memoriu de prezentare proiect - anpm.ro

CONSTRUIRE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ CU SPAȚII DE LOCUIT ÎN SISTEM -FERMĂ DE PERMACULTURĂ

MEMORIU DE PREZENTARE

Proiect :


Conform conținutului cadru din Anexa nr. 5.E la Legea nr. 292 /03.12.2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului

Revizuit aprilie 2021


MEMORIU DE PREZENTARE

1. DENUMIRE PROIECT :


2. TITULAR : a) Denumire titular : S.C. ELIAS CAPITAL S.R.L b) Adresa titularului : Municipiul Timișoara, str. Bujorilor, Nr 77 A,

camera 4, județul Timiș c) Reprezentant legal cu date de identificare : Armand Doru DOMUȚA

3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI

PROIECT 3.1. Rezumatul proiectului

Terenul aflat în studiu pe care urmează a se derula proiectul propus este situat pe teritoriul administrativ al comunei Zăvoi, în extravilanul localității Poiana Mărului , județul Caraș – Severin și este identificat prin CF Nr: 34513, CF Nr: 34514 , respectiv CF Nr . 30536. Destinatia actuala conform extrasului de Carte Funciara, terenul este incadrat ca neproductiv in extravilan .


Profilul societatii consta în derularea unor activitați agricol în regim fermă de permacultură, poziția terenului asigurând accesul utilajelor agricole.

Avand originile în anii 70 în Australia , este un sistem de proiectare a habitatelor naturale, în special a terenurilor agricole, aplicabil la orice scara, care imita rezilienta și diveristatea ecoistemelor naturale, dar le crește drastic productivitatea .

Cuvantul permacultura are originea în cele doua cuvinte “cultură” și “ permanentă”, urmărind să creeze o (agri)cultura permanenta, deci fară indoială sustenabilă.

Fie că vorbim de o microfermă pomicolă, exploatație zootehnică, cultură mare ori o banală gradină de legume , permacultura urmărește 3 dimensiuni și le tratează ca un tot unitar fără a le separa:

- Dimensiunea ecologică - Dimensiunea economică - Dimensiunea socială

Permacultura sau agricultura permanenta se bazează pe o proiectare eficienta din punct de vedere energetic și al amplasamentului terenurilor agricole. Monoculturi și structuri rigide nu sunt . Permacultura este un ecosistem robust și productiv care are autosusținere .

Permacultura , insa nu se opreste la peticul vegetal ci merge mult mai departe . Se concentreaza de asemenea pe sustenabilitatea aprovizionării cu apă si energie. Irigarea zonelor de creștere se realizează cu ajutorul stocării apei pluviale. Materialul de compost care este utilizat este deșeu din plante provenite din producție.

Sistemul de fermă permaculture este de fapt o metodologie de proiectare sau planificare a fermei bine definite, care integrează direcția lucrărilor, orientarea randurilor de plante perene , amplasamentul drumurilor. Se proiectează ferma in funcție de topografia terenului, indeplinind următoarele obiective:

- Captarea fiecărei picături de apă ce cade pe teren, pentru conservarea fertilității și cresterea rezervei de apa din sol

- Distribuirea uniformă a precipitațiilor, din zonele cu băltiri , către zone uscate, pentru a proteja terenul împotriva secetei și inundației

- Oprirea eroziunii, îmbunătățirea calității solului - Proiectarea celor mai eficiente rute pentru traficul tehnologic, anti-

erozionale și practicabile pe o perioada lunga din an - Proiectarea celor mai eficiente locații pentru iazurile și infrastructura de

irigație

Suprafața alocată pentru permacultură este de 43 978 mp (respectiv CF nr. 34514) nu se intervine pe această suprafață cu construcții doar permacultură.

Anexele la exploatația agricolă vor fi amplasate pe suprafața alocată construcției (cea propusă spre scoaterea din circuitul agricol, respectiv Suprafața totală de 5516 mp- CF 34513 + CF 30536).


Proiectul își propune construirea unui ansamblu de anexe gospodărești la exploatația agricolă (în sistem permacultură Se propune construirea unor clădiri cu regim de înălțime Dp + P) M (E) cu o suprafață totală construită la sol (AC propus) de 368 mp (6,67%). Ca și bilanț teritorial la finalul acestei etape spațiile verzi vor ocupa 4.246,33 mp . (76,98%) iar partea de carosabil 901,67 mp (16,35%) si parcarea vor fi amenajate cu strat de uzura-piatra sparta.

Aceste anexe vor avea destinația fie spații de cazare muncitori pe timpul campaniilor agricole, fie spații care să adăposteasca mașini agricole/ unelte, utilaje necsare în fermă.

Vor fi amenajate 4 anexe cu destinația cazare muncitori.

O anexă agricola principală,

O anexa cu destinatie spatiu tehnic cu rol de depozitare,

De asemenea va fi amenajată o zona de depozitare materiale in aer liber

Apa provenita din ploi și topirea zăpezilor va fi stocată in 3 iazuri amenajate prin indiguiri in vale cu rol de stocare a apei ce va fi folosita pentru irigarea fermei. Apa menajera va fi obtinuta prin colectarea apelor pluviale de pe acoperisul fiecarei cladiri-anexe si stocata in rezervoare speciale de stocare a apei de ploaie. Dimesiunile acestor rezervoare vor fi :

• Volum rezervor apa de ploaie : 3000 litri; • Diametru gura de vizitare rezervor apa de ploaie : 500 mm; • Diametru rezervor apa de ploaie : 585 mm; • Lungime rezervor apa de ploaie : 1920 mm; • Inaltime rezervor apa de ploaie : 1850 mm;


Sistem pentru reciclarea si distributia apei de ploaie

Apa potabila consumata in sectorul domestic va proveni din apa de ploaie. Utilizarea apei de ploaie reprezinta o contributie importanta in reducerea consumului de apa potabila, conduce la un consum mai constient si poate reduce costurile cu pana la 100%.

Apa de ploaie este potrivita indeosebi pentru:

• Masina de spălat si curațenia casei: apa de ploaie nu conține calcar si curață mai bine decât apa potabila, deci poate reduce utilizarea detergenților cu până la 50%;

• Grădinărit: mineralele se absorb mult mai bine când apa de ploaie este utilizată pentru udarea plantelor și a florilor;

• Toaleta: apa de ploaie reduce formarea calcarului.

Sistemul este realizat pentru colectarea apei de ploaie cu scopul de a o face utilizabilă în aplicatiile domestice (toalete, masini de spalat, irigatii, curatenie, etc.). Acest sistem consta intr-un rezervor subteran, un sistem de filtrare si o unitate de control

Apa de ploaie este directionata de la acoperis catre jgheab; este apoi condusa printr-o conducta catre filtrul din interiorul rezervorului subteran. Filtrul cu sita de otel este inclinat in asa fel incat impuritatile sunt fortate prin canalul de scurgere. Frunzele, insectele si alte impuritati sunt astfel eliminate. Apa intra apoi in rezervor printr-o conducta cu decantor in partea inferioara, pentru a preveni turbulentele ce ar putea muta sedimentele pe fundul rezervorului.

Apa este luata 15 cm sub nivel printr-un furtun flexibil echipat cu plutitor, cu rolul de a absorbi doar apa pura.


Un echilibru natural

Mediu oxigenat, proaspat si absenta luminii sunt conditii obligatorii pentru functionarea corecta a sistemului de colectare a apei de ploaie.

Adâncimea maximă la care se poate îngropa trebuie să fie mai mare de 80 cm. Zonele din imediata apropiere a rezervorului nu trebuie utilizate ca zone de tranzit; groapa nu trebuie sa fie realizata din caramida, fonta sau beton si greutatea totala nu trebuie sa depaseasca 100 kg. Rezervorul nu trebuie asezat in panta, iar pamantul din jur sa nu genereze miscari laterale. Daca apa subterana este la un nivel mai inalt decat fundul rezervorului, atunci este obligatoriu sa se realizeze un zid de beton. Rezervorul nu trebuie instalat in camp deschis; daca se instaleaza in camp deschis, este necesara realizarea unei structuri pentru a echilibra presiunea apei din rezervor si pentru a preveni defectiunea. Garantia este nula in cazul instalarii in camp deschis. In cazul in care devine necesara asigurarea unei legaturi hidraulice intre capac, extensie si/sau groapa, se cere sigilarea cu silicon sau alt material adecvat.

.

http://www.calorserv.ro/images/products/thumbnails/rezervoare-apa-de-ploaie-elbi-rain-plus-instalare.jpg/rezervoare-apa-de-ploaie-elbi-rain-plus-instalare.jpg


http://www.calorserv.ro/images/products/thumbnails/rezervoare-apa-de-ploaie-plutitor.jpg/rezervoare-apa-de-ploaie-plutitor.jpg



Unitatea de control se instaleaza in casa, pe perete.

Funcții unitate de control • controleaza functiile sistemului si garanteaza o functionare continua; • regleaza aportul de apă potabilă de la alimentarea principală atunci cand apa de

ploaie stocata in rezervor s-a epuizat, sau in cazul in care se doreste utilizarea apei potabile in locul apei de ploaie; acest proces este reglat de catre o electrovalva ce comanda o pompa pentru a absorbi apa din rezervor sau dintr-un rezervor mai mic

http://www.calorserv.ro/images/products/thumbnails/rezervoare-apa-de-ploaie-unitate-de-control.jpg/rezervoare-apa-de-ploaie-unitate-de-control.jpg


http://www.calorserv.ro/images/products/thumbnails/rezervoare-apa-de-ploaie-elbi-rain-plus-conexiuni.jpg/rezervoare-apa-de-ploaie-elbi-rain-plus-conexiuni.jpg



din unitatea de control; aceste doua rezervoare independente asigura functionarea continua a sistemului. Comutarea intre cele doua se poate realiza manual de la unitatea de control sau automat (prin intermediul unei sonde ce "simte" nivelul de apa de ploaie din rezervor), cand rezervorul nu contine o cantitate suficienta de apa.

Modul de functionare este indicat prin led.

Caracteristici unitate de control

Unitatea de control este echipata cu un dispozitiv electronic, o pompa centrifugala multietajata din inox si un rezervor mic. Contin si un sistem automat pentru a comuta absorbtia apei de la rezervor la alimentarea principala in cazul in care rezerva de apa de ploaie s-a epuizat. Aceasta operatie poate fi realizata si manual.

Vor fi amenajate 9 parcele destinate răsadurilor agricole in sistem permacultura – terasari si o parcela pentru viță de vie .

Printre parcele vor fi plantati pomi fructiferi si alti arbori din specii autohtone

Cele 5 anexe la exploatație agricolă vor fi amplasate conform planului de situație. Anexele vor avea un sistem constructiv realizat din lemn , pentru a fi intr-un spirit cât mai eco -frendly.

Accesul auto pe parcela se va face prin drumul de acces la parcela amplasat spre latura estică a parcelei alocate investiției. Va fi amenajata o parcare cu 10 locuri pentru cei 15 muncitori sezonieri estimați a fi angajați si pentru vehicole de transport marfa.

Vecinatăți :

Nord : teren privat

Sud : teren privat

Vest: teren privat

Est – acces parcelă

3.2 Justificarea necesitatii proiectului

In zona studiată, nu este asigurat necesarul de astfel de servicii, iar prin implementarea acestui proiect se vor asigura necesarul de servicii pentru exploatarea agricola a beneficiarului si exploatarea potentialului amplasamentului propus; De asemenea prin implementarea proiectului se vor crea noi locuri de munca .


Realizarea obiectivului este justificata de profilul societatii care consta in derularea unor activitati agricole in regim de ferma de permacultura , pozitia terenului, asigurand accesul utilajelor agricole cee ace poate contribui la dezvoltarea economica a localitătii.

3.3 Valoarea investiției : 200.000 euro .

3.4. Perioada de implementare propusă : 12 luni de la obținerea autorizației de construire

3.5. Planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente)

-plan de incadrare in zona;

-plan de situatie cu propuneri

3.6 O descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele) Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: profilul si capacitatile de productie Proiectul consta in construirea a urmatoarelor : Caracteristici fizice ale proiectului : - Suprafata teren : 49 494 mp. - Suprafata teren destinata investitiei = 5 516 mp - Suprafeta construita propusa: se va determina in urma proiectului de AC in limitele stipulate conform CU - Suprafata desfasurata = se va determina in urma proiectului de AC in limitele stipulate conform CU Suprafata construita alei pietruite si trotuar de protectie = se va determina in urma proiectului de AC in limitele stipulate conform CU - Hmax. Constructie se va determina in urma proiectului de AC in limitele stipulate conform CU la C.T.A. - H min. ( strasina) = se va determina in urma proiectului de AC in limitele stipulate conform CU - - P.O.T. propus = se va determina in urma proiectului de AC in limitele stipulate conform CU - C.U.T. = se va determina in urma proiectului de AC in limitele stipulate conform CU


Vor fi amenajate 4 anexe cu destinatia cazare muncitori si 1 anexa agricola principala 1 anexa cu destinatie spatiu tehnic cu rol de depozitare De asemenea va fi amenajata o zona de depozitare materiale in aer liber Apa provenita din ploi si topirea zapezilor va fi stocata in 3 iazuri amenajate prin indiguiri in vale cu rol de stocare a apei ce va fi folosita pentru irigare . O parcare pietruita pentru 10 locuri de pacare. Construcția se va realiza cu o structura din : - structura de rezistenta din beton armat : stalpi BA si grinzi BA - inchideri perimetrale din zidărie blocuri ceramice - acoperis tip sarpanta lemn - invelitoare tigla, culoare maron - finisaje exterioare din lemn si piatră - acoperis prevazut cu jgheaburi de preluare a apelor pluviale si burlane dirijare ape pluviale catre rezervoare de stocare. 3.7 . Descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz)

- nu e cazul , nu exista fluxuri tehnologice pe amplasament.

3.8 Descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea

Prin natura activitătii de intretinerea utilajelor agricole nu se poate spune ca rezulta capacitati de productie, activitatile fiind cuantificate la un numar de maxim 10 interventii lunare, de diferite categorii, revizii periodice, remedieri defectiuni , pregatirea utilajelor pentru campaniile agricole, reglaje etc.

Proces tehnologic reparatii utilaje: Identificare defectiune, achizitionare piese ( daca este cazul), inlocuire piese ( daca este cazul) remediere defectiune, testare privind parametri de functionare, reglare utilaj (daca este cazul), predare spre folosire;

Proces tehnologic pentru intretinere utilaje: identificare perioada de functionare, schimbare uleiuri, filtre respectiv comsumabile conform caiet service, verificare parametri de functionare, reglare utilaje daca este cazul, predare spre folosire ;

3.9 Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora

uleiuri motor 50l/an; - uleiuri hidraulice 10l/an; - filtre ulei si carburanti 4/an; - anvelope 8 buc/an; - acumulatori auto 2 buc/an; - motorina 1000 l/an;


- antigel 10 l/an; - piese si kituri auto 10/an; 3.10 Racordarea la retelele utilitare existente în zona

Alimentarea principala cu energie electrica se face din reteaua de distributie existenta, aflata in vecinatatea proprietatii. Solutia tehnica de racordare va fi stabilita de catre ENEL in baza documentatiei depusa de beneficiar pentru obtinerea avizului tehnic de racordare.

Nu exista alte retele utilitare in zona.

3.11 Alimentare cu apa

Sursa de apă utilizată va fi apa de ploaie colectată în rezervoare (câte unul pentru fiecare anexă) filtrată și recirculată. Pentru apă potabilă se va folosi apă imbuteliată . Gaze naturale Anexele propuse nu necesita alimentarea cu gaze naturale. Instalații termice : Agentul termic va fi asigurat de la o centrală termică funcțională pe combustibil solid (lemne). 3.12. Canalizare

Apele uzate menajere vor fi colectate untr-un bazin septic etanj vidanjabil de o capacitate 3600 l . Acestea vor fi vidanjate de catre societatea autorizată și care vor fi descarcate în stația de epurare de asemenea autorizată.

Apele pluviale de pe anexe vor fi descarcate in rezervoare de stocare.

3.13 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției

La finalizarea lucrărilor de construcții, intreg amplasamentul va fi amenajat – terenul liber va fi nivelat si inierbat. Organizarea de santier va fi realizată in incinta proprietății.

3.14 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Pe amplasament nu se vor realiza căi de de acces auto si vor fi folosite drumurile existente si platforma . Trama de drumuri publice nu se va modifica față de cea proiectata in PUG.

3.15 Resursele naturale folosite în constructie si functionare

Materialele utilizate la construirea obiectivului sunt nisip, balast, pietris pentru lucrările de teren necesare – terasari, umplerea gropilor de fundare si pentru


acoperirea tuburilor îngropate. Resursa naturala în etapa de constructie – nisip pietris, balast.

In exploatare, se va folosi apă din bazinele unde va fi stocata apa provenita de ploi si topirea zăpezii. Alimentarea cu apă a obiectivului propus presupune asigurarea cu apă pentru satisfacerea nevoilor igienico-sanitare ale angajaților, satisfacerea nevoii de apă în procesul muncii și asigurarea rezervei de apă pentru irigatii spatii verzi

3.16 Metode folosite în constructie

Constructiile se vor realiza conform normativelor in vigoare, cu respectarea legislatiei si normelor tehnice de executie, protectia muncii si PSI.

3.17. Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară;

Pentru realizarea lucrărilor de executie este necesara o perioadă de aproximativ 12 luni de la semnarea contractului de execuţie. Pentru amenajarea fermei este necesara o perioada de 24 de luni.

Activităţile ce vor fi derulate în cadrul planului de execuţie al lucrării vor cuprinde: - achiziţionarea materialelor si echipamentelor conform proiectului; - realizarea lucrărilor de construcţie; - remedierea şi realizarea lucrărilor de finisaje necesare. - amenajarea terenului adiacent, inierbare; Se va stabili desfăşurarea lucrărilor de comun acord cu beneficiarul . La recepţie, executantul va pune la dispoziţia beneficiarului toată documentaţia tehnică legată de calitatea lucrărilor executate. Recepţia la terminarea lucrărilor se va face conform HG 273/1994.

3.18 Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul contribuie la dezvoltarea zonei. Nu este legat de alte proiecte din zona.

3.19. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare:

a) alternativa 1 – Fără investiție - In situatia in care nu se fac investitii, singura solutie viabila pentru beneficiar este aceea de a da terenurile in arenda unui tert, urmand ca sa inregistreze venituri doar din arenda, ceea ce ar insemna obtinerea unui profit minim, care totusi este mai rezonabil decat pierderea care poate fi inregistrata in cazul vanzarii imediate si externalizarii integrale.

b) alternativa 2 – Cu investiție in capacitate de depozitare utilaje si unele agricole si prelucrare teren agricol - asa cum este prevazut in prezenta documentatie.

Acest scenariu are la baza principiul general valabil in economie, respectiv asigurarea unui flux de activitate care să genereze produse diversificate astfel incât să se acope cererea de produse bio din piata din zona . Astfel, in analiza


premiselor acestui scenariu, a fost luata in calcul posibilitatea derularii unei investitii in vederea construirii anexelor pentru depozitarea utilajelor agricole ,a produselor fermei cat si activitati adiacente.

3.20 Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor)

Surse sau linii de transport al energiei

- nu e cazul ;

Eliminarea apelor uzate

Apele uzate menajere rezultate vor fi descarcate in bazin vidanjabil de 3600 l , de unde vor fi preluate prin vidanjare si descarcate in Statia de Epurare Caransebes Apele descarcate vor respecta NTPA 002/ 2005.

Apele uzate tehnologice – Nu este cazul ;

Apele pluviale de pe acoperișul anexelor vor fi deversate pe spatiul verde din jurul cladirii.

Eliminarea deseurilor

- In etapa de constructie vor rezulta deseuri de materiale de constructie – nisip, piatra sparta, pietris, pamânt - cod 17 01 07, 17 05 04, 17 05 08 (conform HG 856/2002), în cantitati variabile . Acestea vor fi utilizate ca materiale de umplutura;

- Deseurile menajere rezultate pe perioada etapei de constructie si apoi de exploatare – cod 20 03 01 se colecteaza în tomberoane si vor fi transportate de catre societati autorizate.

- Praful si corpurile străine rezultate in urma procesului tehnologic – cod 02 01 03 (inclusiv uleiurile uzate-13 02 08*)- sunt depozitate in containere speciale, pastrate inchise, si evacuate in baza contractelor cu societati specializate;

- Namolurile din separatorul de hidrocarburi - cod 02 01 01 – vor fi vidanjate periodic de catre societati specializate, pe baza de contract incheiat prin grija beneficiarului.

- Namolurile din decantor - cod 02 01 01 – vor fi vidanjate periodic de catre societati specializate, pe baza de contract incheiat prin grija beneficiarului


3.21. Alte autorizatii cerute pentru proiect – autorizatia de construcție

– nu e cazul

4. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE

4.1. Planul de execuție a lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului

- nu se executa lucrari de demolare

4.2. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;

- nu e cazul

4.3. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;

- nu e cazul

4.4. Metode folosite în demolare;

- nu e cazul

4.5. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

- nu e cazul

4.6. Alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu,

eliminarea deșeurilor).

- nu e cazul

5. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI

- distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare;

Proiectul nu cade sub incidenta Convenției privind evaluarea impactului asupra

mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001. Distanta fata de granita cu Serbia sau Ungaria este de peste

60km.

- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Proiectul nu se regaseste in zona sau in apropierea obiectivelor care intra sub

protectia Listei Monumentelor Istorice actualizata periodic si publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei si a Repertoriului Arheologic National instituit prin OG nr.43/2000.

https://lege5.ro/Gratuit/gy3domzs/conventia-privind-evaluarea-impactului-asupra-mediului-in-context-transfrontiera-din-25021991?d=2019-01-03

https://lege5.ro/Gratuit/gmztgnrx/legea-nr-22-2001-pentru-ratificarea-conventiei-privind-evaluarea-impactului-asupra-mediului-in-context-transfrontiera-adoptata-la-espoo-la-25-februarie-1991?d=2019-01-03

https://lege5.ro/Gratuit/gy3domzs/conventia-privind-evaluarea-impactului-asupra-mediului-in-context-transfrontiera-din-25021991?d=2019-01-03

https://lege5.ro/Gratuit/gmztgnrx/legea-nr-22-2001-pentru-ratificarea-conventiei-privind-evaluarea-impactului-asupra-mediului-in-context-transfrontiera-adoptata-la-espoo-la-25-februarie-1991?d=2019-01-03

https://lege5.ro/Gratuit/guztmmjv/ordinul-nr-2314-2004-privind-aprobarea-listei-monumentelor-istorice-actualizata-si-a-listei-monumentelor-istorice-disparute?d=2019-01-03

https://lege5.ro/Gratuit/gezdiobqgy/ordonanta-nr-43-2000-privind-protectia-patrimoniului-arheologic-si-declararea-unor-situri-arheologice-ca-zone-de-interes-national?d=2019-01-03


Harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât si artificiale si alte informatii privind:

- folosintele actuale si planificate ale terenului atât pe amplasament, cât si pe zone adiacente acestuia

• folosințe actuale - fâneață în extravilan si teren neproductiv unde vor fi

amplasate anexele ;

• folosințe planificate – construire exploatație agricole cu spații de locuit în sistem fermă de permacultură.;

- politici de zonare si de folosire a terenului

Cu excepția PUG Com. Zăvoi (care este in procedura de reglementare SEA ) , nu există alte politici locale de zonare a terenului.

- areale sensibile

Amplasamentul studiat se suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI 0126 Munții Tarcu. Avand in vedere acest fapt, se va solicita ANANP, emiterea unui aviz pentru prezentul proiect.

- detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata în considerare – nu s-a luat in considerare o alta varianta de amplasament;

- coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970;

Inventar coordonate stereo 70

Pct Nord (x) Est (Y) 27 436939.414 308173.992 44 437027.276 308268.023 21 437060.277 308239.685 22 437064.881 308233.961 23 437000.161 308183.169 24 436981.279 308173.817 25 436970.562 308160.895 26 436954.653 308167.847


6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI, ÎN LIMITA INFORMAȚIILOR DISPONIBILE

6.1. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu

a. Protectia calitatii apelor: - sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;

Apele uzate menajere rezultate vor fi descarcate in bazin vidanjabil de 3,6 mc, de unde vor fi preluate prin vidanjare si descarcate in Statia de Epurare Caransebes . Apele descarcate vor respecta NTPA 002/ 2005.

Apele uzate tehnologice – Nu este cazul ;

Apele pluviale de pe acoperis- vor fi deversate pe spatiul verde din jurul anexelor.

Apele pluviale de pe zonele din vecinatatea anexelor si caile de acces nu se vor colecta deoarece aceste zone vor fi absorbite in sol pe spațiu verde.

b. Protectia aerului: - sursele de poluanti pentru aer, poluanti rezultati

In etapa de constructie, sursele de poluanti sunt motoarele utilajelor utilizate si lucrarile

de sapare si de constructie care pot sa genereze pulberi. Poluantii rezultati de la

motoarele utilajelor sunt cei caracteristici arderii combustibililor: CO, CO2, NOx, SO2,

hidrocarburi policiclice, aromatice, etc.

- instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor în atmosfera

Perioada de execuție este limitată și discontinuă, ca urmare efectul asupra mediului

este de scurtă durată și strict local neafectând zonele învecinate.

Masurile de reducere a impactului lucrarilor de realizare a obiectivului vor consta in

reducerea emisiile de pulberi, generate atat de lucrari cat si de circulația din incinta șantierului.

- curăţarea roţilor vehiculelor la ieşirea din şantier pe drumurile publice;

- Intreruperea lucrului în perioade cu vânt puternic şi folosirea sistemelor de stropire cu apă;

- Viteza de deplasare a autovehiculelor în zona, va fi marcată prin indicatoare rutiere, respectându-se limita maximă de viteză impusă, astfel incat emisiile de praf datorita traficului sa fie cat mai mici;

- Materialele fine (pamant, balast, nisip) se vor transporta in autovehicule

prevăzute cu prelate pentru împiedicarea imprastierii acestora pe partea

carosabila;

- Se vor alege trasee optime din punct de vedere al protectiei mediului, pentru

vehiculele care transportă materiale de constructie ce pot elibera în atmosferă


particule fine; transportul acestor materiale se va face pe cât posibil cu vehicule

cu prelate; drumurile vor fi udate periodic;

- Activităţile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vânt puternic sau se va proceda la umectarea suprafeţelor sau luarea altor măsuri (ex.împrejmuire cu panouri, acoperirea solului decopertat şi depozitat temporar, etc.) în vederea reducerii dispersiei pulberilor în suspensie în

atmosferă;

In etapa de functionare. a imobilului , nu exista surse de impurificare a aerului de la

facilitatile propuse.

- nu este nevoie de alte instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor

c. Protectia împotriva zgomotului si vibratiilor: - sursele de zgomot si de vibratii;

- amenajările si dotările pentru protecția împotriva zgomotului si vibrațiilor.

In etapa de construire, sursele de zgomot si vibratii sunt produse atat de actiunile propriu zise de lucru cat si de traficul auto din zona de lucru. Aceste activitati au un caracter discontinuu, fiind limitate numai pe perioada zilei, in timpul programului de lucru. In ceea ce priveste poluarea fonica asociată proiectului în această etapă nu exista , deoarece in zona nu se desfășoara activități sau trafic rutier care să polueze fonic zona . Nu este nevoie de amenajări și dotări pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor pe perioada de funcționare a obiectivului.

Amenajările, dotările şi măsurile pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Pentru evitarea disconfortului asupra receptorilor din zona, lucrările se vor executa pe perioada zilei , in perioada cand populația este activa si nu in orele de odihna. Utilajele sunt performante şi nu prezintă un nivel ridicat al zgomotului. Oricum, având in vedere că obiectivul este situat la o distanta considerabila fata de zonele populate, zgomotele si/sau vibratiile vor fi practic insesizabile.

La executarea lucrărilor se vor respecta masurile de securitate si sănătate în muncă specificate in legislatie, precum şi altele impuse de procedeele tehnologice specifice. Beneficiarul nu va începe lucrul până nu va desemna o persoana specializata privind măsurile ce trebuie luate pentru securitatea si sănătatea in munca si asigurarea masurilor de reducere a disconfortului creat de lucrari. Zgomotul produs de realizarea proiectului nu va depasi prevederile SR 10009:2017 privind “Acustică. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul ambiant‟.

d. Protectia împotriva radiatiilor: - sursele de radiatii; - amenajarile si dotarile pentru protectia împotriva radiatiilor.

- nu este cazul de asigurare a protectiei deoarece nu exista surse de radiatii ori

materiale radioactive.


e. Protectia solului si a subsolului: - sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice; - lucrările si dotările pentru protecția solului și a subsolului.

Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului specifice etapei de lucrari por fi

date de:

- scurgeri accidentale de carburanţi şi/sau de ulei de la utilaje sau de la vehicule;

- depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor de tip menajer rezultate de la muncitori

Măsurile de protecţie a solului şi subsolului în etapa de construcţie vor fi:

- verificarea zilnică a stării tehnice a utilajelor;

- alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport în staţii de distribuţie şi nu pe amplasament;

- schimbarea uleiului utilajelor în unităţi specializate şi nu pe amplasament;

- depozitarea deşeurilor de tip menajer în pubele prevăzute cu capace, amplasate într-

o zonă amenajată corespunzător şi eliminarea periodică a acestora printr-un operator

autorizat;

Se apreciază că prin implementarea acestor măsuri, în etapa de constructie nu se vor

produce situaţii de poluare a solului sau a subsolului.

f. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: - identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; - lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodivertatii, monumentelor naturii si ariilor protejate.

Amplasamentul studiat se suprapune cu situl Natura 2000 ROSCI 0126 Munții Țarcu.

Nu consideram ca exista poluanti si activităti ce pot afecta ecosistemele acvatice si

terestre, insa se vor respecta prevederile avizului care va fi emis de catre ANANP , in

ce priveste orice fel de lucrari, dotari si masuri pentru protectia faunei, florei terestre si

acvatice, a biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate.

La acest moment, consideram ca fauna, flora, solul, apa, aerul, peisajul sau inter-

relaţiile dintre aceşti factori nu vor fi afectate negativ prin implementarea proiectului propus.

g. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: -identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc.; - lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public.

- in zona nu sunt obiective de interes public, in zona nu exista monumente istorice si

de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de

interes traditional ;


- Lucrările de executie, cu toate activitătile conexe de organizare de santier si

transport a materialelor, nu afectează decât strict zona din imediata vecinătate, fără a crea disconfort pentru populaţie, activitatile find realizate intr-un timp scurt.

Din cele prezentate anterior rezulta că lucrările de executie a obiectivului propus nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al protecţiei factorilor de mediu, impactul fiind nesemnificativ si de scurta durata.

h. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament: - tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;

In faza de constructie : tipul şi cantitatea deşeurilor generate (conform codurilor de deșeuri care sunt prevăzute la capitolul 17 din anexa la Decizia Comisiei 2014/955/UE) - se vor menţiona doar deşeurile care rezultă din lucrare :

Cod deșeu

Denumire Cantitatea estimată (t)

17 01 beton, cărămizi, țigle și materiale ceramice 17 01 01 Beton 0.2 17 01 02 Cărămizi 0.1 17 01 03 țigle și produse ceramice 0.15 17 02 lemn, sticlă și materiale plastice 17 02 01 Lemn 0.07 17 02 03 Materiale plastice 0.01

17 03 amestecuri bituminoase, gudron de huilă și produse gudronate

17 04 metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 04 Zinc 0.01 17 04 05 Fier și oțel 0,2

17 05 pământ (inclusiv pământ excavat din situri contaminate), pietriș și nămoluri de dragare

17 05 04 pământ și pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 5 17 05 08 resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07 1 17 06 materiale izolante și materiale de construcții

17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 și 17 06 03

0.2

17 08 materiale de construcții pe bază de ghips

17 08 02 materiale de construcții pe bază de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01

0.9

17 09 alte deșeuri de la construcții și demolări

Modul de gospodărire a deşeurilor Asa cum s-a aratat la punctul anterior, deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de constructii vor fi transportate si neutralizate in baza unui contract/ Comezi de prestari servicii incheiat cu societati autorizate.


− Se vor respecta prevederile legale in vigoare conform HG 856/2002 si Legea 211/2011, privind colectarea, reciclarea si reintroducerea in circuitul productiv al deseurilor refolosibile de orice fel;

− Se colecteaza deseuri inerte din constructii, (pamant, amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice);

− Pentru restul deseurilor rezultate in urma lucrarilor efectuate se va solicita container separat;

− Se interzice depozitarea in containere a deseurilor periculoase (polistiren, materiale hidroizolante, etc.)

i. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase: - substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse;

- substantele si preparatele chimice periculoase utilizate ( uleiuri motor, antigel, lichid de frana) sunt depozitate doar in anexa destinata utilajelor, in ambalajele originale .

- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.

- substantele si preparatele chimice periculoase utilizate ( uleiuri motor, antigel, lichid de frana) sunt depozitate doar in anexa destinata utilajelor, in ambalajele originale . Nu se vor crea stocuri nejustificate;

6.2 Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității.

– nu e cazul

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT

O scurta descriere a impactului potential, cu luarea în considerare a urmatorilor factori:

Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ);

➢ impactul asupra populatiei – nu este cazul, proiectul se afla in extravilanul

localitatii Zăvoi, intr-o zona antropiză, în apropiere fiind o pensiune si un teren de sport. Investitia nu are un caracter care să determine impact asupra populației.

➢ impactul asupra sănătății umane - Proiectul este realizat în conformitate cu

OMS nr. 1030/2009, pentru aprobarea Normelor de avizare sanitară a proiectelor, obiectivelor şi de autorizare sanitară a obiectivelor cu impact asupra

sănătăţii publice. Prin funcțiunea prevăzută proiectul nu contravine Normelor de

igienă și sănătatea publică privind mediul de viață al populației aprobate prin

Ordinul 119/2014;


Funcţiunile previzionate în proiect nu crează riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populație prin producerea de zgomot, vibrații, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante;

➢ impactul asupra faunei si florei – amplasamentul se suprapune cu

situl Natura 2000 ROCI 0126 Munții Țarcu, astfel incat se vor respecta

prevederile avizului ce se va obtine de la ANANP;

➢ impactul asupra solului - nu existã surse de poluanti pentru sol si

subsol, impactul fiind redus. In cazul unor poluari accidentale, daca

exista pierderi de carburanti de la motoarele utilajelor de constructii sau

de la masinile care vin in santier pentru aprovizionarea cu materiale de

constructii, constructorul va lua imediat masuri de remediere a

acestora prin utilizarea de materiale absorbante.

➢ impactul asupra folosintelor, bunurilor materiale – impact pozitiv

indirect, prin cresterea potentialului de dezvoltare a zonei; în apropiere

nu se afla obiective de patrimoniu;

➢ impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei – fara

impact, neexistând surse de poluare a apelor;

➢ impactul produs de zgomot si vibratii – redus la nivelul incintei

amplasamentului pe perioada de constructie; impact temporar pe

termen scurt în etapa de constructie, când sursele de zgomot vor fi

motoarele utilajelor folosite ;

➢ impactul asupra peisajului si mediului vizual – impact

nesemnificativ,.

➢ impactul asupra patrimoniului istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste elemente – fara impact, în zona nu

exista obiective ale patrimoniului istoric si cultural;.

➢ extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/speciilor afectate) – nu se estimeaza o

extindere a impactului asupra zonei geografice, populatiei din zona si

din localitatile învecinate, asupra habitatelor sau anumitor specii,

impactul general fiind unul redus la nivel local.

➢ magnitudinea si complexitatea impactului - nu este identificat;

➢ probabilitatea impactului – nu este identificat;

➢ durata, frecventa si reverbilitatea impactului – nu este identificat;

– natura transfrontiera a impactului

Nu e cazul, proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului

asupra mediului in context transfrontiera. Nu se regaseste in anexa nr. I –„Lista activitatilor propuse” din Legea nr. 22/2001.


8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI - DOTĂRI ȘI MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANȚI ÎN MEDIU, INCLUSIV PENTRU CONFORMAREA LA CERINȚELE PRIVIND MONITORIZAREA EMISIILOR PREVĂZUTE DE CONCLUZIILE CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE APLICABILE

Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă.

- Nu este nevoie, deoarece imobilul nu genereaza emisii de poluanti în mediu

9. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU

PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie

2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a

Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru

Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele).

Proiectul propus nu se încadreaza în niciuna dintre reglementarile respective.

B. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

Nu este cazul.

10. LUCRARI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

- descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier;

Lucrarile de organizare de santier, respectiv executiile se vor desfasura numai in

limitele incintei detinute de titular, pe o suprafata de aproximativ 200 mp. Accesul in

incinta se face prin drumul comunal ;

Materialele de constructie cum sunt caramizile, nisipul, etc, se vor putea depozita in

incinta proprietatii, in aer liber fara masuri deosebite de protectie.

https://lege5.ro/Gratuit/gm2donzwga/directiva-nr-75-2010-privind-emisiile-industriale-prevenirea-si-controlul-integrat-al-poluarii-reformare-text-cu-relevanta-pentru-see?d=2019-01-03

https://lege5.ro/Gratuit/gmzdmnrtgm/directiva-nr-18-2012-privind-controlul-pericolelor-de-accidente-majore-care-implica-substante-periculoase-de-modificare-si-ulterior-de-abrogare-a-directivei-96-82-ce-a-consiliului-text-cu-relevanta-pe?d=2019-01-03

https://lege5.ro/Gratuit/gi3dsmruga/directiva-nr-82-1996-privind-controlul-asupra-riscului-de-accidente-majore-care-implica-substante-periculoase?d=2019-01-03

https://lege5.ro/Gratuit/gi3tinjxge/directiva-nr-60-2000-de-stabilire-a-unui-cadru-de-politica-comunitara-in-domeniul-apei?d=2019-01-03

https://lege5.ro/Gratuit/gi3tsmjwha/directiva-privind-deseurile-si-de-abrogare-a-anumitor-directive-text-cu-relevanta-pentru-see?d=2019-01-03


Materialele de constructie care necesita protectie contra intemperiilor se vor putea

depozita pe timpul executiei lucrarilor de constructie in locuri special amenajate. Ca

lucrari necesare organizarii de santier avem:

• Imprejmuirea santierului;

• Semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor;

• Asigurare utilități aferente organizare de santier; • Amplasare toalete ecologice;

- localizarea organizării de șantier; Organizarea de santier se va realiza strict pe amplasmentul proiectului.

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier; Efectele asupra mediului în aria organizării de şantier sunt nesemnificative, locale şi decurg din:

- ocuparea terenului ;

- depozitarea deşeurilor : - efectuarea lucrărilor :

Durata impactului este limitată, până la terminarea lucrărilor şi dezafectarea

organizării de şantier, urmată de refacerea terenului, dacă va fi cazul.

- surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu în timpul organizării de șantier;

Motoarele utilajelor si ale masinilor de transport a materialelor puse în opera reprezinta

sursele de polunati; nu este cazul de amplasare a unor instalatii speciale pentru

protectia mediului în timpul organizarii de santier, impactul fiind temporar si redus.

- dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu.

Suprafata organizarii de santier va fi imprejmuita. Pentru a se evita spulberarea

prafului, deseurile rezultate din constructie si suprafetele, vor fi stropite cu apa pe

perioada calda si cu vant. Masinile nu vor parasi santierul cu rotile murdare.

11. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIȚIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE ȘI/SAU LA INCETAREA ACTIVITĂȚII, IN MASURA IN CARE ACESTE INFORMAȚII SUNT DISPONIBILE

In faza de executie nu este necesara refacerea amplasamentului intrucat acesta va fi

amenajat in intregime. In caz de poluare accidentala se va interveni de urgenta cu

materiale absorbante, pentru a se evita intinderea poluarii. Constructorul si

beneficiarul este obligat ca la inceperea lucrărilor de șantier sa fie dotat cu materiale

absorbante si unelte si scule pentru interventie.


• Pentru protecţia factorilor de mediu, se prevede:

✓ Interzicerea depozitării direct pe sol a oricăror produse ori materiale care ar putea afecta calitatea acestuia;

✓ Desemnarea unui personal în vederea monitorizării deşeurilor rezultate, stocate, manipulate, valorificate, gestionate;

✓ Valorificarea cât mai eficientă a deşeurilor rezultate la firme specializate; ✓ Toate deşeurile cu conţinut de substanţe periculoase se vor elimina de pe

amplasament prin firme specializate în colectare şi neutralizare;

✓ În caz de poluare accidentală se procedează la limitarea propagării şi se anunţă Agenţia de Protecţia Mediului pentru stabilirea soluţiilor optime de depoluare.

✓ La lucrările de dezafectare se vor respecta toate normele de protecţia muncii, sanitare şi PSI, pentru prevenirea accidentelor.

✓ Toate lucrările de dezafectare a amplasamentului vor trebui avizate de către Autoritatea de Mediu.

✓

− aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale

In vederea prevenirii poluarilor accidentale se iau masurile mentionate la cap.

anterioare, personalul este instruit sa alerteze echipele de decontaminare si sa

anunte superiorii ierarhici, cu privire la producerea poluarii accidentale.

- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației;

Nu e cazul

- modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului.

Nu e cazul

12. ANEXE - PIESE DESENATE

12.1 Planul de încadrare în zonă a obiectivului și planul de situație, cu modul de planificare a utilizării suprafețelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele); planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente)

Se anexează.


12.2 Schemele-flux pentru procesul tehnologic și fazele activității, cu instalațiile de depoluare

Proces tehnologic reparatii utilaje: Identificare defectiune, achizitionare piese ( daca este cazul), inlocuire piese ( daca este cazul) remediere defectiune, testare utilaj privind parametri de functionare, reglare utilaj (daca este cazul), predare spre folosire;

Proces tehnologic pentru intretinere utilaje: identificare perioada de functionare, schimbare uleiuri, filtre respectiv comsumabile conform caiet service, verificare parametri de functionare, reglare utilaje daca este cazul, predare spre folosire ;

12.3. Schema-flux a gestionării deșeurilor;

Deșeurile vor fi colectate în ambalaje adecvate. De la locurile de colectare, deșeurile vor fi ridicate cu destinația de valorificare (ambalajele din material plastic).

Deșeurile menajere vor fi colectate în tomberon şi preluate de către o societate autorizată.

Deșeurile organice vor fi duse la deponeul ecologic, fiind similare deșeurilor menajere.

Alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecția mediului.

Nu este cazul

13. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

13.1 Descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului.

- proiectul a fost descris mai sus, in textul prezentului document. De asemenea, coordonatele in system Stereo 70 în format electronic conținând coordonatele conturului (X, Y) se regasesc mai sus in textul prezentului document.

13.2 Numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar

Situl de importanță comunitară ROSCI0126 Munții Țarcua fost desemnat prin Ordinul MMDD nr 1964/2007, reluat prin Ordinul MMP nr 2387/2011.

Situl ROSCI0126 Munții Țarcu nu are plan de management și se află în administrarea ANANP Serviciul Teritorial Caras Severin.

Aria sitului ROSCI0126 Munții Țarcu are relief alpin, întinzîndu-se în principal pe golul alpin al masivului Ţarcu – Muntele Mic şi pădurile învecinate. Mai precis, situl se întinde între 22°25’ şi 23°37’ longitudine estică şi între 45°12’ şi 45°28’ latitudine

https://lege5.ro/Gratuit/geydqobuge/ordonanta-de-urgenta-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice?pid=48878121&d=2019-01-03#p-48878121

https://lege5.ro/Gratuit/ge2donzuge/legea-nr-49-2011-pentru-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-57-2007-privind-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-a-florei-si-faunei-salbatice?d=2019-01-03


nordică şi acoperă 58.840 ha. Aria se situează în regiunea biogeografică alpină, între 400 şi 2.190 m altitudine. Masivul Ţarcu se încadrează perfect în etajul climatic montan aspru şi umed.

Principalele comune (cu procentajul din suprafaţa care se află în sit) sunt: Armeniş (34%), Bolvaşnita (63%), Slatina-Timiş (25%), Teregova (43%), Turnu Ruieni (40%), Zăvoi (60%). În interiorul sitului se află şi asezarea/staţiunea Poiana Mărului şi complexul turistic Muntele Mic.

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N08 5 322 Tufișuri, tufarișuri

N09 15 321 Pajiști naturale, stepe

N16 34 311 Paduri de foioase

N17 17 312 Paduri de conifere

N19 25 313 Paduri de amestec

N26 4 324 Habitate de paduri (paduri in tranzi\ie)


Tipuri de habitate prezente in sit

Cod Denumire habitat

3220 Vegetație herbacee de pe malurile raurilor montane

6150 Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios

6230 * Pajiști montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase

91LO Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)

4080 Tufarișuri cu specii sub-arctice de salix

7220 * lzvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

8220 Versanți stancoși cu vegetație chasmofitica pe roci silicioase

9180 * Paduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene

91KO Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

91MO Paduri balcano-panonice de cer și gorun

9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

91EO * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91VO Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

4060 Tufarișuri alpine și boreale

4070 * Tufarișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium

6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine

6430 Comunitați de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la eel montan și alpin

8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan până in etajul l alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)


Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie

1352 Canis lupus

1361 Lynx lynx

Specii de amfibieni §i reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie

1193 Bombina variegata

Specii de pești enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/ 43/ CEE

Cod Specie

1122 Gobio uranoscopus

1138 Barbus meridionalis

1163 Cottus gobio

2485 Eudontomyzon vladykovi

9903 Eudontomyzon danfordi


Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie

4116 Tozzia carpathica

2327 Himantoglossum caprinum

3.2. Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la

Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului în ceea ce le privește

Alte caracteristici ale sitului:

Domeniul, practic nealterat şi - cu excepţia localităţii Poiana Mărului şi a câtorva cabane turistice montane - nepopulat, în suprafaţă de 58.888 ha, cuprins între 22025’ şi 23037’ longitudine estică şi între 45012’ şi 45028’ latitudine nordică, se situează în regiunea biogeografică alpină, în ecoregiunea Carpaţilor Meridionali, între 400 şi 2.190 m alt., pe versantul sudic din extremitatea vestică a sectorului occidental al Carpaţilor Meridionali.Structura geologica complicata, cu intinse suprafețe de eroziune, cu relieful crio-nival foarte extins, cu ampla rețea hidrografica constant alimentata de-a lungul anului, concentreaza șase etaje fitoclimatice (alpin, subalpin, montan de molidete, montan de amestecuri, montan-premontan de fag, gorunete). Fondul forestier (40.423 ha - 68 %, din care peste 10.016 ha păduri virgine și cvasivirgine - 29 %) concentreaza un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabila și cu o abundență locala de 25-78 ori mai mare față de media la nivel național. Pajiștile dețin 18.465 ha - 31 %; Stâcăriile și lacurile de acumulare 522 ha - 1 %.


Cele mai importante impacte și activități cu efect negativ mare asupra sitului sunt:

• Creșterea animalelor • Vânătoare • Poluarea aerului, poluanți răspândiți pe calea aerului • Furtuni, cicloane

Cele mai importante impacte și activități cu efect negativ mediu asupra sitului sunt: • Pășunat • Exploatarea forestieră fără replantare sau refacere naturală • Poteci, trasee, trasee pentru ciclosm • Drumuri, autostrăzi • Pescuit de agrement • Drumeții montane, alpinism, speologie • Poluarea apelor de suprafață • Poluarea solului cu deșeuri solide • Eroziune • Avalanșe


Fig 1 Pozitia proiectului fata de aria protejata ROSCI 0126 Munții Țarcu

Din informatiile prezentate intr-o propunere de Plan de management al Sitului Natura

2000 ROSCI 0126 elaborat de Asociatia Altitudine cat si din “Studiu privind calitate

factorilor de mediu în comuna Zavoi (intravilan si extravilan), al carui teritoriu

administrativ are partial inclus in Situl ROSCI 0126 Munții Țarcu si situl ROSCI 0217 Retezat suprapus cu aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0084 Muntii

Retezat, ca prim pas inspre planiifcarea unei dezvoltari sustinute a comunei, care sa

integreze pe langa aspectele economice si sociale si aspectele privind protectia

mediului ”, rezulta ca in zona de implementare a proiectului putem identifica urmatoare


13.3 . Prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în zona proiectului

Habitate Naturale

Prezenta Suprafețe acoperite

de habitate în site

ha

Suprafețe acoperite

de habitate pe

terenul studiat (ha)

3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane;

Nu 293

4060 - Tufărişuri alpine şi boreale Da 586 4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

Nu 586

4080 - Tufărişuri cu specii subarctice de Salix;

Nu 586

6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;

Nu 5

6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine;

Nu 58

6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;

Nu 5

6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin;

Nu 293

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertine (Cratoneurion);

Nu 5

7230 - Mlaştini alcaline; Nu 293 8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani);

Nu 293

8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;-

Nu 5

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo- Fagetum;

Nu 8380

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

Nu 2520

9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;

Nu 58

9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;

Nu 586

91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Nu 11


Salicion albae); 91K0 – Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);

Nu 2930

91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion);

Nu 7032

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;

Nu 1172

91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

Da 24497 0,5516

9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).

Nu 521,4

Cod Specie Prezența

Nr indivizi in sit / Teren studiat

1352* Canis lupus (lup); Posibil 7-20 exemplare la nivelul sitului, specie neidentificată pe teren

1361 Lynx lynx (râs) Posibil 4-7 exemplare la nivelul sitului, specie neidentificată pe teren

1355 Lutra lutra (VIDRĂ) Nu -

2590 Erinaceus europaeus (Ariciul-european)

Posibil 1 exemplar pe terenul studiat

2644 Capreolus capreolus Nu neidentificată pe terenul studiat

1369 Rupicapra rupicapra Posibil Neidendificata in terenul studiat

2598 Sorex alpinus Nu

1193 Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă)

Posibil Neidentificata in perioada de studiu in terenul studiat

2361 Bufo bufo Nu

1251 Lacerta trilineata Nu

2351 Salamandra

salamandra

Nu

1138 Barbus meridionalis

(moioagă, câcruse);

Nu

1163 Cottus gobio (zglăvoc);

Nu


4123 Eudontomyzon danfordi (chişcar);

Nu

2485 Eudontomyzon

vladykovi

Nu

1122 Gobio uranoscopus (petroc)

Nu

4066 Asplenium

adulterinum

Nu

2327 Himantoglossum caprinum (ouăle popii);

Nu

1389 Meesia longiseta Nu 4116 Tozzia carpathica Nu Prezenta in sit dar nu in zona

studiata

4046 Cordulegaster heros Nu 1091 Astacus astacus Nu 1034 Hirudo medicinalis Nu


Ferma permacultura


Fig. 9 – Parcelele din jurul stațiunii Poiana Mărului și de deasupra confluenței dintre valea Bistra Mărului și valea Bratonia (contur roșu). Cea mai mare parte a acestora este ocupată de segmente de habitat 91V0 (contur verde), majoritatea aflate în regenerare (peste 85%). Poienile sunt ocupate de pajiști puternic degradate ale habitatului 6520.

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Habitatul aparţine categoriei de ecosisteme forestiere. Conform Formularului standard Natura 2000, pentru ROSCI0126 Munţii Ţarcu a fost evaluată o suprafaţă de 24595,12 hectare, reprezentând 41,8% din suprafaţa totală a zonei de interes. Este un habitat forestier endemic şi reprezintă la nivelul Carpaţilor cel mai caracteristic tip de pădure, fiind strict răspândit doar în arealul acestui lanţ muntos, pe suprafeţe mari. Făgetele dacice, dominate de fagul comun european şi de multe ori însoţit în trecut în abundenţă de brad alb, apar la altitudini de 800-1200 metri, pe soluri fertile si bine aerisite (de tipul cambisolurilor eutrofice şi luvisolurilor), cele mai tipice fiind cele de pe roci ce aprovizionează bine cu nutrienţi minerali solul şi menţin un nivel scăzut al acidităţii ca bazaltele, calcarele, gresiile calcaroase. Habitatul se recunoaşte în primul rând prin prezenţa celor două plante caracteristice, ambele proprii doar Carpaţilor, Symphitum cordatum şi Pulmonaria rubra. Cândva se afla frecvent în aceste păduri tisa, care se mai întâlneşte abundent în făgetele carpatine în puţine locuri (cum ar fi pe versantul nordic al Făgăraşului sau în Munţii Apuseni pe Vâlcan) alături de brad alb, paltin de munte, paltin de câmp, ulm de munte, sorb, scoruş, cireş sălbatic. În urma gospodăririi silvice, multe făgete dacice sunt astăzi în stare pură. Stratul arbustiv dens cuprinde cruşinul, spinul cerbului, socul roşu, socul negru,


călinul, salba moale, salba râioasă, măceşul de munte, caprifoiul negru, caprifoiul roşu, cununiţa albă (Bădărău et al., 2013). Nu se cunosc subtipuri clar delimitate ale acestui tip de habitat în România (Gafta & Mountford, 2000). Speciile de plante reprezentative pentru această categorie de habitate Natura 2000 sunt (Gafta & Mountford, 2000): Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn.

Dentaria glandulosa), Hepatica transsilvanica, Pulmonaria rubra, Leucanthemum

waldsteinii, Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus, Euphorbia carniolica, Aconitum

moldavicum, Saxifraga rotundifolia subsp. Heuffelii, Primula elatior subsp. leucophylla,

Hieracium rotundatum, Galium kitaibelianum, Moehringia pendula, Festuca drymeja.

Habitatul 6520 - Pajiști montane [Mountain hay meadows] CLAS. PAL.: 38.31

Sub altitudinea de 1500, acest habitat înlocuiește complet habitatul 6150 al pajiștilor silicifile boreale și subalpine, cu o arie de tranziție largă între 1500 – 1650 m. Din

păcate, din cauza suprapășunatului cu ovine, în ambele habitate s-a extins foarte mult

Nardus stricta, astfel încât aspectul lor este „uniformizat”. Fitocenozele aparțin în întregime asociației Festuco rubrae - Agrostietum capillaris Horvat 1951 subas.

nardetosum strictae Pop 1976.

Pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate zone de hranire/ reproducere / migratie ale speciilor de interes comunitarpentru care a fost desemnate Situl Natura 2000 ROSCI 0126 Munții Țarcu.

13.4 Se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar: Situl de importanța comunitară ROSCI0126 Munții Țarcu se afla in administrarea Agentiei Nationale de Arii naturale Protejate , Serviciul Territorial Caras Severin . Pentru aria naturală protejată ROSCI0126 Munții Țarcu nu există Plan de management aprobat prin Ordin al ministrului mediului deci nu se poate face o raportare a proiectului propus la un astfel de plan şi nici stabili dacă este necesar sau nu managementului de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. Pentru situl ROSCI 0126 Munții Țarcu au fost aprobate Setul minim de măsuri speciale de protecție și conservare a diversității biologice, precum și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice de siguranță a populației și investițiilor, prin Nota Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor Nr : 13915/ CA/17.09.2020. Modificări Prin proiect se propun amenajări-construcții pe o suprafață de 5516 mp care cuprinde anexe si teren cultivat. Astfel suprafața pe care se propune investitia reprezintă 0,00094 % din aria protejată.


Managementul ariei protejate

Pana la aprobarea Regulamentului si a Planului de Management al ariei naturale protejate ROSCI 0126 Munții Țarcu, în baza Nota Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor Nr : 13915/ CA/17.09.2020, se va respecta setul minim de măsuri speciale de protecție si conservare a diversității biologice precum si conservarea habitatelor naturale , a florei și faunie sălbatice.

Legătura cu managementul ariei protejate se datorează :

-suprapunerii proiectului în totalitate cu aria protejată ROSCI 0126 Munții Țarcu -modificarea modului de folosință din teren arabil în 0.5516 ha ceea ce reprezintă 0,00094% din aria protejată. -perturbarea speciilor prin lucrările propuse pentru implementarea proiectului respectiv prin lucrările fluxului tehnologic în perioada de exploatare -realizarea de construcții și funcțiuni în interiorul sitului pe o suprafață de 0,5516 ha (0,000094 % din aria protejată) -crearea de împrejmuiri care pot limita accesul unor specii în perimetrul proiectului 13.5 Se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar

Terenul agricol faneata pe care este propus proiectul se încadrează în tipul de habitate natural 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) și izolat apar poieni ce se încadreaza in tipul de habitat Habitatul 6520 - Pajiști montane.

Suprafața proiectului de 0,5516 ha raportata la suprafata de habitate 91 VO de 24497 ha la nivelul sitului , reprezintă 0,00225 % ceea ce determina un impact nesemnificativ .

Impact negativ

Prin implementarea proiectului se modifică modul de utilizare al terenurilor iar impactul asupra speciilor prin modul de utilizare al habitatului se datorează mai ales limitării accesului speciilor de talie mare la prada situată la nivelul solului. Impact negativ ar putea fi in perioada de amenajare a proiectului asupra speciilor de amfibieni care se instalează in bălțile create. Prin amenajarea de iazuri se vor crea condiții de habitat optime pentru aceste specii. Pentru specii de fauna carnivore nu se generează un impact negativ având in vedere că zona este antropizată si aceste specii prin comportamentul lor nu se apropie de zone locuite. Pentru speciile acvatice nu este cazul de impact deoarece proiectul nu


este situat in apropierea habitatelor acvatice si prin natura activității nu afectează habitatele acvatice si speciile de fauna acvatică.

Impact pozitiv

În prezent pe terenurile faneata sau cele neproductive din zona proiectului se utilizează pesticide și îngrășăminte chimice iar numărul mare de lucrări agricole necesare în tehnologia de cultivare face ca biodiversitatea să fie redusă iar de-a lungul unor lungi perioade (iarna-primăvară) terenurile sunt lipsite de vegetație. Impactul pozitiv prin modificarea modului de utilizare a terenului prin specificul de permacultură se datorează: eliminarea aplicarii de produse fitosanitare; De asemenea în urma recoltării produse lor agricole mai rămân resturi vegetale care pot constitui sursa de hrană pentru speciile de păsări dar și alte specii de faună din zonă. Prin metode specifice permaculturii (terasare) se elimina total eroziunea solului,resursele de apa sunt retinute si distribuite uniform pe toate suprafata terenului, resturile vegetale sunt utilizate pentru constructia de paturi germinative supainaltate,toate acestea ducand la o crestere constanta a calitatii si stabilitati solului. Impactul cumulativ

În vecinătatea proiectului exista terenuri care sunt utilizate ca terenuri cu destinație turistica, fie pensiuni , teren de sport utilizate ca zone de agrement pentru turiști . Afluxul de persoane în această parte a ariei protejate datorită stațiunii turistice Poiana Mărului în vecinătate, nu produce impact cumulat a noilor construcții din PP-ul propus. Activitățile antropice din vecinătatea PP-ului propus sunt: -cultivare terenuri agricole- in anumite zone din aria naturala protejată dar nu pe suprafețe întinse -locuințe, zone rezidențiale -în partea vestică a amplasamentului în aria protejată -activități turistice și de agrement -pășunatul poate fi considerat un factori cu impact semnificativ asupra pajistilor din aria naturală protejată. Impactul cumulat cu activitățile din vecinătate este nesemnificativ și se datorează modificării unor suprafețe agricole. Prin PP-ul propus nu sunt afectate habitatele de importanță comunitară. Finanțarea se realizează din surse proprii. Termenele de execuție prognozate sunt 2020-2021 Spațiile verzi vor fi însămânțate cu amestec de sămânță de gazon iar pentru plantarea speciilor de arbori ornamentali și de împrejmuire va fi solicitat aviz din partea ANANP.


In ceea ce privește măsurile active de conservare pentru habitatul 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) se vor lua in considerare astfel :

Parametru Unitate de măsură Valoare țintă Informații suplimentare Suprafață habitat ha Cel puțin 24 497 Conform formularului

standard Natura 2000 Specii de arbori caracteristici

% acoperire /1000mp

Cel putin 70 % Picea abies, Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Carpinus betulus

Compozitia stratului ierbos (specii caracteristice )

Număr specii / 1000 mp

Cel puțin 3 Symphytum cordatum, Pulmonaria rubra, Silene heuffelii, Euphorbia sp, Dentaria glandulosa, Helleborus purpurascens

Specii de arbori invazivi si alohtoni, inclusive ecotipuri necorespunzatoare

Procent acoperire / 1000 mp

Cel mult 20 % Specii de arbori alohtoni sau necorespunzători tipului de habitat conform datelor si protocoalelor de monitorizare și evaluare a stării de conservare existente la niveld e țară.

Volum lemn mort M cub/ ha Cel putin 10 Valoarea actual par trebui evaluate în termen de 3 ani și stabilită valoarea țintă conform evaluarii

Conform studiilor recente, circa 30 % din speciile forestiere depend direct de prezența lemnului mort în pădure folosindu-l ca si hrană. Lemnul aflat în descompunere joacă un rol important în ecosistemul de pădure, cu efecte positive directe asupra speciilor de licheni, muschi, ciuperci, plante insect si animale . Un alt element foarte important pentru menținerea biodiversitatii ecosistemelor forestiere este reprezentat de arborii bătrîni, care prezintă scorburi și cavități. Aceștia asigură hrana și habitat pentru diverse specii de insect ,


păsări lilieci și alte animale . Mentinerea de aproximativ 4-5 arbori/ ha uscați în arboretele de până la 80 de ani și 2-3 arbori uscați în arboreta peste 80 de ani inclusive crengile căzute la pământ. Lemnul în descompunere poate avea o distribuție neuniformă în unitatea de management forestier- unele zone pot fi sub medie iar altele epste medie. Masura privind lemnul în descompunere nu se aplică în cazul arboretelor tinere, însă arborii batrâni dacă sunt prezenți în arboreta tinere trebuiesc menținuți . cantitatea actuală de lemn mort la nivelul sitului este necunoscută, va fi determinaă într-o perioadă de 3 ani.


Calendarul monitorizarii masurilor de reducere a impactului Factorul de mediu

Parametrii monitorizați Periodicitatea Metode folosite

Apa Eventuale produse petroliere scurse accidental, care se manifestă prin apariția irizațiilor ce pot apărea pe suprafața apelor

In timpul precipitațiilor

Vizual

Prezenta bălților pe căile de rulare in care pot fi striviți amfibieni Prezenta bălților capcana pentru amfibieni

Permanent si in special in timpul precipitațiilor

Vizual

Aer Noxe de la motoarele cu ardere internă

Anual Efectuarea inspecțiilor tehnice a utilajelor si a autovehiculelor (emisii de noxe )

Sol/ape subterane

Lucrări de decopertare, depozitare si refacerea solului Identificarea surselor de poluare a solului si subsolului Modul de gestiune a deseurilor

Trimestrial Visual

Specii de flora si fauna de pe fisa sitului ROSCI 0126

Propagarea impactului in afara perimetrului proiectului si impactul asupra habitatelor naturale

Trimestrial Vizual Observatii pe amplasament si vecinatate

Habitat 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

-Specii de arbori caracteristici Picea abies, Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Carpinus betulus -Compozitia stratului ierbos (specii caracteristice Symphytum cordatum, Pulmonaria rubra, Silene heuffelii, Euphorbia sp, Dentaria glandulosa, Helleborus purpurascens ) - Mentinerea de aproximativ cel putin un arbore uscat in apropierea amplasamentului

Trimestrial Trimestrial Permanent

Vizual Observatii pe amplasament si vecinatate


Descrierea metodei de realizare a observațiilor în teren cu precizarea perioadei în care acestea s-au realizat

Pentru realizarea prezentului memoriu de prezentare au fost parcurse mai multe etape de lucru printre care:

✓ etapa de documentare din literatura de specialitate și a datelor/hărților din propunere de Plan de Management al Asociației Altitudine , Masurile active de conservare aprobate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

✓ -etapa de pregătire a lucrului in teren, ✓ -etapa de colectare de observații în teren ✓ etapa de prelucrare a datelor din teren si de realizarea a prezentului memoriu.

Observațiile in teren au urmărit identificarea speciilor protejate și a habitatelor acestora cât și prezența habitatelor de importanță comunitară. În faza de pregătire au fost realizate o hărți ale planului folosind suportul topografic si imagini satelitare; Observațiile au fost realizate în Iulie-august 2020 si februarie – inceputul martie 2021. Au fost făcute observații asupra proiectelor implementate sau în curs de implementare în aria proiectului pentru evaluarea impactului cumulativ. Ca materiale au fost folosite aparat foto( telefon mobil), binoclu, GPS, softuri de prelucrare informații digitale, hărți digitale, hărți printate. Alte informaţii prevăzute în legislaţia în vigoare. -lucrările de implementare a proiectului (construcții și amenajări spații exterioare) vor fi realizate înafara perioadelor de cuibărit și migrație a păsărilor (aprile-iunie și septembrie) -deșeurile vor fi colectate și evacuate conform legislației în vigoare -nu se realizează noi drumuri -nu se realizează desecări, modificări ale cursurilor de apă -nu vor fi realizate lucrări pe perioada nopții -nu se vor folosi surse de lumină cu halogen, surse veneratoare de spectru UV, lumină neagră sau alte tipuri de lumină care să perturbe zborul fluturilor de noapte cu statut protector -împrejmuirea perimetrului proiectului propus se va realiza cu gard verde care să se se integreze în peisajul natural al zonei -în cazul blocării amfibienilor și reptilelor în capcane naturale din perimetrul proiectului aceștia vor fi mutați în habitatele caracteristice din vecinătate -perturbările asupra zonelor învecinate vor fi limitate prin realizarea împrejmuirii cu gard verde (nu vor fi utilizate specii potențial invazive) -nu se realizează tăieri ale arbuștilor din vecinătatea amplasamentului Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului se iau în


considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV. In realizarea memoriului s-au luat in considerare criteriile din anexa 3. Se detaliaza cerintele privind riscurile de accidente din utilizarea substantelor chimice periculoase, riscurile natural si antropice si efectul de sera. Completari cu cerintele noii Directive EIA, revizuita: Detalierea aspectelor privind riscurile de accidente majore si/sau dezastre relevante pentru proiectul in cauza, inclusiv cele cauzate de schimbarile climatice, conform cunostintelor stiintifice; Riscuri de accidente din utilizarea substantelor periculoase

Proiectul propus nu se incadreaza sub Directiva SEVESO, deoarece nu se utilizeaza substante chimice periculoase. Nu exista risc de accident major. Riscuri de accidente din dezastre naturale: Localitatea Zăvoi este localizată în partea de vest a României, se desfăşoară de la 45032’25” N (spre Rusca Montană) până la 45013’58”N (în Masivul Godeanu), și de la 22042’15” E (spre Retezat) până la 22029’57” E (la tangenţa cu Oţelu Roşu). Pe axa V-E măsoară în punctul maxim (Vf. Pietrele- Muntele Mic) o lăţime de 18,36 km. Pe axa N-S, măsoară o lungime de 43,10 km în punctele extreme. Comuna Zăvoi este situată în partea de NE a Judeţului Caraş-Severin, pe axa de circulaţie Caransebeş-Haţeg, desfăşurându-se de la versanţii sudici ai Munţilor Poiana Ruscă până pe creasta Godeanu-Ţarcu-Petreanu, care desparte Judeţul Caraş Severin de Judeţele Gorj şi Hunedoara. La vest este delimitată de Muntele Mic şi dealurile submontane, iar la est de Culmile Munţilor Bistrei, Ţarcu, Godeanu şi Munţii Retezat. Geografic, relieful acestei comune bănățene este de deal si munte, fiind situată în zona temperat - continentală cu influențe mediteraneene.. Caracteristicile reliefului. Din punct de vedere geomorfologic, comuna Zăvoi este situată în culoarul depresionar al Bistrei, delimitat la est şi sud-est de Munţii Ţarcu, la nord de Munţii Poiana Rusca, la vest de dealurile Sacoş-Zăgujeni şi comunică cu depresiunea Timişului. Zona muntoasă la sud de valea Bistrei este alcătuită din Munţii Ţarcu şi Munţii Godeanu, care domină împrejurimile. Specific pentru aceşti munţi sunt fenomenele acute de eroziune-căldările Ţarcului, văi adânci tăiate de o reţea hidrografică bogată. Aceşti munţi sunt delimitaţi de culuoarul Timişului şi al Bistrei, Valea Râului Mare care îi separă de Masivul Retezat. După configuraţia reliefului se


pot deosebi patru subunităţi: - Masivul Petreanu, dominat de Vf. Pietrii (2192 m) - Masivul Ţarcu, cu cota maximă la Vf. Ţarcu (2190 m) - Muntele Mic, cu înălţimea de 1892 m - Munţii Godeanu, cu vârful cel mai înalt din judeţ: Vf. Gugu (2291m). Munţii Ţarcului, ce delimitează comuna în partea de sud-est şi est, sunt dispuşi în trepte, având aspectul unui amfiteatru. Treapta joasă, bine evidenţiată pe latura de vest, la 500-800 m, are lăţimi de 2-3 km şi domină direct depresiunea Caransebeş.Treapta mijlocie, cu înălţimi aproximative de 1 100-1 400 m, este mai extinsă şi se dezvoltă pe laturile de vest şi nord a munţiilor, unde domină culoarul Bistrei. Treapta superioară este dominată de creasta Ţarcu- Şaua Iepii- Vf. Pietrele, care ajunge la altitudini de peste 2000m Din punct de vedere al utilizării terenului, se observă faptul că suprafața extravilana a comunei este utilizată aproape în întregime în agricultură, cresterea animalelor si turism (în statiunea Poiana Mărului). Plecând de la aceste analize principalele riscuri naturale in care se încadrează proiectul ar putea fi :

1. Riscul seismic Seismicitatea zonei Banat se caracterizează prin relativ numeroase cutremure cu magnitude Mw>5, dar fără să depăşească Mw 5.6. Socurile mai puternice, care sunt de obicei urmate de secvenţe de replici, apar grupate în timp (în ferestre de câteva luni). Zona Zăvoi se înscrie într-un areal caracterizat de o magnitudine seismică potenţială de gr. VII (scara M.K.S.) - conform planului de încadrare macroseismică a teritoriului României (Normativ P. 10 - 1992) Coeficienţii de calcul corespunzători zonei au valorile : Tc =0,70 Ks - 0,08 (zona F)


linii gri punctate: zonele de maximă activitate seismică intensităţi macroseismice: notate cu litere romane linii negre groase, continue şi întrerupte: faliile majore Fig. 1 Dispoziția epicentrelor și faliilor crustale (Oros 2010) În regiune seisimică Banat au fost descrise 4 zone seismice, Zavoi fiind situata în Zona Caransebes – Otelu Roșu).

2 Riscul hidrologic de inundatii Conform hărților privind riscul de inundații Zavoi se află în zonele de risc redus. Amplasamentul proiectului nu se regasete in zona cu risc.

Regimul precipitațiilor și al scurgerilor: Zona se caracterizează prin precipitaţii abundente, strat de zăpadă îndelungat și un grad mediu de permeabilitate a rocilor, care duc la existenţa unei reţele dense de ape de suprafaţă care se drenează spre Timiş, sau mai rar spre râul Șes situat în bazinul hidrografic al râului Mureș. Scurgerile medii lunare maxime au loc în cursul lunii mai, iar cele minime la începutul sezonului de toamnă (septembrie - octombrie) Scurgerile minime lunare se fixează în lunile de iarnă (decembrie-februarie) - Gospodărirea apelor: Pentru zona bazinului superior al Râului Bistra, din punct de vedere al gospodăririi apelor, este reprezentativ „Sistemul hidroenergetic Bistra-Poiana Mărului-Ruieni-


Poiana Ruscăi”, o parte importantă din desfășurarea acestuia situându-se în perimetrul Comunei Zăvoi.

Nu există inregistrate insa fenomene hidrologice istorice periculoase care să confirme prezența unui risc hidrologic al amplasamentului.

2. Riscuri climatice Condițiile climatice aspre din regiunea înaltă (zăpezile abundente cu durată mult prelungită, vânturile puternice și ciclurile anuale îngheț-dezgheț), fac ca în prezent procesele crionivale să constituie un însemnat factor de modelare a reliefului. Pe unii versanți mai înclinați se produc avalanșe ce pătrund pe alocuri și în etajul forestier, creând adevărate culoare cu înălțimi de câteva zeci de metri. În ultimii ani frecvența și intensitatea vijeliilor în perioada de primăvară-vară este tot mai crescută. Terenurile agricole sunt destul de fragmentate iar riscul de incedii în perioadele secetoase este redus.

Climatologia se caracterizează prin temperaturi medii anuale ce variază între 11 - 20 C şi prin cantităţi medii anuale de precipitaţii înjur de 600 - 750 mm. Îngheţul timpuriu apare în prima decadă a lunii octombrie şi cel târziu în a doua decadă a lunii martie în zona colinară şi în septembrie-mai în zona montană. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 40,5 cm în zona localităţilor şi 200 cm în zona montană. Adâncimea de îngheţ, fară strat protector de zăpadă la sol, este de - 80 cm conform prevederilor STAS 6054-1977 Vânturile sunt neimportante în zona culoarului Bistra, dar culmile şi platourile înalte sunt expuse curenţilor ce traversează regiunea. La Vârful Ţarcu predomină vânturile de nord (18% din cazuri) iar viteza vântului este cuprinsă aici între 6 - 1 0 m/s (35% din cazuri). În regiunile mai joase, direcţia dominantă a vântului este modificată de relief prin orientarea curenţilor de aer în lungul văilor. Condiţiile climatice din perimetrul de referinţă diferă în funcţie de înălţimea reliefului în care se resimt influenţe climatice oceanice, submediteraneene şi


continentale. Treapta joasă şi cea mijlocie (Poiana Mărului) se caracterizează printr-o climă mai blîndă în schimb treapta înaltă (Muntele Mic, Ţarcu) printr-o climă aspră.

3. Risc de alunecari de teren

Terenul amplasamentului este fara denivelari si nu este strabatut de canale sau parauri. Nu exista riscul producerii unei alunecari de teren in zona. In decursul perioadei nu au fost inregistrare asemenea evenimente. Amplasamentul proiectului desi nu prezinta um istoric in care au fost inregistrare efecte ale riscurilor naturale totusi in zona pot sa apară unele riscuri din cele enumerate mai sus. Ca măsuri ce se pot lua inca din faza de proiectare legat de riscurile naturale care pot sa apară , sunt: - prevederi privind modul de realizare a constructiilor astfel incat sa reziste la gradul de cutremur preconizat in zona; proiectul va fi supus expertizei seismice - prevederi privind modul de realizare a constructiilor astfel incat sa reziste la furtuni puternice; verificatorul de proiect va lua in acalcul si acest aspect - amplasamentul proiectului nu este situat in zona inundabila, totusi la proiectarea cladirilor se va tine cont de faptul ca in zona pot sa apara zone cu apa pana la 0.5 m; cladirile vor fi proiectate cu fundatii corespunzatoare, astfel incat sa fie evitat riscul intrarii apei in cladire In ceea ce priveste influenta proiectului asupra schimbărilor climatice care pot să apară, din activitatea de cultivare , conditionare si depozitare produse agricole nu

rezulta emisii de gaze cu efect de sera.

Riscurile pentru sanatatea umana ( de exemplu, din cauza contaminarii apei

sau a poluarii atmosferice).

Nu exista risc asupra sanatatii populatiei prin implementarea acestui proiect

Intocmit : Biolog Carmen SORESCU

Administrator : Armand Doru DOMUȚA

S.C. ELIAS CAPITAL S.R.L.

© Acest proiect şi informaţiile cuprinse în el nu pot fi modificate, copiate, reproduse sau utilizate, total sau parţial, decât cu acordul scris alS.C. ARHIGEST S.R.L. şi nu vor fi folosite în alt scop decât cel pentru care au fost elaborate.

Str. Anton Pann nr. 1, ap.5, 300102 TimișoaraJ 35/2386/2019, CUI RO16152870ING Bank RO69 INGB 5544 9999 0064 9013tel./fax: 0356 115795, mobil 0727 444378www.arhigest.ro, e-mail: [email protected]


"CONSTRUIRE EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ CU SPAȚII DE LOCUIT ÎNSISTEM - FERMĂ DE PERMACULTURĂ" loc. POIANA MĂRULUI, com.

ZĂVOI, jud. CARAȘ-SEVERIN, CF nr. 34513, CF 30536, CF 34514)

Beneficiar:

Titlu planşă:Data:

SEMNĂTURANUME

VERIFICATOR / EXPERT

ŞEF PROIECT

PROIECTAT

REDACTARE CAD

NUME SEMNĂTURA REFERAT / EXPERTIZĂ NR./ DATACERINŢA

Planşa nr:

Faza:

Scara:

A.01Plan parter

Arh. Mihai SILVESTRU

Arh. AlexandraBOUDI

Obiect nr:



Proiect nr.:

Proiectant specialitate: arhitectură

Titlu proiect/ Amplasament: Proiectant general:

AVIZAT

C.U. siobtinere avize

Proiect nr.:

Denumire obiect:

Cota ±0.00 corespunde cotei........... în coordonate topografice localeClasa "Iv" de importanțăCategoria "d" de importanță

Grad "......." de rezistență la foc

04.2021

421/2021

1:100

spațiu acoperit

terasă neacoperită

G.S.A: 7.30 m2

AdministratieA: 16.76 m2

HolA: 2.80 m2

Spatiu comunA: 30.64 m2

G.S.A: 2.09 m2

FoaierA: 2.25 m2

Spatiu comun + bucatarieA: 85.44 m2

depozitareA: 2.08 m2

HolA: 9.38 m2


N







Beneficiar:


SEMNĂTURANUME


ŞEF PROIECT

PROIECTAT

REDACTARE CAD


Planşa nr:

Faza:

Scara:

A.02Plan etaj


Arh. AlexandraBOUDI

Obiect nr:



Proiect nr.:



AVIZAT


Proiect nr.:

Denumire obiect:



04.2021

421/2021

1:100

terasă neacoperită

vatra foc

Camera 4A: 11.21 m2

Dormitor 5A: 11.23 m2

Camera 2A: 14.15 m2

Camera 3A: 12.03 m2

G.S.A: 4.95 m2

G.S.A: 4.35 m2

Spatiu depozitareA: 16.80 m2

HolA: 4.97 m2

Camera 1A: 24.00 m2

HolA: 6.76 m2

Spatiu comunA: 28.53 m2

G.S.A: 7.30 m2

N







Beneficiar:


SEMNĂTURANUME


ŞEF PROIECT

PROIECTAT

REDACTARE CAD


Planşa nr:

Faza:

Scara:

A.03Plan demisol


Arh. AlexandraBOUDI

Obiect nr:



Proiect nr.:



AVIZAT


Proiect nr.:

Denumire obiect:



04.2021

421/2021

1:100


garaj + spațiu tehnicA: 35.72 m2

N







Beneficiar:


SEMNĂTURANUME


ŞEF PROIECT

PROIECTAT

REDACTARE CAD


Planşa nr:

Faza:

Scara:

A.04Vizualizari propunere


Arh. AlexandraBOUDI

Obiect nr:



Proiect nr.:



AVIZAT


Proiect nr.:

Denumire obiect:



04.2021

421/2021

memoriu de prezentare proiect - anpm.ro

Documents