă m3 34.053

11 Armătură tone 21.670

Betonul şi mixturile asfaltice vor fi preparate în cadrul staţiilor de asfalt şi de betoane amplasate în

organizările de şantier.

De asemenea, pentru realizarea proiectului se vor utiliza şi materiale metalice, care se vor livra de către

furnizori specializaţi, precum şi alte materiale de construcţii precum: prefabricate, profile PVC, profile

metalice, lemn, fier beton.



77

Proiectul va necesita combustibil (motorină) pentru realizarea transporturilor şi a funcţionării utilajelor

necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în faza de execuţie. Alimentarea cu carburanţi se va asigura

din afara şantierului, transportul acestora fiind efectuat cu ajutorul cisternelor auto până la punctele de

alimentare din cadrul organizării de şantier.

Energia electrică va fi asigurată în organizărilor de şantier, prin racord la reţeaua existentă şi prin

grupuri electrogene. Asigurarea energiei electrice în fronturile de lucru se va face prin intermediul

grupurilor electrogene.

În perioada de funcţionare, în cadrul CIC/CMI, spaţiilor de servicii şi al parcărilor de scurtă durată va

fi necesară asigurarea alimentării cu apă şi energie electrică. Pe amplasamentul CIC se vor stoca diferite

materiale utilizate în cadrul lucărilor de întreţinere curentă, precum materiale antiderapante, vopseluri

şi diluanţi.

Atunci când vor fi necesare lucrări de reparaţii, operaţiunile şi materiile prime utilizate vor fi similare

cu cele din etapa de operare, însă amploarea lucrărilor şi cantităţile utilizate vor fi mai mici.

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă

Asigurarea utilităţilor necesare în perioada de construcţie se va realiza astfel:

• Alimentarea cu apă: asigurarea necesarului de apă tehnologică şi menajeră se va asigura prin

branşament la reţeaua din zonă, acolo unde aceasta există, sau se va asigura prin achiziţionare

de la terţi şi va fi adusă pe amplasament cu ajutorul cisternelor auto. Apa potabilă necesară

personalului va fi achiziţionată din comerţ;

• Evacuarea apelor uzate: apele uzate menajere vor fi dirijate prin intermediul reţelei interne de

canalizare către reţelele existente sau în bazine vidanjabile, de unde vor fi preluate şi

transportate la staţiile de epurare existente în zona proiectului de către firme autorizate în baza

contractelor încheiate. În cazul fronturilor de lucru, în anumite zone se vor asigura toalete

ecologice;

• Alimentarea cu energie electrică se va asigura prin racord la reţeaua locală de energie electrică

sau din surse proprii (grupuri electrogene);

• Asigurarea agentului termic este necesară exclusiv pentru organizările de şantier şi se va realiza

prin intermediul centralelor termice.

În perioada de funcţionare, va fi necesară asigurarea următoarelor utilităţi:

• Alimentarea cu apă se va asigura în CIC/CMI, spaţiile de servicii şi parcările de scurtă durată

prin realizarea de puţuri forate autorizate sau prin racord la reţeaua de alimentare cu apă din

zonă (dacă va fi disponibilă);

• Evacuarea apelor uzate: apele uzate menajere rezultate în CIC/CMI, spaţiile de servicii şi

parcările de scurtă durată vor fi dirijate prin intermediul reţelei interne de canalizare către staţii

de epurare mecano-biologice propuse în cadrul obiectivelor. În cazul în care condiţiile locale

o vor permite, se va asigura conectarea la reţele de canalizare ale localităţilor învecinate.



78

• Apele pluviale colectate pe amplasamentele CIC/CMI, spaţiilor de servicii şi a parcărilor de

scurtă durată vor fi preepurate prin intermediul unor decantoare şi separatoare de hidrocarburi.

Apele pluviale colectate de pe platforma drumului vor fi dirijate prin intermediul sistemului de

colectare proiectat în bazine decantoare şi separatoare de hidrocarburi înainte de descărcarea

în emisar. În zonele în care nu este posibilă descărcarea în emisari naturali sunt prevăzute

bazine de retenţie;

• Alimentarea cu energie electrică se va asigura prin racord la reţelele existente în zona

amplasamentelor;

• Agentul termic este necesar în CIC/CMI, spaţiile de servicii şi în parcările de scurtă durată va

fi asigurat prin intermediul centralelor termice şi radiatoarelor electrice.

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de

execuţia investiţiei

La finalizarea lucrărilor, suprafeţele de teren ocupate temporar (organizările de şantier, platformele de

depozitare etc.) vor fi reabilitate. În acest sens se vor realiza următoarele lucrări pentru refacerea

zonelor afectate:

• demontarea construcţiilor şi instalaţiilor existente, evacuarea acestora de pe amplasament şi

amenajarea terenului ocupat temporar în vederea redării la folosinţele anterioare;

• retragerea de pe amplasamente a utilajelor de construcţii şi transport;

• colectarea şi evacuarea de pe amplasament a deşeurilor rezultate;

• scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50 cm;

• curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare;

• acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 10 cm,

împrăştiat şi nivelat;

• însămânţarea zonei de siguranţă a autostrăzii după ce în prealabil a fost pregătit terenul şi udat.

Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Aşa cum a fost specificat în situaţia secţiunea 3.1.12.2, pe traseul autostrăzii în cazul drumurilor

agricole intersectate proiectul nu prevede restabilirea legăturii rutiere, însă în cazul drumurilor de

importanţă comunală sau judeţeană, au fost prevăzute pasaje în zona de intersecţie cu drumul. Accesul

pe autostradă se va realiza prin intermediul nodurilor rutiere. Nodurile propuse asigură relaţii între

toate direcţiile de circulaţie din intersecţie. Detalii privind nodurile rutiere şi conexiunile acestora cu

drumurile naţionale, judeţene şi comunale sunt prezentate în secţiunea 3.1.5.



79

Resurse naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Principalele resurse naturale utilizate pentru construcţia drumului sunt apa, solul şi agregatele minerale

(piatră naturală, balast, nisip). Agregatele minerale vor putea fi achiziţionate de la carierele/balastierele

existente în zona amplasamentului proiectului.

Transportul agregatelor de la cariere şi/sau balastiere la zona amplasamentului proiectului se va efectua

cu mijloace auto specifice pe drumuri naţionale şi/sau locale, după caz. În cadrul organizărilor de

şantier/punctelor de lucru se vor utiliza pentru transport şi încărcătoare frontale.

Aprovizionarea cu materiale se va realiza treptat, pe etape de construire, astfel încât acestea să fie puse

în operă şi să se evite stocarea materiilor prime pe termen lung.

Metode folosite în construcţie/demolare

Pentru implementarea proiectului vor fi necesare o serie de lucrări de construcţie care vor cuprinde:

• Amplasarea organizărilor de şantier;

• Amenajarea terenului în care sunt incluse şi lucrările de demolare;

• Realizarea lucrărilor de terasament;

• Realizarea lucrărilor de relocare sau protejare a utilităţilor intersectate;

• Realizarea lucrărilor de artă (poduri, podeţe, pasaje);

• Realizarea lucrărilor hidrotehnice;

• Realizarea sistemului de drenaj a apelor pluviale;

• Realizarea lucrărilor de consolidare;

• Realizarea lucrărilor necesare pentru protecţia circulaţiei;

• Realizarea lucrărilor pentru protecţia mediului;

• Realizarea lucrărilor de peisagistică.

Totodată, pentru realizarea proiectului vor fi necesare şi lucrări de demolare a unor obiective existente

care se intersectează cu traseul autostrăzii. Locaţiile acestor obiective existente au fost descrise în

secţiunea 3.1.12.3 şi metodele de realizare a lucrărilor de demolare au fost descrise în secţiunea 4.4.

Lucrări de terasamente

Pentru execuţia propriu-zisă a drumului, iniţial sunt necesare lucrări de terasamente. Terasamentele

susţin calea de rulare şi asigură racordarea acesteia la terenul natural. Acestea preiau prin intermediul

structurii rutiere eforturile ce apar din solicitările autovehiculelor.

La execuţia terasamentelor se disting următoarele categorii de lucrări:

• lucrări pregătitoare;



80

• lucrări de bază;

• lucrări de finisare.

3.6.9.1.1 Lucrările pregătitoare

Aceste lucrări se execută înaintea lucrărilor de bază şi au ca scop aducerea terenului natural (pe lăţimea

zonei drumului) la starea de a putea fi săpat sau de a putea primi umplutura de pământ.

Din categoria lucrărilor pregătitoare fac parte:

• încărcarea, transportul şi nivelarea pământului în rambleu;

• compactarea pământului.

Umpluturile care de obicei sunt compactate se vor realiza cu următoarele tipuri de utilaje:

• cilindrii compactori;

• autocisterne pentru transportul apei necesare corectării umidităţii terasamentelor puse în

operă;

• buldozere, autogredere.

3.6.9.1.2 Lucrările de bază

După terminarea lucrărilor pregătitoare, se trece la executarea lucrărilor de bază, adică a lucrărilor de

terasamente propriu-zise, care constau din:

• încărcarea, transportul şi nivelarea pământului în rambleu;

• compactarea pământului.

Umpluturile care de obicei sunt compactate se vor realiza cu următoarele tipuri de utilaje:

• cilindrii compactori;

• autocisterne pentru transportul apei necesare corectării umidităţii terasamentelor puse în

operă;

• buldozere, autogredere.

3.6.9.1.3 Lucrările de finisare

Din grupa lucrărilor de finisare fac parte operaţiile necesare pentru aducerea platformei, taluzurilor şi

a dispozitivelor de evacuare a apelor de suprafaţă într-o stare de funcţionare bună şi o prezentare

estetică corespunzătoare.

Fundaţii şi îmbrăcăminţi rutiere

Fundaţia reprezintă partea dintre patul drumului şi îmbrăcăminte şi are rolul de a primi, a repartiza şi

a transmite terasamentelor sau terenului natural sarcinile vehiculelor care acţionează asupra

îmbrăcăminţii rutiere.



81

Îmbrăcămintea rutieră reprezintă partea drumului aşezată deasupra fundaţiei şi care suportă traficul

putând fi alcătuită din unul sau mai multe straturi. Ansamblul de straturi ale îmbrăcăminţii şi fundaţiei

se numeşte sistem rutier.

Din punct de vedere constructiv, structura rutieră a autostrăzii este alcătuită din:

• strat de formă;

• strat de fundaţie;

• strat de bază;

• strat de legătură;

• strat de uzură.

Tehnologia de execuţie a sistemului rutier impune folosirea a numeroase materiale şi materii prime

pentru procesele tehnologice de fabricare a betoanelor, mixturilor asfaltice etc.

În ceea ce priveşte structura rutieră, sistemul rutier adoptat pentru drum va fi un sistem rutier

semirigid.

Lucrări la suprastructura drumului

Aşternerea stratului de balast din fundaţie presupune descărcarea lui din autobasculante, nivelarea

mecanizată şi compactarea cu cilindrul vibrator. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment

presupune prepararea amestecului în staţia de betoane, aducerea lui pe amplasament şi apoi utilizarea

tehnologiei de mai sus.

Amorsarea suprafeţelor cu emulsie cationică cu rupere rapidă se face cu o autocisterna specială. Stratul

de bază se realizează din mixtură asfaltică cu bitum şi agregate concasate executat la cald. Mixtura va

fi adusă pe şantier cu autobasculante prevăzute cu prelate, descărcată în repartitoare şi apoi compactată

cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de legătură din binder de criblură executat la cald va urma

tehnologia de mai sus. Stratul de uzură din mixtura asfaltică stabilizată se va executa utilizându-se

aceeaşi tehnologie.

Transportul mixturii se face cu autobasculante izoterme pentru a menţine temperatura până la punerea

în operă. Aşternerea îmbrăcăminţii se face cu repartizorul-finisor, utilaj complex ce are în componenţă:

placă nivelatoare, dispozitiv de reglare a grosimii, grindă vibratoare, snec repartizare, buncăr, bandă

transportoare.

Lucrări de artă: poduri, podeţe şi pasaje

3.6.9.4.1 Poduri şi viaducte

Suprastructura lucrărilor de artă este formată din două tabliere (câte unul pe fiecare sens de circulaţie),

executate din grinzi prefabricate precomprimate din beton pentru deschideri până în 40 m şi grinzi

metalice pentru deschideri între 50 – 70 m.



82

Grinzile de beton utilizate au înălţimea de 1,00 - 2,10 m iar lungimea acestora variază funcţie de

obstacolele traversate, iar cele metalice 3,00 m.

Adoptarea sistemului de continuizare la nivelul plăcii de suprabetonare la tăblierele structurilor de pe

autostradă va conduce la realizarea unui numar redus de dispozitive etanşe de acoperire a rosturilor

de dilataţie (şi deci la costuri de întreţinere post-execuţie mai mici).

Grinzile sunt solidarizate la partea superioară cu o placă de suprabetonare din beton armat C35/45,

turnată monolit şi cu ajutorul unor predale prefabricate având rol de cofraj. Sistemul placă de

suprabetonare + predală prefabricate are o grosime minimă de 25 cm. Dimensiunile plăcii de

suprabetonare în partea sa superioară (12 m+2 x 0,75 m) permit execuţia unei părţi carosabile de 12

m lăţime, şi montarea parapetelor de siguranţă, de tip „foarte greu” la extremităţile părţii carosabile 2

x 0,75m.

Principalele avantaje ale acestei soluţii sunt:

• Un număr redus de grinzi în secţiunea transversală;

• Utilizarea de elemente prefabricate permite o viteză de construcţie mai mare;

• Un control mai mare asupra performanţei elementului.

Pentru podurile din grinzi prefabricate, liftarea cu una sau două macarale mobile este cea mai uşoară

şi economică metodă de ridicare. Grinzile sunt elemente prefabricate tronsonate, executate pe şantier

sau în fabrică (ulterior transportate în şantier).

Rezemarea tablierului pe infrastructuri se face cu aparate de reazem elastometrice din neopren armat.

Pentru un răspuns eficient al suprastructurii la acţiunile seismice, sunt prevăzute antretoaze monolite

din beton armat la ambele capete ale tablierului, iar pe banchetele infrastructurilor se execută

dispozitive antiseismice.

Culeele podurilor de pe autostrada, sunt culei masive din beton armat cu ziduri întoarse şi zid de gardă.

Dimensiunile zidului de gardă şi a banchetei de rezemare a culeelor a fost aleasă astfel încât să permită

liftarea ulterioară a tablierului în vederea înlocuirii aparatelor de reazem.

Culeele sunt fundate indirect, prin intermediul piloţilor foraţi de diametru mare. Piloţii foraţi sunt

executaţi din beton armat monolit, au 1,20 m diametru iar lungimea acestora diferă funcţie de

încărcările din suprastructura şi structura litologică a solului în care sunt executaţi.

În plan orizontal racordarea structurii cu terasamentul drumului se face cu ajutorul plăcilor de

racordare, pentru evitarea tasărilor diferite între sistemul rutier de pe drum şi sistemul rutier de pe

suprastructura lucrărilor de artă. Racordările în plan vertical cu terasamentul drumului ale lucrărilor de

artă se face, funcţie de situaţia existentă în teren a fiecărei structuri cu sferturi de con pereate, ziduri

de sprijin din gabioane, etc.

Pilele structurilor au elevaţii lamelare, prevăzute la partea superioară cu o riglă din beton armat.

Pilele sunt fundate indirect prin intermediul piloţilor foraţi de diametru mare, executaţi monolit din

beton armat cu diametrul de 1,20 m. Piloţii foraţi sunt solidarizaţi la partea superioară cu radiere de

beton armat executate monolit cu înălţimea de 2 m.



83

În plan vertical racordarea structurii cu terasamentul drumului se va face cu ajutorul plăcilor de

racordare L=6,00 m, pentru evitarea tasărilor diferite între umplutura de pământ din spatele culeelor

şi terasamentul drumului. Racordarea în plan orizontal se va face prin intermediul sferturilor de con

pereate.

Figura nr. 3-7 Tipuri de structuri propuse în cadrul proiectului



84

3.6.9.4.2 Pasaje

Pasajele vor avea lăţimea părţii carosabile de 7,80 m cu trotuare de 1,75 m pe fiecare parte a

suprastructurii. Deschiderea minimă a pasajelor care traversează autostrada va fi de 28 m. În proiect

au fost adoptate suprastructuri cu lungimea grinzilor de 40 m, care permit o lumină de 39,30 m

Tablierul pasajelor este compus, în secţiune transversală, din 5 grinzi prefabricate, pretensionate, tip

”I”. Aceste grinzi sunt solidarizate în partea lor superioară prin intermediul unor predale prefabricate

şi al unei plăci de suprabetonare din beton armat turnată monolit, tot acest sistem având o grosime de

0,25 m. Schema statică a structurii este de tip „cadru”, grinzile fiind încastrate în elevaţiile culeilor.

Culeele pasajelor peste autostradă, sunt culei masive, tip perete, executate din beton armat monolit, cu

ziduri întoarse. Culeele se vor funda indirect prin intermediul piloţilor foraţi de diametru mare.

În plan orizontal racordarea structurii cu terasamentul drumului se va face cu ajutorul plăcilor de

racordare, pentru evitarea tasărilor diferite între umplutura de pământ din spatele culeelor şi

terasamentul drumului. Racordarea în plan verical se va face prin intermediul zidurilor de pământ

armat.

Figura nr. 3-8 Secţiune transversală tip pentru pasaje

3.6.9.4.3 Structuri casetate şi podeţe

Aceste structuri sunt destinate traversării atât cursurilor de apă cât şi diverselor alte căi de comunicaţii

(drum naţional, drumuri judeţene, drumuri comunale). Sunt amplasate atât pe traseul autostrăzii cât şi

pe alte trasee adiacente (drum naţional, drum agricol). Posibilitaţile de amplasament, alături de

oblicităţile impuse de situaţia din teren şi de valorile de gabarit care trebuie asigurate, conduce la o

varietate însemnată de lungimi ale acestui tip de structuri.

În secţiune transversală, podeţul este tip cadru, executat monolit, din beton armat clasă minimă

C30/37. Structura este fundată pe un strat de beton cu rol de protecţie la acţiunea fenomenului de

îngheţ-dezgheţ. Toate zonele de beton în contact cu pământul vor fi protejate prin aplicarea de soluţii

izolatoare adecvate. În spatele pereţilor se va executa umplutura drenantă, îmbracată în geotextil.

Evacuarea apelor infiltrate se va face longitudinal podeţului (respectiv transversal drumului), prin



85

barbacane din PVC. Exteriorul plăcii se va proteja cu membrană hidroizolatoare, protejată adecvat cu

un strat de 2 cm de mortar special. Racordările cu terasamentele se vor face prin aripi din beton armat

C30/37 (fundate similar cu structura cadrului) şi plăci de racordare din beton armat.

Figura nr. 3-9 Secţiuni transversale tip pentru structuri casetate

Lucrări de colectare şi evacuare a apelor

Scurgerea apelor din precipitaţii s-a realizat prin proiectarea de şanţuri, rigole care sunt descărcate în

emisari, după preepurare corespunzătoare. Aşa cum a fost descris în anterior, pentru cazurile în care

nu este posibilă descărcarea în emisari, s-au prevăzut bazine de retenţie dimensionate pentru a reţine

apa din precipitaţii. Apele pluviale colectate, înainte de vărsarea în emisari sau în bazine de retenţie,



86

trec prin decantoare şi separatoare de hidrocarburi pentru a nu influenţa negativ calitatea apelor

existente în emisar.

Separatoarele se vor monta pe un strat de agregate compactat. Peste acest strat se va pune un altul de

nisip.

Compactarea umpluturilor din jurul separatoarelor de hidrocarburi va fi făcută cu utilaje uşoare.

Umplutura va fi aşternută şi compactată la acelaşi nivel în jurul separatoarelor.

Montarea separatoarelor de hidrocarburi şi execuţia bazinelor de decantare presupune amenajarea

platformei de lucru şi trasarea propriu-zisă a lucrărilor.

Lucrări de consolidări

Strat anticapilar


profilată cu pantă de la centru către piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltratie.




În cazul în care materialul de umplutură este granular, utilizarea geotextilului la partea superioară nu

mai este necesară.

Tratare cu liant hidraulic

După decaparea stratului vegetal terenul din bază se va scarifica şi se va trata cu lianţi hidraulici pe o

grosime de minim 30 cm.

Ranforsare baza rambleu cu geogrile


profilată cu pantă de la centru către piciorul taluzului pentru a asigura scurgerea apelor de infiltraţie.




Materialul granular va fi ranforsat cu geogrile având rezistenţă de calcul minimă de 220 kN/m.

Numărul de rânduri de geogrile variază în funcţie de caracteristicie terenului de fundare şi înălţimea

rambleului. Distanta maximă dintre rânduri va fi de 50 cm.

Pernă de leoss

După decaparea stratului vegetal terenul din bază se va compacta min. 98% Proctor pe o grosime de

minim 50 cm.

Piloţi de îndesare



87

În vederea consolidării trenului de fundare şi a micşorării duratei de consolidare în timp a acestuia se

prevede realizarea de coloane din material granular, material local sau beton având diametrul Φ600

mm şi lungimea variabilă între 6,00 şi 15,00 m.

Protecţie taluz cu georeţele


protejarea acestora cu saltea antierozională din Juta.

Protecţie taluz cu piatra bruta

Se prevede extraexcavarea taluzului de debleu pe o adâncime de min. 50 cm, aşternerea unui strat de

geotextil având rol anticontaminant şi realizarea unui umpluturi cu piatră brută. La baza taluzului

umplutura este susţinută cu un pinten din beton C20/25 prevăzut cu barbacane pentru evacuarea

apelor de infiltraţie.

Şliţuri drenante

În zona taluzurilor de debleu se prevede realizarea de şliţuri având adâncimea de 1,00 m şi lălţimea de

1,00 la un interval de 3,00 m pe o lungime de taluz de min. 10,00 m. Şliţurile vor fi umlute cu piatră

brută sort 90-150 mm şi protejate cu geotextil. Acestea sunt prevăzute în zonele în care există

posibilitatea apariţiei exfiltraţiilor de apă din taluz.

Zid de sprijin din pământ armat

Lucrarea presupune utilizarea zidurilor de sprijin din pământ armat cu geogrile în vederea asigurării

stabilităţii taluzurilor de rambleu sau debleu.

Zidul de sprijin se va realiza din material granular sort 0 – 63 mm având max. 15% din masa particule

mai mici de 76 microni şi max. 15% din masa particule mai mari de 150 mm iar indicele de

neuniformitate Un>5.


respectarea indicaţiilor producatorului.

Protecţie taluz cu geocelule


protejarea acestora cu geocelule având înălţime de min 15 cm şi un număr de minim 20 de celule pe

metru pătrat.

Piloţi din beton armat

Acest tip de lucrare presupune susţinere taluzurilor cu piloţi foraţi din beton armat C25/30 având

diametrul de 1,20 m şi lungimea de 20,00 m solidarizaţi la partea superioară cu o grindă din beton

armat C35/45. Piloţii vor fi realizaţi la o distanţă interax de max. 2,00 m.

Înălţimea liberă a piloţilor va fi de maxim 4,50 m iar înălţimea liberă totală (piloţi + grinda de

solidarizare) de max. 5,80 m.

Zid de sprijin din pământ armat cu parament vertical

Lucrarea presupune utilizarea zidurilor de sprijin din pământ armat cu parament vertical pentru

susţinerea şi limitarea amprizei lucrărilor de rambleu.



88

Faţada zidului va fi realizată din elemente prefabricate din beton C35/45. Armarea umpluturii din

material granular se va realiza cu benzi din materiale geosintetice conectate cu elemetele de faţadă.


respectarea indicaţiilor producatorului.

Lucrări hidrotehnice

În proiect au fost propuse lucrări hidrotehnice de protecţie a albiei cu zid din gabioane (pe pantele

podurilor) şi saltea din gabioane.

Gabioanele sunt elemente cu formă paralelipipedică alcătuite din carcase din plasă de sârmă, umplute

cu piatră brută. Acest tip de protecţie se aplică pe zonele unde este necesară asigurarea stabilităţii

malului şi a talvegului, având rol şi de protecţie a acestuia împotriva acţiunii erozive a cursului de apă.

Gabioanele se aşează pe saltele din gabioane. Saltelele se aşează direct pe un material geosintetic cu rol

de filtru. În spatele gabioanelor se prevede filtru din geotextil.

Lucrările executate cu gabioane sunt elastice, se execută rapid şi se pun imediat în exploatare.

Parapete

Montarea parapeţilor prevăzuţi în proiect se va face astfel:

• Stâlpii de susţinere a parapetelor în teren (fundaţii) vor fi fixaţi conform fişei tehnice rezultate

din încercarea la şoc;

• Suprapunerea liselor parapetului metalic se va face respectând principiul direcţiei de atac a

traficului;

• La podurile cu dispozitive de acoperire a rosturilor de dilataţie, parapetul de siguranţă cât şi

cel pietonal vor fi prevăzute cu elemente de compensare a lungimii în zona rosturilor şi

elementelor de capăt;

• Pe parapet se vor monta dispozitive reflectorizante de culoare roşie şi albă ori galbenă

(omologate) şi elemente de semnalizare de capăt parapet.

Semnalizări și marcaje

Tehnologia de execuţie pentru lucrări de semnalizare orizontală – marcaje rutiere longitudinale,

transversale şi diverse constă în:

• curăţarea suprafeţelor;

• premarcaj;

• execuţia marcajelor longitudinale, transversale, prin săgeţi şi inscripţii diverse, executate cu

piloţi pentru dirijarea circulaţiei;



89

• curăţarea suprafeţei;

• premarcare;

• execuţia marcajelor.

Suprafaţa îmbrăcăminţii rutiere, acolo unde urmează să se amplaseze materialul de marcaj, va fi curată

şi uscată.

Premarcajul se execută înaintea operaţiunii de marcaj efectiv. Premarcarea se execută cu aparate

topografice pentru toate marcajele. Premarcajul se face prin trasarea unor puncte de reper pe suprafaţa

carosabilă.

La execuţia lucrărilor se vor avea în vederea următoarele aspecte:

• asigurarea de spaţii libere pe autostradă/drum, pentru a se asigura viteza de lucru a maşinii de

marcaj, conform parametrilor ei;

• executarea marcajului şi instalarea conurilor de protecţie;

• protejarea marcajului aplicat, cu autovehicul de recuperare a conurilor;

• se urmăreşte permanent modul de acoperire a stratului de vopsea cu microbile. În cazul în care

se sesizează o împrăştiere neuniformă a acestora, se opresc imediat lucrările şi se iau măsurile

corespunzătoare.

Marcajul lateral de delimitare a benzilor de circulaţie de banda de urgenţă, precum şi cel din zona

mediană va fi de tip rezonator.

Pe benzile de decelerare ale nodurilor rutiere, pentru atenţionarea asupra reducerii vitezei, se vor utiliza

marcaje rezonatoare transversale în succesiuni de 6 benzi, amplasate la distanţa de 1 m una faţă de alta.

Pe bretele nodurilor, marcajul lateral de delimitare a părţii carosabile se va executa profilat pentru

asigurarea efectului rezonator.

Tehnologia de realizare a mixturii asfaltice

concasate şi sortate, agregate de râu concasate şi sortate, bitum şi filer. Pentru încălzirea agregatelor şi

a bitumului se foloseşte motorină.

Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi

dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului,

precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării

instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate

conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de

verificare metrologic a dispozitivelor de măsură şi control.

Etapele de realizare a mixturii asfaltice sunt următoarele:



90

• preluarea agregatelor din depozit cu ajutorul autoîncărcătoarelor, încărcarea, pe sorturi, în

compartimentele buncărului de predozare al staţiei, de unde, prin intermediul transportoarelor,

sunt dirijate în tambur pentru uscare şi încălzire;

• introducerea agregatelor calde în malaxorul de preparare a mixturii;

• transportul pneumatic al filerului din depozit în silozul de lucru al instalaţiei, apoi la dozatorul

de filer cu ajutorul unui elevator. Din dozator, filerul este introdus în malaxorul de mixtură

prin intermediul unui transportor;

• bitumul fluidizat este transportat prin pompare din cisterne auto în tancurile de stoc, iar de

aici prin pompare în depozitul de zi;

• fluidizarea bitumului se realizează cu ajutorul cazanului care foloseşte drept agent termic ulei

fierbinte;

• amestecarea agregatelor calde cu filerul şi bitumul în malaxorul staţiei, rezultând astfel mixtura

asfaltică propriu-zisă. Din malaxor mixtura este trimisă în buncărul de stocare în vederea

expediţiei la punctele de lucru. Pentru menţinerea temperaturii constante a mixturii asfaltice,

până la livrarea acesteia, buncărul de stocare este prevăzut cu o instalaţie de încălzire, ce

utilizează drept agent termic uleiul fierbinte;

• transportul mixturii la punctele de lucru se face cu o autobasculantă (acoperită cu prelată) care

intră sub buncărul de stocare şi preia mixtura gravitaţional.

Tehnologia de realizare a betoanelor

Materiile prime şi materialele folosite pentru prepararea betoanelor sunt: agregate de râu sortate,

ciment şi apă.

Fluxul tehnologic al preparării betoanelor este următorul:

• aducerea agregatelor sortate din balastieră cu ajutorul mijloacelor auto, descărcarea şi

depozitarea acestora pe sorturi;

• aducerea cimentului în vagoane specializate, descărcarea lui în silozuri;

• preluarea agregatelor din depozit cu ajutorul auto-încărcătoarelor, încărcarea pe sorturi în

compartimentele buncărului de dozare al staţiei, de unde, prin intermediul transportoarelor,

sunt dirijate la schipul de încărcare al malaxorului staţiei de betoane;

• cimentul din depozitul de stoc este încărcat gravitaţional într-un impulsor, de unde cu ajutorul

aerului comprimat este trimis în silozurile de serviciu. Din silozuri, cu ajutorul unor

transportoare, este alimentat cântarul dozator. După dozare, cimentul este descărcat

gravitaţional în malaxorul staţiei de betoane;

• amestecarea agregatelor cu ciment şi apă în malaxorul staţiei. După malaxare, betonul este

descărcat gravitaţional în autotransportoare de beton şi dus la punctele de lucru.



91

Activităţi de transport

Pentru realizarea proiectului se utilizează un volum mare şi diferit de materiale, semifabricate şi

prefabricate astfel că este necesar a se utiliza o gamă diversă de mijloace de transport:

• autobasculante de diferite capacităţi (în general de peste 16 tone), autodumpere, autocisterne,

autoizoterme;

• autobetoniere şi pompe de beton;

• trailere.

Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune,

exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Perioada de execuţie a lucrărilor este de 24 de luni.

Perioada de funcţionare este nelimitată, în condiţiile realizării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii

conform normativelor în vigoare.

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate

Construcţia şi exploatarea autostrăzii Bacău – Paşcani poate genera impact cumulat cu infrastructura

rutieră şi feroviară existentă. În zona analizată există mai multe drumuri naţionale (DN2, DN15D),

judeţene (DJ159) şi comunale, dar şi calea ferată CF 500 Bacău – Paşcani .

De asemenea, implementarea proiectului poate genera impact cumulat şi cu obiectivele industriale

existente în zona oraşului Roman, în special societăţile care deţin instalaţii IPPC şi de incinerare, care

intră astfel sub incidenţa Directivei Emisii Industriale.

De asemenea facem precizarea că proiectul poate genera impact cumulat şi cu proiectele propuse sau

în curs de implementare. Dintre acestea putem aminti: VO Bacău, proiect în curs de implementare,

dar şi viitoarea autostradă A8 Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, Drumul expres Bacău –

Piatra Neamţ şi Drumul expres Paşcani – Suceava – Siret, aşa cum au fost definite în Master Planul

General de Transport.

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

În cadrul Studiului Alternativelor de Traseu şi a vizitelor în teren dar şi a şedinţelor tehnice de

coordonare cu CNAIR respectiv Jaspers, s-a luat decizia divizării traseului în trei secţiuni pentru care

au fost propuse mai multe variante descrise în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 3-21 Alternativele studiale ale proiectului de autostradă Bacău - Paşcani

Denumire secţiune Nume alternativă Lungime (km)

SECŢIUNEA 1 (Bacău - Secuienii Noi)

ALTERNATIVA 1A 30,742

ALTERNATIVA 1B 28,578

ALTERNATIVA 1C 27,897



92

Denumire secţiune Nume alternativă Lungime (km)

ALTERNATIVA 1D 27,779

ALTERNATIVA 1E 27,714

ALTERNATIVA 1F 27,832

SECŢIUNEA 2 (Secuienii Noi - Mogoşeşti Siret)

ALTERNATIVA 2A 32,156


ALTERNATIVA 2C 32,764

ALTERNATIVA 2D 33,575

ALTERNATIVA 2E 35,208

ALTERNATIVA 2F 33,617

ALTERNATIVA 2G 33,796

SECŢIUNEA 3 (Mogoşeşti Siret - Paşcani) ALTERNATIVA 3A 13,662


În urma unei analize a zonei finale a drumului, în apropierea municipiului Paşcani, s-a luat decizia

eliminării Alternativei 3B, îmbunătăţirea Alternativei 3A şi redenumirea ei ca Alternativa 3C, rezultând

următoarele alternative :

Secţiunea 1: 1D, 1C;

Secţiunea 2: 2D, 2F, 2G;

Secţiunea 3: 3C.

Ulterior, în cadrul analizei multicriteriale etapa 2 a fost realizată o analiză pentru cele şase combinaţii

de traseu posibile după cum urmează:

Opţiunea 1C-2D-3C;

Opţiunea 1C-2F-3C;

Opţiunea 1C-2G-3C;

Opţiunea 1D-2D-3C;

Opţiunea 1D-2F-3C;

Opţiunea 1D-2G-3C.

Concluzia finală a analizei mulicriteriale etapa 2 a fost alegerea opţiunii de traseu 1D-2D-3C şi definirea

noţiunii de drum de mare viteză ca autostradă. Este important de precizat că această alternativă

reprezintă totodată şi cea mai bună alternativă din punct de vedere al criteriilor de mediu.



93

Figura nr. 3-10 Sectorizarea proiectului şi variantele de traseu analizate

Principalele obiective care au stat la baza alegerii traseului au avut în vedere următoarele:

ocuparea de suprafeţe de teren minime şi scoaterea din circuit a terenurilor slab productive sau

neproductive;

Secţiunea 3

Secţiunea 2

Secţiunea 1



94

evitarea pe cât posibil a demolării de construcţii existente;

asigurarea legăturilor autostrăzii cu principalele zone generatoare de trafic şi asigurarea

continuităţii legăturilor de orice fel între zone funcţionale unitare şi întrerupte de traseul

autostrăzii;

evaluarea tuturor factorilor de impact negativ asupra mediului înconjurător şi adoptarea de

soluţii fezabile din punct de vedere tehnic şi economic pentru diminuarea impactului negativ;

adoptarea de soluţii care sa permită creşterea viitoare a capacităţii de circulaţie pe autostradă;

adoptarea, pentru lucrările de artă, a unor soluţii constructive care sa permită inspecţia şi

efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente cu cheltuieli minime;

încadrarea arhitecturală în zona străbătută de autostradă;

autostrada să fie într-un rambleu cu înaltimea de 2,5 - 10 m;

debleele să fie cuprinse între 1,50 şi max. 12 m;

utilizarea la maximum a posibilităţilor de extragere de material pentru umplutură din zonele în

care relieful terenului este mai accidentat şi permite realizarea unor debleuri;

la traversarea denivelată a unor căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) să se asigure gabaritele

pe înălţime conform prevederilor din normativele in vigoare, astfel pentru intersecţiile cu alte

drumuri s-a adoptat înălţimea liberă de 5,5 m;

traversarea cursurilor de apă s-a făcut la cote impuse de necesitatea asigurării debuşeului pentru

debitele cu asigurarea de 2%;

declivitatea maximă admisă de 5 % pentru viteza de 120 km/h;

declivitatea maximă admisă de 4 % pentru viteza de 140 km/h şi de 4,5% pentru viteza de 130

km/h;

asigurarea unei declivitati minime de 0,2%.

Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului

În urma realizării proiectului se vor îmbunătăţi condiţiile de transport rutier din regiunea Nord-Est a

României. Proiectul va avea un efect semnificativ în reducerea timpilor pierduţi în trafic şi în fluidizarea

traficului rutier, în special cel de mărfuri. Existenţa autostrăzii va conduce la atragerea fluxurilor de

investiţii în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi.

De asemenea, ca urmare a realizării proiectului se vor creea noi locuri de muncă atât în perioada de

execuţie, cât şi ulterior în perioada de operare a autostrăzii.

Alte autorizaţii cerute pentru proiect

Sinteza avizelor şi acordurilor solicitate se regăseşte tabelar în Anexele prezentului memoriu.



95

4 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE

PLANUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE DEMOLARE, DE REFACERE ŞI DE

FOLOSIRE ULTERIOARĂ

În vederea realizării investiţiei este necesară demolarea unor obiective existente pe culoarul de lucru al

autostrăzii.

Deoarece Varianta de Ocolire Bacău va fi dată în exploatare la momentul începerii lucrărilor pentru

autostrada Bacău-Paşcani, vor fi necesare lucrări de demolare parţială a VO Bacău. Aceste lucrări vor

fi necesar a fi executate în zona Nodului rutier Bacău Nord al autostrăzii Bacău-Paşcani. Lucrările

includ demolarea părţii carosabile pe întreaga grosime, suprafaţa estimată fiind de cca. 9000 m2.

După demolarea părţii carosabile, deşeurile rezultate vor fi evacuate de pe amplasament, terenul

urmând a fi pregătit pentru lucrările aferente infrastructurii autostrăzii.

În zona nodului rutier Săbăoani au fost identificate pe baza hărţilor satelitare două clădiri al căror statut

nu este cunoscut (Figura nr. 3-5). Acestea sunt localizate în proiectul autostrăzii la următoarele poziţii

kilometrice:

• km 47+440 în zona sensului giratoriu de legătura a nodului rutier Săbăoani ce face legătura

cu DN2 şi DJ207B, suprafaţa propusă pentru demolare este de cca. 470 m2;

• km 48+080 pe teren arabil, suprafaţă propusă pentru demolare este de cca. 160 m2.

Construcţii sunt realizate recent, iar conform Certificatelor de Urbanism emise, terenurile ocupate de

acestea sunt incluse în categoria de folosinţă de tip teren agricol.

Zonele în care vor fi necesare lucrările de demolare sunt prezentate în Figura nr. 3-5 şi Figura nr. 3-6

din secţiunea 3.1.12.3.

După demolarea clădirilor, deşeurile rezultate vor fi evacuate de pe amplasament, terenul urmând a fi

pregătit pentru lucrările aferente infrastructurii autostrăzii.

DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

Aşa cum am specificat anterior, lucrările de demolare programate în proiect vor fi precedate de lucrări

de construcţie a structurilor componente autostrăzii.

CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE

Pentru realizarea lucrărilor de demolare nu vor fi necesare lucrări de realizare a unor căi noi de acces

şi nici schimbarea căilor de acces existente.



96

METODE FOLOSITE ÎN DEMOLARE

Metodele tehnice propuse pentru realizarea lucrărilor de demolare sunt bazate pe următoarele

principii:

• Asigurarea unui sistem de gestionare a materialelor necesare execuţiei lucrărilor în condiţii

corespunzătoare (gospodărirea materialelor de construcţie se va face numai în limitele

terenului deţinut de proprietar, fără a deranja vecinătăţile);

• Respectarea zonelor de protecţie ale conductelor şi reţelelor de utilităţi ce traversează

amplasamentul lucrării, precum şi condiţiile impuse prin avizele obţinute;

• Evacuarea de pe amplasament a tuturor deşeurilor şi materialelor rămase la finalul lucrărilor

de demolare. Deşeurile rezultate se vor depozita separat, pe fiecare tip, până la preluarea

acestora de către operatori autorizaţi.

Lucrările de demolare se vor desfăşura mecanizat cu utilaje obişnuite, folosite uzual în aceste tipuri de

lucrări (excavatoare, buldozere, macarale, picamere etc.).

DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE

Pentru realizarea lucrărilor de demolare au fost analizate următoarele alternative:

• demolarea mecanizată realizată cu utilaje de construcţie;

• demolarea manuală.

A fost aleasă metoda de demolare mecanizată, aceasta având un timp mai scurt de execuţie. Cel puţin

în cadrul clădirilor este puţin probabilă prezenţa unor cuiburi de păsări sau adăposturi de lilieci dată

fiind vârsta recenta a acestora. Demolarea mecanizată poate fi aplicată cu riscuri minore pentru fauna

sălbatică, în cadrul RIM urmând a fi prevăzută o măsură de evitare în acest sens.

ALTE ACTIVITĂŢI CARE POT APĂREA CA URMARE A DEMOLĂRII

În urma lucrărilor de demolare vor rezulta diferite tipuri de deşeuri care vor necesita o gestionare

adecvată în cadrul şantierului. Astfel toate elementele ce vor rezulta în urma lucrărilor de demolare se

vor depozita pe categorii în limita amplasamentului până la preluarea acestora în vederea

reciclării/valorificării/eliminării de către operatorii economici autorizaţi. În vederea uşurării sortării

materialelor rezultate în urma lucrărilor, demolarea se va face în etape succesive, demolându-se pe cât

posibil pe rând elementele construite ce cuprind acelaşi tip de materiale, acestea evacuându-se din zona

de lucru înainte de următoarea etapă.

Transportul deşeurilor şi altor materiale care degajă praf se va realiza la nivelul întregului proiect

exclusiv cu autocamioane acoperite cu prelate (prelate pentru bene) în scopul reducerii emisiilor de

particule.



97

5 DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI Proiectul de autostradă este propus a fi implementat pe teritoriile judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi. Limita

de expropiere a proiectului vizat traversează extravilanul şi intravilanul următoarelor unităţi

administrativ teritoriale:

• în judeţul Bacău: Săuceşti, Iteşti, Bereşti – Bistriţa, Filipeşti;

• în judeţul Neamţ: Moldoveni, Secuieni, Horia, Trifeşti, Dulceşti, Cordun, Săbăoani, Gherăeşti;

• în judeţul Iaşi: Mirceşti, Hălăcueşti, Mogoşeşti - Siret, Stolniceni - Prăjescu, Paşcani.

Traseul autostrăzii intersectează următoarele artere rutiere şi căi ferate principale din cadrul reţelei

naţionale şi europene:

• DN2/E85 Bucureşti – Siret;

• DN 15 Turda – Bacău;

• DN28A Târgu Frumos – Paşcani – Moţca;

• Magistrala de Cale Ferată dublă electrificată CF500.

DISTANŢA FAŢĂ DE GRANIŢE PENTRU PROIECTELE CARE CAD SUB

INCIDENŢA CONVENŢIEI DE LA ESPOO DIN 1991

Proiectul „Autostrada Bacău – Paşcani” reprezintă o secţiune, parte a Coridorului 3 – Bucureşti –

Regiunea NE (OR3 - definit în cadrul priorităţilor de dezvoltare a reţelei de drumuri din MPGT) ce

va conecta sudul ţării cu Regiunea Nord Est a României, dar şi cu Ucraina şi Republica Moldova.

Distanţa minimă dintre amplasamentul proiectului şi graniţa ţării cu Republica Moldova este de

aproximativ 63 km, respectiv 90 km faţă de graniţa cu Ucraina. Având în vedere localizarea acestuia şi

distanţele mari faţă de graniţele ţării, proiectul autostrăzii nu va avea impact transfrontieră.

LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI ÎN RAPORT CU PATRIMONIUL CULTURAL

Conform Listei Monumentelor Istorice (2015) aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004, cu modificările

şi completările ulterioare, Repertoriului Arheologic Naţional (cIMeC) şi Institutului Naţional al

Patrimoniului – eGISpat România, în vecinătatea zonei de dezvoltare a proiectului s-au identificat o

serie de monumente istorice, situri arheologice şi monumente arhitecturale.

În zona de implementare a proiectului nu există situri UNESCO pentru protecţia valorilor culturale,

există însă monumente istorice ce necesită protecţie acestea fiind prezentate în tabelul următor.



98

Tabelul nr. 5-1 Elemente de patrimoniu situate în vecinătatea proiectului

Nr. crt.

Cod de identificare

(LMI)

Descrierea elementului

de patrimoniu

Datare Localizare Reper

Distanţa faţă de limita

proiectului (km)

1 BC-I-s-B-

00708

Aşezare din epoca

medievală

sec. VIII - IX, Epoca

medievală timpurie

comuna Bereşti-Bistriţa, judeţul Bacău

Silişte la marginea de NE a satului, pe terasa stanga

a paraului Beresti 0,8

2 BC-I-s-B-

00715

Aşezarea La Tène de la Cârligi - La

Pod la Bulgari

La Tène târziu sec. II-

III

sat Cârligi, comuna Filipeşti, judeţul Bacău

pe malul stâng al pârâului Turbata

0,5

3 BC-I-s-B-

00716

Situl arheologic de la Cârligi - La

Rădi

Epoca daco-romană

(secolele II-III)

comuna Filipeşti, judeţul Bacău

Situl se află la marginea de nord-vest a satului

Cârligi, pe malul stâng al pârâului Bahnişoara, care trece prin sat şi se varsă

în Turbata.

2,2

4 BC-I-s-B-

00727

Aşezare din epoca

bronzului

Epoca bronzului

târziu, Cultura Noua

sat Iteşti, comuna Iteşti, judeţul Bacău

La marginea de S a satului 0,03

5 BC-I-s-B-

00728 Aşezare

fortificată

Epoca bronzului

târziu, Cultura Costişa

sat Iteşti, comuna Iteşti, judeţul Bacău

La SV de sat, pe terasa înaltă a lacului de

acumulare 2,7

6 BC-I-s-B-

00735

Situl arheologic de la Onişcani

Neolitic

sat Onişcani, comuna Filipeşti, judeţul Bacău

Situl se află la cca 2 km vest de sat şi de DN2, pe valea Mitocului. La sud se

află pârâul Turbata.

0,5

7 BC-I-s-B-

00739

Necropola La Tène târziu de la Prăjeşti

Epoca daco-romană

(secolele II-III)

comuna Prăjeşti, judeţul Bacău

Situl se află la marginea de sud a satului, la cca

200 m distanţă de drumul judeţean 207D şi la cca 500 m de malul stâng al

Siretului.

4,1

8 IS-III-m-B-

04322

Monumentul comemorativ al Răscoalei

din 1907

1907 oraşul

Paşcani, judeţul Iaşi

La intersectia Aleea Parcului cu str. Republicii

1,6

9 IS-III-m-B-

04323

Crucea Eroilor din Războiul de

Independenţă

1877 oraşul


În cimitirul oraşului 1,5

10 IS-II-m-A-

04212

Palatul familiei

Cantacuzino-Paşcanu

cca. 1650, refăcut sec.

XVIII

oraşul Paşcani,

judeţul Iaşi Aleea Parcului 1 1,8



99

Nr. crt.

Cod de identificare

(LMI)


de patrimoniu



proiectului (km)

11 IS-II-m-A-

04213

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril"

1664 oraşul


Aleea Parcului 5 1,7

12 IS-II-m-B-

04200

Biserica "Adormirea

Maicii Domnului"

1875 comuna Mirceşti,

judeţul Iaşi în centrul comunei 1,1

13 IS-II-m-B-

04201 Biserica "Sf. Voievozi"


judeţul Iaşi în cimitir 0,8

14 IS-II-m-B-

04202

Casa memorială a

poetului Vasile

Alecsandri


judeţul Iaşi strada E. Catargi 1,1

15 IS-II-m-B-

04205

Biserica de lemn

"Cuvioasa Paraschiva"

înc, sec. XIX

comuna Miroslăveşt

i, judeţul Iaşi

în centrul comunei 6,7

16 IS-II-m-B-

04211 Ateliere de căi ferate

1876 oraşul


str. Gării 1,9

17 IS-II-m-B-

04249

Biserica de lemn

"Naşterea Maicii

Domnului"

sec. XVIII

comuna Stolniceni-Prăjescu,

judeţul Iaşi

în cimitir, cartier Purcileşti

0,4

18 IS-II-m-B-

04250

Biserica de lemn "Sf.

Gheorghe" 1810

comuna Stolniceni-Prăjescu,

judeţul Iaşi

în nordul comunei 1,1

19 IS-I-s-B-

03615

Situl arheologic de la Mirceşti,

punct "Bulboacă"

Latene târziu, cultura

Poieneşti-Lukaşevka

comuna Mirceşti,

judeţul Iaşi

la cca. 2km NE de sat, pe stanga drumului Mircesti

- Tg. Frumos 0,7

20 IS-I-s-B-

03622

Situl arheologic de la Muncelu de

Sus, punct "Groapă - La

Gropi"

La Tène, cultura geto-

dacică

sat Muncelu de

Sus, comuna

Mogoşeşti - Siret,

judeţul Iaşi

La cca. 500 m V-SV de sat, pe ambele maluri ale

pârâului Gropi 4,2

21 IS-I-s-B-

03671

Situl arheologic de

la Topile

Paleolitic superior

satul Topile, comuna Valea Seacă,

judeţul Iaşi

Situl se află la cca. 1300-1400 m VNV de sat, în marginea nord-estică a

Dealului Catargii.

2,6



100

Nr. crt.

Cod de identificare

(LMI)


de patrimoniu



proiectului (km)

22 IS-IV-m-B-

04202.02

Mausoleul lui Vasile

Alecsandri 1925 - 1927

comuna Mirceşti,

judeţul Iaşi strada E. Catargi 1,1

23 NT-II-a-A-

10652

Catedrala episcopală de

la Roman

Epoca medievală dezvoltată (sec.XIV -

XVII)

oraşul Roman, judeţul Neamţ

Strada Alexandru cel Bun 6

3,8

24 NT-II-m-B-

10702

Biserica "Cuvioasa

Paraschiva"

sec. XVIII-XIX

comuna Secuieni, judeţul Neamţ

în centrul comunei 2

25 NT-II-m-B-

10721 Biserica "Sf.

Nicolae" 1798

comuna Trifeşti, judeţul Neamţ

pe DC92, la est de ferma piscicola Trifeşti

0,8

26 NT-I-s-A-

10534

Cetatea Muşatină a Romanului

Epoca medievală

(1392 - înc. sec. XV)

oraşul Roman, judeţul Neamţ

Parcul Zoologic 3

27 NT-I-s-B-

10504

Situl arheologic de la Gherăieşti,

punct "La Biserică"

sec. II-I a.Chr.

comuna Gherăeşti,

judeţul Neamţ

str. Cobzaru 0,8

28 NT-I-s-B-

10513

Aşezarea din epoca

migaţiilor de la Izvoare - Hărmăneşti

Epoca migraţiilor sec. VI-VII

sat Arămeşti, comuna Bahma, judeţul Neamţ

la 2 km NE de sat 3,3

29 NT-I-s-B-

10518

Situl arheologic de la Moldoveni

- Dealul Gabăra

Eneolitic

comuna Moldoveni,

judeţul Neamţ

fostul sat Porceşti, la 2 km E de sat, pe terasa

inferioara dreaptă a râului Siret, pârâul Sârbilor

0,6

30 NT-I-s-B-

10536

Situl arheologic de la Săbăoani, punct "La Bisericuţă"

Eneolitic, Cultura

Cucuteni

comuna Săbăoani,

judeţul Neamţ

la 1,3 km est de localitate 3,5

31 NT-I-s-B-

10537

Situl arheologic de la Săbăoani, punct "La Izvoare"

Eneolitic

comuna Săbăoani,

judeţul Neamţ

la 1,3 km NE de localitate 2,2

32 NT-I-s-B-

10538

Situl arheologic de la Săbăoani,

punct "Turnul cu

Apă"

La Tène târziu sec. II-

III

comuna Săbăoani,

judeţul Neamţ

la 1,3 km NNE de localitate

1,7



101

În cadrul cercetărilor arheologice intruzive realizate pentru proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani au

fost identificate 7 situri arheologice, precum şi 3 zone cu potenţial arheologic, localizate în următoarele

zone ale traseului autostrăzii:

- Situl 1: km 2+380 – 2+600, datat Epoca Medievală;

- Situl 2: km 4+600 – 4+850, datat aşezare neolitică şi Epoca romană;

- Situl 3: km 10+900 – 11+070, datat Epoca brozului;

- Situl 4: km 18+200 – 18+480, aşezare a Dacilor liberi;

- Situl 5: km 28+700 – 29+000, necropolă Carpian sec. II-IV;

- Situl 6: km 31+000 – 31+300, necropolă medievală;

- Situl 7: km 67+600 – 68+100, aşezare neo-eneolitică aparţinând perioadelor Cucuteni, Epoca

bronzului şi erei migraţiilor (Santana de Mureş);

- Zonă arheologică potenţială km 60+000 – 60+100;

- Zonă arheologică potenţială km 64+100 – 64+300;

- Zonă arheologică potenţială km 77+145 – 77+300.

HĂRŢI, FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI INFORMAŢII

PRIVIND CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI, ATÂT NATURALE CÂT ŞI

ARTIFICIALE

În cadrul Memoriului, în diferite secţiuni, sunt prezentate hărţi cu amplasarea elementelor proiectate

în raport cu elemente existente în zonă, inclusiv cu receptori sensibili din zona de implementare (arii

naturale protejate, zone locuite, corpuri de apă etc.).

În cele ce urmează sunt prezentate fotografii realizate cu ocazia deplasărilor în teren, fiind selectate o

parte din imaginile relevante în ceea ce priveşte aspectul zonei de implementare a proiectului şi a

zonelor sensibile.



102

Figura nr. 5-1 Zona de intersecţie a proiectului cu ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

(aproximativ km 39+880)

Figura nr. 5-2 Zona nodului rutier Autostrada Tg.Mureş – Tg.Neamţ – Iaşi – Ungheni ( aproximativ

km 71+480)



103

Figura nr. 5-3 Zonă amplasament structură de tip pasaj peste DJ104, pe teren agricol – localitatea

Tudor Vladimirescu (aproximativ km 60+640)

Figura nr. 5-4 Zona propusă nod rutier Bacău Nord – legătura cu VO Bacău (în lucru la momentul

vizitei în teren)



104

Figura nr. 5-5 Zona pasaj peste DN 28A, localitatea Paşcani (aproximativ km 75+420)

FOLOSINŢA ACTUALĂ ŞI CEA PLANIFICATĂ A TERENURILOR ATÂT PE

AMPLASAMENT, CÂT ŞI PE ZONE ADIACENTE ACESTUIA

Realizarea proiectului propus presupune folosirea terenurilor de tip teren agricol şi teren neagricol şi

modificarea suprafeţelor ocupate în categoria de folosinţă „căi de comunicare – căi rutiere”.

Terenurile afectate de traseul autostrăzii sunt situate în extravilanul şi intravilanul localităţilor, parte a

domeniului public şi privat care se va expropria ca urmare a unei/unor decizii de expropriere, respectiv

Hotărâri de Guvern.

POLITICI DE ZONARE ŞI DE FOLOSIRE A TERENULUI

În scopul obţinerii autorizaţiei de construire pentru obiectivul analizat au fost obţinute următoarele

certificate de urbanism:

• Certificatul de Urbanism nr. 101/16.09.2020 emis de către CJ Bacău;

• Certificatul de Urbanism nr. 190/15.09.2020 emis de către CJ Neamţ;

• Certificatul de Urbanism nr. 197/15.09.2020 emis de către CJ Iaşi.



105

Conform Certificatelor de Urbanism obţinute, proiectul se va dezvolta în principal pe terenuri cu

utilizare agricolă şi păşuni.

Din punct de vedere al dreptului de proprietate, suprafaţa de teren ocupată definitiv de obiectivul de

investiţie după implementarea proiectului, este redată în tabelul următor.

Tabelul nr. 5-2 Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv de lucrările proiectate

Teren agricol (ha)

Teren neagricol (ha)

Curţi construcţii (ha)

897,29 22,36 0

AREALE SENSIBILE

Arealele sensibile din zona proiectului care necesită o analiză mai atentă în ceea ce priveşte potenţialele

efecte pe care le poate avea proiectul asupra acestora sunt reprezentate de: ariile naturale protejate,

corpurile de apă subterane şi de suprafaţă. Precizăm că pentru realizarea proiectului nu sunt necesare

defrişări de suprafeţe forestiere, însă va fi necesară ocuparea a circa 22,36 ha de pajişte. Cel mai

apropiat corp de pădure este situat la circa 30 m de limita de expropriere a proiectului, localizat paralel

în intevalul km 36+820 – km 38+000.

Arii naturale protejate

Proiectul intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman şi se

învecinate cu alte 16 arii naturale protejate de interes comunitar şi naţional. Aspecte privind amplasarea

obiectivului analizat în raport cu ariile naturale protejate sunt prezentate în secţiunea 6.1.6. şi în

capitolul 13 al Memoriului de prezentare.

Corpuri de apă subterane

Amplasamentul pe care urmează să se implementeze proiectul se suprapune cu două corpuri de apă

subterană ce fac parte din Bazinul Hidrografic Siret. Informaţii cu privire la corpurile de apă

intersectate de proiect au fost tratate în capitolul 14 al Memoriului de prezentare.

Corpuri de apă de suprafaţă

Proiectul intersectează 9 corpuri de apă de suprafaţă, acestea fiind prezentate şi analizate în capitolul

14 din prezentul Memoriu.

COORDONATELE GEOGRAFICE ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului proiectului sunt prezentate în format shapefile în

Anexa B.



106

DETALII PRIVIND ORICE VARIANTĂ DE AMPLASAMENT CARE A FOST LUATĂ

ÎN CONSIDERARE

Pentru proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani au fost studiate mai multe alternative de traseu. În

perioada 2019 – 2020 a fost derulat un amplu proces de selectare a traseului, desfăşurat în două etape:

• Etapa 1 – Analiza unei game largi de variante de traseu;

• Etapa 2 – Evaluarea comparativă a unei game restrânse de opţiuni (trasee), selectate în urma

primei etape a analizei (AMC 1) şi alegerea variantei finale de traseu.

În cadrul celor două etape au fost derulate analize multicriteriale (AMC) ce au inclus criterii de mediu.

Obiectivele strategice ce au fost luate în considerare la evaluarea alternativelor de traseu au constat în:

Maximizarea/optimizarea funcţionalităţilor, parametrilor tehnici şi de calitate;

Minimizarea impactului financiar asupra costului de construcţie şi de operare precum şi a

duratei de implementare;

Maximizarea impactului socio-economic;

Minimizarea impactului asupra mediului;

Minimizarea/gestionarea riscurilor specifice;

Respectarea condiţiilor particulare privind eligibilitatea opţiunii selectate;

Aspecte care nu pot fi cuantificate/măsurate dar necesar a fi identificate, descrise şi prezentate.

În Etapa 1 (AMC 1) au fost identificate 14 alternative de traseu, fiind utilizate patru criterii principale

pentru alegerea rutei optime (social, financiar, de mediu şi tehnic), ce au inclus mai multe sub-criterii,

precum riscuri geotehnice, geologice şi hidrogeologice, calitatea aerului, ape de suprafaţă, sol,

biodiversitate etc.

În Etapa 2 (AMC 2) au fost analizate 6 alternative fiind utilizate criteriile „eficienţă economică” cu o

pondere de 70% şi „minimizarea impactului asupra mediului” cu o pondere de 30%.

Descrierea variantelor de traseu analizate este prezentată în secţiunea 3.6.12 a prezentului memoriu.



107

6 DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI

SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI

DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

Protecţia calităţii apelor

Surse de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

În perioada de construcţie principalele surse de poluanţi pentru ape sunt reprezentate de:

• Lucrări de manipulare a solului, generatoare de particule de pământ ce pot ajunge în apele de

suprafaţă. În cazul unor cantităţi mari de pulberi, acestea se pot acumula în cursurile de apă

generând modificarea turbidităţii apei şi afectarea florei şi faunei acvatice;

• Traficul de şantier spre şi dinspre fronturile de lucru sau zonele din care sunt aduse materialele

de construcţie (cariere, balastiere, gropi de împrumut);

• Scurgeri accidentale de substanţe chimice, carburanţi şi uleiuri provenite de la funcţionarea

utilajelor implicate în lucrările de construcţie sau datorate manevrării defectuase a

autovehiculelor de transport;

• Manipularea şi punerea în opera sau depozitarea necorespunzătoare a materialelor utilizate în

execuţia lucrărilor (bitum, beton, aggregate etc.), care pot ajunge în apele de suprafaţă prin

antrenarea de către apele pluviale;

• Extragerea agregatelor minerale (nisip, balast, pietriş) în mod necorespunzător;

• Depozitarea şi gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate menajere rezultate în grupurile

sanitare din cadrul organizărilor de şantier, gestionarea asigurându-se în mod corespunzător

prin intermediul unor operatori autorizaţi;

• Spălarea utilajelor şi a mijloacelor de transport la nivelul organizării de şantier.

În perioada de operare principala sursă de poluanţi pentru ape este reprezentată de spălarea şi

antrenarea de către precipitaţii a particulelor solide şi a altor compuşi solubili depuşi temporar pe

suprafaţa carosabilului, precum metalele grele, hidrocarburile, substanţele de deszăpezire. Sursele

potenţiale de poluanţi pot fi reprezentate de:

• Depunerea directă în apele de suprafaţă a poluanţilor generaţi de vehiculele implicate în traficul

auto;

• Funcţionarea necorespunzătoare a bazinelor de decantare şi a separatoarelor de hidrocarburi;

• Evacuarea accidentală a unor poluanţi lichizi sau solizi (în principal din cauza unor accidente

de circulaţie).



108

De asemenea, o sursă de poluanţi pentru ape o pot constitui apele uzate menajere provenite de la

CIC/CMI, spaţiile de servicii şi de la parcările de scurtă durată, însă aceste ape vor fi colectate şi

epurate în staţii mecano-biologice înainte de evacuarea în emisari.

În funcţie de natura acestora, poluanţii pot fi de mai multe tipuri:

• Carburanţi şi reziduuri provenite de la arderea carburanţilor;

• Reziduuri provenite de la uzura pneurilor vehiculelor – substanţe hidrocarbonice

macromoleculare, Zn, Cd;

• Reziduuri metalice provenite de la coroziunea vehiculelor – Fe, Cr, Ni, Cd, Cu şi de la parapeţii

galvanizaţi – Zn, uleiuri şi grăsimi minerale;

• Reziduuri provenite de la uzura îmbrăcăminţii drumului – materii solide.

Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute

Apele uzate generate în etapa de execuţie a proiectului vor fi reprezentate de apele uzate rezultate la

nivelul organizărilor de şantier. Acestea vor fi colectate şi evacuate periodic prin vidanjare, în baza

unor contracte încheiate şi firme autorizate, iar acolo unde va fi posibil prin evacuare în reţelele locale

de canalizare sau evacuare în emisar în urma preepurării/epurării corespunzătoare.

Apele uzate rezultate în etapa de funcţionare vor fi reprezentate de apele uzate rezultate din grupurile

sanitare din incinta CIC/CMI, a spaţiilor de servicii şi a parcărilor de scurtă durată. Acestea vor fi

epurate în instalaţii proprii de epurare cu trepte mecano-biologice.

De asemenea apele pluviale potenţial contaminate cu hidrocarburi, colectate de pe suprafaţa carosabilă

şi din incinta CIC/CMI, a spaţiilor de servicii S1 şi S3 şi a parcărilor de scurtă durată vor fi preepurate

prin intermediul decantoarelor şi a separatoarelor de hidrocarburi prevăzute în proiect înainte de

evacuarea în emisari. Pentru cazurile în care nu este posibilă descărcarea în emisari, s-au prevăzut 12

bazine de retenţie dimensionate pentru a reţine apa din precipitaţii.

Măsuri pentru protecţia calităţii apelor

În etapa de construcţie principalele măsuri de reducere a impactului pentru corpurile de apă sunt:

• la realizarea lucrărilor, tot personalul implicat va fi instruit cu privire la necesitatea protecţiei

stării corpurilor de apă. Programul de instruire a personalului cu privire la orice riscuri ar putea

apărea în etapa de construcţie a proiectului va fi prevăzut în Planul de management de mediu

(PMM);

• organizările de şantier şi bazele de producţie vor fi prevăzute cu sisteme de canalizare, epurare

şi evacuare a apelor menajere şi pluviale. După caz, se poate adopta un sistem cu bazine

vidanjabile, racordarea la reţelele de canalizare din vecinătate sau montarea unor instalaţii de

epurare şi deversare în emisari;



109

• amplasarea organizărilor de şantier trebuie realizată la distanţe cât mai mari faţă de corpurile

de apă de suprafaţă, în nici un caz la mai puţin de 50 m faţă de malurile acestora;

• apele uzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de construcţie şi

apele rezultate de la spălarea mijloacelor şi utilajelor de construcţie se vor colecta şi preepura

în decantoare şi separatoare de produse petroliere înainte de descărcare;

• este interzisă depozitarea de materiale, deşeuri din construcţii, precum şi staţionarea utilajelor

în albiile cursurilor de apă, canale de desecare, irigaţii sau zone depresionare;

• pentru organizările de şantier situate la distanţe mai mici de 500 m de un corp de apă sau de

un curs de apă afluent al unui corp de apă vor fi elaborate Planuri de intervenţie în caz de

poluări accidentale şi vor fi stabilite sisteme de intervenţie rapidă în cazul apariţiei unor poluări

accidentale;

• amplasarea drumurilor temporare de acces, dacă va fi cazul, se va realiza la distanţe cât mai

mari faţă de corpurile de apă de suprafaţă, fără afectarea vegetaţiei ripariene, a malurilor şi a

substratului albiei;

• se va evita pe cât posibil amplasarea picioarelor de pod în corpuri de apă de suprafaţă naturale;

• la amplasarea picioarelor de pod în corpurile de apă de suprafaţă, precum şi pentru oricare altă

intervenţie asupra corpurilor de apă, în zone de confluenţă, se va avea în vedere evitarea

modificărilor albiei care ar putea conduce la întreruperea conectivităţii longitudinale între

afluenţi şi cursul de apă principal;

• în toate locaţiile în care este necesară îndepărtarea vegetaţiei ripariene (arborii de pe malul

râurilor), la terminarea lucrărilor se vor desfăşura lucrări de reabilitare a zonei ripariene cu

instalarea de arbuşti din specii native, corespunzători asociaţiilor vegetale ripariene din zona

respectivă, în locaţiile în care refacerea vegetaţiei arboricole nu este posibilă;

• execuţia lucrărilor proiectate nu se va realiza, pe cât posibil, în perioadele cu ape mari;

• pe toată durata de realizare a investiţiei se vor solicita autorităţilor competente date cu privire

la prognoza debitelor şi nivelurilor pe cursurile de apă;

• toate lucrările hidrotehnice se vor realiza cu extinderea spaţială minimă care este în măsură să

asigure protecţia infrastructurilor construite astfel încât să conducă la modificări cât mai reduse

la nivelul corpurilor de apă de suprafaţă;

• se va evita propunerea unor structuri care pot conduce la întreruperea conectivităţii

longitudinale (ex. praguri de fund deasupra talvegului);

• carburanţii vor fi stocaţi în rezervoare etanşe cu cuve de retenţie, astfel încât să nu se producă

pierderi, iar uleiurile uzate se vor colecta în rezervoare special construite şi ulterior vor fi

predate unităţilor specializate;

• pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţie nu se vor excava materiale din albiile râurilor, nu

se vor preleva debite de apă, nu se vor depozita materiale la distanţe mai mici de 50 m de limita

albiei. Excepţie fac intervenţiile în cazul situaţiilor de urgenţă;



110

• se va interzice traversarea cu utilaje prin albia râurilor, în acest sens fiind necesară prevederea

de podeţe temporare, cu respectarea celorlalte măsuri prevăzute în prezentul raport;

• lucrările provizorii în albii destinate execuţiei lucrărilor de bază: devierea apelor, apărări de mal,

îndiguiri, depuneri de pământ sau piatră, se vor face fără a afecta morfologia albiilor minore şi

majore, dinamica şi evoluţia acestora, prin modificarea regimului de curgere şi creşterea riscului

de inundabilitate în amonte, pe cursurile de apă unde se execută lucrările proiectate;

• amplasarea lucrărilor de artă se va realiza astfel încât să se evite blocarea albiei sau modificarea

dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secţiunii acesteia;

• se vor lua măsuri de stabilizare a patului albiei, evitare a blocării albiei sau reducerii secţiunii

acesteia, de protejare a lucrărilor hidrotehnice existente şi a subtraversărilor cursurilor de apă

cu conducte;

• se va asigura evacuarea apelor pluviale din perimetrele unde se execută lucrări pentru a evita

stagnarea apelor;

• se va evita pe cât posibil traversarea cursurilor de apă pentru asigurarea drumurilor de acces la

lucrări;

• pe perioada execuţiei lucrărilor se interzice extracţia de pietrişuri şi nisipuri din albiile râurilor

fără avizul Administraţiei Naţionale Apele Române. Extragerea produselor de balastieră se va

face conform tehnologiilor aprobate de Administraţia Naţională Apele Române, astfel încât să

se evite modificarea vitezei de curgere şi adâncimea apei prin gropi sau depuneri de materiale

de construcţii şi balast pe fundul apei şi poluarea accidentală a apei cu produsele petroliere;

• se interzice spălarea vehiculelor în interiorul sau imediata vecinătate a cursurilor de apă şi

canalelor de irigaţii-desecare;

• se vor lua măsuri speciale de punere în siguranţă a lucrărilor în perioada de execuţie, împotriva

inundaţiilor provocate de undele de viitură de pe cursul de apă şi a scurgerilor de pe suprafeţele

limitrofe din zonă ca urmare a precipitaţiilor;

• se vor lua măsuri speciale de protecţie a apelor de suprafaţă şi subterane din zonele de

protecţie, pentru a preveni eventualele contaminări prin infiltraţii sau scurgeri necontrolate din

zonele de construire;

• este interzisă deversarea deşeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale în cursurile de apă

permanente sau nepermanente;

• este interzisă deversarea de ape uzate neepurate, reziduuri sau deşeuri în apele de suprafaţă sau

subterane;

• este interzisă degradarea albiei şi malurilor cursurilor de apă pe parcursul execuţiei (cu excepţia

lucrărilor prevăzute în Avizul de gospodărirea apelor);

• se va realiza protejarea conductelor de alimentare cu apă şi canalizare care traversează traseul

proiectului (în zonele în care a fost pusă în evidenţă existenţa acestora);



111

• se va asigura dimensionarea şanţurilor, rigolelor şi casiurilor prevăzute, ce trebuie să preia apele

meteorice şi să le canalizeze către podeţe şi poduri, astfel încât să asigure o drenare corectă a

căii de rulare şi evitarea inundării acesteia;

• pe timpul execuţiei lucrărilor şi după terminarea acestora, albia va fi degajată de orice materiale

care ar împiedica scurgerea normală a apelor;

• după realizarea lucrărilor hidrotehnice se va degaja amplasamentul de lucrările provizorii şi

materialele rămase pentru a se evita afectarea cursurilor de apă, a canalelor sau a pânzei freatice;

• se va întocmi Planul de prevenire a poluărilor accidentale şi se vor desemna responsabili cu

implementarea acestuia;

• se interzice exploatarea apelor de suprafaţă şi subterane amplasate în ariile naturale protejate;

• alimentarea cu apă a parcărilor de scurtă durată, spaţiilor de servicii şi a centrului de întreţinere

şi coordonare/CMI care nu se pot racorda la reţelele existente, se va asigura din surse proprii.

Forarea şi exploatarea resurselor de ape subterane se va face cu Avizul Administraţiei

Naţionale Apele Române;

• se vor respecta normele de exploatare a resurselor de apă subterană şi se vor prevedea măsuri

pentru reducerea pierderilor şi a risipei. La punerea în funcţiune a surselor de alimentare cu

apă se vor efectua analize fizico-chimice şi bacteriologice pentru stabilirea potabilităţii;

• se va evita ca lucrările de construcţii să afecteze scurgerea apelor subterane;

• platformele pe care se vor amplasa spaţiile de servicii vor fi construite cu pante care să asigure

colectarea apelor pluviale, prevăzute cu bazine de decantare şi separare a hidrocarburilor;

• rezervoarele de depozitare a carburanţilor lichizi vor fi amplasate într-o carcasă de protecţie

sigilată, care să poată susţine cel puţin 110 % din volumul total al rezervorului cu o înălţime

de gardă corespunzătoare. Ţevile de umplere / descărcare vor fi amplasate pentru a asigura

menţinerea substanţei vărsate în rezervor şi toate supapele vor putea fi blocate. Rezervoarele

vor fi verificate şi curăţate la intervale regulate, inclusiv trapele şi filtrele de ulei şi carburant;

• orice rezervoare mari / autocisterne cu furtun de evacuare integral şi duză vor fi prevăzute cu

mijloace de protecţie şi cu blocarea duzei deasupra nivelului maxim de umplere, duza fiind

blocată pe poziţie atunci când nu este utilizată;

• se va indica o zonă de alimentare în preajma rezervoarelor de depozitare şi se va include o

platformă din beton înclinată, cu scurgere într-o tavă de oţel sau un alt recipient etanş;

• toate generatoarele mobile şi alte echipamente statice vor fi de tipul prevăzut cu suport integrat

sau vor fi amplasate într-o tavă sudată de oţel cu un volum adecvat;

• toate echipamentele mobile cum sunt pompele, excavatoarele, camioanele etc., utilizate pe

şantier vor fi în stare bună şi nu vor prezenta scurgeri de uleiuri de lubrifiere şi hidraulice, tăvile

de scurgere din oţel fiind amplasate sub acestea dacă nu sunt utilizate;



112

• toate containerele pentru substanţe chimice şi lubrifianţi (de ex. solvenţi, lichid hidraulic, ulei

de formare etc.) utilizate pe şantier vor fi depozitate în tăvi de oţel sau din alt material aprobat

cu volum corespunzător;

• în cazul scurgerilor accidentale de carburant sau substanţe chimice pe şantier, lucrările din

preajma scurgerii vor fi întrerupte, sursa va fi oprită şi pământul contaminat va fi excavat şi

îndepărtat de pe şantier şi transportat imediat către o locaţie de evacuare aprobată.

• antreprenorul va pune la dispoziţie grupuri sanitare adecvate şi eficiente pentru personalul şi

forţa sa de muncă în locaţii adecvate de-a lungul lucrărilor. Toate toaletele vor fi ecologice şi

vor fi golite regulat sau racordate la reţeaua de canalizare.

• antreprenorul va menţine toate toaletele într-o stare adecvată de funcţionare, pe întreaga durată

de execuţie a lucrărilor. Dacă nu sunt conectate la reţeaua de canalizare, toaletele vor fi

prevăzute cu rezervor etanş. Rezervoarele vor fi monitorizate pentru identificarea nivelului şi

golite regulat.

În etapa de operare principalele măsuri de reducere a impactului pentru corpurile de apă sunt:

• identificarea de soluţii/substanţe alternative, cu efecte mai reduse asupra mediului (apă şi sol),

pentru înlocuirea totală sau parţială a clorurii de sodiu şi clorurii de calciu utilizate pentru

deszăpezire în perioada de iarnă;

• se vor respecta normele de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă subterană sau de

suprafaţă;

• alimentarea cu apă a parcărilor de scurtă durată, spaţiilor de servicii, a centrului de întreţinere

şi coordonare şi CMI care nu se pot racorda la reţelele existente, se va asigura din surse proprii.

Exploatarea resurselor de ape subterane se va face în baza Autorizaţiei de gospodărirea apelor

emisă de Administraţia Naţională Apele Române;

• se vor respecta normele de exploatare a resurselor de apă subterană şi se vor prevedea măsuri

pentru reducerea pierderilor şi a risipei. La punerea în funcţiune a surselor de alimentare cu

apă se vor efectua analize fizico-chimice şi bacteriologice pentru stabilirea potabilităţii;

• indicatorii de calitate ai apelor uzate preepurate care vor fi evacuate în reţele de canalizare ale

localităţilor se vor încadra în prevederile normativului NTPA 002/2002, iar cei ai apelor uzate

preepurate evacuate în emisari naturali vor respecta concentraţiile maxim admisibile prevăzute

de NTPA 001/2002 (HG 188/2002 Anexa nr. 2, cu modificările şi completările ulterioare);

• punerea în funcţiune şi exploatarea lucrărilor construite pe ape şi care au legătură cu apele,

inclusiv a eventualelor foraje de alimentare cu apă se vor face numai pe baza Autorizaţiei de

gospodărire a apelor;

• este interzisă deversarea deşeurilor de orice tip sau a resturilor de materiale în cursurile de apă

permanente sau nepermanente;

• este interzisă deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafaţă sau subterane.



113

Protecţia calităţii aerului

Surse de poluanţi pentru aer, poluanţi

În perioada de execuţie a lucrărilor necesare realizării proiectului, principalele surse de emisii

atmosferice vor fi reprezentate de:

• Activităţile de manevrare a maselor de pământ (decopertare sol fertil, săpături, umpluturi,

nivelări, încărcare, descărcare, transport), a unor materiale de construcţie (nisip, pietriş, balast)

şi a deşeurilor provenite din demolări – surse staţionare nedirijate. Poluanţi: pulberi în

suspensie şi pulberi sedimentabile;

• Depozitarea temporară a materialelor pulverulente (nisip, pământ) ce pot fi antrenate de vânt.

Poluanţi: pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile;

• Eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate sau lipsite de vegetaţie – surse

staţionare nedirijate. Poluanţi: pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile;

• Grupurile electrogene pentru asigurarea alimentării cu energie în organizările de şantier şi în

fronturile de lucru – sursă staţionară dirijată. Poluanţi: NO2, SO2, CO, pulberi;

• Stocarea motorinei. Poluanţi: compuşi organici volatili;

• Funcţionarea staţiilor de asfalt şi betoane – surse staţionare punctiforme, amplasate la nivelul

organizărilor de şantier;

• Activităţi de sudură/ tăiere a elementelor metalice – surse staţionare nedirijate. Poluanţi:

particule metalice, gaze de ardere corespunzătoare utilizării aparatelor de sudură / tăiere;

• Sursele de emisie mobile (vehicule şi utilaje ce participă la amenajarea terenului şi la transportul

materialelor şi echipamentelor, precum şi la aprovizionarea cu substanţe şi materiale pe durata

executării lucrărilor de construcţie. Poluanţi: NOx, SOx, CO, pulberi în suspensie, particule cu

metale grele.

Emisii de poluanţi atmosferici vor fi generate prin lucrări necesare desfăşurării întregului proces de

construcţie, începând cu săpături şi excavaţii şi continuând cu lucrările de umplutură, realizarea

terasamentului autostrăzii şi realizarea lucrărilor de artă. Zona fronturilor de lucru va constitui cea mai

importantă sursă de emisii întrucât cumulează activitatea mai multor factori poluanţi.

Lucrările de construcţii includ deopotrivă şi numeroase surse mobile reprezentate de utilajele necesare

desfăşurării lucrărilor de amenajare a terenului şi de construire a obiectivelor, de vehiculele care vor

asigura transportul materialelor de construcţii, precum şi de aprovizionarea cu materiale necesare

lucrărilor de construcţie, dar şi de vehiculele necesare evacuării deşeurilor de pe amplasament.

Funcţionarea acestora va fi intermitentă, în funcţie de programul de lucru şi de graficul lucrărilor.

Lucrările aferente proiectului vor fi realizate cu utilaje moderne (excavator, buldozer, încărcător, auto-

macara, instalaţie de foraj etc.).

În cea mai mare parte, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici sunt surse la sol (exceptând lucrările

de artă amplasate la înălţimi ridicate faţă de nivelul solului), libere, deschise şi mobile sau staţionare

difuze/ dirijate.



114

În perioada de operare a obiectivului, sursele de poluanţi atmosferici vor fi mobile, reprezentate de

autovehiculele care vor tranzita autostrada. Conform ghidului EMEP/EEA Corine Air 2019,

principalii poluanţi emişi de către traficul rutier sunt:

• Precursori ai ozonului (CO, NOx, NMVOC);

• Gaze cu efect de seră (CO2, CH4, N2O);

• Substanţe acidifiante (NH3, SO2);

• Particule în suspensie (PM);

• Substanţe cancerigene (HAP şi POP);

• Substanţe toxice (dioxine şi furani);

• Metale grele.

Instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

În etapa de execuţie vor fi prevăzute instalaţii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă

pentru staţiile de fabricare a mixturilor asfaltice, staţiile de betoane, staţiile pentru fabricarea balastului

stabilizat şi concasoare.

În etapa de operare singurele măsuri ce pot influenţa dispersia în atmosferă a poluanţilor emişi de

traficul auto desfăşurat pe autostradă sunt reprezentate de panourile fono-absorbante (cu rol în

reducerea dispersiei pe orizontală a poluanţilor şi favorizarea dispersiei pe verticală) şi plantaţiile ce fac

obiectul amenajărilor peisagistice.

Măsuri propuse pentru protecţia calităţii aerului

Pentru diminuarea impactului asupra calităţii aerului, se recomandă luarea următoarelor măsuri în

perioada de execuţie a lucrărilor:

• limitarea emisiilor de particule generate de activităţile de manevrare a maselor de pământ se va

realiza prin:

- activităţi de umectare a suprafeţelor;

- acoperirea autovehiculelor transportatoare încărcate cu materiale pulverulente;

- limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor grele pentru transportul materialelor.

• limitarea emisiilor de poluanţi atmosferici la instalaţiile de preparare a betonului şi asfaltului

prin dotarea cu sisteme de reţinere a poluanţilor şi pulberilor (captare-epurare);

• utilizarea unor echipamente şi utilaje conforme din punct de vedere tehnic cu cele mai bune

tehnologii existente;



115

• în perioadele lipsite de precipitaţii se va asigura umectarea drumurilor de acces şi a zonelor cu

lucrări active în vederea reducerii emisiilor de particule şi încadrarea concentraţiilor (PM10/

PM2,5) în valorile limită prevăzute de legislaţia în vigoare;

• transportul pământului, deşeurilor şi oricăror materiale care degajă praf se va realiza la nivelul

întregului proiect exclusiv cu autocamioane acoperite cu prelate (prelate pentru bene) în scopul

reducerii emisiilor de particule;

• curăţarea roţilor vehiculelor înainte de ieşirea din şantier pe drumurile publice;

• în timpul lucrărilor de demolare/ dezafectare se va asigura umectarea materialelor pentru

reducerea la minim a emisiilor de particule;

• verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor;

• evitarea executării lucrărilor care presupun manevrarea cantităţilor de sol (decopertări/

umpluturi) în perioadele cu vânturi puternice;

• asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie;

• oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate;

• eliminarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate;

• stabilizarea zonelor de unde au fost obţinute materiale de construcţie, respectiv a zonelor unde

au fost realizate lucrări de taluzare şi unde s-au amenajat depozitele de material excavat

excedentar;

• amenajarea peisagistică a tuturor zonelor afectate prin lucrările de execuţie.

În perioada de operare este necesară implementarea următoarelor măsuri:

• pe baza monitorizării calităţii aerului la nivelul localităţilor învecinate autostrăzii vor fi

implementate măsuri de adaptare a traficului astfel încât să se evite depăşirea concentraţiilor

maxime ale poluanţilor atmosferici la nivelul celor mai apropiaţi receptori sensibili;

• cea mai importantă măsură de reducere a poluării aerului la nivelul autostrăzii va fi aceea de

respectare a normelor europene privind calitatea carburanţilor şi a autovehiculelor în ceea ce

priveşte normele de poluare impuse.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Surse de zgomot şi de vibraţii

În etapa de construcţie sursele de zgomot vor avea caracter şi durată temporare, se vor manifesta local

şi intermitent. Principalele surse de zgomot vor fi reprezentate de:

• Traficul auto din zona organizărilor de şantier, fronturilor de lucru, de pe drumuri de acces,

spre şi dinspre zonele de obţinere a materialelor de construcţie (gropi de împrumut, cariere,

balastiere, zone de depozitare);



116

• Activităţile din fronturile de lucru, de excavare, de manevrare a materialelor din balastiere,

respectiv de încărcare şi descărcare a acestora;

• Funcţionarea staţiilor de asfalt şi betoane, turnarea asfaltului/betonului;

• Funcţionarea utilajelor antrenate în procesul de construcţie (maşini transportoare,

autocamioane de mare tonaj, autobetoniere, excavatoare, macarale, buldozere, compresoare)

– funcţionarea motoarelor, manipularea şi transportul încărcăturilor.

În etapa de operare, sursele principale de zgomot şi vibraţii vor fi generate de circulaţia de la nivelul

autostrăzii (trafic şi activitatea de întreţinere), care va avea caracter permanent, desfăşurat pe parcursul

întregii perioade de operare.

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului se vor realiza deopotrivă în etapa de

construcţie, cât şi în etapa de operare prin intermediul panourilor fonoabsorbante. În perioada de

construcţie se vor utiliza panouri mobile ce vor fi instalate la nivelul fronturilor de lucru, în special în

zone cu sensibilitate ridicată (arii naturale protejate, zone de conectivitate/permeabilitate pentru

speciile protejate de faună, zone locuite). Panourile fonoabsorbante vor avea înălţimi de până la 3 m

în toate zonele în care este necesară menţinerea unor valori reduse ale nivelului echivalent de zgomot

(zone locuite şi zonele foarte sensibile pentru biodiversitate).

Măsurile ce se impun pentru evitarea şi reducerea zgomotului şi vibraţiilor generate în etapa de

construcţie vor consta în:

• Limitarea funcţionării utilajelor şi autovehiculelor (inclusiv a staţiilor de asfalt şi betoane) la

programul stabilit de lucru;

• Evitarea desfăşurării lucrărilor de construcţie în perioadele sensibile pentru speciile protejate

de faună (depunerea pontelor şi cuibărire: aprilie-mai);

• Stabilirea rutelor/ drumurilor de acces în afara zonelor locuite (ocolirea localităţilor, pe cât

posibil) şi a zonelor cu sensibilitate ridicată pentru speciile de faună şi respectarea cu stricteţe

a acestora;

• Limitarea vitezei de deplasare a utilajelor şi autovehiculelor (circa 40 km/h), în mod deosebit

în zonele unde accesul prin localităţi nu poate fi evitat;

• Desfăşurarea lucrărilor de construcţie la distanţe mai mici de 200 de metri faţă de zonele /

obiectivele locuite se va face numai pe timpul zilei în intervalul orar cuprins între 6:00 şi 22:00;

• Amplasarea organizărilor de şantier se va face la distanţe mai mari de 1000 m faţă de zonele

locuite.

În etapa de operare valorile nivelului de zgomot nu trebuie să depăşească limitele maxim admisibile,

stabilite prin legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul nr. 119/ 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă

şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. În acest sens, suplimentar faţă de instalarea

panourilor fonoabsorbante pot fi luate măsuri suplimentare de managementul traficului precum

limitarea vitezei maxime de deplasare a vehiculelor.

O analiză preliminară asupra zgomotului generat în perioada de operare a fost realizată cu scopul de a

propune locaţiile de instalare a panourilor fonoabsorbante. În acest sens, în proiect au fost propuse



117

panouri fonoabsorbante în zonele în care traseul autostrăzii se apropie de receptorii sensibili.

Localizarea şi lungimile acestora este prezentată în secţiunea 3.1.14.1.

Protecţia împotriva radiaţiilor

Surse de radiaţii

În cadrul activităţilor desfăşurate la execuţia proiectului, precum şi în perioada de operare, nu se vor

utiliza sau vehicula substanţe cu caracter radioactiv.

Proiectul nu va genera poluare radioactivă. Sursele de radiaţii existente la nivelul obiectivelor propuse

prin proiect nu depăşesc radiaţiile întâlnite în locuinţele dotate cu echipamente electrocasnice.

Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor

Nu sunt necesare amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva radiaţiilor.

Protecţia solului şi a subsolului

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice

În etapa de construcţie sursele potenţiale de contaminare/degradare pentru sol, subsol şi ape freatice

vor fi reprezentate de:

• Depozitarea necorespunzătoare a utilajelor şi a materialelor de construcţie;

• Gestionarea şi depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, precum

şi a deşeurilor de tip menajer rezultate de la personalul implicat în execuţia lucrărilor;

• Traficul vehiculelor şi utilajelor implicate în realizarea obiectivului. Odată cu impurificarea

aerului, există posibilitatea ca o anumită cantitate din poluanţii atmosferici (SO2, NOx, metale

grele) să ajungă pe sol, putând conduce la modificarea caracteristicilor acestuia;

• Scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianţi şi alte substanţe chimice provenite de la

autovehiculele şi utilajele implicate în realizarea lucrărilor de construcţie sau de la depozitarea

necorespunzătoare a acestora;

• Degradarea calităţii solului prin manevrarea/ depozitarea necorespunzătoare a materialului

decopertat/ excavat, implicit apariţia fenomenelor de eroziune şi/ sau de şiroire;

• Contaminarea solului cu material germinativ aparţinând speciilor ruderale şi / sau alohtone

invazive şi potenţial invazive, ca urmare a activităţilor de manipulare a solului, precum şi a

traficului utilajelor şi personalului de lucru;

• Depunerea pulberilor prăfoase rezultate din lucrările de excavare, încărcare, transport şi

descărcare a materialelor de construcţie;

• Gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate menajere şi tehnologice rezultate pe

amplasamentul organizărilor de şantier şi în fronturile de lucru.



118

În etapa de operare sursele potenţiale de poluare vor consta în următoarele:

• Traficul rutier care reprezintă o sursă continuă de poluanţi proveniţi din gazele de eşapament

rezultate prin arderea carburanţilor. Aceasta reprezintă o sursă continuă de poluare prin care

elemente precum CO, NOX, SO2, PM10 şi metalele grele generate prin gazele de eşapament,

uzura carosabilului, a anvelopelor etc. se pot depune şi acumula la nivelul solului, afectând atât

calitatea acestuia, cât şi elementele abiotice şi biotice care depinde de acesta;

• Scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianţi de la vehicule de transport ale deşeurilor şi ale

personalului implicat în activităţile de mentenanţă;

• Scurgeri accidentale de substanţe toxice sau hidrocarburi ca urmare a accidentelor rutiere în

care sunt implicate autovehicule transportatoare de substanţe periculoase;

• Substanţele utilizate în sezonul rece pentru deszăpezire (soluţii de bază de clorură de

calciu/sodiu) ca urmare a activităţilor de întreţinere a drumului, ceea ce determină un aport de

cloruri în sol şi apele de suprafaţă prin antrenarea particulelor de către apele pluviale, precum

şi afectarea vegetaţiei de pe marginea drumului.

Proiectul poate genera un potenţial impact asupra geologiei în perioada de construcţie, ca urmare a

realizării pilelor şi culeelor pentru poduri. În cazul celorlalte elemente ale proiectului, lucrările vor fi

realizate cu afectarea superficială a straturilor de sol astfel încât nu vor avea impact asupra mediului

geologic. În perioada de operare a autostrăzii nu va fi generat impact asupra mediului geologic.

Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului

Următoarele lucrări şi dotări sunt prevăzute pentru protecţia solului şi subsolului:

• Terenurile ocupate temporar pentru amplasarea drumurilor şi platformelor provizorii se vor

limita numai suprafeţele necesare frontului de lucru, iar spaţiul ocupat va fi împrejmuit;

• Stratul de sol vegetal îndepărtat va fi depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat după

finalizarea lucrărilor, pentru a face posibilă reinstalarea naturală a vegetaţiei;

• În cazul contaminării solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată / eliminată în funcţie

de tipul de contaminare; organizările de şantier vor fi dotate corespunzător cu materiale

absorbante specifice pentru intervenţii în caz de poluări accidentale;

• La finalizarea lucrărilor de construcţie, terenurile afectate temporar vor fi reabilitate; se

recomandă utilizarea solului vegetal decopertat la începutul lucrărilor, pentru a păstra aceleaşi

calităţi structurale ale acestuia, respectiv menţinerea băncii de seminţe;

• Zonele care au fost afectate de lucrările de curăţare a vegetaţiei vor fi stabilizate corespunzător,

iar în zonele rămase libere după finalizarea construcţiilor, vegetaţia iniţială va fi refăcută.

• În zonele în care au fost efectuate lucrări speciale: ramblee, deblee, zone de depozitare a

materialelor excavate excedentare, vor fi efectuate lucrări de consolidare pentru a preveni

efectele de alunecare şi eroziune.



119

Măsuri propuse pentru protecţia solului

Pentru evitarea şi reducerea impactului asupra solului în etapa de construcţie sunt recomandate

următoarele măsuri:

• în cadrul organizărilor de şantier vor fi utilizate cu prioritate soluţii care asigură reducerea

suprafeţelor la nivelul cărora este necesară îndepărtarea vegetaţiei naturale, precum şi

construcţia de fundaţii şi platforme definitive;

• stratul de sol vegetal va fi îndepărtat treptat, odată cu avansarea lucrărilor de terasamente. Solul

fertil va fi depozitat în grămezi separate în vederea reutilizării în cadrul lucrărilor de reabilitare,

atât la nivelul zonelor cu lucrări temporare cât şi pe suprafaţa zonelor reabilitate la nivelul

lucrărilor permanente;

• la alegerea zonelor de depozitare a solului fertil decopertat şi/sau a altor pământuri excavate

se vor evita suprafeţele valoroase din punct de vedere al capacităţii productive a solului

(suprafeţe cu vegetaţie naturală şi terenuri agricole);

• coordonarea activităţilor de construcţie (în cadrul aceleiaşi secţiuni precum şi între secţiunile

de proiect) astfel încât să se realizeze o valorificare maximală a pământului excavat cu

minimizarea suprafeţelor şi duratelor de depozitare temporară precum şi a suprafeţelor de

depozitare permanentă a pământului/rocilor ce nu pot fi reutilizate ca materiale de construcţie;

• se va evita poluarea solului cu uleiuri şi produse petroliere prin asigurarea funcţionării

corespunzătoare a utilajelor şi efectuarea operaţiilor de întreţinere în spaţii special destinate;

• evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor rezultate în urma

lucrărilor;

• depozitarea temporară pe amplasamente a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, precum şi a

celor de tip menajer, până la preluarea de către firme specializate în vederea eliminării finale

sau valorificării, se va realiza în recipienţi corespunzători, în spaţii special amenajate;

• un Plan de prevenire a eroziunii solului şi de management al peisajului trebuie elaborat în etapa

de proiectare pentru a asigura luarea în considerare a aspectelor privind eroziunea generată de

scurgerea apelor meteorice şi pentru a identifica soluţiile adecvate de colectare şi evacuare a

acestor ape;

• zonele de depozitare a materialului excavat vor fi proiectate şi gestionate astfel încât să asigure

controlul antrenării sedimentelor în apele meteorice prin minimizarea lungimii şi unghiului

pantelor;

• instalarea unor măsuri locale de control precum garduri de reţinere a sedimentelor sau

decantoare;

• colectarea şi evacuarea apelor meteorice pentru a evita amestecul acestora cu apele care conţin

sedimente;

• utilizarea de vehicule corespunzătoare din punct de vedere tehnic pentru execuţia lucrărilor,

precum şi pentru transportul materialelor şi pentru preluarea şi transportul deşeurilor rezultate

în urma lucrărilor de construcţie;

• întreţinerea, alimentarea cu combustibil sau curăţarea autovehiculelor şi utilajelor se vor realiza

în locuri special amenajate, aflate la distanţă de zonele sensibile sau în interiorul organizărilor

de şantier;



120

• depozitarea substanţelor periculoase şi amenajarea staţiilor de asfalt/ betoane se va face pe

platforme special amenajate, în scopul protejării solului de scurgeri accidentale şi infiltraţii;

• respectarea cu stricteţe a normelor de gestiune a deşeurilor, de distribuţie şi alimentare cu

carburanţi, eliminarea apelor uzate şi vidanjarea toaletelor ecologice;

• se va evita ocuparea unor suprafeţe de teren în plus faţă de cele prevăzute prin proiect;

• terenurile ocupate temporar pentru amplasarea drumurilor şi platformelor provizorii se vor

limita numai la suprafeţele necesare frontului de lucru, iar spaţiul ocupat va fi împrejmuit;

• stratul de sol vegetal îndepărtat va fi depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat după

finalizarea lucrărilor, pentru a face posibilă reinstalarea naturală a vegetaţiei;

• se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului din bazinul de recepţie al cursurilor de

apă pe care se execută lucrările proiectate, astfel încât să se diminueze riscul de viituri, alunecări

de teren în perioada execuţiei;

• în cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată / eliminată în

funcţie de tipul de contaminare; organizările de şantier vor fi dotate corespunzător cu materiale

absorbante specifice pentru fiecare tip de material / substanţă care poate cauza poluare în

urma unei gestionări necorespunzătoare;

• la finalizarea lucrărilor de construcţie, terenurile afectate temporar vor fi aduse la starea iniţială;

se recomandă utilizarea solului vegetal decopertat la iniţierea lucrărilor, pentru a păstra aceleaşi

calităţi structurale ale acestuia, respectiv menţinerea băncii de seminţe;

• zonele care au fost afectate de îndepărtări ale vegetaţiei vor fi stabilizate corespunzător, iar în

zonele rămase libere după finalizarea construcţiilor, vegetaţia iniţială va fi refăcută;

• în zonele în care au fost efectuate lucrări speciale: ramblee, deblee, zone de depozitare a

materialelor excavate excedentare, vor fi efectuate lucrări de consolidare pentru a preveni

efectele de alunecare şi eroziune.

Pentru etapa de operare sunt recomandate următoarele:

• se vor verifica şi întreţine permanent lucrările de consolidare a terenului;

• întreţinerea, alimentarea cu combustibil sau curăţarea autovehiculelor şi utilajelor de întreţinere

se vor realiza în locuri special amenajate, aflate la distanţă de zonele sensibile;

• respectarea cu stricteţe a normelor de gestiune a deşeurilor, de distribuţie şi alimentare cu

carburanţi, eliminarea apelor uzate şi vidanjarea toaletelor ecologice;

• monitorizarea concentraţiilor de poluanţi în sol pe terenurile agricole aflate în imediata

vecinătate a autostrăzii, cu informarea autorităţilor competente de mediu şi a primăriilor în

cazul în care concentraţiile depăşesc pragurile de alertă prevăzute de legislaţia în vigoare.

Informarea trebuie să conţină detalii cu privire la culturile ce pot pot prezenta risc pentru

sănătatea umană ca urmare a acumulării poluanţilor în corpul plantelor, în funcţie de

concentraţiile de poluanţi identificate.

Măsuri propuse pentru protecţia subsolului

În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie este recomandată implementarea următoarelor măsuri:

• în timpul execuţiei lucrărilor vor fi luate măsuri de sprijinire şi consolidare a zonelor

susceptibile de prăbuşire sau alunecare;



121

• metodologia de realizare a lucrărilor de construcţie va include tehnici care să incorporeze

evaluarea riscurilor pentru excavaţii şi cerinţe pentru stabilitatea pantelor, atât în interiorul cât

şi în exteriorul limitei de proiect (inclusive în zona organizărilor de şantier, a gropilor de

împrumut şi a zonelor de depozitare a pământului excavat);

• vor fi folosite utilaje şi echipamente performante pentru execuţia lucrărilor de excavare pentru

a reduce volumul excavat şi pentru a asigura stabilitatea zonelor din vecinătatea zonelor

excavate;

• în situaţia în care va fi interceptată pânza freatică vor fi luate măsuri de drenare şi corectare

corespunzătoare;

• taluzurile vor fi amenajate pentru asigurarea stabilităţii şi vor fi înierbate;

• este necesară prevederea de drenuri longitudinale, drenuri forate orizontal şi drenuri pe taluz

pentru colectarea şi evacuarea apelor de infiltraţie şi a celor de şiroire, astfel încât să fie

asigurate condiţiile de stabilitate generală şi locală.

Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Traseul proiectului intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi

Roman şi se învecinează cu mai multe arii naturale protejate de interes comunitar şi de interes naţional.

Siturile Natura 2000 aflate în vecinătatea proiectului şi potenţial afectate de acesta sunt:

• ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu;

• ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti;

• ROSCI0434 Siretul Mijlociu;

• ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman;

• ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni;

• ROSCI0107 Lunca Mirceşti;

• ROSCI0159 Pădurea Homiţa;

• ROSCI0351 Culmea Cucuieţi;

• ROSPA0138 Piatra Şoimului – Scorţeni – Gârleni;

• ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi.

De asemenea, în zona proiectului au fost identificate două corioade ecologice favorabile speciei

prioritare Canis lupus*. Acestea au fost identificate în cadrul proiectului “Coridoare ecologice pentru

habitate şi specii în România“ (corehabs.ro). Pentru identificarea ariilor naturale protejate ce

adăpostesc specia Canis lupus*, a fost luată în considerare distanţa medie pe care o parcurge un lup

într-o zi, reprezentată printr-o zonă tampon de analiză de 40 km în jurul coridorului autostrăzii. Astfel



122

au fost identificate siturile de importanţă comunitară ROSCI0156 Munţii Goşman şi ROSCI0270

Vânători – Neamţ, desemnate pentru protecţia speciilor de carnivore mari, inclusiv a speciei Canis

lupus*.

Detalii suplimentare privind siturile Natura 2000 potenţial afectate de proiect sunt prezentate în

Capitolul 13.

Ariile naturale protejate de interes naţional aflate în vecinătatea proiectului sunt: RONPA0566 Lunca

Mirceşti, RONPA0563 Pădurea Tătăruşi, RONPA0144 Codrul Secular Runc, RONPA0153 Punctul

fosilifer Cârligata, RONPA0146 Pădurea Arsura.

Distanţele amplasamentului proiectului faţă de limitele rezervaţiilor naturale menţionate sunt

prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 6-1 Localizarea rezervaţiilor naturale faţă de limitele proiectului

Nr. crt.

Denumire Cod

naţional Cod

INSPIRE Tip ANP

Distanţă faţă de limitele

proiectului (km)

1 Pădurea Arsura 2.129. RONPA0146 Rezervaţie naturală 9,4

2 Punctul fosilifer Cârligata 2.136. RONPA0153 Rezervaţie naturală 8,7

3 Pădurea Tătăruşi 2.546. RONPA0563 Rezervaţie naturală 7,0

4 Lunca Mirceşti 2.549. RONPA0566 Rezervaţie naturală 3,4

5 Codrul Secular Runc IV.41. RONPA0144 Rezervaţie naturală 7,1

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor

naturii şi ariilor protejate

În scopul protecţiei componentelor de biodiversitate sunt prevăzute o serie de măsuri şi dotări,

precum:

• Subtraversări şi supratraversări pentru menţinerea permeabilităţii pentru speciile de faună;

• Prevenirea coliziunii păsărilor cu traficul auto prin amplasarea de panouri anticoliziune şi

panouri fonoabsorbante, al căror rol este acela de a devia zborul păsărilor deasupra zonei cu

risc de coliziune;

• Evitarea lucrărilor ce pot afecta corpurile de apă în perioadele sensibile pentru populaţiile

speciilor de ihtiofaună protejate;

• Delimitarea clară a frontului de lucru pentru a minimiza petrurbarea inutilă a unor suprafeţe

suplimentare celor necesare desfăşurării activităţilor prevăzute în proiect;

• Verificarea de către un specialist a vegetaţiei lemnoase din fronturile de lucru în care urmează

să se facă lucrări de curăţare a vegetaţiei pentru identificarea cuiburilor active/scorburilor

existente şi stabilirea măsurilor de protecţie, în funcţie de specia identificată.



123

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane,

respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra

cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional

Obiective de interes public

Zona de implementare a proiectului se intersectează în anumite puncte cu o serie de reţele de utilităţi

publice (conducte de alimentare cu apă, reţele electrice, reţele de telecomunicaţii etc.) care vor necesita

lucrări speciale de traversare sau chiar relocări. Toate aceste puncte de intersecţii au fost prezentate

anterior în secţiunea 3.1.12.

Aşezări umane

Traseul propus pentru construirea autostrăzii Bacău – Paşcani străbate un număr de 17 unităţi

administrativ-teritoriale aparţinând judeţelor Bacău (Săuceşti, Iteşti, Bereşti – Bistriţa, Filipeşti), Neamţ

(Moldoveni, Secuieni, Horia, Trifeşti, Dulceşti, Cordun, Săbăoani, Gherăeşti) şi Iaşi (Mirceşti,

Hălăuceşti, Mogoşeşti - Siret, Stolniceni - Prăjescu, Paşcani). În ceea ce priveşte lucrările de demolare,

acestea sunt tratate în secţiunea 3.1.12.3.

În tabelul următor sunt prezentate distanţele proiectului faţă de localităţi.

Tabelul nr. 6-2 Distanţa aproximativă a proiectului faţă de localităţi

Denumire localitate Cod SIRUTA Judeţ UAT Distanţa proiectului

faţă de limitele localităţilor (m)

Bereşti-Bistriţa 21258 Bacău Bereşti - Bistriţa intersectează

Brad 21267 Bacău Bereşti - Bistriţa 1000

Cârligi 22601 Bacău Filipeşti 180

Dumbrava 21294 Bacău Iteşti intersectează

Filipeşti 22585 Bacău Filipeşti intersectează

Galbeni 22638 Bacău Filipeşti intersectează

Hârleşti 22647 Bacău Filipeşti 770

Onişcani 22656 Bacău Filipeşti 20

Schineni 25120 Bacău Săuceşti 280

Şerbeşti 25282 Bacău Săuceşti 140

Siretu 25273 Bacău Săuceşti intersectează

Barticeşti 121812 Neamţ Boteşti 770

Cordun 120897 Neamţ Cordun intersectează

Gherăeşti 122677 Neamţ Gherăeşti intersectează

Horia 120931 Neamţ Horia 330

Miron Costin 124741 Neamţ Trifeşti intersectează

Moldoveni 123237 Neamţ Moldoveni 300

Pildeşti 120904 Neamţ Cordun 230

Roşiori 122533 Neamţ Dulceşti 390

Săbăoani 124215 Neamţ Săbăoani intersectează

Secuieni 124242 Neamţ Secuieni intersectează

Secuienii Noi 124313 Neamţ Secuieni 40

Simioneşti 120913 Neamţ Cordun 170

Teţcani 122695 Neamţ Gherăeşti intersectează

Traian 124224 Neamţ Săbăoani intersectează



124

Denumire localitate Cod SIRUTA Judeţ UAT Distanţa proiectului

faţă de limitele localităţilor (m)

Trifeşti 124732 Neamţ Trifeşti intersectează

Boşteni 95426 Iaşi Municipiul Paşcani intersectează

Brăteşti 99183 Iaşi Stolniceni - Prăjescu 100

Cozmeşti 99192 Iaşi Stolniceni - Prăjescu 210

Gâşteşti 95435 Iaşi Municipiul Paşcani 300

Hălăuceşti 97447 Iaşi Hălăuceşti intersectează

Iugani 97839 Iaşi Mirceşti 400

Luncaşi 97456 Iaşi Hălăuceşti 110

Mirceşti 97820 Iaşi Mirceşti intersectează

Mogoşeşti-Siret 98177 Iaşi Mogoşeşti - Siret 890

Muncelu de Sus 98186 Iaşi Mogoşeşti - Siret intersectează

Paşcani 95408 Iaşi Municipiul Paşcani intersectează

Sodomeni 95453 Iaşi Municipiul Paşcani intersectează

Stolniceni-Prăjescu 99174 Iaşi Stolniceni - Prăjescu 340

Topile 99995 Iaşi Valea Seacă 410

Tudor Vladimirescu 98195 Iaşi Mogoşeşti - Siret 250

Monumente istorice şi situri arheologice

În zona proiectului au fost identificate posibile locaţii ale unor situri arheologice sau a unor obiective

de interes istoric, localizarea acestora în raport cu limitele proiectului fiind prezentate anterior în

secţiunea 5.2.

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a

obiectivelor protejate şi/sau de interes public

În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie vor fi stabilite reguli care să asigure siguranţa circulaţiei în

interiorul şi în vecinătatea şantierului pentru a se evita accidentele care s-ar putea produce între utilajele de

construcţie şi participanţii la traficul din zona şantierului. Totodată se va propune limitarea traseelor de

deplasare a utilajelor mari în zonele locuite.

În etapa de execuţie se propun următoarele măsuri:

• Informarea cetăţenilor din zonă cu privire la programul lucrărilor;

• Curăţarea zilnică a căilor de acces în vecinătatea zonelor de lucru şi întreţinerea acestor

drumuri;

• Protecţia şi semnalizarea zonelor de lucru, cu marcaje clare privind limita de siguranţă în

perimetrul lucrărilor;

• Interzicerea accesului în zonele de lucru pentru persoanele neautorizate;

• Amenajarea pasajelor de trecere;

• Utilizarea de vehicule, echipamente şi utilaje noi, conforme din punct de vedere tehnic cu cele

mai bune tehnologii existente;

• În situaţia în care în fronturile de lucru, în urma lucrărilor de manevrare a maselor de pământ

sunt identificate obiecte de importanţă arheologică, lucrările vor fi oprite, iar autorităţile



125

competente vor fi contactate pentru expertiză şi stabilirea soluţiilor necesare de descărcare

arheologică;

• Amplasarea de panouri mobile fonoabsorbante în zona fronturilor de lucru;

• În timpul execuţiei lucrărilor este recomandată supravegherea arheologică de-a lungul

întregului traseu al proiectului, în timpul lucrărilor de decopertare şi excavare, cu o atenţie

deosebită acordată zonelor arheologice potenţiale.

Pentru diminuarea impactului asupra zonelor locuite în etapa de operare, se vor lua următoarele

măsuri:

• Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi atmosferici;

• Menţinerea în stare de funcţionare a structurilor care asigură colectarea şi epurarea apelor

pluviale care au punct de evacuare în emisari naturali;

• Întreţinerea panourilor fonoabsorbante.

Implementarea proiectului se va realiza astfel încât să asigure continuarea desfăşurării vieţii

comunităţilor şi activităţilor economice. În acest sens, drumurile şi reţelele de utilităţi intersectate de

autostrada Bacău – Paşcani vor fi relocate, continuând a fi funcţionale şi pe durata operării autostrăzii.

În acest sens, prin implementarea proiectului, activităţile economice din zonele învecinate pot fi

încurajate, proiectul având un impact pozitiv asupra economiei locale. De asemenea, menţionăm faptul

că se preconizează ca implementarea proiectului să genereze un impact pozitiv asupra localităţilor din

zonă prin fluidizarea traficului existent pe drumurile naţionale, comunale şi locale, care va prelua

surplusul existent în prezent.

Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul

realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

Lista şi cantităţile de deşeuri generate

Deşeurile estimate a fi generate atât în etapa de execuţie cât şi în etapa de operare, precum şi modul

de gestionare a acestora sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 6-3 Deşeurile estimate a fi generată în etapa de execuţie şi în etapa de operare

Denumire deşeu Cantitate estimată a fi generată

Locul de generare

Unitate de

măsură

Starea fizică*

Cod deşeu**

Modul de gestionare

Etapa de execuţie

Deşeuri municipale amestecate

200 Activitatea socială a

personalului constructor

t/an

S 20 03 01

Se vor realiza spaţii special amenajate prevăzute cu containere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate la depozitele de deşeuri sau la staţiile de transfer ale localităţilor.

Hârtie şi carton 15 S 20 01 01 Se vor colecta separat în spaţii de depozitare temporară special

Plastic 10 S 20 01 39

Metale 5 S 20 01 40



126


Locul de generare

Unitate de

măsură

Starea fizică*

Cod deşeu**

Modul de gestionare

Amestecuri metalice

45

Resturi de armături sau alte

elemente metalice utilizate

în construcţie

t/ perioada execuţie

S 17 04 07

amenajate în cadrul organizărilor de şantier şi în fronturile de lucru. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate în vederea valorificării.

Deşeuri din materiale plastice

20

Resturi materiale utilizate în construcţii

(tubulaturi PVC, profile etc.)

S 17 02 03

Sticlă 0,5

Geamuri rezultate din demolarea clădirilor

intersectate

S 17 02 02

Ambalaje de hârtie şi carton

10

Materiale de construcţii

aprovizionate

S 15 01 01

Ambalaje de materiale plastice

15 S 15 01 02

Ambalaje de lemn 20 S 15 01 03

Ambalaje cu conţinut de substanţe

periculoase

45 S 15 02 10*

Vor fi colectate şi depozitate selectiv, în vederea transportării la instalaţiile de eliminare prin operatori autorizaţi. Excepţie fac ambalajele ce sunt returnate la producător (ex: IBC-uri).

Absorbanţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de

ulei fără altă specificaţie),

materiale lustruire, îmbrăcăminte de

protecţie contaminată cu

substanţe periculoase

4

Întreţinerea utilajelor

S 15 02 02*

Vor fi colectate în saci etanşi şi depozitate în spaţii special amenajate şi vor fi predate operatorilor autorizaţi în vederea eliminării.

Alte uleiuri de motor, de

transmisie şi de ungere

65 S 13 02 08*

Vor fi colectate în recipienţi închişi, etichetati, depozitate într-o incintă închisă prevăzută cu platforma betonată. Vor fi predate către unităţi autorizate în vederea colectării şi valorificării.

Anvelope scoase din uz

85 S 16 01 03

Vor fi colectate pe platforme betonate din organizările de şantier şi predate către unităţi autorizate în vederea colectării şi valorificării.

Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele

decât cele

160 Demolarea clădirilor

S 17 01 07

Vor fi depozitate în containere şi ulterior transportate de operatori autorizaţi la depozitul de deşeuri municipale.



127


Locul de generare

Unitate de

măsură

Starea fizică*

Cod deşeu**

Modul de gestionare

specificate la 17 01 06

Asfalturi, altele decât cele

specificate la 17 03 01

6035

Rezultate din demolarea VO Bacău şi lucrări

de asfaltare

S 17 03 02

Se vor depozita temporar separat pe platformele special prevăzute (impermeabilizate), prevăzute în cadrul organizărilor de şantier. Acestea vor fi reciclate pentru producere de asfalt nou în staţii autorizate.

Deşeuri de la sudură

2 De la lucrările de

sudură S 12 01 13

Vor fi colectate în pubele acoperite amplasate în spaţii special amenajate şi vor fi predate operatorilor autorizaţi în vederea eliminării.

Pământ şi pietre altele decât cele

specificate la 17 05 03*

20 Decopertări,

excavări S 17 05 04

Depozitat în zona fronturilor de lucru şi ulterior reutilizat ca material de umplutură.

Nămoluri de la bazinele

vidanjabile 45

De la bazinele etanşe

vidanjabile din organizările de

şantier

SS 20 03 04

Nămolurile colectate în bazinele vidanjabile care deservesc grupurile sanitare vor fi în mod obligatoriu vidanjate şi transportate de către operatori autorizaţi în staţii de epurare din proximitate.

Etapa de operare

Deşeuri municipale amestecate

1200 Activitatea socială a

angajaţilor din cadrul CIC,

CMI, S1 şi S3 şi participanţi la

trafic (în parcarile de

scurtă durată) t/an

S 20 03 01

În cadrul CIC, CMI, S1, S3 şi în parcările de scurtă durată se vor realiza spaţii special amenajate prevăzute cu containere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate la depozitele de deşeuri sau la staţiile de transfer ale localităţilor.

Hârtie şi carton 185 S 20 01 01 Se vor colecta selectiv în pubele prevăzute în cadrul CIC, CMI, S1, S3 şi parcărilor de scurtă durată. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate în vederea valorificării.

Amestecuri metalice

240 S 17 04 07

Materiale plastice 40 S 17 02 03

Ambalaje de hârtie şi carton

10 Materiale

aprovizionate în CIC şi utilizate

pentru întreţinerea autostrăzii

S 15 01 01 Se vor colecta selectiv în spaţii de depozitare temporară special amenajate în cadrul CIC şi CMI. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate în vederea valorificării.

Ambalaje de materiale plastice

15 S 15 01 02

Ambalaje de lemn 20 S 15 01 03



128


Locul de generare

Unitate de

măsură

Starea fizică*

Cod deşeu**

Modul de gestionare

Ambalaje cu conţinut de substanţe

periculoase

10 S 15 02 10*

Vor fi colectate şi depozitate selectiv, în vederea transportării la instalaţiile de valorificare prin operatori autorizaţi. Excepţie fac ambalajele ce sunt returnate la producător (ex: IBC-uri).

Anvelope scoase din uz

20

Provenite de la utilajele folosite la întreţinerea

autostrăzii

S 16 01 03

Vor fi colectate pe platforme betonate din cadrul CIC şi CMI şi predate către unităţi autorizate în vederea colectării şi valorificării.

Absorbanţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de

ulei fără altă specificaţie),

materiale lustruire, îmbrăcăminte de

protecţie contaminată cu

substanţe periculoase

2 S 15 02 02*


Alte uleiuri de motor, de

transmisie şi de ungere

20 S 13 02 08*

Vor fi colectate în recipienţi închişi, etichetati, depozitate într-o incintă închisă prevăzută cu platforma betonată. Vor fi predate către unităţi autorizate în vederea colectării şi valorificării.

Amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor

apă/ulei din alte sectoare decât cel specificat la 19 08

09

25 Separatoarele de

hidrocarburi m3/an SS 19 08 10*

Se vor colecta din căminele de decantare ale separatoarelor de hidrocarburi şi se vor transporta prin operatori autorizaţi în vederea eliminării.

Nămoluri de la bazinele

vidanjabile 25

De la bazinele etanşte

vidanjabile din CIC, CMI, S1,

S3 şi parcările de scurtă durată

m3/an SS 20 03 04

Nămolurile colectate în bazinele vidanjabile care deservesc grupurile sanitare vor fi în mod obligatoriu vidanjate şi transportate de către operatori autorizaţi în staţii de epurare din proximitate.

* Stare fizică: Solid-S, Lichid-L, Semisolid-SS.

** În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, prevăzută în Decizia Comisiei Europene 2014/955/UE şi în Anexa nr. 2 din HG nr.

856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi

completările ulterioare.



129

Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate

În vederea reducerii cantităţilor de deşeuri ca urmare a realizării proiectului se are în vedere reutilizarea

pământului excavat în umpluturile ce vor efectuate pentru realizarea terasamentului drumului.

De asemenea, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri municipale amestecate care se elimină la

depozitul ecologic municipal, sunt prevăzute atât în etapa de execuţie (în cadrul organizărilor de

şantier) cât şi în etapa de operare (CIC/CMI, PSD şi spaţii de servicii) dotări pentru colectare separată

a deşeurilor, ce constau în recipienţi corespunzători pentru fiecare fracţie (hârtie/carton, plastic/sticlă,

metal, etc.).

Planul de gestionare a deşeurilor

În toate etapele proiectului se vor încheia contracte cu societăţi autorizate ce vor asigura

eliminarea/valorificarea tuturor tipurilor de deşeuri generate. Toate deşeurile generate în urma

proiectului, în toate etapele acestuia, vor fi depozitate temporar doar pe suprafeţe special amenajate în

acest sens.

În cazul deşeurilor periculoase se vor lua măsuri speciale de gestionare a acestora (prin stocare separată

doar pe suprafeţe impermeabile), pentru a nu contamina restul deşeurilor sau solul. În incinta

organizării de şantier, antreprenorul va amenaja o platformă special destinată colectării şi gestionării

tuturor tipurilor de deşeuri ce vor rezulta în urma execuţiei lucrărilor, prevăzută cu pubele, containere

şi recipienţi special destinaţi depozitării temporare a deşeurilor. Platforma va fi amenajată astfel încât

să permită manipularea deşeurilor de către societăţile autorizate contractate, în condiţii de siguranţă.

Depozitarea temporară a deşeurilor se va face separat, pe fiecare tip de deşeu, fiecare container sau

recipient destinat depozitării fiind etichetat cu codul corespunzător al deşeului, conform HG

856/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

În toate etapele proiectului se va menţine evidenţa gestiunii deşeurilor conform HG nr. 856/2002 şi

respectiv Legea nr. 211/2011 cu modificările şi completările ulterioare. Modalitatea de gestionare a

deşeurilor, în funcţie de categoria acestora, este descrisă în tabelul următor.

Tabelul nr. 6-4 Detalii cu privire la modalitatea de gestionare a deşeurilor rezultate

Denumire deşeu Modul de gestionare - colectare/evacuare Observaţii

Deşeuri menajere (inclusiv fracţiile colectate selectiv)

Se vor realiza spaţii special amenajate prevăzute cu containere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate la depozitele de deşeuri sau la staţiile de transfer ale localităţilor.

Se vor păstra evidenţe cu cantităţile valorificate în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Amestecuri metalice

Se vor colecta selectiv în spaţii de depozitare temporară special amenajate în cadrul organizării de şantier şi în fronturile de lucru. Periodic vor fi ridicate de către operatori autorizaţi şi transportate în vederea valorificării.

Deşeuri din materiale plastice

Vor fi depozitate separat în zone special amenajate în frontul de lucru. Acestea vor fi preluate de către contractori autorizaţi în vederea valorificării.

Deşeuri din sticlă rezultate din demolări

Vor fi depozitate separat în zone special amenajate în frontul de lucru. Acestea vor fi preluate de către contractori autorizaţi în vederea valorificării.



130

Denumire deşeu Modul de gestionare - colectare/evacuare Observaţii

Deşeuri de ambalaje


Ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase


Materiale absorbante contaminate cu ulei


Uleiuri uzate provenite de la utilajele de construcţie

Vor fi colectate în recipienţi închişi, etichetaţi, depozitate într-o incintă închisă prevăzută cu platforma betonată. Vor fi predate către unităţi autorizate în vederea colectării şi valorificării.

Se vor ţine evidenţe cu cantităţile predate spre valorificare în conformitate cu prevederile HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Se vor respecta prevederile HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice

Vor fi colectate în containere şi vor fi valorificate şi eliminate prin societăţi autorizate. Pot fi folosite pentru:

• valorificare locală în pavimentul drumurilor de exploatare;

• depunere în gropile de împrumut ajunse la cota finală de exploatare;

• utilizarea ca material de acoperire intermediară în cadrul depozitelor de deşeuri utilizate în zonă.

Se vor păstra evidente cu cantităţile valorificate în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificarile şi completările ulterioare. Deşeuri de asfalt

Vor fi colectate în containere şi vor fi valorificate şi eliminate prin societăţi autorizate. Acestea pot fi valorificate energetic în instalaţiile de producere a cimentului sau pentru producerea de asfalt nou.

Deşeuri de la sudură

Vor fi colectate în pubele acoperite amplasate în spaţii special amenajate şi vor fi predate operatorilor autorizaţi în vederea eliminării.

Nămoluri de la preepurarea apelor pluviale potenţial contaminate cu hidrocarburi

Se vor colecta din căminele de retenţie ale separatoarelor de hidrocarburi şi se vor transporta prin operatori autorizaţi în vederea eliminării.

Se vor păstra evidenţe privind cantităţile transportate.

Pămant şi pietre Se va depozita în zona fronturilor de lucru şi va fi ulterior utilizat ca material de umplutură

Se vor păstra evidente cu cantităţile valorificate în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Nămoluri de la bazinele vidanjabile

Vor fi vidanjate periodic de către operatori autorizaţi şi eliminate în staţii de epurare autorizate.

Se vor păstra evidenţe privind cantităţile transportate.

Toţi angajaţii de pe şantier vor fi instruiţi cu privire la manipularea deşeurilor precum şi la modul de

sortare a acestora pe categorii, în containerele special prevăzute pentru fiecare categorie de deşeu.



131

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate şi/sau produse

Execuţia lucrărilor pentru construcţia autostrăzii Bacău – Paşcani va necesita utilizarea unor materiale

care prin compoziţie sau prin efectele potenţiale asupra sănătăţii angajaţilor sunt încadrate în categoria

substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Aceste substanţe şi materiale sunt reprezentate de:

• Carburanţi (motorină, benzină) folosiţi pentru funcţionarea echipamentelor şi mijloacelor de

transport;

• Lubrifianţi (ulei, vaselină);

• Vopseluri, adezivi, răşini, solvenţi etc.;

• Solvenţi utilizaţi pentru diluarea vopselurilor;

• Aditivi de mixturi asfaltice şi bitum utilizate în lucrările de asfaltare.

Principalele substanţe utilizate, împreună cu natura riscului pe care îl generează folosirea acestor

substanţe sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 6-5 Principalele substanţe şi preparate chimice periculoase utilizate

Nr. crt.

Denumirea substanţei/preparatului

chimic

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice

Categorie Periculoase/Nepericuloase

(P/N) Grad de periculozitate

1 Motorină P Grad ridicat de inflamabilitate

2 Lubrifianţi P Iritant, greu inflamabil

3 Vopseluri P Inflamabil, iritant

4 Solvenţi P Foarte inflamabil

5 Bitum P Inflamabil, toxic

6 Aditivi de mixturi asfaltice P Inflamabil, toxic

Managementul acestor substanţe se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a indicaţiilor de pe

ambalajele acestor produse, precum şi din fişele cu date de securitate care însoţesc produsele.

Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi

asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii

populaţiei

Toate substanţele şi preparatele chimice necesare desfăşurării activităţilor vor fi depozitate în incinta

organizării de şantier, în spaţii special prevăzute în acest sens, în ambalajele originale în care sunt livrate

de la producător.

În spaţiile special prevăzute pentru depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice vor fi prevăzute

kituri de intervenţie în caz de scurgeri accidentale compuse din materiale absorbante şi recipienţi

speciali de colectare. În cazul apariţiei unor scurgeri accidentale de substanţe sau preparate chimice în



132

zona de depozitare sau în zona de lucru, vor fi luate imediat măsuri corespunzătoare, astfel încât să se

izoleze sursa, să se îndepărteze substanţele şi să se elimine de pe amplasament în condiţii de siguranţă,

prin operatori economici autorizaţi.

Angajaţii care utilizează în activitate substanţe şi preparate chimice vor fi informaţi şi instruiţi periodic

cu privire la pericolele ce ar putea fi provocate de acestea precum şi la modul de acţionare în cazul

apariţiei unor incidente. De asemenea, fiecare substanţă şi preparat chimic depozitat şi utilizat în cadrul

activităţilor va fi însoţit de fişe cu date de securitate furnizate de producători. Utilizarea de către

personalul de execuţie a acestor materiale se va face cu echipament de protecţie corespunzător, indicat

în fişele cu date de securitate.

Se va avea în vedere evitarea formării de stocuri de substanţe chimice şi preparate periculoase,

aprovizionarea fiind făcută ritmic în funcţie de lucrările ce se vor executa astfel încât să se elimine

posibilitatea ieşirii din termenul de valabilitate şi implicit transformarea lor în deşeuri.

Se va ţine o evidenţă clară a deşeurilor rezultate din aceste materiale, eliminarea acestora de pe

amplasament realizându-se exclusiv în baza unui contract încheiat cu o societate autorizată.

Alimentarea cu carburanţi a utilajelor va fi efectuată în incinte special amenajate, utilajele care vor fi

aduse în şantier vor fi în perfectă stare de funcţionare, având făcute reviziile tehnice şi schimburile de

lubrifianţi. Schimburile de lubrifianţi şi operaţiile de întreţinere/reparaţii ale utilajelor/mijloacelor de

transport se vor efectua în ateliere specializate.

În vederea limitării riscurilor de apariţie a poluărilor accidentale se va elabora Planul de prevenire a

poluărilor accidentale şi proceduri de intervenţie în situaţii de urgenţă.

În perioada de operare, alimentarea cu carburanţi se va realiza în cadrul CIC pentru vehiculele

aferente mentenanţei autostrăzii, şi la staţiile de distribuţie pentru vehiculele ce utilizează autostrada.

Schimbul de ulei se va realiza în centre specializate.

Substanţele chimice utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere vor fi

depozitate în spaţii special amenajate, vor fi ambalate în ambalaje corespunzătoare, iar ambalajele goale

vor fi colectate şi depozitate temporar în vederea returnării furnizorului.

Se va urmări permanent modul de asigurare a spaţiilor în care sunt depozitate, iar personalul angajat

care manipulează astfel de substanţe va fi instruit periodic în vederea respectării condiţiilor din fişa

tehnică de securitate.

UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE, ÎN SPECIAL A SOLULUI, A TERENULUI,

A APEI ŞI A BIODIVERSITĂŢII

Principalele resurse naturale care vor fi utilizate în etapa de construcţie sunt agregatele minerale (nisip,

pietriş, balast), apa şi solul (utilizat în lucrările de umplutură în zonele unde sunt prevăzute ramblee).

Agregatele minerale vor fi achiziţionate din cariere sau balastiere, de la furnizori autorizaţi. Cantităţile

estimative necesare realizării proiectului au fost prezentate în secţiunea 3.6.4.



133

În cazul pământului utilizat în lucrările de umplutură, pe tronsonul analizat, în apropierea dar şi în

interiorul coridorului de expropriere sunt analizate în această fază locaţii posibile pentru realizarea

gropilor de împrumut.

Amplasamentul gropilor de împrumut va fi prezentat şi analizat în studiul RIM şi se va stabili impactul

generat şi modificarea amplasării acestora ţinând cont de următoarele condiţiile:

să nu fie amplasate în arii naturale protejate sau în vecinătatea acestora;

să nu fie amplasate în imediata vecinătate a corpurilor de apă;

să fie cât mai aproape de amplasamentul autostrăzii şi a drumurilor de acces;

să nu necesite defrişări de zone împădurite;

să nu fie amplasate în zone inundabile, în zone umede sau mlaştini;

să nu fie amplasate în zone cu teren accidentat pentru a nu se produce alunecări de teren;

să nu fie amplasate în apropierea obiectivelor SEVESO existente.

Gropile de împrumut ce se vor realiza în cadrul proiectului vor fi împrejmuite pentru evitarea

depozitării ilegale de deşeuri şi vor fi prevăzute cu şanţuri de gardă de jur împrejur pentru colectarea

apelor meteorice.

O altă resursă naturală importantă ce va fi utilizată atât în etapa de construcţie cât şi în etapa de operare

este reprezentată de terenuri. Specificăm însă că în principal proiectul se va dezvolta pe terenuri cu

sensibilitate mică din punct de vedere ecologic, în cea mai mare proporţie acestea având categoria de

folosinţă agricolă, excepţie făcând zona de intersecţie cu aria naturală protejată ROSCI0364 Râul

Moldova între Tupilaţi şi Roman. Detalii cu privire la potenţialul efect al proiectului asupra elementelor

de biodiversitate au fost prezentate în secţiunile 6.1.6 şi 12.5. O situaţie detaliată a utilizării resurselor

naturale, în special a solului, a terenului, a apei şi a biodiversităţii, va fi prezentată în cadrul RIM, după

finalizarea cuantificării impactului asupra ariilor naturale protejate.

În perioada de operare a obiectivului vor fi utilizate resurse naturale similare etapei de execuţie,

reprezentate în principal de agregate minerale şi apă, însă în cantităţi mult mai reduse, acestea fiind

necesare doar în cadrul lucrărilor de reparaţii capitale sau de întreţinere a infrastructurii rutiere.



134

7 DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

FORME DE IMPACT

O înţelegere corectă a efectelor şi impacturilor presupune analiza tuturor modificărilor ce au loc în

diferitele etape de implementare ale proiectului, precum şi a interdependenţei dintre acestea.

Intervenţiile propuse pentru realizarea proiectului şi identificate ca având potenţialul de a genera

impacturi sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 7-1 Intervenţiile identificate în cadrul proiectului

Cod Tip de intervenţie Activităţi incluse

I.E.1. Realizarea organizărilor de şantier Birouri, platforme de fabricaţie/depozitare, staţii asfalt şi betoane.

I.E.2. Drumuri temporare de acces Pregătire teren, demolări, defrişare, curăţire teren, decapare strat vegetal + şi trafic auto de şantier

I.E.3. Relocarea reţelelor de utilităţi Modificări ale reţelelor subterane şi supraterane de utilităţi

I.E.4. Relocare drumuri Modificări ale drumurilor existente

I.E.5. Lucrări de terasamente Excavaţii în profil, excavaţii în gropi de împrumut, umpluturi, inclusiv în zona nodurilor rutiere, spaţiilor de servicii, parcărilor de scurtă durată şi CIC

I.E.6. Lucrări de artă (supraterane şi subterane)

Realizarea de podeţe, poduri, viaducte, pasaje

I.E.7. Lucrări de consolidare Realizarea zidurilor de apărare şi a zidurilor de sprijin

I.E.8. Lucrări hidrotehnice Toate lucrările care au legătură cu apa

I.E.9. Lucrări pe autostradă Suprastructura (strat de formă, fundaţie, mixturi asfaltice, strat de uzură), lucrări de siguranţa circulaţiei, lucrări de protecţia mediului, semnalizări şi marcaje

I.E.10. Lucrări de reabilitare a terenurilor afectate temporar de lucrări

Refacerea şi reamenajarea zonelor verzi (inclusiv din Spaţiile de servicii, parcărilor de scurtă durată şi CIC).

I.O.1. Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe autostradă şi drumurile laterale, inclusiv îngrădirea zonei carosabile şi riscuri aferente traficului auto.

I.O.2. Gestionarea precipitaţiilor Evacuare ape pluviale, deszăpezire, prevenire îngheţ

I.O.3. Lucrări de întreţinere şi mentenanţă Inclusiv reparaţii, asfaltări etc.

I.O.4. Activitatea spaţiilor de servicii, a parcărilor de scurtă durată şi CIC

Operarea spaţiilor de servicii, parcărilor de scurtă durată şi CIC

Legendă: I.E. – Intervenţii în perioada de execuţie; I.O. – Intervenţii în perioada de operare

O analiză a identificării relaţiilor cauză-efect-impact asociate proiectului este prezentată în tabelul

următor.



135

Tabelul nr. 7-2 Identificarea relaţiilor cauză – efecte – impacturi pentru construcţia şi operarea autostrăzii Bacău-Paşcani

Tip de intervenţie Cauze

(Activităţi) Factori de

mediu Efecte / Riscuri Impacturi directe

Impacturi secundare

I.E.1 Realizarea organizărilor de şantier

Amenajări temporare Sol Compactare sol Alterarea capacităţii productive a solului

Alterarea habitatelor


Amenajări temporare Biodiversitate Reducerea gradului de acoperire cu vegetaţie

Alterarea habitatelor Pierdere de habitate


Creare platforme definitive

Sol Izolare sol Pierderea capacităţii productive a solului

Pierdere de habitate


Creare platforme definitive

Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate


Alimentare cu apă din subteran

Apă subterană Prelevări de debite Alterări cantitative ale apelor subterane


Preparare betoane şi mixturi asfaltice

Calitatea aerului

Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului


Depozitare materiale / deşeuri

Apă subterană Pătrundere poluanţi în pânza freatică

Alterarea calităţii apei subterane



Calitatea aerului




Biodiversitate Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi alte materiale




Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului Alterarea habitatelor


Deversări accidentale de poluanţi pe sol








Apă de suprafaţă

Pătrundere poluanţi în apele de suprafaţă

Alterarea calităţii apelor de suprafaţă


Evacuarea apelor pluviale din OS

Apă de suprafaţă




Angajarea forţei de muncă

Populaţie Stabiliri temporare cu domiciliul în zona proiectului

Modificări în structura populaţiei umane


Angajarea forţei de muncă

Bunuri materiale

Angajarea temporară a localnicilor în activităţile de construcţie

Câştiguri financiare



136




Impacturi secundare

I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament Calitatea aerului


I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament Sol Compactare sol Alterarea capacităţii productive a solului


I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate

I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament Apă de suprafaţă

Alterarea substratului şi malurilor albiei

Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă

I.E.2 Drumuri temporare de acces Lucrări de terasament Biodiversitate Întreruperea conectivităţii longitudinale

Fragmentarea habitatelor

I.E.2 Drumuri temporare de acces Depozitare sol fertil Biodiversitate Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi alte materiale


I.E.2 Drumuri temporare de acces Deversări accidentale de poluanţi pe sol



I.E.2 Drumuri temporare de acces Deversări accidentale de poluanţi pe sol

Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului

I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Calitatea aerului


I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor

I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Sănătate umană

Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot

I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Bunuri materiale

Vibraţii Afectarea bunurilor imobile

I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Bunuri materiale

Creşterea nivelului de trafic pe drumurile publice

Pierderi financiare

I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Moştenire culturală

Vibraţii Afectarea patrimoniului cultural

Pierderea patrimoniului cultural

I.E.2 Drumuri temporare de acces Trafic de şantier Peisaj Creşterea traficului greu Reducerea valorii estetice a peisajului

Pierderi financiare

I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Calitatea aerului


I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Sol Compactare sol Alterarea capacităţii productive a solului


I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Alterarea habitatelor



137




Impacturi secundare

I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate

I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Depozitare pământ Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Alterarea habitatelor

I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Realizare fundaţii Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol

I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Realizare fundaţii Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate

I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Operaţiuni de sudură şi montaj

Calitatea aerului


I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Deversări accidentale de poluanţi pe sol



I.E.3 Relocarea reţelelor de utilităţi Deversări accidentale de poluanţi pe sol

Sol Pătrundere poluanţi în sol Alterarea calităţii solului

I.E.4 Relocare drumuri Lucrări de terasament Calitatea aerului


I.E.4 Relocare drumuri Lucrări de terasament Sol Compactare sol Pierderea capacităţii productive a solului

I.E.4 Relocare drumuri Lucrări de terasament Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate

I.E.4 Relocare drumuri Depozitare sol fertil Biodiversitate Acoperirea vegetaţiei cu pământ şi alte materiale


I.E.4 Relocare drumuri Deversări accidentale de poluanţi pe sol



I.E.4 Relocare drumuri Deversări accidentale de poluanţi pe sol

Sol Pătrundere poluanţi în pânza freatică


I.E.4 Relocare drumuri Turnarea de mixturi asfaltice

Calitatea aerului


I.E.4 Relocare drumuri Devierea traficului auto

Calitatea aerului


I.E.4 Relocare drumuri Devierea traficului auto

Bunuri materiale

Creşterea nivelului de trafic pe drumurile publice

Pierderi financiare

I.E.5 Lucrări de terasamente Exproprieri / demolări

Bunuri materiale

Diferenţe între valoarea despăgubirii şi valoarea de piaţă a bunurilor imobile

Pierderi financiare


Populaţie Schimbarea reşedinţei (strămutare)

Modificări ale mărimii populaţiei din localităţi

Abandonarea localităţii



138




Impacturi secundare


Populaţie Schimbarea reşedinţei Modificări ale structurii etnice a localităţilor

Dispariţia unei minorităţi la nivelul localităţii


Biodiversitate Distrugerea adăposturilor şi cuiburilor



Biodiversitate Distrugerea adăposturilor şi cuiburilor

Reducerea efectivelor populaţionale

Dispariţia unor populaţii de plante / animale

I.E.5 Lucrări de terasamente Asanarea zonei drumului (doar armament)

Sănătate umană

Extragerea armamentului cu risc de explozie

Evitarea pierderilor de vieţi omeneşti

I.E.5 Lucrări de terasamente Asanarea zonei drumului (doar armament)

Bunuri materiale

Extragerea armamentului cu risc de explozie

Evitarea pierderilor economice

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sănătate umană


I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Populaţie Vibraţii Pierderi financiare

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sănătate umană

Emisii de poluanţi atmosferici Creşterea incidenţei bolilor

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Calitatea aerului


I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Îndepărtare sol Pierderi cantitative sol

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Modificarea topografiei terenului prin depozitare pământ

Alterarea calităţii solului

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Manevrare sol contaminat (identificare situri contaminate)


I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Sol Producerea unor alunecări de teren

Pierderea capacităţii productive a solului

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Geologie Modificări structurale datorate execuţiei debleelor

Pierderi din substratul geologic

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Producerea unor alunecări de teren




139




Impacturi secundare

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Bunuri materiale

Producerea unor alunecări de teren

Pierderi financiare Abandonarea localităţii

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Moştenire culturală

Producerea unor alunecări de teren

Afectarea patrimoniului cultural


I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Moştenire culturală

Lucrări de construcţie în interiorul unor situri arheologice



I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Peisaj Producerea unor alunecări de teren

Reducerea valorii estetice a peisajului

Pierderi financiare

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Distrugerea adăposturilor şi cuiburilor


I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ* Biodiversitate Coliziunea faunei cu traficul de şantier



I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ Biodiversitate Pătrunderea speciilor alohtone Alterarea habitatelor Pierdere de habitate

I.E.5 Lucrări de terasamente Manevrare pământ Biodiversitate Apariţia unor bariere fizice pentru fauna sălbatică

Fragmentarea habitatelor Pierdere de habitate

I.E.5 Lucrări de terasamente Deversări accidentale de poluanţi pe sol



I.E.5 Lucrări de terasamente Deversări accidentale de poluanţi pe sol


I.E.6 Lucrări de artă Construire poduri şi viaducte

Apă de suprafaţă

Îndepărtarea vegetaţiei ripariene



Apă de suprafaţă

Modificări hidro-morfologice datorate construcţiei de pile în albia minoră



Sol Compactare sol Alterarea capacităţii productive a solului



Sol Îndepărtare sol Pierderea capacităţii productive a solului



140




Impacturi secundare


Geologie Modificări structurale datorate execuţiei fundaţiilor

Alterarea substratului geologic


Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei ripariene



Biodiversitate Apariţia unor bariere fizice pentru fauna sălbatică (doar în timpul construcţiei)



Sănătate umană



Sănătate umană



Bunuri materiale

Vibraţii Afectarea bunurilor imobile


Moştenire culturală

Lucrări de construcţie în interiorul unor situri arheologice




Peisaj Crearea unor structuri artificiale masive


Pierderi financiare

I.E.7 Lucrări de consolidare Realizarea zidurilor de apărare / de sprijin

Apă subterană Întreruperea conectivităţii apelor subterane

Scăderea nivelului apelor subterane

Abandonarea localităţii


Apă de suprafaţă

Alterarea malurilor albiei Deteriorarea stării ecologice a corpului de apă


Apă de suprafaţă

Îndepărtarea vegetaţiei ripariene





Geologie Modificări structurale ale substratului



Biodiversitate Apariţia unor bariere fizice pentru fauna sălbatică



Sănătate umană

Prevenirea producerii unor dezastre (alunecări de teren)



Bunuri materiale

Prevenirea producerii unor dezastre (alunecări de teren)




141




Impacturi secundare


Peisaj Crearea unor structuri artificiale masive


Pierderi financiare

I.E.8 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu saltea din gabioane

Apă de suprafaţă


I.E.8 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu saltea din gabioane

Biodiversitate Alterarea malurilor albiei Pierdere de habitate

I.E.8 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu zid din gabioane

Apă de suprafaţă


I.E.8 Lucrări hidrotehnice Protecţie albie cu zid din gabioane


I.E.8 Lucrări hidrotehnice Amenajare cu ziduri şi saltea din gabioane

Apă de suprafaţă

Alterarea substratului şi malurilor albiei


I.E.8 Lucrări hidrotehnice Amenajare cu ziduri şi saltea din gabioane


I.E.9 Lucrări pe autostradă Realizarea suprastructurii drumului

Apă subterană Întreruperea alimentării freaticului cu ape meteorice

Alterări cantitative ale apelor subterane


Calitatea aerului



Sănătate umană


I.E.9 Lucrări pe autostradă Montarea gardurilor de pe marginile autostrăzii

Biodiversitate Întreruperea conectivităţii ecologice pentru fauna sălbatică terestră



Biodiversitate Evitarea pătrunderii faunei sălbatice pe carosabil

Menţinerea efectivelor populaţionale


Sănătate umană

Evitarea pătrunderii faunei sălbatice pe carosabil


I.E.9 Lucrări pe autostradă Realizarea subtraversărilor/supra




142




Impacturi secundare

traversărilor pentru faună

I.E.9 Lucrări pe autostradă

Realizarea subtraversărilor/supratraversărilor pentru faună

Geologie Modificări structurale datorate execuţiei fundaţiilor




Biodiversitate Îndepărtarea vegetaţiei Pierdere de habitate



Biodiversitate Refacerea conectvităţii ecologice pentru fauna sălbatică terestră

Defragmentarea barierelor existente

I.E.10 Lucrări de reabilitare a terenurilor afectate temporar de lucrări

Lucrări de înierbare şi refacere a vegetaţiei

Biodiversitate Pătrunderea de specii alohtone şi cu caracter invaziv


I.E.10 Lucrări de reabilitare a terenurilor afectate temporar de lucrări

Lucrări de înierbare şi refacere a vegetaţiei

Peisaj Refacerea peisagistică a suprafeţelor afectate temporar

Menţinerea valorii estetice a peisajului

I.O.1 Desfăşurarea traficului auto Traficul auto pe autostradă

Calitatea aerului

Emisii de poluanţi atmosferici Modificarea calităţii aerului Alterarea habitatelor


Calitatea aerului

Emisii de poluanţi atmosferici Reducerea debitelor masice de poluanţi atmosferici emişi


Sol Depunerea poluanílor atmosferici pe sol



Biodiversitate Facilitarea răspândirii speciilor alohtone şi a celor invazive



Biodiversitate Emisii de poluanţi atmosferici Alterarea habitatelor Pierdere de habitate


Biodiversitate Creşterea nivelului de zgomot Perturbarea activităţii speciilor Pierdere de habitate



143




Impacturi secundare


Biodiversitate Coliziunea faunei sălbatice cu traficul auto




Condiţii climatice

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Reducerea contribuţiilor la schimbările climatice


Populaţie Stabiliri noi de domiciliu în zona proiectului

Modificări în structura populaţiei umane


Bunuri materiale

Dezvoltarea economică a zonelor riverane autostrăzii



Sănătate umană



Sănătate umană

Creşterea nivelului de zgomot Disconfort generat de zgomot Creşterea incidenţei bolilor



Emisii de poluanţi atmosferici Afectarea patrimoniului cultural




Vibraţii Afectarea patrimoniului cultural




Creşterea numărului de turişti Valorificarea patrimoniului cultural



Peisaj Creşterea numărului de turişti Valorificarea patrimoniului natural



Peisaj Creşterea traficului rutier (inclusiv pe timp de noapte)


Pierderi financiare


Calitatea aerului

Apariţia unor incendii Modificarea calităţii aerului


Biodiversitate Apariţia unor incendii Alterarea habitatelor


Sănătate umană

Apariţia unor incendii Pierderi de vieţi omeneşti


Bunuri materiale

Apariţia unor incendii Pierderi financiare Abandonarea localităţii



144




Impacturi secundare


Sănătate umană

Prevenirea producerii accidentelor rutiere



Bunuri materiale

Prevenirea producerii accidentelor rutiere



Bunuri materiale

Reducerea timpilor de trafic Evitarea pierderilor economice

I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor Evacuarea apelor pluviale preepurate în emisari

Apă de suprafaţă



I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor Evacuarea apelor pluviale preepurate în emisari

Biodiversitate Pătrundere poluanţi în apele de suprafaţă


I.O.2 Gestionarea precipitaţiilor

Activităţi de deszăpezire şi prevenirea îngheţului (inclusiv depozitare zăpadă)

Apă de suprafaţă





Biodiversitate Pătrundere poluanţi în apele de suprafaţă











145




Impacturi secundare

I.O.3 Lucrări de întreţinere şi mentenanţă

Lucrări de reasfaltare/reparare a carosabilului

Calitatea aerului


I.O.3 Lucrări de întreţinere şi mentenanţă

Lucrări de reasfaltare/reparare a carosabilului

Sănătate umană


I.O.4 Activitatea spaţiilor de servicii şi a centrelor de întreţinere


Biodiversitate Atragerea faunei sălbatice în zonele de depozitare deşeuri menajere

Perturbarea activităţii speciilor Reducerea efectivelor populaţionale

I.O.4 Activitatea spaţiilor de servicii şi a centrelor de întreţinere

Alimentare cu apă din subteran

Apă subterană Prelevări de debite Alterări cantitative ale apelor subterane



146

EXTINDEREA SPAŢIALĂ A IMPACTULUI POTENŢIAL

În cazul majorităţii formelor de impact identificate, efectele care se observă pot să apară până la

distanţe de 700 m faţă de limitele proiectului (în mod precaut ar trebui considerată o distanţă de 1 km).

Distanţele cele mai mari până la care pot să se resimtă efectele proiectului în etapa de execuţie sunt

date de zgomot (creşterea nivelului echivalent de zgomot) şi de calitatea aerului (creşterea nivelului de

particule în suspenie), fiind efecte restrânse spaţial şi temporal. În etapa de operare, impactul potenţial

negativ al proiectului se va manifesta în principal prin zgomotul şi vibraţiile produse de circulaţia

autovehiculelor.

Proiectul are de asemenea potenţial de fragmentare a habitatelor speciilor de faună sălbatică, impact

care se poate resimţi la distanţe de kilometri faţă de axul proiectului, atât la est cât şi la vest de acesta.

Trebuie precizat însă că şi în situaţia actuală aceste habitate sunt fragmentate de drumurile din zonă şi

calea ferată, însă proiectul îşi propune să rezolve aceste probleme prin îmbunătăţirea permeabilităţii

infrastructurii rutiere.

Realizarea traversărilor pentru faună este necesară, în mod deosebit pentru că în zona proiectului

autostrăzii au fost identificate coridoare ecologice pentru specia de interes comunitar Canis lupus*.

Pentru a asigura permeabilitatea speciilor de faună, au fost prevăzute structuri de subtraversare şi de

tip pasaj pe baza unei analize preliminare de permeabilitate. Detalii cu privire la aceste structuri sunt

prezentate în secţiunea 3.1.6.

MAGNITUDINEA ŞI COMPLEXITATEA IMPACTULUI

Dintre formele de impact identificate, risc de producere a unor impacturi semnificative sunt în cazul:

• Fragmentării coridoarelor ecologice (impact asupra biodiversităţii);

• Calităţii vieţii locuitorilor din imediata vecinătate a traseului de autostradă (creşterea nivelului

de zgomot şi a concentraţiei poluanţilor atmosferici);

• Creşterii ratei de mortalitate (din cauza creşterii vitezei) pentru speciile de faună, în perioada

de operare, ca urmare a coliziunii acestora cu autovehiculele care circulă pe autostradă, în cazul

în care împrejmuirea nu este menţinută în mod corespunzător;

• Perturbării activităţii speciilor de faună şi a populaţiei umane prin creşterea nivelului de zgomot

la nivelul zonelor naturale şi a celor antropice din vecinătatea traseului propus, atât în perioada

de execuţie, cât şi în perioada de operare (în cazul în care panourile fonoabsorbante nu vor fi

întreţinute corespunzător şi nu vor fi eficiente).

Pentru celelalte forme de impact este puţin probabil să poată fi înregistrate forme de impact

semnificativ, în lipsa unor incidente din care să urmeze un fenomen de poluare accidentală.



147

PROBABILITATEA IMPACTULUI

Toate formele de impact menţionate anterior au o probabilitate mare de apariţie. Incertitudinile sunt

legate de magnitudinea impactului. Doar în cazul unor deversări de substanţe poluante pe sol sau în

cursurile de apă, probabilitatea de apariţie a impactului este mică, aceste evenimente putând să apară

accidental.

Pentru evitarea apariţiei unor forme de impact semnificativ este necesară adoptarea unui plan adaptabil

de măsuri şi monitorizare a eficienţei măsurilor:

• Proiectarea şi implementarea unor măsuri adecvate de evitare / reducere a impactului;

• Evaluarea eficienţei măsurilor implementate (monitorizare, evaluare impactului la finalizarea

construcţiei şi în primii ani de operare);

• Implementarea unor măsuri suplimentare în cazul în care eficienţa măsurilor deja

implementate nu permite evitarea impactului semnificativ.

DURATA, FRECVENŢA ŞI REVERSIBILITATEA IMPACTULUI

Formele de impact aferente perioadei de execuţie au debutul corespunzător fiecărei activităţi

generatoare. Durata de manifestare a impacturilor specifice etapei de execuţie nu vor depăşi durata de

24 de luni necesară finalizării etapei, cu excepţia impactului asupra solului şi a eventualelor pierderi de

habitat, impact cu caracter permanent. Frecvenţa manifestării impactului asupra aşezărilor umane şi a

ecosistemelor terestre este legată de activităţile fronturilor de lucru, fiind impacturi cauzate în mare

parte de creşterea nivelului de zgomot şi prezenţa echipelor de lucru.

Pentru impactul potenţial asupra calităţii apelor evenimentele generatoare de impact se vor limita la

suprafeţele din albie supuse lucrărilor specifice.

În cazul impactului potenţial asupra calităţii aerului, manifestarea acestuia se poate resimţi departe de

sursă, în funcţie de condiţiile meteorologice care dictează direcţia vântului şi capacitatea de dispersie a

polunaţilor.

În perioada de operare, impactul potenţial asupra aşezărilor umane şi al componentelor de

biodiversitate este permanent, dependent de volumul de trafic.

În cazul impactului potenţial asupra calităţii apelor, acesta are un caracter puţin probabil, în perspectiva

folosirii celor mai bune metode şi practici în ceea ce priveşte întreţinerea podurilor şi pasajelor, dar şi

a instalaţiilor de preepurare prevăzute în punctele de descărcare a apelor pluviale în emisarii naturali.

Toate formele de impact pot fi reversibile (la diferite scări de timp) cu excepţia pierderilor de habitate

ca urmare a ocupării cu construcţii definitive.



148

MĂSURI DE EVITARE ŞI REDUCERE A IMPACTULUI

Acolo unde au fost estimate potenţiale impacturi negative semnificative asupra componentelor de

mediu ca urmare a implementării proiectului, au fost analizate diferite seturi de măsuri de evitare şi

reducere a impactului, principalele dintre acestea fiind prezentate în cadrul capitolului 6 pentru fiecare

componentă de mediu. Majoritatea acestor măsuri sunt deja incluse în proiectul autostrăzii.

Necesitatea unor măsuri suplimentare va fi analizată în cadrul Studiului EA şi RIM.

NATURA TRANSFRONTIERĂ A IMPACTULUI

Având în vedere natura proiectului, localizarea acestuia şi caracteristicile sale, considerăm că nu există

potenţialul de generare a unor impacturi directe sau indirecte de natură transfrontalieră.

EXPUNEREA ZONEI LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Din punct de vedere al sensibilităţii la variabilele climatice, efectele asupra drumurilor/circulaţiei sunt

reprezentate de creşterea temperaturilor, modificarea regimului de precipitaţii, creşterea vitezei

vântului, inundaţii, alunecările de teren, căderi masive de zăpadă, a fenomenului de îngheţ/dezgheţ şi

de ceaţă. În general temperatura şi precipitaţiile sunt variabilele climatice principale, împreună cu

efectele secundare generate de acestea.

În vederea evaluării vulnerabilităţii proiectului în contextul schimbărilor climatice, a fost realizată o

analiză a dinamicii principalelor variabile climatice (reprezentative pentru proiectul autostrăzii),

precum evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor până în anul 2050 utilizând datele WordClim (GCM

Climate Projections, 1x1 km raster). Totodată au fost identificate principalele zone cu risc la inundaţii,

în baza hărţilor de hazard disponibile pe site-ul ANAR (http://apele-romane.ro/ro/page/harti-de-

hazard-si-risc) dar şi zonele cu risc de alunecări de teren (conform Hărţii Europene a susceptibilităţii

la alunecări de teren cu rezoluţia de 1 km x 1 km).

Analizând creşterile de temperatură preconizate pe teritoriul judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi, în zona

proiectului, se observă că media temperaturilor maxime estimate în luna iulie 2050 pe teritoriul

judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi se situează în intervalul 25 şi 30°C, conform figurii de mai jos. Creşterea

temperaturilor maxime pentru luna iulie este cu 4-5°C, faţă de înregistrările din perioada 1960-1990.



149

Figura nr. 7-1 Media temperaturilor maxime estimată a lunii iulie la nivelul anului 2050 conform

modelului HADGEM2-CC

În ceea ce priveşte modificările în cazul mediei temperaturilor minime a lunii ianuarie până în anul

2050, în zona proiectului sunt estimate temperaturi în intervalul -1 - 1°C. Astfel se înregistreză o

creştere de aproximativ 3°C în zona proiectului, faţă de intervalul de referinţă.



150

Figura nr. 7-2 Media temperaturilor minime estimată a lunii ianuarie la nivelul anului 2050 conform

modelului HADGEM2-CC

Modificările de temperatură cu efectele secundare generate (ceaţă, incendii de vegetaţie) pot avea

impacturi posibile asupra infrastructurii de transport, unele dintre acestea constau în degradarea

covorului asfaltic, afectarea rosturilor de dilataţie ale podurilor (ca urmare a expansiunii termice),

riscuri asupra sănătăţii şi siguranţei utilizatorului drumului.

În zona proiectului sunt observate scăderi ale cantităţilor anuale de precipitaţii între 0 şi 10 mm/an în

judeţele Bacău şi Neamţ şi creşteri între 0 – 10 mm/an în judeţul Iaşi. Evoluţia cantităţilor de

precipitaţii până în anul 2050 din zona de proiectului este estimată la un interval cuprins între 500 -

600 mm/an.

Regimul precipitaţiilor cu efectele secundare generate, precum inundaţii, alunecări de teren, modificări

ale cantităţilor de precipitaţii şi precipitaţii extreme pot avea de asemenea impact asupra infrastructurii



151

de transport, cum ar fi afectarea terasamentelor, inundarea porţiunilor de drum, afectarea podurilor ca

urmare a proceselor de afuiere, reducerea duratei de viaţă a proiectului etc.

Figura nr. 7-3 Evoluţia cantităţilor anuale de precipitaţii estimate în anul 2050 faţă de condiţiile

actuale

În zona de studiu, conform datelor disponibile pe site-ul Administraţiei Naţionale “Apele Române”,

zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii sunt râul Siret (în sectorul Săuceşti – Tămaşi) şi râul

Moldova. Conform figurii de mai jos este estimat un risc ridicat la inundaţii de-a lungul cursurilor de

apă Siret, Bistriţa şi Moldova şi a afluenţilor principali ai acestora. Zonele de risc identificate sunt

confirmate de hărţile de hazard şi de risc la inundaţii disponibile pe site-ul Administraţiei Naţionale

„Apele Române”. În ceea ce priveşte inundaţiile, atât din punct de vedere al condiţiilor climatice

actuale, cât şi cele viitoare, proiectul se încadrează în gradul de vulnerabilitate ridicată.



152

Figura nr. 7-4 Distribuţia indicelui de risc la inundaţii în zona de studiu, pe baza datelor

Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Un alt risc este reprezentat de alunecările de teren. Acestea sunt riscuri asociate hazardelor ce au

legătură cu precipitaţiile, care de asemenea sunt influenţate de factori non-climatice precum densitatea

populaţiei. În zona de studiu este predominant un risc foarte redus spre moderat de producere a

alunecărilor de teren. În plus culoarul viitoarei autostrăzi Bacău – Paşcani se află într-o zonă cu risc

seismic ridicat. Efectele încadrării într-o clasă seismică mare pot conduce şi la creşterea vulnerabilităţii

teritoriului faţă de variabila instabilitatea terenului/alunecări de teren.



153

Figura nr. 7-5 Riscul asociat alunecărilor de teren

Variabila climatică care ar putea genera o vulnerabilitate ridicată a proiectului în condiţiile viitoare este

reprezentată de inundaţii. O vulnerabilitate medie poate fi generată de: alunecările de teren, creşterea

temperaturilor medii, creşterea temperaturilor extreme, modificări ale cantităţilor medii de precipitaţii,

modificări ale cantităţilor de precipitaţii extreme, eroziunea solului, incendii de vegetaţie şi ceaţă.



154

8 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI Monitorizarea impactului pe care proiectul îl va avea asupra componentelor de mediu are rolul de a

confirma sau infirma cuantificările impactului rezidual realizate înaintea implementării proiectului, de

a cuantifica eficienţa măsurilor de evitare şi reducere propuse şi de a identifica noi zone în care este

necesară implementarea unor măsuri de reducere a impactului.

Activităţile de monitorizare se vor concentra asupra componentelor de mediu asupra cărora se

preconizează generarea unor forme de impact: aer, apă, sol, biodiversitate şi comunităţile locale, în

toate etapele proiectului: construcţie, operare şi dezafectare.

Independent de programul de monitorizare, titularul/antreprenorul proiectului are obligaţia de a

raporta, conform cerinţelor legale în vigoare, orice ucidere accidentală a oricărei specii de interes

conservativ (atât în etapa de construcţie, cât şi în etapa de operare).

În vederea monitorizării impactului pe care construcţia şi operarea autostrăzii îl va avea asupra

componentelor de mediu se propune un plan de monitorizare care include o componentă pentru etapa

de construcţie şi o componentă pentru etapa de operare (prezentat în tabelele de mai jos). În etapa de

dezafectare a proiectului, planul de monitorizare va fi similar cu cel stabilit în etapa de construcţie.

Responsibilitatea monitorizării biodiversităţii şi a factorilor de mediu în perioada de construcţie şi

operarare revine beneficiarului, respectiv CNAIR S.A.

Planul de monitorizare prezentat mai jos poate suferi modificări în urma finalizării Studiului EA şi

RIM.

Tabelul nr. 8-1 Planul de monitorizare a componentelor de mediu în etapa de construcţie

Componenta Subcomponenta Indicator U.M. Frecvenţa

Biodiversitate

Habitate / plante

Suprafeţe de habitat pierdute ha lunară

Suprafeţe de habitat alterate ha lunară

Suprafeţe de habitat reabilitate ha lunară

Suprafeţe de habitat fragmentate ha lunară

Specii de faună

Suprafeţe de habitat pierdute ha lunară

Suprafeţe de habitat alterate ha lunară

Suprafeţe de habitat reabilitate ha lunară

Identificarea situaţiilor de fragmentare a habitatelor

localizare lunară

Mortalitate în zona fronturilor de lucru

nr. ind./suprafaţă

lunară

Factori abiotici

Calitatea aerului

Măsurători în locaţiile prezentate în tabelul următor aflate în vecinatatea fronturilor de lucru. Cel puţin indicatorii: PM10 şi NOx (imisii)

µg/m3 trimestrial

Apă

Analize fizico-chimice în corpurile de apă de suprafaţă. Cel puţin indicatorii: TPH, pH, Oxigen dizolvat, turbiditate

mg/l trimestrial

Sol Analize fizico-chimice în zona fronturilor de lucru. Cel puţin indicatorii: TPH, pH, 5 metale grele

mg/m3 trimestrial

Zgomot Nivel echivalent de zgomot, măsurători de minim 2 h/punct în

dB(A) trimestrial



155


punctele prezentate în tabelul următor

Tabelul nr. 8-2 Locaţiile propuse pentru desfăşurarea campaniilor de monitorizare în etapa de

construcţie

Componenta Subcomponenta Locaţia

Biodiversitate

Habitate / plante - în afara ariilor naturale protejate: traseul autostrăzii, în fronturile de lucru şi cel puţin 300 m faţă de limitele coridorului de expropiere, precum şi în alte zone potenţial afectate de proiect;

- în interiorul ariilor naturale protejate intersectate de proiect: traseul autostrăzii, în fronturile de lucru şi cel puţin 500 m faţă de limitele coridorului de expropriere, precum şi în alte zone potenţial afectate de proiect.

Nevertebrate

Peşti

Amfibieni şi reptile

Păsări

Mamifere

Factori abiotici

Calitatea aerului - la nivelul receptorilor sensibili învecinaţi.

Apă - corpurile de apă intersectate, în aval şi amonte de lucrări

sau locul de deversare, după caz.

Sol - în organizarile de şantier şi în zonele de depozitare.

Zgomot - la nivelul receptorilor sensibili învecinaţi.

Tabelul nr. 8-3 Plan de monitorizare pe etapa operării (primii 3 ani de operare)


Biodiversitate

Habitate / plante

Lista de specii invazive, locaţiile de prezenţă şi tendinţele în distribuţia acestora

lista, suprafeţe, abundenţe

Trimestrial, pe o perioadă de trei ani

Suprafeţe de habitat pierdute ha

Suprafeţe de habitat alterate ha

Suprafeţe de habitat reabilitate ha

Suprafeţe de habitat fragmentate ha

Specii de faună

Suprafeţe de habitat pierdute ha

Suprafeţe de habitat alterate ha

Suprafeţe de habitat reabilitate ha

Suprafeţe de habitat fragmentate ha

Mortalitate pe traseul autostrăzii nr. ind./suprafaţă

Factori abiotici

Apa

Analize fizico-chimice în corpurile de apă de suprafaţă. Cel puţin indicatorii: TPH, pH, Oxigen dizolvat, turbiditate

mg/l

Sol

Analize fizico-chimice la diferite distanţe de zonele ţintă. Cel puţin indicatorii: TPH, pH, 5 metale grele în patru puncte

mg/m3

Zgomot Nivel echivalent de zgomot, măsurători de minim două ore/punct.

dB(A)

Tabelul nr. 8-4 Locaţiile propuse pentru monitorizarea componentelor de mediu în etapa de operare


Biodiversitate

Habitate / plante - în afara ariilor naturale protejate: traseul autostrăzii, în fronturile de lucru şi cel puţin 300 m faţă de limitele Nevertebrate

Peşti



156


Amfibieni şi reptile coridorului de expropiere, precum şi în alte zone potenţial afectate de proiect;

- în interiorul ariilor naturale protejate intersectate de proiect: traseul autostrăzii, în fronturile de lucru şi cel puţin 500 m faţă de limitele coridorului de expropriere, precum şi în alte zone potenţial afectate de proiect;

- monitorizarea speciilor invazive de plante şi controlul acestora atât în interiorul ariilor naturale protejate cât şi în afara acestora, pe traseul autostrăzii.

Păsări

Mamifere

Factori abiotici

Apă - în punctele de deversare a apelor pluviale preepurate în

corpurile de apă.

Aer - la nivelul receptorilor sensibili din vecinătate.

Sol - în interiorul ariilor naturale protejate.

Zgomot - la nivelul receptorilor sensibili din vecinătate.



157

9 LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU PLANURI/ PROGRAME/ STRATEGII / DOCUMENTE DE PLANIFICAR

Sectorul Bacău-Paşcani este inclus în cadrul coridorului prioritar OR3, care conectează municipiul

Bucureşti (şi sudul ţării) cu regiunea Nord-Est (Moldova), acesta fiind definit în cadrul MPGT.

În privinţa impactului asupra mediului, proiectul se încadrează în Anexa nr. 1 a Legii 292/2018, la

punctul 7, litera b) „Construirea de autostrăzi şi drumuri expres”.

Deoarece amplasamentul proiectului intersectează aria naturală protejată de interes comunitar

ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, acesta intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 - privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu

modificările şi completările ulterioare.

Proiectul intră sub incidenţa prevederilor art. 48 şi art. 54 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu

modificările şi completările ulterioare.



158

10 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

DESCRIEREA LUCRĂRILOR NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Lucrările necesare organizărilor de şantier vor cuprinde:

• Construcţii şi instalaţii ale Antreprenorului, echipate cu mijloace la alegerea lui, care să-i

permită să satisfacă obligaţiile de execuţie şi calitate, de relaţii cu Beneficiarul, precum şi cele

privind controlul execuţiei;

• Toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare execuţiei, în

conformitate cu prevederile din proiect, caietul de sarcini, normativele în vigoare şi protejarea

mediului.

Pentru amenajarea organizărilor de şantier sunt necesare următoarele lucrări:

• Delimitarea şi împrejmuirea incintei organizării de şantier;

• Pregătirea suprafeţei de teren în vederea amplasării dotărilor necesare;

• Trasarea pe teren a amplasamentului construcţiilor, drumurilor de acces, birouri, magazii,

depozite, parcări pentru mijloace de transport şi utilaje necesare realizării proiectului;

• Organizarea depozitelor de materiale, materii prime şi deşeuri cu amenajarea corespunzătoare

a spaţiilor de depozitare prin realizarea de platforme betonate, şanţuri perimetrale pentru

colectarea eventualelor pierderi accidentale. Vor fi amenajate zone prevăzute cu platformă

betonată, împrejmuire şi mijloace de avertizare pentru stocarea sau depozitarea temporară a

materiilor prime, materialelor şi deşeurilor;

• Amplasarea containerelor cu destinaţie de birouri, magazii, laboratoare de materiale de

construcţie, ateliere specifice întreţinerii utilajelor;

• Amplasarea staţiilor pentru fabricarea mixturilor asfaltice, staţiile de betoane, staţii pentru

fabricarea balastului stabilizat şi concasoarele şi verificarea sistemelor de captare şi reţinere a

emisiilor de poluanţi în atmosferă;

• Montarea de separatoare de produse petroliere în zonele în care vor fi amenajate parcările şi

zonele de gestionare a carburanţilor şi uleiurilor;

• Asigurarea utilităţilor - alimentarea cu energie electrică, apă, asigurarea colectării şi epurării

apelor uzate menajere şi tehnologice;

• Procurarea şi amplasarea pichetelor PSI şi semnalizarea conform prevederilor legale în vigoare;

• Asigurarea iluminării obiectivelor.

În cazul în care organizările de şantier (inclusiv birouri) ale Antreprenorului se vor realiza în spaţii

aferente unor platforme industriale existente, o parte dintre operaţiunile de mai sus nu vor fi necesare,

în funcţie de caracteristicile fiecărui amplasament.



159

LOCALIZAREA ORGANIZĂRILOR DE ŞANTIER

Având în vedere ca în cadrul nodurilor rutiere, în interiorul bretelelor, vor fi expriopriate o serie de

suprafeţe care nu vor fi ocupate cu lucrări permanente, a fost propusă amplasarea Organizărilor de

şantier astfel:

• în zona Nod Rutier Bacău Nord (km 0+508), în UAT Sauceşti;

• în zona Nod Rutier Filipeşti (km 17+512), în UAT Filipeşti;

• în zona Nod Rutier Roman Sud (km 29+850), în UAT Horia;

• în zona Nod Rutier Săbăoani (km 47+437), în UAT Gheraieşti;

• în zona Nod Rutier Autostrada – Autostrada Târgu Mureş – Iaşi (km 71+374), în UAT

Paşcani şi Stolniceni Prajescu.

Amplasarea acestora în interiorul nodurilor rutiere este prezentată în figurile următoare.

Figura nr. 10-1 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Bacău Nord



160

Figura nr. 10-2 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Filipeşti

Figura nr. 10-3 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Roman Sud



161

Figura nr. 10-4 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Săbăoani - Gherăieşti

Figura nr. 10-5 Amplasarea organizării de şantier în interiorul nodului rutier Autostrada Târgu

Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi - Ungheni

Distanţele organizărilor de şantier propuse faţă de corpurile şi cursurile de apă, localităţile şi ariile

naturale protejate sunt prezentate în secţiunea 3.1.15.

Dotările avute în vedere în cadrul Organizării de şantier sunt enumerate mai jos, dar acestea vor fi

actualizate/adaptate după nevoi de către viitorul Antreprenor:



162

• cabină poartă;

• infirmerie;

• laborator;

• birouri;

• cantină;

• platformă de lucru acoperită;

• atelier mecanică;

• rampă spălare;

• magazie;

• staţie de beton;

• agregate pentru staţia de beton;

• staţie asfalt;

• agregate pentru staţiă de asfalt;

• separator de hidrocarburi;

• puţ forat;

• staţie de carburanţi;

• generator + alimentare cu energie electrică;

• cântar;

• parcare autoturisme;

• parcare utilaje;

• depozite de materiale;

• PSI.

DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR ORGANIZĂRII

DE ŞANTIER

Impactul potenţial datorat realizării organizărilor de şantier se poate manifesta prin:

• Ocuparea temporară a unor suprafeţe de teren. Impactul este direct şi temporar (în perioada

de execuţie a lucrării). Suprafeţele ocupate temporar vor fi reduse la minimum necesar;

• Impactul asupra factorilor de mediu apă, aer, sol se poate estima ca fiind direct/indirect, în

funcţie de natura poluantului şi manifestarea locală. Magnitudinea impactului este redusă;

• Poluarea fonică se manifestă direct, în funcţie de amplasamentul locuinţelor faţă de organizarea

de şantier şi local;

• Afectarea florei şi faunei din vecinătatea organizării de şantier se poate produce ca urmare a

lucrărilor de curăţare a vegetaţiei, a poluării fonice, a emisiilor generate în atmosferă şi a

eventualelor depozitări necorespunzătoare de deşeuri şi materiale. Impactul poate fi estimat ca

fiind redus, manifestat direct, pe termen scurt, temporar şi local, datorită locaţiei propuse;

• Utilizarea forţei de muncă din zonă va determina un impact pozitiv, direct şi local.



163

SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI

DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU ÎN CADRUL ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Sursele de emisii în atmosferă aferente organizărilor de şantier constau în surse de emisie fixe şi surse

de emisie mobile.

Sursele de emisii fixe sunt reprezentate de instalaţia de preparare mixturi astfaltice şi instalaţia de

fabricare betoane acestea fiind amplasate la nivelul organizărilor de şantier.

De asemenea în cadrul organizărilor de şantier vor fi prevăzute facilităţi de alimentare cu carburanţi a

vehiculelor şi utilajelor utilizate pentru realizarea lucrărilor, ce generează în atmosferă compuşi organici

volatili (COV).

În timpul executării lucrărilor şantierul este caracterizat prin traficul greu care determină emisii de

poluanţi în atmosferă rezultate fie din arderea carburanţilor (CO, CO2, NOx, SO2, particule în

suspensie), fie din antrenarea prafului de pe drumuri şi a uzurii pneurilor care generează pulberi

sedimentabile.

Surse de emisii de poluanţi în apă pot fi evacuările de ape uzate insuficient epurate din cadrul

organizărilor de şantier. Acestea vor fi dotate cu sisteme adecvate de colectare şi preepurare/epurare

a apelor uzate menajere şi tehnologice, în funcţie de caracteristicile amplasamentelor pe care se vor

realiza organizările de şantier, ce pot permite conectarea la reţele corespunzătoare adecvate sau pot

necesita realizarea unor sisteme complete de colectare/preepurare/epurare a apelor uzate.

Sursele potenţiale de poluanţi ai solului şi pânzei freatice pot fi depozitarea necorespunzătoare a

deşeurilor, a materiilor prime şi a materialelor, precum şi scurgerile accidentale de produse petroliere

de la mijloacele de transport şi utilaje sau scurgeri de ape uzate ca urmare a unor neetanşeităţi.

DOTĂRI ŞI MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE

POLUANŢI ÎN MEDIU

Pentru controlul emisiilor în mediu, în funcţie de instalaţiile ce vor fi amplasate în organizările de

şantier şi localizarea şi caracteristicile amplasamentelor alese, se vor asigura:

• Instalaţii adecvate pentru reţinerea poluanţilor atmosferici la staţiile de preparare a betoanelor

şi mixturilor asfaltice;

• Instalaţii adecvate pentru colectarea, preepurarea şi/sau epurarea apelor uzate menajere şi

tehnologice;

• Instalaţii adecvate pentru colectarea şi preepurarea apelor pluviale potenţial impurificate;

• Instalaţii adecvate pentru reţinerea scurgerilor accidentale la staţiile de alimentare cu carburanţi

şi depozitele de carburnaţi;

• Platforme betonate pentru stocarea materialelor, materiilor prime şi deşeurilor ce pot conduce

la apariţia de poluanţi pentru sol şi apele subterane.



164

11 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI

LUCRĂRILE PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA

FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA

ACTIVITĂŢII

La finalizarea lucrărilor de construcţie, Antreprenorul va asigura refacerea cadrului natural al zonelor

ocupate temporar şi a celor incluse în limita de construcţie, dar care nu sunt ocupate de intervenţiile

aferente autostrăzii, inclusiv în zonele aferente relocărilor de utilităţi (ex. reabilitarea la suprafaţa

terenurilor în cazul reţelelor subterane). Zonele afectate de lucrările de construcţie vor fi aduse la o

stare care să reprezinte cât mai fidel starea naturală a zonelor afectate şi să asigure integrarea

peisagistică a elementelor supuse lucrărilor de refacere. Aceste lucrări se vor realiza prin igienizarea

zonei (îndepărtarea în totalitate a deşeurilor rezultate în urma activităţilor specifice fronturilor de lucru,

inclusiv deşeuri menajere), completarea cu pământ vegetal şi asigurarea stabilităţii acestuia, plantarea

de specii din vegetaţia specifică zonei. Lucrările de refacere au atât scopul de a asigura refacerea

peisagistică a zonelor afectate, cât şi acela de reducere a riscului de pătrundere şi instalare a speciilor

vegetale alohtone invazive pe suprafaţele afectate, ceea ce ar periclita zonele naturale din proximitatea

proiectului propus, conducând la creşterea suprafeţelor de habitate alterate. Lucrările de refacere pot

avea diferite grade de complementaritate cu alte măsuri de reducere a impactului asupra mediului, cum

ar fi de reducere a impactului asupra calităţii aerului sau a măsurilor de refacere a conectivităţii

ecologice a zonelor afectate.

Lucrările de refacere a amplasamentului se pot clasifica în următoarele categorii principale:

• Lucrări pentru refacerea zonelor ocupate de organizările de şantier – în urma dezafectării

acestora, a evacuării materialelor şi utilajelor, amplasamentul va fi amenajat conform categoriei

de utilizare anterioară ocupării acesteia;

• Lucrări pentru refacerea gropilor de împrumut şi zonelor adiacente afectate de lucrările de

execuţie – lucrările presupun taluzarea şi reprofilarea pantei pentru reducerea riscului de

eroziune, nivelarea şi înierbarea sau plantarea de arbori şi arbuşti, utilizând specii de plante

specifice vegetaţiei din zonă;

• Lucrări pentru refacerea zonelor incluse în limita de construcţie, dar care nu sunt ocupate de

intervenţiile aferente autostrăzii (ex. taluzele rambleelor), inclusiv în zonele aferente relocărilor

de utilităţi;

• Lucrări pentru amenajarea CIC, parcării, nodurilor rutiere – acestea se vor amenaja peisagistic,

prin plantarea de arbori, arbuşti şi specii ierboase.

Pentru orice lucrare de refacere şi amenajare cu vegetaţie a zonelor afectate de proiect se vor folosi

doar speciile din compoziţia fitocenotică locală (corespunzătoare zonelor asupra cărora s-a intervenit

sau aflate în apropierea zonelor afectate). Se va interzice utilizarea oricăror specii de plante străine

(non-native).



165

ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA ŞI MODUL DE RĂSPUNS PENTRU

CAZURI DE POLUĂRI ACCIDENTALE

În cazul apariţiei unei poluări accidentale se va acţiona conform procedurilor stabilite în Planul de

prevenire şi combatere a poluărilor accidentale aferent şantierului. Planul de prevenire şi combatere a

poluărilor accidentale din cadrul şantierului se va întocmi de către Antreprenor conform Ordinului nr.

278/1997 şi va inventaria şi preciza activităţile, locurile şi instalaţiile de la care pot proveni poluări

accidentale. Planul va stabili un set de măsuri şi proceduri clare de intervenţie în caz de poluări

accidentale precum şi atribuţii ale persoanelor responsabile nominalizate în echipa de intervenţie.

Ca incidente asupra mediului în timpul execuţiei lucrărilor pot fi menţionate următoarele:

• Scurgeri sau pierderi de carburanţi, uleiuri sau alte substanţe periculoase de la utilaje sau din

facilităţile de depozitare prevăzute în cadrul şantierului;

• Deversarea accidentală de ape uzate neepurate din grupurile sanitare din cadrul organizărilor

de şantier;

• Depozitarea neconformă a deşeurilor cu conţinut de substanţe periculoase;

• Accidente rutiere în care sunt implicate substanţe chimice sau preparate periculoase.

În cazul producerii unui astfel de incident în mediu vor fi identificate natura şi nivelul incidentului în

scopul acţionării în mod corespunzător şi a limitării efectelor asupra mediului. În situaţii de producere

a unui astfel de incident în mediu lucrările vor fi oprite şi vor fi aplicate măsuri de intervenţie

corespunzătoare în vederea minimizării impactului. Dacă se va considera necesar, echipa de intervenţie

va fi mobilizată, se vor utiliza echipamentele din dotare, fiind totodată înştiinţate autorităţile

competente, respectiv reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române şi Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă.

ASPECTE REFERITOARE LA ÎNCHIDEREA/DEMOLAREA PROIECTULUI

În conformitate cu Anexa HG 2139/2004, modificată prin HG 1496/2008 (Catalogul privind

clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cap III, punctul 4, „Menţinerea în

funcţiune a mijloacelor fixe care pot afecta protecţia vieţii, a sănătăţii şi a mediului - mijloace de

transport rutier, feroviar, aerian şi naval, maşini de construcţii şi de gospodărie comunală, maşini de

ridicat etc.), după expirarea duratei normale de funcţionare, menţinerea în funcţiune a autostrăzii se va

putea face numai „pe baza unui raport tehnic întocmit de organisme de certificare sau organisme de

inspecţie tehnică abilitate în domeniul de activitate al mijlocului fix”.

Activităţile specifice de închidere a proiectului propus vor include următoarele etape:

• Lucrări de demolare/demontare şi sortare în vederea refolosirii elementelor de suprastructură

şi infrastructură (asfalt şi componentele terasamentului, podurilor, podeţelor şi elementele de

gestionare a apelor pluviale);



166

• Degajarea terenului (ce implică colectarea, sortarea, clasarea şi gestionarea materialelor

neutilizabile, clasate ca deşeuri);

• Lucrări de refacere a mediului prin reabilitarea terenurilor ocupate de proiect (redare în circuit

agricol/natural) – în cazul în care nu se găsesc soluţii alternative de utilizare;

Deşeurile estimate a fi produse prin dezafectarea proiectului sunt în principal: beton, pământ şi pietre,

fier şi oţel, asfalturi şi deşeuri menajere. În funcţie de durata de viaţă a proiectului, există şanse ca o

parte din acestea să aparţină categoriei de deşeuri contaminate.

În eventualitatea în care se stabileşte necesitatea dezafectării autostrăzii, va fi necesară obţinerea unui

Acord de Mediu. Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM) şi Studiul de Evaluare Adecvată

(EA) sau alte studii ce vor fi solicitate de legislaţia aflată în vigoare la data dezafectării proiectului vor

stabili impactul asupra mediului generat de activităţile de dezafectare, măsurile necesare evitării

impactului şi a celor menite să refacă integritatea ecologică din zona proiectului.

MODALITĂŢI DE REFACERE A STĂRII INIŢIALE/REABILITARE ÎN VEDEREA

UTILIZĂRII ULTERIOARE A TERENULUI

Odată finalizate lucrările de construcţie, antreprenorul are obligaţia de a realiza reconstrucţia ecologică

în vederea reabilitării tuturor terenurilor care au fost ocupate temporar de diferite obiective din cadrul

şantierului (organizări de şantier, platforme tehnologice, drumuri temporare de acces etc.). Aceste zone

afectate de construcţia autostrăzii vor fi reabilitate prin ecologizare, stabilizarea solului, aşternerea de

pământ vegetal şi după caz instalarea vegetaţiei inţiale, fiind evitată astfel pătrunderea şi instalarea în

zonele afectate de proiect a unor specii alohtone invazive care ar putea modifica structura iniţială a

habitatelor.

Principalele lucrări care se vor realiza în vederea aducerii terenului la starea iniţială sunt:

• Dezafectarea drumurilor de acces prin îndepărtarea balastului prin încărcarea în mijloace de

transport şi valorificarea materialului la alte obiective;

• Organizările de şantier şi instalaţiile de mixturi astfaltice şi de betoane, după caz, vor fi închise,

construcţiile şi instalaţiile existente vor fi demontate şi evacuate, iar amplasamentul va fi

amenajat în vederea redării la folosinţele anterioare;

• În zonele spaţiilor de parcare, CIC şi a nodurilor rutiere se vor reface suprafeţele prin

salubrizarea zonei, amenajarea terenurilor adiacente, realizarea amenajării peisagistice prin

plantare de arbori şi arbuşti şi înierbarea taluzelor.



167

12 ANEXE – PIESE DESENATE

PLANUL DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ A OBIECTIVULUI ŞI PLANUL DE SITUAŢIE

Planul de încadrare în zonă a obiectivului, planurile de situaţie şi profilele longitudinale cu modul de

planificare a utilizării suprafeţelor, precum şi planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului,

inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi

amplasamente) sunt prezentate în Anexa A – Piese desenate:

SCHEMELE-FLUX PENTRU PROCESUL TEHNOLOGIC ȘI FAZELE ACTIVITĂȚII,

CU INSTALAȚIILE DE DEPOLUARE

Proiectul analizat nu implică procese tehnologice.

SCHEMA-FLUX A GESTIONĂRII DEŞEURILOR

Nu este cazul.

ALTE PIESE DESENATE, STABILITE DE AUTORITATEA PUBLICĂ PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI

Autoritatea publică pentru protecţia mediului nu a solicitat alte piese desenate pentru proiectului

analizat.



168

13 ELEMENTE DE EVALUARE ADECVATĂ

DESCRIEREA SUCCINTĂ A PROIECTULUI ŞI DISTANŢA FAŢĂ DE ARIA

NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

Proiectul „Autostrada Bacău – Paşcani” presupune realizarea unei infrastructuri rutiere ce va permite

mobilitatea îmbunătăţită pentru populaţie şi bunuri în cadrul reţelei de bază şi cuprinzătoare TEN-T,

care sa reducă timpul de călătorie, riscurile de accidente şi să implementeze proiecte economice şi de

mediu durabile.

Prin implementarea proiectului, autostrada va fi realizată în conformitate cu parametrii tehnici ceruţi

de standardele şi legislaţia europeană în vigoare.

În vederea identificării ariilor naturale protejate de interes comunitar potenţial afectate de proiect, s-a

realizat o analiză spaţială GIS utilizând o zonă tampon de analiză de 10 km în jurul coridorului

autostrăzii. În cazul siturilor desemnate pentru protecţia speciilor de carnivore mari, a fost analizată o

zonă tampon mai mare (de 40 km), aspectele acesteia fiind prezentate în cadrul secţiunii 6.1.6.1. În

tabelul următor sunt prezentate siturile Natura 2000 intersectate şi cele aflate în vecinătatea proiectului,

ce ar putea fi afectate de implementarea acestuia, rezultate ca urmare a analizelor spaţiale.

Tabelul nr. 13-1 Siturile Natura 2000 intersectate şi potenţial afectate de proiect

Nr. crt.

Situl Natura 2000 An

confirmare SCI/SPA

Actul prin care s-a aprobat Planul de

Management

Distanţă faţă de limitele

proiectului (km)

1 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

2013 Ordinul 1554/2016 intersectează

2 ROSCI0434 Siretul Mijlociu 2018 - 1,1

3 ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman

2013 - 1,2

4 ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni

2018 - 1,4

5 ROSCI0107 Lunca Mirceşti 2009 Ordinul 1019/2016 3,4

6 ROSCI0159 Pădurea Homiţa 2009 Ordinul 1016/2016 5,1

7 ROSCI0351 Culmea Cucuieţi 2018 - 6,1

8 ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti

2013 Ordinul 1640/2016 6,1

9 ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi 2009 Ordinul 1017/2016 7,0

10 ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi - Bacău - Bereşti

2007 Ordinul 2681/2012 2,5

11 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

2007 Ordinul 1971/2015 0,4

12 ROSPA0138 Piatra Şoimului - Scorţeni - Gîrleni

2011 - 6,0

13 *ROSCI0270 Vânători-Neamţ 2009 Ordinul 1246/2016 24,7 14 *ROSCI0156 Munţii Goşman 2009 - 32,5

* Situri de importanţă comunitară în care este semnalată prezenţa speciei Canis lupus*

În figura următoare sunt prezentate ariile naturale protejate învecinate şi intersectate de proiect.



169

Figura nr. 13-1 Harta amplasării proiectului în raport cu ariile naturale protejate

Proiectul autostrăzii intersectează în intervalul km 39+000 şi km 39+850, situl de importanţă

comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman. Distanţa străbătută de axul drumului



170

în interiorul sitului este de aproximativ 0,8 km (din care 520 m este lungimea podului peste râul

Moldova), suprafaţa ocupată de proiect în interiorul acesteia fiind de cca. 7,4 ha. În figura următoare

este prezentată zona de intersecţie cu aria naturală protejată.

Figura nr. 13-2 Zona de intersecţie a proiectului cu aria naturală protejată

Având în vedere Circulara Ministerului Mediului transmisă în scopul abordării unitare la nivel naţional

a măsurilor ce trebuie luate în vederea deblocării finanţărilor pentru proiectele de investiţii transmise

Comisiei Europene, Ministerul Fondurilor Europene a emis Instrucţiunea nr. 29/27.05.2020 privind

respectarea prevederilor Directivei Habitate şi a legislaţiei naţionale aplicabile în cadrul proiectelor de

investiţii propuse la finanţare din POIM 2014-2020. Conform acesteia, titularul a notificat Autoritatea

de Management pentru Programul Operaţional Infrastructura Mare cu privire la necesitatea stabilirii

şi aprobării obiectivelor specifice/ măsurilor minime de conservare pentru siturile Natura 2000

potenţial afectate de implementarea proiectului (prezentate în tabelul anterior). Obiectivele specifice/



171

măsurile minime de conservare stabilite pentru ariile naturale protejate intersectate şi posibil a fi

afectate de proiect, au fost solicitate de la ANANP, acestea urmând a fi analizate ulterior în cadrul

Studiului de Evaluare Adecvată ce se va realiza în cadrul procedurii de obţinere a Acordului de mediu.

NUMELE ŞI CODUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR

În cele ce urmează sunt prezentate siturile Natura 2000 potenţial afectate de proiect (intersectate,

învecinate sau aflate la distanţe la care se pot produce impacturi asupra obiectivelor de conservare a

acestora).

ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman a fost declarată arie naturală protejată de interes comunitar

conform Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 în anul 2011 şi

confirmat în anul 2013. Pentru acest sit a fost elaborat un Plan de Management, aprobat în 2016 prin

Oridinul MMAP nr.1554. Planul de management nu include obiective specifice de conservare pentru

speciile de faună ce fac obiectul conservării în sit, conform cerinţelor Comisiei Europene.

Situl cu o suprafaţă de 47180,80 ha este amplasat în Regiunea Nord Est a României, în Podişul

Moldovei pe valea râului Moldova, fiind localizat pe teritoriul administrativ al judeţelor Iaşi (comuna

Mirosloveşti) şi Neamţ (oraşul Roman şi comunele Horia, Boteşti, Cordun, Dulceşti, Gherăeşti,

Tupilaţi, Văleni, Ţibucani). Relieful ariei naturale protejate este alcătuit pe un podiş cu fragementare

deluroasă, văi relativ largi şi versanţi cu pante domoale, rareori cu pante repezi şi cu procese de

eroziune şi alunecări. În lungul albiei râului Moldova relieful este caracterizat de câmpuri aluviale de

luncă, frecvent inundabile, cu numeroase meandre, bălţi şi microrelief de terase joase, numeroase

grinduri, vaduri şi ostroave. Solurile sunt aluviale, formate pe alternanţe de nisip şi luturi. Trei tipuri

de ecosisteme acoperă suprafaţa ariei naturale protejate: ecosisteme acvatice, ecosisteme forestiere şi

ecosisteme de terenuri deschise de tipul agro-ecosisteme. Habitatele sunt naturale, dar şi puternic

antropizate, vegetaţia cuprinzând taxoni din zona de şes în amestec cu specii de luncă. Precizăm ca

habitatele Natura 2000 nu fac obiectul conservării în sit, nefiind astfel considerat că autostrada va

afecta obiective de conservare ale habitatelor de interes comunitar.

Situl a fost desemnat pentru protecţia şi conservarea următoarelor specii de faună de interes comunitar:

• Mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus;

• Amfibieni: Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus.

Conform Formularului Standard actualizat, în lista sitului se regăsesc şi alte specii prevazute la articolul

4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, şi anume:

• Mamifere: Barbastella barbastellus, Myotis myotis, Myotis bechsteini;

• Peşti: Barbus meridionalis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Misgurnus fossilis, Rhodeus amarus,

Romanogobio kesslerii, Romanogobio uranoscopus.



172

Conform Planului de Management pentru situl ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1554/2016, scopul declarării acestui

sit este de conservare a speciilor de interes comunitar, precum şi menţinerea serviciilor ecosistemelor

din sit. Planul de Management şi Regulamentul ariei protejate aprobate şi în curs de implementare

armonizează obiectivele de conservare a biodiversităţii cu cele de dezvoltare socio-economică ale

comunităţilor locale şi ale gestionărilor resurselor naturale, ţinând cont de principiile conservării şi

dezvoltării durabile şi având ca prioritate obiectivele de conservare a speciilor de interes comunitar ce

fac obiectul protecţiei acestui sit şi ale habitatelor acestora.

Obiectivele specifice managementului acestui sit Natura 2000 sunt următoarele:

• Continuarea activităţilor de identificare şi cartare a speciilor de interes comunitar şi a

habitatelor acestora;

• Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar şi a habitatelor acestora;

• Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes

comunitar şi a habitatelor acestora;

• Facilitarea practicării unor forme de vizitare şi turism în sit;

• Conştientizarea publicului şi comunicarea eficientă cu factorii interesaţi;

• Educaţia ecologică a tinerilor, în concordanţă cu obiectivele de conservare ale sitului;

• Asigurarea echipamentului personalului şi a infrastructurii necesare ariei naturale protejate;

• Asigurarea personalului necesar pentru administrarea eficientă a sitului;

• Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte adecvate.

Siturile de importanţă comunitară prezentate în cele ce urmează nu sunt intersectate de proiect, dar

sunt identificate în vecinătatea acestuia, fiind considerat un potenţial impact asupra componentelor

pentru care au fost desemnate.


Situl de importanţă comunitară ROSCI0434 Siretul Mijlociu este situat în întregime pe teritoriul

judeţului Bacău, având o suprafaţă totală de 2969 ha. Situat în regiunea biogeografică continentală,

situl se suprapune parţial cu ROSPA0025 Lacurile de acumulare Buhuşi - Bacău - Bereşti.

Importanţa sitului este dată de existenţa habitatului 92A0 – Galerii de Salix alba şi Populus alba, ce

prezintă condiţii favorabile pentru specia Lutra lutra (menţionată în Formularul Standard). De

asemenea, situl este important pentru protejarea şi conservarea a 5 specii de peşti şi a ţestoasei

europeane de apă Emys orbicularis.




173

Situl de importanţă comunitară ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman este situat pe teritoriul

judeţelor Iaşi şi Neamţ. Localizat în regiunea biogeografică continentală, cu o suprafaţă totală de

3750,80 ha, acesta se suprapune parţial cu limitele ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072

Lunca Siretului Mijlociu, respectiv 83,72% din suprafaţa sitului (zona de suprapunere având o

suprafaţă de 3106,85 ha). Dispus pe direcţiile generale NV-SE, situl este poziţionat paralel cu proiectul

de autostradă, la distanţe cuprinse între 1,2 – 4,3 km de acesta.

Importanţa sitului este dată de zonele umede cu o capacitate mare de recuperare de-a lungul cursului

superior al râului Siret, reprezentat de meandre, zone împădurite şi păşuni mezofile. Situl a fost

desemnat pentru protecţia a trei specii de mamifere, cinci specii de reptile şi amfibieni şi două specii

de peşti de interes conservativ.

ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni

Situl de importanţă comunitară ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni este situat pe teritoriul

judeţului Neamţ în raza comunelor Bârgăoani, Mărgineni, Rugionasa, Făurei, Dulceşti şi Trifeşti, la

vest de proiectul autostrăzii, având o suprafaţa totală de 2230,40. Situl este localizat în regiunea

biogeografică continentală, în subunitatea de relief a Podişului Moldovei, respectiv Podişul Sucevei şi

Bârladului. Zona este caracterizată prin podiş de platformă, cu structură larg ondulată şi monoclinală

a cuverturilor cu fragmentare deluroasă, pornind de la albia râului Moldova către culmile subcarpatice.

Situl aparţine din punct de vedere al administraţiei silvice de Direcţia Silvică Neamţ, Ocolul Silvic

Roman, UP I Făurei şi OS Gârcina, UP V Mărgineni. Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile din

sit aparţin etajului deluros de gorunete-făgete şi etajului deluros de cvercete cu stejar.

Importanţa sitului este dată de prezenţa a 3 habitate de interes comunitar, şi în mod deosebit a

habitatului 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen. De asemenea, în sit sunt protejate 3 specii de

amfibieni de interes comunitar şi Angelica palustris.


Situl de importanţă comunitară ROSCI0107 Lunca Mirceşti este situat pe teritoriul judeţului Iaşi, fiind

localizat în regiunea biogeografică continentală, la est de limita proiectului. Acesta se suprapune total

cu limitele rezervaţiei naturale omonime, având o suprafaţa totală de 33 ha.

Rezervaţia naturală RONPA0566 Lunca Mirceşti (cod naţional 2.549.) se încadrează în categoria

rezervaţiilor naturale de tip forestier, iar după clasificarea IUCN se încadrează în categoria IV, tip F –

forestier.

Importanţa sitului este reprezentată de conservarea habitatului de importanţă comunitară 91F0 –

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul

marilor râuri, Ulmenion minoris dar şi a speciei de plante de importanţă comunitară Cypripedium calcolus

şi a speciei de nevertebrate Arytrura musculus.



174

ROSCI0159 Pădurea Homiţa

Situl de importanţă comunitară ROSCI0159 Pădurea Homiţa este localizat în Podişul Sucevei, bazinul

mijlociu al râului Siret, la vest de limita de nord a proiectului. Din punct de vedere administrativ, aria

protejată se află în judeţul Iaşi, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Cristeşti şi Moţca, în

apropierea drumului naţional DN 28A.

Situl Natura 2000 ROSCI0159 Pădurea Homiţa a fost declarat pentru conservarea habitatelor de

importanţă comunitară 91I0* Păduri stepice eurosiberiene de Quercus spp., precum şi a două specii

prezente în anexa II a Directivei Habitate: Cypripedium calceolus şi Isophya stysi.

Conform Planului de management aprobat în 2016, întreaga suprafaţă de fond forestier este în

administrarea Ocolului Silvic Paşcani - subunitate a Direcţiei Silvice Iaşi.

ROSCI0351 Culmea Cucuieţi

Situl de importanţă comunitară ROSCI0351 Culmea Cucuieţi, cu suprafaţa totală de 6499,20 ha este

localizat în partea de sud-est a proiectului, în judeţul Bacău, pe teritoriul administrativ al comunelor

Traian, Secuieni, Buhoci, Ungureni, Tamaşi, Parincea, Gioseni şi Horgeşti. Din punct de vedere al

administraţiei silvice, acesta este situat pe raza Direcţiei Silvice Bacău, OS Traian şi OS Bacău.

Din punct de vedere geografic, situl este situat în bazinul mijlociu al râului Siret, ocupând versantul

stâng al acestuia, între localităţile Traian la nord şi Bâzga, Răcătău -Răzeşti, Răcătău de Jos, Galeni şi

Recea la sud. Extinderea de la nord la sud a sitului este de cca. 27,5 km. Din punct de vedere

geomorfologic, situl este situat în ţinutul Podişului Moldovei şi anume în districtul Podişului Central

Moldovenesc. Din punct de vedere fitoclimatic, situl este situat în etajul deluros de gorunete, făgete şi

amestecuri dintre acestea, în etajul deluros de cvercete cu stejar şi etajul deluros de cvercete, amestceuri

de cvercete şi şleauri de deal.

Importanţa sitului este conferită de cele 5 tipuri de habitate naturale, prioritare şi neprioritare, de luncă

şi de păduri, trei specii de amfibieni şi a unei specii de nevertebrate.

ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti

Situl de importanţă comunitară ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti este situat pe

teritoriile judeţelor Iaşi (comunele Cristeşti, Mirosloveşti, Moţca), Neamţ (comunele Drăgăneşti,

Păstrăveni, Răuceşti, Timişeşti, Urecheni, Ţibucani) şi Suceava (comunele Drăguşeni şi Forăşti), în

partea de nord-vest a proiectului.

Aspectul zonei este în majoritate cel de podiş, specific Podişul Central Moldovenesc, relief cu

fragmentare deluroasă, cu văi relativ largi şi versanţi cu pante domoale, rareori cu pante repezi şi cu

procese de eroziune şi alunecări. În lungul albiei Moldovei relieful este caracterizat prin câmpuri

aluviale de luncă, frecvent inundabile, cu numeroase meandre, bălţi şi microrelief de terase joase.

Situl de importanţă comunitară ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti este amplasat în

albia minoră şi majoră a râului Moldova şi a evoluat pe un complex aluvionar, alcătuit din pietrişuri şi

nisipuri de vârstă Holocen superior depuse peste depozite de vârstă Basarabeană. Pe suprafaţa sitului



175

sunt prezente habitate naturale şi antropizate, vegetaţia naturală cuprinde taxoni din zona de şes în

amestec cu specii de luncă. ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti a fost desemnat pentru

protejarea a două specii de mamifere de interes comunitar, trei specii de amfibieni şi 5 specii de peşti.

ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi

Situl de importanţă comunitară ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi este localizat în nord-vestul limitei

proiectului, pe teritoriul judeţului Iaşi. Limitele sitului se suprapun integral cu rezervaţia naturală

Pădurea Tătăruşi RONPA0563 (cod naţional 2.546.), având o suprafaţă totală de 53,20 ha. Suprafaţa

aferentă ariilor protejate este situată din punct de vedere al microreliefului pe versant, cu configuraţia

în general ondulată, expoziţia S-E şi înclinarea medie a terenului de până la 23 grade. Din punct de

vedere al macroreliefului, situl se încadrează în Podişul Sucevei, aflat în nord-estul Podişului Moldovei.

Importanţa deosebită a sitului este reprezentată de habitatul de pădure seculară de fag, cu un grad de

acoperire de 99,98% din suprafaţă totală a sitului dar şi a unei specii emblematice de floră. Din punct

de vedere al administraţiei silvice, întreaga suprafaţă de fond forestier este în administrarea Ocolului

Silvic Paşcani, subunitate a Direcţiei Silvice Iaşi.

Situl a fost desemnat pentru protecţia şi conservarea habitatului de importanţă comunitară 9130 Păduri

de fag de tip Asperulo-Fagetum, a unei specii de plante prezente în anexa II a Directivei 92/43/CEE,

Cypripedium calceolus şi a speciei de nevertebrate Isophya stysi, denumită popular cosaş.

ROSPA0138 Piatra Şoimului - Scorţeni – Gîrleni

Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0138 Piatra Şoimului - Scorţeni – Gîrleni este localizată

pe teritoriul administrativ al judeţelor Bacău şi Neamţ. Situl se incadreaza în regiunea biogeografica

continentală (59,56%) şi alpină (40,44%), având o suprafaţă totală de 37383,70 ha reprezentat în

principal de zone forestiere dar şi de păşuni. La est situl este mărginit de Valea Râului Bistriţa şi

localităţile aferente acesteia dintre municipiul Bacău în sud şi Piatra Neamţ în nord. La vest situl este

mărginit de Munţii Goşmanu. Acesta se suprapune în totalitate cu rezervaţia naturală RONPA0146

Pădurea Arsura (cod naţional 2.129).

ROSPA0138 a fost desemnată pentru protejarea şi conservarea a 22 de specii de păsări (rezidente,

cuibăritoare şi specii de pasaj) incluse în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.

Importanţa avifaunistică a sitului este conferită de prezenţa a numeroase specii cu efective importante

şi de condiţiile optime de habitat pentru speciile cuibăritoare Aquila pomarina, Crex crex, Emberiza

hortulana, Falco peregrinus, Ficedula albicollis, Lullula arborea, Pernis apivorus şi Sylvia nisoria.


Lunca Siretului Mijlociu a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea

Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, modificată şi completată prin Hotărârea

Guvernului nr. 971/2011.



176

Situl este localizat pe teritoriile administrative ale judeţelor Iaşi, Neamţ şi Bacău, în Regiunea Nord

Est a României având o suprafaţă totală de 10455 ha. Cu o lungime de aproximativ 60 km dispus pe

direcţiile generale NV-SE, urmând sinuozităţile râului Siret, situl este poziţionat paralel cu autostrada,

la distanţe cuprinse între 0,4 – 5,3 km.

Lunca Siretului Mijlociu reprezintă una din zonele de hrănire şi odihnă pentru populaţiile de păsări

acvatice care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic şi se concentrează toamna pe valea şi lunca

Siretului în pasaj spre bălţile Dunării sau spre teritoriile de cuibarit din nord, primavăra. Conform

Drugescu, C., Geacu, S., 2002, teritoriul sitului se află la intersecţia a două rute de migraţie importante

din România, respectiv ruta VI Carpatica şi ruta X Ruso – Adriatica.

Ruta de migraţie Carpatica se desfăşoară pe teritoriul ţării de la sud-est spre nord-vest, de la graniţa

României cu Bulgaria, respectiv de la ţărmul Mării Negre, până la graniţa cu Ucraina. Acesastă rută de

migraţie este folosită în special de păsările acvatice ce se deplasează în lungul cursurilor de apă spre

nord.

Cea de-a două rută de migraţie, Ruso-Adriatica, se desfăşoară pe direcţie generală est-vest, traversând

România de la graniţa de stat cu Ungaria până la graniţa cu Republica Moldova. Situl Natura 2000

ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu este intersectat de această rută de migraţie în dreptul localităţii

Săbăoani.

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin

Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista

roşie a IUCN.

Limitele sitului ROSPA0072 se suprapun parţial cu limitele sitului ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani

şi Roman, suprafaţa comună reprezentând 29,72% din suprafaţa ROSPA0072 Lunca Siretului

Mijlociu.

Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSPA0072 propune un model de dezvoltare durabilă

a Luncii Siretului Mijlociu bazată pe continuarea activităţilor socio-economice tradiţionale, reducerea

impactului prin includerea considerentelor necesare îmbunătăţirii speciilor de păsări, creşterea ponderii

ecosistemelor natural şi asigurarea unui management participative al factorilor interesaţi.

ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti

Aria naturală protejată de interes avifaunistic ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău –

Bereşti a fost declarată în anul 2007, având o suprafaţă totala de 5605,20 ha (conform Formularului

Standard actualizat). Localizat în Regiunea Nord Est a României pe teritoriul administrativ al judeţului

Bacău, acesta este format din cinci lacuri amenajate pe valea râului Bistriţa şi pe valea râului Siret, în

aval de confluenţa cu Bistriţa.

Situl a fost desemnat pentru protejarea mai multor specii de păsări de interes comunitar, majoritatea

fiind oaspeţi de vară, acest fapt justificând rolul deosebit al sitului, mai ales ca arie de reproducţie.

Conform Planului de Management, aria protejată este una dintre cele mai importante locuri de migraţie

a păsărilor de apă din Moldova, aici fiind un loc ideal pentru odihnă în timpul migraţiei păsărilor,

numărul exemplarelor putând ajunge până la (şi chiar peste) 100.000 de exemplare într-un sezon.



177

Malurile lacurilor respectiv zonele inundabile şi păşunile sunt vizitate de stoluri mari de păsări de mal.

Lacurile sunt folosite de păsări de apă şi ca loc de iernare. Dintre speciile care iernează în sit, în număr

mare regăsim speciile Mergus merganser, Bucephala clangula, Cygnus cygnus, Anas platyrhyncos, Anas crecca şi

Fulica atra. Astfel, situat în sud-vestul autostrăzii Bacău – Paşcani, situl a fost luat în considerare având

în vedere cele menţionate anterior şi riscul de coliziune.

Obiectivele specifice din Planul de Management se adresează tuturor speciilor "ţintă", precum şi

tipurilor de habitate identificate în perimetrul sitului Natura 2000 - ROSPA0063, transpuse de la nivel

strategic, prin Planul de acţiune privind speciile "ţintă" ale Planului de Management ROSPA0063:

• Menţinerea diversităţii ecosistemelor, habitatelor;

• Reducerea presiunilor privind pierderea habitatelor, prin schimbarea destinaţiei terenurilor;

• Limitarea impactului activitaţilor umane;

• Limitarea impactului speciilor care pot perturba păsările în perioada cuibăritului şi creşterii

puilor, prin controlul numeric al populaţiilor unor specii sălbatice sau domestice de: coţofene,

vulpi, dihori, câini şi pisici hoinare, exercitat împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice.

ROSCI0270 Vânători – Neamţ

Situl de importanţă comunitară instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile

nr.1964/2007, cu suprafaţa de 30196,6 ha (conform Formularului Standard actualizat) este localizat în

Regiunea Nord-Est a României, în regiunile biogeografice Alpină (98,20%) şi Continentală (1,80%),

pe teritoriul judeţului Neamţ. Acesta se suprapune cu Parcul Natural şi aria de protecţie specială

avifaunistică omonime ROSPA0107 şi include trei rezervaţiile naturale de interes naţional: Pădurea de

Argint, Codrii de Aramă şi Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină Dragoş Vodă.

Din punct de vedere geografic, situl se întinde pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei, subdiviziunea

Munţii Neamţului, în partea estică a Carpaţilor Orientali şi peste Subcarpaţii Neamţului, acoperind o

parte a bazinelor pârâurilor Neamţu şi Cracău.

Situl a fost desemnat pentru protejarea şi conservarea a 14 habitate de interes comunitar, printre care

şi habitatele prioritare 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno – Padion,

Alnion incanae, Salicion albae) şi 6230 - Pajişti de Nardus stricta bogate în specii pe substraturi silicioase,

dar şi pentru următoarele specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE (conform

Formularului Standard actualizat):

• Mamifere: Bison bonasus*, Canis lupus*, Ursus arctos*, Lynx lynx, Myotis bechsteinii, Rinolophus

hipposideros;

• Amfibieni: Bombina variegate, Triturus cristatus, Triturus montandoni;

• Peşti: Barbus meridionalis, Cottus gobio, Sabanejewia balcanica;

• Nevertebrate: Cerambyx cerdo, Euplagia quadripunctaria*, Pholidoptera transsylvanica;

• Plante: Campanula serata*, Adenophora lilifolia, Cypripedium calceolus, Liparis loeselii.



178

În ceea ce priveşte legătura cu proiectul de autostradă, precizăm ca aria protejată a fost luată în

considerare pentru analiza unui potenţial impact datorită prezenţei speciei prioritare Canis lupus*, având

în vedere posibilul efect de barieră ecologică cauzat de autostradă asupra coridoarelor ecologice.

ROSCI0156 Munţii Goşman

Munţii Goşman a fost declarat sit de importanţă comunitară prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru

modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de

importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

ROSCI0156 Munţii Goşman cu o suprafaţă de 17152 ha se află integral pe suprafaţa judeţului Neamţ,

în Regiunea Nord-Est a României, bioregiunea Alpină şi se suprapune aproximativ 30% cu

ROSPA0138 Piatra Şoimului – Scorţeni – Gârleni, declarată arie de protecţie specială avifaunistică.

Importanţa sitului este reprezentată de prezenţa a unei diversităţi de habitate de pădure, printre care

şi habitatul prioritar 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno – Padion,

Alnion incanae, Salicion albae), 4 specii de mamifere, dintre care 3 specii de carnivore mari care necesită

protecţie strictă (Ursus arctos*, Canis lupus* şi Lynx lynx) şi 3 specii de amfibieni (Triturus cristatus,

Lissotriton montandoni şi Bombina variegata). Pădurile ocupă în cadrul sitului peste 99% din suprafaţă,

diferenţa fiind deţinută de pajişti şi fâneţe (cca. 150 ha), paşuni împădurite şi cursuri de apă. Pădurile

sunt în proporţie de peste 92% în proprietatea statului, fiind administrate de RNP Romsilva, prin DS

Neamţ (OS Vaduri şi OS Roznov), diferenţa de cca. 7% (aproximativ 1000 ha) fiind fond forestier

proprietate privată.

La fel ca în cazul sitului de importanţă comunitară ROSCI0270 Vânători Neamţ, ROSCI0156 a fost

luat în considerare pentru analiză datorită prezenţei speciei prioritare Canis lupus*, având în vedere

posibilul efect de barieră ecologică cauzat de autostradă asupra coridoarelor ecologice.

PREZENŢA ŞI EFECTIVELE/SUPRAFEŢELE ACOPERITE DE SPECII ŞI HABITATE

DE INTERES COMUNITAR ÎN ZONA PROIECTULUI

Analiza privind efectivele populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi a suprafeţelor habitatelor

de interes comunitar din zona de interes a proiectului este realizată pe baza datelor provenite din

evaluările precizate în Fomularele Standard Natura 2000 actualizate şi a Planurilor de Management.

Complementar acestei analize precizăm şi starea de conservare a speciilor şi habitalor de interes

comunitar, conform Formularului Standard Natura 2000, un parametru esenţial de considerat în

procedura de Evaluare Adecvată.

În tabelul următor sunt prezentate efectivele şi starea de conservare, a speciilor de interes comunitar

pentru care fost desemnat situl de importanţă comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi

Roman, intersectat de proiect.



179

Tabelul nr. 13-2 Efectivele şi starea de conservare a speciilor de interes comunitar din aria naturală protejată

intersectată de proiect

Grup taxonomic

Cod Natura

2000

Denumirea speciei

Statut de prezentă

(temporal)

Statut de prezentă (spaţial)

Abundenţă nr. indivizi (conf. PM)

Starea de conservare

globală în sit

Mamifere

1308 Barbastella barbastellus

Permanentă Larg

răspândită 200 – 250 Favorabilă

1355 Lutra lutra Permanentă Izolată - Nefavorabilă – Inadecvată

1323 Myotis bechsteinii Permanentă Larg

răspândită 250 – 300 Favorabilă

1324 Myotis myotis Permanentă Larg

răspândită >100 Favorabilă

1335 Spermophilus citellus

Permanentă Izolată 300 - 350 Nefavorabilă – Inadecvată

Amfibieni

1188 Bombina bombina Permanentă Larg

răspândită 500 - 1000 Favorabilă

1193 Bombina variegata Permanentă Izolată 1000 - 50000 Nefavorabilă – Inadecvată

1166 Triturus cristatus Permanentă Izolată 1000 - 5000 Nefavorabilă – Inadecvată

Peşti

6964 Barbus meridionalis Permanentă Larg

răspândită min. 1400000 Favorabilă

6963 Cobitis taenia Permanentă Larg

răspândită min. 120000

Nefavorabilă – rea

1145 Misgurnus fossilis Permanentă Izolată min. 2500 Nefavorabilă

– rea

5339 Rhodeus amarus Permanentă Larg

răspândită min. 1500000

Nefavorabilă – rea

6143 Romanogobio kesslerii

Permanentă Izolată min. 670000 Favorabilă

6145 Romanogobio uranoscopus

Permanentă Izolată min. 120000 Favorabilă

5197 Sabanejewia balcanica

Permanentă Larg

răspândită min. 560000 Favorabilă

Întrucât habitatele de interes comunitar nu fac obiectul conservării în sit, aşa cum a fost menţionat în

secţiunea 13.2, vă prezentăm în tabelul următor suprafeţele claselor de habitate şi gradul de acoperire

al acestora în interiorul sitului.

Tabelul nr. 13-3 Clasele de habitate şi gradul de acoperire al acestora în situl ROSCI0364

Cod Clase habitate Acoperire (%)

N06 Râuri, lacuri 19,50

N07 Mlaştini, turbării 0,85

N12 Culturi (teren arabil) 5,09

N14 Păşuni 34,99

N16 Păduri de foioase 37,18

N21 Vii şi livezi 0,67

N23 Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..) 1,71

În tabelele următoare sunt prezentate efectivele/suprafeţele acoperite şi starea de conservare a

speciilor/habitatelor de interes comunitar din ariile naturale protejate învecinate şi potenţial afectate



180

de proiect. În acest sens au fost utilizate informaţiile existente în Planurile de Management aprobate

şi Formularele Standard actualizate pentru siturile care nu au Plan de Management (i/p – număr

indivizi/perechi; A = excelentă, B = bună, C = medie sau redusă, D = foarte slabă, simbolul grafic “-

” indică absenţa datelor din sit-ul respectiv)



Nr. crt.

Codul speciei

Specie Efectiv populaţional

estimat/Statut de prezenţă


1 1355 Lutra lutra Prezentă B

2 1130 Aspius aspius Prezentă B

3 6964 Barbus meridionalis Prezentă B

4 6963 Cobitis taenia Prezentă B

5 6143 Romanogobio kesslerii Prezentă B

6 5197 Sabanejewia balcanica Prezentă B

7 1220 Emys orbicularis Prezentă B



Nr. crt.

Codul speciei





2 1323 Myotis bechsteinii Prezentă B

3 1324 Myotis myotis Prezentă B

4 1188 Bombina bombina Prezentă B

5 1193 Bombina variegata Prezentă C

6 1166 Triturus cristatus Prezentă B

7 1130 Aspius aspius Prezentă B

8 6963 Cobitis taenia Prezentă B

9 5339 Rhodeus amarus Prezentă B

10 5329 Romanogobio vladykovi Prezentă B

11 1220 Emys orbicularis Prezentă B

ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni


Nr. crt.

Codul speciei





2 1193 Bombina variegata Prezentă B


4 1617 Angelica palustris 50 - 500 i B



181


Cod habitat

Denumirea habitatului

Suprafaţa habitatului (ha) conf.

PM

Stare de conservare în sit conform FS

Reprezentativitate Conservare Global

6510

Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

<1 B B B

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

900 B B B

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

250 B B B



conform Planului de Management

Nr. crt.

Codul speciei

Specie Statut de prezenţă temporal

Statut de prezenţă spaţial

Statut de prezenţă

management

Abundenţă nr. indivizi (conf. PM)

Starea de conservare globală în

sit

1 4027 Arytrura musculus Incertă Incertă - - Neevaluată

2 1902 Cypripedium calceolus

Incertă Incertă - - Neevaluată

3 1083 Lucanus cervus Permanentă Larg

răspândită Stabilă >100 i

Favorabilă


Cod habitat


Suprafaţa habitatului

(ha) conf. PM



91F0

Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris

28,7 A Favorabilă B

92A0 Păduri galerii/zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

1 D Inadecvată -



182

ROSCI0159 Pădurea Homiţa


conform Planului de Management

Nr. crt.

Codul speciei



Statut de prezentă

management

Abundenţă nr. indivizi


globală în sit

1 4050 Isophya stysi Permanentă Izolată Stabilă Necunoscută Nefavorabilă-

Inadecvată


Incertă Izolată Incertă 4 Nefavorabilă


Cod habitat

Denumirea habitatului Suprafaţa

habitatului (ha)




55 B B C

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp.

61 B B B

ROSCI0351 Culmea Cucuieţi


Nr. crt.

Codul speciei







4 6908 Morimus asper funereus Prezentă B


Cod habitat

Denumirea habitatului Suprafaţa

habitatului (ha)



9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

2400 B B B

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

575 B B B

91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior:Alno-Padion

6 B B B

91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor

6 B B B


1750 A B B



183

ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti


Nr. crt.

Codul speciei




Starea de conservare globală în sit

1 1355 Lutra lutra Permanentă Izolată 0,0055 i/ha Nefavorabilă -

inadecvată

2 1335 Spermophilus citellus

Permanentă Izolată 0,0125 i/ha Nefavorabilă -

inadecvată

3 1188 Bombina bombina Permanentă Frecventă 1000 - 50000 i

Favorabilă

4 1193 Bombina variegata Permanentă Comună 10000 - 50000 i

Favorabilă

5 1166 Triturus cristatus Permanentă Izolată 100 - 500 i Nefavorabilă -

inadecvată

6 6964 Barbus meridionalis Permanentă Larg

răspândită 500000 - 1000000 i

Favorabilă

7 6963 Cobitis taenia Permanentă Larg

răspândită 100000 - 500000 i

Favorabilă

8 1145 Misgurnus fossilis Permanentă Larg

răspândită 500 - 700 i Favorabilă

9 5339 Rhodeus amarus Permanentă Larg

răspândită 10000 - 50000 i

Nefavorabilă - inadecvată

10 6143 Romanogobio kesslerii

Permanentă Izolată ~1000000 i Favorabilă

11 6145 Romanogobio uranoscopus

Permanentă Larg

răspândită 500000 - 1000000 i

Favorabilă

12 5197 Sabanejewia balcanica

Permanentă Larg

răspândită 500000 - 1000000 i

Favorabilă

ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi


Nr. crt.

Codul speciei



Statut de prezentă

management


Starea de conservare globală în

sit

1 4050 Isophya stysi Incertă Incertă Favorabilă Necunoscută Necunoscută


Incertă Incertă Favorabilă 4 Nefavorabilă

În ceea ce priveşte suprafeţele acoperite, habitatul de interes comunitar 9130 - Păduri de fag de tip

Asperulo-Fagetum pentru care a fost desemnat situl este reprezentativ pentru toată suprafaţa acestuia,

respectiv cca. 53 ha. Starea de conservare evaluată în cadrul Planului de Management este apreciată ca

fiind favorabilă pentru acest habitat.



184

ROSCI0156 Munţii Goşman


Nr. crt.

Codul speciei

Specie Efectiv populaţional/

Statut de prezenţă


globală

1 1352* Canis lupus Prezentă B


3 1361 Lynx lynx Prezentă B

4 1354* Ursus arctos Prezentă B



7 2001 Triturus montandoni Prezentă B

8 - Campanula patula ssp. abietina

Rară Neevaluată

9 - Fagus sylvatica Comună Neevaluată

10 - Hepatica transsilvanica Rară Neevaluată

11 - Melampyrum saxosum Rară Neevaluată

12 - Taxus baccata Rară Neevaluată


Cod habitat


Suprafaţa habitatului

(ha) conf. FS



3220 Cursuri de apă montane şi vegetaţie erbacee de pe malurile acestora

8 B B B

6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile, de la câmpie şi din etajul montan, până la cel alpin

8 A B B

6520 Fâneţe montane 34 A A B

9110 Păduri de fag de tipul Luzulo-Fagetum

34 C B C

9130 Păduri de tip Asperulo-Fagetum

857 B B B

9170 ăduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

1715 B B B

91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior:Alno-Padion

17 C B C

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

10737 B B B

9410 Păduri acidofile de molid (Picea abies)

85 B B B



185

ROSCI0270 Vânători – Neamţ


Nr. crt.

Codul speciei



Statut de prezentă

management



globală în sit conform FS

1 2647* Bison bonasus Permanentă - Favorabilă 35 - 40 i B

2 1352* Canis lupus Permanentă Prezentă Favorabilă - B

3 1361 Lynx lynx Permanentă Prezentă Favorabilă - B

4 1323 Myotis bechsteinii

Permanentă Prezentă Necunoscută 50 - 500 i B

5 1303 Rhinolophus hipposideros

Permanentă Prezentă Necunoscută - B

6 1354* Ursus arctos Permanentă Prezentă Favorabilă - B

7 1193 Bombina variegata

Permanentă Comună Favorabilă 10 - 20 i B

8 1166 Triturus cristatus

Permanentă Relativ comună

Favorabilă - B

9 2001 Triturus montandoni


Favorabilă - B

10 6964 Barbus meridionalis


Nefavorabilă-inadecvată

- A

11 1091 Astacus astacus

- Rară Nefavorabilă-

inadecvată - -

12 6965 Cottus gobio

Permanentă Prezentă Nefavorabilă-

inadecvată - B

13 1087 Rosalia alpina


inadecvată - -

14 1089 Morimus funereus


inadecvată -

15 5197 Sabanejewia balcanica

Permanentă Prezentă - - C

16 1088 Cerambyx cerdo

Permanentă Prezentă Nefavorabilă-

inadecvată - B

17 4014 Carabus variolosus


inadecvată -

18 1083 Lucanus cervus


inadecvată - -

19 6199* Euplagia quadripunctaria

Permanentă Rară Nefavorabilă-

inadecvată 50 - 500 i B

20 4054 Pholidoptera transsylvanica

Permanentă Prezentă - 100 - 500 i B

21 4068 Adenophora lilifolia

Permanentă Prezentă - - B

22 4070* Campanula serrata

Permanentă Prezentă - - A


Permanentă Prezentă - - A

24 1903 Liparis loeselii Permanentă Prezentă - - A



186


În cazul ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu, majoritatea

speciilor au starea de conservare globală medie sau redusă (C)2. În Formularul Standard al sitului

ROSPA0072, nominalizează 26 de specii de pasări incluse în Anexa I a Directivei Păsări, precum şi 21

de specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări. Este necesar de

menţionat că în tabelele următoare sunt prezentate efectivele specilor de păsări ce au fost analizate în

cadrul Planului de management al sitului, precum şi starea globală de conservare a acestora.

Tabelul nr. 13-19 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări incluse în

Anexa I a Directivei Păsări, prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

Nr. crt.

Cod Natura

2000 Denumire specie

Efective populaţionale conform FS actualizat

Starea globală de conservare

în sit Reproducere Iernat Pasaj

1 A229 Alcedo atthis 40 - 50 p - - C

2 A255 Anthus campestris 30 - 40 p - - -

3 A021 Botaurus stellaris 2 - 3 p - - C

4 A224 Caprimulgus europaeus 3 - 6 p - - -

5 A196 Chlidonias hybridus 34 - 40 p - - C

6 A031 Ciconia ciconia 30 - 40 i - 1800 i C

7 A030 Ciconia nigra - - 30 - 40 i C

8 A122 Crex crex 35 - 45 p - - C

9 A239 Dendrocopos leucotos 10 - 18 p - - -

10 A429 Dendrocopos syriacus 30 - 45 p - - C

11 A103 Falco peregrinus - 5 - 12 i C

12 A097 Falco vespertinus 3 - 5 p - - B

13 A321 Ficedula albicollis 7 - 10 p - - -

14 A320 Ficedula parva 12 - 20 p - - -

15 A002 Gavia arctica - 30 - 40 i - B

16 A001 Gavia stellata - 20 - 30 i - B

17 A338 Lanius collurio 35 - 40 p - - -

18 A339 Lanius minor 30 - 40 p - - -

19 A246 Lullula arborea 15 - 20 p - - -

20 A068 Mergus albellus - 120 - 250 i - B

21 A023 Nycticorax nycticorax 42 - 50 p - - C

22 A072 Pernis apivorus 1 - 2 p - 5 - 6 i -

23 A393 Phalacrocorax pygmeus - - 10 - 15 i -

24 A151 Philomachus pugnax - - 1000 - 1500 i C

25 A034 Platalea leucorodia - - 25 - 60 i -

26 A166 Tringa glareola - - 25 - 60 i - * - – Lipsă date; p – perechi; i – indivizi

2 Ordinul 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia



187

Tabelul nr. 13-20 Efectivele populaţionale şi starea de conservare a populaţiilor de păsări cu migraţie

regulată prezente în ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

Nr. crt.

Cod Natura


Efective populaţionale conform FS actualizat

Starea globală de conservare

în sit

Reproducere Iernat Pasaj

1 A053 Anas platyrhynchos

4-6 p 20000 - 25000

i - B

2 A055 Anas querquedula - - 2500 - 3500 i B

3 A043 Anser anser - 2000 - 3000 i - -

4 A059 Aythya ferina - - 800 - 1200 i -

5 A087 Buteo buteo 2 - 3 p 20 - 25 i - -

6 A147 Calidris ferruginea - 50 - 80 i -

7 A145 Calidris minuta - - 70 - 120 i -

8 A146 Calidris temminckii - - 100 - 180 i -

9 A136 Charadrius dubius 6 - 10 p - 35 - 60 i -

10 A082 Circus cyaneus - 3 - 6 i - -

11 A099 Falco subbuteo 2 - 3 p - 5 - 10 i -

12 A096 Falco tinnunculus 10 - 15 p - - -

13 A125 Fulica atra

- - 28000 - 35000

i C

14 A070 Mergus merganser - 30 - 40 i - -

15 A230 Merops apiaster 150 - 180 p - - B

16 A005 Podiceps cristatus - - 50 - 120 i -

17 A006 Podiceps grisegena - - 10 - 15 i C

18 A161 Tringa erythropus - - 250 - 320 i -

19 A164 Tringa nebularia - - 50 - 80 i -

20 A162 Tringa totanus - - 280 - 400 i -

21 A142 Vanellus vanellus 35 - 45 p - 500 - 1000 i - * - – Lipsă date; p – perechi; i – indivizi

Conform Planului de Management în sit a fost evaluată starea de conservare nefavorabilă pentru 61

de specii de păsări de interes conservativ, reprezentând 98% din speciile identificate în sit şi starea de

conservare medie pentru o singură specie, respectiv Falco peregrinus.

Speciile de păsări de interes conservativ sunt reprezentate de:

• speciile nominalizate în Formularul Standard al sitului, respectiv specii incluse în Anexa I a

Directivei Păsări şi păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Păsări;

• speciile incluse în Anexa I a Directivei Păsări nenominalizate în Formularul Standard;

• speciile de interes naţional ce necesită protecţie strictă, incluse în Anexa 4B a OUG nr.

57/2007, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, nemenţionate în Formularul

Standard al sitului.

Detalii privind starea de conservare a speciilor de păsări identificate în sit sunt prezentate în tabelul

următor.



188

Tabelul nr. 13-21 Starea de conservare a speciilor de păsări de interes conservativ identificate în situl

Natura 2000 ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu

Nr. crt.

Denumirea ştiinţifică

Denumirea comună

Impact Abundenţă

clase Areal Tendinţă

Stare de conservare conform

PM

1 Falco peregrinus şoim călător Mediu Medie Central Stabilă Mediu

2 Actitis hypoleucos

fluierar de munte Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil

3 Aegithalos caudatus

piţigoi codat Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil

4 Alcedo atthis pescăraş albastru Mediu Scăzută Central Stabilă Nefavorabil

5 Anas platyrhynchos

raţă mare Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

6 Anthus campestris

fâsă de câmp Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil

7 Aquila pomarina

acvilă ţipătoare mică

Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil

8 Athene noctua cucuvea Mediu Scăzută Central Stabilă Nefavorabil

9 Buteo buteo şorecar comun Mediu Scăzută Central Crestere Nefavorabil

10 Buteo rufinus şorecar mare Mediu Scăzută Izolat Stabilă Nefavorabil

11 Carduelis cannabina

cânepar Mediu Medie Central Scădere Nefavorabil

12 Carduelis carduelis

sticlete Scazut Scăzută Central Stabilă Nefavorabil

13 Carduelis chloris florinte Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

14 Carduelis flammea

inăriţă Mediu Necunoscut Izolat Scădere Nefavorabil

15 Carduelis spinus scatiu Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

16 Charadrius dubius

prundăraş gulerat mic

Mediu Scăzută Izolat Stabilă Nefavorabil

17 Ciconia ciconia barză albă Mediu Scăzută Central Crestere Nefavorabil

18 Ciconia nigra barză neagră Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil

19 Circaetus gallicus şerpar Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil

20 Circus aeruginosus

erete de stuf Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil

21 Circus cyaneus erete vânăt Mediu Necunoscut Marginal Scădere Nefavorabil

22 Coccothraustes coccothraustes

botgros Scazut Scăzută Central Stabilă Nefavorabil

23 Coracias garrulus dumbraveancă Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil

24 Corvus corax corb Mediu Scăzută Central Crestere Nefavorabil

25 Dendrocopos medius

ciocănitoare de stejar

Scazut Scăzută Central Crestere Nefavorabil

26 Dryocopus martius

ciocănitoare neagră

Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil

27 Egretta alba egretă mare Mediu Scăzută Izolat Crestere Nefavorabil

28 Egretta garzetta egretă mică Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil

29 Emberiza calandra

presură sură Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil

30 Erithacus rubecula

măcăleandru Scazut Scăzută Central Stabilă Nefavorabil

31 Falco subbuteo şoimul rândunelelor

Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

32 Falco tinnunculus

vânturel roşu Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil



189

Nr. crt.

Denumirea ştiinţifică

Denumirea comună

Impact Abundenţă

clase Areal Tendinţă

Stare de conservare conform

PM

33 Ficedula albicollis

muscar gulerat Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil

34 Ficedula parva muscar mic Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil

35 Lanius collurio sfrâncioc roşiatic Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

36 Lanius minor sfrâncioc cu frunte neagră

Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

37 Merops apiaster prigorie Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

38 Motacilla alba codobatură albă Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

39 Motacilla flava codobatură galbenă

Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil

40 Muscicapa striata

muscar sur Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

41 Oriolus oriolus grangur Mediu Scăzută Central Stabilă Nefavorabil

42 Pandion haliaetus

uligan pescar Mediu Necunoscut Izolat Crestere Nefavorabil

43 Pernis apivorus viespar Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil

44 Phalacrocorax pygmaeus

cormoran mic Scazut Scăzută Izolat Crestere Nefavorabil

45 Philomachus pugnax

bătăuş Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil

46 Phoenicurus ochruros

codroş de munte Mare Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil

47 Phoenicurus phoenicurus

codroş de pădure Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil

48 Phylloscopus collybita

pitulice mică Mediu Scăzută Marginal Crestere Nefavorabil

49 Phylloscopus sibilatrix

pitulice sfârâitoare Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil

50 Phylloscopus trochilus

pitulice fluierătoare

Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil

51 Picus canus ghionoaie sură Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil

52 Picus viridis ghionoaie verde Mediu Scăzută Marginal Stabilă Nefavorabil

53 Porzana pusilla cresteţ mic Mare Medie Central Stabilă Nefavorabil

54 Sitta europaea ţiclean Mediu Scăzută Central Stabilă Nefavorabil

55 Sterna hirundo chiră de baltă Mediu Scăzută Izolat Scădere Nefavorabil

56 Tachybaptus ruficollis

corcodel mic Mare Scăzută Central Scădere Nefavorabil

57 Tringa erythropus

fluierar negru Mare Necunoscut Izolat Stabilă Nefavorabil

58 Tringa glareola fluierar de mlaştină


59 Tringa nebularia fluierar cu picioare verzi

Mediu Necunoscut Izolat Stabilă Nefavorabil

60 Tringa totanus fluierar cu picioare roşii


61 Upupa epops pupăză Mediu Scăzută Central Scădere Nefavorabil

62 Vanellus vanellus

nagâţ Mediu Scăzută Marginal Scădere Nefavorabil

* - – Lipsă date; p – perechi; i – indivizi

ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti



190


Formularului Standard al sitului ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti

Nr. crt.

Cod Natura


Efective populaţionale conform FS actualizat Starea globală de conservare


1 A229 Alcedo atthis 15 - 30 p - - -

2 A054 Anas acuta - - 500 - 1000 i -

3 A056 Ana clypeata - - 300 - 600 i -

4 A052 Anas crecca - - 6000 - 12000 i B

5 A050 Ana penelope - - 600 - 1200 i -

6 A053 Anas platyrhynchos - - 15000 - 25000 i C

7 A055 Anas querquedula - - 500 - 800 i -

8 A051 Anas strepera - - 100 - 350 i -

9 A041 Anser albifrons - - 2000 - 5000 i C

10 A043 Anser anser - - 200 - 500 i -

11 A028 Ardea cinerea - - 500 - 800 i -

12 A059 Aythya ferina - - 1500 - 3500 i -

13 A061 Aythya fuligula - - 300 - 500 i -

14 A062 Aythya marila - - 10 - 20 i -

15 A060 Aythya nyroca 4 - 12 p - 50 - 200 i B

16 A067 Bucephala clangula - 250 - 350 i - B

17 A196 Chlidonias hybridus - - 300 - 600 i -

18 A198 Chlidonias leucopterus - - 10 - 20 i -

19 A197 Chlidonias niger - - 30 - 80 i -

20 A081 Circus aeruginosus 7 - 10 p - - B

21 A082 Circus cyaneus - - 10 - 30 i C

22 A038 Cygnus cygnus - 220 - 300 i - B

23 A036 Cygnus olor - 50 -120 i 500 - 800 i -

24 A027 Egretta alba - - 120 - 500 i B

25 A026 Egretta garzetta 25 - 30 p - 100 - 500 i B

26 A125 Fulica atra - - 8000 - 12500 i C

27 A127 Grus grus - - 10 - 40 i -

28 A075 Haliaeetus albicilla - 2 - 4 i - B

29 A131 Himantopus himantopus - - 250 - 600 i C

30 A022 Ixobrychus minutus 50 - 70 p - - B

31 A459 Larus cachinnans - - 1000 - 2000 i C

32 A182 Larus canus - - 2000 - 4000 i C

33 A177 Larus minutus - - 150 - 250 B

34 A179 Larus ridibundus - 1500 - 3500 i 15000 - 25000 i B

35 A068 Mergus albellus - 20 - 150 i 100 - 200 i B

36 A070 Mergus merganser - 210 - 380 i B

37 A262 Motacilla alba - - 1000 - 1500 i -

38 A023 Nycticorax nycticorax 30 - 40 p - B

39 A017 Phalacrocorax carbo - 3000 - 5000 i 600 - 1000 i C

40 A393 Phalacrocorax pygmeus - - 200 - 400 B

41 A151 Philomachus pugnax - - 1500 - 6000 i B

42 A140 Pluvialis apricaria - - 200 - 300 i C

43 A141 Pluvialis squatarola - - 80 - 120 i -

44 A005 Podiceps cristatus - - 200 - 300 i -

45 A132 Recurviostra avosetta 5 - 30 p - 70 - 250 i B

46 A193 Sterna hirundo 80 - 100 p - - B

47 A307 Sylvia nisoria 5 - 10 p - - -

48 A004 Tachybaptus ruficollis - - 100 - 150 i -



191

Nr. crt.

Cod Natura




49 A161 Tringa erythropus - - 1000 - 2000 i B

50 A166 Tringa glareola - - 1000 - 1500 i -

51 A142 Vanellus vanellus - - 1000 - 2500 i - * - – Lipsă date; p – perechi; i – indivizi

ROSPA0138 Piatra Şoimului - Scorţeni – Gîrleni


Formularului Standard al sitului ROSPA0138 Piatra Şoimului – Scorţeni - Gîrleni

Nr. crt.

Cod Natura



în sit Reproducere Densitate Pasaj

1 A089 Aquila pomarina 25 - 35 p 50 - 150 p - C

2 A215 Bubo bubo - - - C

3 A224 Caprimulgus europaeus 100 - 300 p - - C

4 A031 Ciconia ciconia - 100 - 250 p - -

5 A122 Crex crex 150 - 450 p - - C

6 A429 Dendrocopos syriacus - - 25 - 40 p C

7 A236 Dryocopus martius - - 20 - 35 p C

8 A379 Emberiza hortulana 100 - 300 p - - C

9 A103 Falco peregrinus 2 p - - C

10 A321 Ficedula albicollis 6000 - 8000 p - - C

11 A320 Ficedula parva 800 - 1000 p - - B

12 A217 Glaucidium passerinum - - 5 - 8 p C

13 A338 Lanius collurio 200 - 350 p - - -

14 A339 Lanius minor 50 - 150 p - - -

15 A246 Lullula arborea 1500 - 3000 p - - C

16 A072 Pernis apivorus 40 - 60 p 150 - 350 p - C

17 A234 Picus canus - - 30 - 60 p -

18 A220 Strix uralensis - - 7 - 10 p -

19 A307 Sylvia nisoria 50 - 100 p - - C * - – Lipsă date; p – perechi; i – indivizi

JUSTIFICAREA LEGĂTURII DIRECTE A PROIECTULUI ŞI NECESITATEA

ACESTUIA PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVĂRII ARIILOR NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Proiectul nu este legat în mod direct de managementul conservării ariilor naturale protejate de interes

comunitar.



192

ESTIMAREA IMPACTULUI POTENŢIAL AL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILOR ŞI

HABITATELOR DIN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

Analiza preliminară a impactului potenţial generat de proiect asupra elementelor naturale cu valoare

conservativă a urmărit identificarea şi studierea acelor forme de impact pentru care există riscul

atingerii unor praguri semnificative în absenţa unor măsuri de evitare şi reducere a impactului.

Impactul potenţial pe care proiectul îl poate genera asupra componentelor de biodiversitate se poate

manifesta diferit în funcţie de etapa proiectului.

• Etapa de execuţie a proiectului

În această etapă se estimează a se produce următoarele tipuri de impacturi: pierderea de habitate,

alterarea habitatelor, perturbarea activităţii speciilor şi reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor

de faună sălbatică ca urmare a coliziunii indivizilor cu traficul de şantier.

Pierderea de habitate

Această formă de impact apare în etapa de construcţie şi se extinde la nivelul tuturor suprafeţelor

terestre şi acvatice ce vor suferi modificări ireversibile (ex: suprafeţele ocupate cu construcţii

definitive). Pentru aprecirea preliminară a impactului cauzat de pierderea de habitate au fost analizate

elementele structurale ale autostrăzii ce vor fi amenajate în interiorul sitului Natura 2000

(suprastructură, lucrări hidrotehnice, pod şi podeţe etc.), limitele proiectului şi distribuţia habitatelor

speciilor de interes comunitar (conform hărţilor de distribuţie ale Planului de management al sitului

Natura 2000 intersectat ROSCI0364).

La acest moment se apreciază că impactul pierderii de habitat nu va fi unul semnificativ, însă această

afirmaţie nu se poate face cu certitudine decât după analizarea Obiectivelor Specifice de Conservare.


În etapa de execuţie alterarea poate apărea atât pe suprafeţele pe care se intervine cu lucrări temporare,

cât şi în zonele învecinate lucrărilor. Alterarea habitatelor este generată şi de favorizarea disperisiei de

specii alohtone invazive, atât în zonele în care vegetaţia a fost degajată, cât şi în zone neafectate, prin

antropocorie datorată traficului utilajelor şi prezenţei umane pe amplasament.

Vegetaţia naturală poate fi afectată şi ca urmare a implementării unor măsuri neadecvate pentru

curăţarea vegetaţiei din zona amprizei autostrăzii.

Ca urmare a execuţiei lucrărilor, în mediul acvatic pot pătrunde poluanţi de la utilaje, dar şi suspensii

solide provenite de la activităţile care implică manevrarea maselor de pământ sau manevrarea

materialelor de construcţie pulverulente. Acestea pot conduce la contaminarea apei şi la creşterea

turbidităţii în corpurile de apă intersectate sau situate în apropierea fronturilor de lucru şi alterarea

habitatelor acvatice. În perioada de execuţie astfel de evenimente ar putea avea un caracter local,

manifestându-se pe o de durată moderată de timp. Creşterea turbidităţii din apă poate avea efecte

negative atât asupra speciilor de peşti, cât şi asupra speciilor de plante şi de nevertebrate acvatice.

Perturbarea activităţii speciilor poate apărea ca urmare a creşterii nivelului de zgomot în zonele

sensibile din vecinătatea traseului autostrăzii (habitate favorabile pentru speciile de faună), precum şi

din cauza iluminatului artificial sau managementului inadecvat al deşeurilor (în principal menajere).



193

Procesele de pregătire a frontului de lucru (curăţarea vegetaţiei, decopertarea solului, pregătire maluri

etc.) pot genera un impact temporar asupra habitatelor şi speciilor care depind de acestea. În timpul

execuţiei lucrărilor, activităţile şi utilajele din frontul de lucru pot crea disconfort speciilor din

proximitate prin creşterea nivelului de zgomot şi a prezenţei umane în zonă, ce va avea un impact

comportamental asupra acestora, rezultând în evitarea zonelor din aria de influenţă a lucrărilor.

Tot în această etapă se poate înregistra o creştere a mortalităţii în principal în cazul populaţiilor

speciilor cu mobilitate redusă, cum ar fi amfibieni şi reptile, în urma intervenţiilor prin excavarea

substratului sau tasarea materialului granular, precum şi ca urmare a coliziunii cu traficul de şantier.

Pentru reducerea sau evitarea impactului este necesar ca activităţile propuse în interiorul sitului de

importanţă comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman, să fie precedate de o

investigaţie la care să participe o echipă mixtă de specialişti pentru identificarea potenţialelor cuiburi

sau adăposturi de animale. În eventualitatea identificării acestora, indivizii vor fi relocaţi conform

normelor legislative în vigoare şi celor mai bune practici recomandate.

• Etapa de operare a proiectului

În această etapă se estimează a se produce următoarele tipuri de impacturi: alterarea habitatelor,

perturbarea activităţii speciilor, reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor şi fragmentarea

habitatelor.

Alterarea habitatelor. Autovehiculele pot constitui vectori de dispersie pentru speciile de plante

alohtone invazive, ce pot fi favorizate de lucrările de întreţinere ale autostrăzii, ce cuprind lucrări de

curăţare a vegetaţiei. Zonele de siguranţă, supuse unor lucrări periodice de întreţinere şi toaletare

necesare pentru siguranţa traficului rutier în ceea ce priveşte operabilitatea autostrăzii şi asigurarea

vizibilităţii, pot constitui locuri favorabile pentru instalarea plantelor alohtone invazive.

În ceea ce priveşte alterarea habitatelor acvatice, există riscuri de producere a unor poluări accidentale,

precum şi riscul de pătrundere în mediul acvatic a unor substanţe utilizate la nivelul autostrăzii pentru

controlul vegetaţiei.

Perturbarea activităţii speciilor. În perioada de operare, nivelul de zgomot şi vibraţii reprezintă o

sursă de disconfort pentru unele specii de animale din proximitatea autostrăzii. Natura predictibilă şi

cadenţată a disconfortului poate duce la o adaptarea unor specii cu aceasta, diminuând în timp efectul

negativ.

Reducerea efectivelor populaţionale ale speciilor de faună. Este posibilă creşterea ratei de

mortalitate, adusă de traficul rutier (creşte riscul de coliziune datorită vitezei de deplasare), la nivelul

unui spectru larg de specii ce includ: animale cu mobilitate redusă (ex: amfibieni şi reptile), animale cu

mobilitate ridicată (ex: mamifere mari) sau specii zburătoare (ex: nevertebrate, păsări, lilieci). Acest risc

nu este constant în timp şi spaţiu, fiind variabil în funcţie de condiţiile meteorologice (de exemplu

ceaţa împiedică vizibilitatea şi propagarea sunetului, ducând la lipsa răspunsului animalului de evitare

a unei coliziuni).


Barierele fizice şi comportamentale limitează sau împiedică dispersia sau deplasarea liberă a speciilor

în cadrul arealelor lor potenţiale de distribuţie. Proiectul are un potenţial de fragementare a



194

coridoarelor ecologice pentru specia Canis lupus*. În situaţia actuală aceste coridoare sunt fragmentate

atât de calea ferată (CF500) cât şi de drumurile din zonă (DN2/E85, DN15).

Semnificaţia impacturilor descrise anterior trebuie analizată în raport cu parametrii şi ţintele

Obiectivelor Specifice de Conservare.



195

14 INFORMAŢII PRIVIND CORPURILE DE APĂ INTERSECTATE DE PROIECT

LOCALIZAREA PROIECTULUI ÎN RELAŢIE CU CORPURILE DE APĂ

Bazinul hidrografic

Proiectul este localizat în Bazinul hidrografic Siret. Spaţiul hidrografic Siret este situat în partea de est-

nord-est a ţării fiind cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României. Acesta se află în

administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Siret.

Cursuri de apă de suprafaţă

Cursurile de apă cadastrate intersectate de proiect sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 14-1 Cursuri de apă de suprafaţă intersectate de proiect

Nr. crt.

Bazin hidrografic

Denumire Cod cadastral

1

XII Siret

Gâşteşti XII_1.26a.2

2 Sohodol XII_1.30

3 Valea Părului XII_1.32

4 Podul Turcului (Draga) XII_1.33

5 Moldova XII_1.40

6 Vier XII_1.40.49

7 Ciurlac XII_1.40.50

8 Valea Neagră XII_1.42

9 Sârbi XII_1.42.5

10 Turbata (Crăciuna) XII_1.44a

11 Precista XII_1.49a

12 Bereşti XII_1.49a.1

Corpuri de apă de suprafaţă

Proiectul intersectează 9 de corpuri de apă de suprafaţă. Detalii referitoare la lucrările ce se vor

desfăşura în zona corpurilor de apă (ex: poduri, podeţe, consolidări etc.) sunt prezentate în capitolul 3

al prezentului Memoriu. În următorul tabel sunt prezentate corpurile de apă intersectate.

Tabelul nr. 14-2 Corpuri de apă de suprafaţă intersectate de proiect

Nr. Crt.

Cod spaţiu hidrografic

Bazinul hidrografic

Denumire corp de apă Codul corpului de apă

1

RO10 Siret

Ruja + Irmolea + Gâşteşti RORW12.1.26a_B1

2 Sohodol RORW12.1.30_B1

3 Valea Părului RORW12.1.32_B1

4 Moldova (cf. Suha – cf. Vier) RORW12.1.40_B3

5 Vier RORW12.1.40.49_B1

6 Ciurlac RORW12.1.40.50_B1

7 Valea Neagră RORW12.1.42_B1

8 Sârbi + afluenţi RORW12.1.42.5_B1

9 Turbata (Crăciuna) RORW12.1.44a_B1



196

În ceea ce priveşte corpurile de apă de tip lac, proiectul se află la o distanţă de cca. 2,5 km faţă de

corpul de apă ROLW12.1.53_B7 Lac agrement Bacău ce este inclus în situl Natura 2000 ROSPA0063

Lacurile de acumulare Buhuşi - Bacău - Bereşti. Acesta reprezintă un habitat favorabil pentru mai

multe specii de păsări acvatice, menţionate în Anexa I a Directivei Păsări. Descrierea sitului este

prezentată în secţiunea 13.2 a prezentului Memoriu.

În figura următoare sunt prezentate corpurile de apă de suprafaţă intersectate de ampriza proiectului.

Este necesar de menţionat faptul că intersecţiile amprizei cu corpurile de apă sunt reprezentate în

figură cu o culoare corespunzătoare pentru fiecare corp de apă. Analiza intersecţiilor s-a realizat

folosind datele furnizate de beneficiar (ampriza proiectului) şi datele spaţiale pentru corpurile de apă

disponibile pe site-ul Agenţiei Europene de Mediu (European Environment Agency

https://www.eea.europa.eu/).

Starea ecologică/potenţialul ecologic pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt tratate în secţiunea

14.2.1.

https://www.eea.europa.eu/



197

Figura nr. 14-1 Corpurile de apă de suprafaţă intersectate de proiect

Corpuri de apă subterane

În zona proiectului au fost identificate două corpuri de apă subterană: ROPR05 – Podişul Central

Moldovenesc şi ROSI03 – Lunca Siretului şi a afluenţilor săi.



198

În cele ce urmează sunt descrise corpurile de apă menţionate, conform Planurilor de Management

actualizate ale spaţiilor hidrografice Prut – Bârlad şi Siret (Ciclul II 2016-2021).

Corpul de apă subterană ROPR05 – Podişul Central Moldovenesc

Corpul de apă este de tip poros - permeabil, fiind localizat în depozitele sarmaţian-ponţiene. Acesta

este un corp de apă subterană de adâncime dezvoltat atât în bazinul hidrografic al râului Siret cât şi în

cel al râului Prut. Managementul acestuia a fost atribuit pentru administrare ABA Prut - Bârlad,

datorită dezvoltării sale predominante în spaţiul hidrografic Prut - Bârlad. Grosimea straturilor

acoperitoare este cuprinsă între 40-60 m. Datorită acestui fapt, având o bună protecţie de suprafaţă,

nu s-a constatat existenţa surselor de poluare care să influenţeze starea calitativă a acestuia. Conform

Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Prut-Bârlad, starea chimică şi cantitativă a

corpului de apă subterană este bună.

Corpul de apă subterană ROSI03 – Lunca Siretului şi a afluenţilor săi

Corpul de apă este localizat în zonele de lunci şi terase ale râului Siret şi afluenţilor acestuia, fiind

dezvoltat în depozite aluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind situat aproape de

suprafaţa terenului, el prezintă nivel liber, nivelul apelor freatice fiind situat între adâncimi de 2-15 m.

Acviferul freatic este cantonat în nisipuri şi pietrişuri cu bolovănişuri, acoperite de depozite de argile,

argile siltice sau nisipoase. Stratele permeabile au grosimi medii de circa 5 m. Stratul acoperitor este

constituit din depozite semipermeabile cu grosimi cuprinse între 0-5 m în zonele de luncă şi depozite

mai groase în zonele de terasă (5-10 m).

Aluviunile afluenţilor de pe dreapta Siretului au grosimi cuprinse între 5-10 m, uneori ajungându-se la

20 m. În zonele de luncă, depozitele din acoperiş pot lipsi; pe terasă ele ajung să depăşească 10 m

grosime şi sunt constituite din depozite loessoide.

Tipul de apă (pentru toţi afluenţii de dreapta ai Siretului) este bicarbonatato-calcice sau bicarbonatato

– calcice – magneziene.

Pentru corpul de apă subterană ROSI03 au fost identificate ca surse de poluare potenţial semnificative,

unităţi ale industriei chimice (Oneşti, Săvineşti, Piatra Neamţ), o unitate din industria metalurgică

(Roman) şi o unitate din industria alimentară (Roman), haldele de steril de la Amurco (fosfogips),

precum şi poluarea cauzată de activităţile agricole şi zootehnice (în zona localităţilor Ruginoasa,

Săbăoani, Roman, Girov, Şerbeşti, Holt, Traian, Bacău, Cleja şi Gheorghe Doja), care ar putea avea

un impact local negativ asupra stării calitative a corpului de apă subterană.

În anul 2013 a fost urmărită calitatea apei subterane din corpul de apă subterană ROSI03 prin foraje

aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale. S-au înregistrat depăşiri ale standardului de calitate

pentru NO3, ale valorilor prag la indicatorii: NH4, PO4, la cloruri şi sulfaţi.

Conform Planului de Management al Spaţiului Hidrografic Siret, starea chimică şi cantitativă a

corpului de apă subterană este bună, la niciunul dintre parametrii analizaţi nefiind stabilite suprafeţe

afectate care să depăşească 20 % din suprafaţa întregului corp de apă subterană.

În următoarea figură sunt reprezentate corpurile de apă subterane intersectate de proiectul autostrăzii

Bacău – Paşcani.



199

Figura nr. 14-2 Corpurile de apă subterane intersectate de proiect



200

OBIECTIVELE DE MEDIU ALE CORPURILOR DE APĂ INTERSECTATE

Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă de suprafaţă

Obiectivele de mediu stabilite în cadrul Planurilor de Management ale Spaţiilor Bazinale, ciclul II,

pentru corpurile de apă influenţate sau potenţial influenţate de proiect sunt redate în tabelul următor.

Tabelul nr. 14-3 Prezentarea stării actuale şi a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de

suprafaţă intersectate de proiect şi a termenelor pentru atingerea acestora

Nr. crt.

Codul şi numele corpului de apă

Zone protejate

Starea evaluată a corpului de apă

Obiectiv de mediu

Termenul de atingere al

obiectivului

Sta

re

eco

log

ică/

po

ten

ţial

eco

log

ic

Sta

re c

him

ică

Sta

re e

co

log

ică

/p

ote

nţi

al

eco

log

ic

Sta

re c

him

ică

Sta

re e

co

log

ică/

po

ten

ţial

eco

log

ic

Sta

re c

him

ică

1 RORW12.1.26a_B1 - Ruja + Irmolea + Gâşteşti

- Bună Bună Bună Bună 2015 2015

2 RORW12.1.30_B1 - Sohodol

- Moderată Bună Bună Bună 2021 2015

3 RORW12.1.32_B1 - Valea Părului

SCI Bună Bună Bună Bună 2015 2015

4 RORW12.1.40_B3 - Moldova (cf. Suha – cf. Vier)

SCI, SPA, Zone de protecţie pentru captări

Bună Bună Bună Bună 2015 2015

5 RORW12.1.40.49_B1 - Vier


6 RORW12.1.40.50_B1 - Ciurlac


7 RORW12.1.42_B1 - Valea Neagră

SCI Moderată Bună Bună Bună 2021 2015

8 RORW12.1.42.5_B1 - Sârbi + afluenţi


9 RORW12.1.44a_B1 - Turbata (Crăciuna)


Obiectivele de mediu ale corpurilor de apă subterană

În cazul corpurilor de apă subterană din zona proiectului, starea calitativă şi cantitativă a fost

determinată ca fiind bună conform Planurilor de Management ale Spaţiilor Hidrografice Prut - Bârlad

şi Siret. În următorul tabel sunt prezentate corpurile de apă subterană, starea acestora şi obiectivele de

mediu.



201

Tabelul nr. 14-4 Starea şi obiectivele de mediu pentru corpurile de apă subterane intersectate de

proiect şi a termenelor pentru atingere a acestora

Denumire corp de apă subterană

Cod Stare

Obiectiv de mediu - Stare

Termenul de atingere al obiectivului

Cantitativă Calitativă Cantitativă Calitativă Cantitativă Calitativă

Podişul Central Moldovenesc

ROPR05 Bună Bună Bună Bună 2015 2015

Lunca Siretului şi a afluenţilor săi

ROSI03 Bună Bună Bună Bună 2015 2015



202

15 CRITERIILE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ANUMITOR PROIECTE PUBLICE ŞI PRIVATE ASUPRA MEDIULUI APLICATE PROIECTULUI

CARACTERISTICILE PROIECTULUI

a) Dimensiunea şi concepţia întregului proiect

Proiectul constă în realizarea autostrăzii Bacău – Paşcani, lungime totală de 77+393,7 km, traseul fiind

localizat pe teritoriul judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi.

b) Cumularea cu alte proiecte existente şi/sau aprobate

Construcţia şi exploatarea autostrăzii Bacău - Paşcani poate genera impact cumulat cu infrastructura

rutieră şi feroviară existentă. În zona analizată există mai multe drumuri naţionale, judeţene şi

comunale, dar şi calea ferată CF 500.

Aceste drumuri sunt în exploatare, astfel încat nu poate fi înregistrat impact cumulat în perioada

execuţiei lucrărilor de construcţie. De asemenea, nici în perioada de exploatare a autostrăzii, impactul

cumulat nu va fi semnificativ. Autostrada va atrage traficul de pe drumurile existente, astfel că la nivelul

localităţilor traversate în prezent de drumurile naţionale se va reduce nivelul emisiilor de poluanţi

atmosferici

Implementarea proiectului poate genera impact cumulat cu proiectul de execuţie a Variantei

Ocolitoare a municipiului Bacău şi în viitor al Autostrăzii Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi –

Ungheni.

c) Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a

biodiversităţii

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare sunt: agregatele naturale, diverse sorturi de

pietriş şi nisip, apa şi pământ.

Suprafaţa ocupată de autostrada Bacău - Paşcani este de 919,65 ha, iar categoriile de folosinţă ale

acestor terenuri sunt: teren agricol (arabil), păşuni, canale, căi de comunicaţie rutiere (drumuri

naţionale, judeţene şi comunale), căi ferate şi cursuri de ape.

Proiectul autostrăzii intersectează situl Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi

Roman, suprafaţa ocupată în interiorul acestuia fiind estimată la cca. 7,4 ha.

d) Cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate

Principalele tipuri de deşeuri produse şi gestionate precum cantităţile estimative generate atât în etapa

de execuţie cât şi în etapa de operare sunt prezentate în tabelul următor.



203

Tabelul nr. 14-5 Cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate

Tipurile de deşeuri Cantitatea estimată a

fi generată

Amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apă/ulei din alte sectoare decât cel specificat la 19 08 09

25

Sticlă 0,5

Deşeuri de la sudură 2

Metale 5

Absorbanţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fără altă specificaţie), materiale lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase

6

Plastic 10

Ambalaje de hârtie şi carton 20

Deşeuri din materiale plastice 20

Pământ şi pietre altele decât cele specificate la 17 05 03* 20

Ambalaje de materiale plastice 30

Ambalaje de lemn 40

Materiale plastice 40

Ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase 55

Nămoluri de la bazinele vidanjabile 70

Alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere 85

Anvelope scoase din uz 105

Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele specificate la 17 01 06

185

Hârtie şi carton 200

Amestecuri metalice 285

Deşeuri municipale amestecate 1400

Asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01 6035

e) Poluarea şi alte efecte negative

Majoritatea efectelor se vor manifesta în perioada realizării lucrărilor de construcţie, dar vor fi

temporare şi reversibile. În această perioadă vor fi emisii de noxe şi zgomot de la utilaje şi mijloace de

transport. În perioada de operare se va reduce nivelul poluării la nivelul localităţilor traversate de

DN2/E85 deoarece autostrada Bacău – Paşcani va prelua mare parte din traficul de pe acest drum.

f) Riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză,

inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informaţiilor ştiinţifice

Ca urmare a dării în exploatare a autostrăzii Bacău - Paşcani se va reduce semnificativ numărul

accidentelor rutiere, în consecinţă riscul producerii unor poluări accidentale este minor.

Nivelul emisiilor de poluanţi atmosferici se va reduce deoarece se va circula cu viteză constantă. De

asemenea, se va reduce semnificativ nivelul poluării atmosferice la nivelul localităţilor traversate de

DN2/E85. Construcţia şi exploatarea autostrăzii Bacău – Paşcani nu va conduce la creşterea riscurilor

asociate schimbărilor climatice.

g) Riscurile pentru sănătatea umană

- Nu este cazul



204

AMPLASAREA PROIECTULUI

Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în

considerare, în special în ceea ce priveşte:

a) Utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor

Proiectul va fi realizat pe teritoriile administrative ale judeţelor Bacău, Neamţ şi Iaşi.

Terenurile ocupate de lucrări au categoriile de folosinţă: teren agricol şi teren neagricol.

b) Bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor

naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul

acesteia

Resursele naturale necesare pentru implementarea proiectului vor fi preluate de la operatori economici

autorizaţi care deţin acte de reglementare în care sunt stabilite condiţii şi măsuri în ce priveşte exploatarea

resurselor naturale. Solul excavat va fi folosit pentru umpluturi şi pentru refacerea suprafeţelor afectate

temporar de lucrări.

c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială

următoarelor zone

1. Zone umede, zone riverane, guri ale râurilor

Proiectul presupune realizarea de poduri peste cursurile de apă traversate. În cadrul proiectului au fost

prevazute măsuri specifice astfel încât execuţia lucrărilor, cât şi exploatarea autostrăzii sa nu afecteze

caracteristicile fizico-chimice ale acestor ape.

2. Zone costiere şi mediul marin

Nu este cazul.

3. Zonele montane şi forestiere

Lucrările nu vor fi realizate în zone montane.

Pentru realizarea proiectului nu va fi necesară scoaterea din fondul forestier naţional a unor suprafeţe

de pădure.

4. Arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, international

Proiectul autostrăzii Bacău - Paşcani intersectează în intervalul km 39+000 şi km 39+850, situl de

importanţă comunitară ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman.

În vederea identificării ariilor naturale protejate potenţial afectate de proiect, s-a realizat o analiză

spaţială GIS utilizând o zonă tampon de analiză de 10 km în jurul coridorului autostrăzii. În cazul

siturilor desemnate pentru protecţia speciilor de carnivore mari, a fost analizată o zonă tampon mai

mare (de 40 km). Ariile protejate potenţial afectate de proiect sunt următoarele:

- Situri de importanţă comunitară

o ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman;

o ROSCI0434 Siretul Mijlociu;



205

o ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani şi Roman;

o ROSCI0424 Pădurea şi Lacul Mărgineni;

o ROSCI0107 Lunca Mirceşti;

o ROSCI0159 Pădurea Homiţa;

o ROSCI0351 Culmea Cucuieţi;

o ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni şi Miteşti;

o ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi;

o ROSCI0270 Vânători-Neamţ;

o ROSCI0156 Munţii Goşman.

- Arii de protecţie specială avifaunistică

o ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhuşi - Bacău – Bereşti;

o ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu;

o ROSPA0138 Piatra Şoimului - Scorţeni – Gîrleni.

5. Zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare situri Natura 2000

desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de

legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a

III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din

domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie

sanitară şi hidrogeologică

Proiectul va fi realizat parţial în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilaţi şi

Roman, distanţa străbătută de axul drumului în interiorul sitului este de aproximativ 0,8 km, suprafaţa

ocupată de proiect în interiorul acesteia fiind de cca. 7,4 ha.

Situl cu o suprafaţă de 47180,80 ha este amplasat în Regiunea Nord Est a României, în Podişul

Moldovei pe valea râului Moldova, fiind localizat pe teritoriul administrativ al judeţelor Iaşi şi Neamţ.

Situl adăposteşte trei tipuri de ecosisteme: ecosisteme acvatice, ecosisteme forestiere şi ecosisteme de

terenuri deschise de tipul agro-ecosisteme. Habitatele sunt naturale, dar şi puternic antropizate,

vegetaţia cuprinzând taxoni din zona de şes în amestec cu specii de luncă.

Precizăm ca habitatele Natura 2000 nu fac obiectul conservării în sit, nefiind astfel considerat că

autostrada va afecta obiective de conservare ale habitatelor de interes comunitar.

Situl a fost desemnat pentru protecţia şi conservarea următoarelor specii de faună de interes comunitar:

• Mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus;

• Amfibieni: Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus.

Conform Formularului Standard actualizat, în lista sitului se regăsesc şi alte specii prevazute la articolul

4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, şi anume:



206

• Mamifere: Barbastella barbastellus, Myotis myotis, Myotis bechsteini;

• Peşti: Barbus meridionalis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Misgurnus fossilis, Rhodeus amarus,

Romanogobio kesslerii, Romanogobio uranoscopus.

6. Zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a

mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante

pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri

Nu este cazul.

7. Zonele cu o densitate mare a populaţiei

Nu este cazul, traseul autostrăzii nu străbate zone cu densitate mare a populaţiei.

8. Peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic

În vecinătatea proiectului au fost identificate o serie de elemente importante din punct de vedere

istoric, cultural şi arheologic care ar putea fi afectate de realizarea proiectului.

Pe baza rapoartelor de investigaţii arheologice pentru proiectul autostrăzii Bacău – Paşcani sunt

propuse următoarele:

- Supravegherea arheologică de – a lungul întregului traseu al proiectului, în timpul descoperirii

şi lucrări de excavare, cu o atenţie deosebită acordată zonelor arheologice potenţiale;

o Zonă arheologică potenţială km 60+000 – 60+100;

o Zonă arheologică potenţială km 64+100 – 64+300;

o Zonă arheologică potenţială km 77+145 – 77+300.

- Realizarea unui studiu arheologic preventiv pentru cele 7 situri arheologice identificate.

o Situl 1 km 2+380 – 2+600, datat: Epoca Medievală;

o Situl 2 km 4+600 – 4+850, datat: aşezare neolitică şi Epoca romană;

o Situl 3 km 10+900 – 11+070, datat: Epoca brozului;

o Situl 4 km 18+200 – 18+480, aşezare a Dacilor liberi;

o Situl 5 km 28+700 – 29+000, necropolă Carpian sec. II-IV;

o Situl 6 km 31+000 – 31+300, necropolă medievală;

o Situl 7 km 67+600 – 68+100, aşezare neo-eneolitică aparţinând perioadelor Cucuteni,

Epoca bronzului şi erei migraţiilor (Santana de Mures);

TIPURILE ŞI CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENŢIAL

a) Importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi

dimensiunea populaţiei care poate fi afectată

Pentru componenta de biodiversitate evaluarea impactului se poate realiza după elaborarea Obiectivelor

Specifice de Conservare. Pentru toate celelalte componente de mediu impactul este unul local.



207

b) Natura impactului

În perioada execuţiei lucrărilor de construcţie precum şi în perioada de operare va fi înregistrat atât impact

direct (ocuparea de suprafeţe de teren, emisii de pulberi sedimentabile, creşterea nivelului de zgomot), cât şi

indirect.

c) Natura transfrontalieră a impactului

Nu este cazul, proiectul este amplasat la 63 km de graniţa cu Republica Moldova, respectiv 90 km faţă

de graniţa cu Ucraina.

d) Intensitatea şi complexitatea impactului

Pe termen scurt, pe timpul desfăşurării lucrărilor propuse, impactul asupra solului, apelor de suprafaţă,

subsolului, stării de sănătate şi comfortului populaţiei, florei şi faunei din zonă va fi negativ, dar

reversibil, cu excepţia ocupării permanente de terenuri.

Pe termen mediu şi lung, adică după finalizarea lucrărilor, impactul asupra factorilor de mediu: aer,

starea de sănătate a populaţiei, flora şi fauna este continuu, cel mai probabil nesemificativ.

e) Probabilitatea impactului

Foarte probabil.

f) Debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului

Impactul va debuta odată cu începerea lucrărilor de construcţie. Majoritatea formelor de impact sunt

reversibile, cu excepţia ocupării permanente a unor suprafeţe de teren (impact rezidual).

g) Cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate

Impactul proiectului se cumulează cu cel al infrastructurilor de transport existente şi cu cele propuse în zonă

(în principal VO Bacău, Autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, Drumul expres Bacău –

Piatra Neamţ şi Drumul expres Paşcani – Suceava – Siret).

h) Posibilitatea de reducere efectivă a impactului

În cadrul memoriului de prezentare au fost propuse măsuri pentru reducerea impactului asupra fiecărui

factor de mediu. Acestora li se pot adăuga măsuri suplimentare în cadrul RIM şi EA.

memoriu de prezentare prezentare... · 2021. 2. 15. · 2 memoriu de prezentare necesar emiterii...

Documents