memoriu de prezentare privind proiectul

S.C. DAT Constructive S.R.L.Str. Stirbei Voda Nr. 119, Etaj 2, Ap.3, Sector1, Bucuresti J23/1845/25.06.2014; RO33312688 Tel: +40 726 500 578 / Fax: 0338/ 818 866 E-mail: [email protected]

- 1 -

Memoriu de prezentare

Privind proiectul:

"Blocuri de locuinte cu destinatia de locuinte sociale, Viisoara etapa

II, mun. Bistrita" Regim înălţime:P+3E+M Adresa: Judetul Bistrita-Nasaud, Municipiul Bistrita, Loc. Viisoara, Str. Sperantei nr.15 Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A MUNICIPIULUI BISTRITA


- 2 -

I. Denumirea proiectului: Blocuri de locuinte cu destinatia de locuinte sociale, Viisoara etapa II, mun. Bistrita

II. Titular: - numele:

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A MUNICIPIULUI BISTRIȚA

- adresa poștală:

Adresa: jud. Bistrita-Nasaud, municipiul Bistrita, Piata Centrala, nr 6.

- numărul de telefon, de fax și adresa de e-mail, adresa paginii de internet;

0263-224706; 0263-223923; 0263-224508, [email protected]

https://www.primariabistrita.ro/

- numele persoanelor de contact:

Vancea Vasile

• director/manager/administrator;

-

• responsabil pentru protecția mediului.

Vancea Vasile

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect: a) un rezumat al proiectului;

Faza a doua propune a se construi 160 de apartamente grupate în cinci blocuri de locuinţe colective cu regim de înalţime P+3+M, pe o suprafată de 10.411.78 m2 în cadrul cărora se va respecta urmatoarea proportie: 26% (42) apartamente cu o cameră, 25% (40) apartamente cu trei camere si 49% (78) apartamente cu două camere.

Indicii urbanistici sunt următorii: Functiunea: locuinte colective Categoria de importanta a acesteia este C si clasa de importanta este III. Regim de inaltime propus: P+3E+M H maxim = 17.17 m (fata de cota 0.00)bloc tip 1, =17.27 m (fata de cota 0.00) bloc tip 2, H etaj current= 2.90 m Suprafata construita bloc tip 1=631,18 mp Suprafata construita bloc tip 2=532,78mp


- 3 -

Suprafata desfasurata bloc tip 1=3155,9mp Suprafata desfasurata bloc tip 2=2663,9mp Suprafata construita total= 2762.30 mp Suprafata desfasurata total= 13811.5 mp POT = 26.53% (max35%) CUT = max. 1.32(max1.8)

Blocul tip 1 va avea pe fiecare scara urmatoarea configuratie: La parter : - spatii comune -1 apartament tip 1, -1 apartament tip 2, -2 apartamente tip 3 La etajele 1, 2, 3 si mansarda - spatii comune -2 apartamente tip 2 -2 apartamente tip 3 Blocul tip 2 va avea pe fiecare scara urmatoarea configuratie: La parter, etajele 1, 2, 3 si mansarda : - spatii comune -1 apartament tip 1, -1 apartament tip 2, -1 apartamente tip 3.

b) justificarea necesității proiectului; Lipsa de locuinte a determinat acumularea unui număr mare de cereri pentru locuinţe sociale,

adresate Primăriei municipiului Bistriţa de către familiile tinere, familii cu venituri modeste care nu dispun de resurse necesare pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe proprii.

Pentru rezolvarea acestor probleme, Primăria municipiului Bistriţa a elaborat Planul Urbanistic Zonal « Locuinţe sociale Viişoara » aprobat prin H.C.L. nr. 174/2008 care prevede construirea unui numar de 360 locuinţe sociale amplasate în 16 ( şaisprezece) blocuri de locuinţe colective, cu regim de înaltime P+3E+M şi care se vor construi în două zone compacte de o parte şi de alta a unui drum de exploatare.

c) valoarea investiției; Costul total al investiţiei

Nr. Specificaţie Valoare (fără TVA) TVA Valoare (cu TVA) crt. lei euro lei lei euro

1 Valoarea totală a investiţiei, 33.102,908 6.957,901 6.230,189 39.333,097 8.267,424

2 din care: C+M 28.897,908 6.074,052 5.490,603 34.388,511 7.228,122

d) perioada de implementare propusă; Perioada de implementare a proiectului este de 40 luni.


- 4 -

e) planșe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafață de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situație și amplasamente);

Prezentul memoriu are atașat planul de situație respectiv planșa A01.

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcție și altele).

Arhitectura Finisare exterioare: • tencuiala decorativa mozaicate de exterior la soclu (pana la cota ±0.00); • tencuiala decorativa de exterior tip baumit peste cota ±0.00; Tamplarii: • tamplarie PVC cu 5 camere, culoare alb, cu geam termopan; • tamplarie interioara din lemn . Pardoseli: • parchet laminat triplustratificat de trafic intens in dormitoare si camere de zi; • gresie antiderapanta de exterior in casa scarii, balcoane si accese; • gresie antiderapanta in bai, bucatarii, holuri si debarale. Finisaje la pereti interiori: • zugraveli lavabile; • faianta in bai pana la inaltimea 2.10 • faianta in bucatarii h=80 la blat Invelitoarea : tabla tip tigla Bloc tip A si B: Rezistenta Infrastructura constructiei : Infrastructura este compusa din elemente structurale orizontale (radier general si planseu peste

subsol) si elemente structuale verticale (stalpii structurali si pereti de contur din beton armat). Toate elementele structurale sunt din beton armat turnat monolit.

Structura de fundare este a reprezentata printr-un radier general de grosime 0.40m cu o forma in plan care urmareste conturul cladirii.

Radierul va fi armat la partea superioara cat si la partea inferioara cu Φ14/20cm. Intre cele doua plase de armature sunt prevazuti distantieri cu diametru Φ10.

Tot ansamblul de armaturi prevazute in radier va fi amplasat pe un strat de beton de egalizare de 10cm grosime.

Stalpii structurali prevazuti la intrastructura au dimensiunea de la 30x30cm, 30x50cm si 30x55cm. Peretii de contur sunt dispusi perimetral si au rolul principal de preluare a eforturilor date de impingerea pamantului.

Armarea stalpilor structurali si de contur este formata din bare orizontale Φ8-10/10-20cm si din bare verticale Φ12-14. La partea superioara a tuturor peretilor din beton armat sunt prevazute centuri si grinzi din beton armat.

Planseul de peste Subsol este beton armat turnat monolit, si are o grosime de 13cm. Golurile necesare trecerii traseelor tehnologice sunt bordate in grosimea planseului cu bare de

armatura suplimentara care au rolul de a disipa concentrarile de eforturi.


- 5 -

Grinzile din si centurile din beton au sectiunile de 30x45cm, sunt armate cu bare longitudinale Φ12÷Φ16 si etrieri Φ8/10/20. Grinzile sunt armate la partea inferioara cu bare continue si pe reazeme sunt prevazuti calareti. Grinzile prezinta indesiri ale etrierilor pentru zonele potential plastice.

Suprastructura La nivelurile superioare (Parter ÷ Mansarda) structura este alcatuita din elemente structurale

orizontale plansee din beton armat (centuri, grinzi si placi) si elemente structurale verticale (pereti si stalpi de beton armat).

Peretii structurali prevazuti la Suprastructura au grosimi de 20cm. Stalpii au dimensiunile de 30x30cm, 30x50cm si 30x55cm.

Armarea peretilor structurali este formata din bare orizontale Φ10/20cm si din bare verticale Φ1020. La partea superioara a tuturor peretilor din beton armat sunt prevazute centuri si grinzi din beton armat.

Planseele de la Suprastructura sunt din beton armat turnat monolit si au grosimea de 13cm. Armarea planseului este realizata din bare independente Φ8/15÷Φ10/15 care formeaza o plasa continua la partea inferioara si superioara.

Grosimea planseului a fost determinata pentru aceasta structura din urmatoarele conditii: Conditii de izolare fonica Conditii de rigiditate Conditii geometrice

Golurile necesare trecerii traseelor tehnologice sunt bordate in grosimea planseului cu bare de

armatura suplimentara care au rolul de a disipa concentrarile de eforturi. Grinzile din si centurile din beton au sectiunea de 30x45cm, sunt armate cu bare longitudinale

Φ12÷Φ16 si etrieri Φ8/10/20. Grinzile sunt armate la partea inferioara cu bare continue si pe reazeme sunt prevazuti calareti. Grinzile prezinta indesiri ale etrierilor pentru zonele potential plastice.

Circulatia pe verticala se asigura printr-un singur liftt si o scara cu 2 rampe din beton armat de grosime 15cm. Scarile sunt din beton armat monolit, fiind armate cu bare independente Φ8/10/15÷Φ12/10/15

Calitatea armaturii pentru toate elementele din Suprastructura este S500. Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor de infrastrucutra si suprastructura şi după aceea pe tot

parcursul execuţiei de construcţii montaj se vor respecta normele de securitate si sanatate in munca si normele de securitate la incendiu, precum si instrucţiunile de urmărire curentă.

Acoperisul: Acoperisul este de tip sarpanta din lemn .Elementele din lemn cu rol structural sunt formate din

popi pe care sprijina panele de coama. Sarpanta acoperisului este formata din capriori si din pane de coama.

Capriorii sprijina la partea inferioara pe cosoroabe, iar la partea superioara reazema pe panele de coama.

Cosoroabele sunt amplasate perimetral pe grinzile din beton armat si sunt prinse de acestea prin otel beton Φ 6/50cm inglobate in grinzi inca din faza de armare sau cu piese metalice de imbinare post instalate.

Popii sunt sprijiniti pe talpi din lemn pentru o pozitionare corecta in raport cu dimensiunile sarpantei cat si pentru distribuirea uniforma a eforturilor.

Conform “Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn” - NP 005-03 si Eurocod “Proiectarea structurilor din lemn” - SR EN 1995-1-1, constructia se incadraza in “Clasa 1 de exploatare”, caracterizata prin umiditatea continuta de materilul lemnos corespunzatoare unei


- 6 -

temperaturi θ=20±2°C si a unei umiditati relative ale aerului RH=65%. Umiditatea de echilibru a lemnului nu va depasi 12%.

Materialul lemnos folosit si exigentele tratamentului de protectie aplicat, indeplinescurmatoarele conditii cumulate:

• protectie impotriva rezistentei la foc respectand “Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii” - C58-1996.

• materialul lemnos se incadreaza in “Clasa de risc I” (sub adapost) privind masurile de protectie chimica, conform NP 005-03.

Instalatii termice Determinarea necesarului de caldura Se considera ca necesarul de caldura pentru incalzire trebuie sa acopere pierderile de caldura ale

cladirii in perioada de iarna. Aceste pierderi s-au calculat pentru fiecare incapere in parte conform metodologiei determinate de STAS 1907/1,2-1997. Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde menajere s-a determinat pornind de la necesarul de apa calda de consum, stabilit la proiectul de instalatii sanitare, considerand ca apa trebuie incalzita de la o temperatura conventionala de +10°C pana la +45°C, temperatura la care se livreaza apa calda de consum menajer.

Dimensionarea instalatiilor termice interioare Instalatia de incalzire s-a dimensionat pentru a acoperii pierderile de caldura ale fiecarei

incaperi, functie de fluxul termic si de temperatura interioara de calcul. Conductele de distributie al agentului termic s-au dimensionat functie de debitul de agent termic

vehiculat pe baza criteriului vitezelor economice. Instalatii sanitare A. Alimentarea generala cu apa rece si calda de consum menajer Alimentarea cu apa rece de consum: Alimentarea cu apa (sursa de apa) a obiectivului se va putea realiza dintr-un bransament nou

propus de la reteaua publica stradala de apa potabila, printr-o teava din PEHD (PEID) Ø 110, (Ø 100) care asigura un debit minim-maxim posibil Q = 5.9-8.8 l/s, conform monogramei pentru dimensionarea tevilor, pentru apa rece, pentru cladiri avand Hg < 15 m.

Contorizarea generala a consumului de apa rece pentru toate cladiriile se realizeaza printr-o contorizare dubla DN80 mm, montat in caminul de bransament nou propus prevazut in exteriorul cladiriilor, la limita de proprietate, conform situatiei din teren a retelelor exterioare publice (caminul de bransament se va amplasa in terenul de constructie, conform reglementarilor societatii furnizoare ). Apa livrata de reteaua publica corespunde cerintelor de potabilitate conform STAS 1342 si normelor OMS. Apa este furnizata la duritatea de 15oF si in consecinta nu se va prevedea nici un tratament pentru apa potabila, cu exceptia celei folosite pentru uz tehnic (incarcarea instalatiei de incalzire).

Bransamentul se va dimensiona astfel incat sa asigure parametrii de debit si presiune necesari alimentarii cu apa consumului potabil si menajer pentru cladirile noi proiectata din incinta, preparare apa calda de consum, umplerea instalatiilor de incalzire:

debitul maxim orar necesar de la reteau publica 7,60 l/s (27.36 mc/h) Ø 4; presiunea minima necesara: 0,7 bari.

La intrarea conductei de apa in caminul de apometru (contorizare generala) s-au prevazut: robineti de trecere; robineti de golire; robineti de izolare cu garnitura de manevra; filtre

de apa cu site; contore de apa Dn 80; Tubulatura din PEHD 110 mm (Pn 6 bari);


- 7 -

reteaua generala exterioara de alimentare cu apa potabila a cladiriilor, care face legatura intre caminul de bransament general si caminele de vane (camine apometru) pentru fiecare scara a cladiriilor, este pozata subteran, la adamcimea minima de inghet (1 -1.2m sub cota de teren amenajata), in interiorul incintei;

La intrarea conductei de apa in caminele de apometru pentru ficare scara in parte (sau respectiv subsol) s-au prevazut:

robinet de trecere; robinet de golire; robineti de izolare cu garnitura de manevra; filtru de apa cu site;

contor de apa Dn 40; Tubulatura din PEHD 63 mm (Pn 6 bari); reteaua generala exterioara de alimentare cu apa potabila a cladiriilor, care face legatura

intre caminele de apometru si cladiri, este pozata subteran, la adamcimea minima de inghet (0.8 -1m sub cota de teren amenajata), in interiorul incintei;

se propune o contorizare separata pentru fiacare scara in parte ; La intrarea conductei de apa in cladire s-au prevazut:

robinet de trecere; robinet de golire; tubulatura din PEHD 63 mm (Pn 6-10 bari) respectiv piesa de trecere la PP-R 63 mm; tub

de protectie; manometru; filtrare mecanica - se va prevedea filtrarea mecanica a apei reci folosite in scop menajer

potabil, printr-un kit de filtrare compus dintr-un filtru autocuratitor cu cartus filtrant lavabil din inox, vane de inchidere;

Alimentarea cu apa a instalatiilor de incalzire si preparare apa calda, se va face individual,

pentru fiecare apartament in parte. Apa dedurizata obtinuta va trebui sa asigure duritatea la iesirea de max. 0-7oF (uz tehnic). Umplerea instalatiei de incalzire este realizat printr-un kit de tratarea apei anticalcar, un robinet de trecer, un robinet de retinere (supapa de sens, un robinet dublu serviciu, cu racord portfurtun.)

Instalatia de alimentare cu apa rece se recomanda sa se execute astfel: reteaua de alimentare cu apa exterioara se va poza subteran, sub adancimea de inghet

(80-100cm) si se va executa cu tubulatura din PEHD (Pn 6 bari), imbinata fie prin electrosudura fie prin fitinguri filetate;

instalatia interioara de alimentare cu apa rece se recomanda sa se execute cu tubulatura din

polietilena reticulara, imbinate prin sertizare cu piese de racordare speciale din alama si manson alunecator. Conductele de apa montate in sapa se vor prevedea in tuburi PE pentru protectie impotriva formarii condensului.

Se propune o contorizare generala a cladirii, printr-un apometru montat fie in caminul de bransament, fie in subsolul cladirii (conform firmei de distributie apa potabila oraseneasca), inaintea rezervei de apa potabile;

Pentru contorizarea separata a fiecarui apartament, se propune montarea individuala a contoarelor de apa rece, in canalul tehnic, iar de aici, distributia se face pe sub placa de la cota 0 iar apoi pe verticala catre fiecare apartament; Producere si stocare apa calda menajera Prepararea apei calde sanitare se va face cu ajutorul microcentralelor de apartament - individual,

acestea fiind amplasate in bucatariile fiecarui apartament - duplex - studio propus prin acest proiect tehnic.


- 8 -

Pe racordul de apa rece la instalatia de producere a apei calde sanitare se recomanda montarea unui filtru magnetic anticalcar, pentru protejarea interioara a rezervoarelor de acumulare.

Distributia de apa rece, apa calda: In cazul traseelor aparente, rectilinii, mai lungi de 6 m se vor folosi semicamasi din otel care au

rolul anihilarii efectului de dilatare a conductelor ca urmare a variatiilor de temperatura.La executie se vor folosi materiale si echipamente fiabile, care sa asigure durata de viata normata a instalatiilor de alimentare cu apa si exploatarea lor in conditii de siguranta si igiena ridicata.Toate plecarile vor fi echipate cu armaturi de inchidere, siguranta si golire, conform normelor si schemelor prezentate. Toata cladirea va fi echipata cu instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda la standarde moderne si in concordanta cu normele specifice actuale. Distributia apei reci si calde la consumatorii, de pe fiecare etaj, se face pe orizonta si vertical, prin trasee paralele (unul de apa rece si altul de apa calda).

Presiunile necesare in instalatiile de apa rece si calda, pentru fiecare apartament, vor fi cuprinse intre 1,5 - 3,5 bar. Pentru a nu depasi presiunea maxima de 3,5 bar in toate punctele de consum, pe plecarile din distribuitoarele de etaj, vor fi prevazute reductoare de presiune ( nu este cazul).

Din reteaua publica de alimentare cu apa menajera respectiv din centrala termica, retelele interioare de apa rece, apa calda sanitara, recirculare apa calda (nu este cazul) se distribuie la punctele de consum astfel :

prin distributii orizontale – inferioare sau superioare, la plafoane, montaje aparente, la subsol si in spatii tehnice sau in plafoane false sau sapa, dupa caz;

prin coloane verticale montate in ghene inchise; prin legaturi la obiectele sanitare - montate in pereti/ sapa.

Retelele de distributie vor fi echipate pe parcursul lor cu robineti de izolare, reglaj si golire conform normelor in vigoare si schemelor din proiect.Toate retelele de distributie de apa rece, apa calda sanitara vor fi izolate anticondens si termic, conform normelor.

Retelele de distributie a apei reci si apei calde menajere se vor executa cu urmatoarele materiale: conducte din polietilena reticulara, tip, imbinate prin sertizare cu piese de racordare speciale din alama si manson alunecator, pentru distributiile principale, din spatiile tehnice si coloanele verticale si pentru legaturile la obiectele sanitare.Conductele instalatiei interioare se vor poza dupa caz, aparente, in ghene inchise, sau ingropate in tencuieli sau sape. Conductele de apa montate in sapa se vor prevedea in tuburi PE pentru protectie impotriva formarii condensului.

Traseele si diametrele tubulaturii de distributie sunt indicate in planurile si schemele de executie din proiect.La executia retelelor se vor respecta prevederile “Manualului tehnic” solicitat de la furnizorul tubulaturii.In cazul traseelor aparente, pentru conductele din polietilena reticulara, rectilinii, mai lungi de 6 m se vor folosi semicamasi din otel care au rolul anihilarii efectului de dilatare a conductelor ca urmare a variatiilor de temperatura.

Conductele de apa rece se vor izola anticondens astfel: cu placa izolanta din elastomer autoadeziva tip ARMAFLEX, de 6 mm grosime si 9 mm,

la traseele aparente sau din ghene; cu carton ondulat, legat cu sarma zincata, legaturile montate in pereti sau tencuieli; cu tubulatura de protectie flex, conform recomandarii furnizorului, pentru conductele

ingropate in sapa. Sustinerea conductelor interioare se va face cu coliere/cleme metalice sau material plastic,

tipizate, recomandate de furnizorul tubulaturii. Se vor prevedea armaturi de inchidere conform proiect, astfel:

pe plecarile principale si la baza coloanelor robineti de trecere din otel cu ventil sferic, sectiune de trecere totala cu mufe si fluture de manevra;

la obiectele sanitare robineti de reglaj coltari;


- 9 -

robineti de golire cu ventil sferic si racord portfurtun in punctele indicate in proiect; robineti de retinere (clapete de sens) cu arc conform schemei; supape de siguranta si dezaerisitoare automate, conform schemei.

Distributia interioara a apei calde se face, de regula, pe trasee paralele cu conductele de apa rece, cu tubulatura din polietilena reticulara, tip, imbinate prin sertizare cu piese de racordare speciale din alama si manson alunecator. Conductele de apa montate in sapa se vor prevedea in tuburi PE pentru protectie impotriva formarii condensului.

Se vor prevedea armaturi de inchidere la fel ca la conductele de apa rece. B. Canalizarea apelor uzate menajere si pluviale Canalizarea menajera: Din locuinta si din incinta se vor evacua urmatoarele categorii de ape uzate:

ape uzate menajere, provenite de la grupurile sanitare; ape accidentale colectate de pe pardoseli; apele provenite de la condensul aparatelor de climatizare din cladire si a CT de

apartament; Instalatia de canalizare se compune din urmatoarele elemente principale:

instalatia interioara de canalizare menajera, prin care apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, aflate peste nivelul terenului se vor colecta si se vor evacua gravitational pana la reteaua exterioara;

instalatia interioara de canalizare ape conventional curate, provenite de la sitemul de racire tip split (aparate de climatizare) si de pe suprafata pardoselii din bai aflate peste nivelul terenului se vor colecta si se vor evacua gravitational pana la reteaua exterioara;

apele colectate de pe suprafata pardoselii, agolirii coloanelor de apa din spatiul tehnic aflat sub nivelul terenului, (dar care pot fi evacuate gravitational);

Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin coloane şi colectoare la reteaua de canalizare

din exteriorul cladirii. Traseele reţelelor interioare de canalizare au fost alese astfel încât sa se asigure accesul personalului de întretinere în timpul exploatarii. Pe traseele orizontale conductele se vor monta în plase comune, iar pe trasee verticale în aceleasi ghene, astfel încât sã poatã fi folosite susţineri şi uşi de vizitare comune.

Instalatia de canalizare se va executa cu: tuburi si piese de legatura din polipropilena (RAU PP sau similar), cu mufe, etansate cu

garnituri din cauciuc, instalatia interioara gravitationala; tuburi si piese de legatura din PVC greu (RAU PVC 1100 sau similar), cu mufe, etansate

cu garnituri din cauciuc, instalatia exterioara; teava din material plastic, PEID, imbinata prin sudura prin polifuziune, avand diametrul

De 63-75 / PN10 pentru refularea apelor accidentale (daca e cazul) Conductele de scurgere se vor monta cu pantele minime prevazute de STAS 1795 dar tinand

cont si de pantele terenului natural. Apele accidentale din bai si grupuri sanitare se colecteaza la nivelul pardoselilor prin sifoane de pardoseala din PP. Caminele de canalizare exterioare se vor executa din tuburi din beton, conform prevederilor STAS 2448 sau din plastic tip (camine de inspectie). Caminele de canalizare conform STAS 2448, se vor acoperi cu rame si capace din fonta, carosabile sau necarosabile dupa caz.

Canalizarea pluviala cladiri


- 10 -

Apele pluviale de pe suprafata balcoanelor se vor colecta cu receptoare de terasa nesifonate, cu racord vertical Ø50, cu parafrunzar pentru terase circulabile. Instalatia de evacuare ape pluviale s-a proiectat in sistem divizor pana la iesirea din cladire, gravitational, pana la sistemul de canalizare din exterior.

La executia instalatiei de canalizare pluviala se vor avea in vedere urmatoarele :

coloanele de canalizare pentru terasa principala; se vor prevedea piese de curatire pe coloane, la nivelul superior si obligatoriu la nivelul

cel mai de jos, inainte de racordarea la colectorul orizontal si pe colectorul orizontal la baza coloanelor si inainte de intersectii si devieri;

se vor prevedea ancorari fixe si glisante si piese de dilatare axiale, conform prescriptiior furnizorului tubulaturii

coloanele si colectoarele de ape pluviale se vor izola obligatoriu, fonic si anticondens. Conductele si colectoarele au fost dimensionate considerand debitele tranzitate in sectiunea de

calcul, selectand un diametru optim si o panta, astfel incat sa fie respectate criteriile de curgere hidraulica din punct de vedere al vitezei apei. La alegerea sectiunilor de curgere, au fost respectate uzantele si recomandarile literaturii de specialitate cu referire la diametrele minime adoptate.

Apele pluviale de pe invelitoare se vor colecta prin jgheaburi colectoare si burlane de fatada si vor fi dirijate la teren conform proiect de arhitectura si plan de sistematizare exterioara. Apele provenite din precipitatii nu se canalizeaza.

Ape meteorice in amestec cu ape reziduale De pe suprafata parcarilor si a cailor de rulare masini, se vor capta apele pluviale care au un risc

ridicat de contaminare cu hidrocarburi. Se propune un sistemul de canalizare meteorica care va colecta totalitatea apelor pluviale de pe suprafata neacoperita a parcariilor auto si a cailor de rulare, si va vehicula intreg debitul catre un separator de hidrocarburi situat la limita de prorietate. Din separatorul de hidrocarburi, apa meteorica va fi evacuata gravitational catre reteaua publica a orasului, printr-un camin de racord canalizare pluviala. Separatorul de hidrocarburi evita descarcarea directa cu lichide insolubile (uleiuri, grãsimi, hidrocarburi, namolului) ce plutesc pe suprafaþa apei.

Principiul de functionare se bazeaza pe: • Separare gravitationala a materiilor grele (“noroi”) • Flotarea hidrocarburilor acceleratã cu un filtru coalescent. • Separatorul de hidrocarburi este compact, realizat din material plastic/polietilena, cu

doua compartimente si a fost dimensionat pentru un debit incident de 30 litri / s, respectant diferite norme NF EN 858:

• NF EN 858-1: “Principii de proiectare, performante si incercari, marcare si mentinere a calitatii”

• NF EN 858-2: “Instalatii de separat lichide usoare (de exemplu, hidrocarburi) Instalatii electrice I. BLOCURI TIP 1- 2 scari 1. Apartamente = 4 buc/nivel x 5 niveluri x 2 scari = 40 apartamente

a) 2 apartamente cu o camera (1 buc/nivel(numai la parter) x 2 scari = 2 apartamente)


- 11 -

b) 38 apartamente cu doua camere ( 3 buc/nivel x 5 nivele x 2 scari + 1 buc/nivel x 4 nivele x 2 scari = 38 apartamente

c) SPATII COMUNE (1buc/scara x 2 scari = 2 spatii comune

II. BLOCURI TIP 2 - 8 scari 1. Apartamente = 3 buc/nivel x 5 nivele x 8 scari = 120 apartamente

a) (40 apartamente cu o camera , (1 buc/nivel x 5 nivele x 8 scari= 40 apartamente)

b) 40 apartamente cu doua camere ( 1 buc/nivel x 5 nivele x 8 scari = 40 apartamente)

c) 40 apartamente cu trei camere ( 1 buc/nivel x 5 nivele x 8 scari = 40 apartamente)

d) SPATII COMUNE (1buc/scara x 8scari = 8 spatii comune

Puterea instalata pentru 2 scari tip 1 Pi= 171 kWx 2 = 342 kW Puterea instalata pentru 8 scari tip 2 Pi= 132 kWx 8 = 1056 kW Puterea instalata pe o scara Pi= 342 kW + 1056 = 1398 kW Puterea absorbita pentru 2 scari tip 1 Pa= 82 kWx 2 = 164 kW Puterea absorbita pentru 8 scari tip 2 Pa= 63 kWx 8 = 504 kW Puterea absorbita totala Pa= 164 kW + 504 kW = 668 kW Alimentare cu energie electrica se va realiza din post de transformare existent, realizat in etapa I

“Blocuri de locuinte cu destinatia de locuinte sociale Viisoara”. Postul de transformare este echipat cu 3 celule modulare, în configuraţie LLT, un transformator 630 kVA, 20/0,4 kV un TDRI cu 11 plecări, grup de măsurare generală semidirectă, cu contor montat în nişă pe peretele exterior al postului, priză de pământ cu rezistenţa de dispersie de 1 ohm.

La unul dintre circuitele din TDRI este legată ieşirea spre punctul de aprindere al iluminatului public, montat pe peretele exterior al postului, care este prevăzut şi cu grup de măsurare directă, cu contor electronic integrabil în sistem de telegestiune.

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: - profilul și capacitățile de producție; Proiectul un ansablu de 5 blocuri avand destinția de locuințe sociale. - descrierea instalației și a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz); Nu este cazul. - descrierea proceselor de producție ale proiectului propus, în funcție de specificul investiției, produse și subproduse obținute, mărimea, capacitatea;

Nu este cazul

- materiile prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare a acestora:

Nu este cazul - racordarea la rețelele utilitare existente în zonă;

1. Alimentarea cu apă Retea stradala


- 12 -

2.Evacuarea apelor uzate Retea stradala 3.Asigurarea apei tehnologice, dacă este cazul Nu este cazul 4.Asigurarea agentului termic Centrală termică proprie pentru fiecare apartament - descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția

investiției; Solul fertil se decopertează de pe culoarul de lucru şi se depozitează separat de pământul rezultat

din săparea fundațiilor. Umpluturile se execută manual, în straturi succesive de 10-15 cm până ce se acoperă cu 30 cm

generatoarea superioară a conductei. Fiecare strat se compactează separat. Compactarea umpluturilor se va executa cu maiul de mână şi cu maiul mecanic la umiditatea

optimă de compactare printr-un număr variabil de treceri suprapuse peste fiecare strat. Gradul de compactare se va realiza la gradul de compactare a terenului natural din jur. Umiditatea optimă de compactare se asigură prin stropire manuală în locuri înguste şi prin

stropire mecanică în spaţii largi, pentru completarea gradului de umiditate necesar. Înainte de aşezarea stratului vegetal, pământul compactat se va săpa, se va întoarce pe 10 cm

grosime şi se va nivela cu grebla pentru a asigura priza cu stratul vegetal. Stratul vegetal se va aşterne uniform în 30 cm grosime pe teren orizontal sau cu pantă 20% şi în 20 cm grosime la taluzuri cu pantă mai mare de 20%.

Solul se va fertiliza prin administrarea de îngrăşăminte. - căi noi de acces sau schimbări ale celor existente; Accesul pietonal și carosabil se va face din Strada Speranței. - resursele naturale folosite în construcție și funcționare; Nu este cazul, nu se utilizează resurse naturale ci materiale și subansamble procurate din comerț. - metode folosite în construcție/demolare; Se vor folosi metode specifice construirii fundațiilor din beton, stalpilor si grinzilor din beton,

planșeelor din beton armat, inchiderii perimetrale din zidării, și al compartimentărilor interioare din zidarii.

- planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare, refacere și folosire ulterioară;

Execuţia lucrărilor se va desfăşura în conformitate cu legile, prevederile normative, stasuri, specificațiile și ghidurile tehnice existente privind proiectarea, executarea utilizarea si postutilizarea cladirilor civile.

- relația cu alte proiecte existente sau planificate; Conform PUZ Bistrita aprobat prin H.C.L. nr. 174/2008 preluat in PUG Bistriţa aprobat prin

H.C.L nr. 136/2013 prelungit cu H.C.L nr 184/2018, terenul este situat in UTR 19 (unitate teritoriala de referinta) destinata construirii unui ansamblu de locuinte sociale in regim de inaltime P+3E+M. prevede construirea unui numar de 360 locuinţe sociale amplasate în 16 ( şaisprezece) blocuri de locuinţe colective, cu regim de înaltime P+3E+M, prezentul proiect fiind faza a doua propunând 160 de apartamente grupate în cinci blocuri de locuinţe colective.

- detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; Nu este cazul


- 13 -

- alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creșterea numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate și a deșeurilor);

Nu este cazul - alte autorizații cerute pentru proiect. Pentru proiect se va emite o autorizatie de construire de către Primăria Bistrița.

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare: În prezentul proiect se propun lucrări de construire care au fost detaliate în capitolele anterioare.

Nu sunt lucrări care să implice demolarea vreunei construcții, instalații sau drum.

V. Descrierea amplasării proiectului: Amplasamentul se afla in judetul Bistrita-Nasaud, Municipiul Bistrita, Loc. Viisoara, Str.

Sperantei nr.15. Bistrița, mai demult Bistrițiu, Bistriță, Târgul Roșu (în dialectul săsesc Nîsner-Bistritz, Nîzn,

Bästerts, Bîsterts, în germană Bistritz, Nösen, în maghiară Beszterce) este reședința județului Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, și cel mai mare oraș din acest județ, cu o populație de 77.015 locuitori (2011).

Municipiul Bistrița este situat în partea de nord-est a Podișului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriței și este străbătut de râul Bistrița. Principala cale de acces este drumul european E58 (DN17) care face legătura între Transilvania și Moldova. Municipiul este amplasat pe un teren plan, la o altitudine de 356 m, pe coordonatele 47°10' latitudine nordică și 24°30' longitudine estică. Bistrița este înconjurată de coline acoperite cu întinse livezi. Ocupă o suprafață de 14.547 ha, împreună cu cele șase localități componente: Unirea (5 km), Slătinița (10 km), Ghinda (8km), Viișoara (5 km), Sigmir (6 km), Sărata (10 km).

- distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind

evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare;

Prezentul proiect nu cade sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră

- localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Prezentul proiect nu se încadrează și nu se află în vecinătatea vreunui imobil aflat pe Lista monumentelor istorice.

- hărți, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informații privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât și artificiale, și alte informații privind:

Amplasament


- 14 -

• folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone

adiacente acestuia; Conform PUZ Bistrita aprobat prin H.C.L. nr. 174/2008 preluat in PUG Bistriţa aprobat prin

H.C.L nr. 136/2013 prelungit cu H.C.L nr 184/2018, terenul este situat in UTR 19 (unitate teritoriala de referinta) destinata construirii unui ansamblu de locuinte sociale in regim de inaltime P+3E+M. • politici de zonare și de folosire a terenului;

-Conform Planului Urbanistic Zonal aprobat prin H. C. L. nr. 174/2008 preluat in PUG Bistriţa aprobat prin H.C.L nr. 136/2013 ,terenul este destinat constuirii unui ansamblu de locuinte sociale in regim maxim de inaltime P+3E+M. Construirea a 5 blocuri de locuinţe sociale in regim de inaltime P+3E+M-etapa a li-a. Se vor prevedea spatii verzi amenajate, locuri de parcare pe terenul proprietate , puncte gospodaresti, locuri de joaca pentru copii, cai de circulatie in incinta. Accesul se va realiza din str. Speranţei. Distanta dintre cladiri va fi de minim 3,0 m. Se vor respecta prevederile Regulamentului Local de Urbanism afferent PUG Bistrita aprobat prin H. C.L nr. 136/2013, ale Legii 50/1991 republicata si a tuturor conditiilor impuse prin PUZ

-construcții aferente echipării tehnico edilitare. • arealele sensibile; Nu este cazul - coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub

formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970;

ID Easting (Meter)

Northing (Meter)

Elevation (Meter)

207 458799.097 622616.713 338.306 208 458806.421 622622.336 338.238 209 458810.241 622618.570 338.246 210 458806.334 622616.674 338.294 211 458817.710 622616.772 338.385 212 458833.881 622601.102 338.278


- 15 -

213 458841.391 622599.248 337.876 500 458820.714 622551.654 337.550 gps1 458840.159 622386.981 337.545

- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. Nu este cazul

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului, în limita informațiilor disponibile: A. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu:

a) protecția calității apelor: - sursele de poluanți pentru ape, locul de evacuare sau emisarul; Apele uzate se vor deversa in reteaua exitentă. - stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute; La baza coloanelor se vor monta piese de curățire. Coloanele se vor continua până pe acoperișul

clădirii, și se vor termina cu piese de ventilare. b) protecția aerului: - sursele de poluanți pentru aer, poluanți, inclusiv surse de mirosuri; Mirosuri pot proveni de la bucătării atunci când se gătește sau de la toalete. Ținând cont că sunt

blocuri de locuințe acestea sunt nesemnificative. Alte surse de poluanți pentru aer ar putea proveni e la autoturismele ce rulează în incintă. - instalațiile pentru reținerea și dispersia poluanților în atmosferă; În prezentul proiect nu sunt prevăzute instalații pentru reținerea și dispersia poluanților în

atmosferă. c) protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor: - sursele de zgomot și de vibrații; Sursele de zgomot și vibrații pot proveni de la locatarii blocurilor (muzica dată tare, petrecere,

etc). Având în vedere că sunt ocazionale, de scurtă durată și nu sunt de proveniență industrială le considerăm nesemnificative.

- amenajările și dotările pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor; Nu este cazul d) protecția împotriva radiațiilor: - sursele de radiații; Prezentul proiect se referă la blocuri de locuințe și nu are de-a face cu cercetarea sau folosința

substanțelor radioactive. - amenajările și dotările pentru protecția împotriva radiațiilor; Nu este cazul. e) protecția solului și a subsolului: - sursele de poluanți pentru sol, subsol, ape freatice și de adâncime; Sursele de poluati pentru sol, subsol, ape freatice pot proveni de la autoturismele ce folosesc

strazile din incintă respectiv uleiuri sau carburanți. - lucrările și dotările pentru protecția solului și a subsolului; S-a prevăzut un separator de hidrocarburi cu capacitatea de 30l/s. f) protecția ecosistemelor terestre și acvatice:


- 16 -

Nu s-au identificat în zonă ecosisteme și/sau acvatice. - identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect; Prezentul proiect nu afectează areale sensibile. - lucrările, dotările și măsurile pentru protecția biodiversității, monumentelor naturii și

ariilor protejate; Nu este cazul. g) protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public: - identificarea obiectivelor de interes public, distanța față de așezările umane, respectiv

față de monumente istorice și de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricție, zone de interes tradițional și altele;

Nu este cazul. - lucrările, dotările și măsurile pentru protecția așezărilor umane și a obiectivelor

protejate și/sau de interes public; Nu este cazul. h) prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării

proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea: - lista deșeurilor (clasificate și codificate în conformitate cu prevederile legislației europene

și naționale privind deșeurile), cantități de deșeuri generate; Pe durata execuției estimăm următoarele cantități de deșeuri rezultate din construcții: 170101 Beton -150kg 170203 Materiale plastice 50kg 170405 Fier şi oţel 300kg 170411 Cabluri, altele decât cele specificate la 170410 60kg 170802 Materiale de construcţii pe bază de ghips, altele 10kg - programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate; Se vor lua măsuri ca să nu se prepare mai mult beton decât este necesar unei turnări, se vor

optimiza pe cât posibil plintele, decorațiunile din plastic cât și conductele de instalații, fierul și oțelul va fi cumpărat gata fasonat, nu se vor lăsa cabluri mai lungi decât este necesar corpurilor de iluminat sau diverselor instalații electrice.

- planul de gestionare a deșeurilor; Deșeurile rezultate din construcții, cât și cele rezultate din exploatare vor fi ridicate de către o

societate de salubrizare autorizată. i) gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase: - substanțele și preparatele chimice periculoase utilizate și/sau produse; Nu este cazul. - modul de gospodărire a substanțelor și preparatelor chimice periculoase și asigurarea

condițiilor de protecție a factorilor de mediu și a sănătății populației. Nu este cazul. B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a

biodiversității.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect:

- impactul asupra populației, sănătății umane, biodiversității (acordând o atenție specială speciilor și habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosințelor, bunurilor materiale, calității și regimului cantitativ al apei,


- 17 -

calității aerului, climei (de exemplu, natura și amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor și vibrațiilor, peisajului și mediului vizual, patrimoniului istoric și cultural și asupra interacțiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu și lung, permanent și temporar, pozitiv și negativ);

- extinderea impactului (zona geografică, numărul populației/habitatelor/ speciilor afectate);

- magnitudinea și complexitatea impactului; - probabilitatea impactului; - durata, frecvența și reversibilitatea impactului; - măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului; - natura transfrontalieră a impactului. Prezentul proiect nu este susceptibil în a afecta populația, sănătatea umană, biodiversitatea,

conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosințelor, bunurilor materiale, calității și regimului cantitativ al apei, calității aerului, climei, zgomotelor și vibrațiilor, peisajului și mediului vizual, patrimoniului istoric și cultural și asupra interacțiunilor dintre aceste elemente.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu, inclusiv pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de concluziile celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu influențeze negativ calitatea aerului în zonă. Monitorizarea Mediului se va face, conform indicatiilor autoritatii de reglementare pentru perioada de executie si pentru perioada de exploatare.

Monitorizarea aerului Se va urmari modul de incadrare in limitele de emisie impuse de Ordinul M.A.P.P.M nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, cu modificările şi completările ulterioare;

Monitorizarea apei uzate Nu este cazul

Monitorizarea nivelului de zgomot Fiind lucrari care se realizeaza pe termen scurt, nu este necesara o monitorizare a nivelului de zgomot. Pe parcursul derulării activiții vor trebui luate măsuri în vederea stabilirii încadrării în normele de poluare fonică.

Monitorizarea gestiunii deseurilor Se va face conform următoarelor acte normative şi se va actualiza conform modificărilor legislative în vigoare: -HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; -Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.


- 18 -

IX. Legătura cu alte acte normative și/ sau planuri/ programe/ strategii/ documente de planificare: A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naționale care transpun legislația Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, și altele).

Nu este cazul.

B. Se va menționa planul/programul/strategia/documentul de programare/ planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.

Conform PUZ Bistrita aprobat prin H.C.L. nr. 174/2008 preluat in PUG Bistrita aprobat prin H.C.L nr. 136/2013 prelungit cu H.C.L nr 184/2018, terenul este situat in UTR 19 (unitate teritoriala de referinta) destinata construirii unui ansamblu de locuinte sociale in regim de inaltime P+3E+M.

X. Lucrări necesare organizării de șantier: - descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier; Lucrările trebuie să fie semnalizate și vizibile atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Materialele de construcţie cum ar fi , nisipul, se vor putea depozita şi în incinta proprietăţii, în

aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie. Materialele de construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor putea depozita pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţie înincinta magaziei provizorii, care se va amplasa la început. În acest sens, pe terenul aferent se va organiza şantierul prin amplasarea unor obiecte provizorii :

Constructii provizorii necesare : -magazia provizorie-ţarc acoperit -2,50x3,00x2,40m- 1 buc, cu rol de depozitare materiale în

saci, adezivi, dispozitive de tăiat, scule etc. -punct PSI 300x250 -wc ecologic - 2 buc. -platformă depozitare materiale 300x300 -3 containere birou/locuit


- 19 -

Organizarea şantierului se va realiza ţinându-se cont de planşa DTOE. Nu sunt necesare măsuri de protecţie a vecinătăţilor. Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor. Cheltuielile privind lucrările de organizarea execuţiei au fost cuprinse îndevizul general al investiţiei.

Se va amplasa pe teren un container metalic pentru colectarea gunoiului rezultat din constructii cu dimensiunile 3,5x1,82x1,5 m având un volum de 7mc.

Se va prevedea o platformă spalare dotată cu sursa de apă și canalizare pentru spalare roti utilaje. Aceasta va fi poziționată in zona de acces/iesire a terenului

- localizarea organizării de șantier; Organizarea de șantier se va face pe lotul unde se va construi. - descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier; Nu este cazul. - surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în

mediu în timpul organizării de șantier; Nu este cazul. - dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu. Nu este cazul.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității, în măsura în care aceste informații sunt disponibile:

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente și/sau la încetarea activității;

- aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale;

- aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalației; - modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a

terenului. Lucrările prevăzute în prezentul proiect nu pot cauza poluări accidentale.

XII. Anexe - piese desenate: A01 - Plan incadrare în zonă - A02 - Plan situaţie sc.1:500

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, memoriul va fi completat cu următoarele:

a) descrierea succintă a proiectului și distanța față de aria naturală protejată de interes comunitar, precum și coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în


- 20 -

sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conținând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecție națională Stereo 1970;

b) numele și codul ariei naturale protejate de interes comunitar; c) prezența și efectivele/suprafețele acoperite de specii și habitate de interes comunitar în

zona proiectului; d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar

pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar; e) se va estima impactul potențial al proiectului asupra speciilor și habitatelor din aria

naturală protejată de interes comunitar; f) alte informații prevăzute în legislația în vigoare. Prezentul proiect nu intră sub incidența prevederilor articolului 28 din OUG numărul 57/2007.

XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul va fi completat cu următoarele informații, preluate din Planurile de management bazinale, actualizate:

1. Localizarea proiectului: - bazinul hidrografic; - cursul de apă: denumirea și codul cadastral; - corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire și cod. 2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă de

suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă.

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz.

Terenul studiat nu este amplasat pe ape si nici nu are legatura cu apele. Prezentul proiectul nu se incadreaza in prevederile art. 48 si 54 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Pe teren nu exista si nici nu se propune puț forat.

XV.Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se iau în considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informaţiilor în conformitate cu punctele III-XIV.

CRITERII de selecție pentru stabilirea necesității

efectuării evaluării impactului asupra mediului

1. Caracteristicile proiectelor Caracteristicile proiectelor trebuie examinate, în special, în ceea ce privește:

a) dimensiunea și concepția întregului proiect; Pentru rezolvarea problemelor cu locuintele sociale, Primăria municipiului Bistriţa a elaborat

Planul Urbanistic Zonal « Locuinţe sociale Viişoara » aprobat prin H.C.L. nr. 174/2008 care prevede construirea unui numar de 360 locuinţe sociale amplasate în 16 ( şaisprezece) blocuri de locuinţe


- 21 -

colective, cu regim de înaltime P+3E+M şi care se vor construi în două zone compacte de o parte şi de alta a unui drum de exploatare.

Faza a doua propune a se construi 160 de apartamente grupate în cinci blocuri de locuinţe colective cu regim de înalţime P+3+M, pe o suprafată de 10.411.78 m2 în cadrul cărora se va respecta urmatoarea proportie: 26% (42) apartamente cu o cameră, 25% (40) apartamente cu trei camere si 49% (78) apartamente cu două camere.

b) cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate; Conform PUZ Bistrita aprobat prin H.C.L. nr. 174/2008 preluat in PUG Bistriţa aprobat prin

H.C.L nr. 136/2013 prelungit cu H.C.L nr 184/2018, terenul este situat in UTR 19 (unitate teritoriala de referinta) destinata construirii unui ansamblu de locuinte sociale in regim de inaltime P+3E+M. prevede construirea unui numar de 360 locuinţe sociale amplasate în 16 ( şaisprezece) blocuri de locuinţe colective, cu regim de înaltime P+3E+M, prezentul proiect fiind faza a doua propunând 160 de apartamente grupate în cinci blocuri de locuinţe colective.

c)utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității; Resursele naturale folosite pentru realizarea obiectivului de investiții sunt doar cele legate de

materialele de construcții, mai exact beton , agregate naturale de râu și de carieră , lemn. d) cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate; 170101 Beton -150kg 170203 Materiale plastice 50kg 170405 Fier şi oţel 300kg 170411 Cabluri, altele decât cele specificate la 170410 60kg 170802 Materiale de construcţii pe bază de ghips, altele 10kg e) poluarea și alte efecte negative; Mirosuri pot proveni de la bucătării atunci când se gătește sau de la toalete. Ținând cont că sunt

blocuri de locuințe acestea sunt nesemnificative. Alte surse de poluanți pentru aer ar putea proveni e la autoturismele ce rulează în incintă. Sursele de zgomot și vibrații pot proveni de la locatarii blocurilor (muzica dată tare, petrecere,

etc). Având în vedere că sunt ocazionale, de scurtă durată și nu sunt de proveniență industrială le considerăm nesemnificative.

Prezentul proiect se referă la blocuri de locuințe și nu are de-a face cu cercetarea sau folosința substanțelor radioactive.

Sursele de poluati pentru sol, subsol, ape freatice pot proveni de la autoturismele ce folosesc strazile din incintă respectiv uleiuri sau carburanți. S-a prevăzut un separator de hidrocarburi cu capacitatea de 30l/s.

Nu s-au identificat în zonă ecosisteme și/sau acvatice. f) riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv

cele cauzate de schimbările climatice, conform informațiilor științifice; Prezentul proiect nu va constitui sursa de accidente majore și/sau dezastre. g) riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei sau a

poluării atmosferice. Nu sunt surse de contaminare in zona si nu exista riscul ca activitaile desfășurate urmare a

realizării proiectului să constituie o sursă de contaminare a apei sau a poluării atmosferice.


- 22 -

2. Amplasarea proiectelor Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește:

a) utilizarea actuală și aprobată a terenurilor; Conform C.U. folosinta actuala a terenului este de teren arabil iar destinaţie-imobil

teren situat in UTR 19 L3-teren destinat construirii unui ansamblu de locuinte sociale in regim de inaltime P+3E+M.

b) bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea, din zonă și din subteranul acesteia;

Nu este cazul. c) capacitatea de absorbție a mediului natural, acordându-se o atenție specială

următoarelor zone: 1. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor; Nu este cazul. Terenul nu se situează în vecinătatea râurilor 2. zone costiere și mediul marin;

Nu este cazul. Terenul nu se situează în vecinătatea mării. 3. zonele montane și forestiere; Terenul nu se situează în vecinătatea vreunei păduri. 4. arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional; Nu este cazul 5. zone clasificate sau protejate conform legislației în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecție instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică; Nu este cazul 6. zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislația națională și la nivelul Uniunii Europene și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri; Nu este cazul 7. zonele cu o densitate mare a populației; Zona în care se propune complexul de locuinte sociale se află în Viișoara este o localitate componentă a municipiului Bistrița, fără a avea o densitate mare a populației. 8. peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic. Nu s-au identificat până în acest moment la locație peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic.


- 23 -

3. Tipurile și caracteristicile impactului potențial Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la pct. 1 și 2, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuți la art. 7 alin. (2) din prezenta lege, și ținând seama de:

a) importanța și extinderea spațială a impactului - de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată;

Impactul asupra mediului:aer, sol, apa, zgomot este de importanță redusa, putând fi cauzat doar de viitorii locatari.

b) natura impactului; Natura impactului poate fi determinată de poluarea mediului: aer, apa, sol si zgomot. c) natura transfrontalieră a impactului; Nu este cazul. d) intensitatea și complexitatea impactului; Intensitatea si complexitatea impactului este extrem de mic. e) probabilitatea impactului; Probabilitatea impactului asupra factorilor de mediu este foarte redus. f) debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului; Debutul impactului poate fi aleatoriu de durata redusă și frecvență redusă. g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate; Cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente este redusa si cu un aport limitat. h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului.

Reducerea impactului se face prin monitorizarea parametrilor de mediu:aer, apa, sol si nivel acustic și prin responsabilizarea locuitorilor zonei. Intocmit Arh. Marian-Cătălin Andrei

memoriu de prezentare privind proiectul

Documents